EPIDEMIOLOGIE I MICROBIOLOGIE

UNGUENT IZOFURAL - PREPARAT ANTIBACTERIAN NOU Comunicare I !"u#iu$ ac"i%i"&'ii an"i(ac"eriene )iore$ Pri*acari+ !%e"$ana Buracio%+ Li%ia Uncu+ O,ana )-*$ou.+ )ic"or /a0co% Laboratorul Infecii nosocomiale USMF Nicolae Testemianu !ummar1 Izofural unguent new antibacterial medication This study is refering to a new medication I!ofural" which shows higher antibacterial acti#ity to gram$ositi#e and gramnegati#e microorganisms% Re2uma" Studiul dat se refer& la un $re$arat nou I!ofural" care manifest& acti#itate antibacterian& $ronunat& fa& de bacteriile gram$o!iti#e 'i gramnegati#e% Ac"ua$i"a"ea "emei (chi!iionarea re!istenei agenilor $atogeni fa& de $re$aratele antibacteriene tradiionale" $reurile )nalte la remediile im$ortate" dictea!& necesitatea elabor&rii $re$aratelor antibacteriene noi autohtone cu acti#itate $ronunat& 'i to*icitate +oas& 'i" totodat&" accesibile $entru $o$ulaie ,-" -./% ('adar" o sarcin& actual& este elaborarea $re$aratelor antibacteriene originale cu acti#itate $ronunat& 'i to*icitate +oas& )n com$araie cu $re$aratele similare" utili!ate $e larg )n $ractica medical&% 0n acest sco$" )n laboratorul 'tiinific Infecii nosocomiale al USMF Nicolae Testemianu $e $arcursul anilor au fost in#estigate mai multe substane originale cu acti#itate antibacterian& 'i antifungic& $ronunat&" sinteti!ate la catedra de chimie anorganic& 'i fi!ic& a USM" care $ot g&si a$licare )n medicina 'i #eterinarie )n calitate de $re$arate antibacteriene 'i antifungice% Una din ele 1 i!ihidrafural ,i!onicotinoilhidra!ona aldehidei 23nitro343furanice/ 1 com$us organic nou din r)ndul nitrofuranilor ,5" 6" 2" 7" 8/" se caracteri!ea!& $rin aciune antibacterian& $ronunat&" to*icitate +oas& 'i stabilitate )nalt&% 9in acest com$us organic a fost fabricat un $re$arat nou 1 soluia I!ofural .".2:" $redestinat $entru tratamentul diferitor afeciuni inflamatorii e*terne ,;" </% =re$aratul $osed& $ro$riet&i analogice furacilinei" )ns& de$&'e'te acti#itatea ei de la 4 $>n& la 4. ori fa& de microorganismele gram$o!iti#e 'i gramnegati#e" fiind )n acela'i tim$ de 8 ori mai $uin to*ic&% Nu $ro#oac& deregl&ri hematologice 'i biochimice )n organism" manifest&ri distructi#e )n organele interne 'i al in#eli'ului cutanat% Nu $ro#oac& $atologii cancerogene" embrioto*ice" dermato3re!orbti#e sau eritante 'i nu influenea!& starea imunit&ii organismului% ?ercet&rile $reclinice au demonstrat" c& soluia I!ofural inhib& com$let cre'terea microorganismelor gram$o!iti#e 'i gramnegati#e )n termeni a$ro$iai du$& contactul cu ele 'i )nl&tur& ra$id $rocesul $urulent ,;" </% Testarea clinic& a $re$aratului a confirmat calit&ile $o!iti#e )n tratamentul $acienilor cu $l&gi $urulente 'i arsuri% Totodat&" )n $rocesul studiului farmaceutic 'i $reclinic al substanei i!ohidrafural s3a e#ideniat necesitatea elabor&rii )nc& a unei forme farmaceutice 1 unguent cu i!ohidrafural $entru u! e*tern% 0n acest sens au fost elaboorate 6 modele de unguent I!ofural ."-: cu diferit& com$onen&" care conin substana farmaceutic acti#& 1 i!ohidrafural ,5" 6" 2" 7" 8/ 'i studiat& acti#itatea antibacterian& a $re$aratului% -4

Ma"eria$ 3i me"o#e ?ercetarea s3a efectuat $rin metoda dilu&rilor )n serie )n mediul nutriti# lichid ,bulion $e$tonat din carne 4:/ ,4/% Unguentul iniial a fost di!ol#at )n dimetilforamid& 'i bulion $e$tonat din carne )n concentraie de -42 mcg@ml substan& acti#&" iar diluiile ulterioare" $>n& la concentraiile necesare" au fost efectuate )n bulion $e$tonat din carne% 0n calitate de culturi de referin& au fost folosite microorganismele gram$o!iti#e 'i gramnegati#eA Sta$hylococcus aureus ,Bood367" Smith" 4.83=/" Cnterococcus faecalis" Cscherihia coli" Dlebsiella $neumoniae" =seudomonas aeruginosa" =roteus #ulgaris" $rimite de la ?entrul Naional Etiinifico =ractic de Medicina $re#enti#& F%Moldo#a% =entru )ns&m)nare a fost folosit& cultura de tul$ini ale microorganismelor indicate" crescute $e gelo!& de carne )n decurs de -<346 ore" s$&late cu soluie i!otonic& de clorur& de sodiu% 9o!a de )ns&m>nare constitiie 2.. mii de cor$i microbieni la - ml de mediu ,du$& standardul o$tic de turbiditate/% 0n calitate de control a ser#it bulionul din carne" )ns&m>nat cu acelea'i tul$ini f&r& conunut al com$usului cercetat% Tuburile au fost agitate 'i termostatate la 5;G? tim$ de 46 ore% C#aluarea re!ultatelor s3a efectuat #i!ual% (cti#itatea bacteriostatic& a fost a$reciat& )n ca!ul li$sei cre'terii microorganismelor )n mediul nutriti# lichid" iar acti#itatea bactericid& a fost a$reciat& )n ba!a li$sei cre'terii microorganismelor du$& )ns&m>narea re$etat& $e mediul nutriti# solid 1 gelo!& $e$tonat& din carne cu termostatare ultrioar& tim$ de 46 ore% Re2u$"a"e o('inu"e Fe!ultatele obinute sunt $re!entate )n tabelul - 'i figura - )n com$araie cu acti#itatea antibacterian& a unguentului din furacilin& 3 $rototi$ul 'i analogul stuctural al substanei farmaceutic acti#e% Tabel (cti#itatea antibacterian& a 6 modele de unguent I!ofural ."-:
?oncen traia substan ei acti#e Hg@ml ?MII ?MJII ?MI ?MJ ?MI ?MJ ?MI ?MJ ?MI ?MJ S% aureus Smith 4.83= Microorganisme Cntero C% coli D% coccus $neumo faecalis niae 5;"2 ;2 ;"< 74"2 ;"< 74"2 -2"7 K74"2 5"8 K74"2 -<"; 5;"2 5"8 5"8 ;"< ;"< 5-"42 5-"42 5-"42 74"2 K5.. K5.. K74"2 K74"2 74"2 74"2 5-"42 74"2 5-"42 74"2 =% aerugi3 nosa K5.. K5.. 5-"42 5-"42 5-"42 5-"42 5-"42 5-"42 5-"42 5-"42 =% #ulgari s -2. 5.. ;"< ;"< -2"7 -2"7 ;"< ;"< ;"< -2"7

Bood

?ontrol3 Furacilina Unguent model Unguent model 4 Unguent model 5 Unguent model 6

8"52 -<"; ."8; ."8; -"82 5"8 -"82 5"8 5"8 5"8

8"52 8"52 ."68 ."68 -"82 5"8 -"82 -"82 5"8 5"8

-<"; 5;"2 ."8; ."8; -"82 -"82 -"82 5"8 ;"< -2"7

?MII 3 concentraia minimal& de inhibare ?MJII 3 concentraia minimal& bactericid& Feie'ind din datele $re!entate )n tabelul - se $oate conclu!iona" c& unguentul I!ofural ."-: )n toate 6 modele manifest& acti#itate c>t bacteriostatic& ,."683;"< Hg@ml substan& farmaceutic& acti#&/" at>t 'i bactericid& ,."683-2"7 Hg@ml/ fa& de tul$inile cercetate din genul Sta$hylococcus" ce este de 435< ori mai )nalt& fa& de analogul structural 3 furacilina% (cti#itatea bactericid& fa& de microorganismele gramnegati#e 3 Dlebsiella $neumoniae" se afl& la ni#elul 74"2 Hg@ml" ce este de 2 ori mai )nalt& )n com$araie cu analogul structural% Fa& de =seudomonas aeruginosa bactericid& a substanei farmaceutic acti#& este egal& cu 5-"42 Hg@ml ce este de -. ori mai +oas& dec>t )n furacilin&% ?oncentraia bactericid& $entru =roteus #ulgaris -5

Mcg@ml

844 754 744 654 644 54 4 Furaci$ina Mo#e$ 6 Mo#e$ 7 Mo#e$ 8 Mo#e$ @

! aureu* 9:oo#;

> 0neumoniae

E =aeca$i*

E co$i

! aureu* 9!mi".;

Fig% -% (ciunea bactericid& a unguentului I!ofural ,modele nr% -" 4" 5" 6/ 'i furacilina fa& de microorganismele gram$o!iti#e 'i gramnegati#e , concentraia minimal& bactericid& a substanei farmaceutic acti#& )n unguent 3 Hg@ml/

! aureu* 974<-P;

-6

P aeru?ino*a

P %u$?ari*

este de ;"<3-2"7Hg@ml" ce de -835< ori $re#allea!& acti#itatea analogului structural% =re$aratul inhib& cre'terea Cscherihia coli a$o*imati# la ni#elul furacilinei% Fa& de Cnterocococcus faecalis unguentul acionea!& bacteriostatic )n concentraie K74"2 Hg@ml @ml% Conc$u2ie -% Unguentul I!ofural ."-: $osed& $ro$riet&i antibacteriene $ronunate fa& de microorganismele gram$o!iti#e 'i gramnegati#e 'i $oate g&si a$licare )n tratamentul $roceselor inflamator3$urulente e*terne% Bi($io?ra=ie -% LMNOPQ R%S% RQTUVWPX Y OPZ[Z\PP 1 ]^_Z_X `ZabMUc_ Q_V_Q[QU QaYa\a ^d]XeUMU^PX% @@fU]^QPV OPZ[Z\PP Pc% gZUVaY_ ,e_]^h I P II/% 1 -88<% 1 i% -2;% 3j -% 1 k% <238-% 3 j 4% 1 k% <;385% 4% lU^amd nV]`UZPcUQ^_MhQao OPcPa^UZ_`PP ,`am ZUm% g%p%qUZrPQ_/ 1 la]VY_A lUmPWPQ_" -8;-% 5% =risacari s%" ta$co# s%" Samusi N%" ?iaica T%" Jre#et de in#enie M9 Nr% -87 =ubl% Ju=I" nr%--"-88<% 6% =risacari s%" Juracio# S%" 9i!dari (%" Stoleico# S%" ta$co# s% I!onicotinoilhidra!ona aldehidei 23nitro343furanice 1 com$us organic nou cu acti#itate antibacterian&% ?omunicare I% ?ercet&ri asu$ra aciunii antibacteriene% (nale 'tiinifice ale USMF N%Testemianu" ?hi'in&u" 4..4% $% 4223428% 2% =risacari s%" Juracio# S%" 9i!dari (%" Stoleico# S% I!onicotinoilhidra!ona aldehidei 23nitro343 furanice 1 com$us organic nou cu acti#itate antibacterian&% ?omunicare II% Studiul to*icit&ii% (nale 'tiinifice ale USMF N%Testemianu" ?hi'in&u" 4..4% $%47.3476% 7% =risacari s%" Juracio# S%" 9i!dari (%" Stoleico# S%" ta$co# s% I!onicotinoilhidra!ona aldehidei 23nitro343furanice 1 com$us organic nou cu acti#itate antibacterian&% ?omunicare III% Studiul aciunii dermato3re!orbti#e" iritante" cancerogene 'i embrioto*ice% (nale 'tiinifice ale USMF N%Testemianu" ?hi'in&u" 4..5% $%452346.% ;% =risacari s%" Juracio# S%" 9i!dari (%" Stoleico# S%" 9iug C% I!ohidrafural 1 remediu nou antibacterian% ?omunicare I% Studiul aciunii antibacteriene% (nale 'tiinifice ale USMF N%Testemianu" ?hi'in&u" 4..5% $%46.3465% <% =risacari s%" Juracio# S%" 9i!dari (%" Stoleico# S% I!ohidrafural 1 remediu nou antibacterian% ?omunicare II% Studiul to*icit&ii" $ro$riet&ilor dermato3re!orbti#e" iritante 'i aciuni tera$eutice% (nale 'tiinifice ale USMF N%Testemianu" ?hi'in&u" 4..5% $465346;% 8% =risacari s%" ta$co# s%" Juracio# S%" Stoleico# S%" 9i!dari (%" Samusi N%" vulea (% I!onicotinoilhidra!ona aldehidei 23nitro343furanice 1 $re$arat $otenial )n elaborarea remediilor antibacteriene% (nale 'tiinifice ale Uni#ersit&ii de Stat din Moldo#a% Seria Etiine chimico3biologice% ?hiin&u" 4..5% $% 5843587% -.% kwcPQ_ p%S%" xaY_MUY_ L%q%" gUQePVaY y%S% z`PmUcPaMa\PX P `ZaTPM_V^PV_ YQ[^ZPbaMhQPeQdO PQTUVWPo% @@paYaU Y `ZaTPM_V^PVU \a]`P^_MhQao PQTUVWPP% 1 l% 1 -88;% 1 k% 5342%

-2

PARTICULARITA/ILE EPIDEMIOLOGICE I FACTORII DE RI!C IN BEPATITE )IRALE CRONICE I CIROZE BEPATICE )iore$ Pri*acari+ An?e$a Para*c.i%+ )ic"oria Co$'a+ O$?a !"aico%a ?atedra C$idemiologie USMF Nicolae Testemianu !ummar1 Epidemiological peculaties and risk factors in chronic viral hepatitis and cirrhosis ?hronic #iral he$atitis and chronic li#er cirrhosis are determined by a number of ris{ factors% ?onducting e$idemiological study found that in both diseases morbidity has increased in result of #irus |J| being 64" 4-: and 5;%;6: res$ecti#ely% }owe#er" it was found that dee$ening infectious $rocess occurs more fre~uently in winter% In the same time" it was determined the role of age" gender" concomitent $athologies to basic diagnosis" the $atients lifestyle in chronic #iral he$atitis and chronic li#er cirrhosis% Re2uma" ?ronici!area he$atitelor #irale cronice 'i a ciro!elor he$atice este determinat& de un 'ir de factori de risc% Cfectu>nd studiul e$idemiologic am constatat c& )n ambele $atologii morbiditatea a crescut din contul infect&rii cu #irusul J constituind 64" 4-: 'i 5;";6: res$ecti#% Totodat&" s3a constatat c& acuti!area $rocesului infecios are loc mai frec#ent )n lunile de iarn&% 0n aceea'i ordine de idei" a fost determinat rolul #>rstei" genului" $atologiilor concomitente diagnosticului de ba!&" modului de #ia& a $acientului )n cronici!area he$atitelor #irale cronice 'i ciro!elor he$atice% Ac"ua$i"a"ea }e$atitele #irale cronice 'i ciro!ele he$atice $re!int& la ora actual& una din cele mai serioase $robleme medicale 'i socio3economice din Fe$ublica Moldo#a% Cste de a+uns de menionat fa$tul" c& )n Fe$ublica Moldo#a anual se )nregistrea!& mai bine de -.%... de )mboln&#iri $rin he$atite #irale" incidena ating>nd 3 -2.". ca!uri la -.. mii $o$ulaie ,6" 4/ Mai mult de 4 miliarde de $o$ulaie sunt infectate )n toat& lumea de #irusului he$atitei J" iar 52. milioane sunt $urt&tori ai acestuia ,-/% Sechele $e termen lung ca re!ultat al #irusului he$atitei J" ciro!a 'i carcinoma he$atocelular& sunt res$onsabile de moartea a - milion $o$ulaie anual ,5/% ?ronici!area acestor maladii 'i ca re!ultat cre'terea ratei de mortalitate a $o$ulaiei este determinat& de $re!ena factorilor de risc ce agra#ea!& starea $acientului ,-" 5" 2" 7/% Ma"eria$e 3i me"o#e (nali!a e$idemiologic& o$erati#& 'i retros$ecti#& a fost reali!at& $rin chestionarea a -47 $acieni cu he$atite #irale cronice 'i 26 $acieni cu ciro!e he$atice internai )n secia gastrologie a S?M Sf)nta Treime% Totodat&" au fost studiate fi'ele de obser#aie a $acienilor chestionai $entru a urm&ri dinamica e#oluiei bolii% 0n studiu au fost a$licate metode tradiionale de anali!& e$idemiologic&% Re2u$"a"e$e o('inu"e 0n studiul nostru au fost inclu'i -47 $acieni cu he$atite cronice 'i 26 $acieni cu ciro!e he$atice ,tabel -/% 0n ma+oritatea ca!urilor he$atitele #irale cronice au fost determinate de #irusl J constituind 68" 4-: din morbiditatea general&% ,tabel -" fig -/% Totodat&" he$atitele $ro#ocate de #irusul ? au constituit 55"55:" iar asociaia dintre #irusurile J? 'i J9 au constituit cite <";5: res$ecti# fiecare%

-7

Tabel Structura morbidit&ii $rin he$atite #irale cronice 'i ciro!e he$atice
Forme no!ologice }e$atita #iral& cronic& ciro!a he$atic& =ro#ocate deA Indicii abs : abs : sirusul J 74 68"44. 5;";6 sirusul ? 64 55"55 -4 44"76 sirusul J? -<";5 . .".. sirusul J9 -<";5 7 --"54 medicament e . . 8 -7"8< altele . . 7 --"54 Total -47 -..".. 26 -.."..

<%;5 <%;5 68%455%55

--%54 -7%8< --%54 44%76 5;%;6

}sJ

}s?

}sJ}s?

}sJ}s9

Fig% - Structura morbidit&ii $rin he$atite #irale cronice cu diferit& etioligie%

#irusul J #irusul ? J9 medicamente altele Fig% 4 Structura morbidit&ii $rin ciro!e he$atice cu diferit& etioligie

(ceea'i $articularitate s3a constatat 'i la ciro!ele he$atice ,tabel -" fig%4/% (stfel" o $ondere mai mare au constituit ciro!ele he$atice $ro#ocate de #irusul J alc&tuind 5;";6: din toi $acienii chestionai% 9u$& care urmea!& ciro!ele $ro#ocate de #irusul ? constituind 44"76:% ?iro!ele $ro#ocate de asociaia dintre #irusul J9 a constituit --"54:% Totodat&" au fost de$istate -7"8<: ca!uri de ciro!e he$atice $ro#ocate de medicamente% (cest fa$t" ne #orbe'te des$re administrarea iraional& a medicamentelor )n Fe$ublica Moldo#a% 0n --"54: ca!uri s3au constatat ciro!e de alt& etiologie% Studierea re!ultatelor chestion&rii $acienilor cu he$atite #irale cronice 'i ciro!e he$atice a $ermis constatatarea acuti!&rii $rocesului infecios )n $erioda de iarn&3 $rim&#ar&% (cestor luni le re#ine circa ;.: din num&rul total de $acieni chestionai ,fig%5/%
C ;. 7. 2. 6. 5. 4. -. . iarna $rim&#ara
42"6 -;"67

78"<-

62"46

4.";2
--"8

8"65 . #ara

toamna

he$atite cronice

ciro!e he$atice

Fig%5 Fe$arti!area ca!urilor de he$atit& #iral& cronic& 'i ciro!e he$atice )n funcie de anotim$ul anului -;

=acienii cu he$atite #irale cronice mai frec#ent au manifestat acuti!&ri )n luna a$rilie ,-8"<6:/ 'i luna martie ,-2".<:/ ,fig%6/ % 0n ca!ul ciro!elor he$atice" acestea s3au manifestat mai frec#ent )n lunile ianuarie ,6-"2-:/ 'i decembrie ,-<"<;:/%

62 6. 52 5. 42 4. -2 -. 2 . I II III Is s sI sII sIII I I II

he$atite #irale cronice ciro!e he$atice

Fig%6 9inamica anual& a morbidit&ii $rin he$atite cornice 'i ciro!e he$atice S3a constatat c& c>t he$atitele #irale cronice c>t 'i ciro!ele he$atice se )nregistrea!& mai frec#ent )n regiunea urban& com$arati# cu cea rural&" indicile constituind <7"2-: 'i <-"-5: res$ecti# fa& de -5"68: 'i -<"<;: ,tabel 4" fig%2"7/ % (cest fa$t denot& c& $o$ulaia din localitatea urban& mai frec#ent se adresea!& du$& asisten& medical&% Totodat&" aceast& legitate este $re!ent& 'i )n ra$ort cu structura etiologic& a he$atitelor #irale cronice 'i ciro!elor he$atice% Tabelul 4 9istribuia morbidit&ii $rin he$atite #irale cronice 'i ciro!e he$atice )n funcie de teritoriul administrati#%
Forma nosologic& Teritoriul administra ti# Urban Fural Urban Fural =ro#ocate deA #irusul #irusul ? J? abs : abs : 5< 8."6< -. 8."86 64 -. 4 -4 8"24 -.. <5"5 -7"; -.. -. . . 8".8 -.. . . . Total #irusul J9 abs : 2. <."72 -4 74 7 4 < -8"52 -.. ;2". 42". -.. medicame nte abs : . . . . < . < . . -.. . -.. abs -.8 -; -47 65 -. 25 : <7"2-5"68 -.. <-"-5 -<"<; -..

#irusul J abs 2. -4 74 -6 7 4. : <."72 -8"52 -.. ;.". 5.". -..

}e$atite #irale cronice TuT(L ?iro!e he$atice TuT(L

-<

: -.. <. 7. 6. 4. .

-8%52

8%24

8%.8

-8%52

-5%68

<.%72

8.%6<

8.%8-

<.%72

<7%2-

}sJ

}s? urban

}sJ}s? rural

}sJ}s9

total

Fig 2 Structura morbidit&ii $rin he$atite #irale cronice de diferit& etiologie )n funcie de teritoriul administrati#
: -.. <. 7. 6. 4. . ciro!e $ro#ocate de #irusul |J| ciro!e $ro#ocate de #irusul |?| ?iro!e $ro#ocate de #irusul |J9| medicamente total ;.". <5". ;2". -.. 5.". -7"; 42". -<"<;

<-"-5

urban

rural

Fig 7 Structura morbidit&ii $rin ciro!e he$atice de diferit& etiologie )n funcie de teritoriul administrati# S3a constatat c& morbiditatea $rin he$atite #irale cronice 'i ciro!e he$atice cre'te odat& cu #>rsta $acienilor% (stfel" morbditatea $rin he$atite #irale cronice a crescut de la 5"8;: ca!uri la $acienii cu #>rsta cu$rins& )ntre 4.348 ani $>n& la 56"-5: ca!uri la $acienii cu #>rsta de 2.328 ani ,tabel 5" fig%;/% 9u$& #>rsta de 7. ani se obser#& o sc&dere a morbidit&ii $>n& la -."54:% Tabel 5 9istribuia morbidit&ii $rin he$atite #irale cornice 'i ciro!e he$atice )n funcie de contingentele de #>rst&
Forma nosologic& }e$atite cronice #irale ?iro!e he$atice Indi cii abs : abs : s>rsta ,ani/ 4.348 2 5"8; 7 --"54 5.358 -< -6"48 -"<8 6.368 54 42"6 7 --"54 2.328 65 56"-5 4. 5;";6 7.378 -2 --"8 4. 5;";6 ;. K -5 -."54 . . Total -47 -.. 25 -..

-8

6. 52 5. 42 4. -2 -. 2 . 4.348 5.358 6.368 --%54 5%8; -6%48 --%54 42%6

5;%;6 56%-5

5;%;6

--%8

-.%54 .

-%<8 2.328 7.378

;.K

he$atite #irale cronice

ciro!e he$atice

Fig% ; 9istribuia morbidit&ii $rin he$atite #irale cronice 'i ciro!e he$atice )n funcie de #>rsta $acienilor Totodat&" s3a constatat c& sc&derea morbidit&ii $rin he$atite #irale cronice la $acieni du$& 7. ani coincide cu cresterea morbidit&ii $rin ciro!e he$atice la aceea'i categorie de #>rst& constituind 5;";6: ,tabel 5" fig ;/% 0n funcie de structura etiologic& s3a constatat c& he$atitele #irale cronice $ro#ocate de #irusul J $redomin& )n toate categoriile de #>rst& cu e*ce$ia #>rstei de 5.358 ani% (stfel" la 4.348 ani s3au )nregistrat 7.".: ca!uri" la 5.358 ani 1 4;";<:" la 6.368 ani 1 2.".:" 7.378 ani 3 67"7;: 'i ;. ani 'i mai mult 67"-2:% }e$atitele #irale cronice $ro#ocate de #irusul ? mai frec#ent s3au )nregistrat la $acienii de #>rsta 5.358 ani ,2.".:/ 'i 7.378 ani ,67"7;:/% }e$atitele #irale cronice $ro#ocate de asociaia dintre #irusul J? mai frec#ent s3au manifestat la #>rsta de ;. ani 'i mai mult costituind -2"5<:" iar asociaia dintre #irusul J9 3 la #>rsta de 5.358 ani a alc&tuit -7"7;:% ?iro!ele he$atice $ro#ocate de #irusul J s3au manifestat mai frec#ent la $ersoanele de 2.328 ani ,6.".:/ 'i 7.378 ani ,2.".:/% Totodat&" ciro!ele he$atice $ro#ocate de #irusul ? mai frec#ent au fost de$istate la $ersoanele de 4.348 ani ,2.".:/" $ro#ocate de asociaia de #iru'i J9 la 6.368 ani ,55"55:/ 9in datele studiului e$idemiologic efectuat s3a constatat c& morbiditatea $rin he$atite #irale cronice c>t 'i ciro!& he$atic& denot& o $re#alen& u'oar& a genului masculin 2." ;8 'i 7."6: res$ecti#" fa& de cel femenin care constitue 68"4-: 'i 58"7: ca!uri fiecare ,tabel 6/%
Tabel 6 9istribuia morbidit&ii $rin he$atite #irale cronice 'i ciro!e he$atice )n funcie de gen
Forma nosologic & }e$atite #irale cronice venul #irusul J abs : Mascul in Femeni n 5. 54 6<"58 2-"7#irusul ? abs : 442. 2. =ro#ocate deA #irusul J? #irusul J9 abs : abs : 2 7 62"62 26"22 < 5 ;4";5 4;"4; medicamente abs : . . . . . . altele abs . . 76 74 Total : 2.";8 68"4-

4.

TuT(L ?iro!e Mascul he$atice in Femeni n TuT(L

74 -5 ; 4.

-.. 72". 52". -..

64 6 < -4

-.. 55"5 7;"; -..

-. . .

-.. . . .

-2 7

-.. <5"5 -7"; -..

. 7 5 8

. 77"; 55"5 -..

. 6 4 7

. 77"; 55"5 -..

-47 54 425

-.. 7."6 58"7 -..

Totodat&" s3a constatat c& cre'terea morbidit&ii $rin he$atite #irale cronice la b&rbai are loc din contul he$atitelor $ro#ocate de asociaia de #iru'i J9 constituind ;4";5: din num&rul total de ca!uri% La femei" mai frec#ent s3a )nregistrat he$atita #iral& cronic& $ro#ocat& de asociaia dintre #iru'ii J? ,26"22:/ 'i #irusul J ,2-"7-:/ ,tabel 6" fig% </%
-4. -.. <. 7. 6. 4. . }sJ
masculin

2-"7-

2.".

26"22

4;"4;

68%4-

6<"58

2.".

;4";5 62"62 2.%;8

}s?

}sJ}s?

}sJ}s9
femenin

total

Fig% < Structura morbidit&ii $rin he$atite #irale cronice de diferit& etiologie )n funcie de gen -.. <. 7. 6. 4. .
ciro!e $ro#ocate de #irusul J ciro!e $ro#ocate de #irusul ? ciro!e $ro#ocate de #irusul J9 ciro!e $ro#ocate de medicamente altele total

52". 7;"; 72". 55".5

-7";

55"55

55"5

58"7

<5"5

7;";

77";

7."6

masculin

femenin

Fig% 8 Structura morbidit&ii $rin ciro!e he$atice de diferit& etiologie )n funcie de gen 0n structura morbidit&ii $rin ciro!e he$atice se obser#& afectarea $re$onderent a barbailor indeferent de #irusul care a $ro#ocat maladia dat&" indicele #ariind )ntre 723<5"5: ,tabel 6" fig% 8/% C*ce$ie face doar ciro!ele he$atice $ro#ocate de #irusul ?" unde s3a constatat afectarea $re$onderent& a femeilor ,7;";:/% (nali!a e$idemiologic& a morbidit&ii $rin he$atite #irale cronice )n funcie de durata bolii a constatat c& ea $oate fi de la c>te#a luni $>n& la -. ani 'i mai mult ,tabel 2" fig%-./% Totodat&" )n re!ultatul anali!ei s3a constatat c& he$atita #iral& J cronic& durea!& mai frec#ent $>n& la 8 luni ,7<";2:/" he$atita #iral& ? cronic& 'i he$atita #iral& J? cronic& $oate dura de la -an $>n& la 8 ani" 5;"85: 'i -4".;: res$ecti#% }e$atita #iral& cronic& $ro#ocat& de asociaia de 4-

#irusi J9 se caracteri!ea!& $rintr3o durat& mai )ndelungat& a bolii% Ei anume $>n& la -. ani 'i mai mult alc&tuind -2"5<: din totalul $acienilor chestionai cu aceast& $atologie%%

44

Tabel 2 9istribuia morbidit&ii $rin he$atite cronice #irale )n funcie de durata bolii
9urata bolii Forma nosologic& Ctiologia . luni 1 8 luni abs #irusul J #irusul ? #irusul J? #irusul J9 Total -2 . . -7 : 7<";2 5-"42 . . -.. -38ani abs 47 44 ; 5 2< : 66"<5 5;"85 -4".; 2"-; -.. -. aniK abs 42 -2 6 < 24 : 6<".< 4<"<2 ;"78 -2"5< -.. abs 74 64 ---47 Total : 68"455"55 <";5 <";5 -..

}e$atita #iral& cronic& $ro#ocat& deA

;. : 7<%;2 7. 2. 6. 5. 4. -. . }sJ .38 luni

6<%.< 5;%85 5-%42 4<%<2 -4%.; -2%5< ;%78 2%-; . }sJ}s9 -. ani K

66%<5

}s? -38 ani

. }sJ}s?

Fig% -. Structura morbidit&ii $rin he$atite #irale cronice )n de$enden& de durata bolii% 0n aceea'i ordine de idei" am constatat c& durata bolii la $acienii cu ciro!e he$atice $oate #aria de la - an $>n& la 5. ani 'i mai mult ,tabel 7" fig% --/% ('a dar" din num&rul total de $acieni chestionai cu ciro!e he$atice s3a constatat c& ma+oritatea lor a fost diagnosticat& cu $orta+ de }bs(g 536 ani )n urm&" constituind 66"6:% }e$atita #iral& acut& au contractat du$& 536 ani )n 2.".: ca!uri% Totodat&" -7 $acieni ,6-".:/ au menionat c& au fost diagnosticai cu he$atit& cronic& du$& un an de la stabilirea diagnosticului de he$atit& #iral& acut&% (stfel" daca sum&m ace'ti ani $utem $resu$une c& ciro!a he$atic& se de!#olt& )n mediu du$& 8 ani de la stabilirea $orta+ului de }bs(g% 0n acela'i tim$ inem s& menion&m c&" )n 46"6-: ca!uri ,-6 $acieni/ nu a fost $osibil& stabilirea duratei bolii% ('a dar" cele menionate $ermit constatarea fa$tului c&" diagnosticul tardi# al $atologiei ficatului este un factor de risc ce contribuie la cronici!area maladiei%

45

Tabel 7 9istribuia morbidit&ii $rin ciro!e he$atice )n funcie de durata bolii

9iagnosticul $recedent Stabilit $orta+ul de }bs(g Stabilit diagnosticul de he$atit& acut& Stabilit diagnosticul de he$atit& cronic& Indicii -34 ani abs : abs : abs : 4 44"4 42". -7 6-". 9urata bolii ,ani/ ;38 -.34. 536 ani ani ani 6 66"6 4 2.". -5 55"5 4 44"4 . . 5 ;"; --". . 2 -4"< Total 5. 'i mai mult . . 42". 4 2"8 -.. 6 -.. 58 -..

2. 62 6. 52 5. 42 4. -2 -. 2 .

2.". 6-". 66"6 55"5 42". 44"4 -4"< 2". -.34. ani . 5. 'i mai mult
he$atit& cronic&

44"4

42".

;"; . -34 ani

$orta+ de }bs(g

--"-

536 ani

;38ani
he$atit& acut&

Fig% -- 9istribuia ciro!elor he$atice )n funcie de diagnosticul $recedent si $erioada stabilirii acestuia Se cunosc mai mult de 4. de $atologii care $ot e#olua $)n& la ciro!&" dar sub as$ect $ractic conform $rotocolului naional cele mai frec#ente cau!e a a$ariiei ciro!elor he$atice sunt he$atitele #irale cronice J"? 'i 9% 9in $unct de #edere clinic este foarte im$ortant de a cunoa'te gradul de acti#itate a he$atitei #irale cronice" asfel facilit>nd $ronosticarea cronici!&rii acesteia% }e$atita #iral& cronic& $oate manifesta acti#itate minim&" moderat& 'i ma*im&% (stfel" ne3am $ro$us s& determin&m $onderea morbidit&ii )n ra$ort cu acest indice ,tabel ;/% (m constatat c&" )n ma+oritatea ca!urilor $acienii cu he$atit #iral& cronic& au manifestat acti#itate moderat& a $rocesului inflamator constituind 24"5<: din num&rul total de $acieni chestionai% 0n 5;"5.: $acienii au manifestat acti#itate minimal&% Totodat&" -."54: din ca!uri au fost de$istate de+a )n fa!a de acti#itate ma*imal& a $rocesului inflamator" fa$t ce ne #orbe'te des$re diagnosticarea tardi#& a $rocesului de cronici!are din he$atit& #iral& cronice )n ciro!& he$atic&%

46

Tabel ; 9istribuia morbidit&ii $rin he$atite #irale cronice )n funcie de acti#itatea bolii
Forma nosologic& Indi cii abs : abs : abs : abs : abs : (cti#itatea bolii Minim& 48 67";; -5 5."82 4 -<"-< 5 4;"4; 6; 5;"5. Moder at& 4< 62"-7 42 28"24 ; 75"76 7 26"22 77 24"5< Ma*im& 2 <".7 6 8"24 4 -<"-< 4 -<"-< -5 -."54 Total 74 -.. 64 -.. --.. --.. -47 -..

Ctiologia

#irusul J #irusul ? #irusul J? #irusul J9

}e$atita #iral& cronic& $ro#ocat& deA

TuT(L

0n funcie de structura etiologic& he$atita #iral& $ro#ocat& de #irusul J )n ma+oritatea ca!urilor a fost de$istat& )n fa!a de acti#itate minimal& alc&tuind 67";;: din totalul $acienilor cu aceea'i $atologie ,tabel ;/% }ea$atitele #irale determinate de #irusul ? au fost diagnosticate )n fa!a de acti#itate moderat& ,28"24:/% La fel )n fa!a de ati#itate moderat& au fost diagnosticate 'i he$atitele #irale $ro#ocate de asociaia de #iru'i J? 'i J9 constituind 75"76: 'i 26"22: res$ecti# fiecare% 0n ca!ul $acienilor cu ciro!e he$atice ma+oritatea au fost de$istai )n fa!a acti#& a $rocesului inflamator" constituind 87"44: din morbiditatea general& ,tabel <" fig% -4/% (stfel" doar 4 $acieni ,-5";<:/ au fost diagnosticai )n fa!a neacti#& a $rocesului inflamator $ro#ocate de #irusul ?% 9eci" )n ma+oritatea ca!urilor $acienii $rimesc tratament doar )n $erioada de acti#are a $rocesului inflamator )n ficat ceea ce cores$unde cu $erioada de acuti!are a maladiei% Fa$t ce determin& tratament mai )ndelungat 'i mai costisior com$arati# cu tratamentul $rofilactic de meninere a st&rii generale a organismului% Tabel < 9istribuia morbidit&ii $rin ciro!e he$atice )n funcie de acti#itatea bolii
Forma nosologic& Ctiologia #irusul J #irusul ? ?iro!a he$atic& $ro#ocat& deA #irusul J? medicam netoas& cri$togen & Indic ii abs : abs : abs : abs : abs : abs : (cti#itatea bolii (cti#& Neacti#& 4. -.. -<6"77 -.. < -.. 7 -.. 287"44 3 3 4 -2"58 3 3 3 3 3 3 4 -5";< Total 4. -.. -5 -.. 7 -.. < -.. 7 -.. 25 -..

TuT(L

42

-5";<: 87"44:

acti#&

neacti#&

Fig% -4 Structura morbidit&ii $rin ciro!e he$atice )n funcie de acti#itatea bolii% C necesar de remarcat c& e#oluia he$atitelor #irale cronice 'i ciro!elor he$atice )n mare m&sur& de$inde de modul de #ia& a $acienilor% (stfel" au fost e#aluai factorii noci#i ce contribuie la cronici!area acestor maladii ,tabel 8/% Tabel 8 =onderea factorilor de risc ce contribuie la cronici!area he$atitelor #irale cronice 'i ciro!elor he$atice
Nr% ord Factorii de risc raional& dietetic& -% (limentaia cu regim f&r& regim }e$atite #irale cronice Total din ei $acieni abs : -47 -47 -47 -47 -47 -47 -47 -47 <7 57 28 7; 54 5 -7 ;2 7<"4 2 4<"2 ; 67"< 5 25"; 42"6 . 4"5< -4"; . 28"2 4 ?iro!e he$atice Total din ei $acieni abs : 26 26 26 26 26 26 26 26 42 44 45 48 44 2 -4 -2 67"5. 6.";6 64"28 25";. 6.";6 8"47 44"44 4;";<

4% 5% 6% 2%

(lcool Fumat (lcoolFumat F&r& #icii

9in num&rul total de $acieni cu he$atit& #iral& cronic& mai mult de +um&tate se alimentea!& f&r& regim alimentar" constituind 25"-;: ca!uri ,tabel 8" fig%-5/% Totodat&" )n 7<"42: 'i 4<"42: ca!uri $acienii au menionat c& se alimentea!& raional 'i dietetic res$ecti#%

47

;. 7. 2. 6. 5. 4. -. .

C 7<%42 67%5 6.%;6 4<%2; 67%<5 64%28 25%-; 25%;

raional&
he$atite #irale cronice

dietetic&

cu regim

f&r& regim
ciro!e he$atice

Fig%-5 Structura he$atitelor #irale cronice 'i ciro!elor he$atice )n ra$ort cu alimentaia $acienilor 0n aceea'i ordine de idei" au fost e#aluai 'i $acienii cu ciro!e he$atice% 9in num&rul total de $acieni chestionai 25";: au menionat c& se alimentea!& f&r& regim alimentar ,tabel 8" fig%-5/% Totodat&" 64"28: din $acieni se alimentea!& cu regim" 67"5: 3raional 'i 6.";6: urmea!& regim dietetic% Cfectu>nd e#aluarea gradului de aciune factorilor noci#i asu$ra morbidit&ii $rin he$atite #irale cronice 'i ciro!e he$atice am constatat c& alcoolul a cau!at cronici!area acestor $atologii )n 42"6: 'i 6.";6: res$ecti# ,tabel 8" fig% -6/% Fumatul a fa#ori!at cronici!area $rocesului inflamator )n 4"5<: 'i 8"47: res$ecti#% =acienii ce )ntrebuinea!& alcoolul 'i ig&rile au constituit -4";: 'i 44"44: res$ecti#% Totodat&" inem s& menion&m c& )ntrebuinarea acestor factori noci#i este mai e*$rimat& la $acienii cu ciro!e he$atice com$arati# cu he$atitele #irale cronice% Cste remarcabil fa$tul c&" )n 28"24: $acienii cu he$atite #irale cronice nu au #icii d&un&toare" iar )n ca!ul ciro!elor he$atice acest indice este de 4;";<:% 9eci" $e l)ng& factorii enum&rai mai sus asu$ra $rocesului de cronici!are mai acionea!& 'i ali factori de risc% : 7. 2. 6. 5. 42%6 4. -. . alcool
he$atite #irale cronice

28%24

6.%;6 4;%;< 44%44 8%47 4%5< fumatul alcoolfumatul f&r& #ici

ciro!e he$atice

-4%;

Fig%-6 Structura he$atitelor #irale cronice 'i ciro!elor he$atice )n ra$ort cu factorii noci#i

4;

0n acest conte*t" ne3am $ro$us studierea im$actul $atologiilor concomitente diagnosticului de ba!& asu$ra cronici!&rii $rocesului inflamator )n ficat ,tabel -./% (stfel" $ronosticul este nefa#orabil )n ca!ul $re!enei $ancreatitei la $acienii cu he$atite #irale cronice" frec#ena fiind determinat& la ;5".4: ca!uri% 0n 56"84: ca!uri $e l>ng& he$atita #iral& cronic& $acienii a#eau 'i colecistit&" 44"44: 3 gastrit&" -8".2: 3 hi$ertensiune arterial&" -5"68: 3 diabet !aharat" -."54 1 duodenit&" 'i 5"8;: 3 ulcer% (lte $atologii concomitente diagnosticului de ba!& au fost determinate la -2"<;: $acieni% 0n structura morbidit&ii $rin ciro!e he$atice la fel a fost determinat im$actul $re!enei $atologiilor concomitente diagnostiuclui de ba!&% S3a constatat c&" )n ma+oritatea ca!rilor cronici!area $rocesului inflamator a fost determinat& de $re!ena duodenitei" diabetului !aharat 'i hi$ertensiunii arteriale" fiind determinate la ma+oritatea $acienilor din aceast& gru$&" indicile de frec#en& fiind de 8.";6 res$ecti# ,tabel -./% Totodat&" $ancreatita a fost determinat& la 7<"24: ca!uri" ulcer 1 22"27:" colecistita 1 67"5:" 'i gastrita 1 4;";<:%

4<

Tabel -. Structura morbidit&ii $rin he$atite #irale cronice 'i ciro!elor he$atice )n funcie de $re!ena $atologiilor concomitente Nr% ord =atologii concomitente =ancreatit& ?olecistit& Ulcer 9uodenit& vastrit& 9iabet !aharat }i$ertensiune arterial& altele Total }e$atite #irale cronice Total din ei $acieni abs : -47 84 ;5".4 -47 66 56"84 -47 2 5"8; -47 -5 -.%54 -47 4< 44"44 -47 -; -5"68 -47 -47 -47 46 4. 465 -8".2 -2"<; ?iro!e he$atice Total din ei $acieni abs : 26 5; 7<"24 26 42 67"5. 26 5. 22"27 26 68 8.";6 26 -2 4;";< 26 68 8.";6 26 26 26 68 . 426 8.";6 .

-% 4% 5% 6% 2% 7% ;% <%

Bi($io?ra=ie -% }olmes3McNary M% Im$act factors on de#elo$ment of cirrhosis ad subse~uent he$atocellular carcinoma% ?om$endium ?ont%Cduc%9ent" 4..- ul%"-8355 4% Isac Marina" Iaro#oi L%" Scobial& S% Morbiditatea $rin }sJ )n Fe$ublica Moldo#a 'i m&surile de combatere a ei% Materialele conferinei S$italului ?linic Munici$al Sf% (rhanghel Mihail" ?hi'in&u" 4..4" $% <73<<% 5% Dumar M%" Dumar F%" }issar SS% Fis{ factors analysis for he$atocellular carcinoma in $atients with and without cirrhosisA a case control study of 4-5 he$atocellular carcinoma $atients from India% vastroenterol }e$atology" 4..; ul 44,;/A--.63-6% =risacari s%" =araschi# (%" 9inamica morbidit&ii 'i unele $articularit&i e$idemiologice )n he$atitele cronice" ciro!e 'i cancer he$atic $rimar )n Fe$ublica Moldo#a% (nale 'tiinifice ale USMF Nicolae Testemianu" sol%4" 4..8" ?hi'in&u " ediia a 3a 2% Fisc factors for chronic he$atitis J #irus infection among blood donord in Jangalore% Transfu! Med" 4.-. (ugust% 7% amini 9%" Jasseri J%" ?hee vM% Tobaco and other factors ha#e a negati#e im$act on ~uality of life in he$atitis ? $atients% siral }e$at%" 4.-.

ECBINOCOCOZADBIDATIDOZA UMANA - PROBLEMA DE !ANATATE PUBLICA EN REPUBLICA MOLDO)A )era Lun?u6+ Ana )ar"icean6+ ) Pri*acari7 ?entrul Naional de S&n&tate =ublic& 4 ?atedra C$idemiologie USMF Nicolae Testemianu !ummar1 Human echinococcosis/hydatidosis public health problem in oldova Fe$ublic of Moldo#a is an endemic region for human echinococcosis" registering morbidity of 6";6 to -..... of $o$ulation% Most ,8.:/ affected #illagers" men and women suffer e~ually% The South climatic3geogra$hical districts are the most affected" where the inde* is 536 times higher than the a#erage in the re$ublic% Fesults serological researches confirm the 48

e$idemiological data and can be used for studying of real distribution of echinococcosis in Moldo#a% Dey words A echinococcosis" morbidity" e$idemiological sur#eillance" CLIS( test% Re2uma" Fe$ublica Moldo#a $re!int& o !on& endemic& )n echinococo!a uman&" )nregistr>nd o morbiditate medie de 6";6@-..... $o$ulaie% Ma+oritatea ca!urilor ,8.:/ $ro#in din mediul rural" b&rbaii 'i femeile fac boala a$ro*imati# cu aceia'i frec#en&% ?ele mai afectate sunt raioanele climato3geografice de Sud" unde acest indice este de 536 ori mai )nalt )n com$araie cu cel mediu re$ublican% Fe!ultatele studiului serologic confirm& indicatorii e$idemiologici 'i $ot fi folosite $entru e#aluarea r&s$ndirii reale a C@} )n FM% ku#inte cheeA echinoco!&" morbiditate" su$ra#eghere e$idemiologic&" test CLIS(% Ac"ua$i"a"ea 9intre helmintia!ele transmisibile de la animale la om" echinococo!a@hidatido!a ,C@}/ re$re!int& o $roblem& im$ortant& de s&n&tate $ublic& )n ma+oritatea &rilor din lume" inclusi# $entru Fe$ublica Modo#a% Cchinococo!a 3 boal& $ara!itar& cronic&" $ro#ocat& de cestodul Echinococcus granulosus care se caracteri!ea!& $rin afectarea distructi#& a organelor 'i esuturilor" )n s$ecial a ficatului 'i $ulmonului% ?onsecinele hidatido!ei $oart& caracter nu numai medico3sanitar" dar 'i economic% ?osturile datorate de!abilit&ilor $roduse de $ara!it" )n as$ect global" constituie mai bine de ;2. mln dolari $e an% =ierderile re!ultate din sacrificarea animalelor cu echinococo!& sunt 'i mai mari 6% Cchinococcus granulosus este considerat $ara!it cosmo$olit" fiind )nt>lnit $e toate continentele $o$ulate% Joala cunoa'te o larg& r&s$>ndire" mai ales )n &rile unde agricultura" ocu$& un loc de ba!& )n economia naional&% (ctualmente" $e $lan mondial" se consider& c&" )n medie" din -.. ca!uri de hidatido!& uman& 2"- ca!uri se termin& cu deces" -<"< ca!uri necesit& inter#enii chirurgicale re$etate" iar ;7"- $acieni sunt tratai medicamentos tim$ de ani de !ile 2% 9e'i" )n to$ul helmintia!elor" )nregistrate )n Moldo#a" C@} )i re#ine locul Is" $rin im$actul asu$ra s&n&t&ii umane aceast& maladie ocu$& un loc $rimordial 8"-.% O(iec"i%e$e -% C#aluarea situaiei e$idemiologice 'i e$i!ootologice $ri#itor la hidatido!& )n Fe$ublica Moldo#a 'i e#aluarea eficacit&ii actualului sistem de $re#enire 'i combatere a echinococo!ei )n Fe$ublica Moldo#a% 4% 9eterminarea gradului de infestare a $o$ulaiei Fe$ublici Moldo#a cu Cchinococcus granulosus ,lar#ae/% Ma"eria$e 3i me"o#e ?a material de referin& au fost studiate registrele de e#iden& a ca!urilor chirurgicale de echinococo!& )nregistrate )n $erioada anilor -8<.34..;" )n total 65.5 $ersoane% (u fost e*aminate 76; $robe de ser sang#in la $re!ena IgG Echinococcus granulosus" colectate de la diferite categorii $rofesionale de $ersoane din cele trei !one climato3geografice ale re$ublicii% 0n $rocesul de studiu au fost a$licate metodele e$idemiologic&" serologic& ,de$istarea IgG Echinococcus granulosus $rin CLIS(/" statistic&% ?oeficientul de corelaie a fost calculat $rin metoda liniar&% =entru determinarea diferenei semnificati#e a fost a$licat testul t3Student% Re2u$"a"e 3i #i*cu'ii 0n aceast& $erioad& num&rul ca!urilor de )mboln&#iri s3a aflat )ntr3o cre'tere continu&" de la 6; ca!uri )nregistrate )n a% -8<." $>n& la 455 ca!uri )n a% 4..5% 9e remarcat fa$tul c& num&rul bolna#ilor a crescut nu numai din cau!& c& boala a de#enit mai frec#ent&" ci 'i din moti# c& s3au moderni!at metodele de diagnostic ,s3au $erfectat metodele imagistice 'i serologice/ 'i )n 5.

re!ultatul im$lement&rii sistemului obligatoriu de asigurare medical&" fa$t ce a s$orit esenial $osibilit&ile oferirii multor ser#icii medicale" inclisi# de $rofil chirurgical" $&turilor sociale cu #enituri modeste% =e $arcursul acestor ani indicele morbidit&ii s3a aflat )n cre'tere continu& 'i a #ariat de la -"4@-.. ... $o$ulaie )n a% -8<. $>n& la 2"2 )n a% 4..5 ,figura1/%

!igura "# $inamica morbidit%&ii prin hidatidoz% 'n ( ) aa#"*+,-.,,/ 0n anii -8<."-8<-"-8<5"4... 'i 4..5 ni#elul morbidit&ii la co$ii sub #>rsta de -6 ani a de$&'it ni#elul mediei anuale $e re$ublic&% Cchinococo!a este o $ara!ito!& cu o dinamic& relati# stabil&" care nu $re#ede #ariaii ma+ore )n $erioade scurte de tim$% Indicii" relati#i mai mici" din -885" 4..2" 4..7 se e*$lic& $rin $re!entarea tardi#& a informaiei )n ultimul trimestru al anului de ra$ortare" astfel ele fiind )ncluse )n $rimul trimestru al anului urm&tor% Fenomenul anului -888" caracteri!at $rint3un record minimal al morbidit&ii 1 -"66@-..... $o$ulaie $oate fi e*$licat $rin fa$tul c& )n acea $erioad& )n Fe$ublica Moldo#a s3au $rodus schimb&ri radicale" )n economia naional&" cu consecine negati#e asu$ra bun&st&rii materiale a $o$ulaiei% (nume )n acea $erioad& s3a )ntrodus sistemul de acordare a unor ser#icii de asisten& medical&" inclusi# de $rofil chirurgical" contra cost% }idatido!a" f&r& com$licaii" nu $re!int& o urgen& chirurgical&" deacea aceasta a a#ut ca consecin& sc&derea ni#elului de adresabilitate a $o$ulaiei )n instituiile medicale% C*amin>nd dinamica ca!urilor de hidatido!& )nregistrate $e $erioada anilor -88834..; 'i ni#elul de adresabilitate a $o$ulaiei ,Informaii publice/ Rapoarte i analize /Date statistice/ /MS RM " s3a constatat c& e*ist& o corelaie )ntre ace'ti indici ,coeficientul de corelaie ."7;/% ?a!urile au fost distribuite du$& #>rst&" se*" domiciliu" locali!are% 9istribuirea bolna#ilor du$& categorii de #>rst& denot& fa$tul c& ma+oritatea ca!urilor de )mboln&#irii sunt )nregistrate la co$ii 'i adulii tineri" $>n& la 2. de ani" cota c&rora constituie ;<%<:" $ersoanelor mai )n #>rst& re#enindu3le 4-"4 : ca!uri de hidatido!&% Cste )ngri+ur&tor fa$tul c& )n totalul de )mboln&#iri o $ondere )nalt& ,4-"2:/ o $re!int& co$iii cu #>rsta sub -; ani% Fe$artiia ca!urilor $e se*e constituie 2-"4: ca!uri la b&rbai 'i 6<"<: la femei ,t-"25/% Ma+oritatea ca!urilor de )mboln&#iri ,8.:/ $ro#in din mediul rural unde" e#ident" $ersist& riscul )mboln&#irii cu acest cestod% 0n structura incidenei $e organe )n $rim $lan se situia!& ficatul ,77"4<:/ 'i $ulmonul ,52"<5:/% (lte locali!&ri se )nt>lnesc )n ;"8: ca!uri" cele mai frec#ente fiind ficat$ulmon" rinchi" s$lina" ca#itatea abdominal&" locali!area $oliorganic&% Indicele mediu al morbidit&ii $e re$ublic& )n aciast& $erioad& constitue 6"; la -.. ... $o$ulaie% Fe$artiia ca!urilor $e raioane demonstrea!& c& cea mai afectat& este !ona de sest a re$ublicii" ba!inul r>ului =rut" $re$onderent raioanele climato3geografice de Nord 'i de Sud% ?ele mai hi$erendemice raioane sunt Leo#a" ?imi'lia" ?antemir" ?omrat" Jasarabesca" ?iad>r3 Lunga" Taraclia" sulc&ne'ti" Telene'ti" unde indicele morbidit&ii de$&'e'te de 435 ori media 5-

re$ublican&% Indici )nali ,2"-3-."-@-...../ sunt caracteristici raioanelor nordice ,Cdine" F>'cani" vlodeni" F&le'ti" Flore'ti" Ungheni/ 'i de ?entru ,Nis$oreni" }>nce'ti" ?&u'eni" Etefan3 sod&/% Faioanele ?&l&ra'i" Str&'eni 'i cele din $artea st>ng& a Nistrului $re!int& cea mai +oas& morbiditate" cu$rins& )ntre ."-3-".@-..... $o$ulaie ,figura !/%

!igura .# Evaluarea morbidit%&ii prin E/H 'n (

aa# "*+,-.,,/

0n re!ultatul in#estigaiilor e$idemiologice s3a constatat" c& e*tinderea in#a!iei" de obicei" se $roduce $e #arianta c>ine3o#ine3c>ine 'i c>ine3om% 9in toate $ara!ito!ele )nt>lnite la animale1echinococo!ei )i re#ine rolul $rinci$al -% ?onform relat&rilor 4"5" )n $erioada anilor 4..734..;" du$& restructur&rile efectuate )n sectorul !ootehnic" bo#inele adulte sunt infestate cu echinococi )n ;;"<: ca!uri" iar taurii )n 52"4: ca!uri% La o#ine $onderea in#a!iei #aria!& de la 5-"-6 $>n& la <4".7:" cea mai )nalt& fiind )nregistrat& )n raioanele Nis$oreni 'i }>nce'ti 7";% Un studiu efectuat de noi recent a constatat c& )n re$ublic& 64";: din c>inii rurali sunt infestai cu C% granulosus <% C*amin>nd datele Ser#iciului seterinar Fe$ublican referitor la 'e$telul animalelor domestice" inclusi# o#inelor" s3a constatat c& e*ist& o corelaie direct& )ntre num&rul animalelor domestice ,inclusi# o#inelor/ la ca$ de locuitor 'i indicele morbidit&ii )n aceast& localitate% ?oeficientul de corelare .";4 9cu referin& la num&rul mediu total de animale domestice/ 'i .";- ,cu referin& la num&rul de o#ine la ca$ de locuitor/% Mai mult ca at>t" )n ultimele decenii s3 a schimbat esenial ra$ortul numeric dintre animalele agricole din sectorul ob'tesc 'i $ri#at )n fa#oarea ultimului" a#>nd ca consecin& cre'terea num&rului de sacrific&ri )n condiii casnice "de obicei )n li$sa su$ra#egherii #eterinare" fa$t ce fa#ori!ea!& $osibilitatea moli$sirii c>inilor 3 ga!de definiti#e )n aciast& in#a!ie% (ctualmente" sunt su$use e#idenei statistice numai ca!urile de boal& tratate chirurgical% 9at fiind fa$tul c& hidatido!a are o e#oluie cronic&" asim$tomatic& 1 mai frec#ent este de$istat& tardi#% 9in acest moti# datele statistice oficiale nu cores$und )ntocmai cu situaia real&% 0n sco$ul determin&rii gradului de r&s$>ndire a hidatido!ei la $o$ulaia re$ublicii" a fost efectuat un studiu serologic a diferitor categorii de $o$ulaie din 7 raioane ale &rii" in cele trei !one climato3 geografice" care $ractic& diferite genuri de acti#itate ,tabelul 1/% 54

9in num&rul total de e*aminai" cota $ersoanelor infestai cu C% granulosul ,lar#ae/ constituie -"8:% Fe$artiia $ersoanelor sero$o!iti#e $e categorii de #>rst& demonstrea!& c& ma+oritatea din ei" ;;:" au #>rsta )ntre -< 'i 2. de ani% ?ele mai multe $ersoane sero$o!iti#e" 26:" sunt originare din raionul ?omrat" unde indicele morbidit&ii $rin echinococo!& de$&'e'te media $e re$ublic& de 6 ori% 0n funcie de se*" sero$o!iti#it&ile au" $ractic" aceia'i frec#en& ,; ca!uri $rintre femei 'i 7 la b&rbai/% Tabelul (epartizarea persoanelor e0aminate serologic 'n func&ie de v1rst% 2i locul de trai
Nr d@o Faionul .34 ani ?&l&ra'i (nenii3 Noi ?omrat ?&u'eni urhei 3 3 537 ani 3 3 3 3 4 5 ;3 -; ani 44 3 6 4 5 54 ?ategoriile de #>rst& Total co$ii $>n& -;ani 44 3 2 4 2 52 -<3 5. ani -. 2 2 66 4. <2 5-3 6. ani -7 -; ; 4< 7 4; -.6-3 2. ani 46 45 -. 65 7 54 -5< 2-3 7. ani 58 47 -8 74 -. 6-8; K7. Total Total cu ani e*ami re!ultat nai $o!iti# 4; 4; -8 46 -4 8 --< -5; -.. 7. 4.5 6. -56 7;6 4 3 ; 4 -5,-"8:/

4 5 6 2 7 Total

Ungheni 3 3 3 3 3

Conc$u2ii -% (ctualul sistem de su$ra#eghere e$idemiologic& a echinococo!ei )n re$ublic& nu asigur& sto$area cre'terii morbidit&ii% }idatido!a continu& s& se afle )n cre'tere" afect>nd $re$onderent organele #itale 'i #>rsta cea mai $roducti#& b&rbaii 'i femeile fac boala a$ro*imati# cu aceia'i frec#en& ,t -"25/% 4% Faioanele hi$erendemice sunt situate )n !ona climato3geografic& de Sud ,Leo#a" ?imi'lia" ?antemir" ?omrat" Jasarabesca" ?iad>r3Lunga" Taraclia" sulc&ne'ti" Telene'ti/" unde se )nregistre!& o morbiditate cu$rins& )ntre -."4 'i 4."2@-..... $o$ulaie" media re$ublican& fiind de 6";@-..... $o$ulaie" ce se e*$lic& $rin de!#oltarea intensi#& a oieritului ma+oritatea $acienilor ,8.:/ $ro#in din mediul rural" contactul cu c>inii 'i animalele domestice fiind factorii de transmitere motrici )n ma+oritatea ca!urilor de )mboln&#iri% 5% Fe!ultatele studiului serologic denot& fa$tul c& infestarea cu C% granulosul ,lar#ae/ se )nregistrea!& cu aceia'i frec#en& la b&rbai 'i femei" cea mai r&s$>ndit& fiind la $ersoanele tinere" cu #>rsta de -<32.ani" cota c&rora constituie ;; la sut&% 26: de $ersoane sero$o!iti#e sunt originare din raionul ?omrat" unde indicele morbidit&ii $rin echinococo!& de$&'e'te de 6 ori media re$ublican&% 6% 9at fiind fa$tul c& re!ultatele in#estigaiilor serologice confirm& totalmente re!ultatele studiului e$idemiologic al echinococo!ei $e ultimii 42 de ani" ele $ot fi folosite )n sco$ul e#alu&rii situaiei reale a r&s$>ndirii hidatido!ei la $o$ulaia re$ublicii% Bi($io?ra=ie -% Crhan 9% 'i coaut%" @@Folul factorilor antro$ogeni 'i naturali la infestarea animalelor s&lbatice cu ecto3 'i endo$ara!ii )n Fe$ublica Moldo#a@@" 9i#ersitatea" #alorificarea raional& 'i $rotecia lumii animale" Materialele ?onferinei Is a oologilor din FM" ?hi'in&u" 4..-" $%-234-%

55

4% Crhan 9% @@C$i!ootologia echinococo!ei 'i modific&rile unor indici chimici )n esutul muscular 'i ficat la bo#ine )n Fe$ublica Moldo#a@@" Fe#ista Fom>n& de =ara!itologie" 4..8" #ol%I" $%57% 5% Crhan 9% 'i coaut%" @@ Incidena unor $ara!ito!e la bo#ine )n Fe$ublica Moldo#a@@" Fe#% Fom% de =ara!itologie"4..;" $%<-% 6% Jaraba' C% 'i coaut% @@ C$idemiologia echinococo!ei cu C% granulosus 'i C% multilocularis )n Fom>nia@@" Fe#% Fom% de =ara!itologie" 4..;" #ol -;" $% ;8" -723-7<% 2% Cc{ret % et al% @@ B}u@uIC Manual on CchinococcosisA a =ublic }ealth =roblem of vlobal ?oncern@@" 4..4" $ 62367% 7% aQm_Zh yPmPX @@ zOPQaVaVVa PYa^QdO Y U]`[bMPVU laMmaY_@@" _Y^aZUTUZ_^ Q_ ]aP]V_QPU [e% c^%" xPrPQUY" -884" ]^Z -53-6% ;% Jondari Lidia" s% Jondari @@ The intensity of e$idemiologic and e$i!ootologic $rogress of echinococcosis@hydatidosis in Fe$ublic of Moldo#a@@" Fe#% Fom% =ara!itol%" -88<" ;" $% 7;3 7<% <% Fusu E% @@?>inele ,?anis familiaris/3im$ortant& surs& de in#a!ie $entru om 'i mediu@@" 9i#ersitatea" #alorificarea raional& 'i $rotecia lumii animale" ?hi'in&u" 4..8" $%4-734-8" Institutul "e #oologie al $%M 8% Lungu sera 'i coaut% @@ Cchinococco!a@hidatido!a uman& )n FM3studiu retros$ecti#@@" Materiale congresului sI al igieni'tilor" e$idemiologilor 'i microbiologilor din FM" 45346 octombrie" 4..<" ?hi'in&u" $% 4<234<7% -.% Lungu sera @@C$idemiology of hydatidosis in the Fe$ublic of Moldo#a@@" te!a la ?onferina internaional& de $ara!itologie" sarna" Julgaria" se$tembrie" 4..8" $% 42347%

PROMO)AREA !ANATA/II F A!PECTE TIIN/IFICE A#rian Co"e$ea ?atedra C$idemiologie USMF Nicolae Testemianu !ummar1 The $resent wor{ is a synthesis of $ublications on health $romotion of $o$ulation" new scientific as$ects and modern directions of health $romotion are included% Feferences to $ublications in this field and materials of scientific and $ractical im$ortance are made" including B}u materials }ealth for all in the 4.th century" $olicy ado$ted on the -6th of May -88<% Re2uma" (ctuala lucrare e*$rim& o sinte!& a $ublicaiilor ce ine de $romo#area s&n&t&ii $o$ulaiei" sunt redate noi as$ecte 'tiinifice 'i direcii moderne ale lucrului de $romo#are a s&n&t&ii% Se fac trimiteri la $ublicaii de domeniu 'i materiale de im$ortan& 'tiinifico3$ractic&" inclusi# materialele uMS S&n&tate $entru toi )n secolul I" $olitic& ado$tat& )nc& la -6 mai -88<% Medicina omului s&n&tos constituie o $reocu$are mondial&" care urm&re'te s& $ro$un& noi metode teoretice 'i $ractice $entru medicina $re#enti#&" s& elabore!e noi conce$te )n domeniul s&n&t&ii umane% La moment s3au acumulat multi$le do#e!i 'tiinifice" care atest& c& medicina omului s&n&tos este singura" )n m&sur& s& acione!e eficient la ni#elul $o$ulaiei" $entru a3l face $e fiecare om s& )neleag& ade#&rata #aloare a s&n&t&ii 'i #ieii ,s%=risacaru" 4..7/% =e $arcursul ultimilor ani" $romo#area s&n&t&ii a de#enit caracteristica $rinci$al& a eforturilor s$eciali'tilor din S&n&tatea $ublic&% (#>nd la origine sesi!area unei )ncrederi e*cesi#e )n metode indi#idualiste" abordarea res$ecti#& s3a construit )n temeiul unei con#ingeri $uternice )n #aloarea sa" a$lic>nd un 'ir )ntreg de resurse teoretice ino#atoare" )ndeosebi din sociologia 'i 56

$sihologia organi!aional&% Iniial" $romo#area s&n&t&ii a fost susinut& de directi#e $olitice" de di#erse $ublicaii 'i" conform e*$erienei $ro$rii" de s$eciali'tii )n domeniu% 0n acela' tim$" odat& cu consolidarea metodei" aceasta a de#enit un element im$ortant al anali!ei critice% (#>nd $uncte de re$er )n literatura de s$ecialitate 'i ba!>ndu3ne $e e*$eriena $ro$rie" aceast& lucrare are tendina de a cumula un 'ir de $ers$ecti#e" su$use unei #i!iuni )nc& critice des$re $ractica 'i teoria acti#it&ii )n cadru cominitar@instituional% Lucrarea e*aminea!&" )n $rimul r>nd" esena acti#it&ii )n cadru comunitar@instituional" $un>nd accent $e di#erse temeiuri 'i a'te$t&ri $e care se s$rigin&% 9e asemenea" se ia )n consideraie multitudinea de factori ce influenea!& ca$acit&ile $romotorilor s&n&t&ii )n $rocesul de e*ecutare a acestor acti#it&i% sorbind des$re consolidarea 'i desf&'urarea acti#it&ilor de $romo#are a s&n&t&ii" lucrarea )naintea!& ideea $ri#ind necesitatea unei e#alu&ri e*$licite 'i $rofunde a esenei cadrlui comunitar @ instituional" a ca$acit&ilor $romotorului s&n&t&ii 'i a'te$t&rilor cores$un!&toare ,Sandy Bhitelaw" 4..-/% Se consider& c&" eficiena lucrului de educaie $entru s&n&tate este )n ra$ort direct cu $oliticile de s&n&tate% 0n acela' tim$" termenul =olitica de s&n&tate este utili!at )n mai multe sensuriA -% =oliticile ca etichete ale unor domenii de acti#itate 4% =olitici ca e*$resie a sco$ului general 5% =oliticele ca $ro$uneri s$ecifice 6% =oliticcele ca deci!ei a gu#ernului 2% =oliticele autori!are oficial& 7% =oliticele ca $rograme ;% =oliticele ca $roduse <% =oliticele ca re!ultate 8% =oliticele ca teorii sau metode -.% =oliticele ca $roces% 0n general $olitica de s&n&tate $oate fi definit& ca un $roces de formulare 'i a$licare a deci!iilor legate )ntre ele $ri#ind alegerea obiecti#elor" mi+loacelor 'i resurselor alocate $entru atingerea lor )n situaii s$ecifice% 0n acela' tim$ $oliticile de s&n&tate $or a#ea mai multe direcii de reali!are" $romo#area s&n&t&ii figur>nd ca una $rinci$al&% 0nc& )n $olitica uMS3ului S&n&tate $entru toi $>n& )n anul 4..." $romo#area s&n&t&ii figurea!& ca strategia num&rul doi" du$& controlul morbidit&ii 'i inca$acit&ii% La -6 mai -88<" uMS a ado$tat $olitica S&n&tate $entru toi )n secolul I care $entru Fegiunea Curo$ean& are dre$t sco$ reali!area unui $otenial de s&n&tate $entru indi#i!ii $rinA 3 $romo#area s&n&t&ii oamenilor de3a lungul )ntregii #iei 3 reducerea incidenei suferinelor datorate $rinci$alelor boli% Feali!area acestui sco$ este #&!ut $rin trei elemente de ba!&" cum ar fiA 3 s&n&tatea ca dre$t fundamental al omului 3 echitate )n s&n&tate 3 $artici$area 'i res$onsabilitatea indi#i!ilor" gru$urilor" comunit&ilor" instituiilor $entru de!#oltarea s&n&t&ii% =olitica S&n&tate $entru toi )n secolul I $re#ede $atru starategii $entru im$lementare" inclusi#A 3 startegii multisectoriale care #i!ea!& indicii de s&n&tate 'i im$actul asu$ra s&n&t&ii 3 $rograme care au dre$t sco$ cre'terea s&n&t&ii 3 sisteme integrate de )ngri+ire $rimare orientat s$re comunitate 'i familie 3 im$licare )n $rocesul de $romo#are a s&n&t&ii $arteneri de la toate ni#eleleA cas&" 'coal&" loc de munc&" comunitate local& sau ni#el naional% Standardele de ba!& ale $oliticii S&n&tate $entru toi )n secolul I a$recia!& )n $rimul r>nd $rogresele )n )mbun&t&irea 'i $rote+area s&n&t&ii c>t 'i succesele )n reducerea factorilor de risc $entru s&n&tate% ?ele 4- obiecti#e ale $oliticii S&n&tate $entru toi )n secolul I" )n mare m&sur& coincid cu cele e*istente )n $olitica global&" dar )n acela' tim$ sunt adresate )n mod 52

s$ecific situaiei 'i necesit&ilor din Fgiunea Curo$ean&% (ceste obiecti#e stau la ba!a $oliticilor de s&n&tate )n toate &rile Curo$ene $entru urm&torii 4. ani% 0n $rimul r>nd obiecti#ele $entru s&n&tate $re#&d solidaritatea 'i echitatea $entru s&n&tate )n Fegiunea Curo$ean&% ubiecti#ul trei" care este destinat s&n&t&ii nou3n&scuilor" co$iilor de #>rst& fraged&" $re'colarilor 'i ele#ilor $re#ede ca ace'tea s& aib& o stare de s&n&tate mai bun&" asigur>ndu3le 1 un start s&n&tos )n #ia&% Se $recono!ea!& c& aceasta $oate fi asigurat& $rin imuni!area cu cel $uin 82: din co$ii 'i $re#enie a bolilor s$ecifice" )n acela' se $re#ede ca rata de mortalitate infantil& s& nu fie mai mare de 4.@-.. 1 nou n&scui% u im$ortan& esenial& se acord& sc&derii cu 2.: a mortalit&ii 'i deficienelor datorit& accidentelor 'i #iolenei la co$iii sub cinci ani% Se consider& o$ortun mic'orarea cu 4.: a co$iilor care au greutate mai mic& de 42.. gr la na'tere 'i )ncura+area mamelor s& alimente!e co$iii la s>n" ca cel $uin 7.: din nou3n&scui s& fie hr&nii )n a'a mod )n $rimele 'ase luni de #ia&% ubiecti#ul $atru se refer& la s&n&tatea tinerilor 'i $re#ede ca $>n& )n anul 4.4. tinerii s& fie mai s&n&to'i 'i mai ca$abili s&3'i )nde$lineasc& rolul )n societate" co$iii 'i adolescenii s& aib& mai multe abilit&i% (ccent se $une $e mic'orarea $rocentului de tineri care au un com$ortament d&un&tor $entru $ro$ria s&n&tate 'i de a im$lementa $olitici care ar facilita accesul tinerilor la un ni#el o$tim de educaie% Tot )n acest obiecti# se $re#ede reducerea cu o treime a incidenei sarcinilor la adolescente% ('a cum obiecti#ele $oliticii de s&n&tate $re#ede $romo#area )n toate gru$urile de #>rst&" obiecti#ul cinci este determinat $oliticii de s&n&tate a #>rstnicilor" inclusi# ca $>n& )n anul 4.4. oamenii $este 72 ani s& se bucure de $otenial de s&n&tate 'i s& +oace un rol acti# )n societate" cre'terea cu 2.: a $ersoanelor de <. ani 'i asigurarea accesului la )ngri+iri cores$un!&toare ne#oilor% 0n obiecti#ul 'ase este $re#&!ut& )mbun&t&irea s&n&t&ii mentale 1 )mbun&t&irea st&rii de bine a oamenilor din $unct de #edere $siho3social% Un loc a$arte re#ine obiecti#elor ; 'i < care $re#ede $romo#area s&n&t&ii )n conte*tul reducerii incidenei bolilor transmisibile 'i netransmisibile" maladii care $ractic )n egal& m&sur& sunt $robleme de s&n&tate $ublic&% =roblema bolilor netransmisibile r&m>ne a fi com$licat& )n $rimul r>nd ca re!ultat al maladiilor cardio#asculare" maladiilor oncogene 'i diabetul !aharat% 0ntr3un obiecti# a$arte se s$ecific& $romo#area s&n&t&ii )n conte*tul reducerii traumelor datorite #iolenei 'i accidentelor% Nu mai $uin im$ortant este considerat mediul de trai al $o$ulaiei" care conform obiecti#ului -. se $re#ede ca $o$ulaia s& tr&iasc& )ntr3un mediu sigur 'i s&n&tos" care ar e*clude e*$unerea $o$ulaiei la contaminanii fi!ici" microbieni 'i chimici din a$&" aer 'i sol% uamenii ar trebui s& aib& acces uni#ersal la cantit&i suficiente de a$& de calitate satisf&c&toare% 0n obiecti#ul --" cu genericul Un trai mai bun se $re#ede ca $>n& )n anul 4.-2 oamenii din societate ar trebui s& ado$te standarte de #ia& mai bune" s& se intensifice $romo#area com$ortamentelor s&n&toase $ri#ind alimentaia" acti#itatea fi!ic& 'i se*ual& 'i m&rirea dis$onibilit&ii" accesibilit&ii 'i $uterii de cum$&rare a alimentelor de bun& calitate% u alt& direcie a modului s&n&tos de #ia& 1 reducerea $ericolelor datorit& alcoolului" drogurilor 'i tutunului" $re#&!ut& )n obiecti#ul -4 ale $oliticilor de s&n&tate% (cestea $re#&d ca $>n& )n anul 4.-2 )n toate &rile membre de sc&!ut semnificati# consumul de tutun" alcool 'i droguri $sihoacti#e% 0n acela' tim$" )n toate &rile" $rocentul nefum&torilor s& fie cel $uin de <.: la $ersoanele $este -2 ani 'i a$roa$e de -..: la cei sub -2 ani% ?onsumul de alcool $er ca$ita s& nu de$&'easc& 7 litri $e an 'i s& fie a$roa$e . la cei sub -2 ani% La obiecti#ul ,-5/ Facilit&i $entru s&n&tate se $reconi!ea!& ca $>n& )n anul 4.-2 toi oamenii s& tr&iasc& )ntr3un mediu fi!ic 'i $olitic s&n&tos acas& la 'coal&" la locul de munc& 'i res$ecti# )n comunitatea local&% =>n& )n anul 4.4. toate sectoarele ar trebui s& recunoasc& 'i s& acce$te res$onsabilitatea $e care o au $entru s&n&tate ,obiecti#ul -6/% =oliticile se s&n&tate ale uMS $re#&d ca toi oamenii din Fegiunea Curo$ean& s& aib& acces la un sector de s&n&tate integrat" inclusi# )ngri+iri $rimare de s&n&tate orientate s$re familie 'i comunitate% ?el $uin 8.: din &ri ar trebui s& aib& ser#icii de )ngri+iri $rimare care s& asigure

57

continuitatea asistenei )n mod eficient" cel $uin 8.: din &ri s& aib& medici de familie 'i asistente medicale care s& $re!inte ser#icii de )ngri+ire $rimar& )ntr3un sistem integrat% Toate statele membre ar tribui s& direcione!e managementul din sectorul de s&n&tate s$re obinerea re!ultatelor de calitate )n s&n&tate" )n acela' tim$ necesit& a fi introduse mecanisme noi de finanare 'i res$ecti# de alocare a resurselor $entru sistemele de s&n&tate" c>t 'i de!#oltatrea resurselor umane $entru s&n&tate $rin asigurarea cu $rofesioni'ti )n medicin& c>t 'i alte sectoare $entru $rote+area 'i $romo#area s&n&t&ii% 0n sco$ul reali!&rii acestor obiecti#e necesit& a fi im$lementate sisteme de cercetare" informare 'i res$ecti# comunicare )n domeniul s&n&t&ii ca s& se utili!e!e eficient cuno'tinele $entru s&n&tate% 0n acela' tim$" im$lementarea $oliticilor $entru s&n&tate $oate fi real& doar )n ba!a $arteneriatelor stabile )ntre indi#i!i" gru$uri 'i organi!aii din sectoarele $ublice 'i $ri#ate 'i res$ecti# din societatea ci#il&% 0n acest as$ect 'i )n de$enden& de $riorit&i" este necesar& im$lementarea $e termen scurt" mediu 'i lung" a $rogramelor de $romo#are a s&n&t&ii la ni#el naional" regional 'i local% Cste stabilit c& reali!area )n integru a acestor obiecti#e #a $ermite fortificarea s&n&t&ii $o$ulaiei% Bi($io?ra=ie -% Bhitelaw"S%" McDeown"D% and Billiams"% ,-88;/ vlobal health $romotion modelsA enlightenment or entra$ment% }ealth education Fesearch" -4" 6;8368. 4% Borld }ealth urgani!ation ,-88-/ Sunds#all Statement on Su$$orti#e Cn#ironments for }ealth 5% ilo"C ,4.../ Fe$ositioning health $romotionA research im$lications% In Batson"% and =latt"S ,eds/ Fesearching }ealth =romotion% Foutletghe" London 6% =ris&caru s%" Malai Cm% u$timi!area educaiei $entru s&n&tate du$& modelul infeciilor intestinale% ?hi'in&u"4..7% 88$%

PARTICULARITA/ILE PROCE!ULUI EPIDEMIC I MA!URILE DE PROFILAGIE I COMBATERE A OREIONULUI EN REPUBLICA MOLDO)A Ion Ber#eu+ Mi.ai Bara(a3 ?atedra C$idemiologie USMF Nicolae Testemianu !ummar1 The retros$ecti#e analysis of morbidity in mum$s in different $eriod" including the $re#accinal $eriod is characteri!ed by a strong $eriodicity of morbidity% saccinal $eriod with a single #accine dose is characteri!ed by decrease of morbidity le#el and #accinal $eriod with 4 doses of FuF #accine is characteri!ed by a tendency of stabili!ing of morbidity% Mum$s e$idemic in 4..;34..8 affected mostly age grou$s of -2346 years" #accinated with a single dose of anti$arotiditis #accine more than -. years ago% Re2uma" Cste $re!entat& anali!a retros$ecti#& a morbidit&ii $rin oreion )n diferite $erioade" inclusi# $erioada $re#accinal& carte se caracteri!ea!& $rintr3o $eriodicitate $ronunat& a morbidit&ii% =erioada #accinal& cu o singur& do!& de #accin se caracteri!ea!& $rin diminuarea ni#elului morbidit&ii 'i $erioada #accinal& cu 4 do!e de #accin FuF care s3a caracteri!at $rintr3 o tendin& de stabili!are a morbidit&ii% C$idemia de oreion din 4..;34..< a afectat $re$onderent gru$urile de #>rst& -2346 ani" #accinate cu o singur& do!& de #accin antiurlian cu mai mult de -. ani )n urm&%

5;

In"ro#ucere ureionul este considerat o boal& relati# benign&" de origine #iral&" caracteri!at& $rin tumefierea dureroas& a glandelor sali#are 'i afectarea" )n $articular la aduli" a glandelor se*uale" meninge" $ancreas 'i alte organe% ureionul se im$une 'i )n $re!ent ca o $roblem& im$ortant& de s&n&tate $rin com$le*itatea manifest&rilor clinice 'i mai ales" $rin com$licaiile $e care le $oate $roduce% A*0ec"e #e %accinare =ractica mondial& a demonstrat c& #accinarea este cea mai sigur&" eficient&& 'i economic& m&sur& de $re#enie a maladiilor infecioase de etiologie #iral&" inclusi# oreionul" care $ermite eficient de controlat incidena" contribuie la diminuarea morbidit&ii $recum 'i a formelor clinice gra#e" com$licaiilor 'i deceselor% -" 2% Fata de serocon#ersie la $ersoanele #accinate #aria!& )n funcie de tul$ina #accinal& administrat&" calendarul de imuni!&ri 'i imunogenitatea #accinului% 0n $re!ent toate #accinurile utili!ate sunt ba!ate $e tul$ini #ii atenuate" fiind folosite mai multe tul$ini #accinale ,--/" dintre care 2 tul$ini 3 mai frec#entA 3 tul$ina eryl3Lynn ,genoti$ul (/ 3 obinut& )n SU(" liceniat& )n anul -87; 'i recomandat& $entru #accinarea de rutin& )n anul -8;;" cu o serocon#ersie de <.3-..: 3 tul$ina Urabe (m8 ,genoti$ul J/ 3 liceniat& iniial )n a$onia )n anul -8;8 'i ulterior )n Jelgia" Frana 'i Italia" cu o rat& de serocon#ersie de 843-..: 3 tul$ina Leningrad35 ,genoti$ul 9/ 3 obinut& )n fosta UFSS )n anii 7." a$licat& $entru #accinarea )n mas& a co$iilor )n anii ;. 'i )n cadrul $rogramelor de imuni!are din anii <. a secolului trecut" cu o serecon#ersie de <838<: 3 tul$ina FIT 65<2 ,genoti$ul (/ 3 obinut& )n vermania )n -88;" este un deri#at al tul$inii eryl3Lynn" cu inducerea serocon#ersiei )n a$ro*imati# 87: ca!uri 3 tul$ina Leningrad3agreb ,genoti$ul 9/ 3 obinut& )n ?roaia )n ba!a tul$inii Leningrad35 ,$rin atenuare/ )n anii ;." induc)nd serocon#ersia )n <;3-..:%5% Tul$inile }oshino" Torii" Miyahara" NDM367" Sofia 7 actualmente se utili!ea!& limitat" iar tul$ina Fubini cu eficacitatea +oas& 3 7"5:" nu este recomandat& $entru a$licarea )n cadrul $rogramelor naionale de imuni!&ri% 5% saccinul anti$arotidic este dis$onibil )n form& de #accin mono#alent" bi#alent ,Fu/ 'i tri#alent ,FuF/% Ma+oritatea statelor ,85:/ a$lic& $rima do!& de #accin la #>rsta de -43-2 luni 'i do!a a doua 3 la -5346 luni )n -- &ri" la 53; ani 3 )n 76 &ri" la 83-4 ani 3 )n -6 &ri% uMS 'i ?9? recomand& a$licarea $rimei do!e de #accin FuF la #>rsta de -43-< luni 'i do!ei a doua 3 $>n& la intrarea )n 'coal& la 637 ani 4" 7% =entru a $re)nt>m$ina a$ariia eru$iilor e$idemice de oreion este necesar de atins un ni#el )nalt al aco$eririi #accinale ,nu mai $uin de <.: cu o do!& de #accin/" iar dac& $ro$oria $ersoanelor seronegati#e )n $o$ulaia general& este )nalt& se recomand& 'i imuni!area adulilor 6% Totodat& este menionat" c& ni#elul +os al imunit&ii colecti#e nu $oate )ntreru$e circulaia #irusului 'i este insuficient $entru a $re#eni eru$iile -% Ni#elul aco$eririi #accinale la oreion este influenat de mai muli factori cum ar fiA diferene teritoriale" etnie" ni#elul de cuno'tine al $o$ulaiei" factori sociali% saccinurile $lanificate au influenat morbiditatea $rin modificarea unor caracteristici de ba!& a $rocesului e$idemic" cum ar fi dinamica $rocesului e$idemic )n tim$ 'i s$aiu ,ciclicitate" se!onalitate" re$arti!area morbidit&ii )n funcie de teritoriu/" intensitatea $rocesului e$idemic" structura morbidit&ii% Re2u$"a"e (nali!a retros$ecti#& multianual& ,-82.34..8/ a morbidit&ii $rin $arotidita e$idemic& )n Fe$ublica Moldo#a a e#ideniat o r&s$>ndire destul de )nalt& a infeciei" constituind )n unii ani a$arte -@-. 'i mai mult din suma maladiilor infecioase )nregistrate oficial ,f&r& gri$& 'i IF s(/% u dat& cu im$lementarea #accinurilor antiurliene sistematice la )nce$utul anilor <. ai secolului

5<

trecut" $onderea oreionului )n structura infeciilor co$ilului s3a mic'orat de la 4<"-: )n $erioada $re#accinal& $>n& la 7"4 : )n $erioada #accin&rilor cu dou& do!e de #accin%
854 844 Nr ca2uri $a 644 444 0o0u$a'ie 754 744 654 644 54 4 6<5I 6<I5 6<54 6<58 6<5< 6<I7 6<IJ 6<H6 6<H@ 6<HH 6<J4 6<J8 6<JI 6<J< 6<<7 6<<5 6<<J 7446 744@ Dinamica mor(i#i"&'ii Ten#in"a mor(i#i"a"ii Fi? 6 Mor(i#i"a"ea mu$"ianu$a 0rin oreion in Re0u($ica Mo$#o%a 96<54-744H;

u do!& Mono#accin

=rocesul e$idemic al oreionului $oate fi )m$&rit )n trei $erioadeA 3 $erioada $re#accinal& 'i a #accin&rilor $ariale ,-82.3-8<4/ 3 $erioada #accin&rilor $lanice cu o do!& de mono#accin antiurlian ,-8<53 4..-/ 3 $erioada #accin&rilor $lanice cu dou& do!e de #accin combinat #iu atenuat )m$otri#a ru+eolei" oreionului 'i rubeolei ,FuF/ ,4..434..8/% 0n $erioada $re#accinal& 'i a #accin&rilor $ariale $rocesul e$idemic al oreionului a fost caracteri!at $rintr3o ciclicitate caracteristic& infeciilor aerogene" mai $ronunat& )n mediul urban com$arati# cu cel rural% Ma+orarea e$idemic& a fost )nregistrat& la fiecare -34 ani" o singur& dat& fiind de 5 ani" )n total fiind )nregistrate -4 cicluri e$idemice% 0n aceast& $erioad&" morbiditatea medie )n Fe$ublica Moldo#a a fost de 447"4 .@.... " #ariind )ntre 6<"76.@.... )n anul -82. $>n& la 546"78 .@.... )n anul -82<" )nregistr>ndu3se o tendin& de cre'tere moderat&% Fitmul mediu anual de cre'tere a fost de -"7:" cu o medie de ;72."<2 ca!uri anual% 9urata ciclului e$idemic )n teritoriile urbane a constituit )n mediu 4 ani ,mai rar - an sau 5 ani/" )n mediu morbiditatea fiind de 4"5 ori mai mare dec>t )n total $e ar&" at>t )n anii e$idemici" c>t 'i )n cei intere$idemici% 0n funcie de mediul de trai" )n $erioada $re#accinal& ni#elul morbidit&ii )n localit&ile urbane a fost de a$ro*imati# de 2 ori mai mare com$arati# cu teritoriile rurale% Media multianual& constituind" res$ecti# 246"4 'i -.;"6 ca!uri la -.. mii $o$ulaie 0n anii intere$idemici se!onalitatea $ractic" li$se'te sau este slab $ronunat&" iar $entru anii e$idemici este caracteristic& o se!onalitate de toamn&3iarn&" iarn& 3$rim&#ar&% 0n localit&ile urbane s3au )nregistrat 7;"2: din num&rul total de ca!uri" com$arati# cu localit&ile rurale unde s3au )nregistrat doar 54"2: sau -@5 din totalul ca!urilor de oreion% 0n $erioada anilor -8723-8<4" cea mai afectat& gru$& de #>rst& au fost co$ii $>n& la -6 ani" constituit 86";: din morbiditatea total&" $ersoanelor adulte le3au re#enit doar 2"5: ca!uri% Structura morbidit&ii $e gru$e de #>rst& .34" 537" ;3-6 ani 'i aduli )n $erioada -8;83-8<4" demonstrea!& afectarea $re$onderent& a co$iilor de #>rst& 537 ani" cu o $ondere de 22"<: din morbiditatea sumar&" iar gru$elor de #>rst& .34 ani 'i ;3-6 ani le re#ine -8"2: si res$ecti# 4.".:" iar adulilor doar 6";:% 0n funcie de mediul de trai" )n $erioada $re#accinal& ,-8723 -8<4/" ;5"6: ca!uri au re#enit co$iilor din mediul urban 'i doar 47"7: celor din mediul rural% 0n aceast& $erioad&" $onderea adulilor din mediul urban a fost de ;4"6:" com$arati# cu 4;"7: cu cei din mediul rural% Introducerea #accin&rii antiurliene $lanificate )n anii <. ai secolului a determinat mic'orarea e#ident& a morbidit&ii $rin oreion" media multianual& )n $erioada #accinal& constituind 8;";6.@.... " com$arati# cu 447"4.@.... )n cea $re#accinal&% =rocesul e$idemic a a#ut o 58

744H

Anii

tendin& de diminuare $ronunat& cu ritmul mediu anual de diminuare 7"5: ,fig%-/% 0n aceast& $erioad& s3a modificat $eriodicitatea 'i intensitatea $rocesului e$idemic al oreionului" $recum s3a e#ideniat 'i o redistribuire a morbidit&ii du$& mediul de trai 'i gru$urile de #>rst&% 0n aceast& $erioada" nu se obser#& schimb&ri ma+ore )n dinamica a $rocesului e$idemic" $&str>ndu3se ciclicitatea $rocesului e$idemic" cu ma+orarea duratei ciclului e$idemic $>n& la 632 ani ,fig%-/" care $ractic nu difer& de mediul de trai% (nali!>nd dinamica multianual& a morbidit&ii" $utem obser#a c& s3au )nregistrat 4 cicluri com$lete" urmate de o eru$ie e$idemic& $e $arcursul a 5 ani ,-8873-88</" din cau!a dificult&ilor )n asigurarea cu #accin la )nce$utul anilor 8. a sec%" cu $relungirea ulterior& a ciclului e$idemic $e fundalul introducerii do!ei a doua de #accin combinat FuF )n anul 4..4% 0n aceast& $erioad&" morbiditatea a diminuat $ractic de dou& ori"l com$arati# cu cea $re#accinal&% Indicele intensi# )n mediu fiind de -4-"7.@.... ,cu e*ce$ia anilor e$idemici -8873-88<" c>nd ni#elul morbidit&ii $ractic a atins ni#elul $erioadei $re#accinale 'i a constituit 444"8 .@..../% Morbiditatea a #ariat )ntre limitele 54"68.@.... ,anul -8<8/ $>n& la 478"52.@.... ,anul -8<5 3 )nce$utul $erioadei #accinale/% 0n aceast& $erioad& morbiditatea medie anual& a fost de 6484"8 ca!uri de oreion% =rocesul e$idemic a )nregistrat o tendin& de diminuare moderat&" cu ritmul mediu anual de diminuare 5"-:% Se!onalitatea infeciei urliene )n $erioada #accin&rilor cu o do!& de #accin a fost mai $uin $ro3nunat&" indicii ma*imi ai morbidit&ii fiind determinai )n lunile martie3mai% Intensitatea ca!urilor de oreion )n de$enden& de mediul de trai" )n $erioadele $re#accinal& 'i #accin&rilor cu o do!& de #accin nu difer& esenialA )n $erioada #accin&rilor cu o do!&" )n mediul $o$ulaiei urbane a constituit 3 72"-<:" iar )n mediul $o$ulaiei rurale 3 56"<:" com$arati# cu 7;"2: 'i 54"2: res$ecti# )n $erioada $re#accinal&% saloarea indicilor intensi#i )n mediul urban 'i cel rural" )n $erioada #accin&rilor cu o do!& de #accin" difer& esenial de indicatorii res$ecti#i din $erioada $re#accinal& 'i au constituit res$ecti# -;4"<-.@.... 'i ;;"76 .@...." ceea ce )nseamn& o mic'orare a morbidit&ii )n medie de 5 ori )n mediul urban 'i res$ecti# de -"6 ori )n cel rural% 0n funcie de mediul de trai" )n aceast& $erioad&" ni#elul morbidit&ii" )n mediul urban" a fost de 4"5 ori mai mare dec>t in mediul rural" fa$t #alabil 'i $entru eru$ia din anii -8873-88< ,4"2 ori/" s$re deosebire de $erioada $re#accinal& c>nd morbiditatea )n mediul urban era de a$ro*imati# 2 ori mai mare% (stfel $utem face o conclu!ie c& introducerea doar a unei singure do!e de #accin antiurlian )n calendarul de #accin&ri a condiionat o mic'orare e#ident& a morbidit&ii oreionului" fa$t e#ident )n mediul urban" unde densitatea $o$ulaiei 'i $re!ena colecti#elor organi!ate fa#ori!au r&s$>ndirea mai intens& a oreionului )n $erioada $re#accinal&% 9e asemenea" )n aceast& $erioad&" s3a modificat 'i re$arti!area morbidit&ii $e gru$uri de #>rst&" caracteri!at& $rin afectarea $re$onderent& a adolescenilor 'i adulilor ,-4"5:/% 0n $erioada $re#accinal& acest indice era de 2"5:" co$iii de #>rst& .3-6 ani constituind <;";: din morbiditatea sumar&% 0n acela' tim$ s3a determinat o sc&dere a $onderii co$iilor de #>rst& .34 'i 537 ani )n morbiditatea general&" res$ecti# 8"7: 'i 55"5:% 0n sum&" aceste dou& gru$uri de #>rst& constituind 64"8: com$a$arati# cu ;2"5: )n $erioada $re#accinal&% Totodat& a crescut 'i $onderea co$iilor de ;3-6 ani $>n& la 64"4;:" care )n sum& cu adulii" constituie 26"8;: din morbiditatea general&" com$arati# cu 46";: )n anii -8;83-8<4 a $erioadei $re#accinale% Trebuie de menionat fa$tul" c& #accinurile sistematice cu o do!& de #accin au $ro#ocat maturi!area infeciei% Introducerea celei de3a doua do!& de #accin anti$arotidic a $ro#ocat schimb&ri ma+ore )n $eriodicitatea $rocesului e$idemic" s3a m&rit durata ciclului e$idemic $>n& la -. ani 'i nu se mai obser#& diferene )n acti#itatea $rocesului e$idemic )n funcie de mediul de trai" aceasta fiind caracteristic 'i $entru $erioada #accin&rilor cu o do!& de #accin% 0n mediu" )n aceast& $erioad& morbiditatea a fost de -8"26.@.... mic'or>ndu3se de --"2 ori com$a3rati# cu $erioada $re#accinal& 'i de 7"4 ori com$arati# cu $erioada #accin&rilor cu o do!& de #accin% 0n mediu" anual se )nregistrau <44"2 ca!uri de boal&% Indicii intensi#i au #ariat )n limitele ;"- .@.... ,an%4..7/ 3 6-";.@....,an%4..;/" )n mediu fiind -8"26.@....% ?u toate c& a fost determinat& o tendin& de

6.

stabili!are a morbidit&ii )n aceast& $erioad&" s3a $&strat caracterul ciclic al infeciei" anul 4..; fiind un an e$idemic% u $articularitate im$ortant& a morbidit&ii )n $erioada #accin&rilor cu dou& do!e de #accin este c&" $e fundalul )nregistr&rii unui num&r mic de ca!uri de boal&" )n dinamica anual& nu se e#idenia!& se!onalitatea infeciei urliene% 0n aceast& $erioad&" a a#ut loc 'i o redistribuire a morbidit&ii du$& mediul de trai" a crescut intensitatea ca!urilor de boal& )n mediul rural $>n& la 64"5-:" com$arati# cu 54"2: )n $erioada $re#accinal& 'i 56"<: )n $erioada #accin&rilor cu o singur& do!& de #accin% 0n mediul urban" morbiditatea a atins #aloarea de 46"8 .@...." fiind a$ro*imati# de -"7 ori mai mare dec>t )n mediul rural ,-2"- .@..../% ?om$arati# cu $erioada $re#accinal& 'i #accinal& cu o do!& de #accin" )n localit&ile urbane morbiditatea a diminuat de 4-"4 ori 'i res$ecti# de ; ori% 0n mediul rural" morbiditatea medie s3a mic'orat de ;"- ori 'i res$ecti# 2"- ori" com$arati# cu $erioadele anterioare% =entru $erioada #accin&rilor cu dou& do!e de #accin" de asemenea a fost caracteristic fenomenul de maturi!are a infecieiA $onderea adulilor )n structura de #>rst& a morbidit&ii a atins ni#elul de 57"4: com$arati# cu 2"5: )n $erioada $re#accinal& 'i -4"5: )n $erioada #accinal& cu o do!&" dar $onderea co$iilor de #>rst& .3-6 ani s3a mic'orat de la 86";: )n $erioada $re#accinal& $>n& la 75"<: din morbiditatea sumar&% 0n acela' tim$" a crescut si $ondera co$iilor de #>rsta ;3-6 ani $>n& la 2.".:" )n sum& cu adulii constituind <6"<:" com$arati# cu 46";: )n $erioada $re#accinal& 'i 22".: )n cea a #accin&rilor $lanice cu o do!& de #accin% S$re deosebire de $erioadele anterioare" $onderea co$iilor de #>rsta .34 ani 'i 537 ani a sc&!ut 'i a fost de 7"45: 'i res$ecti# -;"7.:% =entru $erioada #accin&rilor $lanice" a fost caracteristic fenomenul de redistribuire a morbidit&ii du$& mediul de trai )n de$enden& de fa!a ciclului e$idemic determinat at>t )n gru$ul de #>rst& .3-6 ani" c>t 'i la aduli% (stfel" )n anul e$idemic 4..; a $erioadei #accin&rilor cu dou& do!e de FuF" s3a constatat ma+orarea $onderii bolna#ilor din mediul rural $>n& la 2;"7: )n gru$ul de #>rst& .3-6 ani 'i 6-"6<: 3 la aduli" com$arati# cu 62"2: 'i res$ecti# 57";: $e $arcursul )ntregii $erioade ,4..434..;/% 0n anul 4..;" com$arati# cu $erioada $recedent&" s3a determinat o tendin& de ma+orare a morbidit&ii $rin oreion% =e $arcursul a -. luni ale anului 4..; s3a )nregistrat 54- ca!uri de maladie ,;"74 la -.. mii $o$ulaie/" com$arati# cu 442 ca!uri ,2"55 la -.. mii $o$ulaie/ )n aceea'i $erioad& a anului 4..7" lunar se )nregistrau )n mediu 42 ca!uri de oreion" incidena constituind sub - ca! la -..%... $o$ulaie% 9e la )nce$utul anului de studii 4..;34..<" situaia e$idemic& a oreionului a )nce$ut a se agra#a% 0n luna august 4..; au fost )nregistrai 4- bolna#i" )n se$tembrie 3 4; bolna#i" )n octombrie 3 -.2 bolna#i , de 5"< ori mai mult com$arati# cu luna $recedent&/" )n noiembrie 3 5<7 bolna#i ,de 4"7 ori mai mult com$arati# cu luna octombrie/" ceea ce indica )nce$utul eru$iei de oreion% =aralel cu cre'terea num&rului de ca!uri de oreion a a#ut loc 'i e*tinderea ariei de r&s$>ndire e$idemic& a oreionului %?el mai mare focar de oreion 'i cu cel mai mare $otenial de r&s$>ndire a oreionului s3a format )n centrul &rii" cu$rin!>nd mun%?hi'in&u 'i -. raioane limitrofe" )n care morbiditatea medie $e 5 luni ale anului 4..< a fost de $este 7.. .@....% Un alt focar intensi# s3a format )n sudul &rii 'i a cu$rins 6 raioaneA ?omrat" ?iad)r3Lunga" ?ahul" ?antemir" cu incidena mai mare de 7...@....% Mai $uin afectate au fost teritoriile din nordul &riiA mun%J&li ,-5<"8.@..../" raioanele din nord 'i !ona transnistrean& 3 cu incidena sub -.. .@....% 0n $erioada cu$rins& )ntre s&$t&m>nile 2- a anului 4..; ,-;%-4%.;345%-4%.;/ 'i .7 a anu3lui 4..< ,.6%.4%.<3-.%.4%.</" morbiditatea $rin oreion a c&$&tat o tendina de cre'tere $ronunat& cu un ritm egal de ;"4:" urmat& de o stabili!are a incidenei oreionului )n s&$t&m>nile .;%4..< ,--%.4%.<3-;%.4%.</ 3 -2%4..<,-6%.6%.<34.%.6%.</ 'i diminuarea ulterioar& a morbidit&ii% Ma+orarea incidenei nu a fost uniform&" fiind legat& )n tim$ de durata $erioadei de incubaie 3 )n ma+oritatea ca!urilor -34 s&$t&m>ni% 9ar o dat& cu iniierea cam$aniei de #accinare cu #accinul FuF la )nce$utul lunii martie s3a atestat o diminuare a incidenei $rin oreion% Ma+oritatea ca!u3 rilor de oreion la )nce$utul e$idemiei au a$&rut la $ersoanele n&scute )n anii -8<63-882" care au $rimit doar o singur& do!& de #accin anti$arotidic" conform calendarului e*istent $>n& )n 4..4% 6-

0n total $e $arcursul e$idemiei de oreion ,octombrie 4..;3mai 4..</ au fost )nregistrate 5. 755 ca!uri de boal&" morbiditatea medie a fost de ;62"5.@....% =onderea cea mai mare )n structura de #>rst& a morbidit&ii $rin oreion au a#ut3o $ersoanele cu #>rsta cu$rins& )ntre -2346 ani ,;8"7:/" dintre care $ersoanele cu #>rsta )ntre -23 -; ani ,6."6:/" -<3-8 ani ,44"4:/ 'i 4.346 ani ,-;".:/% Morbiditatea medie )n gru$a de #>rsta -23-; ani a fost 7.<4"4.@.... la -<3-8 ani 3 6545"7.@.... 'i la 4.346 ani 3 -4<6"6.@....% ?el mai afectat gru$" au fost $ersoanele de se* masculin" $onderea lor fiind de 2<".: din totalul bolna#ilor de oreion" iar $ersoanelor de se* feminin le3a re#enit 64".:% (cest ra$ort a fost determinat 'i )n ma+oritatea gru$urilor de #>rst&" cu e*ce$ia $ersoanelor de 5. ani 'i mai mult" la care $ro$oria $ersoanelor de se* feminin a fost mai mare 'i a constituit 25"4:% Maladia s3a manifestat )n ma+oritatea ca!urilor )n forme clinice combinate cu afect&ri ale $ancreasului )n circa 2.: ca!uri" orhite la circa 5.: bolna#i de se* masculin% Num&rul bolna#ilor s$itali!ai $oate ser#i dre$t indicator indirect al ni#elului de gra#itate al maladiei% 0n total" )n $erioada -;%-4%.;344%.7%.< au fost s$itali!ate -. <84 $ersoane ,57"-:/" mai frec#ent cu #>rsta de -2346 ani % 9e la 4- bolna#i au fost colectate $robe de sali#&" dintre care 5 $robe au fost in#estigate )n Insti3tutul Naional de S&n&tate =ublic& 'i =rotecie a Mediului din ulanda 'i -< $robe 3 )n laboratorul de referin& al ?entrului de Joli Infecioase din Marea Jritanie $rin metode #irusologice 'i reacia de $olimeri!are )n lan ,=?F/% (ntigenul #irusului urlian a fost de$istat )n 4. $robe $rin =?F" i!olat 'i identificat ca a$artenent la genoti$ul v2% (stfel" $utem face o conclu!ie c& )n e$idemia de oreion din anii 4..;34..< au fost afectate $re$onderent $ersoanele de se* masculin din gru$urile de #>rst& -2346 ani din teritoriile din centrul &rii" #accinate cu o singur& do!& de mono#accin antiurlian cu mai mult de -. ani )n urm&% ?am$ania de #accinare s3 a )nce$ut $e 5 martie 4..<" cu a$licarea #accinului combinat FuF% saccin&rile au fost efectuate )n cadrul instituiilor de medicin& $rimar& teritoriale 'i medico3militare ale ministerelor 'i de$artamentelor res$ecti#e" $unctelor tem$orare de #accin&ri organi!ate )n cadrul instituiilor de )n#&&m>nt% La $rima eta$& a cam$aniei de imuni!are ,fa!a acti#& 3 .5%.53.-%.7%.</" )n total au fost administrate 544.42 do!e de #accin FuF cu aco$erirea a 5; teritorii administrati#e ale re$ublicii" inclusi# ministerele 'i de$artamentele de for&" cu e*ce$ia teritoriilor din Cstul &rii% Cta$a a doua a cam$aniei de #accinare )n mas& a decurs mai lent cu a$licarea unui num&r limitat de #accinuri% Totodat&" #accin&rile au fost reali!ate 'i )n teritoriile din Cstul &rii% 0n $erioada iunie3decembrie 4..< au fost a$licate )nc& 55 -<2 do!e de #accin FuF" )n total )n cam$anie $>n& la finele anului 4..< fiind administrate 522 4-. do!e de #accin la contingentele eligibile $entru #accinare% 9atorit& reali!&rii cam$aniei de #accinare a fost sto$at& r&s$>ndirea )n continuare a oreionului )n teritoriul re$ublicii% ( fost mic'orat& incidena oreionului de la ;62"5 .@.... )n tim$ul e$idemiei ,octombrie 4..;3mai 4..</ $>n& la -7";.@.... )n $erioada de du$& fa!a acti#& a cam$aniei ,iunie3decembrie 4..</" $recum a fost redus 'i num&rul ca!urilor de boal& )nregistrate lunar 'i limitat& r&s$>ndirea #irusului urlian )n colecti#it&i organi!ate 'i redus& focalitatea infeciei% Conc$u2ii 3 )n $erioada $re#accinal&" $rocesul e$idemic al oreionului s3a caracteri!at $rin $eriodicitate $ronunat&" cu ma+orarea e$idemic& a morbidit&ii fiecare -34 ani" )n s$ecial )n mediul urban 3 se $&strea!& caracterul se!onier de toamn&3iarn&" iarn&3$rim&#ar&" mai e*$rimat )n anii e$idemicim" cei mai afectai au fost $re'colarii 'i co$ii de #>rst& 'colar& 3 $erioada #accinal& cu o singur& do!& de #accin $arotiditic s3a caracteri!at $rin mic'orarea morbidit&ii de a$ro*imati# dou& ori com$arati# cu $erioada $re#accinal& 'i m&rirea $erioadei intere$idemice $>n& la < ani 3 $erioada #accinal& cu 4 do!e de #accin FuF s3a caracteri!at $rintr3o tendin& de stabili!are a morbidit&ii" m&rirea duratei ciclului e$idemic $>n& la -. ani 'i redistribuirea 64

morbidit&ii funcie de mediul de trai ,)n mediul rural )nregistr>ndu3se $>n& la 64"5-: de ca!uri 'i li$sa se!onalit&ii/ 3 e$idemia de oreion din 4..;34..< a afectat $re$onderent gru$urile de #>rst& -2346 ani" #accinate cu o singur& do!& de #accin antiurlian mai mult de -. ani )n urm&" ceea ce3a determinat necesitatea reali!&rii cam$aniei de #accinare" care 'i3a demonstrat eficacitatea )nalt& )n controlul 'i sto$area e$idemiei% Bi($io?ra=ie -% ?CNTCFS FuF 9ISC(SC ?uNTFuL (N9 =FCsCNTIuN ,?9?/% Jrief re$ortA u$dateA mum$s acti#ityUnited States" anuary -3uctober ;" 4..7% MM&R Morb Mortal &'l( Rep) uct 4..7" no% 22,64/" $% --243--25% 4% 9uS S(NTuS" J(" STF(LIuTu" SM" SIUCIF(" MM% et% al% =re#alence of antibodies against measles" mum$s" and rubella before and after #accination of school3age children with three different tri$le combined #iral #accines" Fio vrande do Sul" Jra!il" -887% Re* +anam Salu" +ublica) No# 4..7" no% 4.,2/" $% 48835.7% 5% vuL(JCD" s" BuNI(DuBSD(3vCSI?D(" T% Mum$s33effect of immuni!ations on e$idemiological situation% +rzegl Epi"emiol) 4..<" no% 74,5/" $% 7-5374-% 6% LyLpRxfS" g%%" RfSpfS" f%f%" LiLLfS" l%x% P mZ% qZa^UV^PYQ_X ZaMh `a]^Y_VWPQ_MhQa\a Pcc[QP^U^_ `ZP `_Za^P^U [ mU^Uo% ,-./01 234.563515733) 893:;23515733 3 322-/563515733) 4..." j5" ]^Z% 64367% 2% lRLLfS" R%f%" yixRpS" R%p% z`PmUcPaMa\PX P Y_VWPQa`ZaTPM_V^PV_ n`PmUcPeU]Va\a `_Za^P^_% <=11;>;/? @A04B3/0B3CD) 4..5" j-,42/" ]^Z% 4-345% 7% Rp" p%k% Rcc[Qa3n`PmUcPaMa\PeU]VaU P]]MUmaY_QPU nTTUV^PYQa]^P Y_VWPQa3 `$aTPM_V^PVP n`PmUcPeU]Va\a `_$a^P^_A SY^aZUT% mP]% V_Qm% cUm% Q_[V" la]VY_" -885" 44 ]^Z%

MANIFE!TAREA PROCE!ULUI EPIDEMIC I !UPRA)EGBEREA EPIDEMIOLOGICA A BEPATITEI )IRALE B EN MUN CBIINAU An#rei Ro3ca+ !an#u$ U$iana ,?onduc&tor 'tiinificA (drian ?otelea 1 dr" conf% uni#%/ ?atedra C$idemiologie USMF Nicolae Testemianu !ummar1 In the article the e#olution of e$idemic $rocess in siral }e$atitis J is described% In ?hisinau during the last 4 decades some e$idemiological as$ects of s}J are highlighted and $ractical recommendations are elaborated% Re2uma" 0n articol este descris& e#oluia )n dinamic& a $rocesului e$idemic $rin }e$atita siral& J )n mun%?hi'in&u $e $arcursul ultimilor dou& decenii% Sunt e#ideniate unele as$ecte e$idemiologice ale morbidit&ii $rin }sJ 'i elaborate recomand&ri $ractice% Ac"ua$i"a"ea Infecia cu #irusul he$atitei J ,s}J/ continu& s& constituie o im$ortant& $roblem& de s&n&tate $ublic& $e $lan mondial" datorit& r&s$>ndirii globale" endemicit&ii 'i mortalit&ii crescute" c>t 'i ratei )nalte de in#aliditate consecuti# cronici!&rii infeciei" cu toate c& e*ist& mi+loace eficiente de $re#enie acti#&% Se consider&" c& anual )n Curo$a se infectea!& cu s}J -milion de $ersoane" iar dintre ace'tea 8. ... de#in $urt&tori cronici de #irusul J 'i sunt su$u'i riscului de a se infecta cu #irusul he$atitei 9 ,s}9/" ce contribuie la cre'terea num&rului $ersoanelor $oteniale surse de infecie $entru $o$ulaie% 65

=re#alena infeciei cu s}J )n $o$ulaia general& #aria!& considerabil )n diferite teritorii 'i e#idenia!& trei !one de endemictate% ($roa$e 62: din $o$ulaia lumii locuie'te )n regiuni cu en"emicitate EnaltF $rin }sJ% Frec#ena decel&rii marcherului (g}Js a+unge ori de$&'ete <:" riscul de infectare $e $arcursul #ieii de$&'este 7.: 'i e*ist& un risc ma+or de contaminare )n co$il&rie ,(frica Subsaharian&" (sia de Sud3Cst" Ja!inul (ma!onian/% (lte 65: locuiesc )n regiuni cu en"emicitate me"ieG Frec#en'a decel&rii ag}Js #aria!& )n +ur de 43;:" riscul de infectare $e $arcursul #ieii este 4.37.: $entru toate gru$ele de $o$ulaie ,urientul Mi+lociu" (merica de Sud 'i ?entral&" (sia ?entral&" euro$a de Sud3Cst/% Festul $o$ulaiei ,-4:/ locuie'te )n teritorii cu en"emicitate re"usF"frec#en'a decel&rii (g}Js este sub 4:" iar riscul de infectare $e $arcursul #ieii a+unge la 4.: ,(merica de Nord" euro$a de Nord3sest" (ustralia" (merica de Sud" ?anada% O(iec"i%e$e -% Studierea $articularit&ilor manifest&rii $rocesului e$idemic a }sJ )n mun%?hi'in&u" aa%-88.34..8 4% Studierea factorilor de risc asociai cu transmiterea }sJ 5% Claborarea recomand&rilor de $rofila*ie a }sJ 'i a $lanului de m&suri antie$idemice% Ma"eria$ 3i me"o#e #e cerce"are =re!entul studiu include e#aluarea morbiditat&ii $rin he$atita #iral& J )n mun%?hi'in&u )n $erioada anilor -88.34..8 ,dinamica multianul&/ 'i e#aluarea factorilor 'i c&ilor de transmiterea a }sJ ,anii 4..;34..8/% ?ercet&rile au fost efectuate utili!>nd materialele ?entrului de Medicin& =re#enti#& Munici$al ?hi'in&u" ba!ate $e ancheta 'i in#estigaia e$idemiologic& )n focarele cu he$atit& #iral& J" registrele de )nregistrare a bolilor infecioase ,forma nr% 7./" ordinul Ministerului S&n&t&ii nr%476 din 4-%.8%8< 9es$re intensificarea acti#it&ilor de combatere a he$atitelor #irale J" ? 'i 9 )n Fe$ublica Moldo#a% ?a metod& de studiu a fost folosit& anali!a e$idemiologic& clasic& ,descri$ti#&/" analitic& 'i matematico3statistic&% Re2u$"a"e o('inu"e 3i #i*cu'ii =e $arcursul ultimilor -< ani ,-884 1 4..8/ )n munici$iul ?hi'in&u au fost )nregistrate un total de 6648 ca!uri he$atit& #iral& J ,}sJ/% 9e menionat c&" din totalul de bolna#i ce au su$ortat }sJ" $>n& la -.: aduli 'i 8.: co$ii au de#enit $urt&tori cronici%; La )nce$utul anilor 8. a secolului trecut morbiditatea $rin }sJ se meninea constant&" cu un ni#el de a$ro*imati# -..". ca!uri la -.. ... $o$ulaie ,-..". o@oooo/% 0nce$>nd cu anul -88- incidena a )nce$ut s& diminue!e 'i de+a )n anul -882 acest indice constituia 7;"- o@oooo% Media $entru munici$iul ?hi'in&u )n $erioada anali!at& constituia 1 6<"4 ca!uri la -.. mii $o$ulaie 7% 9atorit& o$timi!&rii sistemului de su$ra#eghere e$idemiologic&" introducerii noilor mi+loace de $re#enie 'i combatere" )nce$>nd cu anul -882 se obser#& o tendin& $ronunat& de diminuare a morbidit&ii $rin }sJ de la 7;"-o@oooo )n anul -882 $>n& la -7"6o@oooo )n anul 4..4 'i 2".4 o@oooo )n anul 4..8%,Fig% -/ (nali!a intensit&ii $rocesului e$idemic al he$atitei J" determin& $articularit&i s$ecifice la diferite gru$uri de #>rsta% (stfel" )n munici$iul ?hi'in&u" $e $erioada anilor 4..4 3 4..8 morbiditatea $rin }sJ in gru$a co$iilor de $>n& la -; ani constituie --"2: din num&rul total de ca!uri ale acestei infecii" )n gru$ul adul'ilor cea mai mare $ondere ,72"8 :/ o constituie $ersoanele )n #>rsta de -<348 ani% udat& cu cre'terea #>rstei $onderea descre'te de la --: )n gru$ul de #>rsta 5.358 ani $>n& la ."2: la $ersoanele ce au de$&'it #>rsta de 7. ani% ,Fig% 4/

66

120 100 80

0/0000
103 88,9 73 74,2 72,1

67,1

60 40 20 0
90 19

57,3 49,9 47,4 47,8 47,6 40,8 35,2 29,6 25,5 27,4 22,7 24,3 18,2 23,6 17,2 49,4

21,4 15,9

16,3 14,4

18,4 11,6

16,2 10,6

11,5 9,5

9,62 7,6

8,21 6,4

4,7 6,03 5,02

91 19

92 19

93 19

94 19

95 19

96 19

97 19

98 19

99 19

00 20

01 20

02 20

03 20

04 20

05 20

06 20

07 20

08 20

09 20

anii Mun. Chiinu Republica Moldov a

Fi? 6 Dinamica mu$"ianua$& a mor(i#i"&'ii 0rin B)B Kn mun C.i3in&u Kn 0erioa#a ani$or 6<<4-744< 9com0ara"i% cu Re0u($ica Mo$#o%a;

70,00 60,00 50,00 40,00 30,00 20,00 10,00 0,00 0!6 ani 7!17 ani 18!29 ani

65,90%

10,40% 1,10%

11,00% 6,20% 4,00% 1,20% 0,50%

30!39 ani

40!49 ani

50!59 ani

60!64 ani

65 i "ai "ul#

Fi? 7 Mor(i#i"a"ea 0rin B)B 0e ?ru0e #e %Kr*"& 9me#ia 0e anii 7447 - 744<; 9atorit& unor $a'i concrei )n combaterea }sJ" a#em o sc&dere considerabil& a ca!urilor de infectare cu }sJ% ubinerea reducerii incidenei morbidit&ii $rin }sJ )n $o$ulaia munici$iului ?hi'in&u )n $erioada anilor -88.34..8 de 4. de ori se datorea!&" )n $rimul r>nd" $romo#&rii 'i im$lement&rii com$le*ului de m&suri organi!atorice" de $rofila*ie s$ecific& 'i nes$ecific&" c>t 'i asigur&rii tehnico3materiale% Ma+oritatea acestor m&suri au fost sti$ulate )n =rogramul naional de combatere a he$atitelor #irale J" ?" 9 'i =lanul de aciuni $ri#ind reali!area =rogramului naional de combatere a he$atitelor #irale J" ? 'i 9 )n munici$iul ?hi'in&u $entru anii -88< 1 4..7% ?a mecanism de im$lementare 'i reali!are a acestor m&suri a ser#it 'i ser#e'te )n continuare ordinul Ministerului S&n&t&ii nr%476 din 4-%.8%8< 9es$re intensificarea acti#it&ilor de combatere a he$atitelor #irale J" ? 'i 9 )n Fe$ublica Moldo#a% 0n cadrul m&surilor nes$ecifice" ce au contribuit esenial la reducerea morbidit&ii $rin he$atita #iral& J $ot fi menionateA 3 de$istarea $recoce 'i tratarea bolna#ilor cu he$atite #irale acute 'i cronice" ciro!e he$atice #irale 'i cancer $rimar he$atic 3 testarea donatorilor de s>nge" fluide biologice" de trans$lant de esuturi 'i organe $rin metode de laborator $erformante 'i )nalt sensibile $entru a de$ista e*istena marcherilor he$atitelor #irale J" ? 'i 9 62

3 utili!area )n instituiile sanitare3$ublice a seringilor" acelor" sistemelor de $erfu!ie" $arial 'i a instrumentarului chirurgical 'i stomatologic de unic& folosin& 3 reducerea ma*imal& a transfu!iilor de s>nge 'i deri#atelor sanguine 3 reducerea administr&rii $re$aratelor medicamentoase" imunobiologice $e cale $arenteral& ,in+ectabil&/ 3 im$lementarea metodelor nein#a!i#e de diagnostic 'i tratament 3 cre'terea cerinelor $ri#ind res$ectarea instruciunilor de $relucrare 'i sterili!are a instrumentelor de menire medical& 3 intensificarea de c&tre $ersonalul medical a aciunilor de $rotecie $rofesional& 3 con'tienti!area $roblemei }s $arenterale de c&tre $o$ulaie% ?a argument )n fa#oarea reducerii morbidit&ii $rin he$atite #irale cu cale $arenteral& de transmitere" ser#e'te diminuarea c&ilor artificiale" inclusi# nosocomiale im$licate )n $rocesul e$idemic" care s3au redus de la de ;7 la sut& )n anul -888 $>n& la 58"6 )n 4..8% Fes$ecti# se atest& cresterea c&ilor naturale% 0n ultimii ani cre'te $osibilitatea de infectare $e cale natural& de la 46: )n -888 $)n& la 2.: )n 4..8%9e menionat" c& este )n diminuare calea nosocomial& de la cota 75".: )n a%-88< $)n& la 4<"8: )n a%4..8% La anali!a c&ilor 'i factorilor de transmitere a #irusului }sJ" anii 4..;34..8 " constat&m c& din 47"-: ca!uri asociate cu IMS= se atest& mai frec#ent sus$ectarea $osibilit&ii de contaminare $rin mani$ulaiile stomatologice" ginecologice 'i chirurgicale% 9in cele 7-".: ca!uri asociate cu calea natural& de transmitere a }sJ" <-"5.: re#in c&ii se*uale 'i -<" ;: c&ii habituale % 9ecisi#& )n reducerea morbidit&ii a fost imuni!area contra }sJ a gru$urilor de $o$ulaie cu risc e$idemiologic s$orit% 0n anul -8<8 a fost iniiat& #accinarea selecti#& a nou3 n&scuilor de la mamele (g}Js $o!iti#e" iar #accinarea conform calendarului de imuni!&ri 1 )n toamna anului -886% 0n ultimii ani a fost $osibil& #accinarea co$iilor ne#accinai anterior ,anii na'terii -8<< 1 -885/" fa$t care a $ermis ma+orarea num&rului de co$ii aco$erii cu #accin&ri contra }sJ% (stfel" )n munici$iu c&tre anul 4..; au fost su$u'i imuni!&rii 87<<2 co$ii ,8<"8:/ a #>rstelor de $>n& la -8 ani" ceilali a#>nd omiteri medicale% Conc$u2ii -% =e $arcursul ultimilor dou& decenii se determin& reducerea incidenei $rin he$atita #iral& J" contingentele $re$onderent afectate sunt $ersoanele de #>rst& t>n&r& ,-< 1 48 ani/" factorii de risc e$idemiologic asociai cu transmiterea }sJ sunt $re$onderent naturali% 4% Cste 'tiinific argumentat rolul imuno$rofila*iei )n diri+area $rocesului e$idemic la he$atita #iral& J% 5% Fata $orta+ului (g}Js ,<3-4:/ )n Fe$ublica Moldo#a" inclusi# mun%?hi'in&u" )nscrie )n lista de &ri cu en"emicitate EnaltFG 6% 9iminuarea incidenei }sJ este 'i re!ultatul diminu&rii infect&rii $rin }sJ )n instituiile sanitar3curati#e% -% 4% 5% 6% Recoman#&ri 0rac"ice 9e$istarea acti#& a bolna#ilor acui 'i cronici cu }sJ 'i a $urt&torilor de (g}Js $rin test&ri de laborator la (g}Js% 9is$ensari!area tuturor $acienilor cu he$atite #irale acute" cronice 'i ciro!e he$atice de etiologie #iral& J" ? 'i 9" intensificarea lucrului cu contacii din focarele cu }sJ acut&" cronic& 'i $urt&tori de (g}Js% ($ro#i!ionarea )n cantit&i suficiente a instituiilor medico3sanitare $ublice cu instrumentar getabil" substane de!infectante 'i echi$ament $entru sterili!area garantat& a instrumentarului medical% 9e$istarea acti#& a $ersoanelor }Is3infectate 'i testarea acestora la (g}Js 'i (nti3}?s" testarea 'i dis$ensari!area gra#idelor cu (g}Js $o!iti#" res$ectarea schemei de #accinare ,.3

67

-34/ a nou3n&scuilor de la mame (g}Js $o!iti#e" cu controlul ulterior a titrului de anticor$i contra }sJ% 2% Intensificarea $romo#&rii modului s&n&tos de #ia& 'i a m&surilor de $rofila*ie" )n s$ecial )n r>ndurile adolescenilor 'i tinerilor" cu accentul asu$ra c&ilor de transmitere a }sJ" }s? 'i }s9% Bi($io?ra=ie -% (urel I#an% Hratat "e epi"emiologie% Jucure'ti" 4..4% 4% T_UY % %" [UY_ y%q% I93:;2351573CG k_QV^3qU^UZb[Z\" 4..7% 5% u%solco#schi" I%?ebotari RealizFri i pespecti*e En combaterea hepatitelor *irale J) K i D En municipiul KhiinFu% Materialele ?ongresului sI al igieni'tilor" e$idemiologilor 'i microbiologilor din Fe$ublica Moldo#a% ?hi'in&u" 4..<%

CONFIRMARI DE LABORATOR+ BIOTIPURI IZOLATE ALE TULPINILOR C DIPBTBERIAE EN TERITORIUL RM LIZOTOPIE A$a O?$in#& IMS= ?entrul Naional Etiinifico3=ractic Medicin& de Urgen& !ummar1 3aboratory confirmation of isolate biotypes of 4# dyphtheriae strains in ( # 3ysotyping The study of the biological characteristics of ?orynebacterium di$htheriae secreted by $eo$le li#ing on the territory of the Fe$ublic of Moldo#a between -88734..- established the $redominance of to*igenic s$ecimens ,7.";:/ o#er the non3to*igenic ones in $atiens as well as in carriers% (mong the heal$hy $o$ulation the non3to*igenic bacteria were $redominant" both in adults and children% The gra#e biochemical #ariant is $re#aling the to*icogenic s$ecimens ?orynebacterium di$htheriae% Re2uma" Studiul $articularit&ilor biologice ale tul$inilor de ?% di$htheriae i!olate )n teritoriul FM )n anii -88734..- a determinat $redominarea ?% di$htheriae to*igene la 7.";: bolna#i 'i $urt&tori% 0n in#estigaiile $rofilactice s3au i!olat tul$ini de ?% di$htheriae neto*igene at)t la co$ii c)t 'i la aduli%?el mai frec#ent bio#ar de ?% di$htheriae circulant a fost ti$ul gra#is )n cadrul tul$inilor to*igene% Ac"ua$i"a"ea "emei 9ifteria r&m)ne o $roblem& actual& $entru Fe$ublica Moldo#a" constituid un e*em$lu ti$ic de infecie reemergent&% C#oluia e$isodului e$idemic $rin difterie din Curo$a 'i alte &ri" aco$erirea #accinal& insuficient& a $o$ulaiei infantile" diminuarea imunit&ii antito*ice la adolesceni 'i aduli" formele in#a!i#e ale infeciei difterice" letalitatea crescut&" modific&rile $osibile la ni#el genetic a tul$inilor circulante de ?% 9i$htheriae im$un re#ederea m&surilor $rofilactice $entru Fe$ublica Moldo#a" $entru a menine difteria sub control% u im$ortan& deosebit& )n reducerea morbidit&ii $rin difterie o are su$ra#egherea circulaiei corinebacteriilor $atogene" diagnosticul microbiologic al infeciei asigur)nd confirmarea diagnosticului clinic" diferenierea ca!urilor sus$ecte" argumentarea serotera$iei 'i )nde$linirea m&surilor antie$idemice% O(iec"i%e$e $ucr&rii -% urientarea m&surilor de su$ra#eghere 'i control 6;

Materiale" metodologie 'i metodeA (u fost folosite datele statistice ale Ser#iciului Sanitaro3C$idemiologic de Stat" fi'ele de anchetare e$idemiologic& a ca!urilor" re!ultatele in#estigaiilor de laborator% S3au a$licat metode genetice de studiu 'i metode tradiionale de anali!&% Materialele au fost selectate conform unui formular s$ecial )ntocmit 'i ulterior anali!at cu a+utorul $rogramului com$uteri!at% ?onfirmarea diagnosticului a fost efectuat& )n ba!a manifest&rilor clinice" anchetei e$idemiologice 'i e*amenelor bacteriologice ale bolna#ilor sus$eci de difterie% Ma+oritatea bolna#ilor )nregistrai )n re$ublic& au fost su$u'i unor in#estigaii com$le*e cu stabilirea diagnosticului definiti# )n ba!a a cel $uin 4 metode de e*$lorare minuioas&% Ma+oritatea ca!urilor de boal& au fost in#estigate bacteriologic% Tul$inile de ?% di$htheriae" i!olate de la bolna#ii de difterie 'i de la $urt&torii de bacterii difterice au fost caracteri!ate )n laboratorul de referin& al ?NE=M= din m% ?hi'in&u% Unele din culturi au fost studiate la centrul de Feferin& $entru ?orynebacterii al Institutului ?antacu!ino% Jucure'ti ,?olaborare acce$tat&/% Identificarea culturilor ?% di$htheriae a inclus studiereaA caracterelor morfologice" tinctoriale" culturale" biochimice cu a$recierea ca$acit&ii de reducere a telurului" S sau F de colonii s3a cercetat fermentarea gluco!ei" !aharo!ei" amidonului" $re!ena acti#it&ii hemolitice" scindarea cisteinei 'i ureei" s3a efectuat $roba la to*igene!& $rin metoda difu!imetric&" s3a efectuat studiul su$limentar al acti#it&ii $ira!inamida!ei" nitratreducta!ei% 0n colaborare cu Institutul ?antacu!ino 1 s3a efectuat li!oti$ia tul$inilor confirmate% C#aluarea ni#elului de imunitate antidifteric& s3a reali!at $e un lot de subieci de #>rst& diferit&" inclu'i )n e'antion ,du$& criterii )nt>m$l&toare/% (ntito*ina difteric& )n serurile sanguine s3a determinat $rin reacia de hemaglutinare $asi#& ,F}(=/ cu utili!area $re$aratului diagnostic eritrocitar comercial% To*igenitatea tul$inilor s3a determinat $rin metoda difu!imetric& de $reci$itare )n gel% La efectuarea in#estigaiilor s3a utili!at ser antito*ic difteric ,cu acti#itate de 2.. UI@ml/ cu s$ecificitate )nalt&% S3a folosit tehnica modificat& cu rondele% 0n calitate de martor s3au folosit tul$ini to*igene 'i neto*igene ale ?%di$htheriae% 9eterminarea to*igenit&ii a fost urm&rit& )n decursul a 2 !ile de incubare )n termostat% Ti$a+ul biochimic s3a efectuat cu folosirea amidonului 'i gluco!ei% Re2u$"a"e o('inu"e Tul$inile ?%di$htheriae care au scindat gluco!a 'i amidonul au fost desemnate ca bio#ar gra#is% Tul$inile de ?%di$htheriae care au utili!at numai gluco!a se considerau ca #ariant& mitis% 0n funcie de to*igenitate tul$inile studiate s3au re$arti!at astfelA 3 3 tul$ini to*igene 1 7.";: 3 tul$ini neto*igene 158"5:% Tul$inile to*igene au $re#alat )n lotul de co$ii ,75"2 la sut&/" fa& de 26"2: la aduli% 0n ambele loturi in#estigate tul$inile to*igene au $redominat la bolna#iiA ;2"2: la co$ii bolna#i sau sus$eci de difterie" 'i 12<";: la aduli% La $ersoanele in#estigate $rofilactic sau i!olat $re$onderent tul$ini neto*igene tul$ini to*igene la co$ii 6-: 'i -6"8: la aduli% La contacii bolna#ilor au $re#alat tul$inile to*igene 1 74: la co$ii 'i 28"4: la aduli% ?el mai frec#ent au circulat urm&toarele ti$uri de fagiA ti$ul I ?%d% gra#is to* ,/" ti$urile 2"-; ?%d% intermedius to* ,/ ti$ul L" ?%d% gra#is to* ,3/ 'i ti$ul s ?%d% intermedius to*,3/% In#estigaiile bolilor 'i a ca!urilor de deces $un )n e#iden& c& )n $erioada de studiu li!oti$ul I a a#ut un $otenial e$idemic% 9in 46 focare de boal&" -8 au fost generate de acest li!oti$ 'i din -- decese ra$ortate 8 au fost de asemenea cau!ate de li!oti$ul I%

6<

0n ca!urile s$oradice de boal& sau la $urt&torii de germeni au fost semnalate 'i alte ti$uri de fagi gra#is to* ,/ 'i anumeA I" IIIa" Ia" Ib" I defecti# 'i I" ca 'i tul$ini sensibile la unele $re$arate fagice neincluse )n schemele de ti$i!are a fagilor% Li!oti$ul I ?%d%gra#is to* ,/ frec#ent identificat de noi $rintre tul$inile circulante )n Fussia 'i Fe$ublica Moldo#a n3a a#ut o inciden& semnificati#& )n Fom>nia )n aceast& $erioad& fiind i!olat numai de la $urt&torii de germeni% 0n e*$erimentele noastre un num&r semnificati# de #ariante au fost obinute numai de la tul$inile" care au a#ut un s$ectru de sensibilitate cert fa& de $re$aratele fagice% Unele clone la restricia sau e*tinderea s$ectrului fagilor sensibili $ot fi inter$retate ca #ariante a tul$inilor studiate )n care sub aciunea antibioticelor sau a serului antidifteric $ro$oriile ,relaia/ fagi endogeni 3 bacterii au fost modificate% Sub aciunea factorilor de #ariabilitate im$licai $ot a#ea loc un num&r redus de #ariante ti$abile ,IIIa/ 'i un num&r s$orit de #ariante neti$abile% sariantele neti$abile obinute atrag atenia du$& num&rul lor s$orit 'i du$& ca!urile lor $osibile )n circulaie% Di*cu'ii 9ac& )n r>ndul co$iilor cota tul$inilor to*igene de$istate de la contaci a fost cu -5";: mai mic& dec>t cota tul$inilor to*igene de$istate de la bolna#i" la aduli aceast& diferena de structur& a tul$inilor to*igene 'i neto*igene nu s3a constatat% 9in tul$inile studiate )n ;8"5: ca!uri s3a identificat bio#arul gra#is" iar bio#arul mitis )n 4-";:% =re#alena bio#arului gra#is a fost mai mare )n ca!ul tul$inilor to*igene ,85"4: )n ambele gru$e de #>rst& aduli 'i co$ii/% sarianta biologic& gra#is a fost de$istat& mai frec#ent la $ersoanele care au a#ut contacte cu bolna#ii" at>t la co$ii ,86"7:/" c>t 'i la aduli ,8<"4:/% Ti$a+ul biochimic al tul$inilor neto*igene ?%di$htheriae a demonstrat $re!ena bio#arului gra#is 'i mitis )n $ro$orie egal& gra#is ,22"5:/ fa& de mitis ,66"7:/" iar )n r>ndul co$iilor 7."-: la bolna#i 'i 7-"6: la contaci% =rintre tul$inile de$istate la aduli )n sco$ $rofilactic $redomin& #arianta mitis 1 ;-";:% Tul$inile de ?%di$htheriae to*igene au $redominat la 7.";: bolna#i 'i contaci din r>ndul co$iilor% 0n in#estigaiile $rofilactice s3au i!olat tul$ini de ?%di$htheriae neto*igene )n 76"2: ca!uri ,la co$ii 2<"6: 'i la aduli <2"-:/% ?el mai frec#ent bio#ar de ?%di$htheriae circulant )n F% Moldo#a a fost ti$ul gra#is" constituind )n cadrul tul$inilor to*igene 85"4:" f&r& diferene du$& gru$a de #>rst&% Conc$u2ii -/ Tul$inele de ?%di$htheriae to*igene au $redominat la 7.";: bolna#i 'i contaci% 0n in#estigaiile $rofilactice s3au i!olat tul$ini de ?%di$htheriae neto*igene )n 76"2: din ca!uri" at>t la co$ii ,2<"6:/ c)t 'i la aduli ,<2"-:/% 4/ ?el mai frec#ent bio#ar de ?%di$htheriae circulant )n Fe$ublica Moldo#a a fost ti$ul gra#is )n cadrul tul$inilor to*igene 85"4:% ?a!urile de boal& au fost determinate de ?%di$htheriae to*,/ li!ot$ I" I" I defecti# considerate ca e$idemigene% 5/ La ma+oritatea s3a constat $re!ena stafilococului $atogen" a stre$tococului hemolitic" cu rol de $oteniere a ca$acit&ii to*igene a bacilului difteric% 6/ Sc&derea morbidit&ii $rin difterie s3a asociat cu o reducere a circulaiei ?%di$htheriae" cu dis$ariia tul$inilor to*igene e$idemigene 'i a focarelor de $urt&tori ?%d%intermedius to* 2"-;% 68

2/ ( diminuat circulaia tul$inilor neto*igene ,?%d%gra#is to*3 L 'i ?%d% intermedius to* 1s/% 7/ 0n $rocesele e$idemice au fost im$licate 'i bioti$urile de bacil difteric to*igen" ,?%di$htheriae gra#is to* li!oti$ I/%e$idemiogen% Bi($io?ra=ie 9i$htheria Incidence in NIS -8853-887% B}u@CUFu =aris" +une -887% La di$hterie en -886%M%Few%Cditorial% Curo$ean +ournal of e$idemiology% sol%--@-882% Fesurgence of di$htheria% 9i$htheria outbrea{s in imuni!ed $o$ulation% The New Cngland ournal of Medicine% sol%5-<" Nr%-% 2% 9i$htheria in Fomania ?% (ndronescu" (%9iaconescu % ?antacu!ino Institute 3 Jucharest% 7% The control of di$htheria in Curo$e % Fe$ort on a B}u Meeting" a$ril -88.% ;% 9i$htheria in Curo$eA an u$date% (%Cfstratiou " =}LS@B}u% <% B}u@UNI?CF Strategy for di$htheria control in the NIS%?o$enhagen" 46342 ($ril -882% 8% Curo$ean e*$erience in elimination og di$htheria% St% sincet" Italy" 44342 May -88.% -.% Curo$ean ournal of e$idemiology% sol%--@-882% 9i$htheriaA ?hanging $atterns in the de#elo$ing world and the industriali!ed world% --% ?9 FL(S}@C=I News% 9i$htheria u$date% Nr%-" +une -886" ?o$enhagen" 9enmar{% -4% 9i$htheria in Curo$e% J%B%Dwantes%I%}yg%" ?amb%,-886/" 85% -% 4% 5% 6%

!TUDIUL NI)ELULUI DE IMUNITATE ANTIDIFTERICA ANCBETE !EROLOGICE REZULTATE A$a O?$in#& IMS= ?entrul Naional Etiinifico3=ractic Medicin& de Urgen& !ummar1 5 study on antidiphtheria immunity level# 6erological tests and results The le#el of morbidity and s$reading of $athogenic agent is in com$lete and absolute concordance with the #accinal co#erage for all $o$ulation" both children and adults" and with the le#el of di$htheria antito*in% The main goal is to sto$ the s$reading of di$htheria" to #accinate more than 82: of total $o$ulation% 9ata on the immunity to di$htheria of -.%.82 $ersons are cited in the $a$er% The le#el immunity among total $o$ulation .".5 IU@ml is <8"5."7: ."-4 IU@ml is ;6"8."<% There is a tendency towards the diminution of immunity in children and the increasing of it in adults% The le#el of immunity to di$htheria of the $o$ulation on 8 territories out of the in#estigated -6 ones was low% It has been ascertained that the le#el of immunity for the elimination of this disease has to be 82: and more of the total number of inhabitans of F%Moldo#a% Re2uma" Ni#elul de morbiditate $rin difterie este )n concordan& de$lin& cu #olumul 'i regimul de imuni!&ri sistematice ale $o$ulaiei" urm&rindu3se un ni#el de $rotecie antidifteric& )nalt at)t la co$ii" c)t 'i la aduli% C#aluarea ni#elului de imunitate antidifteric& s3a reali!at $e un lot de -..82 subieci de #)rst& diferit&% 9oi indici de $rotecie au fost calculaiA $rotecia imun& antidifteric&" titre .".5 UI@ml,general&/ ."-4 UI@ml ,cu $rotecie indi#idual&/% Ni#elul mediu de $rotecie antidifteric& $e lotul studiat a fost de <8"5."7: ,.".5 UI@ml/ ;6"8."<:,."-4 UI@ml/% 2.

u diferen& )nsemnat& )ntre $rotecia imun& la co$ii 'i cea mult mai redus& la aduli a fost remarcat&% C#aluarea ni#elului de $rotecie antidifteric& )n $o$ulaia din -6 teritorii afectate de difterie atest& o $rotecie imun& )nalt& la co$ii 'i mai redus& la aduli" )n 8 teritorii% Situaia fa#orabil& stabil& $ri#ind difteria $oate fi meninut& la un ni#el de $rotecie mai )nalt de minim 1 82:" $rin reali!area imuni!&rilor sistematice ale $o$ulaiei generale% Ac"ua$i"a"ea "emei Imuni!area $o$ulaiei din FM )m$otri#a maladiilor infecioase" incluse )n =rogramul C*tins de Imuni!&ri ,=CI/" a condus la diminuarea esenial& a morbidit&ii 'i fatalit&ii $rin aceste maladii" datorit& cu$rinderii )n #accinare a contingentelor eligibile" la un ni#el )nalt ,82: 'i m%m%/% O(iec"i%e$e $ucr&rii -% (co$erirea #accinal& 'i $rotecia imun& indus& la $o$ulaia eligibil& 4% urientarea m&surilor de su$&ra#eghere 'i control Me"o#e ?hestionarea" reali!at& $rin modelul de selectare aleatorie a teritoriilor luate )n studiu Inter#ie#area" interogarea telefonic& sau $rin e3mail" ceea ce $ermite e#aluarea 'i com$ararea cu$rinderii )n #accinare )n diferite teritorii ($recierea concordanei datelor statusului imun al co$iilor" anamne!& 'i documente medicale 9eterminarea cau!elor aco$eririi #accinale +oase" 'i m&suri de corectare menite s& reduc& morbiditatea $rin maladiile transmisibile incluse )n =NC% Re2u$"a"e C#aluarea $roteciei antidifterice )n $o$ulaia general& )n decursul ultimilor 2 ani a fost efectuat& $rin F}(=% S3a e#aluat ni#elul de imunitate antidifteric& la -..82 subieci de #>rst& diferit&% =rin reacia de hemaglutinare $asi#& ,F}(=/ cu utili!area $re$aratului diagnostic eritrocitar comercial )n serurile sanguine s3a determinat antito*ina difteric&% ?onform datelor uMS $rotecia indi#idual& e asigurat& la #aloarea titrului de antito*in& difteric& mai mare sau egal& cu ."-4 UI@ml % (u fost calculai doi indici de $rotecieA $rotecia imun& antidifteric&" titre K .%.5 UI@ml ,general&/ K ."-4 UI@ml ,cu $rotecie indi#idual&/% vradul de $rotecie antidifteric& a fost a$reciat du$& titrul mediu geometric% Lotul e*aminat a fost re$arti!at $e gru$e de #>rst&" iar re!ultatele obinute com$arate cu cele ale in#estigaiilor anterioare% S3au obinut urm&toarele re!ultateA -% Ni#elul mediu de $rotecie antidifteric& $e lotul studiat a fost de <8"5 ."7: , .".5 UI@ml/" ;6"8 ."<: , ."-4 UI@ml/ substanial mai mic fa& de anii $recedeni ,=.".-/ 4% S3a remarcat diferen& )nsemnat& )ntre $rotecia imun& la co$ii 'i cea mult mai redus& la aduli ,$.".-/ 5% ?ea mai redus& $rotecie imun& in $o$ulaia adult& s3a semnalat la gru$ele de #>rst& 5.358 6.368 ani" urmate de gru$e 7. ani" iar din contingentul co$iilor 1 la gru$e de 537 ani 6% S3a remarcat o tendin& general& de reducere a imunit&ii antidifterice la co$ii" ,$rotecia indi#idual&/% La adolescenii de -23-8 ani indicii )n cau!& au r&mas neschimbai% 2% In gru$ele aduli a crescut ni#elul 'i $rotecia imun& antidifteric& in -88-3-882 fa& de $erioada $recedent& ,=.%.2/

2-

7% =rogramarea re#acin&rii a II3a la 83-- ani la un inter#al mare du$& $rimul ra$el a influenat negati# $rotecia antidifteric& indi#idual& 'i intensitatea imunit&ii la co$ii de #>rst& 'colar&% ?onform anali!ei ni#elului de $rotecie antidifteric& )n mediul urban@rural reese urm&toareleA -/ salorile medii de $rotecie antidifteric& sunt mai mari )n mediul rural" dec>t )n cel urban )n s$ecial la $re'colari 4/ 9iferena dintre #alorile $roteciei imune .".5 UI@ml 'i ."-4 UI@ml e mai mare )n teritoriile urbane ,4.: la $re'colari 'i -2: la 'colari/ 5/ Un ni#el de imunitate antidifteric& la co$ii mult mai diminuat )n teritoriile urbane ,63 4.:/" dec>t )n cele rurale ,-35:/% Ni#elul mai redus al $roteciei antidifterice la $re'colari )n teritorii urbane s3a datorat utili!&rii mai frec#ente a $re$aratelor slab imunogene la $rimul ciclul de #accinare% La anali!a ni#elului de $rotecie antidifteric&" )n diferite gru$e de $o$ulaie" funcie de se* des$rindem urm&toareleA -/ #alorile medii de $rotecie calculate $entru femei 'i b&rbai sunt egale fiind semnificati# mai mari la b&rbai )n $erioada anterioar&% 4/ =re'colarii de se* feminin sunt mai slab $rote+ai dec>t cei de se* masculin,."-4 UI@ml =.".-/ 5/ La femeile adulte ni#elul de $rotecie antidifteric& e substanial mai mare dec>t la b&rbai =.".2 6/ 9iminuarea $roteciei imune ."-4 UI@ml la co$iii de ambele se*e ,=.".-/" titrului mediu geometric ,=.".2/ 'i cre'terea ni#elului de $rotecie la femeile 'i b&rbaii aduli ,=.".-/% Ni#elul de $rotecie mai mare la $ersoanele de se* feminin )n $o$ulaia adult& se e*$lic& $rintr3o aco$erire #accinal& mai bun& ,sunt mai frec#ent ocu$ate )n sistemul de educaie 'i )n#&&m>nt/ )n care s3a res$ectat calendarul #accin&rilor% Lu>nd )n consideraie r&s$>ndirea teritorial& neuniform& a morbidit&ii $rin difterie )n Fe$ublica Moldo#a am testat ni#elul $roteciei antidifterice )n teritorii afectate )n ba!a re!ultatelor $ersonale 'i a datelor ?FIC 'i ?IC teritoriale% Ni#elul $roteciei imune antidifterice la co$ii )n teritoriile afectate de difterie s3a situat la 86"5: ."6: cu -"4: mai )nalt dec>t #aloarea medie re$ublican& ,85"- ."7:/% La aduli indicele res$ecti# e mai sc&!ut <."4 -".: 'i indic& o diferen& semnificati#& fa& de #aloarea medie $e re$ublic& 1 <8"5 ."7: ,=.".-/% S3au constatat #alori inegale de $rotecie antidifteric& )n funcie de teritorii diferite" fiind )n 6 !one mai reduse la co$ii ,?hi'in&u" Jender" raioanele ?&l&ra'i Nis$oreni/ )n 7 1 la aduli 1 ,?hi'in&u" raioanele ?&u'eni" Cdine" Flore'ti" urhei" Str&'eni/ fa& de ni#elul mediu $e lotul anali!at% C$idemia de difterie )n ar& s3a declan'at $e fondul unei $rotecii imune relati# )nalte la co$ii" cu un ni#el inegal teritorial =rotecia imun& insuficient& la $o$ulaia adult&A $rotecia imun& redus& la ni#elul $o$ulaiei generale cu morbiditate s$orit& la co$iii mici" 'i cu r&s$>ndirea mai larg& a infeciei difterice% Ni#elul de $rotecie antidifteric& )n focare de difterie a fost e#aluat $e un lot de <68 indi#i!i din 45 teritorii 'i a inclus 225 bolna#i de difterie" 487 1 sus$eci " $rintre care 'i -6< $urt&tori de germeni% ?onform anali!ei datelor in#estigaiilor serologice" num&rul subiecilor cu titrul antito*inei difterice .".5 UI@ml a fost de 87"< -"2: la bolna#i 'i de 8;". -"8: ,=K.".2/" la indi#i!ii cu sus$ecii de difterie ."-4 UI@ml <5"4 5"4: 'i ;;"4 6"8:" res$ecti# ,= .".2/ #alori fiind mai )nalte fa& de #alorile medii $e re$ublic& ,=.".2/% salorile de $rotecie antitetanic& la bolna#ii de difterie 'i la $ersoanele sus$ecte de boal& se situau la un ni#el de 87"< -"2: ,."- UI@ml/%

24

9in anali!a datelor $e gru$e de #>rst& reies #alori de $rotecie antidifteric& a$ro$iate de ni#elul $roteciei imune .".5UI@ml la $re'colari" 'colari 'i la cei maturi la ni#elul ."-4 UI@ml aduli au o #aloare semnificati# mai mic& ,=.".2/% =rotecia antidifteric& ,$rotecia imun& general& 'i intensitatea imunit&ii/ la lotul in#estigat e mai $uternic& fa& de ni#elul mediu $e re$ublic& ,=.".2/% =rotecia imun& ."-4 UI@ml la aduli e mai )nalt&" iar la $re'colari 'i 'colari se afl& la acela' ni#el statistic% Di*cu'ii C$idemia de difterie la )nce$utul anilor 8. s3a declan'at )n condiiile unei $rotecii imune antidifterice" caracteri!at& $rintr3o $rotecie imun& redus& din cau!a utili!&rii unor $re$arate slab imunogene ,la 2.3;.: co$ii $rimul ciclu de #accinare s3a efectuat cu 9T3m/ 'i )n condiiile $ractic&rii re#accin&rilor la inter#ale mai mari dec)t )n $erioada anterioar&% 3 (bandonarea #accin&rii adulilor )n decursul -8<;3-8<8 ,numai a$ro*imati# 5.: din contingentele #i!ate au fost su$use ra$elului antidifteric/% La )nce$utul anilor 8." s3au creat condiii fa#orabile $entru a$ariia i!bucnirilor limitate de difterie" lu>nd )n consideraie e*istena $ermanent& a circulaiei bacilului difteric% Situaia s3a agra#at $rin destabili!area social3economic&" accelerarea migr&rii $o$ulaiei" )n s$ecial din teritorii cu incidena )nalt&" insuficiena de $re$arate $rofilactice 'i curati#e" ceea ce a f&cut $osibil& r&s$>ndirea larg& a infeciei difterice )n Fe$ublic&% Ni#elul sc&!ut de imuni!are al $o$ulaiei $e $arcursul a mai muli ani" a influenat $rotecia imun&% 3 conform ra$oartelor statistice din teren ,?IC urbane 'i raionale/ titrele anticor$ilor antito*ice la ni#elul .".5 U(@ml au re$re!entat <."42 la aduli " 8.: la co$ii% 3 =entru #erificare au fost anali!ate re!ultatele in#estigaiilor serologice a 6.2< seruri recoltate )n diferite gru$e de #>rst& )n 4. teritorii administrati#e ale re$ublicii 'i in#estigate )n laboratorul bacteriologic% S3a constatat c& $onderea $ersoanelor neimuni!ate a re$re!entat -2"7:% ?o$iii sub 8 ani au $re!entat titruri mici" sub ni#elul de $rotecie 45"-: ca!uri" $onderea adulilor neimuni!ai ridic>ndu3se la 65"4: )n gru$ele de #>rst& 6.368 ani" 55"4: la 5.358 ani 'i 5."5: la 2.328 ani% Starea nesatisf&c&toare a $roteciei imune 'i circulaia intensi#& a corinebateriilor difterice ,)n -886 au fost identificate 5<.5 tul$ini" din care 4-2. corinebacterii difterice to*igene/ au meninut riscul ma+or de r&s$>ndire a difteriei 'i )n -882% Conc$u2ii -/ In#estigaiile serologice au $ermis e#aluarea $roteciei antidifterice $e gru$e $o$ulaionale diferite 'i )n condiii e$idemiologice #ariate% 4/ Fe!ultatele obinute cores$und #alorilor de $rotecie recomandate de uMS 1 titru $rotector .".5 UI@ml la cel $uin 8.: $entru co$ii 'i de ;2: $entru aduli% 5/ 0n re$ublic& se obser#& o tendin& general& de diminuare a ni#elului de $rotecie antidifteric& la co$iii de 53-6 ani 'i de cre'tere la aduli% 6/ Cgalarea #alorilor de $rotecie )n mediile urbane 'i rurale )n ra$ort cu $erioada $recedent& diferena esenial& dintre ni#elul de $rotecie la co$ii 'i la aduli se menine 'i e mai accentuat& la ni#elul $roteciei imune sigure , ."-4 UI@ml/% 2/ ?ele mai slab $rote+ate antidifteric sunt gru$ele de #>rst& 5. 3 68 ani )n urban 'i rural mai ales la subieci de se* masculin" urmate de $re'colari 'i 'colari" cu $re$onderena se*ului feminin in teritoriile urbane% 7/ C#aluarea ni#elului de $rotecie antidifteric& )n $o$ulaia a -6 teritorii afectate de difterie atest& o $rotecie imun& )nalt& la co$iii de $>n& la -6 ani ,;<". 5"< $)n& la 8;"6 -"2: cu o medie de 86"5 ."6:/ 'i mai redus& la aduli ,27"; 8"; $)n& la 87"2 -"5:" cu o medie <."4 -".:" )n 8 teritorii% 25

;/ 0n unele focare de difterie $rotecia imun& mai )nalt& fa& de media $e re$ublic&" a condiionat $re$onderent forme u'oare de boal& la ma+oritatea $ersoanelor afectate% Bi($io?ra=ie -% 9i$htheria Incidence in NIS -8853-887% B}u@CUFu =aris" +une -887% 4% Curo$ean +ournal of e$idemiology% sol%--@-882% Fesurgence of di$htheria% 5% 9i$htheria outbrea{s in imuni!ed $o$ulation% The New Cngland ournal of Medicine% sol%5-<" Nr%-% 6% The control of di$htheria in Curo$e % Fe$ort on a B}u Meeting" a$ril -88.% 2% Curo$ean e*$erience in elimination og di$htheria% St% sincet" Italy" 44342 May -88.% 7% Troisieme reunion des administrateurs de $rogrammes nationau* du =rogramme elargi de #accination% Fa$ort sur une reunion de I uMS%St%3sincet" Italie" mai -88.% ;% laQP]aY_ S%" l_ZPUY]VPo f% z`PmUcPX mPT^UZPP Q_ VZ_PQU% f ]b% z`PmUcPX mPT^UZPP Y LYZa`U" -885" ]%5.358% <% qZa\Z_ccd `ZUm[`ZUmUQPX mPT^UZPP P Pcc[QP_WPP Y QaYdO QU_YP]PcdO \a][m_Z]^Y% f L" xa`UQ\_\UQ" -882" ]%47348% 8% Indicii de ba!& ai acti#it&ii instituiilor ser#iciului sanitaro3e$idemiologic din F%Moldo#a ,)n -886/ 1 MS din FM ?FIC 1 ?hi'in&u" -882 1 --7$% -.% J&lan (%" =ole*e %" ?hiescu C%" '%a% Jacteriologie #irusologie" $ara!itologie" e$idemiologie -886" #%58" Nr%-34" $%62322% --% Jegg N% Manual for the management and control of di$hteria in the Curo$ean region" ?o$enhagen" -886" -<$% -4% 9ittmann S%9i$htheria% =lan of (ction for the =re#ention and ?ontrol of 9i$htheria in Curo$ean Fegion ,-8863-882/% ?o$enhagen" -886" 4- $% -5% (louf % Im$lications of bacterial $rotein to*ins in infectious and food3borne diseases% @@ ?om$tes Fendus des Seances de la Societe de Jiologie et de Ses Filiales% 1-88<%3$%-84% -6% (ndronescu ?%" 9iaconescu (% (s$ecte ale circulaiei bacilului difteric )n $re!entul conte*t e$idemiologic% ( II3a ?onsf&tuire naional& de e$idemiologie" 237 mai -885%@@ Jacteriologie% sirusologie% =ara!itologie% C$idemiologie% -885%3N5<%3$%34"75% -2% ?oyle M%J%" 9%v%}ollis" -8<2% ?orynebacterium s$$%and other coryneform organisms% In Manual of ?linical Microbiology" C%}%Lennete col ,ed/ -85%

DINAMICA !PECTRULUI DE REZI!TEN/A A TULPINILOR DE 748954:E(I; :;9E(4;386I6+ IZOLATE EN ANII 7448-744J EN REPUBLICA MOLDO)A A$e,an#ru Bu?a+ A$e,an#ru Co"ici+ )a$en"ina )oroL(i"+ )a$eriu Cru#u ?atedra de Microbiologie" sirusologie 'i Imunologie a USMF Nicolae Testemianu !ummar1 $inamic of resistence spectrum ycobacterium tuberculosis strains isolated in.,,<-.,,+ years in (epublic of oldova (fter considerable successes achie#ed in tuberculosis ,TJ/ control o#er se#eral decades" when the 4. to 42 years ago this disease was considered a way to eradicate infection" today this disease is a$$earing again in the world arena" but this time with more serious conse~uences% Fesistant TJ" $articularly M9F3TJ and 9F3TJ is a serious threat to the community and must im$lement an effecti#e TJ control $rogram% It showed that M9F3TJ and 9F3TJ are the result of im$ro$er medical $ractices" so are inter$reted as medical error% Re2uma"

26

9u$& succesele considerabile obinute in controlul tuberculo!ei $e $arcursul a mai multor decenii" c>nd cu 4.342 ani )n urma aceast& maladie era considerata o infecie )n curs de eradicare" iat& c& ast&!i aceast& afeciune din nou a$are $e arena mondial&" dar de aceast& dat& cu consecine mai gra#e% Tuberculo!a re!istent&" )n s$ecial M9F3TJ 'i 9F3TJ re$re!int& o ameninare serioas& la adresa comunit&ii 'i im$une im$lementarea unui $rogram efecti# de control al tuberculo!ei% Cste demonstrat fa$tul" c& M9F3TJ 'i 9F3TJ sunt re!ultatul $racticilor incorecte medicale" deci sunt inter$retate ca 'i eroare medical&% 66 C$a*i=icarea re2i*"en'ei an"i"u(ercu$oa*e Tuberculo!a re!istent& la tratamentul medicamentos a$are atunci c>nd tratamentul cu un medicament o$re'te de!#oltarea unor bacili ,sensibili/ 'i $ermite multi$licarea altor bacili ce sunt re!isteni% (ezisten&a primar% se constat& la bolna#ii cu tuberculo!& ,ca! nou/ care )n trecut nu au $rimit tratament antituberculos% (ezisten&a secundar% sau achi!iionat& 1 a$are )n $rocesul tratamentului antituberculos" de obicei )n re!ultatul de#ierilor de la schemele de tratament 'i erori in administrarea $re$aratelor )ntreru$eri )n tratament etc% Fe!istena secundar& se a$recia!& la bolna#ii cu recidi#e" tratai anterior" 'i la bolna#ii cu TJ ca! nou du$& o lun& de tratament cu $re$arate s$ecifice% onorezisten&a este definit& ca re!isten& la un singur $re$arat antituberculos% =olirezisten&a este definit& ca re!isten& la 4 sau mai multe $re$arate antituberculoase ,e*clu!>nd combinaia IN}FM=/ ultirezisten&% > $(-:9 ? este un ti$ s$ecific de re!isten& la IN}FM= cu sau f&r& re!isten& la alte $re$arate antituberculoase% (ezisten&% e0tins% >@$(-:9? este definit& ca re!isten& la cel $uin rifam$icin& 'i i!onia!id& din $re$aratele antituberculoase de linia - ,M9F3TJ/ $lus re!isten& la oricare $re$arat din fluorochinolone" 'i la cel $uin unul din trei $re$arate in+ectabile din linia a 4 utili!ate )n tratamentul TJ ,ca$reomycina" {anamicina" sau ami{acina/% (ezisten&% super-e0tins% sunt tul$inile re!istente la toate $re$aratele" alfel !is Tuberculo!& incurabil& % 6 7 Cau2e$e ce =aci$i"ea2& a0ari'ia re2i*"en'ei an"i"u(ercu$oa*e 9con=orm OM!;M Factori biologici -%=o$ulaie bacterian& iniial re!istent&% 4%Factori cau!ai de macroorganism ,}Is/% 5%Ne $rescrierea $re$aratului din cau!a statusului $acientului% Factori clinici" de tratament -%Tratament incorect ,autotratament" $aramedical" dubios/% 4%=rescrierea unor scheme de tratament neadec#ate" incorecte utili!area numai a 4 sau 5 $re$arate in fa!a iniiala de tratament% 5%(d&ugarea a numai - $re$arat )n ca! de ineficacitate a tratamentului $rimar" sau du$& reacti#&ri% 6%9urata insuficienta de tratament% Factori farmaceutici 'i farmacologici -%?oncentraii insuficiente sau bioechi#alen& neadec#at&% 4%?ondiii de $&strare im$ro$rii" nesatisf&c&toare% 5%Utili!area unor $re$arate cu acti#itate necunoscuta" cu termen e*$irat" sau calitate $roast&% 6%F&s$>ndirea larg& a $re$aratelor antituberculoase )n sectorul medicinii $ri#ate" utili!are necontrolat&% 22

 Factori administrati#i -% Incom$eten&" )n $lanificarea 'i distribuirea medicamentelor% 4% (sigurarea nesatisf&c&toare ,cu )nt>r!ieri/ cu medicamente antituberculoase $e $lan naional% 5% =rocur&ri ne3standarde" din cau!a unor legi" sau incom$etena unor $ersoane res$onsabile de domeniul dat )n ar&% 6% Feineri" )nt>r!ieri )n distribuire" legate de birocratismul administrat% 2% F&s$>ndirea larg& a $re$aratelor antituberculoase )n sectorul medicinii $ri#ate" utili!are necontrolat&% Factori sociologici -%Ne3com$liana dintre medic 'i $acient% 4%0ntreru$eri dese )n tratament ,alte cau!e/% 5%Tratament ne3standard nu )n termeni adec#ai conform schemelor ,din cau!a bolna#ului/% 6 8 Pre%a$en'a re2i*"en'ei 0rimare Kn RM+ Kn anii 7448-744J 0n anul 4..5" tuberculo!a sensibil& alc&tuia ;8"2:" tuberculo!a re!istent& 4."2: 'i tuberculo!a M9F 7:% 0n anul 4..6 tuberculo!a este )n sc&dere tuberculo!a sensibil& 'i )n cre'tere cea re!istent&" alc&tuindA TJ sensibil& ;2"-:" TJ re!istent& 46"8: 'i TJ M9F 8"8:% (nul 4..2" tuberculo!a sensibil& este de 77"7:" TJ re!istent& 55"6:" TJ M9F -5".:% 0n anul 4..7 continu& in#ers $ro$orionalitatea statistic& a tuberculo!ei cea sensibil& fiind de 2;"-:" re!istent& 64"8:" tuberculo!a M9F -8".:% 9in anul 4..; are fost o mic& stabilitate res$ecti# tuberculo!a sensibil& a alc&tuit 74"4:" cea re!istent& 5;"<:" la fel TJ M9F a mers $uin )n sc&dere fiind de -<".:% C#aluarea anului 4..< ne3a dat urm&toarele date TJ sensibil& 2;";:" TJ re!istent& 64"6:" TJ M9F 46".:% ?e inseamna a a#ea 46: de tuberculo!& M9F (ceasta )nseamn&" c& anual )n re$ublic& sunt su$u'i unui tratament inutil tim$ de 435 luni ,$>n& la stabilirea diagnosticului de TJ M9F/ $este -... de bolna#i% C#ident" c& a'a cheltuieli enorme inutile" )n situaia economic& )n care ne afl&m" sunt de categoria lu*ului%
90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 2003 2004 2005 $% 2006 'e(i&#en# 2007 M)R $% 2008 6 9 ,9 2 0 ,5 2 4 ,9 1 3 1 9 1 8 3 3 ,4 7 9 ,5

7 5 ,1 6 6 ,6 5 7 ,1 4 2 ,9 3 7 ,8 6 2 ,2 5 7 ,7

4 2 ,4 2 4

$% &en&ibil

Fi? 8 7% 9inamica $re#alenei re!istenei $rimare )n FM" anii 4..534..< 0n diagrama de mai sus" este re$re!entat )n dinamic&" cum a e#aluat" tuberculo!a sensibil&" tuberculo!a re!istent& 'i tuberculo!a M9F ,multi3drog3re!istent&/" )n $erioada anilor 4..5 4..<" deci constat&m c&" incidena $ersoanelor ce se infectea!& cu mycobacterii re!istente ,tuberculo!& re!istent&/ se m&re'te% 9in anul 4..5 $)n& )n anul 4..<" incidena $rin TJ 27

sensibil& a sc&!ut cu 4-"<:" iar incidena $rin TJ re!istent& si multire!istent& a crescut cu 4-"8: ,de 4 ori mai mult/ cea re!istent& 'i cu -<: ,de 6 ori mai mult/ TJ M9F" fa$t nefa#orabil $entru s&n&tatea $ublic& 'i e#ident $entru economia &rii% ($ariia unui num&r tot mai mare de tul$ini re!istente in societate este un fenomen foarte alarmant" care duce la infectarea $o$ulaiei 'i cre'terea num&rului $acienilor cu tuberculo!& re!istent&%
80,00 70,00 60,00 50,00 40,00 30,00 20,00 10,00 0,00 $% &en&ibil $% 'e(i&#en# $% "ono'e(.

79,50%

20,50% 9,10% 5,40% 6,00%

$% poli'e(

$% M)R

Fi? @ 6 TJ sensibil&" mono3" $oli3 'i multire!istent& $rimar& )n anul 4..5" )n FM%
57,70% 42,40%

60,00 50,00 40,00 30,00 20,00 10,00 0,00

24,00% 11,00%

7,30%

$% &en&ibil

$% 'e(i&#en#

$% "ono'e(.

$% poli'e(

$% M)R

Fi? @ 7 TJ sensibil&" mono3" $oli3 'i multire!istent& $rimar& )n anul 4..<" )n FM% Fenomenu$ #e re2i*"en'& este foarte alarmant" deoarece )n aceast& form& de boal& succesul tratamentului obi'nuit ,cu $re$aratele de linia -/ sunt mai $uin efecti#e dec>t )n tuberculo!a sensibil&" iar acumularea unui num&r tot mai mare de tul$ini re!istente )n societate 2;

$oate duce la acumularea unui num&r tot mai mare de tul$ini re!istente in societate este un fenomen foarte alarmant" care duce la infectarea $o$ulaiei 'i cre'terea num&rului $acienilor cu tuberculo!& re!istent&% =re#alena re!istenei antituberculoase $rimare ,ca! nou/ s3a ma+orat considerabil $e $arcursul ultimilor 2 ani% TJ re!istent& sa ma+orat )n 4..< fa& de 4..5 de 4 ori" iar M9F3TJ de 6 ori% 9in $ers$ecti#a S&n&t&ii $ublice" tratamentul incom$let 'i slab su$ra#egheat a tuberculo!ei este mult mai $ericulos dec>t li$sa acestuia% ?ontrolul tuberculo!ei multire!istente este cu mult mai com$licat 'i necesit& cu mult mai multe resurse logistice 'i economice% Tratamentul medicamentos al M9F3TJ este mult mai dificil" mai costisitor 'i $oate fi fatal% 0n ara noastr&" tratamentul tuberculo!ei re!istente cost& )ntre 4... 'i 7...% Bi($io$?ra=ie -% ?rudu saleriu" Instruciuni metodice"organi!area ser#iciului microbiologic )n diagnosticul tuberculo!ei )n cadrul strategiei 9uTSA C*amenul microsco$ic" C*amenul $rin cultur&" ?hi'in&u 4..7% 4% ?rudu saleriu " Nicolae Moraru" Instruciuni metodice" organi!area ser#iciului microbiologic )n diagnosticul tuberculo!ei )n cadrul strategiei 9uTSA Testarea sensibilit&ii MG Huberculosis) controlul infeciei )n laboratoarele de tuberculo!&" ?hi'in&u 4..;% 5% ?rudu s% =re#alence of drug resistance tuberculosis in the Fe$ublic of Moldo#a during the -88234..2 @@ Curo$ean Fes$iratory Society (nnual ?ongress 4..;" Stoc{holm% 4..;" $% 557 6% ?rudu s% The anti3tuberculosis drug resistance trends o#er the last -. years in the Fe$ublic of Moldo#a% @@ International ournal of Tuberculosis and Lung 9iseases% #%8" nr% -." 4..7" $%-46% ,."-/% =aris 2% ?rudu s% Interim =olicy vuidance on 9rug Susce$tibility Testing @@ (merican ournal of Fes$iratory and ?ritical ?are Medicine" s%-78"nr%;" ($ril 4..6" $% -57 7% ?rudu s% 9angers of multidrug resistant tuberculosis%@@ (merican ournal of Fes$iratory and ?ritical ?are Medicine" s%-78"nr%;" may" 4..5" $%5;< ;% ?urriculum ?ontrolul tuberculo!ei la ni#elul asistenei medicale $rimare"ediia 5% ?hi'in&u 4..;% <% 9robniews{i" F%" et al%" 9rug3resistant tuberculosis" clinical #irulence" and the dominance of the Jei+ing strain family in Fussia% (M(" 4..2% 485A $% 4;4734;5-% 8% Cmergence of Mycobacterium tuberculosis with e*tensi#e resistance to second3line drugs worldwide" 4...34..6% MMBF Morb% Mortal% Bee{ly Fe$" 4..7% 22,--/A $% 5.-% -.% vandhi" N%F%" et al%" C*tensi#ely drug3resistant tuberculosis as a cause of death in$atients co3infected with tuberculosis in a rural area of South (frica% Lancet" 4..7% 57<A$% -2;23-2<.% --% vandhi" N%F%" et al%" C*tensi#ely drug3resistant tuberculosis as a cause of death in$atients co3infected with tuberculosis and }Is in a rural area of South (frica% Lancet" 4..7% 57<,826;/A $% -2;23<.% -4% vuidelines for the sur#eillance of drug resistance in tuberculosis% B}u@TJ@4..5%54.A $% -34-%

2<

METODE MODERNE DE DIAGNO!TIC DE LABORATOR !I TE!TAREA !EN!IBILITATII MNCOBACTERIUM TUBERCULO!I!+ UTILIZATE IN LABORATORUL NATIONAL DE REFERINTA Eca"erina !"ra"an+ )a$en"ina )oroL(i"+ A$e,an#ru Co"ici+ Nico$ai Moraru ?atedra Microbiologie" sirusologie si Imunologie USMF Nicolae Testemitanu !ummar1 odern methods of diagnosis and sensitivity testing of ycobacterium tuberculosis) used in Aational (eference 3aboratory This article reflects modern methods of diagnosis and sensiti#ity testing of Mycobacterium tuberculosis in our country with e#idence obtained in the National Feference Laboratory and reflects the strategic ob+ecti#es of the de#elo$ment of laboratory medicine Re2uma" (rticolul dat reflecta metodele moderne de diagnostic si de testare a sensibilitatii Mycobacterium tuberculosis in tara noastra cu date concrete obtinute in Laboratorul National de Feferinta" si reflecta obiecti#ele strategice a de!#oltarii medicinii de laborator% Ac"ua$i"a"ea "emei =entru cea mai mare $arte a $o$ulaiei $lanetei tuberculo!a r&mine a fi ast&!i un $ericol de s&n&tate $ublic&" fiind o boal& cu morbiditate 'i o letalitate ridicat&% Suferinele cau!ate $o$ulaiei de c&tre M%tuberculosis sunt e*trem de mari% Cle de$&'esc suma daunelor $ro#ocate de toate celelalte bacterii" luate )m$reuna% ilnic se )nregistrea!& $este 2... de decese de tuberculo!&" ceea ce )nseamn& 5 decese $e minut iar )n fiecare secund& $e glob se infectea!a cu tuberculo!& 2 $ersoane% 0n decursul ultimilor 4.35. de ani au fost obinute succese considerabile )n combaterea tuberculo!ei" totu'i inciden& acestei boli a crescut brusc )n ma+oritatea &rilor% ($ro*imati# o treime din $o$ulaia $lanetei noastre este infectat& cu M%tuberculosis% (nual se )nregistrea!& <"6 mln ca!uri noi de tuberculo!& 'i a$ro*imati# 4 mln decedea!& din cau!a tuberculo!ei% 9e'i $re$aratele antituberculoase eficiente sunt cunoscute lumii de 2. de ani" tuberculo!a continu& s& fie una din $roblemele ma+ore )n unele &ri ale lumii% 0n acest conte*t" uMS atenionea!&" c& dac& nu #or fi )ntre$rinse m&suri globale de control a tuberculo!ei" )n urm&torii 4. de ani" a$ro*imati# - miliard de $ersoane se #or infecta" 4.. milioane se #or )mbolna#i 'i ;. milioane #or deceda de tuberculo!&% 0n $re!ent <.: din bolna#ii cu tuberculo!& acti#& se afl& )n 44 &ri din lume" )n $rimul r)nd )n &rile din (frica 'i (sia% O(iec"i%e$e C#idenierea $rogresului tehnico3'tiinific a medicinii de laborator ?om$ararea metodelor moderne de diagnostic 'i testare a sensibilit&ii cu metoda clasic&% 9e!#oltarea 'tiinific& a acti#it&ii Laboratorului Naional de Feferin& C#idenierea cre'terii e*actit&ii )n identificarea Mycobacterium tuberculosis 'i testarea sensibilit&ii tul$inii i!olate la $re$aratele antituberculoase de I 'i a II linie% ubinerii re!ultatelor #eridice )ntr3un termen ra$id% Micro*co0ia s$utei r&m>ne $iatra de temelie a diagnosticului tuberculo!ei )n &rile )n curs de de!#oltare% Fe!ultatul metodei de$inde de calitatea 'i de )nc&rc&tura bacterian& a $robei de s$ut&" $recum 'i de ni#elul de $reg&tire 'i moti#aia tehnicienilor de laborator% 9e'i foarte s$ecifice" )n ma+oritatea &rilor" microsco$ia frotiului este insensibil& 3 detectea!& a$ro*imati# 2.: din toate ca!urile de tuberculo!& acti#&%

28

Cu$"ura #e mico(ac"erii $e su$orturi lichide sau solide este o metod& mai sensibil& $entru diagnosticul tuberculo!ei dec)t microsco$ia frotiului 'i $ermite testarea re!istenei la medicamente% Metoda culturii cu testarea sensibilit&ii MGtuberculosis este utili!at& )n sco$ulA diagnosticului diferenial al tuberculo!ei test&rii sensibilit&ii agentului $atogen la $re$aratele antituberculoase confirm&rii e*acte a naturii tuberculoase a maladiei determin&rii a$artenenei ta*onomice a agentului $atogen% I!olarea Mycobacterium tuberculosis are $articularit&ile sale% Cle constau )n multi$licarea foarte lent& a micobacteriilor 1 tim$ul de di#i!are a celulei microbiene constituie -< 1 4. ore% (ceasta necesit& un termen )ndelungat de incubaie $entru a obine cre'terea #i!ibil& a coloniilor% Termenul )ndelungat de incubaie dictea!& necesitatea res$ect&rii unui 'ir de reguli $entru a $&stra #iabilitatea celulelor 'i $ro$riet&ilor de cre'tere a mediului nutriti#% (#anta+ele $rinci$ale )n a$licarea culturiiA Metoda de culti#are este cu mult mai sensibil& dec>t microsco$ia =ermite i!olarea culturii $ure de micobacterii =ermite diferenierea ti$ului de micobacterii =ermite ti$i!area micobacteriilor )n cadrul MG tuberculosis compleL =ermite determinarea e*act& a etiologiei $rocesului s$ecific Testarea sensibilit&ii agentului $atogen i!olat la $re$aratele s$ecifice% 0n Fe$ublica Moldo#a $entru determinarea re!istenei medicamentoase a micobacteriilor" se a$lic& tradiional metoda concentraiilor absolute $e mediul nutriti# solid $e ba!& de ou Lowenstein3ensen% Ca $ermite e*aminarea materialului diagnostic ce conine o oarecare cantitate de micobacterii" deoarece $entru determinarea re!istenei medicamentoase sunt necesare cel $uin 4. de colonii i!olate )n $realabil $e medii nutriti#e% Microorganismele re!istente la medicamente $osed& ca$acitatea de a se )nmuli la concentraia $re$aratului )n mediu" care e*ercit& o influen& bactericid& sau bacteriostatic& asu$ra indi#i!ilor sensibili% ?ultura de micobacterii se consider& sensibil& la acea concentraie a $re$aratului" )n $re!ena c&reia cresc nu mai mult de 4. de colonii% ?ultura se consider& re!istent& la concentraia res$ecti#& de $re$arat )n ca!ul $re!enei )n e$rubeta cu aceast& concentraie a 4. 'i mai multe colonii% =entru #alidarea re!ultatelor )n e$rubeta de control" care nu conine $re$aratul medicamentos" trebuie s& creasc& cel $uin 2. colonii% 0ntruc>t termenii de i!olare a agentului $atogen $e mediile nutriti#e solide constituie nu mai $uin de - 1 -"2 luni" re!ultatele determin&rii re!istenei medicamentoase $rin metoda indicat& se obin" de obicei" nu mai de#reme de 4 1 4"2 luni du$& inocularea materialului% 9in aceste considerente diagnosticul tuberculo!ei $rin metode microbiologice clasice ,culti#area micobacteriilor/ nu mai satisface la eta$a actual& cerinele clinicienilor 'i ma+oritatea laboratoarelor manifest& un interes ma+or $entru metodele moderne ra$ide de i!olare" identificare 'i testare a sensibilit&ii% Sistemul BACTEC @I4 TB este un sistem de detecie radiometric ce folose'te un mediu lichid conin>nd acid $almitic marcat cu -6?% Micobacteriile cataboli!ea!& acidul $almitic marcat 'i eliberea!& -6?u4" care este cuantificat automat% Jio*idul de carbon -6?u4 este m&surat cantitati#% Num&rul citit $reci!ea!& indicele de cre'tere ,growth inde*" vI/% ?u c>t #aloarea acestui indice este mai mare" rata de cre'tere a micobacteriilor )n mediu este mai mare% =entru MGtuberculosis $o!iti#area $oate a$&rea )n 6 3 42 !ile% Metoda )n cau!& nu $ermite de a identifica ti$ul de micobacterii 'i nu $oate discrimina )ntre M% tuberculosis com$le* 'i micobacteriile non3 tuberculoase% Sistemul BACTEC MGIT <I4 se ba!ea!& $e $rinci$iul fluorimetric $entru a marca sc&derea concentraiei o*igenului din mediul de cultur&% 0n tubul cu mediu nutriti# este $re!ent un fluorocrom" fluorescena c&ruia este sto$at& de o*igenul din mediu% udat& cu multi$licarea micobacteriilor" care utili!ea!& o*igenul din mediu" $ro$rietatea de a sto$a 7.

fluorescena scade" moment care este fi*at de c&tre ni'te sen!ori $entru fluorescen&% Se utili!ea!& un mediu lichid de ti$ Middlebroo{ ;} -4" care are la ba!& mediul ;} 8 su$limentat cu catala!&" albumin& 'i hidroli!at de ca!ein&% Tuburile s$eciale folosite )n sistemul J(?TC? MvIT 87. sunt citite automat de c&tre a$arat la fiecare 7. minute% =entru unele micobacterii non3tuberculoase $o!iti#area $oate a$&rea )n mai $uin de ; !ile" iar $entru MGtuberculosis )n 534- de !ile% Tim$ul necesar $o!iti#&rii culturii )n acest sistem e mult mai mic com$arati# cu cel necesar folosirii unui mediu solid% ?u a+utorul sistemului J(?TC? MvIT 87. se $ot face 'i test&rile sensibilit&ii tul$inilor micobacteriene i!olate la $re$aratele antituberculoase de linia - 'i 4% Fe!ultatul obinut $rin sistemul )n cau!& scurtea!& termenul necesar metodei clasice $e medii solide cu cel $uin -. !ile" $>n& la 7. !ile % Sistemul J(?TC? MvIT 87. $oate identifica ra$id MGtuberculosis dac& utili!&m $3nitroacetil3 amino3beta3hidro*i$ro$iofenona ,testul N(=/% ($aratul J(?TC? MvIT 87. are o ca$acitate de incubare de <... flacoane anual" sau 87. tuburi la o )nc&rcare a sistemului% Metoda J(?TC? MvIT 87. este utili!at& )n sco$ulA -%Urgent&rii diagnosticului diferenial al tuberculo!ei la unele categorii de $acieni" atunci c>nd celelalte metode nu au dat re!ultatul scontat 4% Test&rii ra$ide a sensibilit&ii MGtuberculosis la $acienii cu e'ec al tratamentului )n fa!a intensi#&% ?ea mai cunoscut& 'i $e larg utili!at& metod& a biologiei moleculare este Reac'ia #e 0o$imeri2are Kn $an' M+olimerase Khain ReactionN+KR G =rin aceast& tehnologie se am$lific& (9N bacterian $re!ent )n materialul int&" f&c>nd $osibil& detectarea lui $rin metode tehnice de#enite u!uale% Feacia de $olimeri!are )n lan este o metod& sim$l& de detecie3identificare a (9N micobacterian )n $roduse $atologice sau culturi% C#aluarea sa ca metod& curent& a micobacteriologiei clinice nu este )ns& definit&% Identificarea $re!enei (9N bacterian nu s$ecific& dac& germenii sunt sau nu #iabili% 9e asemenea" un re!ultat $o!iti# obinut $rin e*aminarea s$utei unui $acient cu sim$toame clinice de tuberculo!& $ulmonar& nu $oate demonstra acti#itatea $rocesului s$ecific% =entru aceasta sunt necesare alte metode su$limentare de diagnostic% 0n ultimii ani au fost elaborate )n domeniul biologiei moleculare un 'ir )ntreg de noi metodologii" care au s$orit 'i mai mult im$ortana acestor metode% Una din aceste elabor&ri noi const& 'i )n metodele de a$reciere a sensibilit&ii agentului $atogen la $re$aratele medicamentoase% =rinci$iul metodei const& )n de$istarea marcherilor genetici res$onsabili de re!isten& la unele sau alte $re$arate medicamentoase" utili!ate )n tratamentul maladiilor infecioase% 0n ultimul deceniu au fost obinute $rogrese considerabile )n studiul ba!elor moleculare a a$ariiei re!istenei medicamentoase a MGtuberculosis% S3au determinat marcherii genetici ai re!istenei medicamentoase la $re$aratele strategice" I!onia!id& ,IN}/ 3 genele {atv 'i inh( la Fifam$icina ,FM=/ 3 gena r$oJ" $recum 'i la Stre$tomicin& ,SM/ 3 genele r$sL 'i rrS% Feacia de am$lificare genic& $oate $ermite identificarea )n mai $uin de 46 ore a sec#enei de inserie IS7--." a altor sec#ene de inserie sau a genelor care codific& (FN -7S s$ecifice $entru com$le*ul MGtuberculosisG Etiina a$licati#& modern& dis$une de modalit&i de de$istare 'i testare a sensibilit&ii micobacteriilor direct )n $rodusele $atologice" $rin am$lificarea genelor care codific& antigene ma+ore ,e*% $roteina de 72 {9/" (FN -7<" sec#ena de inserie IS 7--. sau marcherii genetici ai re!istenei medicamentoase% Conc$u2ii Claborarea 'i im$lementarea unor sisteme de detecie ra$id& a multi$lic&rii micobacteriei reali!ea!& scurtarea duratei de diagnostic cu dou&3trei s&$t&m>ni 'i mai mult% Sistemele )n cau!& sunt cu mult mai eficiente dec>t metodele clasice" dar 'i mult mai costisitoare% La eta$a actual& aceste sisteme sunt cu succes im$lementate )n &rile de!#oltate" dar 'i )n &rile care nu dis$un de o sub#enionare cores$un!&toare" dar care au beneficiat de granturi internaionale )n domeniul controlului tuberculo!ei%

7-

Metodele moleculare de determinare a re!istenei sunt s$ecifice 'i totodat& necesit& o riguro!itate 'i un $rofesionalism de cel mai )nalt ni#el% Utili!area acestor metode im$une dotarea cu echi$ament $erformant 'i sub#enionare adec#at&% (stfel" ele nu $ot )nlocui la eta$a contem$oran& metodele tradiionale de determinare a re!istenei micobacteriene la $re$aratele antituberculoase% Bi($io?ra=ie -% Jotnaru s%" le$ca s% Jolile a$aratului res$irator% ?hisinau" 4..-" $ 56535;7 4% ?rudu s%" Moraru N% urgani!area ser#iciului microbiologic in diagnosticul tuberculo!ei in cadrul strategiei 9uTSA e*amenul microsco$ic" e*amenul $rin cultura% @@ Insructini metodice% (I}( Moldo#a" 4..7 5% ?rudu s%" Moraru N% urgani!area ser#iciului microbiologic in diagnosticul tuberculo!ei in cadrul strategiei 9uTSA Testarea sensibilitatii M%tuberculosis% ?ontrolul infectiei in laboratoarele de tuberculo!a% @@ Instructiuni metodice% (I}( Moldo#a" 4..; 6% ?rudu s% Ser#iciul microbiologic in diagnosticul tuberculo!eiA Microsco$ia @@ Instructiuni metodice% (I}( Moldo#a" 4..6 2% ?rudu s%" Sisteme de management al calitatii in laboratoarele medicale% (sigurarea si controlul calitatii in laboratoarele $entru diagnosticul microbiologic al tuberculo!ei @@ vhid de instruire in domeniul asigurarii calitatii si controlului calitatii in laboratoarele medicale% (I}( Moldo#a" 4..;% 7% ?rudu s% Su$ra#egherea re!istentei antituberculoase Fe$ublica Moldo#a3 anul 4..7 @@ Studiul National% ?hisinau" 4..8 ;% ?rudu s%" Moraru N%" Ne$oliuc L%" ?ontrolul infectiei in tuberculo!a@@ vhid% ?hisinau"4..< <% vherasim I%" Medicina interna #ol% I" Cditura Medicala" Jucuresti" -88<" $ 4<7352;% 8% }arrison " =rinci$ii de medicina Interna% Cditia%Is% Teora" Jucuresti" 4..5" $ 4<;. -.% =o$escu Ne#eanu =aul" =sihologie" Cditura didactica si $edagogica" -88." $ 45.

74

75