1.

REGULI SPECIFICE TEHNICII BILANULUI ARTICULAR:

Tendinele moderne ale evalurii micrii unei articulaii sunt de a nu pune accentul pe gradul de mobilitate din considerentul c acesta nu d suficiente date despre starea structurilor implicate n micarea articular i implicit, despre cauzele limitrilor acesteia. subiectul trebuie s fie relaxat din punct de vedere psihic i fizic, aezat confortabil, s fie instruit asupramanevrelor care vor urma. Starea de contractur,teama, etc. limiteaz amplitudinea de micarepasiv,iar necooperarea, pe cele de micare activ; pentru fiecare articulaie trebuie s se defineasc o poziie zero sau poziie neutr, de la care se msoar amplitudinea diferitelor micri. Aceast poziie corespunde, de obicei, poziiei anatomice i se va preciza la fiecare articulaie n parte; instrumentul de msurat amplitudinile de micare i anume goniometrul, va fi aplicat ntotdeauna pepartea lateral a articulaiei, cu cteva excepii i anume, supinaia, pronaia, inversia i eversia i n cazul rotaiilor umrului i oldului; centrul goniometrului trebuie s corespund cel mai exact posibil centrului articulaiei i braele sale trebuie s se suprapun axelor longitudinale ale segmentelor. Acest lucru este posibil datorit cunoaterii reperelor osoase care se vor detalia pentru fiecare articulaie; goniometrul nu trebuie presat pe segmente, ci aplicat uor, pentru a nu mpiedica micarea; amplitudinile micrilor articulare n direcii opuse, de 12 exemplu: flexia extensia se vor msura fiecare, n parte, apoi se va nota i suma lor, care reprezint gradul de micare a unei articulaii ntr-un anumit plan; gradul de micare (mobilitatea) a unei articulaii este egal cu valoarea unghiului maxim msurat al acelei micri, dar numai dac s-a plecat de la poziia zero. Condiiile ce trebuie ndeplinite pentru realizarea unui bilan obiectiv: s fie cunoscute foarte bine posibilitile funcionale normale ale articulaiei msurate (prin comparaie cu articulaia sntoas); s fie adoptat un sistem comun de msurare, cu aceleaireguli, comparabil;aceleaivaloride referin, s existe ndemnarea i cunotinele teoretice necesare efecturii msurtorilor.

TESTAREA UMARULUI Miscarea se evaluea de catre brat in raport cu toracele unghiurile facute de acestea miscari se vor masura prin poz bratului fata de trunchi. Poz. 0 a membrului superior de-a lungul trunchiului,mana in supinatie ,palma pribeste spre inainteabductia 180 rezulta ca:

Pana la 90 art. Scapulohumerala 60 prin bascularea scapulei 30 prin inclinarea latera;a a CV dorso lombare.

Poz. Ortostatism sau asezat cu spatele la examinator in decubit dorsal cu ventral.Goniometrul-brat fix se aliniaza pe trunchi pe linia axilara posterioara; iar cel mobil se fixeaza pe linia mediana a fetei posteroare a bratului spre olecran. Se vor evita:inclinarea laterala,flexia si extensia trunchiului ridicarea ceturii scapulare. 1. Adductia umarului- adductia pura prin poz.0 este imposibila datorita trunchiului.se poate masura adductia doar daca se combina cu flexia sau extensia bratului: Adductia cu flexie- va fi cu atat mai mare cu cat flexia ese mai mare spre 90 Adductia cu extensie-este limitata. Flexia umarului-antepulsie 180 rezulta ca 90 din articulatia scapulohumerala, 60 din art scapula toracica si 30 hiperlordizare lombara.Flexia umarului-retropulsie,miscarea este limitata rezulta ca active este de 50-60 si pasiva de 90 prin accentuarea basculei scapulei spre coloana si retropulsia centurii scapulare.Poz. gonio este ca la flexie. 2 Rotatia interna a umarului este DD la marginea mesei,bratul in abductee la 90, cotul inafara mesei flectat la 90 palma priveste corpul.Goniometrul se poz.cu bratul fix orizontal parallel cu podeaua pe olecran iar bratul mobil pe linia mediana a fetei post a antebratului intre procesele stiloide. 3 Rotatia esterna a umarului este de 80-90 unde 65 din art scapulohumerala si 20-25 in retropulsia scapula-toracica.Pozitia goniometrului ca rot interna.Miscarea de rotatie se poate aprecia si din alte poz. Al bratului,flexia de 90-180 care duce la o rotatie interna de 135 si o rotatie externa de 0. 4 Circumductia umarului este miscarea complex ape care umarul o realizeaza datorita celor 3 de liberate pe care le are.

TESTAREA ARTICULATIE I COTULUI Are un sigur grad de liberate,poate realiza flexie si estensie pe o axa ce trece transversal prin corp. Pozitia. 0 cotului in extensie, bratul pe langa corp,palma privind spre inainte. Axele mediane longitudinale ale bratului si antebratului fac unchiul de 170 de grade deschis spre lateral. 1 Flexia cotului 160 dintre care 150 este actic inr pana la 160 pasiv.Poozitia ortostatica sau dd.Goniometrul plasat cu bratul fix pe linia mediana a fetei lat a bratului orientat sre acromion, bratul mobil pe linia mediana a fetei radiale a antebratuli. 2 Extensia este blocata de corpul olecranului.Pozitia de imobilizare este cotull in flexie la 90100, mana in uroara supino-pronatie. 3 Supinatie si prnatia au poz.0 a cotului la 90 si mana in poz intermediara in pronatie supinatie

Pronatie-miscarea de orientare a palmei in jos 0-90.Goniometrul cu bratul fix pe fata dorsala a pumnului si bratul mobil dupa executia pronatiei de-a lungul stiloidei. Supinatie- miscarea opusa pronatiei.aceeasi tehnica de masurare de 90. Poz. Corecta este de sumepronatie 30-45. (poz de repaus sau de scris)

ARTICULATIA PUMNULUI 1 Flexie de 0-90 si din articulatia redio-carpiana 50.Poz. 0 antebratul la 90 in pronatie.Goniometrul cu bratul fix pe linia mediana a fetei ulnei a antebratului orintat srpe olecran,bartul mobil parallel cu metacarpianul 5. 2 Extensia 0-70. Gon.idem flexie.Se masoara cu bratul in abductor cot flectat antebratul in prono supinatie 3 Adductia 20-30. Poz 0 bratul in adductie si cotul flectat,antebratul in pronosupinatie.Goniometrul-bratul fix pe linia mediana a fetei dorsale a antebratului spre epicondilul laterl al hmerusului, bratul mobil in lungull metacarpianului 3 spre articulatia metacarpo-falangiana. 4 Abductia 20-30 se asoara idem adductie.Mana- miscarea in art,matacarpiana.Ex: misc. de apucare a unui maner de clanta se datoreaza opozabilitatii 1 si celui de-al 5 lea metacarpian se apreciaza in cadrul studierii prizel sau tipurilo de prehensiunie

ARTICULATIA METACARPO-FALANGIANA Flexie si extensie degete. Poz.0 pumnul si degetele intinse,flexie actva 90 extensie 090(hiperlaxitate) Se folosesc goniometrul special mici.Miscarea de lateralitate-departarea si apropierea degetelor intre 15-20 Circumductia-rotatia axiala se poate face pasiv Miscarea din art.interfalangiana- flexie 100 si extensie 0-20 Miscarea din art policelui- flexie 10-15 ,extensie 25-30, miscare de opozitie

ART.COXO-FEMURALA ARE 3 GARDE DE LIBERTATE 1 Plan sagtal-flexie 125-130, poz.0 d.l pe partea care nu se testeaza.Goniometrul cu bratul fix pe axul de pe marele trochanter (LMA), bratul mobil pe linia mediana a fetei lat a coapsei 2 Pla sagittal-extensie 15-20 3 Plan frontal: abductie si adductie.Poz. 0-DD cu MI aliniate unul langa celalalt axul in plica inghinala.Goniometrul cu bratul fix orizontal,parallel cu linia care undeste splinile iliace anterior,bratul mobil pe linia madiana a fetei anterioare a coapsei:

Abductee 60 piciorul intins 70 copasa flectata, amplitudinea abductiei coapsei se mareste prin interventia bazinului si a C.V lombare. Adductia imposibil de realizat din poz.0

4 Rotatie interna 45. 5 Rotatie esterna 35. Poz.0 DD cu genunchi la marginea mesei de testat.Goniometrul cu axul pe vf rotulei, bratul fix pe linia celor 2 rotule.bratul mobil pe linia interdigitale 2-3.

ART.GENUNCHIULUI Flexie 120-140 pana la 160 pasiv. Poz.0 DL .Goniometrul se fixeaza cu axul in dreptul axului biomecanic al art , bratul fix pe linia mediana a fetei laterale a coapsei, bratul mobil pe linia mediana a fetei laterale a gambei. Miscarile patolgice miscarea de serat si lateralitate. Extensia gen. este miscarea inversa a flexiei si este de 0.

ARTICULATIA GLEZNEI 1 Sagital flexie-extensie. Poz.0 cu respectarea unchiului de 90 dintre gama si picior. Goniometrul sub vf maleolei externe a bratului fix pe linia mediana a fetei laterale a gambei ,bratul mobil parallel cu metatarsianul 5. 2 Frontal 45-50 3 Adductie 35-40 4 Flexie,extensie,supinatie,ppronatie 25-30 Miscarile elemntare se insumeaza sunt miscari complexe de: Inversie-planta priveste spre linia medial Eversie planta priveste spre linia laterala

Miscarile elementare + cele complexe se estimeaza prin palpare: Inversie=adductie +supinatie+pronatie Eversie= abductee+pronatie+flexie.

2.BILANTUL MUSCULAR
Bilanul muscular (testing muscular) reprezint un sistemmde tehnici de examinare manual, pentru evaluarea forei fiecrui muchi sau a unor grupuri musculare. Evaluarea este global, cnd exploreaz grupe musculare cuaciuni principale comune, i analitic atunci cnd, prinpoziii i manevre specifice este evideniat aciunea izolata unui muchi sau cel mult a unui grup limitat, n condiiile ncare,dinconsiderenteanatomo-funcionale, individualizarea este imposibil.

Scopul bilanului muscular: ajut la elaborarea diagnosticului complet functional ct i la precizarea nivelului lezional al bolii neurologice; st la baza alctuirii programului de recuperare i stabilete, secvenial, rezultatele ob prin aplicarea acestui program; chirurgicale. ajut la determinarea tipului unor intervenii contureaz subiectului. Deseori prognosticul functional al Condiiile necesare efecturii unui bilan muscular corect: cunoaterea de ctre kinetoterapeut a datelor anatomo-funcionale sistemului muscular; colaborarea total ntre kinetoterapeut i subiect; spre deosebire de bilanul articular, bilanul muscular este un bilan cu participare activ din partea subiectului; kinetoterapeutul dirijeaz, comenteaz, ncurajeaz, orienteaz desfurarea examinrii; bilanul muscular va fi ntotdeauna precedat de bilanul articular, deoarece starea de funcionalitate a unei articulaii poate influena precizia bilanului muscular; desfurarea unei examinri nu poate fi prestabilit, ea se desfoar n funcie de tipul de suferin, fatigabilitatea subiectului i particularitile sale individuale pentru a se putea preciza succesiunea etapelor; testrile intermediare ar trebui fcute de ctre acelai kinetoterapeut, ceea ce reduce gradul de subiecivism pe care-l implic orice bilan muscular; nregistrarea rezultatelor bilanului muscular s fie exprimat ntr-un sistem de cotare internaional; bilanul muscular trebuie s se execute n condiii de confort. Cotarea bilantului muscular: Fora 5 (normal, 100%) Indic posibilitatea de a efectua micarea, pe toat amplitudinea mpotriva unei fore exterioare sau unei rezistene opus de kinetoterapeut, egal cu valoarea forei normale. Fora 4 (bun, 75%) Reprezint fora unui muchi de a mobiliza complet segmentul contra unei rezistene medii. Se procedeaz la fel ca n cazul testrii forei 5, dar cu aplicarea unei rezistene mai mici din partea kinetoterapeutului. Fora 3 (acceptabil, 50%) Reprezint fora unui muchi de a deplasa segmentul (pe care se inser), pe toat amplitudinea, mpotriva forei de gravitaie (micarea se face pe vertical), meninnd eventual, cteva secunde poziia final. Fora 2 (slab, 25%) Reprezint fora unui muchi sau grup de muchi de a mobiliza segmentul, dar cu eliminarea gravitaiei. Testarea manual a forei 2, necesit din partea kinetoterapeutului cunoaterea exact a poziiei fr gravitaie, specific muchiului care este analizat. n general se utilizeaz planuri de alunecare (plci de plastic, suprafee lucioase, lemn talcat), sau segmentul este susinut de ctre kinetoterapeut.

Fora 1 (foarte slab, schiat, 10%) Delimiteaz, existena sau absena contraciei musculare voluntare. Acest lucru se determin manual prin palparea tendoanelor i/sau a corpului muscular, n timp ce subiectului i se cere s realizeze micarea prin contracia musculaturii respective. Fora 0 (zero, nul) Muchiul nu realizeaz nici o contracie evident.

3.BAZELE FIZICE ALE KINETOTERAPIEI

Kinetologia- miscarea miscari mecanice Schimbarile sucesive ale poz. Coprpului sau a unor segmente fata de alte puncte de referinta Akinezia ,mobilizarea ,repausul fac parte din kinetoterapie. Repaus-consideratt in fizica un caz particular al miscarii un corp ramane in aceeasi raportuti pt, ca un corp sa fie scos din repaus este necesara o forta ce produce ce produce o miscare in aceeasi directie. Daca actioneaza 2 forte concomitent in directii diferite miscarea esre o rezutata a acestor forte a miscarii a directiei etc. Suma a 2 vectori este data de paralelograma cu cei 2 vectori diagonala indica directia daca cele 2 orte actioneaza in aceeasi directie si sens ele se aduna marind valoarea fortei rezultate.Daca actioneaza in sens opus ele se scad. Centrul de gerutate la om de afla in apropierea corpuli vertebei 2 sacrate.Un corp e in echilibru ct mai stabil cu atat mai mult cat CG este mai jos. Echilibrul devine instabil cand CG urca sau linia nu se mai proiecteaza in poligon.

FIZIOPATOLOGIA IN KIN Articulatia este elementul mecanic ecetor al miscarii sta la baza definitiei aparatului neuro-mioartrokinetic. Toate structurile articulare si periariculare pot sta la baza acestor 2 tulburari funnctionale i anume:stabilitate si mobilitate. Dpdv fiziopatologic aceste 2 pot fi cauzate de :durere,inflamarea tesutului,deficit mecanic,pierderea functiilormusculare adiacente. Efectele acestor mecanisme duc la redoare,anchiloz articulara, dificultati de mentinere a unor posturi, de mers,de a executa unele gesturi. Redori-limita patalogice ale miscarilor art congenitale sau dobandite: -leziuni tegumentare, musculo tendinpase,sinoviale, capsulo rticulare. - anchiloze qpierderi definitive ale miscarilor stadiul finall ale procesului care determina redoarea .

MUSCHII Atrofie musculara de imobilizare-secundare unei interventii centrale ale mersului sau placii motorii a influxului nevos=atrofii de denevrare Atrofii de imobilizare propriu zisa = un muschi cu inervatie pastrata doar imobil. La un muchi atrofic scade marimea ,puterea si mobilitatea;un muchi care nu functioneaza pierde 3% din volum +forta pe zi, Muchiul atrofic pierde 50% din gerutatea sa. Structura musculara este aproape perfect conservata. Retractura musculara produce spasticitate . Distrofia musculara este o boala alegenerativa a muschiului striat conditionat genetic cu

etiopatologie incomplet cunoscuta. Kt.nu ca urmarii cresterea R si F ci va urarii metinerea la valori existente. Oboseala musculara contractie intensa pprelungita, sindrom fiziopatologic,incapacitatea muschiului de a se contracta.

5.TEHNICI KINETOLOGIEI
TEHNICI KINETOLOGICE 1 .1Tehnici akinetice 1. 2 Tehnici kinetice 2. Tehnici de transfer 1.1. TEHNICI AKINETICE Tehnicile akinetice au dou caracteristici de baz: absena contraciilor musculare voluntare; nu determin miscarea segmentului. A. IMOBILIZAREA Imobilizarea se caracterizeaz prin meninerea si fixarea artificial, pentru anumite perioade de timp, a corpului n ntregime sau doar a unui segment ntr-o poziie determinat, cu sau fr ajutorul unor instalaii sau aparate. . n funcie de scopul urmrit, pot fi: - imobilizare de punere n repaus - imobilizare de contenie - imobilizare de corece Imobilizarea de corecie se realizeaz cu aceleasi sisteme ca si cea de contenie. B. POSTURAREA Posturrile corective sunt cele mai utilizate n kinetologia terapeutic sau de recuperare. n multe cazuri se recomand preventiv n boli a cror evoluie este previzibil, determinnd mari

disfuncionaliti (de exemplu spondilita ankilopoietic). Din patologie amintim cteva afeciuni n care posturarea reprezint o tehnic de baz a kinetoterapiei: reumatismul inflamator cronic si n general artritele, indiferent de etiologie, coxartroza, lombosacralgia cronic de cauz mecanic, paraliziile de cauz central sau periferic, deviaiile de coloan sau ale altor segmente etc. Din punct de vedere tehnic, posturile corective pot fi: - libere (posturi corective) sau autocorective; - liber-ajutate (prin suluri, perne, chingi etc.) sau realizate manual; - fixate (posturi exterocorective; instrumentale) cu ajutorul unor aparate sau instalaii. Posturrile cu efect asupra aparatului cardiovascular: - Antideclive (proclive) - Declive (antigravitaionale - Profilactice. - Terapeutice, de drenaj bronsic 1.2 TEHNICI KINETICE 1. TEHNICILE KINETICE STATICE se caracterizeaz prin modificarea tonusului muscular fr s determine miscarea segmentului. A. Contracia izometric reprezint o contracie muscular n care lungimea fibrei musculare rmne constant, n timp ce tensiunea muscular atinge valori maxime, prin activarea tuturor unitilor motorii ale grupului muscular respectiv. Contracia izometric se realizeaz fr deplasarea segmentelor, contra unei rezistene egale cu fora maxim a muschiului respectiv sau cnd se lucreaz contra unei greuti mai mari dect fora subiectului, dar imobile. n realitate, se produce o microdeplasare, neglijabil, ntre momentul cresterii tensiunii musculare si cel al relaxrii. B. Relaxarea muscular: se realizeaz cnd tensiunea de contracie a muschiului respectiv scade, muschiul se decontractureaz. Relaxarea poate fi considerat ca o atenuare a tensiunii de orice natur (nervoas, psihic, somatic) cu schimbarea centrului de atenie, de concentrare sau de efort. Relaxarea reprezint un proces psihosomatic, pentru c se adreseaz concomitent att strii de tensiune muscular crescut, ct si strii psihice tensionate, viznd o reglare tonico-emoional optimal. Relaxarea muscular poate fi: - general - proces n legtur cu relaxarea psihic - local - se refer la un grup muscular 2 . TEHNICILE KINETICE DINAMICE se realizeaz cu sau fr contracie muscular ceea ce transeaz de la nceput diferena dintre tehnicile active si cele pasive. A. Miscarea activ reflex este realizat de contracii musculare reflexe, necontrolate si

necomandate voluntar de pacient; miscrile apar ca rspuns la un stimul senzitivo -senzorial n cadrul arcurilor reflexe motorii. Contracia reflex se poate produce prin reflexe medulare si supramedulare. B. Miscarea activ voluntar - caracteristica acestei tehnici este miscarea voluntar, comandat, ce se realizeaz prin contracie muscular si consum energetic. n miscarea voluntar contracia este izotonic, dinamic, muschiul modificndu-si lungimea prin apropierea sau deprtarea capetelor de inserie Modalitile tehnice de mobilizare activ voluntar sunt urmtoarele: Mobilizarea liber (activ pur) Mobilizarea activ asistata Mobilizarea activ-pasiva ajutor cu finalul miscarii Mob. Pasivo-activa cu aj. In prima parte a miscarii

Contracia izotonic este o contracie diulnamic prin care se produce modificarea lungimii muschiului determinnd miscarea articular. Pe tot parcursul miscrii, deci al contraciei izotonice, tensiunea de contracie rmne aceeasi. Contracia izotonic poate fi: a.Concentric - cAcest fel de contracie scurteaz muschiul dezvoltndu-i tonusul si fora. b. Excentric - se realizeaz cnd agonistii, desi se contract, sunt nvinsi de rezistena extern. Cresterea fortei musculare se poate realiza prin imbunatatirea comenzii nervoase de la creier la muschi. Miscarile active cu rezistenta pot fi realizate prin cursa interna in interiorul cursei de contractie,agonisti lucreaza intre punctele de insertie normala ce produce scurtarea muschiului si marirea formei si volumului.Cursa externa este in interiorul segmentului de contractie,agonistii lucreaza intre punctele de insertie.Se reali. Numai cu acei muschi care pot fi intinsi peste limite de rapaus. Limita dintre curse se gaseste la punctul 0 anatomic ,agonisti sunt maxim alungiti,antagonisti scurtati. Cursa medie agonisti la lungime medie situatii la jumatatea amplitudinii maxime pt miscarea data. c. Pliometric - capetele musculare se ndeprteaz, dup care se apropie ntr-un timp foarte scurt.Pliometria presupune solicitarea unui muschi mai nti printr-o faz excentric, lsnd apoi s se desfsoar faza concentric ce urmeaz n mod natural.contr.plio. este cea mai intalnita forma de contractie in activitatea sportiva. Contracia izokinetic este contracie dinamic, n care viteza miscrii este reglat n asa fel nct rezistena aplicat miscrii este n raport cu fora aplicat pentru fiecare moment din amplitudinea unei miscri. Pentru o corect izokinezie trebuie ca rezistena s varieze n funcie de lungimea

muschiului, pentru a se solicita aceeasi for. Se realizeaz cu aparate speciale numite dinamometre.Pt o buna izokinetica este necesar ca viteza sa varieze in functie de lungimea muschiului. Modaliti tehnice de realizare ale miscrii pasive: A.Traciunile const n ntinderi ale prilor moi ale aparatului locomotor; se fac n axul segmentului sau articulaiei, putndu-se executa manual sau prin diverse instalaii. Traciunile continue (extensii continue) se execut cu instalaii, cu contragreuti, arcuri, scripei, plan nclinat etc. Sunt utilizate mai ales n serviciile de ortopedie, pentru realinierea osului fracturat sau pentru deplasri ale capetelor articulare, iar n serviciile de recuperare, pentru cercetri ale articulaiilor blocate si deviate n flexie, extensie etc. Un efect important al acestor traciuni este obinerea decoaptrii articulare determinate de contractura muscular puternic Traciunile discontinue se pot executa att cu mna - de ctre kinetoterapeut, ct si cu ajutorul unor instalaii, ntocmai ca cele continue. Traciunile fixaii alternante sunt mai mult o variant a tehnicii de posturare exteroceptiv, dar se menin pe perioade mai lungi. Traciunea nu se execut n ax, ci oblic, pe segmentele adiacente articulaiei. B. Mobilizarea forat sub anestezie este o tehnic executat n general de ctre specialistul ortoped. Prin anestezie general se realizeaz o bun rezoluie muscular, care permite, fr opoziie, forarea redorilor articulare, cu ruperea aderenelor din prile moi.Aceast tehnic se execut n etape succesive, la un interval de cteva zile, fiecare etap fiind urmat de fixarea unei atele gipsate pentru meninerea nivelului de amplitudine cstigat. C. Mobilizarea pasiv pur asistat este cea mai obisnuit tehnic de mobilizare pasiv executat de minile kinetoterapeutului, n timp ce pacientul si relaxeaz voluntar musculatura. Kinetoterapeutul iniiaz, conduce si ncheie miscarea cu presiuni sau tensiuni lente, dar insistente, pentru a ajunge la limitele reale ale mobilitii. Miscrile pasive cu tensiuni finale ating de obicei amplitudini mai mari dect miscrile active. n realizarea acestei tehnici trebuie s se aib n vedere urmtoarele: a) Poziia pacientului este important att pentru a permite confortul si relaxarea sa, ct si pentru o ct mai bun abordare a segmentului de mobilizat. b) Prizele si contraprizele - respectiv poziia minii pe segmentul care va fi mobilizat si poziia celeilalte mini care va fixa segmentul imediat proximal acestuia. Priza n general este distanat de articulaia de mobilizat, pentru a crea un bra de prghie mai lung. Contrapriza este fcut ct mai aproape de articulaia de mobilizat, pentru o mai bun fixare. Fora si ritmul de mobilizare Fora aplicat de ctre kinetoterapeut la nivelul maxim de amplitudine este de obicei dozat n funcie de apariia durerii, dar si de experiena acestuia n cazurile unor pacieni cu praguri la durere fie prea nalte, fie prea coborte.

 Viteza imprimat miscrii este n funcie de scopul urmrit: miscarea lent si insistent scade tonusul muscular, pe cnd miscarea rapid creste acest tonus. Ritmul miscrii poate fi simplu, pendular (n 2, sau n 4 timpi), la capetele cursei meninndu-se ntinderea. Durata unei miscri este de aproximativ 1-2 secunde, iar meninerea ntinderii la captul excursiei, de 10-15 secunde. O sedin de mobilizare pasiv a unei articulaii dureaz n funcie de articulaie (la cele mari maxim 10 minute), si n funcie de suportabilitatea bolnavului. Sedina se repet de 2-3 ori pe zi. D. Mobilizarea pasiv mecanic - utilizeaz diverse sisteme mecanice de mobilizare tip Kineteck adaptate pentru fiecare articulaie si tip de miscare n parte. Aceste aparate permit miscarea autopasiv, sau realizeaz miscarea prin motorase electrice sau prin manevrarea de ctre kinetoterapeut. E. Mobilizarea autopasiv - prezint mobilizarea unui segment cu ajutorul altei pri a corpului, direct sau prin intermediul unor instalaii (de obicei scripei). Aceast autoasisten este o bun metod de aplicat de ctre bolnav la domiciliu sau n intervalele dintre sedinele de kinetoterapie organizate la sal. Exemplu de mobilizri autopasive: - prin presiunea corpului - (sau a unui segment al corpului) - prin aciunea membrului sntos; - prin intermediul unei instalaii coard-scripete F. Mobilizarea pasivo-activ, denumit si mobilizare pasiv asistat activ de bolnav. Metoda este utilizat pentru reeducarea forei musculare, ca si pentru reeducarea unui muschi transplantat, n vederea perfecionrii noului rol pe care l va deine n lanul kinetic. G. Manipularea, n principiu, este o form pasiv de mobilizare, dar prin particularitile de manevrare, de tehnic, este considerat ca fcnd parte din grupul metodelor si tehnicilor kinetologice speciale. H. Streching,tehnica se baza a kt deficientelor de mobilitate articulara.Se incepe dupa ce s-a ajuns la punctul de limitare a amplitudinii de miscare Tehnici de transfer -Transferul este procedeul prin care pacientul i se modific poziia n spaiu sau se mut de pe o suprafa pe alta Clasificarea tipurilor de transfer se face n funcie de posibilitatea si capacitatea pacientului de a participa la aciune, de la dependent pn la independent si de etapa de evoluie a bolii. Exist trei tipuri de tehnici pentru transfer n funcie de capacitatea pacientului de a participa la aciune: a. Transferurile independente n cazul realizrii lor de ctre pacient, singur dup indicaiile prescrise si dup o perioad de antrenament.

b. Transferurile asistate de una sau dou persoane care ajut ca pacientul s se ridice din pat si s se aseze n scaunul rulant sau de aici pe alte suprafee (ex. cada de baie, saltea, etc.) c. Transferurile prin liftare sau cu scripei. Se utilizeaz instalaii mai simple sau mai complexe pentru ridicarea pacienilor si reasezarea lor.. Cele mai comune tehnici de transfer sunt: pivot ortostatic , transfer cu ajutorul scndurii de alunecare, pivot flectat,transfer dependent de 2 persoane.

6.FNP
Este usurarea ,incurajarea sau accelerarea repausului motos voluntar prin stimularea proprioreceptorilor din muschi tendoane si articulatii Lege inductei succesive a lui Serinton: -o miscare este facilitata de contractie imediat precedenta antagonistului ei. Muschii agonisti se intind progresit in timpul contractiei antagonistului si la finalul miscarii cand sunt max.intinsi, cor fi faclitati prin impulsuri provenite de la receptorul Rugini. In timpul contractiei izotoe cu rezistenta max, si izometrica este facilitat sist. Gama si ca urmare aferentele primare ale fusului. Alfa si gama suplimentar rezulta impuls nervos cu caracter facilitar.In timpul contractiei izometrice apare fenomenul de indicare de la niv.motoneuronilor activati a acestei musculaturi spre motoneuroni misculaturii slabe ,contractia determina facilitarea motoneuronilor alfa si gama,creste recrutarea de unitati motorii sub contractiile izometrice aplicate pe fiecare parte ba articulatiei. TEHNICI FNP GENERALE 1. IL,ILO- inversare lenta si inversare lenta cu opunere ,antagonistii lor dintr-o schema de miscare pe toata amplitudinea fara pauza intre inversari. Rezistenta aplicata miscarii este maxima.Prima miscare se face in sensul actiunii musculare puternice rezulta ecet facilitar pt. agonistii slabi ILO- varianta a IL in care se introduce contractia izometrica la sf amplitudinii fiecarei miscari pt agonistii si antagonistii. 2. CR- contractie repetata a) Cand m.schemei de miscare sunt F=0 si F-1 se fac ntinderi rapide scurte ale antagonistilor,ultima intindere esre insotita de o contractie ferma,contractie a musc.,miscarii si se opune rezistenta maxima b) M.sunt F=2 si F=3 ,contractie izotomica cu rezistenta pe toata amplitudinea de miscare din loc in loc se aplica intinderi repide scurte. c) M , sunt de F=4 si F=5 ,fara forte egale peste tot ,contractie izotomica pana la niv golului de forta unde se face izometrie unde rezulta relaxare,intinderi rapide si

scrurte ale aganistilor.Se reia apoi contractia izotomica unde rezulta trecerea zonei Goll de forta. 3. SI- segventialitate pt intarire -muschiul este slab -se executa o contractie izometrica maximala in punctul optim al musculatutii puternice normale. 4. IA- inversare agonistilor Se executa contractii concentrice pt toata amplitudinea ,apoi progresiv ca amplitudine se introduce contractia excentrica. FNP SPECIALE 1) IR- initiere ritmica -se foloseste in ipertomie si hipotomie.Efectuarea de misc.lente ,ritmice,pasive,pasivoactive.Are rol de a mentine memoria kinestezicasi pastrarea amplitudinii de miscare. 2) RR- rotatie ritmica -se utilizeaza in cazuri de hipertomie cu dificultati de miscare activa.Se real. Rotatii ritmice stg-dr lateral,medial din dif.articulatiei 3) MARO-miscare activa de relaxare opunere -in cazurile de hipotomie musc. Ce nu permit misc.pe o directie.Se aplica pe o musc. Slaba cand contractia a ajuns max.,i se cerepacientului o relaxare brusca dupa care kt executa rapid o misc spre zona alungita a musc respective. 4) RO-relaxare-opunere -amplitudinea unei misc, este limitata de hipertomie musc sau cand durerea limiteaza misc,se ralizeaza o izometrie de 5-8 secunde urmta de o relaxare brusca..Dupa relaxare se poate relua izometria sau pacientul in mod activ incearca sa treaca puntul initial de limitare a miscarii. 5) R-C-relaxare contractie In caz de hepertomie musculara se aplica numai antagonistului,dificil de aplicat in cazut durerii. 6) SR stabilitate ritmica. Utilizat in limite la mibilitate data de contractia musculara ,duerea sa redoare postimobilizare.Seexecuta in punctul de limitare a msiacrii.Nu se permite reaxarea intre contractura agonistilor si antagonistilor.

TEHNICI DE PROVOCARE SI STABILITATE A. CIS contractie izom in zona scurta.See excuta in contrac izom repetata cu pauza intre repetari.Daca pacientul nu poate face CIS se executa IL,ILO,apoi CIS B. IzA- izometrie alternata Contra izometrica alternaticve si pe agonisti si pe antagonisti fara sa se schimbe poz.segmetului si fara pauza intre contractii.Daca pacientul nu poate trece de la CIS la IzA se face ILO C. SR-stabilitate ritmica Utilizata pentru refacerea si restabilizarea unei articulatii.Se real in toate punctele miscarii. TEHNICI DE PROMOVARE A MOBILITATII CONTRACTATE IL,ILO,CR,SI,IA Toate tehnicile de mai sus + PR adica program cu rezistenta.Opozitia este facuta de kt in timpulllocomotiei. SR-secventialitate normal,uremaza coordonarea componentei forta adecvata pt executarea dar secventialitatea nu este corecta situatia este data de eleborarea in ordine gresita a musch in activitate.

7.METODE IN KINETO
BOBATH Conceptul Bobath a fost dezvoltat de Berta Bobath, un medic german care a emigrat in SUA in anii 30, impreuna cu sotul sau ceh, neurolog si psihiatru. In SUA, Bertha Bobath s-a specializat in probleme neurologice si a deschis un centru pentru copiii cu tetrapareza spastica. La acea vreme se credea ca persoanele afectate de o boala neurologica nu pot sa-si revina complet sau sa-si recapete abilitatile pierdute. In cel mai bun caz, aceste persoane erau incurajate sa-si exerseze abilitatile ramase. In cel mai rau caz, reabilitarea nu era nici macar recomandata, in idea ca nu ar fi decat o pierdere de timp. Dar descoperirile revolutionare ale Berthei Bobath au aratat ca persoanele afectate de leziuni neurologice pot sa-si imbunatateasca starea si sa-si recapete, cel putin partial, abilitatile pierdute. Mai mult decat atat, dr. Bobath a promovat abordarea holistica, ce sustinea ca organismul functioneaza ca un intreg si ca unele abilitati pot fi recuperate desi partea corespunzatoare a sistemului nervos nu mai functioneaza corect. Bobath insasi spunea intr-un interviu ca tehnica ei este o noua modalitate de a aborda problema, de a observa, de a interpreta ceea ce face pacientul pentru a stabili ce este necesar si ce este posibil sa recupereze. Noi nu ii invatam anumite miscari, noi facem ca aceste miscari sa fie posibile.

Baza conceptului Bobath sta in facilitarea miscarii de catre fizioterapeut. El nu trebuie sa-l invete pe pacient cum sa faca o miscare ci sa o faciliteze. Acest lucru este posibil prin alungirea muschilor scurti, prin mobilizarea articulartiilor rigide, prin intarirea muschilor slabiti. Sau, mai simplu, prin stabilizarea partilor instabile si prin mobilizarea celor rigide. Unei personane cu afectiuni neurologice ii este greu sa invete noi miscari singura sau sa le perfectioneze pe cele deja existente fara ajutorul unui fizioterapeut. Specialistul ii ofera ocazia de a exersa miscarile intr-un mediu sigur. Prin metoda Bobath, fizioterapeutul invata pacientul cum sa se miste intr-un mod cat mai eficient pentru a-si conserva energia, a micsora gradul de uzura al corpului si a reduce durerea pe care o simte. Scopul este ca pacientul sa-si educe mintea si corpul pentru a reusi sa se miste mai usor, implicand cat mai multe parti ale corpului, folosind toate miscarile pe care poate executa deja si incercand sasi imbunatateasca abilitatile locomotorii. Daca o parte a corpului nu poate fi folosita corespunzator pentru ca este rigida sau dureroasa, fizioterapeutul va ajuta la gasirea unui echilibru si va incerca sa gaseasca o modalitate prin care toate partile corpului pot participa la miscare. O sedinta de terapie dureaza, in medie, o ora. Mai intai pacientul va trebui sa informeze specialistul cu privirile la evolutia sa de la ultima sedinta si pana in prezent si eventualele probleme in tampinate. Apoi fizioterapeutul atinge corpul pacientului, cautand zone rigide sau slabite care provoca probleme in miscare. In functie de ce a gasit, el va incerca sa miste o incheietura rigida, sa alungeasca un muschi rigid, scurt, sa scurteze un muschi prea lung si prea slab. De asemenea, specialistul poate ajuta pacientul sa capete incredere intr-un picior care pare sa nu-i sustina greutatea, il poate invata sa se concentreze pentru a-si putea folosi un picior in momentul potrivit ca sa produca exact contractia necesara mersului. Scopul fiecarei sedinte este acela de a imbogati repertoriul de miscari al pacientului si de a-i oferi increderea necesara in propriul sau corp. INDICAII TERAPEUTICE Metoda BOBATH este o metod preioas fiind folosit n recuperarea persoanelor suferinde de leziuni ale sistemului nervos central: infirmitate motorie cerebral; hemiplegie/hemiparez; boala Parkinson; scleroza n plci; leziune incomplet a mduvei spinrii; traumatism cranio-cerebral.

Capul
Inhib spasticitatea: Extensia capului (din eznd, stnd, decubit ventral,....) - flexorilor Faciliteaz: - extensia n restul corpului

Inhib spasticitatea: Flexia capului (cu flexia centurii scapulare) - extensorilor

Faciliteaz: - controlul capului n poziia ezand i n ntoarcerile pe o parte

2. Membrul superior i centura scapular

Inhib: Rotaia Intern a umrului i Pronaia antebraului - spasmul de extensie (la atetozici) Faciliteaz: - flexia capului, trunchiului i membrelor inferioare Faciliteaz: - extensia n tot restul corpului

Inhib spasticitatea: Rotaia Extern a umrului i Supinaia antebraului cu Extensia cotului - flexorilor

Inhib spasticitatea: Abducia orizontal Rotaia extern a umrului i Supinaia antebraului cu Extensia cotului - flexorilor ( Pectoralis +++, Flexors coli +++)

Faciliteaz: - extensia spontan a degetelor i mainii - extensia, abducia i rotaia extern a membrelor inferioare (E+Abd+RE) Faciliteaz: - extensia trunchiului, membrului inferior - dac membrul inferior este spastic n extensie (hemiplegici) acest punct cheie faciliteaz flexiaabducia de partea afectat (F+Abd)

Inhib: Ridicarea membrului superior cu Rotaie Extern - spasticitatea flexorilor i traciunea n jos a hemitrunchiului, membrului superior i centurii scapulare

Inhib spasticitatea: a. Extensia umrului cu Rotaie Extern n diagonal n plan posterior b. Adducia umrului cu Rotaie Intern Abducia policelui cu Rotaia extern a umrului, Supinaia antebraului i Extensia cotului - flexorilor

Faciliteaz: - a. extensia spontan a degetelor i mainii - b. faciliteaz adducia i rotaia i rotaia intern a membrului inferior (Add+RI) Faciliteaz: - faciliteaz extensia degetelor, pumnul trebuie s fie n extensie

Acest punct cheie funcioneaz n Rotaie extern sau Rotaie intern a umrului Inhib spasticitatea: - flexorilor pumnului i degetelor

3. Membrul inferior i bazinul

Inhib spasticitatea: Flexia membrelor inferioare - adductorilor, rotatorilor interni ai oldului i flexorilor plantari ai piciorului (infirmitatea motorie cerebral) Faciliteaz: - abducia, rotaia extern a oldurilor (Abd+RE) i flexia dorsal a piciorului

Inhib spasticitatea: Rotaia Extern a oldurilor cu genunchiul extins - adductorilor, rotatorilor interni ai oldului i flexorilor plantari ai piciorului (infirmitatea motorie cerebral)

Faciliteaz: - abducia oldurilor i flexia dorsal a piciorului

Inhib spasticitatea: Flexia dorsal a degetelor (3 sau 4 degete externe) - extensorilor piciorului (triceps sural)

Faciliteaz: - flexia dorsal a piciorului, abducia i rotaia extern a oldului (Abd+RE)

4. Decubit ventral
Inhib spasticitatea: Extensia capului i gatului cu ridicarea membrelor superioare deasupra capului - flexorilor Faciliteaz: - extensia membrelor inferioare

Inhib spasticitatea: Extensia capului i gatului cu Abducia orizontal a membrelor superioare i Extensia cotului - flexorilor - adductorilor membrelor inferioare

Faciliteaz: - extensia coloanei dorsale extensia degetelor i abducia membrelor inferioare

Inhib spasticitatea: Extensia capului i gatului cu Rotaia capului - flexorilor - adductorilor membrelor inferioare

Faciliteaz: - de partea ntoarcerii capului, abducia membrului inferior i ridicarea membrului superior (la hemiplegic acest lucru permite un control mai bun asupra membrelor)

5. Decubit dorsal
Inhib spasticitatea: Flexia, Abducia membrelor inferioare - extensorilor membrului superior Faciliteaz: - controlul membrelor superioare n plan anterior (flexia membrului superior) n IMC cu spasticitate crescut

6. ezand

Inhib spasticitatea: Flexia i Abducia oldurilor, trunchiul uor n extensie - flexorilor

Faciliteaz: - extensia coloanei vertebrale i controlul capului n extensie

Inhib spasticitatea: Flexia i Abducia oldurilor, trunchiul aplecat n fa + Adducia orizontal i flexia braelor

Faciliteaz: - stabilizarea centurii scapulare

Inhib spasticitatea: Flexia i Abducia oldurilor, trunchiul aplecat n fa + presiuni pe stern - extensorilor gatului i membrelor superioare (IMC)

Faciliteaz: - flexia capului - controlul capului i membrelor superioare n plan anterior - flexia ntregului corp

7. Patrupedie
Inhib spasticitatea: Patrupedie cu coatele extinse i pumnul i degetele n extensie - flexorilor i adductorilor membrului superior Faciliteaz: - extensia i abducia membrului superior (E+Abd), extensia pumnului i degetelor

8. Cavaler servant

Inhib spasticitatea: Cavaler servant (bazinul n retroversie de partea fr ncrcare) - adductorilor i extensorilor oldului de partea fr ncrcare - flexorii oldului de partea cu ncrcare

Faciliteaz: - stabilizarea bazinului

9. Pe genunchi, stand, mers

Inhib spasticitatea: Pe genunchi, stand, mers - extensorilor Faciliteaz: - Flexia membrului superior, rotaia intern, pronaia - Flexia trunchiului

METODA KABAT

Pornind de la lucrrile de neurofiziologie ale lui Sherrington, Herman Kabat, el nsui medic neurofiziolog, pune bazele, cu 30 de ani n urm, tehnicilor de facilitare neuromuscular proprioceptiv (FNP), care pot fi definite ca metode de ncurajare sau grbire a rspunsului mecanismului neuromuscular graie stimulrii proprioceptive. Noiunea de facilitare poart de fapt n ea contrarul ei: inhibarea respectiv facilitarea unui rspuns negativ din partea mecanismelor neuromusculare (facilitarea inhibiiei). Aceast metod introduce schemele de micare globale ca element facilitator proprioceptiv, plecnd de la axioma lui Beevor i Jackson: Creierul ignor aciunea proprie a muchiului, el recunoate numai micarea. Observaia i-a relevant lui Herman Kabat c marea majoritate a micrilor umane (mai ales cele de munc) se fac n diagonal sau spiral, iar orientarea muchilor, a inseriilor lor, ca i a ligamentelor are aceeai direcie spiralat sau n diagonal. Pentru fiecare segment important al corpului exist 2 diagonale de micare, fiecare avnd cte 2 scheme antagoniste pe flexie i extensie. Fiecare schem n spiral i diagonal reprezint o micare cu 3 componente:

Flexie sau extensie Abducie sau adducie Rotaie extern sau intern

Schemele de facilitare Kabat se pot utiliza: pasiv de catre Kt, activ p r i n m i s c a r e l i b e r a f a r a rezistenta sau ghidaj, activo-pasiv liber cu ghidaj, activ cu R -rezistenta generand cresterea fortei si putand combina momente de contractii izometrice Schemele cap-gt i trunchi superior Cheia acestor scheme este gtul. Un exemplu de flexie spre dreapta: se pleac din poziia cap-gt-trunchi superior rotate spre stnga ca i cum ar privi ndrt peste umr. Se execut o rotaie a capului spre dreapta, o flexie cu rotaie a gtului spre dreapta (brbia va depi linia median a corpului, venind dinspre stnga spre dreapta, privirea se ndreapt spre dreapta i n jos), apoi trunchiul superior (umerii) ncepe s se flecteze i s se roteasc spre dreapta ntr-o micare cu tendina de a aduce umrul stng spre old. Schemele trunchiului inferior i membrelor inferioare bilateral asimetrice Cheia acestor scheme o constituie membrele inferioare. Membrele inferioare ncrucieaz linia median, apoi bazinul se rotete, ridicndu-se de pe planul patului (n schema de flexie), sau cobornd (n schema de extensie). Schemele membrelor superioare i inferioare Acestea sunt analizate dup articulaia luat n considerare, denumit pivot de aciune. Pivoii proximali (SH, CF): prezint toate cele 3 componente: flexie-extensie, abducieadducie, rotaie extern i intern. ntotdeauna, flexia i extensia se combin cu abducia i adducia. La MS flexia este asociat rotaiei externe, n timp ce rotaia intern se asociaz extensiei. La MI flexia i extensia se asociaz fie rotaiei interne, fie celei externe, dar adducia coapsei va fi asociat numai rotaiei externe, n timp ce abducia este legat de rotaia intern. Pivoii intermediari (C,G): pot rmne fixate, s se flexteze sau s se extind n timpul executrii schemei de micare. Rotaiile n aceste articulaii urmeaz rotaiile executate de pivotal proximal. Pivoii distali (P, Gl): micarea n pivoii distali se aliniaz celei a pivoilor proximali.

Pivoii digitali: micarea n aceti pivoi se aliniaz pivoilor proximali i distali, indiferent de ce se ntmpl cu pivoii intermediari. Metoda Kabat este eficient n AVC, Parkinson, traumatism vertebromedular.

PRINCIPIILE METODEI KABAT Se poate ncepe cu efectuarea activ a diagonalelor pe partea sntoas pentru suprapunerea engramelor (bolnav-sntoas) Se ntlnesc n toate activitile cotidiene: sunt scheme de micare global observate n activitile cotidiene (schemele diagonale folosesc grupuri de muchi caracteristice activitilor cotidiene) Se realizeaz mai nti mobilizri passive pe diagonal I se explic pacientului cum s fac micarea pe care o execut singur Se realizeaz stimularea proprioceptiv prin ghidarea micrii cu rezisten Rezistena trebuie s fie maximum ct poate tolera pacientul WILLIAMS Programul Willliams este unul din programele kinetoterapice utilizate in patologia coloanei vertebrale lombare. Lombosacralgia ( low back pain) este o durere lombara inferioara de cauza mecanica si poate fi generata atat de suferinta tesuturilor moi lombare cat si de afectarea structurilor vertebrale ( disc, ligamente, pediculi vertebrali, articulatii vertebrale posterioare). Tratamentul acesor afectiuni cuprinde mai multe mijloace : medicamentos, posturare, fizioterapie dar si kinetoterapie. Kinetoterapia si implicit programul Williams cu cele trei faze ale sale (I, II, III) vor fi orientate in functie de starea clinica a pacientului si anume de perioada in care se afla: - In perioada acuta cand durerile lombosacrate sunt intense, cu sau fara iradiere, pacientul nu isi poate calma durerile nici intins in pat si prezinta contractura musculara lombara. - In perioada subacuta cand durerile au mai cedat , cele de repaus au disparut, bolnavul se poate misca in pat fara dureri, se poate deplasa prin camera, poate sa stea pe scauz un timp mai mult sau mai putin limitat. Durerea este suportabila daca nu isi mobilizeaza coloana. - Perioada cronica in care pacientul isi poate mobiliza coloana, durerile fiind moderate. In timpul mersului si a ortostatismului durerile pot aparea dupa o perioada mai lunga de timp. - Perioada de remisiune completa, cand pacientul nu mai are simptome dar oricand se poate repeta un episod dureros.

In perioada acuta cele mai importante obiective sunt posturarea in pozitii antalgice, relaxarea generala si a contracturii musculare lombare. Nu se recomanda inceperea exercitiilor din programul Williams in aceasta perioada. In perioada subacuta se initiaza exercitiile Williams cu faza I a acestui program pentru a asupliza trunchiul inferior, constand in exercitii de remobilizare a coloanei lombare, basculari de bazin, intinderea musculaturii paravertebrale. Faza I Williams cuprinde urmatoarele exercitii care trebuie facute de 2 ori pe zi, de cate 3-5 ori fiecare exercitiu. Exercitiul 1:- intins pe spate, genunchii indoiti si incet permitandu-le sa cada pe podea in pozitia intinsa, relaxat ; se repeta de 5 ori ( pentru promovarea flexibilitatii lombare si a ischiogambierilor-musculatura posterioara a coapsei ) Exercitul 2:intins pe spate, se flecteaza si se extind genunchii. Ex.ercitiul 3: -intins pe spate, flecteaza genunchii, apoi se aduc ambii genunchi deasupra pieptului si cu ambele maini se trage de genunchi spre piept, se mentine aceasta pozitie pana se numara la 10, apoi se revine la pozitia de start cu picioarele intinse ; se repeta de 3 ori ( pentru promovarea flexibilitatii lombare si a ischiogambierilor ) Exercitiul 4: -intins pe spate cu picioarele pe podea, mainile unite in spatele gatului, se ridica un genunchi cat se poate de aproape catre piept ; se mentine pozitia cat se numara pana la 10 ; se revine in pozitia neutra initiala si se repeta cu piciorul opus pana fiecare picior a fost indoit de 5 ori ( pentru elasticitatea lombara, ischiogambieri, iliopsoas, pentru a creste puterea musculaturii abdominale ). Exercitiul 5: intins pe spate cu mainile deasupra capului si cu genunchii indoiti, se incearca lipirea zonei lombare de podea si in acelasi timp se contracta musculatura abdominala ; se mentine aceasta pozitie pana la 10 si se repeta de 5 ori ( pentru cresterea puterii musculaturii abdominale superioare si inferioare Exercitiul 6: -in sezut pe scaun cu mainile pe langa corp, aplecarea capului intre genunchi, permitand mainilor sa ajunga pe podea ; se mentine pozitia pana se numara la 3 ; se aduce corpul in pozitia initiala ; se repeta de 5 ori ( pentru elasticitate lombara si a ischiogambierilor, se creste forta musculaturii lombare inferioare ) Faza a II-a a programului Williams. Exercitiile din faza a II a trebuie facute de 2 ori/zi timp de 4 luni ; daca la sfarsitul acestei faze totul se desfasoara confortabil, se poate trece la faza III. Exercitiul. 7: intins pe spate, se indoaie ambii genunchi, picioarele sunt pe podea ; se roteaza bazinul si picioarele spre stanga si apoi spre dreapta ; se repeta de 5 ori ( pentru promovarea elasticitatii lombare si a ischiogambierilor )

Exercitiul.8: -pe spate cu ambele mebre inferioare intinse , se aduce piciorul drept pe genunchiul stang ; se roteaza genunchiul flectat spre dreapta si apoi spre stanga in masura confortului ; se repeta apoi cu membrul inferior opus , de 5 ori de fiecare parte ( pentru elasticitatea rotatoare a soldurilor )-

Exercitiul 9: intins pe spate, se ridica un picior deasupra podelei, se mentine pana la 10, apoi se revine cu piciorul pe podea ; se repeta de 5 ori ( pentru cresterea fortei musculaturii abdominale

Exercitiul 10: in ortostatism: genuflexiuni cu mainile in sprijin pe spatarul scaunului, spatele perfect drept, calcaiele raman pe sol. Exercitiul 11 . in picioare tinand mainile pe un scaun/masa ; genuflexiune cu revenire in pozitia initiala ( pentru cresterea fortei musculaturii anterioare a coapsei-cvadriceps) Exercitiul 12 : in picioare, relaxat prin inspir si expir amplu, se apleaca in fata usor trunchiul din solduri, cu genunchii intinsi ; se incearca atingerea podelei cu degetele mainilor ; se repeta de 5 ori ( pentru elasticitatea lombara )

In perioada cronica se continua cresterea supletii lombare si tonifierea musculaturii slabe, cresterea supletii lombare prin exercitii de basculare a bazinului cu Faza III a programului Williams care cuprinde urmatoarele exercitii: Exercitiul 13: intins pe spate cu o perna sub cap, soldurile si genunchii sunt flectati, picioarele pe podea, cu calcaiele destul de apropiate de fese ; pacientul preseaza ferm lomba pe podea, contractand muschii fesieri si abdominali . Apoi este basculat bazinul prin ridicarea feselor de pe podea, dar cu mentinerea contactului lombei aplatizate ; cea mai frecventa eroare este reprezentata de ridicarea si a zonei lombare impreuna cu fesele, crescand astfel curbura lombara si obtinand efectul contrar-accentuarea durerii ; se efectueaza de 10 ori de 2 ori/zi, treptat ajungandu-se la 20 de 2 ori/zi la cei peste 50 ani, respectiv 40 de 2 ori/zi la ceilalti . Gradat dupa o perioada de timp, flexia soldurilor si a genunchilor este redusa pana ajung sa fie intinse complet iar dupa 4 saptamani se poate trece la exercitiile din picioare. Exercitiul 14: in picioare, cu spatele la perete si calcaiele la 25-30 cm de acesta ; se aplica sacrul si lomba aplatizate pe perete ; se apropie treptat calcaiele de perete, mentinind contactul lombei cu acesta Exercitiul 15: decubit dorsal: se executa bicicleta, cu pelvisul mult basculat inainte. Este important de mentionat ca aceste exercitii nu sunt standard si se recomanda ca exercitiile sa varieze in functie de pacient si anume: de localizarea afectiunii, varsta si profesia pacientului. De exemplu pentru cei a caror activitate profesionala consta in utilizarea mainilor si aplecarea in fata a trunchiului, programul trebuie sa fie axat pe

consolidarea sistemului vertebral si a ischiogambierilor. Pentru cei care stau mult in picioare, programul se orienteaza pe tonifierea musculaturii de sustinere pe verticala a coloanei vertebrale

METODA MCKENZIE
Aceassta metoda a fost initialta de catre fizioterapeutul Robin mckenzie pentru tramentul lombo-sacralgiilor si consta dintr-un program de exercitii special concepute,individualizate pe fiecare pacient in parte,pentru localizarea si eliminarea durerii,atat in cazurile cronice cat si in cele acute. Obiectivele tratamentului -Reducerea durerii si contracturii -Recuperarea functionalitatii la nivelul coloanei lombare -Prevenirea aparitiei recurente a durerii In timpul antrenamentului se urmareste corectarea pozitiei cu neutralizarea simptomelor,pacientul evitand pe cat posibil activitatile sau pozitiile care cresc preisunea intradiscala,cum ar fi aplecarile de trunchi spre ininte sau exercitiile cu flexia genunchiului Pentru mentinerea coloanei in pozitie lordozanta de-a lungul zilei, mckenzie recomanda folosirea unei role lombare sau scaune speciale

Durerile de coloana au fost clasificate de mckenzie in 3 sindromuri postura deficitara(cand la sfarsitul misarii apare durere a structurilor normale)disfunctie(cand la sfarsitul miscarii apare durere cauzata de o structura anatomica

degenerata:fibroza,aderente)si dezechilibru (intreruperea continuitatii structurii anatomicce in timpul miscarii). Acestea pot aparea la nivel cervical,toracal,dar mai ales lombar,sindromul de dezechilibru fiind cel mai frecvent. Programul de exercitii se va realiza frecvent,la 2-3 ore ,importanta fiind educatia si implicarea activa a pacientului,la inceput sedinta se va supraveghea atent de catre kt dar treptat pacientul va invata sa se trateze singur,scazamd astfel sansele de recidiva Exemplu de exercitii Din DV cu palmele pe sol in dreptul omoplatilor,coatele indoite extensia trunchiului,cu mentinerea bazinului pe sol,timp de 5 secunde si revenire la pozitia initiala.

METODA MARGARET RODD

Aceasta metoda a fost initiata de catre margaret rodd in 1950 si se adreseaza personelor cu afectiuni ale sistemului nervos

Se bazeaza pe dezvoltarea functiilor vitale si senzoriale prin facilitarea sau inhibarea unor miscari.Acest lucru este posibil prin utilizarea stimulilor senzoriali, si anume prin:mangaieri usoare,vibratii,presiuni,ciocanituri la nivelul articulatiilor,stimulari cu cuburi de gheata,pensularea. Metoda se bazeaza pe dezvoltarea functiei motorii in patru etape: 1.mobilitatea(etapa dezvoltarii copilului 0-3 ani) copilul este capabil sa se rostogoleasca lateral,sa ia postura papusii inalte 2.stabilitatea isi poate mentine echilibrul in diferite pozitii stabile(ortostatism,pe genunchi,patrupedie) 3.mobilitatea controlata : presupune introducerea de miscari mai complexe,care sa necesite o buna coordonare,orientare in spatiu,din pozitii stabilite 4.abilitatea/indemanarea cuprinde miscari perfectionate,trecerea de la o pozitie la alta sau de la o miscare la alta realizandu-se cu usurinta.

METODA KLAPP
Initiata de rudolf klapp ,cuprinde un program de exercitii destinat redresarii coloanei vertebrale si cresterea mobilitatii acesteia.El opteaza pentru pozitia patrupedica,pentru o activare musculara,in conditia unei coloane orizontale,incarcate Principii de executie Relaxare in pozitia initiala (sprijin pe genunchi) cu mentinerea acesteia pe tot parcursul executiei Ritmul de executie al exercitiului(scurtarea sau prelungirea unui timp ) se adapteaza obiectivului urmarit in momentul aplicarii: -intindere axiala-mobilizare-realiniere -stretch reflex cu rol facilitator pentru travaliu necesar tonifierii musculare -mentinerea pozitiei finale corective -deplasarea membrului superior precede in general deplasarea genunchiului,pentru a crea spatiu si pentru a evita tasarea -capul este totdeauna in extensie axiala ,iar coloana cervicala este delordozata -pentru solicitare optima,in pozitie finala se lucreaza la limita echilibruluimde acea coapsa de sprijin va fi aproape verticala(fara a depasi verticala) -varful piciorului nu va pierde contactul cu solul(ridicarea lui m in cele mai bune ccazuri ainseamna o puternica coaptare a articulatiilor lombare,adesea o basculare a uneia asupra alteia) -centrurile revin obligatoriu la orizontala, cu exceptia exercitiilor de rotare a centrurilor. -se verifica permanent echilibrul intre tractiunea exerciatata asupra coloanei de greutatea capului si contra-traciunea pelvi-podala,ceea ce asigura(o decoaptare),o intindere axiala maxima -coloana vertebrala este mentinuta palalel cu solul,astfel se elimina actiunea nefavorabila gravitatiei puutandu-se mobiliza astfel mai usor. -in pozitie patrupeda coloana vertebrala se poate decontractura semnificativ permitand obtinerea mai usor a inclinarilor laterale corectoare si pe o amplitudine mai mare. -efectul corector al miscarii poate fi localizat la nivelul dorit al coloanei

Pozitii lordozate-care in functie de inclinarea trunchiului faciliteaza mobilitatea unei anumite zone vertebrale. Pozitii cifozate in numar de 5 ,sunt asemanatoare celor lordozate,dar trunchiul este mentinut in cifozare dorsolombara,in aceste pozitii flexibilitatea coloeanei dorsale este obtinuta in pozitiile orizontale miar celei lombare in pozitii de sub orizontala. Exemple de exercitii de reeducare posturala. Stand cu spatele lipt de un plan vertical cu bratele pe langa corp,contractia musculaturii intregului corp fara deplasare vreunui segment,urmata de relaxarea voluntarea a grupelor si lanturilor musculare,pastrand pozitia initiala a corpului, Stand cu genunchii intinsi:indoirea genunchilor la piept cu picioarele in spijin pe sol,simultan cu ducerea bratelor prin inainte sus cu inspiratie revenire cu expiratie.

METODA VON NIEDERHOFFER ACEASTA METODA ARE CA SCOP PRINCIPAL ECHILIBRAREA MUSCULATURII SPATELUI UTILIZAND CONTRACTIILE IZOMETRICE MAXIME ALE MUSCULATURII OBLICE TRANSVERSE ALE TRUNCHIULUI. Aceasta metoda se foloseste in tratamentul scoliozelor, dar si in diverse discopatii si spondilozii. In paralel se recomanda si: Masaj si intinderi tegumentare Educatie posturala Exercitii de corectare a respiratiei

Aceasta metoda consta in realizarea unor contractii izometrice, care se repeta de cateva ori. Exista 3 faze ale metodei Von Niederhoffer. Fiecare are o durata egala de aproximati 3-4 secunde: 1. Faza activa contractia progresiva maxima 2. Faza de platou mentinerea 3. Faza de relaxare scaderea treptata Toniferea este adresata musculaturii concave atunci cand aceasta este alungita. Pentru solicitarea corecta a grupelor musculare, in timpul sedintei se vor folosi urmatoarele pozitii : decubit ventral, decubit lateral si asezat pe scaun lateral de scara fixa.

Exercitiu: Exercitiu de tractiune din decubit ventral.

Activitate: Pi: decubit ventral, cu capul rasucit de partea concava, membrul superior de partea concava este in abductie si rotatie externa, cotul flectat la 90. Priza este in jurul bratului, imediat sub axila si cauta pozitia in care marginea spinala a omoplatului este paralela cu coloana vertebrala. Contrapriza este pe bazinul homolateral. T1 kinetoterapeutul trage incet, progresiv membrul superior in ax impreuna cu omoplatul, in timp ce pacientul se opune. T2 se mentine aceasta tractiune constanta. T3 revenire la Pi T1, T2 contractie izometrica a adductorilor omoplatului; T3 relaxare progresiva.

METODA SCHROTH Aceasta metoda este una din cele mai cunoscute si utilizate metode folosite in tratamentul cifozelor si in special al scoliozelor. Scoliozele pot avea una sau mai multe curburi, una fiind principala, iar alta pentru compensarea pozitiei. Din acest motiv musculatura spatelui se dezvolta asimetric. Prin devierea laterala a coloanei se produce si rotatia vertebrala. Programul de exercitii Schroth este singurul care abordeaza scoliozele tridimensional ( in plan frontal, sagital si transvers ). Prin acest program se urmareste: 1. Realizarea unei inspiratii maximale, in 3-4 timpi 2. Realizarea expansiunii hemitoracelui concav, urmata de expiratie cu golirea gibozitatii. Obiectivele urmarite: 1. 2. 3. 4. 5. Micsorarea unghiului scoliozei Stoparea progresiei curburii scoliozelor Imbunatatirea respiratiei Ameliorarea durerilor de spate Derotarea coloanei vertebrale

Programul Schroth urmareste formarea unei pozitii corecte a corpului si mentinerea acesteia de-a lungul zilei. El se poate aplica atat in cazul copiilor cat si in cazul adultilor.