Sunteți pe pagina 1din 26

- UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV Facultatea Alimentaie i Turism

CURS 2
REGIMUL NGRMINTELOR CHIMICE I AL PRODUSELOR DE PROTECTIE A PLANTELOR

Ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor sunt supuse unui regim special de reglementare stabilit prin legislatie specifica in domeniul chimicalelor. Regimul special de reglementare a ingrasamintelor chimice si a produselor de protectie a plantelor se aplica activitatilor privind fabricarea, plasarea pe piata, utilizarea, precum si importul si exportul acestora. Autoritatile publice centrale competente conform legislatiei specifice din domeniul chimicalelor, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, au urmatoarele obligatii: a) sa reglementeze regimul ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor; b) sa organizeze, la nivel teritorial, reteaua de laboratoare pentru controlul calitatii ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor; c) sa verifice, prin reteaua de laboratoare, concentratiile reziduurilor de produse de protectie a plantelor in sol, recolte, furaje, produse agroalimentare vegetale si animale. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, impreuna cu autoritatile publice centrale pentru agricultura, silvicultura, sanatate si cele din domeniul transporturilor sau serviciile descentralizate ale acestora, dupa caz, supravegheaza si controleaza aplicarea reglementarilor privind ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor, astfel incat sa se evite poluarea mediului de catre acestea. Persoanele juridice care produc, stocheaza, comercializeaza si/sau utilizeaza ingrasaminte chimice si produse de protectie a plantelor, au urmatoarele obligatii: a) sa produca, stocheze, comercializeze si sa utilizeze produse de protectia plantelor numai cu respectarea prevederilor legale in vigoare; b) sa nu foloseasca ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor in zonele sau pe suprafetele unde sunt instituite masuri speciale de protectie; c) sa administreze produse de protectie a plantelor cu mijloace aviatice, numai cu avizul autoritatilor competente pentru protectia mediului, autoritatilor competente in domeniul sanitar si al comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral, potrivit reglementarilor in vigoare, dupa o prealabila instiintare prin massmedia;

d) sa aplice, in perioada infloririi plantelor a caror polenizare se face prin insecte, numai acele tratamente cu produse de protectie a plantelor care sunt selective fata de insectele polenizatoare; e) sa livreze, sa manipuleze, sa transporte si sa comercializeze ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor ambalate cu inscriptii de identificare, avertizare, prescriptii de siguranta si folosire, in conditii in care sa nu provoace contaminarea mijloacelor de transport si/sau a mediului, dupa caz; f) sa stocheze temporar ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor numai ambalate si in locuri protejate, bine aerisite. Persoanele juridice interesate in fabricarea si/sau plasarea pe piata a produselor de protectia plantelor si ingrasamintelor chimice au obligatia sa solicite si sa obtina, in cazul in care legislatia specifica prevede aceasta, avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor, respectiv pentru autorizarea ingrasamintelor chimice, in vederea producerii, comercializarii si utilizarii acestora in agricultura si silvicultura.

REGIMUL ORGANISMELOR MODIFICATE GENETIC, OBINUTE PRIN TEHNICILE BIOTEHNOLOGIEI MODERNE Activitile care implic organisme modificate genetic obinute prin tehnicile biotehnologiei moderne, sunt supuse unui regim special de reglementare, autorizare i administrare, conform dispoziiilor prezentei ordonane de urgen, a legislaiei specifice i conveniilor i acordurilor internaionale la care Romnia este parte. Activitile includ: a) utilizarea n condiii de izolare a microorganismelor modificate genetic; b) introducerea deliberat n mediu i pe pia a organismelor modificate genetic vii; c) importul organismelor/microorganismelor modificate genetic. - care se desfoar numai n condiiile asigurrii proteciei mediului, precum i a sntii oamenilor i animalelor, n baza actelor de reglementare, emise de autoritatea competent. Autoritatea public central pentru protecia mediului emite autorizaiile i acordurile de import privind activitile cu organisme modificate genetic. n procesul decizional privind activitile b) i c), autoritatea public central pentru protecia mediului solicit avizele autoritilor publice centrale pentru agricultura, sntate, sigurana alimentelor, protecia consumatorului, precum i ale altor instituii implicate, conform legislaiei specifice, consult Comisia pentru Securitate Biologic i asigur informarea i participarea publicului. n procesul decizional privind activitile prevzute la lit. a), autoritatea public central pentru protecia mediului aplic procedura stabilit prin legislaia specific privind microorganismele modificate genetic. Autorizaiile privind introducerea deliberat n mediu i pe pia a organismelor modificate genetic vii i privin d utilizarea n condiii de izolare a microorganismelor modificate genetic se emit numai persoanelor juridice, conform prevederilor legislaiei specifice.

Importul pe teritoriul Romniei i exportul unui organism modificat genetic se realizeaz numai de ctre persoane juridice, conform prevederilor legislaiei specifice n vigoare. Transportul internaional al organismelor modificate genetic se realizeaz conform legislaiei naionale, acordurilor i conveniilor privind transportul internaional de mrfuri/mrfuri periculoase, dup caz, la care Romnia este parte. Autoritatea vamal permite importul/exportul organismelor modificate genetic i colaboreaz cu autoritile publice centrale pentru protecia mediului, agricultur, sigurana alimentelor, sntate i alte autoriti implicate, n conformitate cu legislaia specific. Titularii acordurilor de import pentru organisme modificate genetic i ai autorizaiilor privind activitile cu organism e modificate genetic au obligaia s se conformeze cerinelor legale privind asigurarea trasabilitii, etichetrii, monitorizrii i s raporteze autoritii publice centrale pentru protecia mediului i altor autoriti, dup caz, rezultatele activitii, c onform legislaiei specifice n vigoare. Persoanele juridice care desfoar activiti care implic organisme modificate genetic au urmtoarele obligaii: a) s solicite i s obin acordul de import pentru organisme modificate genetic i/sau autorizaiile privind activitile cu organisme modificate genetic, dup caz; b) s respecte prevederile acordurilor de import pentru organisme modificate genetic i/sau ale autorizaiilor privind activitile cu organisme modificate genetic, dup caz; c) s opreasc activitatea sau s schimbe condiiile de desfurare, la solicitarea autoritii competente, dac apar informaii noi, privind riscurile asupra mediului i sntii umane i animale; d) s rspund, potrivit prezentei ordonane de urgen i a legislaiei specifice n vigoare, pentru prejudiciile rezultate din aceste activiti; e) s acopere costurile msurilor necesare pentru prevenirea i/sau reducerea consecinelor efectelor adverse ale acestor activiti; f) s aplice msurile de eliminare a deeurilor rezultate din activitile care implic organisme/microorganisme modificate genetic, n conformitate cu prevederile legale n vigoare. CONSERVAREA BIODIVERSITII I ARII NATURALE PROTEJATE Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului impreuna cu autoritatile publice centrale si locale, dupa caz, elaboreaza reglementari tehnice privind masurile de protectie a ecosistemelor, de conservare si utilizare durabila a componentelor diversitatii biologice. Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice se supun prevederilor prezentei ordonante de urgenta, precum si legislatiei specifice in vigoare.

La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmata de avansarea solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural, de conservare a functiilor ecosistemelor si de protectie a speciilor salbatice de flora si fauna, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei si a conditiilor impuse prin acordul de mediu, automonitorizarea, precum si monitorizarea de catre structurile de administrare, pana la indeplinirea acestora. Detinatorii cu orice titlu de suprafete terestre si acvatice supuse refacerii ecologice sau aflate intr-o arie naturala protejata au obligatia de a aplica si/sau respecta masurile stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste lista siturilor de interes comunitar si a ariilor de protectie speciala avifaunistica, pe care o transmite Comisiei Europene la data aderarii, impreuna cu Formularele standard Natura 2000, completate pentru fiecare sit in parte. Formularul Standard Natura 2000 stabilit de Comisia Europeana se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Siturile de interes comunitar se declara prin ordin al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, iar dupa recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana devin arii speciale de conservare si se declara prin hotarare a Guvernului. Managementul siturilor de interes comunitar necesita planuri de management adecvate specifice sau integrate in alte planuri de management si masuri legale, administrative sau contractuale in scopul evitarii deteriorarii habitatelor naturale si a habitatelor speciilor ca si perturbarea speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de a-l afecta intr-un mod semnificativ, face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului, tinand cont de obiectivele de conservare a ariei si cu consultarea publicului. Nu sunt acceptate planuri sau proiecte in siturile respective care afecteaza aria. Respectarea prevederilor din regulamentele si planurile de management ale ariilor naturale protejate, aprobate conform prevederilor legale, este obligatorie. In ariile naturale protejate sunt interzise: a) desfasurarea programelor, proiectelor si activitatilor care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor naturale protejate; b) schimbarea destinatiei terenurilor fara aprobarea structurilor de administrare; c) pasunatul si amplasarea de stane si locuri de tarlire fara aprobarea structurilor de administrare; d) activitati comerciale de tip comert ambulant, fara aprobarea structurilor de administrare.

Pe teritoriul ariilor naturale protejate, pe langa interdictiile prevazute in planurile de management si regulamente, sunt interzise: a) distrugerea sau degradarea panourilor informative si indicatoare, constructiile, imprejmuirile, barierele, placile, stalpii, semnele de marcaj sau orice alte amenajari aflate in inventarul ariilor naturale protejate; b) aprinderea si folosirea focului deschis in afara vetrelor special amenajate si semnalizate in acest scop de catre administratorii sau custozii ariilor naturale protejate; c) abandonarea deseurilor in afara locurilor special amenajate si semnalizate pentru colectare daca exista; d) accesul cu mijloace motorizate care utilizeaza carburanti fosili pe suprafata ariilor naturale protejate, in scopul practicarii de sporturi, in afara drumurilor permise accesului public si a terenurilor special amenajate; e) exploatarea oricaror resurse minerale neregenerabile din parcurile nationale, rezervatiile naturale, rezervatiile stiintifice, monumentele naturii si din zonele de conservare speciala ale parcurilor naturale. In parcurile naturale in afara zonelor de conservare speciala, exploatarea oricaror resurse minerale neregenerabile este permisa numai daca acest lucru este prevazut in mod explicit in planurile de management si regulamentele acestora. Pentru orice proiect finantat din fonduri comunitare este necesara obtinerea avizului Natura 2000. Competentele si procedura de emitere a avizului Natura 2000 se stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Introducerea pe teritoriul tarii, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, de culturi de microorganisme, a exemplarelor de plante si animale salbatice vii, fara acordul pentru import al speciilor non-CITES sau, respectiv, permisului CITES pentru celelalte specii, este interzisa. Exportul speciilor de plante si animale din flora si fauna salbatica se realizeaza pe baza acordului pentru export al speciilor non-CITES si, respectiv, permisul CITES, pentru celelalte specii. Competentele si procedura de emitere a acordului de import/export plante si/sau animale salbatice non-CITES si ale permisului CITES sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Activitatile de recoltare, capturare si/sau de achizitie si comercializare pe piata interna a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica, terestra si acvatica, sau a unor parti ori produse ale acestora, in stare vie, proaspata ori semiprelucrata, se pot organiza si desfasura numai de persoane fizice sau juridice autorizate de autoritatile publice judetene pentru protectia mediului. De la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, in Romania se interzice cultivarea plantelor superioare modificate genetic, altele decat cele acceptate in Uniunea Europeana.

Distanta minima fata de ariile naturale protejate, in care activitatea de cultivare si/sau de testare a plantelor superioare modificate genetic este interzisa, se stabileste prin ordin comun al conducatorilor autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si gospodaririi apelor si autoritatii publice centrale pentru agricultura, paduri si dezvoltare rurala. PROTECTIA APELOR SI ECOSISTEMELE ACVATICE Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect mentinerea si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale. Conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii apelor costiere si maritime urmareste reducerea progresiva a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prioritare/prioritar periculoase in scopul atingerii obiectivelor de calitate stipulate in Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii, semnata la Bucuresti la 21 aprilie 1992, ratificata prin Legea nr. 98/1992. Activitatile de gospodarire si protectie a resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice se supun prevederilor prezentei ordonante de urgenta, precum si legislatiei specifice in vigoare. Reglementarea activitatilor din punct de vedere al gospodaririi apelor si controlul respectarii prevederilor privind protectia apelor si a ecosistemelor acvatice se realizeaza de catre autoritatile competente pentru protectia mediului, de gospodarire a apelor si de sanatate. Autorizatia de gospodarire a apelor pentru activitatile supuse legislatiei din domeniul prevenirii si controlului integrat al poluarii se emite in conformitate cu prevederile legale din acest domeniu si se include in autorizatia integrata de mediu. Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii: a) sa execute toate lucrarile de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrarii faunei acvatice si de ameliorare a calitatii apei, prevazute cu termen in avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor, precum si in autorizatia de mediu, si sa monitorizeze zona de impact; b) sa se doteze, in cazul detinerii de nave, platforme plutitoare sau de foraje marine, cu instalatii de stocare sau de tratare a deseurilor, instalatii de epurare a apelor uzate si racorduri de descarcare a acestora in instalatii de mal sau plutitoare; c) sa amenajeze porturile cu instalatii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deseurilor petroliere, menajere sau de alta natura, stocate pe navele fluviale si maritime, si sa constituie echipe de interventie in caz de poluare accidentala a apelor si a zonelor de coasta; d) sa nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct in apele naturale si sa nu arunce de pe acestea nici un fel de deseuri;

e) sa nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafata; f) sa nu deverseze in apele de suprafata, subterane si maritime ape uzate, fecaloid menajere, substante petroliere, substante prioritare/prioritar periculoase; g) sa nu arunce si sa nu depoziteze pe maluri, in albiile raurilor si in zonele umede si de coasta deseuri de orice fel si sa nu introduca in ape substante explozive, tensiune electrica, narcotice, substante prioritare/prioritar periculoase. PROTECIA SOLULUI, SUBSOLULUI I A ECOSISTEMELOR TERESTRE Protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre, prin masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare si amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru toti detinatorii, cu orice titlu. Reglementarile privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului, remedierea in zonele in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate si cele referitoare la protectia calitatii solului, subsolului si a ecosistemelor terestre se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, cu consultarea celorlalte autoritati publice centrale competente, stabileste sistemul de monitorizare a calitatii mediului geologic in scopul evaluarii starii actuale si a tendintelor de evolutie a acesteia. Controlul respectarii reglementarilor legale privind protectia, conservarea, amenajarea si folosirea judicioasa a solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre se organizeaza si se exercita de autoritatile competente pentru protectia mediului, precum si, dupa caz, de alte autoritati ale administratiei publice competente, potrivit dispozitiilor legale. Detinatorii de terenuri, cu orice titlu, precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate pe un teren, fara a avea un titlu juridic, au urmatoarele obligatii: a) sa previna, pe baza reglementarilor in domeniu, deteriorarea calitatii mediului geologic; b) sa asigure luarea masurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau functional, in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatii rutiere, feroviare si de navigatie; c) sa respecte orice alte obligatii prevazute de reglementarile legale in domeniu. Detinatorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetatiei forestiere din afara fondului forestier si ai pajistilor, precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate pe un astfel de teren, fara a avea un titlu juridic, au urmatoarele obligatii: a) sa mentina suprafata impadurita a fondului forestier, a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenisurilor, tufisurilor si pajistilor existente, fiind interzisa reducerea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege; b) sa exploateze masa lemnoasa in conditiile legii precum si sa ia masuri de reimpadurire si, respectiv de completare a regenerarilor naturale; c) sa gestioneze corespunzator deseurile de exploatare rezultate, in conditiile prevazute de lege; d) sa asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, in scopul mentinerii biodiversitatii padurilor si a echilibrului ecologic;

e) sa respecte regimul silvic in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul silviculturii si protectiei mediului; f) sa asigure aplicarea masurilor specifice de conservare pentru padurile cu functii speciale de protectie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese de alunecare si eroziune, pe grohotisuri, stancarii, la limita superioara de altitudine a vegetatiei forestiere, precum si pentru alte asemenea paduri; g) sa respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase de pe pasunile impadurite care indeplinesc functii de protectie a solului si a resurselor de apa; h) sa asigure exploatarea rationala, organizarea si amenajarea pajistilor, in functie de capacitatea de refacere a acestora; i) sa exploateze resursele padurii, fondul cinegetic si piscicol, potrivit prevederilor legale in domeniu; j) sa exploateze pajistile, in limitele bonitatii, cu numarul si speciile de animale si in perioada stabilita, in baza studiilor de specialitate si a prevederilor legale specifice; k) sa protejeze patrimoniul forestier, cinegetic, piscicol si al pajistilor din cadrul ariilor naturale protejate, in termenii stabiliti prin planurile de management si regulamentele specifice; l) sa sesizeze autoritatile pentru protectia mediului despre accidente sau activitati care afecteaza ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre.

Autoritatea publica centrala in domeniul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale are urmatoarele atributii si raspunderi:
a) asigura protectia si conservarea solurilor si mentinerea patrimoniului funciar; b) initiaza proiecte de acte normative privind volumul de masa lemnoasa ce se recolteaza anual din fondul forestier national, pe baza avizului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, conform legislatiei in vigoare; c) asigura autorizarea cultivatorilor de plante superioare modificate genetic; d) aproba locatiile si suprafetele pe care urmeaza sa fie cultivate plante superioare modificate genetic, in vederea autorizarii de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului; e) colaboreaza cu autoritatea centrala pentru protectia mediului in autorizarea si controlul activitatilor - a) utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic; b) introducerea deliberata in mediu si pe piata a organismelor modificate genetic vii; c) importul organismelor/microorganismelor modificate genetic.

f) asigura, prin registrul national, evidenta suprafetelor cultivate si a cultivatorilor de plante superioare modificate genetic; g) aplica principiul coexistentei culturilor de plante superioare modificate genetic cu celelalte tipuri de culturi agricole; h) asigura informarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului asupra rezultatelor controlului si masurile adoptate in domeniul organismelor modificate genetic. Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele atributii si raspunderi: a) aplica prevederile din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, cu respectarea principiilor prezentei ordonante de urgenta; b) urmaresc respectarea legislatiei de protectia mediului de catre operatorii economici care presteaza servicii publice de gospodarie comunala; c) adopta programe si proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii localitatilor, cu respectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta; d) sa aiba personal specializat pentru protectia mediului si sa colaboreze in acest scop cu autoritatile pentru protectia mediului; e) promoveaza o atitudine corespunzatoare a comunitatilor locale in legatura cu importanta protectiei mediului; f) asigura, prin serviciile publice si operatorii economici responsabili, luarea masurilor de salubrizare a localitatilor, de intretinere si gospodarire a spatiilor verzi, a pietelor si a parcurilor publice; g) conserva si protejeaza spatiile verzi urbane si/sau rurale, astfel incat sa se asigure suprafata optima stabilita de reglementarile in vigoare. In localitatile in care nu exista posibilitatea asigurarii acesteia, conservarea spatiilor verzi existente este prioritara; h) supravegheaza operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminarii accidentale de poluanti sau depozitarii necontrolate de deseuri si dezvoltarea sistemelor de colectare a deseurilor refolosibile; Autoritatea nationala in domeniul sanitar-veterinar si al sigurantei alimentelor are urmatoarele atributii si raspunderi: a) elaboreaza, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, reglementari in domeniul organismelor modificate genetic, pentru asigurarea unui nivel ridicat al protectiei vietii si sanatatii umane, sanatatii si bunastarii animalelor; b) asigura controlul activitatilor in domeniul sau de activitate si al trasabilitatii produselor;

c) colaboreaza cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in stabilirea unor proceduri armonizate, eficiente si transparente privind evaluarea riscului si autorizarea organismelor modificate genetic, precum si a unor criterii pentru evaluarea potentialelor riscuri care rezulta din utilizarea alimentelor si hranei modificate genetic, pentru animale; d) informeaza autoritatea publica centrala pentru protectia mediului asupra rezultatelor controlului si masurile adoptate in domeniul organismelor modificate genetic. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor are urmatoarele atributii si raspunderi: a) elaboreaza, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, reglementari in domeniul organismelor modificate genetic, pentru asigurarea unui nivel ridicat al protectiei vietii si sanatatii umane, sanatatii si bunastarii animale, protectiei mediului si intereselor consumatorilor; b) elaboreaza, impreuna cu autoritatile publice centrale pentru protectia mediului, pentru agricultura, silvicultura si cu autoritatea sanitar veterinara si pentru siguranta alimentelor, reglementarile referitoare la produsele biocide, ingrasaminte chimice, produsele de protectie a plantelor, organismele modificate genetic obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne si asigura controlul aplicarii acestora in domeniul sau de competenta; c) controleaza trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic in toate etapele introducerii lor pe piata; d) asigura controlul activitatilor in domeniul sau de activitate si al trasabilitatii produselor si comunica autoritatii centrale pentru protectia mediului rezultatele controlului. Obligaiile persoanelor fizice i juridice Protectia mediului constituie o obligatie a tuturor persoanelor fizice si juridice, in care scop: a) solicita si obtin actele de reglementare, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta si a legislatiei subsecvente; b) respecta conditiile din actele de reglementare obtinute; c) nu pun in exploatare instalatii ale caror emisii depasesc valorile limita stabilite prin actele de reglementare; d) persoanele juridice care desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra mediului organizeaza structuri proprii specializate pentru protectia mediului; e) asista persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspectie si control, punandu-le la dispozitie evidenta masuratorilor proprii si toate celelalte documente relevante si le faciliteaza controlul activitatilor ai caror titulari sunt, precum si prelevarea de probe; f) asigura accesul persoanelor imputernicite pentru verificare, inspectie si control la instalatiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele si instalatiile de depoluare a mediului, precum si in spatiile sau in zonele aferente acestora; g) realizeaza, in totalitate si la termen, masurile impuse prin actele de constatare incheiate de persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspectie si control; h) se supun dispozitiei scrise de incetare a activitatii;

i) suporta costul pentru repararea prejudiciului si inlatura urmarile produse de acesta, restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plateste"; j) asigura sisteme proprii de supraveghere a instalatiilor si proceselor tehnologice si pentru automonitorizarea emisiilor poluante; k) asigura evidenta rezultatelor si raporteaza autoritatii competente pentru protectia mediului rezultatele automonitorizarii emisiilor poluante, conform prevederilor actelor de reglementare; l) informeaza autoritatile competente, in caz de eliminari accidentale de poluanti in mediu sau de accident major; m) depoziteaza deseurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate in acest sens; n) nu ard miristile, stuful, tufarisurile sau vegetatia ierboasa fara acceptul autoritatii competente pentru protectia mediului si fara informarea in prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta; o) aplica masurile de conservare stabilite de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului pe suprafetele terestre si acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale pe care le gestioneaza precum si pentru refacerea ecologica a acestora; p) nu folosesc momeli periculoase in activitatile de pescuit si vanatoare, cu exceptia cazurilor special autorizate: q) asigura conditii optime de viata, in conformitate cu prevederile legale, animalelor salbatice tinute in captivitate legal, sub diferite forme; r) asigura luarea masurilor de salubrizare a terenurilor detinute cu orice titlu, neocupate productiv sau functional, in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatie rutiere, feroviare si de navigatie; s) sa se legitimeze la solicitarea expresa a personalului de inspectie si control prevazut in prezenta ordonanta de urgenta. Persoanele fizice sau juridice care prospecteaza, exploreaza ori exploateaza resursele solului si subsolului au urmatoarele obligatii:

a) sa efectueze remedierea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate; b) sa anunte autoritatile pentru protectia mediului sau, dupa caz, celelalte autoritati competente, potrivit legii, despre orice situatii accidentale care pun in pericol mediul si sa actioneze pentru refacerea acestuia. Persoanele fizice si juridice care cultiva plante superioare modificate genetic au urmatoarele obligatii: a) sa solicite si sa obtina autorizatia din partea autoritatii publice competente pentru agricultura;

Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in vederea respectarii regimului ariilor naturale protejate: a) sa respecte prevederile planurilor de management si ale regulamentelor ariilor naturale protejate; b) sa nu desfasoare activitati care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor naturale protejate, precum si prevederilor prezentei ordonante de urgenta; c) sa permita accesul in aria naturala protejata a administratorilor sau custozilor precum si a imputernicitilor acestora pe terenurile detinute cu orice titlu. Exemple Sanciuni Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, si de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice, incalcarea urmatoarelor prevederi legale: - obligatiile detinatorilor cu orice titlu ai suprafetelor de teren de a proteja flora si fauna salbatica existente pe acestea, in sensul mentinerii echilibrului ecologic si conservarii biodiversitatii, precum si exploatarii durabile a resurselor in baza prevederilor legale in vigoare, pentru a nu crea prejudicii mediului inconjurator si sanatatii umane; - obligatia autoritatilor administratiei publice locale, precum si a persoanelor fizice si juridice, dupa caz, de a nu degrada mediul prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel; - obligatia de a nu abandona deseuri pe teritoriul ariilor naturale protejate si de a le evacua de pe suprafata ariei naturale protejate sau de a le depozita doar in locuri special amenajate si semnalizate pentru colectare daca exista; Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON), pentru persoane fizice, si de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), pentru persoane juridice, incalcarea urmatoarelor prevederi legale: - obligatia persoanelor fizice si juridice de solicitare si obtinere a actelor de reglementare conform prevederilor legale, precum si a acordului de import/export si a autorizatiilor privind organismele modificate genetic, conform prevederilor legale, in termenele stabilite de autoritate; - obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a supraveghea operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminarii accidentale de poluanti sau depozitarii necontrolate de deseuri si de a dezvolta sisteme de colectare a deseurilor refolosibile; - obligatiile persoanelor fizice si juridice de a livra, manipula, transporta si de comercializa ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor ambalate cu inscriptii de identificare, avertizare, prescriptii de siguranta si folosire, in conditii in care sa nu provoace contaminarea mijloacelor de transport si a mediului; - obligatiile persoanelor juridice de a stoca temporar ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor numai ambalate si in locuri unde s-au prevazut toate masurile de securitate; - obligatiile persoanelor fizice si juridice de a efectua evaluarea impactului asupra mediului la proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate, si de avansare a solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural, de conservare a functiilor ecosistemelor si de ocrotire a organismelor vegetale si animale, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei si a conditiilor impuse prin actul de reglementare, precum si monitorizarea proprie pana la indeplinirea acestora;

Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, si de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice, incalcarea urmatoarelor prevederi legale: - obligatiile persoanelor fizice si juridice de a asigura accesul persoanelor imputernicite la instalatiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele si instalatiile de depoluare a mediului, precum si in spatiile sau in zonele potential generatoare de impact asupra mediului; - obligatiile persoanelor fizice si juridice de a produce ingrasaminte chimice si produse de protectie a plantelor numai prin tehnologii si biotehnologii autorizate, potrivit prevederilor legale; - obligatiile persoanelor fizice si juridice de a suporta costul pentru repararea unui prejudiciu si de a inlatura urmarile produse de acesta, restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plateste". PROCEDURA DE EMITERE A ACORDULUI DE MEDIU

ACORD DE MEDIU - actul administrativ emis de autoritatea competent pentru protecia mediului, prin care sunt stabilite condiiile i, dup caz, msurile pentru protecia mediului, care trebuie respectate n cazul realizrii unui proiect Procedura de emitere a acordului de mediu se desfasoara in conformitate cu prevederile Ordinului M.M.P. nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalurii impactului asupra mediului pentru proiecte publice i private. Acordul de mediu se solicita pentru proiecte de investitii noi sau la modificarea celor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, aferente activitatilor si/sau instalatiilor cu impact asupra mediului. Toate solicitarile de acorduri de mediu ( Notificrile privind intenia de realizare a proiectului), certificatul de urbanism emis de autoritatea competent, plan de situaie i plan de ncadrare n zon, plan de amplasament i delimitare a corpului d e proprietate vizat OCPI cu coordonatele amplasamentului n sistem de proiecie Stereo 1970, dovada de plat a tarifului de evaluare iniial a investiiei, se depun la autoritatea publica pentru protectia mediului pe raza careia se afla amplasamentul ales al proiectului. LEGISLAIE - OUG 195/2005 privind Protecia Mediului, cu modificrile i completrile ulterioare. - HG nr. 445 / 2009 privind evaluare a impactului impactul anumitor proiecte publice si private asupra mediului. - Ordinului M.M.P nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalurii impactului asupra mediului pentru proiecte publice i private - Ordinul M.A.P.M. nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

PROCEDURA DE EMITERE A AUTORIZAIEI DE MEDIU

Autorizaia de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competent pentru protecia mediului, prin care sunt stabilite condiiile i/sau parametrii de funcionare ai unei activiti existente sau ai unei activiti noi cu posibil impa ct semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea n funciune conform prevederilor art.2 din Ordonana de Urgen a Guvernului nr.195/2005 privind Protecia Mediului aprobat cu modificri prin Legea nr. 265/2006 cu modificrile i completrile ulterioare. Solicitarea i obinerea autorizaiei de mediu sunt obligatorii att pentru desfurarea activitilor existente, ct i pentru nceperea activitilor noi, conform prevederilor art.5 din Ordinul nr.1798/2007al Ministrului Mediului i Dezvoltrii Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaiei de mediu. Lista activitilor cu impact semnificativ asupra mediului este conform Anexei nr. 1 din Ordinul nr. 1798/2007 al Ministrului Mediului si Dezvoltrii Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaiei de mediu. Procedura de emitere a autorizaiei de mediu este reglementat de urmtoarele acte normative: Ordinul nr.1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaiei de mediu; H.G. nr.1635/2009 privind organizarea i funcionarea Ministerului Mediului si Pdurilor; Legea nr.359/2004 privind simplificarea formalitilor la nregistrarea n registrul comerului a persoanelor fizice, asociaiilor familiale i persoanelor juridice, nregistrarea fiscal a acestora, precum i la autorizarea funcionrii persoanelor juridice; OUG nr.152/2005privind prevenirea i controlul integrat al polurii; Legea apelor nr.107/1996 cu modificrile si completrile ulterioare. Acte necesare la depunerea solicitrii pentru emiterea autorizaiei de mediu Cerere pentru eliberarea autorizaiei de mediu; Fi de prezentare i declaraie avnd coninutul cuprins n Ordinul M.M.D.D. nr.1798/2007; Dovada c s-a fcut public solicitarea prin cel puin una dintre metodele de informare specificate n anexa nr.3 (publicarea n ziarele de tiraj solicitate de populaie, prezentarea prin posturile de radio i televiziune); Planul de situaie i planul de ncadrare n zon a obiectivului; Procesul-verbal de constatare pentru verificarea respectrii tuturor condiiilor impuse prin acordul de mediu ntocmit conform Ordinului Ministrului Apelor i Proteciei mediului nr.860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu sau nota privind stadiul de realizare a programului de conformare existent, dup caz;

Certificat constatator emis n temeiul art.17 alin.(1) din Legea nr.359/2004 sau anex la certificatul de nregistrare n caz ul reautorizrii; Dovad achitare tarif (500 RON). ACPM verific amplasamentul, analizeaz documentele prezentate la alin. (1), stabilete dac sunt necesare informaii, acte sau documente suplimentare i le solicit n scris titularului activitii. Pentru activitile grdinilor zoologice, acvariilor publice i centrelor de reabilitare i/sau ngrijire, ACPM completeaz, la verificarea n teren, formularul de verificare a criteriilor necesare autorizrii din tabelul nr. 2 i raportul din tabelul nr. 3, prevzute n anexa nr. 5. Pentru activiti noi pentru care a fost emis acordul de mediu, ACPM, dup derularea etapelor prevzute la alin. (2) i (3), face public decizia de emitere a autorizaiei de mediu, precum i programul de consultare a documentelor care au stat la baza acesteia, prin afiare la sediul propriu i postare pe pagina proprie de internet. Decizia prevzut la alin. (4) poate fi contestat n termen de 15 zile lucrtoare de la data publicrii. - ORDIN Nr. 1798 din 19 noiembrie 2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaiei de mediu. http://apmcl.anpm.ro/

AUTORITATEA SANITAR VETERINAR


Autoritatea sanitar veterinar, prin personalul su de specialitate, verific condiiile sanitar veterinare de funcionare a obiectivelor i pentru activitile solicitate, n conformitate cu prevederile legislaiei sanitar veterinare n vigoare, cu referire la: * amplasarea obiectivului, vecinti, noxe; * caracteristicile constructive: materiale de construcie, sisteme de aprovizionare cu ap, canalizare; * condiiile de microclimat: ventilaie, temperatur, umiditate, luminozitate i altele asemenea; * fluxul tehnologic: dotarea tehnic cu utilaje, circulaia materiilor prime, a produselor finite i a personalului, spaii de producie, spaii de depozitare pentru materii prime, produse finite, produse necomestibile, confiscate, spaii pentru Venena i Separanda pentru unitile de profil; * capacitile de producie, depozitare i desfacere a produselor, asigurarea lanului frigorific; * dotarea cu aparatur de msur i control i sisteme de nregistrare a temperaturii, umiditii etc.;

* funcionarea vestiarelor filtru i a grupurilor sanitare; * spaii de depozitare pentru ambalaje, containere pentru produse sechestrate i confiscate, spaii pentru substane toxice n cazul produselor farmaceutice cu acest regim; * sisteme de evacuare a produselor confiscate, deeurilor, ambalajelor i altor materiale nefolosibile; * contractul cu o unitate specializat pentru colectarea n vederea prelucrrii a deeurilor, confiscatelor, altor produse necomestibile; * dotarea cu echipamente, substane i materiale pentru operaiunile de dezinfecie, dezinsecie i deratizare n unitate, spaii pentru pstrarea substanelor necesare; * starea tehnic i igienic a mijloacelor pentru transport animale, produse de origine animal, produse de uz veterinar, asigurarea lanului frigorific, amenajarea spaiilor pentru splare i dezinfecie; * organizarea i funcionarea laboratorului uzinal, dotarea i ncadrarea cu personal, atestarea acestuia; * implementarea n unitate a procedurilor operaionale standard de sanitaie (SSOP), a planului pentru analiza riscului (HACCP), a programului de autocontrol i a regulilor de bun practic (GMP); * igiena personalului, echipamente de protecie, utiliti pentru igiena personal; * ncadrarea cu personal, pregtirea, instruirea sau atestarea acestuia, controlul strii de sntate; * supravegherea sanitar veterinar a unitii conform prevederilor legale. Obiectivele si activitatile pentru care se emit autorizatii sanitare veterinare, precum si cuantumul taxelor aferente 1.Statie de incubatie tip gospodaresc Tabara de vara pentru animale Stana Stupina Menajerie 2.Punct de insamantari artificiale la animale 3.Genoteca de animale Expozitie de animale si gradina zoologicaMagazin pentru comercializare animale de companie, pasari si pesti exotici si/sau hrana, momeli si alte asemenea4.Ferma de animale Targ de animale Statiune de monta naturala la animale Institute sanitare veterinare de referinta Punct farmaceutic veterinar| Cabinet medical veterinar Laborator de control furaje Laborator sanitar veterinar Dispensar sanitar veterinar Canisa, adapost pentru caini Scoala pentru dresaj caini Clinici veterinare universitare

5.Bazine piscicole pentru cresterea materialului piscicol Statie (punct) de spalare si dezinfectie mijloace de transport 6.Statie de incubatie tip industrial Bazine piscicole pentru material biologic Farmacie veterinara Unitati de tehnica medicala veterinara Herghelie Depozit de material seminal Baze de achizitie a animalelor Clinica veterinara sau spital veterinar Pensiune pentru animale de companie Frizerie pentru animalele de companie Depozit de produse de uz veterinar Ferma de carantina, centre colectare animale Unitati de dezinfectie, dezinsectie si deratizare Unitati de reproductie si de selectie animalaFabrica pentru hrana animalelorUnitati de cercetare stiintifica, inclusiv cele care utilizeaza animale de experienta Unitati specializate pentru producerea unor biostimulatori, premixuri si nutreturi medicamentate Unitati pentru producerea unor biopreparate sau medicamente de uz veterinar Unitati de recoltare material seminal 7.Fabrica de nutreturi combinate Fabrica producatoare de medicamente, biopreparate si alte produse de uz veterinar 8.Puturi seci, cimitire de animale, crematorii 9.Centru colectare lapte Centru colectare oua Centru colectare miere Cantina 10.Unitati prelucrare industriala a cadavrelor, produse de origine animala confiscate, subproduse necomestibile Incineratoare pentru produse de origine animala confiscate, subproduse necomestibile

11.Centru de taiere Depozit subproduse necomestibile Centru colectare pesteCentru colectare batracieni, gasteropode, crustacee, fructe de mare Centru colectare, prelucrare lapte Carmangerie, macelarie Unitati portionare, preambalare carne si produse din carne Atelier prelucrare peste, produse din peste Unitati portionare, preambalare produse lactate Unitati colectare depozitare oua Unitati de colectare si prelucrare miere, alte produse apicole 12.Atelier preparate carne Catering 13.Depozit alimentar, depozit frigorific Restaurant, indiferent de specific Hala pentru desfacere produse de origine animala 14.Fabrica inghetataLaborator cofetarie si/sau laborator patiserie Unitati prelucrare batracieni, gasteropode, crustacee, fructe de mare 15.Fabrica produse din carne: conserve, semiconserve, preparate din carne, salamuri crude Fabrica semipreparate culinare din carne si mixte Unitati de transare carne Unitati prelucrare membrane naturale Unitati fabricatie membrane artificiale Fabrica conserve, semiconserve peste Fabrica produse lactate Fabrica produse din oua 16.Abator Antrepozit frigorificSupermarket 17.Combinat de carne

Obiectivele si activitatile care fac obiectul controlului sanitar veterinar si care nu sunt cuprinse in prezenta anexa se supun inspectiei sanitare veterinare conform reglementarilor sanitare veterinare in vigoare si functioneaza pe baza declaratiei pe propria raspundere a comerciantului. Activiti supuse autorizrii sanitare veterinare

|CLASA| ACTIVITATEA |CAEN | |0121 |Cresterea bovinelor |0122 |Cresterea ovinelor si caprinelor |0123 |Cresterea porcinelor |0124 |Cresterea cabalinelor, magarilor si catarilor |0125 |Cresterea pasarilor |0126 |Apicultura |0127 |Sericicultura |0128 |Cresterea animalelor pentru blana si a altor specii |0130 |Activitati mixte (cultura vegetala si cresterea animalelor) |0142 |Servicii de reproductie si selectie in cresterea animalelor |0230 |Economia vanatului |0501 |Pescuitul |0502 |Piscicultura |1511 |Productia, prelucrarea si conservarea carnii |1512 |Productia, prelucrarea si conservarea carnii de pasare si de alte animale |1513 |Produse pe baza de carne |1520 |Prelucrarea si conservarea pestelui si a produselor din peste |1551 |Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor |1552 |Fabricarea inghetatei |1570 |Fabricarea produselor pentru hrana animalelor |1589 |Fabricarea altor produse alimentare

|2441 |Fabricarea produselor farmaceutice de baza |2442 |Fabricarea preparatelor farmaceutice |2462 |Fabricarea cleiurilor si gelatinelor 5123 |Comert cu ridicata al animalelor vii |5124 |Comert cu ridicata al pieilor brute si al pieilor prelucrate |5132 |Comert cu ridicata al carnii si mezelurilor |5133 |Comert cu ridicata al produselor lactate, oualor, uleiurilor si grasimilor comestibile |5138 |Comert cu ridicata specializat al altor produse alimentare |5146 |Comert cu ridicata al produselor farmaceutice |5222 |Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din came |5530 |Restaurante |5551 |Cantine |7310 |Cercetare si dezvoltare in stiinte fizice si naturale |8520 |Activitati veterinare DEFINIREA I OBIECTUL DE STUDIU AL ECOLOGIEI AGRICOLE

Termenul de ecologie a fost introdus n tiin de ctre zoologul german Ernst Haeckel n anul 1866 i i are originea n cuvintele greceti oikos cu nelesul de cas, adpost, loc de trai i logos cu nelesul de cuvnt, tiin, nvtur. ntr-o prim formulare s-ar nelege c ecologia este tiina sau nvtura despre locul de trai al vieuitoarelor. Mai concret, Haeckel a definit la nceput (1866) ecologia drept tiina general a relaiilor dintre organisme i mediul nconjurtor, ca mai apoi (n 1868) s arate c ecologia nu este altceva dect o economie a naturii n nelesul de studiere a proceselor generale care au loc n natur (mediu nconjurtor). O definire atotcuprinztoare a ecologiei dat de ctre Haeckel n anul 1869 arat astfel: Prin ecologie (oikos = cas, habitat, reedin, sediu, adpost, refugiu, azil) noi nelegem tiina economic a organizrii organismelor animale. Ea studiaz relaiile generale ale animalelor att cu mediul lor anorganic ct i cu cel organic, relaiile lor de prietenie i de dumnie cu alte animale i plante cu care ele intr n contact sau indirect, toate acele mterrelaii foarte complicate pe care Darwin le-a denumit prin expresia - lupt pentru existen. Fiindc, iniial, n viziunea lui Haeckel, ecologia se referea mai ales la animale, a fost, evident, necesar i o ecologie a plantelor i apoi, o ecologie a microorganismelor. Ecologia s-a dezvoltat de-a lungul anilor cu semnificaia pe care o are astzi prin contribuia unui numr mare de oameni de tiin ntr-un efort continuu de lrgire a domeniilor i de precizare a conceptelor i metodelor de cercetare (Clemente 1905, 1949), Scheiford (1937),E. P. Odum (1958,1959, 1971), Hutchinson (1948, 1978 .a.).

n consecin acceptm urmtoarea definire: ecologia este o ramur a biologiei care se ocup cu studiul relaiilor care leag ntre ele sistemele biologice individuale, populaionaie i biocenotice de mediui lor de via abiotic i biotic realiz nd structuri i funcii bazate pe interconexiunile i fluxurile de substane, energetice i informaionale. Ct privete ecologia agricol (agroecologia) ea este o ramu aplicat a ecologiei nscut din interferena acesteia cu tiinele agricole. Ea i propune s studieze (I. Puia i colab. 1975, 1984, 1988, I. Coste i colab. 2001): influena factorilor de mediu asupra funciilor i productivitii plantelor agricole i animalelor domestice; interaciunile ce se stabilesc ntre componentele ecosistemelor create de om sau influenate de ctre acesta n scopul producerii unei cantiti sporite de hran sau alte produse pe de o parte i tehnologiile agricole pe de alt parte;

metodele de ridicare a productivitii agroecosistemelor fr afectarea echilibrelor naturale i n condiii de durabilitate; necesitile de hran a oamenilor, modalitile de optimizare a lanurilor trofice i a reelei agroalimentare; efectul impactului om-natur i metodele de conservare a biodiversitii naturale i agricole;

Drept urmare, metodele de cercetare ale ecologiei agricole sunt cele utilizate de ctre ecologia general, transpuse la obiectivele pe care aceast ramur i le propune. La baza tuturor acestor metode st concepia sistemic sau holist despre relaiile din natur. Potrivit demersului sistemic, trebuie examinate laolalt toate aspectele unei probleme i nu concentrat atenia asupra unui fenomen izolat ca i n cazul manierei analitice. Ignorarea unui aspect, aparent minor sau izolat n raport cu problema abordat, creaz o imagine incomplet sau nereal despre aceasta, determinnd n practic decizii eronate. De exemplu, defriarea jnepeniurilor din golurile alpine las teoretic loc unor pajti pe seama crora se poate mbunti balana furajer a unor regiuni i, n consecin, se poate extinde zootehnia. Un astfel de proiect ignor ns funciile climatice i antierozionale ale jnepeniunlor precum i fenomenele de dinamic a covorului vegetal de pe suprafeele defriate, rezultatele aplicrii sale n practic s-au dovedit negative att sub aspect ecologic ct i economic (V. Preda i colab., 1978). Ecosistemele agricole ca i ntreaga activitate de producere i utilizare a hranei sunt pri constitutive ale unor activit i economice, fapt pentru care ecologia agricol utilizeaz frecvent metode ale analizei economice i ale organizrii activiti i agricole de la diferite niveluri. n concluzie, ecologia agricol se definete ca fiind acea ramur sau disciplin aplicat a ecologiei generale care se ocup cu studiul multilateral, n mod deosebit sub raport productiv, a influenelor exercitate de factorii de mediu asupra plantelor cultivate i animalelor domestice, precum i de cercetarea ecologic a sistemelor agricole.

RECONSTRUCIA ECOLOGIC Ingineria mediului, n ultimele decenii se confrunt cu o nou provocare, respectiv reconstrucia ecologic, a zonelor grav afectate de poluare, care prezint un risc apreciabil pentru sntatea oamenilor, animalelor i a mediului. Reconstrucia ecologic este abordat, n prezent, ca o strategie cu caracter regional sau naional menit s asigure refacerea zonelor deteriorate ecologic ca pri ale unui ntreg. n viziune modern reconstrucia ecologic se bazeaz pe teoria celor 5R, respectiv - reducerea - retehnologizarea - recircularea sau reciclarea - reamplasarea - remedierea Reducerea se refer la scderea consumui de materii prime i utiliti si prin aceasta presiunea asupra resurselor naturale, evitarea pe cat posibil a deseurilor si a pierderilor tehnologice, datorit uzurii fizice si morale a utilajelor.etc. Acest deziderat este posibil de obinut prin aplicarea conceptului de management de mediu (ISO 14001) si pe baza implementarii indicatorilor de performanta de mediu (ISO 14031). Retehnologizarea este necesara pentru a inlocui tehnologiile bazate pe un consum excesiv de resurse, care nu tin seama de calitatea mediului si de necesitatea protejarii acestuia, cu tehnologii curate, din categoria celor mai bune ale momentului sau a celor mai bune practici de mediu ale momentului. Aceasta trebuie sa fie o component a Strategiei Economiei Nationale. Mentinerea calitatii mediului poate constitui un criteriu de renuntare la anumite activitati, deosebit de agresive pentru mediu (industria extractiv, industria siderurgic, industria chimic, cresterea si exploatarea animalelor in sistem industrial intensiv pe platforme mari, agricultura chimica, etc.) Retehnologizarea trebuie sa vizeze prevenirea poluarii, retinerea poluantilor la sursa si inceperea actiunilor de reconstructie ecologica. Recircularea sau reciclarea nu reprezinta actiuni cu caracter de noutate, fiind practicate de mai multa vreme, mai mult sau mai putin, in diferite tari ale lumii. Caracteristic pentru etapa actuala este necesitatea generalizarii actiunilor de recirculare si reciclare si de corelare a acestora cu colectarea pe sortimente, in cazul deseurilor solide colectare selectata a deseurilor uzate orasenesti, prin sortarea in pubele separate a obiectelor de sticla, de plastic, de hartie, de metal, etc., reducand considerabil volumul de deseuri ce urmeaza a fi procesat(depozitare, incinerare, compostare), crearea a numeroase locuri de munca si reducerea presiunii asupra resurselor naturale.

In unele tari s-a ajuns la o proportie de recirculare a apei uzate de 80-90% in industria chimica, de participare a hartiei recirculate in proportie de 50% in productia de hartie, de reducere a volumului deseurilor menajere orasenesti cu 70%,etc. Recircularea sau reciclarea impune un nou mod de concepere, de proiectare a tehnologiilor de productie, a ciclului de viata al produselor, a modului cum poate fi recuperat, cum poate fi reutilizat in alt scop, sau cum poate fi reintegrat in natura fara a afecta calitatea mediului. Reamplasarea se refera la necesitatea corelarii amplasarii activitatilor socio-economice cu specificul zonei, cu capacitatea de suport a ecosistemului, cu valoarea zonei din punct de vedere ecologic (sensibilitate, arie protejata, etc) Amplasarea obiectivelor economico-sociale intr-o economie de piata concurentiala trebuie facuta in functie de o serie de cerinte: sociale, economice, financiare, sanitare, dar si de suportabilitate pentru mediu, pentru a deschide drumul pentru reconstructie ecologica sau prevenirea dupa caz. Remedierea constituie o actiune complex prin care se reda unui ecosistem proprietatile initiale sau apropiate de acestea, in conditiile in care ecosistemul respectiv a fost grav afectat de o activitate economica. Obiectivele remedierii sunt printre altele stabilizarea terenurilor, prin controlul torentilor, refacerea ecosistemelor silvice prin reimpaduriri, imbunatatirea calitatii apei prin sporirea capacitatii de autoepurare a raurilor, refacerea solurilor si a apelor subterane afectate de poluare, efectuarea sistematica a actiunilor de inspectie a activitatilor mentionate. Reconstructia ecologica se bazeaza pe evaluarea aplasamentelor poluate in doua etape, respectiv de izolare initiala si de depoluare finala. Izolarea initiala trebuie sa asigure ca substantele periculoase din sol si apa subterana de pe un amplasament poluat ca nu prezinta risc pentru sanatatea, bunastarea si siguranta umana si pentru mediu nu depasesc nivelul de alerta de risc pana la depoluarea finala.Dintre masurile de izolare initiala se mentioneaza indepartarea sau repararea tuturor rezervoarelor, recipientilor si retelelor de conducte aferente care polueaza solul sau sursele de aoa subterana, ventilarea tuturor structurilor in care concentratia de vapori de substante periculoase inflamabile depaseste cu 25% limita inferioara de explozie, recuperarea lichidelor in faza neapoasa (LFNA-substanta periculoasa prezenta in mediu ca faze separate, continue si mobile, conform masuratorilor dintr-un put de monitorizare a apei subterane ori observat in conducte sau canalizari pluviale subterane, devenind sursa de vapori toxici sau provocand degradarea semnificativa a calitatii apei subterane, recuperarea si/sau izolarea hidraulica a apelor subterane poluate, daca aceasta actiune este necesara pentru a preveni migrarea substantelor periculoase in puturile de apa potabila sau in puturile utilizate pentru prelevari de apa pentru irigatii, copertarea, incapsularea, indepartarea sau tratarea deseurilor sau solurilor poluate acolo unde aceste materiale reprezinta o sursa continua si semnificativa de contaminare a apei subetarane. Monitorizarea eficientei fazei de izolare initiala este obligatorie pana se realizeaza depoluarea finala. Depoluarea finala trebuie sa asigure ca substantele periculoase din sol si din apa subetarana de pe un amplasament poluat sunt reduse sau controlate de asemenea maniera incat sa realizeze si sa mentina un nivel de risc acceptabil.

In cazul in care conditiile de amplasament permit, depoluarea finala a amplasamentelor poluate presupune inregistrarea unei note ce se va atasa titlului de proprietate referitoare la amplasamentul poluat in care sa se descrie conditiile de pe amplasament notarea controalelor tehnice sau insitutionale necesare si posibilele restrictii de utilizare a proprietatii sau proprietatilor necesare pentru a mentine masurile de control tehnic sau institutional. Deseurile rezultate din activitatea de remediere indepartate de pe amplasamentul poluat vor fi gospodarite si transportate in conformitate cu reglementarile legale in vigoare. Publicul are dreptul de a fi informat de evaluarea si activitatile de remediere ce au loc pe amplasamentul poluat. Autoritatile de protectie a mediului trebuie sa tina evidenta (registru) amplasamentelor poluate peste limita concentratiilor generale de alerta in functie de risc. GESTIONAREA DEEURILOR SOLIDE

Principalele obiective ale gestionarii rationale a deseurilor solide sunt : protejarea sanatatii oamenilor si a mediului ; mentinerea curateniei publice ; conservarea resurselor naturale. Gestionarea deseurilor solide poate fi de tip vechi, neintegrata si de tip modern, integrata. GESTIONAREA NEINTEGRATA A DESEURILOR SOLIDE Gestionarea neintegrata a deseurilor solide presupune: colectarea, transportul si depozitarea acestora. Colectarea deseurilor menajere poate fi neselectata si preselectata. A. Colectarea neselectata primara a deseurilor solide, in cea mai mare parte, se poate face in: recipienti-pubele care sun periodic golite, containere de schimb cu preluare fara golire, saci din material de plastic. Aceasta presupune existenta unor spatii de depozitare provizorie in interiorul cladirilor si incarcarea deschisa, in vehicule inchise de transport cu poluarea mediului (gaze odorante, praf, vectori animati-insecte, etc.) sau incarcarea inchisa, in vehicule de transport inchise. Colectarea si stocarea provizorie in interiorul imobilelor, precum si igienizarea recipientilor, a spatiului de stocare si de incarcare este sarcina administratiei acestora, iar golirea recipientilor, preluarea containerelor sau incarcarea sacilor apartine organizatiei de salubritate. Recipientii (pubele sau containere) pot fi de capacitati diferite (35-60l, 90-110l, 1100-1500l) cu descarcaresau de schimb. Acestia trebuie transportati si corelati cu instalatiile vehiculelor de transport. Sacii de hartie sau plastic pentru colectarea reziduurilor menajere prezinta fata dde recipienti avantajul ca se manipuleaza mai usor, nu trebuie decontaminati, necesita spatii de stocare mai simple, etc. Spatiile de stocare provizorie trebuie sa fie construite de asemenea maniera incat sa se preteze decontaminarii, sa aiba un iluminat si o ventilatie adecvata.

B.Colectarea preselectata primara presupune depunerea deseurilor refolosibile de catre posesorii acestora sau de catre colectori specializati la punctele de colectare sau la centrele de recuperare. Deseurile de hartie se pot colecta in microcontainere amplasate la intrarea in blocuri, iar deseurile de sticla la unitatile comerciale. Containerele cu deseuri refolosibile sunt transportate de municipalitati la punctele de selectare, unde se face trierea si livrarea la uzinele de prelucrare(hartie, material plastic, sticla si metale) aducand importante venituri acestora. C. Transportul deseurilor se face cu ajutorul vehiculelor. Vehiculele pentru transport deseuri in statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa corecpunda directivei 89-392/CEE care dupa o perioada de tranzitie a intrat in vigoare la 01.01.1995. Masinile de colectare si transport al deseurilor urbane trebuie sa satisfaca conform directivei si normelor europene, urmatoarele exigente fundamentala de performanta: -pornire-oprire; functionare; pericole de avarii reduse; securitatea muncii operatorilor; protectia mediului. D. Depozitarea pe rampele de gunoi, amenajate pe terenuri neproductive este cea mai raspandita metoda folosita pana in prezent in tara noastra pentru inactivarea deseurilor menajere. Conform normelor in vigoare rampele de gunoi trebuie sa fie amplasate la minimum 150m de apele de suprafata, instalatiile de alimentare cu apa.Nivelul inferior al ramei trebuie sa fie deasupra nivelului apei freatice. Platformele pentru depozitarea deseurilor industriale solide ridica probleme deosebite de etansare. Pentru etansarea depozitelor se folosesc geomembrane si materiale geotextile. GESTIONAREA INTEGRATA A DESEURILOR In prezent, in tarile dezoltate din punct de vedere economic, s-a implementat sistemul de gospodarire integrata a deseurilor (GID). Elementele componente ale sistemului de Gospodrire Integrat a Deeurilor (GID) sunt: minimalizare deeuri reciclare - compostare - incinerare (energie i reducere de volum) - depozitare controlat. Procesul de proiectare a sistemului GID permite identificarea oportunitilor i selectarea de opiuni corespunztoare intereselor i nevoilor pe termen lung ale comunitii. Reducerea cantitatii de deseuri pentru obtinerea produselor finite se poate realiza prin tehnogii imbunatatite; reducerea ambalajelor, prelungirea vietii produselor, reproiectarea produselor, schimbari in obiceiurilor de cumparare, compostarea in gradini (elimina costurile de colectare, procesare, depozitare). Reciclarea deseurilor vizeaza urmatoarele obiective principale: promovarea tehnologiilor curate si a ecoproduselor, valorificarea superioara complexa a reziduurilor menajere, eliminarea finala a deseurilor care nu si-au gasit o solutie de valorificare.

Compostarea resturilor menajere este un procedeu prin care substantele organice din acestea, sub actiunea microorganismelor sunt transformate in compost, ingrasamant organic, cu dezvoltare de temperaturi de peste 50grade Celsius. Se realizeaza in locuri special amenajate, uzini de compostare, care se amplaseaza la cel putin 500m de asezarile umane. Tehnologia de compostare poate fi deschisa sau inchisa. Activitatea se face cu respectarea stricta a masurilor de protectia muncii si de filtrul sanitar. Se practica obisnuit pentru asezari umane mai mici de 100mii locuitori. Compostul obtinut la nivelul asezarilor urbane, din resturile menajere, constituie un concurent serios pentru dejectiile de origine animala obtinute in mediul rural, de catre crescatorii de animale. Incinerarea gunoaielor se practica obisnuit pentru asezarile umane cu peste 100mii de locuitori si este considerat ca cel mai bun procedeu de neutralizare din punct de vedere igienic. Arderea se poate face cu sau fara adaos de combustibil (carbune, gaze naturale, pacura, etc) Arderea deseurilor la temperaturi inalte prezinta o serie de avantaje, datorita faptului ca: este rapida, completa si nepoluanta, necesita un spatiu redus pentru amplasarea statiei pentru ardere (incineratoare), reduce costurile cu transportul deoarece se poate amplasa in apropierea asezarilor umane. Dezavantajele incinerarii sunt legate de valoarea investitiei si a cheltuielilor de exploatare. De asemenea necesita instalatii de utilizare a zgurii si cenusii pentru amenajarea de drumuri sau pentru prefabricate destinate constructiilor. Costurile cu incinerarea deseurilor sunt de aproximativ 8ori mai mari ca cele pentru depozitarea sanitara controlata a acestora. Energia rezultata in urma incinerarii deseurilor se poate recupera si transforma in energie electrica sau folosi pentru alte destinatii. O statie de incinerare este compusa din mai multe linii paralele constituite din: buncar de deseuri, camera de uscare, cuptor vertical cu gratar basculant, transportor cu racleti pentru zgura si cenusa, separator electromagnetic pentru fier, instalatii de recuperare a energiei tehnice, instalatii de desprafuire a gazelor de ardere.