DREPT PROCESUAL PENAL [ 1 ] PROCESUL PENAL aspecte generale = este o activitate reglementata de legea desfasurarii intr-o cauza penala,cu

participarea organelor judiciare,a partilor si a altor persoane ca titulare de drepturi si obligatii,fiind necesar in vederea crearii codului procedural, necesar tragerii la raspundere penala a celor care au savarsit o infractiune. Organe judiciare: - instantele de judecata prin judecatori; - Ministerul Public prin procurori si organele de cercetare penala. Organele de cercetare penala sunt de doua categorii: a) ale politiei judiciare - lucratorii operativi anume desemnati din cadrul M.I.aflati in subordinea directa a procurorului. b) organele de cercetare penala speciale: - Comandantii U.M.corp aparte si similare; - Comandantii centrelor militare; - Sefii comendurilor de garnizoana; - Ofiterii politiei romane de frontiera; - Capitanii porturilor; - Ofiterii anume desemnati de catre comandantul U.M.corp aparte si similare; - Ofiterii anume desemnati de catre sefii comendurilor de garnizoana; - Ofiterii anume desemnati de catre comandantii centrelor militare.

[ 2 ] PARILE IN PROCESUL PENAL INCULPATUL = persoana fata de care se presupune ca a savarsit o infractiune faptuitor; in momentul in care impotriva faptuitorului incepe urmarirea penala acesta devine invinuit; la momentul la care impotriva invinuitului se pune in miscare actiunea penala acesta devine inculpat; invinuitul/inculpatul are drepturi si obligatii: - dreptul de a propune probe; - dr. de a-si angaja un aparator; - obligatia de a suporta luarea fata de ei a unor masuri preventive; PARTEA VATAMATA = persoana care a suferit un prejudiciu fizic, material, moral in urma savarsirii unei infractiuni. spre deosebire de victima infractiunii care poate fi numai o persoana fizica, persoana vatamata poate fi fizica/juridica; persoana vatamata, daca se constituie ca parte in latura penala a procesului penal poarta denumirea de parte vatamata; ea are dr. si obligatii: - sa-si angajeze avocat; - sa depuna probe; - obligatia de a suporta luarea fata de ei a unor masuri preventive;

 se poate constitui in procesul penal pana la momentul citirii actului de sesizare al instantei (rechizitoriu); constituirea poate fi expresa sau tacita insa daca e vorba de o constituire tacita de parte vatamata este necesar ca din manifestarile procesuale ale persoanei vatamate sa rezulte faptul ca aceasta doreste sa se constituie parte vatamata. PARTEA CIVILA = persoana vatamata care se constituie ca parte in latura civila a procesului penal, urmarind tragerea la raspundere civila a invinuitului/inculpatului si partii civile responsabile. partea civila se poate constitui pana la citirea actului de sesizare a instantei; daca nu a facut asta pana la acest moment procesual, persoana vatamata are posibilitatea sa-si recupereze prejudiciul civil prin formarea unei actiuni civile la instanta civila; poate fi parte in procesul penal atat cel care a suferit un prejudiciu material cat si cel cu prejudiciu moral; in situatia in care prejudiciul este acoperit de o societate de asigurari iar aceasta doreste sa intre in procesul penal, va avea calitatea de asigurator de raspundere civila, si nu calitatea de parte civila. PARTEA CIVILMENTE RESPONSABILA = persoana chemata in procesul penal sa raspunda potrivit legii civile pentru daunele pricinuite de invinuit sau inculpat. categoriile de parti civilmente responsabile sunt reglementate de C.civ. si anumite legi speciale; C.civ. instituie ca parti civilmente responsabile pe parinte/tutore in cazul infractiunii savarsite de catre minori/pusi sub interdictie si pe comitent prepusi; in cazul raspunderii pentru fapta minorului/interzisului legea prevede ca cel care, in temeiul unui contract, al unei hotarari judecatoresti sau a legii, este obligat sa supravegheze un minor ori o persoana pusa sub interdictie, raspunde pentru prejudiciul cauzat altuia de catre aceste din urma persoane; raspunderea subzista si in situatia in care faptuitorul, fiind lipsit de discernamant, nu raspunde pentru fapta proprie; cel obligat la supraveghere este exonerat de raspundere numai daca dovedeste ca nu a putup impiedica fapta prejudiciabila; in cazul parintilor/tutorelui, inlaturarea are loc numai daca acestia dovedesc ca fapta minorului este urmarea unor alte cauze decat culpa lor in supravegherea acestora; pentru a exista raspunderea parintilor, sau a unuia dintre ei, pentru faptele minorului, trebuie ca acestia sa fi locuit impreuna; de asemenea ca parintele/tii sa fi avut obligatia legala de crestere, supraveghere si indrumare asupra minorului; daca minorul a fost incredintat unuia dintre parinti dar la momentul savarsirii faptei se afla sub supravegherea celuilalt parinte, practica judiciara a stabilit ca va raspunde parintele in supravegherea caruia se afla efectiv; de asemenea practica a statuat ca parintele nu va raspunde in cazul in care a fost in imposibilitatea sa-si exercite atributiile parintesti ; si comitentul este obligat sa repare prejudiciul cauzat de prepusii sai ori de cate ori fapta savarsita de ei are legatura cu atributiile ori cu scopul functiilor incredintate; este comitent cel care in virtutea unui contract sau in temeiul legii exercita supravegherea si controlul asupra celui care indeplineste anumite functii sau incredintari in interesul sau ori al altuia; comitentul nu raspunde daca dovedeste ca victima cunostea sau dupa imprejurari putea sa cunoasca la data savarsirii faptei ca prepusul a actionat fara nicio legatura cu functiile sau atributiile incredintate;

 parintii nu raspund daca fac dovada ca sunt indeplinite conditiile raspunderii comitentului pentru fapta prepusului; nicio alta persoana in afara comitentului nu raspunde pentru fapta prejudiciabila savarsita de minorul care avea calitatea de prepus; cu toate acestea in cazul in care este si parinte, minorul care a savarsit fapta prejudiciabila, victima are posibilitattea de a opta intre cele 2 forme de raspundere; partea civilmente responsabila se poate constitui in procesul penal fie la cererea partii civile fie de catre institutia din oficiu, fie din proprie initiativa; daca se constituie din oficiu sau la cererea partii civile constituite trebuie sa aiba loc pana la citirea actului de sesizare a instantei; daca se constituie din proprie initiativa, partea civilmente responsabila se poate constitui pana la momentul dezbaterilor dar are obligatia sa ia procedura din stadiul in care se afla; partea civilmente responsabila are dr. si obligatii.

[ 3 ] FAZELE PROCESULUI PENAL Faza de urmarire penala incepe la momentul sesizarii organelor de urmarire penala si se termina la momentul la care,prin rechizitoriu,procurorul sesizeaza instanta de judecata sau cand acesta da o solutie de scoatere de sub urmarire penala,de incetare a urmaririi penale sau de clasare. Faza de judecata incepe atunci cand instanta de judecata este sesizata prin rechizitoriul procurorului si se termina la momentul la care hotararea judecatoreasca devine definitiva. Faza de punere in executare a hotararii judecatoresti penale incepe de la momentul ramanerii definitive a hotararii judecatoresti si se termina la momentul predarii condamnatului la poarta penitenciarului. [ 4 ] PRINCIPIILE IN BAZA CARORA SE DESFSOAR PROCESUL PENAL Principiul legalitatii procesuale; Prezumtia de nevinovatie; Principiul aflarii adevarului; Principiul oficialitatii; Rolul activ al organelor judiciare penale; Garantarea libertatii persoanei in procesul penal; Respectarea demintatii umane; Garantarea dreptului la aparare; Egalitatea persoanelor in procesul penal; Operativitatea procesului penal; Limba in care se desfasoara procesul penal si folosirea limbii oficiale prin traducator; Principiul respectarii vietii intime familiale si private a persoanelor in procesul penal.

1. Principiul legalitatii procesuale potrivit caruia intreaga activitate procesual penala se desfasoara numai in temeiul legii;pentru acest lucru,legea a instituit si unele garantii procesuale,cum ar fi posibilitatea instantelor de judecata de a verifica legalitatea actelor indeplinite in decursul urmaririi penale. 2. Prezumtia de nevinovatie orice persoana este considerate nevinovata pana la momentul dovedirii vinovatiei sale;potrivit legii invinuitul/inculpatul nu este obligat sa isi dovedeasca nevinovatia;este obligatia organelor judiciare sa adune probe din care sa rezulte vinovatia acestuia; mai mult,practica judiciara,a stabilit ca este gresita condamnarea unei persoane,bazata exclusive pe recunoasterea facuta de catre acesta. 3. Principiul aflarii adevarului organele judiciare sunt obligate sa depuna toata prudenta si diligent,astfel incat adevarul judiciar ( adevarul la care ajunge instanta in urma administrarii probelor) sa coincida cu realitatea faptica;pentru a da eficienta acestui principiu,legea a dat posibilitatea instantei de judecata sa verifice solutiile date de catre procuror in faza de urmarire penala; mai mult,instanta de judecata poate,in faza de judecata,atunci cand procurorul nu este prezent sa dispuna extinderea procesului penal pentru alte fapte sau pentru alte persoane. 4. Principiul oficialitatii procesul penal poate incepe in faza de urmarire penala din oficiu;organele judiciare din faza de urmarire penala au posibilitatea,cu unele exceptii,sa se autosesizeze; fac exceptie anumite tipuri de infractiuni pentru care fie este necesara o plangere prealabila,fie este necesara autorizarea organelor competente ( ex: pentru infractiunea savarsita la Regia Cailor Ferate,este necesara autorizarea comandantului caii ferate respective); facem precizarea ca instanta nu se sesizeaza niciodata din oficiu; prin prisma principiului oficialitatii,procesul penal se diferentiaza de procesul civil,unde opereaza principiul disponibilitatii,in sensul ca partile pot face orice doresc cu drepturile lor procesuale. 5. Rolul activ al organelor judiciare penale organele judiciare sunt obligate sa aiba un rol activ in aflarea adevarului si sa administreze in cursul procesului penal,atat probele ce sunt in favoarea cat si cele in defavoarea inculpatului; organele judiciare au obligatia sa aduca la cunostinta partilor drepturile si obligatiile procesuale pe care acestia le au. 6. Garantarea libertatii persoanei in procesul penal potrivit acestui principiu in tot cursul procesului penal este garantata libertatea persoanei;nicio persoana nu poate fi retinuta,arestata ori privata de libertate in alt mod si nici nu poate fi supusa vreunei forme de restrangere a libertatii decat in cazurile si conditiile prevazute de lege; daca cel impotriva caruia s-a luat masura arestarii preventive ori s-a dispus internarea medicala ori o alta metoda de restrangere a libertatii considera ca aceasta este nelegala are dreptul in cadrul procesului penal sa se adreseze instantei competente,potrivit legii;

 facem sublinierea ca procurorul nu poate niciodata sa aresteze o persoana,el poate sa faca o propunere motivata catre instanta de judecata,aceasta fiind singura care are dreptul sa se pronunte cu privire la luarea,mentinerea,prelungirea,revocarea,inlocuirea ori incetarea de drept a masurilor preventive; de asemenea persoana arestata preventiv are posibilitatea in tot cursul procesului penal sa solicite punerea in libertate provizorie sub control judiciar ori pe cautiune. 7. Respectarea demintatii umane organele judiciare sunt obligate sa nu uziteze de mijloace nelegale in cursul procesului penal,nici in vederea obtinerii unor probe si nici in perioada in care persoana este retinuta ori arestata; Codul penal a instituit si unele infractiuni cum ar fi tortura sau arestarea nelegala ori cercetarea abuziva. 8. Garantarea dreptului la aparare dreptul de aparare este garantat invinuitului/inculpatului si celorlalte parti in tot cursul procesului penal;organele judiciare sunt obligate sa asigure partilor deplina exercitare de drepturi procesuale,in conditiile legii si sa administreze probele necesare in apararea acestora;organele judiciare au obligatia sa incunostiinteze de indata si mai inainte de al audia pe invinuit/inculpat despre fapta pentru care este cercetat,despre incadrarea juridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii se exercitarii apararii; in acest sens,instanta de judecata este obligata sa acorde un termen in vederea angajarii unui aparator sau a pregatirii apararii,in masura in care o astfel de cerere este intemeiata; partile au dreptul sa fie asistate de aparator in tot cursul procesului penal;aparatorul poate fi ales sau numit din oficiu; in cazul in care asistenta juridica este obligatorie ( inculpatul este minor sau este aresta si intr-o alta cauza),daca partea nu isi angajeaza aparator ales,organele judiciare ii vor desemna un aparator din oficiu; organele judiciare au obligatia sa-l incunostinteze pe invinuit/inculpat inainte de a I se lua prima declaratie despre dreptul de a fi asistat de un aparator,consemnandu-se acest lucru in procesul-verbal de ascultare; de asemenea organele judiciare au obligatia sa aduca la cunostinta partilor ca au dreptul sa nu dea nicio declaratie si ca in masura in care nu uziteaza de acest drept,declaratiile respective pot fi folosite impotriva lor. 9. Egalitatea persoanelor in procesul penal toate persoane se supun acelorasi reguli procesuale,chiar daca legea stabileste pentru anumite categorii de persoane,o anumita competenta,acest lucru nu are ca efect creerea unei inegalitati procesuale,deoarece difera doar competenta primei instante,procesul penal desfasurandu-se dupa aceleasi reguli procesurale. 10. Operativitatea procesului penal organele judiciare au obligatia sa desfasoare actele procesuale intr-un termen rezonabil;desi legea nu defineste termen rezonabil,in doctrina s-a aratat ca actele procesuale trebuie indeplinite la un moment cat mai apropiat de momentul savarsirii infractiunii,fara insa ca acest lucru sa afecteze legalitatea respectivelor acte procesuale. 11. Limba in care se desfasoara procesul penal si folosirea limbii oficiale prin traducator sunt multe situatii in care una din partile procesului penal nu cunoaste limba romana,in acest caz,organele judiciare au obligatia sa-i asigure acestuia un interpret; facem precizarea,insa,ca toate discursurile se vor consemna in limba romana.

12. Principiul respectarii vietii intime familiale si private a persoanelor in procesul penal toate actele procesuale trebuie indeplinite fara ca viata intima ,familial si private a persoanei sa fie afectata;de la acest principiu,legiuitorul a stabilit unele exceptii: punerea in executare a unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti ,apararea sigurantei nationale sau a ordinii publice,impiedicarea raspandirii unei epidemii sau inlaturarea unei primejdii privind viata,integritatea fizica sau sanatatea unei persoane; de asemenea legea procesual penala a instituit anumite reguli procesuale,astfel incat prin administrarea probelor sa nu fie vatamata viata intima,familiala sau privata;in acest sens interceptarile si inregistrarile audio-video nu pot fi facute decat in cazurile expres si limitativ prevazute de lege si numai cu autorizarea prealabila a judecatorului competent,iar perchezitiile nu pot fi facute decat intre anumite ore si numai cu autorizarea prealabila a judecatorului competent.

[ 5 ] APLICAREA LEGII PROCESUAL PENALE IN TIMP I IN SPAIU IN TIMP legea procesual penala se aplica potrivit primei activitati,respectiv tempus regit actum, adica legea procesual penala isi produce efecte pe toata durata ei de existenta,ea intra in vigoare,de regula la o perioada de timp de la data publicarii ei in Monitorul Oficial,pentru a da posibilitatea destinatarilor sa ia cunostinta de prevederile acesteia; IN SPATIU legea procesual penala se aplica potrivit principiului teritorialitatii,astfel spus,isi produce efectele pe intreg teritoriul Romaniei; prin teritoriu intelegem intinderea de pamant si de ape cuprinse intre frontiere,precum si marea teritoriala si apele interioare,toate cu solul, subsolul si spatiul aerian aferente, precum si navele si aeronavele militare romane si terenurile si cladirile apartinand reprezentantelor diplomatice si consulare ale statului roman in strainatate; apele interioare se intind pana la liniile de baza, reprezentand,fie linia celui mai mare reflux de-a lungul tarmului, fie linia care uneste punctele cele mai avansate dinspre larg ale tarmului;insulelor,amenajarilor hidrogenice ori instalatiilor portuare; de la aceste limite de baza, pe o suprafata de 12 mile marine, se intinde marea teritoriala a Romaniei; in adancime teritoriul se intinde pana la limita la care omul poate fora cu mijloacele tehnice pe care le detine; in altitudine,teritoriul se intinde pana la limita spatiului cosmic,adica pana la altitudinea celui mai de jos perigeu ce permite mentinere pe orbita a unui satelit. Exceptii de la principiul teritorialitatii nu se aplica legea procesual penala: 1) pentru infractiunile savarsite pe terenurile si in cladirile reprezentantelor diplomatice si consulare ale statelor straine in Romania; 2) pentru infractiunile savarsite de militarii unor armate straine,aflati in trecere sau stationati pe teritoriul Romaniei,cu exceptia in situatia in care se prevede altfel prin conventie bilaterala semnata de statul roman cu statul respectiv; 3) pentru infractiunile savarsite de catre reprezentantii diplomatici si consulari ai statelor straine in Romania,conform Conventiilor de la Viena din 1961 si 1963,precum si infractiunilor savarsite de catre sefii de state,de guvern,reprezentantii ONU,aflati pe teritoriul Romaniei;

4) in cazul existentei unor forme de cooperare judiciara internationala in materie penala si anume: a) Comisiile rogatorii internationale = acea forma de colaborare internationala in baza careia anumite acte de procedura intocmite intr-un stat la cererea altui stat isi produc efectele juridice in procesul penal desfasurat in statul solicitant; b) Extradarea = este o forma de cooperare judiciara penala in virtutea careia un stat numit stat solicitant cere unui alt stat numit stat solicitat sa-i remita o persoana aflata pe teritoriul sau in vederea efectuarii urmaririi penale sau a judecatii ori a executarii unei pedepse in statul solicitat;aceasta opereaza numai daca este indeplinita conditia dublei incriminari; - face exceptie daca printr-o conventie internationala este exclusa cerinta dublei incriminari; pentru a opera extradarea este necesar,in cazul in care se solicita,in vederea efectuarii urmaririi penale sau judecata,ca pedeapsa prevazuta de lege in statul solicitant pentru infractiunea savarsita,sa fie pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an,iar daca se solicita in vederea executarii unei pedepse,pedeapsa aplicabila sa fie de cel putin 4 luni inchisoare; nu pot fi extradati din Romania cetatenii romani,cu unele exceptii prevazute de lege si anume cei care se bucura de un drept de azil in Romania,precum si persoanele chemate sa depuna intr un proces penal aflat pe rolul instantelor romane,in calitate de martori,experti sau interpreti; cetatenii romani pot fi extradati in baza unor conventii internationale si a reciprocitatii daca au si cetatenia statului solicitant sau daca au savarsit o infractiune pe teritoriul statului solicitant sau daca statul solicitant este stat membru al UE; extradarea in aceste cazuri se va realiza cu conditia ca dupa condamnarea,in statul strain,cetateanul roman sa fie trimis in Romania,in vederea executarii,aici,a pedepsei ce a fost aplicata; in cazul in care,Romania este stat solicitat,cererea de extradare se adreseaza de catre Ministerul de Justitie din statul strain catre Ministerul de Justitie din statul roman,care,prin directia de specialitate efectueaza examenul de regularitate internationala; in urma efectuarii,directia de specialitate are urmatoarele posibilitati: ab) solicita suplimentarea informatiilor de la statul strain; bb) constata ca nu sunt indeplinite conditiile potrivit legii si sesizarile procurorului competent; cb) constata ca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de lege si sesizarile procurorului competent ( este competent procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel din circumscriptia careia a fost identificata prezenta persoana extradabila; daca prezenta acestei persoane nu a fost identificata pe teritoriul Romaniei,atunci va fi competent procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti; la primirea cererii de extradare,procurorul general este obligat sa sesizeze instanta de judecata,respectiv Curtea de Apel din circumscriptia sa; solutionarea cererii de extradare se face in complet de judecata,format dintr-un judecator,cu prezenta obligatorie a procurorului si a persoanei extradabile asistata de aparator si,daca este cazul,de un interpret; instanta competenta poate dispune,pana la solutionarea cererii de extradare,arestarea preventiva a persoanei extradabile;caz in care,masura se va lua pe o perioada de 30 de zile;perioada ce poate fi mentinuta,temeinic motivat,fiecare mentinere neputand depasi 30 de zile; la primul termen de judecata, procurorul are posibilitatea sa solicite un termen in vederea studierii dosarului cauzei;

 la urmatorul termen si persoana extradabila are aceasta posibilitate in vederea garantarii dreptului ei la aparare; singura deosebire fata de procedura de drept comun,este faptul ca in procedura extradarii,numarul martorilor este limitat la doi; Extradarea poate fi: voluntara = consta in faptul ca la primul termen de judecata,persoana extradabila,consimte la extradare; obisnuita = se efectueaza atunci cand se urmeaza procedura prevazuta de lege; atunci cand solutioneaza cerere de extradare,instanta de judecata romana nu verifica legalitatea urmaririi penale sau a judecatii din statul strain,ci verifica doar indeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru a opera extradarea si identitatea dintre persoana extradabila si persoanaprevazuta in actul de extradare; Curtea de Apel se pronunta printr-o sentinta motivata,fie prin admiterea,fie prin respingerea cererii de extradare; impotriva respingerii se poate inainta recurs,acesta fiind solutionat la sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie(I.C.C.J.) in complet de 3 judecatori;hotararea pronuntata de I.C.C.J. este definitiva;dupa pronuntare,hotararea impreuna cu dosarul cauzei vor fi trimise de indata la curtea de apel competenta; in cazul in care Romania este stat solicitant, cererea de extradare va fi formulata de catre instanta pe rolul careia se afla cauza penala ce priveste persoana extradabila;persoana exradabila nu poate fi urmarita penal,judecata sau pusa sa execute o alta pedeapsa decat cele prevazute in cererea de extradare => este vorba de principiul al specialitatii extradarii; totusi,ea poate fi urmarita penal,judecata sau pusa sa execute o alta pedeapsa numai daca statul solicitant primeste acordul statului solicitat in acest sens sau daca persoana extradabila,dupa ce este pusa in libertate,nu paraseste statul solicitant sau il paraseste,dar se reintoarce in acest stat. c) Mandatul european de arestare si predare = este o decizie judiciara europeana,emisa de o autoritate competenta a unui stat catre autoritatea competenta a unui alt stat in vederea arestarii si predarii unei persoane urmarita penal,judecata sau condamnata in statul solicitat; de regula mandatele europene de arestare si predare se transmit de la instanta competenta a unui stat catre instanta competenta a celuilalt stat; prin exceptie,daca aceasta trimitere directa este imposibil de realizat,atunci mandatul european de arestare si predare va fi transmis prin intermediul Ministerului de justitie;in Romania vor fi competente in caz de executare,curtile de apel,iar in caz de emitere,instantele pe rolul carora se judeca cauza privind persoana in mandatul european de arestare si predare; Deosebiri fundamentale intre extradare si mandatul european de arestare si predare: a) extradarea opereaza intre doua state membre U.E. sau intre un stat membru si un stat nemembru al U.E.pe cand mandatul european de arestare si predare opereaza intre doua state membre ale U.E.; b) mandatul european de arestare si predare se realizeza printr-o procedura simplificata,inlaturandu-se etapa administrativa de efectuare a examenului de regularitate internationala,prevazuta in procedura extradarii;

c) la extradare este necesara dubla incriminare ( cu exceptia solutiei in care printr-o conventie internationala se prevede altfel,pe cand la mandatul european de arestare si predare aceasta conditie nu este necesara; legea aratand expres care sunt acele infractiuni pentru care se poate emite mandatul european de arestare si predare; in toate celelalte cazuri de infractiuni mandatul european de arestare si predare poate fi emis numai prin acordul ambelor state si numai daca fapta este considerata infractiune,indiferent de denumirea pe care o poarta,de legislatia ambelor state; d) transferul de proceduri in materie penala => efectuarea unei proceduri penale sau continuarea unei proceduri initiata de autoritatile competente pentru o fapta care constituie infractiune potrivit legii penale romane poate fi transferata unui stat strain in conditiile legii; autoritatile judiciare romane,competente,pot solicita autoritatilor juduciare competente straine,exercitarea unei proceduri penale sau continuarea acesteia daca transferul procedurii serveste intereselor unei bune administrari a justitiei sau favorizeza reintegrarea sociala a condamnatului in unul din cazurile: 1) persoana invinuita de savarsirea unei infractiuni locuieste pe teritoriul statului solicitat si in temeiul legii acestui stat,extradarea sau predarea a fost refuzata ori ar fi refuzata in cazul formularii unei astfel de cereri; 2) persoana invinuita de savarsirea unei infractiuni se afla in executarea unei pedepse pe teritoriul statului solicitat pentru o infractiune mai grava decat cea savarsita in Romania; 3) persoana invinuita de savarsirea unei infractiuni locuieste pe teritoriul statului solicitat si in temeiul legii acestui stat,recunoasterea hotararii penale definitive de condamnare pronuntata de instanta romana a fost refuzata ori nu corespunde ordinii juridice interne a acelui stat,daca persoana condamnata nu a inceput executarea,iar executarea nu mai este posibila chiar in conditiile folosirii unei cereri de extradare sau emiterii unui mandat european de arestare si predare.

[ 6 ] ACIUNEA PENAL = reprezinta mijlocul juridic prin intermediul caruia se realizeaza tragerea la raspundere penala a celui care a savarsit o infractiune; Subiectii actiunii penale sunt de doua categorii: a) subiect activ(statul); b) subiect pasiv(inculpatul); actiunea penala se pune in miscare in cursul urmaririi penale de catre procuror prin ordonanta,daca nu face acest lucru pe parcursul urmaririi,procurorul este obligat,ca prin rechizitoriu sa puna in miscare actiunea penala; Actiunea penala poate fi pusa in miscare si in faza de judecata a procesului penal prin: a) prin declaratie orala a procurorului,atunci cand se extinde procesul penal cu privire la alte fapte sau cu privire la alte persoane; b) prin incheierea instantei de judecata care dispune extinderea procesului penal cu privire la alte fapte sau alte persoane atunci cand procurorul nu este prezent; actiunea penala este exercitata,in principal de catre procuror,care in subsidiar poate fi ajutat de catre partea vatamata;

 Actiunea penala se stinge in unele din cazurile expres si limitativ prevazute de art.10 C.p.p: 1) fapta nu exista Ex: se incepe urmarirea penala pentru savarsirii infractiunii de omor,iar ulterior,dupa o perioada de timp,persoana care se presupunea a fi omorata si al carei cadavru nu fusese gasit,reapare => daca ne aflam intr-o astfel de situatie,in faza de urmarire penala,procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala,iar daca ne aflam in faza de judecata,instanta dispune achitarea). 2) fapta nu a fost prevazuta de legea penala Ex: ne aflam in situatia in care o persoana acorda un imprumut unei alte persoane fara sa fi fost indusa in eroare de aceasta din urma;ulterior,imprumutatul refuza sa inapoieze imprumutul in aceasta situatie vom avea de a face cu un litigiu de natura civila si nu de natura penala => daca ne aflam in aces caz,in cursul urmaririi penale,procurorul va dispune scoaterea de sub urmarire penala,iar in faza de judecata,instanta va dispune achitarea). 21) fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni Ex: o persoana gaseste un obiect de o valoare foarte redusa si in loc sa-l predea autoritatilor si-l insuseste,in acest caz,procurorul sau instanta de judecata vor trebui sa aprecieze in concret,daca fapta reprezinta sau nu gradul de pericol al unei infractiuni => in cazul acesta,procurorul dispune,in faza de urmarire penala,scoaterea de sub urmarire,iar instanta de judecata,in faza de judecata,dispune achitarea). 3) fapta nu a fost savarsita de care invinuit sau inculpat Ex: in cazul in care o persoana este urmarita penal sau judecata pentru savarsirea unei infractiuni,insa fie pe parcursul urmaririi penale,fie pe parcursul judecatii se descopera ca nu respectiva persoana a savarsit infractiunea ci o alta persoana => in acest caz,in cursul urmaririi penale,procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala,iar in curs de judecata,instanta va dispune achitarea). 4) faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii,poate lipsi fie latura subiectiva,fie cea obiectiva sau ambele Ex: atunci cand o fapte este savarsita din culpa,iar legea prevede ca ea este infractiune numai atunci cand este savarsita cu intentie => in acest caz,procurorul dispune,in cazul urmaririi penale,scoaterea de sub urmarire penala,iar instanta de judecata,in faza de judecata,achitarea). 5) exista una din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei: * legitima aparare,starea de necesitate, cazul fortuit, iresponsabilitatea, betia, minoritatea si eroarea => in aceste cazuri, procurorul in faza de urmarire penala,dispune scoaterea de sub urmarire penala,iar in faza de judcata,instanta dispune achitarea. 6) lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate,sesizarea sau autosesizarea organelor competente ori o alta cauza necesara punerii in miscare a actiunii penale; - sunt anumite tipuri de infractiuni pentru care urmarirea penala nu poate incepe decat daca exista o plangere prealabila din partea persoanei vatamate;

- sunt alte infractiuni pentru care este necesar acordul sau autorizatia organelor competente sau o sesizare venita din partea acestora Ex: infractiunile savarsite de senatori si deputati sau cele savarsite la regimul sigurantei la caile ferate => daca ne aflam in astfel de situatie,in cursul urmaririi penale se dispune incetarea urmaririi penale,iar in faza de judecata,incetarea procesului penal. 7) a intervenit amnistia,prescriptia,decesul faptuitorului sau dupa caz,radierea persoanei juridice,atunci cand aceasta are calitate de faptuitor. *amnisitia - este actul de clementa al Parlamentului Romaniei prin care,din considerente de politica penala este inlaturata raspunderea penala,executarea pedepselor si celelalte consecinte ale condamnarii pentru infractiuni comise pana la data aparitiei legii de amnistiei. *prescriptia reprezinta o perioada de timp si are ca efect la implinirea termenului,imposibilitatea statului de a mai realiza tragerea la raspundere penala a faptuitorului. => daca ne aflam in acest caz,in cursul urmaririi penale se dispune incetarea urmaririi penale, iar in cursul judecatii,incetarea procesului penal. 8) a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat ori a fost incheiat un contract de mediere, conform legii, caz in care, legea prevede ca impacarea partilor inlatura raspunderea penala; - atat retragerea plangerii prealabile cat si impacarea partilor trebuie sa fie totale si neconditionate; - pentru acele infractiuni fata de care impacarea partilor sau retragerea plangerii prealabile,inlatura raspunderea penala,partile au posibilitatea,in conditiile legii sa mearga la un mediator autorizat si sa incheie un acord de mediere,acord care se depune la dosarul cauzei,reprezentand o cauza care inlatura raspunderea penala => daca ne aflam in aceasta situatie,in cur de urmarire penala,se dispune incetarea urmaririi penale,iar in faza de judecata,incetarea procesului penal. 9) s-a dispus inlocuirea raspunderii penale - se poate dispune pentru anumite tipuri de infractiuni si numai daca inainte nu s-a mai dispus decat cel mult o data,se inlocuieste raspunderea penala cu o astfel de raspundere care atrage sanctiuni specifice,iar in faza de proces => in cazul urmaririi penale se dispune incetarea urmaririi penale,iar in faza de judecata se dispune incetarea procesului penal. 91) exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege - anumite infractiuni care sunt denuntate pana la un anumit momemt de catre faptuitor,au ca rezultat nepedepsirea acestuia Ex: denuntarea darii de mita inainte ca autoritatile sa afle aceasta sau retragerea marturiilor mincinoase in cazurile prevazute de lege). 10) exista autoritate de lucru judecat chiar daca faptei definitiv judecata i s-ar da o alta incadrare juridica => in acest caz,in cursul urmaririi penale se dispune incetarea urmaririi penale,iar in faza de judecata,incetarea procesului penal. *in situatia in care avem de a face cu amnistie,prescriptie,retragerea plangerii prealabile sau o alta cauza de nepedepsire,invinuitul/inculpatul poate cere continuarea procesului penal in vederea fie a dovedirii nevinovatiei,fie pentru a benficia de o alta prevedere a art 10 C.p.p; daca nu reuseste acest lucru,se va mentine solutia initiala de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal.

 TRASATURILE actiunii penale 1. este o actiune sociala => ea este exercitata in numele societatii si apartine acesteia, este exercitata de Ministerul Public prin intermediul procurorului; 2. este obligatorie => ori de cate ori se savarseste o infractiune si se afla de existenta acelei infractiuni,este obligatoriu sa se incerce si sa se realizeze tragerea la raspundere penala a celui ce a savarsit-o; 3. este indisponibila => procurorul nu poate dispune asa cum vrea de aceasta actiune ci trebuie sa o porneasca si sa o sustina in conditiile prevazute de lege; 4. este individuala => actul de inculpare se raporteaza la fiecare dintre inculpati; 5. este indivizibila => daca sunt mai multe persoane care au participat la savarsirea unei infractiuni,procurorul este obligat sa puna in miscare actiunea penala cu privire la toate aceste persoane.

[ 7 ] ACIUNEA CIVIL = mijlocul juridic prin care se realizeaza tragerea la raspundere civila a inculpatului si a partii civilmente responsabile; Conditii de exercitare a actiunii civile: 1) in urma savarsirii infractiunii sa se fi produs un prejudiciu; 2) intre infractiune si prejudiciu produs sa existe o legatura de cauzalitate,daca aceasta nu exista,in sensul ca prejudiciul s-ar fi produs si fara savarsirea infractiunii,nu se poate introduce actiunea civila in procesul penal; 3) prejudiciul sa fie cert,determinat sau determinabil,atat sub aspectul existentei sale,cat si a posibilitatii de evaluare;in practica judiciara s-a stabilit ca poate fi cert si un prejudiciu viitor,dar numai daca este sigur ca acesta se va produce si daca este susceptibil de evaluare; 4) prejudiciul sa nu fi fost reparat: => sunt anumite situatii in care prejudiciul este acoperit, fie de catre o terta persoana, fie de catre o societate de asigurari;daca prejudiciul este acoperit de catre o terta persoana sau societate de asigurari, in locul inculpatului sau a partii civilmente responsabile, atunci persoana vatamata nu mai poate sa se constituie parte civila in procesul penal deoarece s-ar afla intr-o situatie de imbogatire fara justa cauza; => daca insa, prejudiciul a fost acoperit in favoarea persoanei vatamate de catre o alta persoana decat inculpatul sau persoana civilmente responsabila,atunci acestea se pot subroga persoanei vatamate si se pot constitui parte civila in procesul penal Ex: persoana vatamata este asigurata la o societate de asigurari,aceasta din urma ii acopera prejudiciul,dar se considera parte civila in procesul penal,cu respectiva suma de bani,impotriva inculpatului sau a persoanei civilmente responsabila). 5) sa existe o manifestare de vointa din partea persoanei vatamate de a se constitui ca parte civila in procesul penal Prejudiciul suferit in urma savarsirii unei infractiuni poate fi acoperit prin: a) repararea prejudiciului in natura - priveste atat paguba reala (damnum emergens) cat si folosul de care partea a fost lipsita (lucrum cessams) Ex: la infractiunea de inselaciune prin contracte,constituie lucrum cessams,penalitatile de intarziere,deoarece acestea sunt un beneficiu nerealizat.

 Repararea in natura se poate realiza prin: restituirea bunurilor; restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii (ex: daca o persoana savarseste o infractiune de violare de domiciliu,iar ulterior refuza sa paraseasca acel domiciliu,restabilirea situatiei anterioare=>evacuarea persoanei; prin desfintarea totala sau partiala a unui inscris. c) repararea prejudiciului prin echivalent banesc - atunci cand nu este cu putinta a se realiza o reparatie in natura si in situatia in care se solicita acordarea de daune morale; *actiunea civila in cazul procesului penal se bucura de principiul disponibilitatii, in sensul ca partile se pot folosi de aceasta actiune asa cum doresc o pot introduce sau nu,pot formula o cale de atac sau nu, pot stabili cuantumul despagubirilor. *subiectul activ al actiunii civile este partea civila, iar subiectii pasivi sunt inculpatul si partea civilmente responsabila;in unele situatii actiunea civila se exercita din oficiu de catre procuror sau instanta, atunci cand persoana prejudiciata este un minor.

[ 8 ] RAPORTUL DINTRE ACIUNEA PENAL I ACIUNEA CIVIL PRINCIPII 1) penalul tine in loc civilul =>inseamna ca daca se introduce actiunea penala la instanta penala de catre procuror si o actiune civila la instanta civila,atunci procesul civil se va solutiona numai dupa solutionarea actiunii penale a procesului penal; 2) regula electa uno via non datur recursus ad alteram => inseamna ca o data aleasa o cale,partea trebuie sa urmeze acea cale,adica fie introduce actiunea civila in cadrul procesului penal,fie introduce actiunea civila la instanta civila,neputand sa foloseasca ambele cai procesuale; EXCEPTII daca a fost introdusa actiunea civila la instanta penala,iar procesul penal se suspenada,partea are posibilitatea sa paraseasca procesul penal si sa introduca actiunea civila la instanta civila;ea poate reveni in procesul penal,daca acesta se reia dupa suspendare,dar numai cu conditia ca instanta civila sa nu fi pronuntat inca o hotarare,chiar nedefinitiva; de asemenea,daca o persoana a introdus o actiune civila la instanta civila,iar ulterior se incepe un proces penal si se pune in miscare actiunea penala,partea are posibilitatea sa paraseasca procesul civil si sa intre in procesul penal cu respectarea a doua conditii: a) instanta civila sa nu fi pronuntat inca o hotarare,chiar nedefinitiva; b) intrarea in procesul penal sa aiba loc pana cel tarziu la momentul citarii actului de sesizare a instantei,deoarece numai pana la acel moment se poate constitui parte civila in procesul penal; - hotararea pronuntata de instanta penala nu are autoritate de lucru judecat asupra instantei civile decat cu privire la: existenta faptei,a faptuitorului si a vinovatiei cu care acesta a savarsit fapta.

[ 9 ] COMPETENA TERITORIAL in urma savarsirii unor infractiuni sunt sesizate doua sau mai multe organe de urmarire penala; Se pune problema care dintre ele va fi competent sa efectueze in cauza penala acte procesuale: daca sunt sesizate la momente diferite, va fi competent organul care a fost primul sesizat; daca sunt sesizate la momente diferite,avem ordine de preferinta stabilita de lege: a) cel de la locul savarsirii infractiunii; b) cel de unde a fost prins faptuitorul; c) cel de unde locuieste faptuitorul; d) cel de unde locuieste persoana vatamata. * prin locul savarsirii infractiunii se intelege locul unde s-a desfasurat in tot sau in parte activitatea infractionala ori locul unde s-a produs rezultatul infractiunii; pentru infractiunea savarsita pe o nava sau aeronava romana va fi competent organul judiciar de la portul sau aeroportul unde ancoreaza sau aterizeaza in Romania, nava sau aeronava; - daca aceasta nici nu ancoreaza,nici nu aterizeaza pe teritoriul Romaniei, iar fapta este de competenta judcatoriei, va fi competenta judecatoria sector 2, iar daca este de competenta unei instante de alt grad, vor fi competente fie Tribunalul Bucuresti fie Curtea de Apel Bucuresti fie Inalta Curte de Casatie si Justitie.

[ 10 ] COMPETENTA MATERIALA din punct de vedere material judecatoriile judeca toate cauzele cu exceptia celor date in competenta altor instante; judecatoriile judeca numai in prima instanta. TRIBUNALUL A) tribunalul judeca in prima instanta: 1) infractiunile de o gravitate foarte mare,expres prevazute de lege omorul,omorul calificat,luarea/darea de mita,traficul de persoane; 2) infractiunile de contrabanda daca au avut ca obiect arme,munitii,materiale radioactive,etc. 3) infractiunile de bancruta frauduloasa,daca priveste sistemul bancar al Romaniei; 4) infractiunile savarsite cu intentie care au avut ca urmare moartea unei persoane; 5) infractiunile de spalare a banilor si cele de evaziune fiscala ( art.9,legea nr.241/2005,cu reglementarile ulterioare); 6) infractiuni privind traficul si consumul ilicit de droguri; 7) alte infractiuni date prin lege in competenta sa.

B) tribunalul judeca in recurs: recursurile impotriva sentintelor pronuntate de judecatorii pentru infractiunile pentru care punere in miscare a actiunii penale este conditionata de existenta unei plangeri prealabile; recursurile pronuntate de judecatorii in materia arestarii preventive,a liberarii provizorii,masurilor asiguratorii a reabilitarii,a executarii hotararii penale,precum si in alte cazuri prevazute de lege; conflictele de competenta ivite intre doua judecatorii,aflate in subordinea tribunalului respectiv.

CURTEA DE APEL A) curtea de apel judeca in prima instanta: infractiuni savarsite de judecatori si procurori de la judecatorii si tribunale; infractiuni savarsite de avocati,notari,executori judecatoresti; infractiuni savarsite de membrii Consiliului legislativ si ai Curtii de Conturi;infractiuni savarsite de magistrati asistenti de la I.C.C.J.; precum si cele savarsite de judecatori si procurori de la curtea de apel respectiva. Parchetele de pe langa Curtea de Apel judeca: infractiuni contra pacii si omenirii; contra sigurantei nationale, prevazute in Codul penal, precum si cele prevazute in legile speciale; infractiuni savarsite se sefii cultelor religioase, de presedintele Consiliului legislativ si de Avocatul Poporului; orice alte infractiuni date prin lege,expres in competenta sa. B) curtea de apel judeca judeca in apel: judeca apelul impotriva hotararii pronuntate in prima indtanta de catre tribunal; C) curtea de apel judeca in recurs: recursurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de catre judecatorie si care nu pot fi atacate cu recurs la tribunal; D) curtea de apel judeca : conflictele de competenta ivite intre doua instante fata de care curtea de apel este instanta superioara comuna; cererile de extradare si de transfer a persoanelor condamnate in Romania; orice alte cauze date expres prin lege in competenta sa. INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE A) I.C.C.J. judeca in prima instanta: infractiunile savarsite de senatori,deputati si europarlamentari,de ministri,de generali,amirali,contraamirali si chestori; B) I.C.C.J. judeca in recurs: impotriva hotararilor pronuntate de catre curtile de apel,in apel;

 impotriva hotararilor curtilor de apel, in fond (in prima instanta); impotriva hotararilor pronuntate in fond de catre sectia penala a Inalta Curte de Casatie si Justitie; C) I.C.C.J. judeca: cazurile cand cursul justitiei este intrerupt; cererile de stramutare; recursurile in interesul legii; conflictele de competenta ivite intre doua instante fata de cate I.C.C.J. este instanta superioara comuna.

CONFLICTELE DE INTERESE a) pozitive = atunci cand doua sau mai multe instante se declara toate competente sa solutioneze cauza penala; b) negative = atunci cand doua sau mai multe instante se declara toate necompetente sa solutioneze cauza penala; daca ne aflam intr-un asemenea caz de conflict de competenta,ultima instanta care s-a declarat competenta sau necompetenta trimite dosarul spre solutionare instantei superioare comune; in cazul conflictului pozitiv,judecata cauzei se suspenda,la primirea dosarului instanta superioara verifica daca este instanta superioara comuna celor alfate in conflict,daca nu este instanta superioara comuna,ea va sesiza instanta competenta in vederea rezolvarii conflictului; instanta superioara comuna va stabili care dintre instante este competenta sa solutioneze cauza fata de care s-a ivit conflictul de competenta; instanta desemnata,ca fiind competenta,nu are posibilitatea sa se declare necompetenta,hotararea instantei superioare fiind definitiva; daca a fost vorba despre un conflict raportat la o competenta materiala sau personala,instanta desemnata poate mentine actele si masurile luate pana la momentul ivirii conflictului.

[ 11 ] STRMUTAREA CAUZELOR PENALE = este institutisa juidica prin intermediul careia I.C.C.J muta o cauza penala de la un organ judiciar la un alt organ judiciar, deoarece exista suspiciuni, ca la organul competent judiciar judecat nu se va desfasura in mod corect. in cursul judecatii cauzei penale stramutarea poate fi ceruta de partea interesata de proces. I.C.C.J stramuta judecarea unei cauze de la instanta competenta la o alta instanta legala in grad, in cazul in care impartialitatea judecatii ar putea fi stirbita de: dusmaniile locale sau calitatii partilor, cind exista perioade de tulburare a ordinii publice, cind una dintre parti are o ruda sau un afin pina la gradul IV printre judecatori, procurori, grefieri, etc cererea de stramutare se adreseaza I.C.C,J aratindu- se motivele pe care se intemeiaza. daca cel care intemeiaza cererea are si inscrisuri prin care sa dovedeasca motivele de stramutare, aceste motive trebuiesc atasate cererii la primirea dosarului. I,C.C.J solicita informatiile de la instanta ierarhic superioara celei de la acre urmeaza sa se stramute cauza. daca chiar I.C.C.J este instanta superioara atunci cererea de informare se adreseaza Ministerului Justitiei.

 instanta superioara celei la care s-a formulat cererea dispune existarea partilor, cererea de stramutare comunicinduse acestora. termenul de judecata precum si faptul ca au dreptul sa se prezinte si sa-si exprime punctul de vedere sau daca nu se prezinta sa depuna memoriu, daca in cauza sunt si persoane arestate se va comunica la I.C.C.J, iar in citatie se va preciza persoanei arestate ca trebuie sa fie asistata de aparator, facandu-se o adresa la Baroul Bucuresti pentru a fi asistata de avocat din oficiu. singura instanta competenta sa suspende judecata este I.C.C.J. Hotarirea prin care ICCJ se pronunta asupra stramutarii nu poate fi atacata prin nici o cale de atac. o noua cerere de stramutare pentru aceeasi cauza penala se paote formula catre Curte numai daca au intervenit elemente noi altele decit cele pentru care s-a cerut initial stramutarea. daca instanta de pe rolul careia a fost judecata cauza, judeca aceasta cauza anterior hotaririi data de ICCJ atunci aceasta va fi desfiintata. legea procesual penala Romana permite si procurorului sa adreseze o cerere catre ICCJ prin care sa solitice, ca aceasta sa desemneze o alta instanta sa judece fondul, alta instanta fata de cea care din punct de vedere teritorial ar fi fost sesizata de reprezentarea procurorului prin rechizitoriu. cererea formulata de catre procuror trebuie intemeiata pe aceleasi cauze de stramutare prevazute pentru stramutarea unui proces aflat in stare de judecata. in situatia de mai sus ICCJ stabileste in Camera de Consiliu daca cererea procurorului este sau nu intemeiata, iar in masura in care o constituie intemeiata stabileste si instanta stabilita prin rechizitoriu. de regula ICCJ stabileste ca un dosar sa fie stramutat catre o instanta din scircumscriptia aceleiasi Curti de Apel, iar daca este vorba de stramutarea de pe rolul unei Curtii de Apel va desemna o Curte de Apel alaturata celei de la care se stramuta cauza.

[ 12 ] PROBELE I MIJLOACELE DE PROB IN PROCESUL PENAL = constituie proba orice element de fapt care servesc la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la indentificarea pesoanei care a savarsit-o si la tragerea la raspundere a acesteia. probele nu au o valoare dinainte stabilita. in codul de procedura penal Roman exista regula probei celei mai accesibile; regula potrivit careia o parte propune o proba dar este si in imposibilitate sa o administreze aflindu-se la o terta persoana, atunci organul juridic poate obliga terta persona sa prezinte acea proba, Felurile probelor : in acuzare si in aparare; - secundare; - principale -faptuitor/inculpat; - incidentale - servesc la dovedirea unor exceptii,invinuitului in procesul penal. - preexistente - acelea care exista anterior savarsirii unei infractiuni; - survenite - iau nastere in timpul sau dupa savarsirea infractiunii. - mediate -care provin de la o sursa mai indepartata; declaratia unui martor care cunoaste depre savarsirea infractiunii dar relativ; - imediate - care provin de la o sursa directa; declaratia unui martor ocular. - directe - dovada faptului principal formeaza obiectul pricinii penale dovedind ele singure vinovatia sau

1. 2.

3. 4.

5.

nevinovatia; (flagrantul); - indirecte - pot conduce la anumite concluzii in cauza penala numai daca se coroboreaza cu alte probe directe sau indirecte; gasirea unui obiect asupra unei persoane. Pentru a putea fi folosite in procesul penal trebuie sa indeplineasca 4 conditii: 1. pertninete 2.admisibile (numai acele probe care nu sunt interzise de lege) 3. concludente 4. utile sunt pertinente acele probe care au legatura cu cauza penala. sunt concludente probele in masura in care cu ajutorul lor se dovedesc aspectele cauzei penale. sunt utile probele cand administrarea lor este necesara pentru solutionarea legala si temeinica a cauzei penale. sunt utile i deci trebuie administrate numai probele concludente; nu toate probele concludente sunt ns utile cauzei. o prob concludent poate deveni inutil n situaia n care faptele sau mprejurrile pecare le dovedea au fost deja dovedite prin administrarea altor probe. daca pe un aspect au declarat 2-3 martori acelasi lucru, nu mai este necesar si nici util sa se mai admita si proba cu alti martori pe aspectul respectiv. Intr-un proces penal nu trebuiesc dovedite: a) prezumtiile legale (absolut) - nu trebuiesc dovedite niciodata, pe cind in cazul prezumtiilor relative si in situatia in care partea adversa dovedesta opusul prezumtiei legea da posibilitatea sa dovedeasca cu probe contrare. b) faptele - evidente (ora 23 este noapte) - notorii( 1.01.este anul nou sau duminica zi de sarbatoare) - in literatura de specialitate s-a sustinut si punctul de vedere potrivit carei nu trebuiesc dovedite nici faptele necontestate , totusi aceste fapte pot fi combatute de catre partea interesata,de catre procuror, Mijloacele de proba: in legislatiea procesual penala mijloacele de proba sunt expres prevazute : - declaratiile invinuitului/inculpatului; - partii vatamate, partii civile, martorilor; - inscrisuri, mijoace, materiale de proba, fotografii, inregistrarile audi-video, constatarile tehnicostiintifice, contatarile medico-legale si expertizele.

-----

[ 13 ] DECLARAIILE NVNUITULUI / INCULPATULUI fie in cursul urmaririi penale, fie in faza de judecata invinuitul sau inculpatul poate fi audiat de catre procuror/instanta de judecata. el are drepul sa dea declaratie dar are si dreptul in masura in care nu doreste sa spuna nimic sa nu dea o declaratie, acest lucru consemnindu-se intr-un proces verbal de procuror sau in incheierea hotaririi de judecata. inainte de a i se lua declaratia invinuitul/inculpatul este instiintat ca are dreptul sa nu dclare nimic si i se aduce la cunostinta ca are dreptul la aparator ales , iar daca nu-si permite el va beneficia de avocat din oficiu.

 la inceputul declaratiei invinuitul/inculpatul va fi intrebat cu privire la nume, prenume, porecla, data si locul nasterii, locul de munca, ocupatia, adresa la care locuieste, antecedentele penale si alte date pentru stabilirea situatiei sale personale. el va fi luat sa declare tot ceeace doreste in legatura cu invinuirea sau inculparea ce i se aduce. dupa ce declara ce are de spus invinuitului /inculpatului i se pot adresa intrebari in faza de judecata de catre: instanta de judecata, procuror, partea vatamata, partea civila, partea civilmentaresponsabila, ceilalti inculpati daca exista, avocat. facem precizarea ca inculpatul si celelalte parti din procesul penal pot declara ceeace doresc , nefiind obligate sa spuna adevarul , inculpatul nefiind acuzat de savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa. daca in cursul audierii inculpatului i se face rau iar organul judiciar apreciaza ca viata sau sanatatea sa este in pericol, atunci se suspenda audiarea iar inculpatul va beneficia de asistenta medicala, iar audierea va fi reluata imediat cind este cu putinta. declaratia invinuitului/inculpatului trebuie semnata de acesta pe fiecare pagina si la sfirsitul declaratiei. ea prezinta valoare probatorie in masura in care se coroboreaza cu faptele si imprejurarile ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza. declaratia partii vatamate , partii civile, partii civilmente responsabule, urmeaza aceleasi reguli procedurale cu declaratia inculpatului.

[ 14 ] DECLARAIILE MARTORILOR Martorul = aceea persoana care are cunostinta despre savirsirea unei infractiuni. OBLIGATIILE martorului 1) sa se prezinte la chemarea organelor judiciare 2) sa depuna marturie in cauza penala 3) sa relateze adevarul spre deosebire de inculpat care nu este obligat sa dea declaratie, martorul are aceasta obligatie, spre deosebire de inculpat care nu este obligat sa relateze adevarul, martorul trebuie sa spuna pentru ca devine subiect activ de marturie mincinoasa. DREPTURILE martorului: 1) de a primi inapoi cheltuielile pe care le-a facut, transport, cazare, intretinere,etc. 2) sa fie ocrotit de abuzul organelor judiciare. Nu pot fi obligate sa depuna ca martor urmatoarele categorii de persoane: 1. Partile din procesul penal 2. Persoanele care au obligatia sa pastreze secretul profesional. totusi prin exceptie aceste persoane pot fi obligate sa depuna marturie atunci cind este vorba de o infractiune contra omenirii. ele mai pot depune declaratie daca au acordul persoanei fizice sau juridice fata de care au obligatia sa pastreze secretul profesional. 3. Sotul si rudele apropiate pot fi audiate ca martor dar numai daca isi ofera in mod expres dorinta de a fi martor.

 la luarea declaratiei martorul este intrebat de datele de indentificare , daca este ruda sau afin, in dusmanie cu partile sau daca are vre un interes in cauza penala. el va fi lasat sa spuna tot ceeace stie , cu precizarea, ca el nu are voie sa citeasca declaratia scrisa inainte , prin exceptie el poate citi amanuntele consemnate daca sunt greu de retinut. dupa ce termina de declarat el poate fi intrebat de: istanta, procuror, partile cauzei , ultima il intreaba pe martor partea care la propus. aceasta ordine poate fi schimbata de catre instanta de judecata. Precizari: 1.Inainte de a incepe declaratia martorul este intrebat de religie , iar apoi este invitat sa depuna juramintul. (chiar daca este ateu) 2.Daca sunt mai multi martori in cauza ceilalti sunt dati afara pentru a nu fi influientati. sunt anumite situatii in care martorul se teme de viata, sanatate, sau integritatea corporala a sa sau a familiei sale. organele judiciare poate dispune ca audierea s se fac prin intermediul mijloacelor tehnice specifice (audio i video), prin distorsionarea vocei martorului , el nefiind in sala de judecata, sau se ascund datele de indentificare chiar si in acesta situatie instanta, procurorul si partile au posibilitatea sa-i adreseze intrebari. declaratiile martorilor au valoare probatorie, ele fiind folosite in instanta.

[ 15 ] INTERCEPTARILE I INREGISTRARILE = sunt mijloace de proba care se obtin numai in cazul infractiunilor contra sigurantei nationale prevazute de Codul penal si de alte legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede sau alte valori, in cazul infractiunilor prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul unor alte infractiuni grave ori al infractiunilor care se savarsesc prin mijloace de comunicare electronica.si numai cu autorizarea motivata a judecatorului competent. autorizarea judecatorului competent se da la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, in conditiile prevazute de lege, daca sunt date ori indicii temeinice, privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se efectueaza din oficiu, iar interceptarea si inregistrarea se impun pentru stabilirea situatiei de fapt ori pentru ca identificarea sau localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace de proba. autorizatia se da pentru durata necesara interceptarii si inregistrarii, dar nu pentru mai mult de 30 de zile, in camera de consiliu, de presedintele instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia, in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. in lipsa presedintelui instantei autorizatia se da de catre judecatorul desemnat de acesta. autorizatia poate fi reinnoita, inainte sau dupa expirarea celei anterioare, in aceleasi conditii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputand depasi 30 de zile. durata totala a interceptarilor si inregistrarilor autorizate, cu privire la aceeasi persoana si aceeasi fapta, nu poate depasi 120 de zile.

 inregistrarea convorbirilor dintre avocat si partea pe care o reprezinta sau o asista in proces nu poate fi folosita ca mijloc de proba decat daca din cuprinsul acesteia rezulta date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea de catre avocat a unei infractiuni. interceptarile si inregistrarile se efectueaza de catre procuror si organele de cercetare penala cu sprijinul unor persoane autorizate acestea avind obligatia sa pastreze secretul profesional. in termen de 48 de ore de la expirarea termenului procurorul prezinta ordonanta, impreuna cu suportul pe care sunt fixate interceptarile si inregistrarile efectuate si un proces-verbal de redare rezumativa a convorbirilor, judecatorului de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, in vederea confirmarii. daca instanta respinge cererea procurorului acesta este obligat sa setearga toate inregistrarile /interceptarile. rola originala cu inregistrarile / interceptarile ramine la sediul parchetului.

[ 16 ]

PARTICIPANII IN PROCESUL PENAL

= totalitatea persoanelor (subiecti procesuali) care au drepturi si obligatii in cauza penala. Subiectii oficiali a) judiciari instantele de judecata; procurorul; organele de cercetare penala. b) extrajudiciari persoanele care au anumite atributiuni similare cu ale organelor de urmarire penala (capitanii porturilor). Subiectii particulari a) principali partile (inculpat; parte vatamata; parte civila). b) secundari (martori; experti; interpreti).

SUCCESORII = persoanele care dobandesc drepturile si obligatiile unei persoane defuncte. ei intervin numai in latura civila a procesului penal, numai cu conditia ca actiunea civila sa fi fost deja exercitata. persoanele fizice succesorii sunt mostenitorii persoanei respective; persoanele juridice in caz de divizare sau reorganizare, persoanele juridice care dobandesc drepturile respective; - in caz de desfiintare in urma unei insolvente lichidatori. daca pana la decesul, desfiintarea, reorganizarea sau lichidarea persoanei juridice nu a fost inca exercitata actiunea civila in procesul penal, atunci mostenitorii acestei persoane cu posibilitatea sa-si satisfaca pretentiile civile prin introducerea unei actiuni civile in fata instantei civile. REPREZENTANII = sunt persoanele care exercita in numele si in interesul altei persoane, drepturile si obligatiile procesuale. reprezentarea obligatorie in cazul minorilor, celor pusi sub interdictie (reprezentantul este tutorele,curatul, parintele) si a persoanelor juridice (conducatorul persoanei juridice respective, consilierul juridic). reprezentarea facultativa atunci cand nu ne aflam in cazurile de reprezentare obligatorie dar partea doreste sa fie reprezentata de un tert in procesul penal;

 reprezentarea se poate face prin avocat sau mandatar; reprezentarea prin mandatar mandatul trebuie sa fie unul expres in acest sens si cu toate acestea, spre deosebire de avocat, mandatarul nu are dreptul sa puna concluzii in fata instantei de judecata; in cursul judecatii invinuitul/ inculpatul si celelalte parti pot fi reprezentate, cu exceptia cazurilor in care prezenta invinuitului/inculpatului este obligatorie; in situatia in care legea admite reprezentarea invinuitului/inculpatului, daca totusi apreciaza necesara prezenta acestuia, reprezentarea nu mai este posibila si se dipsune aducerea invinuitului/inculpatului; reprezentarea nu este posibila in cazul actelor care au un caracter pur personal; in situatia in care s-au constituit mai multe parti civile dar care nu au interese contrare in cauza, acestea pot desemna o singura persoana care sa le reprezinte interesele in cadrul procesului penal; in situatia in care nu au facut acest lucru dar instanta sau procurorul apreciaza, datorita numarului mare de parti civile, ca acestea sa fie reprezentate de o singura persoana vor desemna prin rezolutie sau incheiere, un avocat din oficiu care sa reprezinte interesele tuturor partilor; daca acestea nu sunt de acord cu rezolutia sau incheierea data de instanta vor trebui sa incunostiinteze organele judiciare; daca se desemneaza o astfel de reprezentare, comunicarea actelor de procedura se va face numai catre acel reprezentant si se va considera facuta catre toate actele; aceeasi este situatia si in cazul in care in cauza sunt mai multe parti vatamate care nu au interese contrare. SUBSTITUIII PROCESUALI = persoanele care exercita un drept propriu in valorificarea unor interese apartinand unor alte persoane (copilul major poate formula cere de eliberare provizorie sub control judiciar in locul unuia dintre parinti; sotul poate formula cale de atac impotriva unei hotarari in locul sotiei). in situatia in care se formuleaza o astfel de cerere catre substituitul procesual, organul judiciar cu obligatia sal intrebe pe cel in interesul caruia a fost formulata cererea daca si-o insuseste si numai in cazul in care acesta e de acord cu cererea respectiva, organul judiciar va proceda la solutionarea ei. INSTANELE DE JUDECAT

[ 17 ]

in Romania, justitia se infaptuieste prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judiciare prevazute de lege: Judecatorii; Tribunalele; Tribunalele specializate; Tribunalele Militare; Curtea de Apel; Curtea militara de Apel; Inalta Curte de Casatie si Justitie. peste un nr. mai mare de judecatori se intinde competenta unui Tribunal, iar peste 2-3-4-5 Tribunale se intinde competenta unei Curti de Apel doar I.C.C.J; I.C.C.J. este structurata pe mai multe paliere: - sectiile I.C.C.J.; completele de 5 judecatori (2 in materie penala) si sectiile unite. intreaga activitate desfasurata de judecator este supusa supravegherii si controlului d.p.d.v. administrativ si organizatoric, organul abilitat sa supravegheze controlul Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M); d.p.d.v. organizatoric la nivelul fiecarei instante de judecata sunt formate complete de judecata; potrivit legii, la judecata in fond, completul e format din 1 judecator; la judecata de apel, completul e format din 2 judecatori; la judecata in recurs, completul e format din 3-5 judecatori; intotdeauna o hotarare se ataca la instanta ierarhic superioara.

[ 18 ]

MINISTERUL PUBLIC

pe langa fiecare instanta de judecata functioneaza Parchetul de pe langa acea instanta; in cadrul Parchetului de pe langa I.C.C.J. functioneaza si Directia Nationala Anticoruptie (D.N.A) si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (D.I.I.C.O.T); Parchetele de pe langa Judecatorii si Tribunale sunt conduse de catre prim-procurori iar cele de pe langa Curtile de Apel, I.C.C.J. sunt conduse de catre procurorii generali; Ministerul Public isi desfasoara activitatea pe principiile: 1) Legalitate intreaga activitate se desfasoara numai in conditiile legii; 2) Impartialitate procurorul este obligat sa administreze atat probele care sunt in defavoarea invinuitului/inculpatului cat si cele in favoarea lui; 3) Subordonare ierarhica procurorii sunt subordonati unii altuia; legea prevede ca dispozitiile date de procurorul ierarhic superior sunt obligatorii pentru procurorul ierarhic inferior cu conditia ca acestea sa fie date in scris si sa fie in conformitate cu legea. in cazul in care procurorul ierarhic inferior apreciaza ca dispozitiile date de procurorul ierarhic superior, sunt nelegale el poate formula plangere impotriva acestuia pe care o adreseaza Consiliului Superior al Magistraturii. de la principiul subordonarii ierarhice exista si o exceptie: in dosarul pe care-l instrumenteaza, procurorul inferior poate pune in fata instantei de judecata concluziile pe care le considera corecte fara ca cel superior sa poata interveni. spre deosebire de judecator, care se bucura de inamovabilitate, procurorii se bucura de stabilitate. ATRIBUTII: 1) poate incepe urmarirea penala atunci cand are cunostinta de savarsirea unei infractiuni; 2) supravegheaza si controleaza activitatea de cercetare penala desfasurata de organele de cercetare penala din subordini; 3) efectueaza urmarirea penala in cazurile in care sunt date exclusiv in competenta sa; poate efectua urmarirea penala si in celelalte situatii; 4) exercita actiunea civila in procesul penal in caul in care legea prevede ca actiunea civila trebuie exercitata din oficiu; 5) pune in miscare Curtea Penala; 6) dispune trimiterea in judecata prin rechizitoriu; 7) sustine actiunea penala in fata instantei de judecata si actiunea civila atunci cand e exercitata din oficiu; 8) exercita cai de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege; 9) studiaza cauzele care genereaza fenomenul criminalitatii si face propuneri in vederea perfectionarii legislatiei penale si procesual penale. etc.

!!! [ 19 ] ORGANELE DE CERCETARE PENAL

!!!

= ofiteri anume desemnati din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor (M.A.I) nominal de catre ministru cu acordul procurorului general al Parchetului de pe langa I.C.C.J. si aflati in subordinea directa a procurorului general al Romaniei. prin exceptie pot fi desemnati ca organe de cercetare penala si lucratori operativi din cadrul altor structuri (S.R.I)

 organele de cercetare penala sunt: a) organe de cercetare ale politiei judiciare; - sunt subordonati procurorului ; - ei raman subordonati la nivelul Ministerului de Interne pe linie ierarhica doar d.p.d.v. administrativ, organizatoric. b) organe de cercetare speciala - ofiteri anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp aparte si similari, precum si de catre comandantii acestor unitati; - ofiteri anume desemnati de catre comandantii centrelor militare precum si de catre comandantii centrlor militare ; - ofiterii politiei romane de frontiera, anume desemnati pentru infractiunile de frontiera; - capitanii porturilor;

[ 20 ]

MSURILE PROCESUALE

= mijloace procesuale prin intermediul carora organele judiciare asigura desfasurarea bunelor conditii ale procesului penal. dintre masurile procesuale cele mai importante sunt MASURILE PREVENTIVE: a) privative de drepturi retinerea; arestul preventiv. b) restrictive de drepturi obligatia de a nu parasi tara.

RETINEREA = masura preventiva privativa de libertate care poate fi luata si de catre organele de urmarire penala, fie de procuror fie de organele de cercetare penala; retinerea poate fi luata numai dupa ce inculpatul/invinuitul a fost ascultat in prezenta aparatorului si numai daca sunt probe/indicii ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala; daca masura retinerii este luata de organele de cercetare penala acesta are obligatia sa-l incunostiinteze de indata pe procuror; organele de cercetare penala sau procuror au obligatia sa-l incunostiinteze pe invinuit/inculpat ca are dr. sa-si angajeze un aparator; de asemenea trebuie sa-i aduca la cunostiinta faptul ca are dr. sa nu dea nicio declaratie atragandui-se atentia ca tot ceea ce declara poate fi folosit inpotriva lui; masura retinerii poate fi luata numai in cazurile prevazute de art. 148 C.proc.pen. precum si in caza de infractiune flagranta, oricare ar fi limitele de pedeapsa prevazute de lege; potrivit art.148 C.p.p, retinerea poate fi dispusa daca : 1) inculpatul a fugit sau s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarire sau judecata sau daca exista date ca va incerca sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei; 2) inculpatul a incalcat cu rea-credinta masura obligatiei de a nu parasi localitatea, tara ori obligatiile care-i revin pe durata acestor masuri;

3) exista date ca inculpatul incearca sa zadarniceasca direct/indirect aflarea adevarului prin influentarea unei parti,martor, expert, ori prin distrugerea, alterarea materialelor de proba; 4) exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni; 5) inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune; 6) exista date ca inculpatul exercita presiuni asupra persoanelor vatamate sau ca incearca o intelegere frauduloasa; 7) inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede detentia pe viata sau inchisoare mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica. masura retinerii poate fi luata pe o perioada de cel mult 24 h; in situatia in care cel retinut a fost condus la sediul politiei ca masura administrativa atunci in durata retinerii se include si respectiva durata de timp; organele de urmarire penala este obligat ca prin ordonanta in care se dispune luarea masurii retinerii sa treaca ziua, ora si minutul la care a inceput precum si ziua, ora si minutul la care masra expira; daca masura retinerii a fost dispusa de catre organele de cercetare penala, in primele 10 ore de la luarea masurii, acesta este obligat sa incunostiinteze procurorul pentru a da posibilitatea acestuia in masura in care considera necesar sa poata sesiza instanta de judecata in vederea luarii masurii arestului preventiv a invinuitului/inculpatului; daca masura e dispusa de catre procuror iar acesta doreste ca ulterior sa-l aresteze pe invinuit/inculpat, atunci in primele 10 ore de la luarea masurii retinerii preventive, procurorul este obligat sa sesizeze instanta de judecata competenta in vederea luarii masurii arestului preventiv.

OBLIGAIA DE A NU PRSI LOCALITATEA = consta in indatorirea impusa invinuitului/inculpatului de procuror sau judecator in cursul urmaririi penale, ori de instanta sau judecatorie in cursul urmaririi penale, ori de instanta de judecata in cursul judecatii de a nu parasi localitatea in care locuieste fara incuviintarea oranelor care au dispus aceasta masura; masura poate fi luata numai daca exista probe ca invinuitul/inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala; pe durata masurii obligatiei de a nu parasi localitatea, invinuitul/inculpatul, trebuie sa respecte obligatiile: a) sa se prezinte la organele de urmarire penala sau instanta de judecata ori de cate ori este chemat; b) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea sa de catre organul judiciar care a dispus masura; fie cnform programului de supraveghere intocmit de organul de politie fie ori de cate ori este chemat; c) sa nu-si schimbe locuinta fara incuviintarea organuluii judiciar care a dispus masura; d) sa nu detina, foloseasca, poarte nicio categorie de arme. organul judiciar care a dispus aceasta masura il poate obliga pe invinuit sa respecte urmatoarele obligatii: a) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere; b) sa nu se deplaseze la anumite spectacole culturale etc. ori in alte locuri stabilite ; c) sa nu se apropie de persoana vatamata, de membrii familiei acesteia, de persoanele inpreuna cu care a savarsit fapta, de martori, experti, interpreti ori de alte persoane stabilite de organul judiciar si sa nu comunice cu acesta direct sau indirect ;

d) sa nu conduca niciun vehicul sau anumite categorii de vehicule; e) sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate; f) sa nu exercite functia, profesia, meseria si nici sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta. masura obligatiei de a nu parasi localitatea, poate fi luata in cursul urmaririi penale pe o perioada de 30 de zile, fie de catre procuror fie de catre instanta de judecata; poate fi prelungita motivat, fiecare prelungire neputand fi mai mare de 30 de zile; legea impune o limitare -> suma totala a zilelor in care in cursul urmaririi penale persoana nu poate parasi localitatea, nu poate fi mai mare de 1 an; Exceptie: pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este pedeapsa detentiunii pe viata sau inchisoarea mai mare de 10 ani; in situatia in care nu mai subzista temeiurile pentru care a fost luata aceasta masura ea poate fi oricand revocata; dar daca invinuitul/inculpatul nu respecta, cu rea-credinta, obligatiile care i-au fost impuse de catre instanta de judecata sau procuror atunci instanta de judecata are posibilitatea sa inlocuiasca aceasta masura preventiva cu una mai grava -> arestarea preventiva.

CITATIA = mijlocul procedural prin care o persoana este chemata in fata organelor judiciare si in acelasi timp este incunostiintata de existenta procesului penal; citarea unei persoane se realizeaza prin intermediul unor agenti procedurali sau prin intermediul agentilor postali; persoana se citeaza la locul unde locuieste; in masura in care persoana respectiva a indicat organului judiciar un alt loc unde sa fie citata atunci ea va fi citata la acel loc; daca nu se cunoaste unde locuieste, ea va fi citata la locul de munca; daca nu are loc de munca ea va fi citata la sediul consiliului local din raza teritoriala unde s-a savarsit infractiunea; cei internati in spital vor fi citati la administratia spitalului; militarii vor fi citati la unitatea militara prin comandantul acesteia; persoanele care au domiciliul in strainatate vor fi citati potrivit regulilor de procedura prevazute in conventiile internationale aplicabile intre statul roman si respectivul stat; daca nu exista conventie, citarea se face prin scrisoare recomandata; citatia se inmaneaza personal destinatarului; Exceptie: poate fi inmanata sotului, rudelor apropiate,daca locuiesc impreuna cu persoana citata, sau persoanei care-i primeste in mod regulat corespondenta; daca nu se gaseste niciuna din aceste persoane, agentul procedural este obligat sa depuna toata diligenta in vederea gasirii persoanei respective; daca nu reuseste acest lucru va face mentiuni in procesul verbal atasat citatiei; daca persoana locuieste intr-un bloc cu mai mulote apartamente, in mod exceptional citatia poate fi inmanata administratorului sau portarului, daca acestia primesc regulat astfel de citatii;

 daca nu gaseste nicuna din persoanele de mai sus, agentul procedural va lipi citatia pe usa locuintei; in cazul in care il gaseste pe cel citat, acesta va trebui sa semneze procesul verbal, prin care confirma primirea; daca nu vrea/poate sa faca acest lucru, agentul procedural va face mentiune de acest fapt in procesul verbal; daca persoana nu este legal citata, nu se pot efectua acte de procedura pentru ca acestea sunt lovite de nulitate.

TERMENELE = intervale de timp in interiorul carora sau de la expirarea carora se pot indeplini acte procesuale; 1) a) termene legale = cele prevazute de Codul Procesual Penal; b) termene judiciare = cele fixate de organele judiciare; 2) termene pe ani, luni, ore; 3) a) termene peremptorii = termenele in interiorul carora trebuie indeplinite un act de procedura (ex: termenul de recurs de 10 zile numai in interiorul acestui termen poti declara recurs); b) termene dilatorii = termene de la indeplinirea carora poti efectua un act de procedura. 4) a) termene de succesiune = termene care curg in sensul normal al curgerii timpului (recurs de 10 zile); b) termene de regresiune= termene care curg in sensul invers al timpului (inculpatul trebuie sa primeasca citatia cu cel putin 3 zile inainte de data judecatii). termenul in procesul penal se calculeaza fie prin includerea fie prin neincluderea in termenul respectiv si a zilei care incepe si a zilei in care se termina; astfel in cazul termenelor substantiale (termene care privesc persoanele, dr. si oblig acestora), in cursul termenului intra si ziua la care incepe si se termina; termenul substantial se suspenda si se intrerupe insa nu se proroga precum cele procedurale nu se suspenda si nu se inrerup dar se proroga.