affil

ffi
1'''

:: :'r

r\

JI)tw.r e

f:il

f?L$tu!

mAnt
'.''

,4.

?rf,

Cuprins

{r,'

Introducere
Vizuti din spaliu, planeta noastre,

" 1:Wi

: \,.

PimAntul, esteun . glob minunat, albastrucu alb. Cea de-atreia planetede la Soare, estecea mai mare dintre planetele a ciror orbiti esteaproape de Soare. Estesinguraplaneti carecunoatteviala ti existenlaapei. Acestvolum desprePim6.ntaduceo colectiede 200 de intreberi ale ciror rispunsuri limuresc aproapeorice nedumerire pe careun copil ar putea-oa\.ea despreaceastiplaneti. Fiecare intrebareesteexplicati intr-o manier6. simpli, folosind atit un limbaj pe inlelesul tuturor, cat $i ilustratii gi poze,carefac lecturamai interesante !i mai instructive. S-audepuseforturi pentru a mentineviu interesulcititorilor pdni vor termina de lecturat acest volum gi igi vor dori si treacdIa urmltorul. Fiecare volum conline mai mult

de200deintrebdria clror rdspunsuri pot clarifica orice

semnde intrebarecares-ar ivi intr-o minte curioase.

imt

l. Care sunt celettei straturi principale ale

4. Din ceeste alcituiti mantaua? Aceststrat seafli deasupra nucleului.Incepede la aproximativ l0 km subscoarla oceanici, fi de la aproximativ 30 km subscoarta continentale. Mantaua este impe4ite in mantauainterna $i mantaua extemi.Are o grosimede aproximativ 2 900km $i contine aproape 80% din masa totali a Pimentului. 5. Caresunt insulelede lengi coasta Americii deNord? tristi numeroase insule Iang;coasla Americii deNord.Acestea sunLInsulaGroenlanda, Ar hipelagul Ar cli( . AnLilele M ar i) iM ici Arhipelagul Alexander Aleutine. $iInsulele 6. Ceeste nucleulPimentului? Zona centmli a Pimentului este numite nucleu. Nucleuleste o sferi dense alcituitedin urmitoarele
elemente: fier li ni(hel.Are dou; 5traturi nucleulintem $i nucleul extern.Nucleul este solid gi are o grosimede aproximativ1 250 km. Nucleul extern are o grosime de aproape 2 200 km. 7. Care este singurul continent acoperit ln intregime cu gheali? Antarcticaestecontinentulacoperitin intregime cu gheala. in prezent nu eile locuitde oameni, de$ise crcdece,in trecut, oamenii au locuit acolopentru o scurteperioadl de timp. ........' l SaructuraPemeotului

PimAntului? Pimantuleste alcAtuit din mai multe straturi. Straturile principale sunt in numir de trei:nucleul, mantaua $i scoar!a.
Nucleul estepadea Pemintului carese aflAh cea mai mare adancime, scoarlaestestntul exterior, iar intre acestea se aflAmantaua. 2. Din ce \unt alcatuite \coartele oceanice li continenlale?

Scoarta oceanici areo grosime deaprorimativ 6 1I km gi conlinerocitari, cum ar fi bazaltul. Scoa4a continentalA este mai groasidecet cea oLeanica, avand o gro\ime deaprorimaliv 20 80 km $iconlinein principal naterialu$or, cum ar fi granitul. 3. Care dintre straturile Pimantului poatefi asociat cu condiliile meteorologice?

8. De ce nu poate existaviata daci nu este atmosferd? Pimentul esteinconjurat de tot felul de gaze. Aceststrat este numlt atmosfera PimAntului. Firi atrnosferi, viala pe PimAnt nu ar exista. Atmosfera ne oferi aer,api,

31 de milioanede km'?. Continentul Africa ar putea include teritodul Chinei, Indiei, Noii Zeelande ;i al Statelor Unite 9i tot ar mai

ramane spatiu liber

12, Ce sugereazi teoria Pangea? TeoriaPangea afirmi ci toate continentele actuale au fosr candva unite $i au format un ,,supercontinent" denumit Pangea. in limba greaci,termenul .,Pangea'rnseamna..tol uscatul . Definellein mod exaclcum aralau conlinenlele in Jrm; cu 200 de milioane de ani, inainte de a se desptinde. Acestebuceli desprinse s au indepirtat ugor una de cealalti,formAndcontinentele pe carele $tim in ziua de azi. 13.Caresunt celetrei parli ce formeaza America de Sud? Din punct de vederetopograffc,acestcontinent estedivizat in trei fli! sectiuni:America de Sud Cordiliera, zonele depresionare interioare$i scutul contrnental. 14. Care este singurul conlinent unde tigrul poate Ii gisit in s biticie?

cilduri li ne protejeazi derazele diunitoareale Soarelui $idemeteoriti.

9. Cum influenteazd Soalele$i Luna,

Pimentul? Forla gravitalionalA a Pemantului ajuti Lunasi orbiteze in jurul acestuia. Fo4a gravitationale atrage Pimentul $iLunafi creeaze (fluxul;i refluxul). mareea Soarele conferi lumini $iincebege Pimantul. 10.Ceinseamniderivacontinentelor?
Deriva continentelorsereferir la deplasarea, una fali de cealalti,a continentelorde

pePemant.
Tectonica plicilor procesul este geologic $i studiul miqcirii,a coliziunii gi a diviziunii
continentelor. I I . Cet de mare esteAfrica?

1.In cepartea troposferei existi viati? Biosfera este acea partea troposferei
unde existi viate. Aceasta urci de la Pimantului cdtre

4. Care estediferenta dintre climat ti condiliile meteorologice? reprezintl starea Condiliile meteorologice

cer.Pdn prccesul de fotosintezA,

plantel iau dioxidul de carbon oxigen. din atmosferi,eliberAnd 2. Ce cauzeazd incilzirea globali?

atmosferei peo perioadi de scurte timp, in timp ceclimatul rcprezintd valoarea mediea steriiwemii pentnr o anumiti regiune,pe o perioadi de timp indelungate. Factoriprecumtempemtura, soarelui pre(ipitatiile determina ii lumina regiuni. climatuluneianumite 5. Ceprovoacitunetul? Aerul dinjurul unuifulger este decinciori mai cald decattempemturaSoarelui. Aceasti incilzirebrusciface caaerulsi seextindi cu o vitezemai maredecetceaa sunetului,lucru care facecaaerul si secomprimegi si formezeo undi degoc; noi o percepem cape un tunet. 6. Careestecel mai recestrat al atmosfelei? i Mezosfera estecel

gnde a ceteva temperaturii de pe Pimentduce la ridicarea nivelului apelor. Cauzele principale ale incilzirii globale sunt: crelterea concentratieiefectuluide seri, defri$irile $i

ilr -

EI
=-=

( 90 C'). Acest

=G1
care le primim, i -r E[ -ne aiuu si j apusurilor desoare.
inlelegem cum functioneaze 6tfiea wemii. I I

i' ti-ool

7. Care sunt cele nlai impodante patru stratud ale atmosfcrei?

ne mai $atellJii se a.iute anticipim anumiteevenimente leg'aG de

conditiilemeteorologice.Deexemplu,,,
avertzerile refedtoarcla uragane' :

I i i
j

At-o,l".u ul.ituite din patru straturi: ",t" \traro\fera, mezosfera tropo,fe-d. si termoqfera. Tropostera ertecel marsublirestrat.stratosfera
afli concentra,tia marini de ozon. Mezosfera

i ;il;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;."
'*.--''.-

este celmai rece strat,iar temosfera este

Condi!fi meteorologice,climat gi atmosferi'

alcituiti din ionosferaqi magnetosferi. 8. Care factod antropogeni afecteazi schimbaiea climatului? Activitilile umane reprezinti factorii mediului antropogenicareduc la schimbarea inconiuritor $i influenteazi cImatul. In unele cazuri,acest

11, Care sunt cauzelecare

lanl dereac{ii F:
estedirect $i neechivoc (exemplu: de efectele

puncte calde$i punctereci. Acestfenomenduce la formareaunui gol gi aerul careseafli punctelor reci intri cu repeziciune deasupra lniuntru; astfelse formeazi vanturile. 12. Cum se numegtedomeniul care studiazi Pdmantul Eiatmosferasa?

idgafieasupra temperaturii Eia este efectul umiditilii),1n timp cein altecazuri, De mulli ani sepoartedezbateri mai pulin clar, la ipotezele careducla schimbarea referitoare decitrc menaomului. climatului burnila gi negura 9. De cenu suntceala, precipitatii? nu suntpreciPitatii, burnilali negura Ceala, nu cadpe sol.Burnilaqi ceala deoarece acestea seformeazlde celemaimulteori deasupra mdrilorSia lacurilor. Particulele de praf, fum ti car sare afecleazi claritatea aeruluisunt sub cunoscute
denumireade negurl. 10. Care sunt celetrei tipuri de nori?

Meteorologia este $tiinla care studiazi atmosfe!a Pemintului$i interacliunea sacu acesta ii cu toate formele devia{d, diundtoarealesubticrii 13.Caresunl efectele stratuluide ozon? subtierea stratului de ozonducela aparilia frecventea cancerului de piele. se Acesta datorcaziL
hidrocarburilor clorumte $i a

detergenti frigidere, fluorocarburilor din aerosol, din polistiren. ti produse 14.Ce fel de precipitafipot cldeaintr-un an? h oriceformi' Termenul de precipitalij serefere din aelpe solgi include: care cade deumezeali zipada,lapovila,grindina, ploaiafini gi ploaia. (Cea!a, ru suntprecipitalii) bumila $inegura

Norii pot fi de tipul cirrus (nori subliri),tipul cumulus(sub formi degrimezi izolate)$i tipul (auasPect stratus destratu ):

Condilii meteor<ilogice, climat gi atmosferi

1. Catesecunde sunt intr o zi?

O zi conline 86 400 de secunde. Fiecare

solari $i se apropiede perioadafectivi de rotatie a PimAntului, opusemigcerii aparente a Soarelui. 4. De ce a primit numilul M73 un grup mic de patru stele? Acesta reprezinta un alt cazde masurare a poziliei, care,in acestcontext,a fost determinate in mod simultan cu misurarea poziliei globalea formatiunii M72.

secunde este definiti caffind dumtaa

9 192 631 770 d,e perioadeale radialiei ce corespund tranziliei intre straturile hiperffne ale solului, in sistemul cesiu

2. Caree.le diferentainlre o zi siderala $i o zi solari?

O zi solari tine,de fapt, dela amiazi pAne h amiaza. ReprczintA duratadetimp decdnd vedem pentruprimaoari gipAnd soarele il vedem dln nou,in acela$i pe loc cer.O zi siderali: seraporteazi la stele. Duratadetimp de
cdndvedem o steaintr-unanumitloc pe cer)i : -.: -.

Grupulmic alcetuit din patrustele a pimit numirulM73. 5. De cesuntnoplile mai scurtedecatzilelein timpulverii? Existi doi factoricarefac, in general, noplilesi fiemaiscurte decdt zilele. Primul factor Soarele nu este un punct,ci arco formi aparente deaproape 32deminutedearc.Al doilea factor atmosfera refracteazilumina soareluiastfel incato partedin aceasta pe solcend ajunge soarele seafli maijos deodzontcu aproape 34deminutedearc. 6. Ce esteun Maraton Messier?
Obiectele Messier reprezinta un setde obiecte astlonomlce catalogatede citre astronomul fralcez Charles Messier. Maratonal Messieresteun termen caredescrieincercarea de a gisi cet mai multe obiecteMessierintr-o singurdnoapte. ' Zi, noapte $i anotimp

7. Care factor din anotimp faceca animalele si hiberneze?

vari in emisfera nordici. I l. Ce esle echinoc{iul de primivari? In emisfera sudici, echinocliulde primevare

u
v^ l

in regiunile temperate $i polare, anotimpurile pot cauza schimberi referitoare la cantitatea de lumini solari,faptcare face cauneleanimale si intrein hibemare sausa migreze, iar plantele si intreln stare latenti. 8. Caresuntfactorii de caredepi[d tipurile de eclipsi solari? Eclipsa solaridepinde de distanla la careseafle Lunafalade Pement in timpul evenimentului. O
eclipsi totali de soalese produce aluncl

#9

corespunde cu centrul Soarelui care traverseaza ecuatorul ceresc deplasAndu-se lnspre sudti seproduce in dataechinocqiului de toamnd din nord. Echinocliul deprimivari marcheazi primazi din anotimpul deprinivari. 12.Ce cauzeazi solstitiile? ln timp cePdmdntul seinvarte in jurul Soareluj, poziliaacestuia din urmi seschimbipe parcursul unui an din cauza schimberii pozitiei PimAntului fatedeSoare, produside schimbare mi$carea jurul de rotaliein proprieisale axe, 13.Ce sunt stelele dtlble? Stelele dublesuntdouestele carepar a fi o siDguE stea candsunt observate cu ochiulliber, $i cadoui stele cind sunt observate prin tlescop. 14.De ce are calendarul nostru ani bisecti? Pemantuluili ia aproximativ365 /a zile sefaci o rotalie completi ln jurul Soarelui. Agadar, zilele de un srert sunL adaugate r forma Dentru o zi Lot la patroani,De aceea existe anibisecti tot la 4 ani.

cand PAmentul
tntetsec-

teazipor{iunea depenumbre a umbreiLunii. 9. (lc inseamnieclipsa de luni? Eclipsele deluni aparatuncicandLunatrece prin umbraPementului. Din moment ceacest lucruse intampld numai cand Lunaseafli Pepartea indepArtati a Pimantului ?ta deSoare, :clipsele de
-'rnaapardoar cand estelune pfini. . r. aJre esleceamai lungazi a anului? := mai lungezi a anului estesoistitiulde vari. ,: iecare an, in ziua de 21 iunie mzelesoarelui pe fropiculRacului la 23.30'. -:-: f<rpendi(ular nord.A(easla zi reprezinta \olslitiulde -:-.r.lrne Zi r@pte gi anotimp

I . Cum contribuie plantele la circuitul apei? Plantele transpiri prin eliminareade

4. Care este cea mai lnalti maree astronomici? Ceamai inalte maree asttonomlca este aceea din primevara perigian

umezeali $i
acest

fenomen contribuiela evaporare. Prin evapoatarea aPer

cendatat
de Soarele, cetgi Lunaseafll cel mai aproape Pimant. 5. Cum seformeazi valurile oceanului? Valurile sunt de trei cauzate factori: forla gravitalionaH, vdnrul qi
cutremutele.

umezeala ajunge in atmosfere, secondenseaza ti cadeinapoi pe sol subformi de precipitalii. 2, De ceeste apavitali pentruviala existenti? Apaeste importantipentruvialadepeplaneta nimicnu ar supravielui. noastri,feraaceasta planetei Doue treimi din suprafata este acoperiti cu apa. Insi 937o din apa oceanelor estetoxici pentru: oameril:
plante

gravitationala este responsabili pentru formareafluxului gi a reflu-.rrlui.Fluxul apare ahrnci candapaeste ceamaiadenca. iar adinca. reflr.rxr.rl, cdnd apa este maipulin nivelului apei determini Ridi(area $iscaderea formareavalurilor. 6. Unde in lume seformeazi celemai inalte maree? Ceamai lnalti mareedin lumese formeaziin Canada. In aceasti pdvinla esteo
anumiti rivalitate intrc Quebecul Arctic $i Canadacu privire la caredintre celedoue defne ceamai inalte mareeoceanici din lunrc. 7. Ce factori contribuie la intensilicarca

i :Yantuluiprodusde valuri?
intensificarea Existefueifactori carecontroleaze vinh:lui produs de valurir viteza $i durata vantului gi drulnul apei.

Circuitul apei, valuri ti maree

:: ''

8. Ce este o mareede primiYari? Atunci cand Pamantul. Luna se ii Soarele aliniazi(cind e luni noui giluni plini),
,,ddiceturi le'de api provocate de Luni $i de Soare apar ln acelaqi loc pe suprafala Pimintului. Mareea

ll. Ceeste intelcepliain coronament?

sercfere h Ii coronament j precipitatiile interceptal interceptate i i I precipitaliile ; r I de frunzigul planteiqi care, din urmi, se rt in cele
t!-,

.Y{o

G&V

1, evapori in atmosferi,

pe sol. neajungdnd
12. Cale estediferenia dintre scurgerea de suprafa{i gi scurgerea in albie?

prcvocand lunard;i ceasolarilgi unesc apele o maree maiinalLa de(alInal!imea medie si mai joasi decat numesc maree ceamedie. Acestea se deprimevari. 9. Ceeste o mareeioasi(decvadiaturi)? Atuncicend PimAntul, Luna$i Soarele formeazi un unghi drept, fluxul cauzat demareea lunaracoincide solare.Acest cu refluxul cauzatde mareea fenomenfacecarefluxul safie mai scezutdecet valoarea mediegifluxulmai maredecit valoarea (decvadraturi). joasa formindmareea medie, 10. Ce sunt valurile de suprafali ale oceanului?

Curgerea continuesaualbia sereferdla debitul fluviilor, a rAurilor ;i a altor canale $i reprezinte un factorelementar in circuitulapei. Scurgerea de supnfali esteun termenfolosit pentru a descriedebitul apeirezultatedin ploaie,topirea pe sol. zepezii saudin altesurse, 13.Ce este infiltratia? Infiltralia reprezinti scurgerea apeidela suprafala solului ln pimin Odati inffltratl, apase transformi ln umiditate a soluluicauzati deapa subterani.
14.Cind sesparge un val? Un val carese<parge esleacelval a caruibatl nu
11 maL poate susune aoama, sl asrrelse
. ..i :

pribugegte. Un val sesparge atunci cendajunge in apemaipulin adenci saucenddoui sisteme iqi unesc fo4ele. devalud opuse

1. Curn se formeazi furtunile? Furtunile se formeazi

de tornadededesubtul furtunilor cu treznete9i omoaraaproximativ60 de oameni. 4. Furtunile se folmeazi doar pe Pimint? Nu, ti alte corpuri cere$i careau atmosferd suffcienti (in mod palticular colo$iiformali din gaz) au furtuni. Cel mai cunoscut exemplueste MareaPateRo$ie

atuncicendse dezvolteun centrude presiune scizute care este inconjumt de un sistem de presiune inalte. Aceasta combinatie defo4e opuse pot prcvoca vanturigi ducla formarea norilordefurtund,cum ar fi norii,,cumulonimbus". 2. Cumati descrie un r.iscol? Viscolul este o furtunein timpul cireiacad cantiteli mari de zipadi. Zipadaeste maipulin densidecit apa in starelichidi, cu un factorde aproldmativI 0 la temperatud utor subpunctulde inghelti chiarmai mult la tempemturimai scizute.AFdar o cantitatede apecarear prcduce 2 cm deploaie poate forma 20 cm dezipadi. 3. De cesunt consideratetornadele a fi cele mai distructive ti mai violente vijelii? Tornadele suntcelemai violentefurtuni de pe 100km/h 9i PoraJunge panila 483km/h. Pe

depe planeta DeSi din punctdevedere Jupiter. tehnic areforma unui uragan,aceaste fuduni este activi de celpulin 340deani,fiind descoperite decetreastronomul Galileo Galilei. 5. Ce este un ciclontropical? Ciclonul tropical este un tip de furtunacare se invarte in jurul unui centru de presiunescezute, alimentatide cilduracarceste eliberate atunci
cendumezeala se ridici fi secondenseazi. Acest tip de furtuni se formeazl la tropice,avandun camcterciclonic - de aici gi numele. 6. Cum arati adancurile oceanului ln timpul unei furtuni?

Adincurileoceanului rimin calme dincolo desuprafali. Acliunea valurilor afecteaze doarprimii 12-15 m dela suprafali in timpul uneifurtuni foarte
puternice,dar in mod normal efectuleste$i mai

Furtuni si nori

7, Cc estnorul ,,Cirrocunlulus"? norul de tip Cirrus laceparte ,,CirrocumLrJus": dintr o clasi caracterizata prin straturi subliri ti albe,fiecare dintre elefiind alcituitA din granulefoarte mici de ghea(i. Acesttip de nor se alli Ia altitudini foarteinalte de 6000-12,000 m. 8. De ce sunt nolii albi? Norii sunt albi deoarece picurii de api sau cristalelede gheali din ei sunt suficientde mari si imprd$tielumina a $apte lungimi de undi, carese unescpentru a producelumini albi. Norii vor apirea negri saugri daci ace$tia se afli ir umbra unor alli nori saudaci parteade susa norilor arunci o umbri deasupra propriei lor baze.

predominante la orele r;siritului ti asfintitului. 10.Ce surt norii de tip ,,stratus"?

Norii de tip sunt ,,stratus" nori cale seaminacu n\te ceartafuri ineDsetrase pestebolta cereasci. Acetti nori se afli cel mai aproape de sol fi pot aduceploaiesauburnili. I l. Ce sunt norii inalti?

De obicei, norii inati seforrneazi

lao aititudine

de 6 Km, in regiunea
troposferei. In regiunilepolare,sepot forma $i la o altitudine de 5 Km. De obicei,apainghealdla aceasti altitudine,a$adar norii sunt alcetuif din crisiale de ghea!i. 9. CAnd plimesc norii culoarearoEie, portocalie sau roz? Norii de culoarerotie, portocaliefi roz apar doar la riseritul sauasiinlitul soareluiti rezulte 12. Ce surlt furtunile de foc?

Furtunile defoc sunt

lonl

atuncicand atmosfera impri$tie

lUmlna soarelui. Norii nu au culorile doar reflecte razelelungi (qi neimpri$tiate)alesoarelui, Furtuni gi nori

conflagrali carealung
la o asemenea il1tensitate incat i$i

creeazA devanturi.Este ti suslinprop ul sistem fenomenul celmairispanditin timpul incendiilor depiduri $ia incendiilor mistuitoare.

13

C:' 5res

1. Care eslecel mai mare riu din lume? Riul Amazon din America de Sud este

de deplasare. in fiecarean, sunt pescuite

nilioane detore depe9te. Nu in ultimul rand omenirea obtinemultemateriale din oceane. 5. Ceeste un reu malur? Un rau cu inclinalia maipulin abrupte decet cea a reudlortineregi carecurge mai incetdecat acerlea drn urmn. Un rir maturare mLrlli

celmaimarerau din lun-re,

deoarece varsi mai multe api in oceandecAtorice alt riu. Amazonul vatsain ocean cateva milioane de metri cubi de api

2. De ceesteserati apamirii?
in parcursul sdupe uscat, apadizolvi toatamateria solubili cu careintri in contact$i o ducein mare. Atunci cind narea se evapori pentru a forma nori, sarea remane. Astfel,apamirii devinedin ce in ce mai sirati cu trecerea anilor, 3. Ce canlitate de proteine rezulti din oceane in fiecale an? Oceanele contin o cantitate imensi de proteine.iD fiecarean se aduni o cantitatetotall caredepiqegte 85 000000de tone melnce. 4. De ce sunt oceanele vitale pentru omenite? Oceanele ne oferi mincare, mineraleqi alte produsevaloroase. Acestea conferi ti un mijloc

afluen{i ;i arevolumuldeapi la virsaremai maredecdt celal riurilor tinere. Canalele sale pe ldfme decit in erodeaze mai degrabi (Exemple: adAncime. Riul Mississippi, Riul Sf. Lawrence etc.) 6. in cedirecliecurgeun riui Mulli oameni credci majoritatea raurilorcurg dil nord inspre sud.De fapt,riurile curgla vale indiferent de direcfie, deseori urndnd un curs meandric careimplici maimultedirecliide puncte cardinale. 7. Cesunt petele lunare?
Petele lunare sunt campii intinse de bazaltcare se alli pe Luni, desprecare astrol1omii

din trecutaucrezutci sunt ochiuri de apd, numindu-le ,,meri'l

14

Riuri, miri 9i oceane

8. Care esleceamoi mare resursi de Detrol?

Oceanele reprezinta una dintrecele maimari resurse de petrol. Aproape o treimedin petrolullumii este extras din cdmpiile din largul oceanelor Zonele caresuntcele mai cunoscute pentruextractia petrolului suntGolfulArab, Marea Norduluiti GolfulMexic. 9. Careeste celmai mareocean depe Pimant?
Oceanul Pacilic acoperi o suprafaldde 165milioane de km'z.Este de doui ori mai mare decat OceanulAtlantic. Are o adancimemedie de 3.9ldlometri. 10, Care estecel mai adinc lac de pe Pdmdnt?

deoarece acolo nu ' tSilFJ Jltrtrfl"Pd.il] ajunge luminr. i, l'iR , ,, ,^1,, ,; ^ qlffiS]'-lLJilJ!fl ,0.i"".,'-,.u",r. -"';
presiune toar te mdre cauzata deapa de -:tX -/'i. dea.upra. iarplanlele nu pot tolera acearti
PIeSrune. 12. Care rau deline recordul ca fiind cel mat scurt rau din lume? Cel mai scurt rdu din lume, potrivit CA4ii Recordurilor, estereul Roe. Are o lungime de doar 61 de metrl sl curSe intre rad Giant Springs9i rdul Missouri aflat lAngi cascada GreatFalls,Montana. 13. Cati cantitate de diorid de carbon este absorbite de oceane? Oceanele absorbintre 30o/o din cantitatea $i 50o/o de dioxid de carbonrezultatdin arderea combustibiluluimineral. Dioxidul de carbon estetransportatin jos de citre plancton.Orice schimbare in temperatun apeidin oceane influenteaze capacitatea planctoDuluide a ridica la suprafaqi dioridul de carbon.Acestfenomen are repercursiuniasupraecosistemului, deoarece planctonulformeazi bazapentru mencare. 14. in ce procenl estestocati apa dulce a lumii sub formi de gheatd? Aproximativ 70% din apa dulce a lumii este \locata\ub formi de gheali.Ace\rlip de rpa \e afli in rnareparte in regiunilepolare.

I -7

Lacul Baikaldin parteasudici $i centralea Siberieiare o adincime de 1.7km. Estevechi de aproape 20 de milioane de ani $i deine 200/0 din apadulce a Pemantului. 11. De ce nu crescplante in ape foarte adanci? Plantele nu pot crettein apelefoarteadenci,

Rauri,miri $i oceane

1. Ce plante crescpe munfi? Plantele carecresc pe munli sunt: coniferele, stejarul, ar{arul,ienupirul, flori-de-co11, muqchide copaci, ferigi ti plante agilitoare. 2, Care estecel mai inalt munte din lume? Cel mai inalt munte de pe uscatesteEverest (8848m), dill Munlii Himalaya.

5. Ce sunt muntii vulcanici? Munlii 11 canici seformeazi atunci cand roca ro p . l.s r a umJ g m. d in a d ; n c u lP a ma n lJ lu i e r u p e Exemplede munli $i seaduni la suprafale. vulcanici: MunteleSl Elenadin America de Nord qi Muntele Pinatubo din Filipine.

6. De ce sunt muntii mai reci decat solul? Munlii sunt mai reci decit solul,deoarece Soarele incilzeqtePhminlul de la sol in sus. Radialiile Soarelui tre. prin atmosfera ri ajung pe solul careabsoarbe cildura. in general, aerul careseafle cel mai aproape de suprafala Pimantului estemai cald.Aerul carese afli la altitudineaunui munte estemai pulin incilzit, deci,estemai lece. 7. Ce esteun vulcan?

3. Cum seformeazi nun{ii? Munlii seformeaziin decursul unorperioade indelungate detimp prin forleinimaginabile careauloc in interiorulP;mantului. Munlii se fonneaziin urmaactivitalilor vulcanice, a eroziunii saua perturbaliilor giridicirii scoarlei terestre. 4. Caresunttipudle de munti?
Existi cinci tipuri fundamen tale de munli:
domurll

Vulcanul esteo formd de relief geologice (de obicei un mul1te)unde magma (roci din interiorul Pim:intului topita sau transformati in starelichidi de citre presiunea $i temperaturaridicati) etupela suprafaqa pdmllltului. 8. Care estecel mai inalt vulcan din lume? Cel n'raiiialt r.ulcandin lulne esteMauna l(ea (4205m) din Ha$aii. Seridici la 10 000 m deasupra oceanuluipornind de la bazi.

ondula!ii ale solului, ialii vulcanicili platouti.

16

Munti Eivulcani

9, Care estediferenla dintre lavi qi magmi? Magma esteloca lichide din interiorul vulcanului. Lava este roca 'vrrlcanici (magma) carese scurgedin vulcan.Lavaproaspeti are o lemperaturA cuprins;Intre700ti I 200C'fi. in timp ce se scurge, culoareaei setransformedin rogu in alb. 10. Care este cel mai mare yulcan activ? Cel mai mare vulcan activ din lume esteMauna

12, Care Yulcan a ucis cei mai mulli oameni?

m
9

Erup$adin l815 a !'ulcanului Tambora

din

ffi# '4ls

Indonezia a ucisceimai mulli oameni. A fosto eruptie colosalicare a trimis cenute in stratosferi qicare, apoi, s-aimprattiat
mai departein lume. l3,Care sunt tipulile de couuii l-ulcallice? Geologiiimpart l'ulcanii in patru tipuri principale: con formaldin cenu);\'ulcani.;. vulcani compozili,vulcani-scut$i domuri diD lavi.
1.1 ." ,

Loadin Hawai, unde faimoasa cafea este cultivati in solulr vulcanice. MaunaLoa seridicela
,{ 170m deasupra nivelului mirii. 11. Care estecel mai mare vulcan din Sistemul Solal?

14.Cali \Tlcani eristi in lume?

Pani acum,cel mai mare lrrlcan din Sistemul nostru solaresteMuntele Olympusde pe Marte. Are aproximativ27 km iniltime. Escaladarea munte ar fi o adevirati aventuri. acestui

Conformcerliirecent apirute,Vulcanii Lumii, publicatede Institulia Smithson, existi aproximativ l51l n canicare a suntconsiderali
fi activi. Mai eristi $i alli vulcitm cu aspect

inspeimentetor
cum ar fi lui ,,Scaunul Arthur" din Edinburg,care estevechi gi inactiv

Mun{i $ivulcani

17

l. Cale estecel mai intins biotop terestru

din lume? Taigaua este celmai intinsbiotop din lume. Taigaua se

cardcteizeaza prin piduri de coDifere. In Canada, aceasta estecunoscuti sub denumirea de pidure boreald.

caretdiesc in piduri sauin imprejurimile aceslora. Phdurile ofera: fructede padu r(. (iuperci, plantecome.tibile.vanat,plante medicinale$i aromate$i nutrc!.

5. Caresont celepatru straturialeuneipiduri

temperate?

Stratul celmai desus estecoronamentul compus din copaci inalfi, ajungila matudtate. Sub coronament seafli o zone cu trei straturi, care confere umbri. Celmaiinalt stratal zonese acester
Tundra esteo nume$tesub-coronament. Subacest strat se aflA stratulde arbu$ti.Cel mai jos strat este reprezentat de plantelecarecrescpe sol. 6. Sunt pidulile ingriiite cum trebuie? S a inregislral o scadere al:;lin ceea ceprivelle zoneleimpedurite,precum $i zoneleoriginalede pedure,cAt$i in ceeace prive$teutilizarea sectoruluiforestier$i o cre$tere a zoneiforestiere afectati de insecte, boli $i alte cauzedtunitoare. 7. Ce sunt incediile forestiere? Incendiileforcstiere, provocate de nature saude manaomului, sunt acelea careard vegetalia din

zoni impedurite caractenzata prin temperaturi joase. Existi douetipud de pidurc. Acestea sunt:tundra principali alpini $ipedurea arctice. Vegetalia carecre$te in regiunea detundri este formatl qi ierburi. din:arbu$tii pilici.turba. lichenele 3. Cenal este Ziua Internalionalb a Pidurii?
rmernaFonaIa a Pidurii se sirbetore$te in data de 2l martie; : ii detoamnifu emNrerasu(uca. ln aceastizi se sirbitoregte contribulia $i valoarea pidurilor. 4. Le produse seexlragdin Padurel Pidurile sunt foarte importante pentru.oarienii

Pedurarii au impe4it aceste incendiiin trei tipuri: incendiile de sol,careard stratul de humusal afternutului din pidure;incendiile desuprafali, care ard arboretdtenir al pidurii qi incendiile coronanentului,carecuprind in fleciri intreg copaculsauarbu$tii.

18

Pidud

J. aum '< adapteaza plantele din delerl climatuluialid?

Plantele dedesert facfatesecetei $isirii, cum ar fi plantele xerofite. Acestea au apein frunze, rdddcind qi tulpini. Alte plante de de$ert au
radaclnl

11.Carepiduri sunt denumite,,Plimenii planeleinoastte"? Pidurea tropicalia Amazonului este

cunoscutesub denumireade ,,Pliminii planetei noastre] deoarece transformd neincetat dioxidul de carDonln oxigen. 12. Care sunt efectele protectoare ale pidurilor?

ru
#"J&

lungi qi rasffnte care ajung pani la pAnza freatici.Acestea aufrunzemici,subformede lepi careemanimaipulini umiditate. 9. Cali oamenidin lume depild de piduri?
Aproximativ 4.6 miliarde de oameni depind,in parte sauin totalitate,de apa carese gase$te in peduri. Mai mult de I miliard de oamenicale triiesc la limita sdriciei,in lumea lntreagi, depind de piduri, de unde i$i procure hrana.

Copaciijoaci un rol important in conservalea ecosistemelor, mentin apacurati $i impiedici saureducgradul de pericol al inunda;iilor, al avalantelor, al eroziunii $i al secetei. 13. Cum sunt recunosculespeciilede plante in mangrovi? O mare varietatede speciide plantepot ff

recunoscute in zonade
m:lngroval lnsa

10.Cum pot afecta pidurile schimbarea de climat? Pddurile influenqeazi schimbarea de climatprin cantitatea dediorid decarbon din atmosferd.

din cele110 specii Iecunoscute,

doar 54 de speciidin 20 de clasede 16 familii fomeazi

mangrove'. ,,adeviratele 14.Dali numediferitpentru fenelele temperate! Pidurile temperate sunt cunoscute sub denumirea de "Preerie" ln AmericadeNord, America deSudqi ,,Stepe" in Asiagi ,,Pampas",ln Africa.
Piduri

19

):*

l. Unde se afli cele mai secetoase regiuni din lume?

6res

din vegetatia montanili din biotopulzonelor cu arbuttiti formeaza tundraalpini. 5. Cesunt fanelele inundate? Fenetele caresuntinundate periodicsautot timpul anului,cum ar fi linutu le mlAftinoase din Florida sauPantanal din Brazilia, Boliviasau Paraguai sunt numite
finele inundate.Acestea apar cel mai desla tropice $i subtropice. 6. Ce fel de clinat estepredominant in regiunile de degert? Detedurile au climat foarte aspru.Aceste reSlunrsunt camclenzate prin precipita!ii scizute,in jur de 250 mm pe an gi temperaturi mediede aproximativ18 C'. 7. Care estealmosferain finelele din savane? Savana esteo fAnea{iunde temperatudle sunt ridicate, cu perioadede secetiti unde crescputrm copacl.Acest mediu se afli intre faneali $i pidure. Savanelese formeazi la tropicelegi subtrcpicele secetoase.

Regiunilecelemai secetoase din iume sunt celedin de$erturile Sahara, gi Iranian. Degertul Thar, carese intinde pe o suprafate de aproximativ9 000 km, din Africa de Nord pani in India. l. Caree\tc cel mai intin\ de\ert recedrrl lume? Cel mai intins degertrecedin lume este Degertul Antarctica. suprafali de peste14 milioane de krn':. 3. Care estecel mai arid degertdin lume? Detertul Atacamadin America de Sudestecel mai arid degertdin lume. Seafli ln America de Sudqi se extindepe o lungime de 966 km intre

Muntii Anzi ti Oceanul Pacific.A fost creatde zonaferite de ploi a Muntilor Anzl. 4, Unde seafli feneteleParamo? Zonele verzidela altitudinimari,seaflA pe giruriledemunli inal1i din toati lumea, cum este Paramo din Munlii Anzi.Aceste zone facparte ti

20

De$elturi$i fenele

8. Ce alimal estedenumit,,Vaporul Delertului"?

ll. Ce esteo oazi?

Cdmilaeste denumiti ,Yaporul De$ertuluii Poate fi gasite pe teritoriul secetos al detertului. Poate rezista perioade indelungate de timpl)r, apa. Arecon\tructia deatanalura incetsAreziste in zonele cu climatsecetos. 9. Cum ajutdfenelele montane la tinereasub controla eroziunii? Fanelele montane ti arbu$tiisunt marile bazine de colectare a apeiprovenite din ploaie in Africade Sud. Acestea reduc
instantaneu scurgerea apeigi, deci,eroziunea. 10. De ce in Mpumalanga Highveld nivelul de poluale estecel mai ridicat din lume?

izolati in degert

vegetatie, $icareseafli pe lingi un fir de api sau o surside api similari. 12. Caresunttipurile de dunede nisip? Dunele de nisipseaIli peste tot in lume,dela cAmpiilede coastA ti malurile riurilor, pini la degerturile aride.Existi cinci tipud fundamentale de dune:barcane, liniare, in formi destea, in formi dedomqicurbate. 13.Caresunt celetrei tipuri de fane!e? Existetrci tipuri

1. Unde se aflA regiuni polare in Sistemul

4. Ce animaletrdiercin reeiunea arclica?

Solar? Sepresupune cdpe LunAar exista cantitili substanliale de gheafi in craterele adinci din zonele polare,unde nu aiung razelede soare. Ma{e, asemenea Pimanfului, arecalotede gheali. irr cazulplaneteiUranus,
insa, inclinalia sa foarte mare pe axi face ca, in mod alternativ, polii sAfie indreptali direct spre Soare.

Uneleanirnale hiberneazl in timpul lunilor friguroase, iar alteanimale (cumar fi pescirulul arctic) iti petrec varain regiunea
arctice, dar migreazi atunci cAnd temperaturile devin scezute$i hrana rard. 5. Careesleceamai scazule lemperatura iffegistrat[? Ce mai scizuti IemPeratu

polare 2.De cesuntregiunile indicatori importanli cararati stareade siniLtatea planetei? polare Regiunile sunt indicatori importanlicare arati starea de sinitate a planetei. Ace$tia suntvitali pentruprocesele globului legatede atmosferi,cuenti oceanicigi circuihrl lor,
In crmatul gloDat$t Dtoct!ersllate. ScnunDarr

pemant
C89C") a fost inregistratd
1n Antarctica.

6. Cum esteclimatul in regiunea arctici? in ceamai mare parte a anului,temperatudle rimin sub punchi de inghel, ajungAnd deseori la 40 C'. in aceasta perioadi sufli vanturi foarte puternice. Pe timpul verii arctice, estedestul de

mediul polarvor dlce la schimbiri in altezone arepraneler.

rn reglunea

insodt ti temperaturilepot ajungepana la r0 C". 7. Existi resursenaturale in regiuneaarctici?

Da, existe cateva resu$e foarte in valoroase regiunea arctice. Aceastd regiune estefoarte valoroasd, deoarece detine

de 24 ^oapte de ore in decembrie (iarna arctica) $i ziride24 de ore in

ime$e cantitili de resurse natunle cum ar fi

metale, aur ti petlol.

22

Reiunile polare

8. De ce estefrig in regiunea arctici?

12.Undepot fi

Cantitatea de energie solaricare aiunge pe orice supmfalade pe Pemant depinde, in pe mareparte,de iniltimea la careseafli Soarele cer.Aproapede ecuator, razelesoareluiajung direclpe Pamint. conferind o caldura inlensa. in timpulvedi,soarele urci pe boltacereasce doar panah jumitate. 9. Existi urti polari in Antarctica?
1\U, nU ex6ta .L_

;;;";""'""' drasp{ilY
SX. ,u*Ku #
indepirtat,in pdncipalin CerculPolar. (Pir{ile de nord din Alaskaqi regiuniledrn no(d-vest, Islanda Groenlandei). Sipe coasta Aceasti \''ulpe triiette in vizuinisepate intr-un deal,stdnci sauin malurile raurilor.

inle{nile !.ulpile

l:":::.yT:::T:'::T"".':.i" ", "ras

urgi polari in

i,,fi:a." w" .--.' r*'fiff ?*t*:,

in emisfera nordici. 10.Careeste ceamai intinsi masi din regiunea arctici? ceamaiintinsi pAturide Groenlanda este ghealedin regiuneaarctice.Aceasta reprezinti l0% din rezerva de api dulcedin lume. I 1. Catespecii de pisiri iqi au cuibul in Antarctica? Aproximativ45 de specii de pisArii9i au cuibul in sudul Antarcticii, toateficand

,: i.;,.g-,, lJl'

13.Undesegesesc urgii polari? Ur$iipolari segasesc la Polul Nord. Maipotfi intilnili in Groenlanda qiin nordulAmericiide Nord,Europei $iAsiei. 14.De ceeste Antarcticaatatde importanti pentruplanetanoastri? Antarcticaesteo zoni de aproximativ6 milioane dekm'?izolati h era glaciali. Apelesalecuprind mai multeformedeviali decat o pddure tropicala, iar
coastele sale

gizduiesc celemai extraordi nare animale

Regiunile polare

23

iintr

l Care sunt caracteristicile pisirilor din ela noasfue? Pdsirile din era noastre(subclasa neornitelor)sunt membri ai clasei,,ave" , au supravietuit penA azi $i coexisti alituri de oameni.Pisirile din era noastraau Pene, cioc firi dinfi, clocesc oua cu coajatare,au o

4. Care a fost ceamai vecheDasire ?

Ceamaiveche pasirc este cunoscute subdenumirea de

,,Archaeopterlx" $i a treit acum 150de nilioane de ani. Avea dimensiunea unui corb, era

acoperita cu pene$i aripipe cap. 5. Cum comudci pisirile?

Pesirile sunt sociabile; ele comunici folosind semnele vizuale,chemiri $i centece, li participi in comportameniul social prin crellerea in comun a puilor, la vinitoare, in stoluri ql atacarea aaimalelorde pradi. 6. Care pisiri ii aiuti pe ingineri se depisteze scurgerile? Co n d o ru la me ric ari na ju U p e in g in e ris a depisteze levile de carbumnti caresunt fisurate sausparte.Carbunntul carese scurgeare

rati metabolici ridicati,inimaarepatrucamere, greutate mica,cu sistem osos rezistent, nembrele superioare subformi de aripi9ipot zb!tu. 2. Ce specie depasiri este cunoscutipentru mimica sa? Papagalii suntrenumilipentrumimicalor.Au o gami largi de articulalii. Papagalii silbaticinu imiti. Doar papagalii de casd imite
mimica oamenilor;i zgomotele pe carele aud. Papagalii gd din Africa sunt cei mai iscutiti lmltaton. 3. Care piseri parcurg in zbor 804 km pe zi in ciutarea hranei?

mirosul asemanator
llranel consumate de condori (ace$tta se hranesccu staNuri), iar pAsi{ile adunatela un

ln silbeticie, papagalii
lvracaw $t Cockatoopot parcurgein zbor in medie

loc le indici echipelor deintervenlie unde trebuierepamtetevile. 7. De cenu pot manca ciocolatipapagalii? Papagalii nu pot menca ciocolati, deoarece aceasta estedeunitoaretrupului lor. Ciocolata, cacao, caleaua conlinleobromina. care Siceaiul poateducela o stareexcesivide agitalie,la cardiopatie saula moarte.
Viata ln aer

8. Care estesingura pasdreotiiyitoare din lume?

Singura pasere otrivitoaredin lume este pitohuiulcu creasta din Papua, NouaGuinee. Otrava seafli in pielea gi penele sale.
9. Care esteceamai male pasire de ptadi? V u l l u r uld in M u n lii A ndean esle ceamai mare pasare de pradadin lume.Ace.r\la pr\are cantare$te aproximativ 12kg ii masoard ll0 cm. Deschidera aripilor are o lungime mai mare de 3 m. 10. De ce unele pisiri migratoare se deplaseaziin stoluri in formi de V? Deseori,raleleti ge$tele migratoarezboari in *loluri in formade V Fiecare pdsirezboara in apropierea batAilorde aripi alevecineisale,iar acest vant in plus mAre$te inillarea, $i astfelse econolniselte energie.

deobicei, cu 7-8 gmdemairidicata decit a omului.

12. Care pasire esteceamai rapidi?

ru

'Et".Je

cea $oimulcilitor este mai rapida pasere zburitoare. Acesta se deplaseazi cu o vitezi de 160km pe ori. 13.De ceunelespecii de pisiri au o importantd economici? Multespecii depeseri auo importanli
economici, fiind in mare parte o sursede hrana oblinuti prin vanitoare saucrescetorie in ferme. Unelespecii,in particular pisirile cintitoare $i papagaliisunt preferate ca animaiede casa. Alte utilizeri includ colectarea de guano careeste folosit drept ingritement. Imagineapdsirilor esteprezenti in cultura oamenilorincepandde l.rreligie pina la poeTie populara. ri muTice 14. Care pasire are celemai lungi aripi? Albatrosulriticitor are celemai lungi aripi dintre toatepiserile din lume. Aripile acestei atunci Pasari, cend sunt intinse, misoari aproximativ 3.3 rn. Albatroqiiiqi petrecceamai mare parte din viali suftoiand apele oceanelor, departed uscat,ajungendse stribate kilometri iDtregi inti-o singuri zi. i$i clocesc ouile Si

I I . Care estelemperatura medie a corpului unei parari? f( nperatura mediea corpuluiuneipasari este. Yiata in aer

25

?e
s

1. Care pisici este stipana pisicilor? Leul esteregele felinelor Seremarci fali de alte pisici nu doar prin infiligarea sa impunitoare, ci $i pentru ci este singurafelini care trdie$te in grupui socialeorganizate. Leii masculicare ajung la maturitate candrescpane la 223 kg, avando

4. Unde triiesc leoparzii? Leoparziitriiesc in Africa, Asia Mici, Asia Centrah ti Orientul indepirtat. Sunt cei mai raspendilidintre

toatefelinele. Potcentiri intre23 - 91kg. Leoparzii suntanimale nocturne, vanand in marepartenoaptea. Suntcetiritod fi siritori pot agili.Leoparzii avea pitati saupot fi blana negri. 5. CAte speciide mamifere existi?
in zilelenoastretriiesc aproximativ 4 000 de speciidilerite de mamifere.Acestea existi pe Pimant de aproximativ 200 de milioane de ad. Toate mamiferele au pir, inclusivelefanliigi balenele. Toate mamifereleau singelecald. 6. Unde in lume pot fi gisite pisirile tucan? PAsarile tucan pot fi gisite numai in tropicaledin America Centrali fi de Sud. Unele speciide pisari tucan au ciocurilelungi catjumetatedin

lungime a corpuluidepXni la 3 m. Leuleste singura felini careareun smocdepir in virful

coztt.

2. Cum sedeplaseazi o amibi? Uneleorganisme alcetuite dintr-osinguri celulA, cum ar fi amiba, nu au membre independente cu ajuton cirora sese deplaseze. in schimb, eledezvolte extensii alecorpuluinumite pseudopode (,,picioare false") cu ajutorulcirora se deplaseazi. 3. Ce animalpoatevedea in direcfii diferite in acela$i timp?
Cameleonul lti poatemiqcaochii independentgi poatevedeain doui dircclii diferite in acelati

ti-p. -.,,.'.,,....

.,.

corpullor 7. De cestauliliecii atirnali cu capulinjos? Lilieciiatarne cu capulin jos,deoarece nu pot stadrep(i,cu capulin sus. Oasele picioatelor
Viata la sol

26

suntpreasubliricasi le poate susline corpul. Lilieciitreiesc 20 - 30de ani,o perioadidetinp pentrunilte animale remarcabil deindelungati atatdemici. 8. Ce insecti poaletrii pini la noui zile firi cap? Gandacii de buciteriepot trii pani la noui zile firi cap. piciorul DacA unui gdndac de buciteriese rupe, creqte altul poate rn locul lur.t9r scnrmDa orecll4 oe deplasare de 25 deori intr-o secundi. Gandacii debucalirrie pol pina la o luni lArA 'upravielui hrana saptamani ftra apa. 1ipi,ni la doud 9, Careeste diferenlaintre Ienlarul femeli qi Janlarulmascul?
Numai femelele inleapa oalnen1t, Masculii se hrinesc cu lichide naturaledin

11. De ce nu trdiesc pingrfnii la Polul Nord? Locurile izolatedin nord, potrivite

pentru pisirile care vaneaz5 pe$ti, sunt deiaocupate de citre pinguiniinegri li alteanimale, agadar ar fi foarte ciudatcapinguinii sAincercese invadeze aceste
locuri. $i mai di{icil

ar ff pentru ace$tiase traversezeregiunile tropicaledintre emisfera de sud qi ceade nord, careau un climat nu tocmai propicepentru pinguini.

12.Ce dimensiuniau ceimai mali ceini? Danez Ceimaimad cainisuntMarele ti Ciinele Lup Irlandez. Celmaiinalt MareDanez peni la 103cm,iar celmaiinalt a ajuns pina la 100 Caine-Lup lrlandez. cm.
13. Cale piianjen are mutcitura veninoasi?

plante dehrana. li cu altesurse 10.Ce s ar intAmpla daci habitatul cangurilor ar dispirea?

Perioadele de seceti sunt celemai nepdelnicepentru cangud.Acestea apar fiecvent in regiunile indepirtate ale Australiei,iar canguii sunt nevoiti sAse adapteze.

Doarfemela din specia numiti ,,Viduva neagri" aremu$catura veninoasi.

Veninul

masculului din
aceeafi specie nu

esteotrevitor qi nu 14.De ceniperlescAerpii?

Viata la sol

?e

l. Ce esteo linie lalerali?

dizolvatestepreluatde citre sange, iar dioxidul decarbon este eliberat in api.

4. Ce petti pot umbla pe sol?

Linia latemlAesteun rand de solzipe care majoritatea pegtiloril au Pe partea lateral5$i care se intinde de la cap la coadi. Sub acegti solzi,se afli un sistem de canaleumplute cu lichid ti celulespecializate, caretransmit vibratii citre creier.Linia latetali ii ajui; pe petti si detecteze obiectele. inclusi\ animalelede pradi. 2. De ce sunt pe$tiivescoti?

Bibanulciliritor, un peqte mlnunat, ca.re se gisettein India, poate umblape solatuncicand apadin ascunzatoarea saseace. 5, Caleeste celmai marepettedin lurne? Celmai marepegte este rechinul baleni,care poate ajunge panela o lungime de 5 m. Are mai mult de 4 000de dinti, insi fiecare areo lungime
de 5 cm. Pe parcursul vielii, un rechin poatesi aibd 1 000 de seturi de dinti.

Peftiisecreti un tip demucus careiese din pielea

lor. Acest strat vascos este important deoarece oferi proteclieimpotriva parazitilor $i a bolilor, acoperi

6. Cecaracteristici au unelehidrofite? Hidrofitele aucuticule subfiri.Cuticulele impiedicl pierderea de ape,astfelmulte hidrofite nu aunevoie decuticule. Din moment ce stomatele suntdeschise in ceamai mareparte a timpului, apaexrsta din abunden!e. Acest lucru tace ca celulele de pe stomati se6mand inactive. Frunzele mari ti latedela suprafala plantelor le mentinin state deplutire.$i saciideaerajuti la plutire. Acestea au redicini mici asfelincet apapoatesi petrundedirect ln frunze.

rAnile mai repede $i ii aiuti pepetti sesedeplaseze prin api. Unelespeciielibereazitoxine in acest
\lrat. loxine care li lin departepe alaCatori. In

timp cealLe specii lsi folosesc stratul r irsros pentrua $ihrinii puii.

urul apei

7. De ce sunt pe$tii esenliali pentru societate? Pettii sunt foarte importanti deoarececonstituie

o sursi de hrani pentru oameni. Acettia sunt pescui{i din silbdticie saucresculi in acelagi mod ca$i vitele saupuii de geine. 8. Ceteinotitoare ate un rechin? Rechinularetrei inotitoare. Au doui inotetoare dorsale 9i una Pe denumiti
qi inotitoare pectomli, iar inotetoarea caudali estecoada. 9. De ce nu pot manca rechinii pegtii care se umfli? Rechinii nu pot mAncapegtiicareseumfle, deoarece acegtia se umfli asemenea unui balon 9i inleapi interiorul gurii rechinului cu acele sale. 10.Caree\le mai periculos pentru oameni: rechinul sauviespele?

de oameni inoati in larg, iar rechinii ucid in jur de 6 oameni. Doar 25 de rechini au atacat oameni. Agadar viespele estemai periculos. IL Ce peQte poate zbula?

zburAtor aluneci in direclia curentilor de aerdela suprafa,ta apei, uneorila 6 m ceasupra aPel.
12, Unde triie$te ulsul polar? Ursul polar tdiette in OceanulArctic Siin zoneleinconiudtoare. Caracteristicile saleil ajutesi seadapteze mediului rece. | 3. Careestediferenlaintre balena cu fanoane ti balena cu dinli? Difercnla consti in modul lor de a sehrini Balenele cu din! se hrinesc cu pe$timari ti calmari, fblosindu-9i dinlii. Balenele cu fanoanele folosesc ca pe un ciur )i sehranesc cu animale mici,cum ar ll

14.Care

:carapacea unei n,tii iir'tue

$r ceil q uner Droa$le

paceabroagtei in timp ce

e este mai plata

Via{a in qi tnpreiurul apei

29

1. Care estediferenla dinhe o catastole naturaliL $i un dezastru nafulal?

estecel mai desinte{nil dezasUu 4,Care nafural gi de ce?

O catastrofinaturali
esteun fenomen ce va aveaun efect negatrv asupra oamenilor ti a mediului inconjuritor. Multe catastrofe natuale se leagl una de cealalti, cum iu fi cuttemurele care pot provoca valud tsunami, seceta
care poate duce la foarnete Si bo1i. Un dezastru

Celmai des intahit dezastru natuml (ti care provoace celemai multevictime) suntinundatiile. apar Acestea atuncicdnd apadin zoneaflatela altitudine inundi zonelemai joase.Inunda,tiileduc la sunt: pierded devieli ;i bunud. Alte efecte de culturi $i de vegetatie, bolile, distrugerea intrerupereadistdbuliei apeipotabile. 5. Ce a proyocat cutremurul carea lovit Marea Britanie in februarie 2008? Cutremurul a fost provocatde rupereabrusce gi deplasarea de a lungul unei falii, Ia 18.6km sub adancime Lincolnshire. 6. Care estediferenta intre tsunami si maree?
Tsunami gi mareea sunt doui fenomene total Mareea esleun val maj mic de ape diferite.

naturalesteconsecinta unei catastrofe nafurale (exemplu: sau erupliile vulcanice,cutremurele activitilile alunecirile de teren) 9i afecteaze oamenilor. 2. Care sunl tipurile de dezastrenaturale? Dezastrele naturalepot fi de ordingeografic, hidfologic,

aluneclrile de teren, wlcanii. Dezastrulde ordin hidrologic include valudle taunani, inuBdatiile.Dezastrulde ordin climatic includefuiiirria cu grindini, ciclonii etc. orasului Plur\? 3. Cea dusla distrugerea

1nanultots, o
avalatrSi a ingropat oraSul Plurs, din ElveFa. Aceasti :uunecatre oe zaPa(ut este cunoscuti sub

denumireade Rodi. A Avalanqa fecut2 437devictime

cauzatde interactiunile gravitalionale dintreSoare, Lune$i Pemant. Tsunami este un val marin cauzatde un cutremul produssub apesaude o de alunecare teren(de
obicei prgvocati de un cutremur) care deplaseazi apa m{rii.

30

Dezastrenaturale

7.Cete cutlemureseploduc anualin sudul Californiei?

Anual, in zona de sud a Californiei se aproxlmatlv 10 000 de cuttemute.

10,Carezoni reprezinti punctul fierbinte pentru o eruplievulcanici?

Inelulde Foc,de-a lungulmarginilor Oceanului Pacific reDrezinti un Dunct fierbinte

ffi w*s

Multe dintre eleau o intensitateatatde mici incetnu sesimt.Doarcateva sute au o magnitudine maimarede 3.0$idoar 15-29 depifesc o intensitate de 4.0. 8. Ce ducela apariliacutremurelor? Cutremurele aparatuncicandplecivaste sau stanci din interiorul PAmentului serup brusc sause deplaseazi subpresiune, trimiland undede goc. Mi$ciri bruste de-alungulfalieidetermina pamantul sesecutremure. Majoritatea cutremurelor aparde-alungullisurilordin scoar[a terestri, denumite falii. 9. Ceeste un uragan? giganlice. Uraganele 5unt furRrni tropicale in
formi de spirali a

Pentru erupliile \''ulcanice. Aproape 907o din vulcanisunt situaliin Inelulde Foc,o fagie del'ulcaniceincercuie$te marginile provine Oceanului Pacific. Termenul ..vulcan dela numele, Vulcan, zeual foculuiin mitologia tomane. I l. Ce este o torntrdi? Tornadele auformauneipelniiverticale format din aercesehvarte foarterepede. Vanturile lor pot depa$i 402km/h li pot croi un culoarcu o letimede 1,5km $io lungime de 80dekm. Tornadele iaunagtere din furtunilcu grindina gi suntlnsofite deseori degrindine. Furtunile cu tunetecarcau o durati marede viali sunt denumite la celemai ,,supercelule" 9idaunagtere distrugitoare tornade.

cercrvanturi potajunge
pini la o vitezi de 257 km/h ti precipitatii pdndla 9 trilioane de litri de ploaiepe zi. Aceste uragane sunt cunoscute sub denumirea de cicloni ln nordul Oceanului Indian 9i in Golfirl Bengal, Oceanului ti ca taifunuriin vestul Pacific. Dezastre naturak

12.in carestat din StateleUnite nu s-aprodus niciun cutlemur din 1975- 1995?
In penoada 1975 - lyy5, au exrslaldoar palru state din Statele Unite in care nu s-a produs

niciun cutremut Acestea sirnt: Florida,Iowa, North DakotagiWisconsin.

31

l. Care estesezonulde inundalii in Cascada

Victoria?
Inundaliile in CascadaVictoria apar

gdzduieqte sutede speciide pume,lupi, somoni, u$i cenutii $i ur$i negri. 5. Unde se afle Oaza cu o suti de copaci?

pela mijlocullunii aprilie cand aproximativ625de milioane de litri de api pe secundise prav escpeste 2. Caredelti este ceamai marezoni de stufili$ neafectat din lume? DeltaDunerii esteceamai marezonede stufidt neafectat dir lume.Aceasta a fost desemnati a biosferei' de cetre UNESCO. ,,Rezervatie 3. Cinea identificatcraterulmeteorului? Craterul meteorului, cunoscut fr sub denumirea deCraterul BaIIinger, din Arizona a fost rccufioscutcafiind primul craterrezultat dintr-un impact cu Pimantul. A fost identificat In lyzu oe carre mlrncrtorrr careau descoperrt
alemeteoritului cale a lovit Pemdntul

este ,,Osuti de copaci" denumirea unei oazemici careseaflela marginea nordici a deqertului Gobi. Aceasta oferi mancare $i api potabilicrescitorilor de animalegi vitelor lor 6, Ce sunt sculpturilein stancidin lara Dazu? Sculptudlein stenca din tara Dazueste generali denumirea confe te celorpeste 50000 figuri religioase sculptate in 74locuridiferite de peteritorir lirii Dazu. Colectia de statuidela poalele dealului Baoding qi a dealuluide nord este cea mal mate ca dimensiune gi ceamai valoroasi din punctdevedere afistic. 7. De undeigi tlage numelePidrueaNeagli? Denumireade ,,Padurea Neagre"em pe wemuri foartepotriviti, deoarece atuncipedureaera impenetrabih,deti profftabih - lemn, aryint $i minereu- elementele debazi careconstifuiau averca locuitorilor Pidurii Negre. 8. De ceeste deosebite Stanca Gibraltar? Impresionanta Stinci cibraltar aleo asemenea pozilie, incat supravegheazi Strimtoarea Gibraltargi este conectati de Spania printr un istm stramt.

Urs esteo pddure temperate caxe.se pe coasta a British Columbia, Canada. Aceaste pedure seintinde pe o suprafa,tide 64000km'. Aceaste zoni

32

Minuni naturale

W]

Plan
4r Glt
Curiozitatea reprezint; un factor determinant copiilor careii conducespreo sferdextin$ ainv: d e ( a (i d e cu n t" . re d D et i o m d r ev d r i e l dl e

volum de informaqii, piali prezintA un mare rispundiintrebdrilor pe carecopiiiajun

ad Seriade 200 de intrebiri gi rdspunsuri , i de volume diferile dre on(in ire( Acestevolume, care includ: Lum

plantelor,Cosmosul,PlanetaI InventiiSi descoperiri, Cil lumii, Magini gi unelte, Anatomie,Clidiri istori

Oameni celebri, Tran

lumii 5i im Statele prini copiilor,

lriltJIJtilililtilltl
ahoo.com

978 606 54900t 7