Sunteți pe pagina 1din 4

Studiu comparativ al programelor de recuperare medicala la sechelarii post AVC cu boala cardiaca in functie de consumul energetic Premizele stabilirii

obiectivelor acestei lucrari sunt urmatoarele: Incidenta crescuta a accidentelor vasculare cerebrale, dar si a supravietuitorilor post AVC cu important impact familial, socioeconomic si medical Existenta unui numar mare de metodologii de recuperare medicala la sechelarii post AVC ( nu au fost facute studii comparative privind eficienta si eficacitatea acestor metode) Asocierea frecventa a bolilor cardiace la pacientii cu AVC, fapt care influenteaza tratamentul, evolutia, prognosticul vital si pe cel functional al acestora Post AVC, rezistenta scazuta la exercitiul fizic creste costul energetic al miscarilor si contribuie la evolutia functionala deficitara Pacientii cu sechele motorii dupa AVC au un consum energetic mult mai ridicat decat indivizii sanatosi pentru efectuarea ADL-urilor, ceea ce determina suprasolicitarea cordului si decompensare cardiovasculara fiind necesara prescrierea pe baze stiintifice a unui efort fizic controlat Necesitatea stabilirii unor programe adecvate de recuperare post AVC din punct de vedere al consumului energetic, pentru organism in general si pentru cord in particular Absenta din literatura de specialitate a unor referiri clare, sistematizate privind conceptul de calcul a energiei consumate in timpul mersului pentru a determina ratia necesara de efort fizic zilnic Utilizarea rezultatelor programului de cercetare CEEX: CALORCRO care inseamna folosirea unui soft validat pentru determinarea consumului energetic prin analiza corelrii forei de reacie la sol, a vitezei de mers i a parametrilor personali: vrst, sex, nlime, greutate, metabolism bazal cu energia consumat-aplicarea metodelor de analiz statistic

Obiectiv principal: Realizarea unui studiu comparativ al programelor de recuperare medicala la sechelarii post AVC cu boala cardiaca asociata in functie de consumul energetic Obiective secundare: Determinarea incidentei insuficientei cardiace (bolilor cardiace) la supravietuitorii post AVC Analiza implicatiilor bolilor cardiovasculare la pacientii cu sechele dupa AVC asupra compliantei la tratamentul de recuperare medicala si asupra prognosticului functional Elaborarea unui program de recuperare medicala aplicabil pentru pacientii cu sechele post AVC si boala cardiovasculara Conceptul de recuperare medicala are la baza ideea refacerii potentialului maxim posibil fizic, psihologic, social, profesional si educational al unei persoane, in concordanta cu infirmitatile sale fiziologice sau anatomice, cu limitarile impuse de mediul in care traieste si cu idealurile si planurile sale de viata Activitatea fizica uzuala, cotidiana, este in majoritatea cazurilor aeroba. Sistemul aerobic foloseste ca surse glucoza, grasimile si proteinele, din arderea carora, cu ajutorul oxigenului, se elibereaza energia, in cantitate mare, necesara eforturilor de lunga durata, dar de intensitate moderata si care solicita mare parte din organism. In cazul persoanelor cu boala cardiovasculara capacitatea de a face fata cerintelor cotidiene ale vietii se realizeaza cu pretul unui efort crescut atat din punct de vedere fizic cat si psihic. Mentinerea calitatii vietii la aceste persoane presupune mentinerea unei capacitati de functionare optima pentru toate sistemele si aparatele implicate in functionarea sistemului energetic aerob si mentinerea capacitatii de a efectua activitati fizice eficiente. Pentru o activitate fizica, eficienta acesteia se masoara raportand intensitatea de executie a miscarii la consumul energetic necesar pentru realizarea respectivei activitati; se compara rezultatul activitatii cu cheltuielile facute. Determinarea consumului caloric in timpul mersului la pacientii cu sechele dupa AVC se realizeaza cu ajutorul unui echipament electronic computerizat de tip Holter, portabil, parametrii masurati fiind numarul de pasi si forta de reactie verticala la sol, masurata in 8 puncte de contact intre talpa piciorului si sol. Datele sunt descarcate apoi pe un PC pentru calcularea lucrului

mecanic si a consumului caloric dezvoltate in timpul mersului. Pentru determinarea consumului caloric si a lucrului mecanic, pe langa parametrii masurati se utilizeaza si banca de date inclusa intr-un program specializat, care contine date antropometrice si parametrii ai metabolismului bazal, clasificate pe categorii de varsta, sex, inaltime, greutate. Pentru studiul complet al solicitarii la mers, echipamentul va putea fi sincronizat cu alte siteme portabile, tip electrocardiograf. Echipamentul respecta principiile ergonomice pentru a nu deranja mersul normal si monitorizeaza in timp real consumul caloric Componenta echipament: Suporti cu senzori de forta pentru picioare Bloc electronic miniaturizat pentru conditionare semnal de la senzorii de forta atasat la glezna pacientului Sistem de achizitie date Calculator Software specializat Pana in prezent, n Romnia, nu existau echipamente pentru determinarea consumului caloric n timpul mersului. Pe plan mondial, exista doua tipuri de aparate care determina consumul caloric in timpul mersului: pedometre si aparate de antrenament cu banda de mers. Dezavantajul pedometrelor consta in precizia foarte scazuta a senzorilor care sesizeaza pozitia corpului, acestia nedifereniind deplasarea important la efectuarea unui pas de schimbarea poziiei la mici rsuciri ale corpului sau la ridicarea membrului superior. Totodat, modul de echivalare a distanei parcurse n consum caloric este foarte aproximativ, bazndu-se pe valori orientative, raportate la omul sntos i nu la pacieni cu sechele post AVC Dezavantajul aparatelor de antrenament cu banda de mers consta in constrngerea pacientului de a se supune la proba de mers conform unor teste standard, foarte utile pentru diagnosticare, dar incompatibile cu mersul real, liber, nesupus la nici un fel de factori de stres. Studii recente efectuate pe plan mondial si preluate de Organizatia Mondiala a Sanatatii arata importanta introducerii terapiei prin miscare si faptul ca numai o activitate fizica potrivita organismului pacientilor le imbunatateste evolutia si le creste calitatea vietii. Efectul benefic al terapiei prin miscare - cea general recomandata fiind mersul datorita accesibilitatii pentru toate categoriile de pacienti se explica printr-o multitudine de mecanisme biologice:

Accelerarea metabolismului, scaderea fractiunii de colesterol LDL, cresterea fractiunii de colesterol HDL Cresterea capacitatii de munca aerobica a cordului Cresterea volumului bataie cu scaderea ritmului cardiac Scaderea cererii de O2 miocardic Cresterea tolerantei la efort Ameliorarea conditiei psihice Avand in vedere modul de cheltuire a energiei de catre organismul uman, problematica medicala de care se va tine cont la elaborarea metodei de determinare a consumului caloric in timpul mersului la pacientii cu AVC este deosebit de complexa, cei mai importanti factori de care depinde consumul de energie la o activitate fizica fiind urmatorii: Varsta, sex, inaltime, greutate Parametrii antropometrici ai pacientului Stadiul afectiunii Probleme specifice afectiunii care afecteaza mersul normal Rata metabolica bazala Factorii care influenteaza rata metabolica bazala Consumul caloric ca efect termic al alimentelor consumate Cunoscand tendinta moderna pe plan mondial de a introduce miscarea ca forma eficienta de tratament este necesara prescrierea la pacientii cu sechele dupa AVC si boala cardiovasculara asociata a unui efort fizic care sa poata fi contolat. In aceasta lucrare imi propun stabilirea indicatiilor si a limitelor efortului fizic zilnic conducand astfel la prevenirea suprasolicitarii cordului; evaluarea posibilitatilor metodei