In management, analiza Pareto este folosita pentru a arata numarul relativ mic de cauze care pot produce majoritatea

problemelor intampinate sau defectelor aparute. Conform principiului 80-20, 80% din probleme au la baza doar 20% din posibilele cauze. Nu avem timp suficient pentru a aborda orice problema, asa ca metoda Pareto ne ajuta sa prioritizam si sa decidem pentru care cauza vom aloca mai mult timp si ce putem amana. Diagrama Pareto este de fapt o histograma. Histrograma este o diagrama de tip bara verticala care ne arata de cate ori un aspect al unei situatii s-a repetat. Inaltimea fiecarei coloane ilustreaza frecventa relativa cu care a aparut. Histogramele ne ajuta sa ne dam seama care sunt cauzele problemei intr-un proces sau intr-un proiect. Cand folosesti analiza Pareto, aminteste-ti sa ramai focusat pe gasirea celor mai frecvente cauze. Exemplu de diagrama Pareto Aceasta diagrama este un instrument utilizat in activitatile de control al calitatii intr-un proiect. Dupa cum se poate observa din exemplul de mai sus, diagrama Pareto aranjeaza informatiile in asa fel incat sa poate fi stabilite prioritatile in procesul de imbunatatire sau gestiune a defectelor/problemelor. Histograma mai poate fi vazuta si ca o figura in care toate datele sunt ordonate in functie de frecventa de aparitie. Astfel iti poti concentra analiza si actiunile ulterioare asupra cauzelor care creeaza cel mai mare numar de defecte, in primul rand pentru maximizarea timpului pe care il ai la indemana pentru a inlatura acele cauze. Mai jos sunt cateva exemple interesante pentru regula 80/20:

20% din timpul consumat produce 80% din rezultate; 80% din telefoanele pe care le dai sunt pentru 20% din agenda telefonica; 20% din strazi suporta 80% din trafic; 80% din mancarurile comandate la un restaurant provin din 20% din meniu; 20% dintr-o hartie contine 80% din informatii; 80% din informatii sunt in prima 20% parte a unui articol; 20% din oameni creeaza 80% din probleme; 20% din caracteristicile unei aplicatii sunt folosite in 80% din timp.

Teoria 80/20 a fost pentru prima data dezvoltata in 1906 de catre economistul italian Vilfredo Pareto, care a observat o distributie inegala de putere si avutie catre foarte putini oameni comparand numarul lor la intreaga populatie. Ulterior, economistul Joseph M. Juran a adaptat metoda la aplicatiile de business. Ati utilizat vreodata aceasta diagrama? Daca da, ce observatii puteti adauga acestei analize? Sursa: project-management.learningtree.com

http://www.marketwatch.ro/articol/1896/Instrumente_pentru_managementul_calitatii__Ciclul_PDCA/pagina/1

http://www.lean.ro/d29.htm

Plan Do Check Act

By Eugenia Dabu

Ability to evaluate, diagnose and troubleshoot problems. cerinta a angajatorului pentru o pozitie de test engineer. Bineinteles ca nu era singura, la ea se adaugau multe altele, insa aceasta contine o sintagma care imi place foarte mult: troubleshoot problems. De ce? Doua motive: a) imi place cuvantul troubleshoot b) m-a determinat sa scriu despre ceva util si interesant = Ciclul PDCA PLAN DO CHECK ACT. Folosita fie ca instrument de imbunatatire, fie ca instrument de solutionare a problemelor, aceasta metoda inlatura managementul dupa ureche, promovand profesionalismul in rezolvarea problemelor si o alta sintagma care imi place: Continous

Improvement. Stiam de mult timp de aceasta metoda, insa am studiat-o mai in detaliu in ultimul semestru de facultate la o disciplina care mi-a fost foarte draga: Managementul proiectelor. Cred ca Ciclu PDCA ar trebui sa fie cunoscut si utilizat de oricine, incepand de la studenti pana la marii manageri de multinationale. Desigur ca modurile de aplicare ar fi diferite, insa avantajele ar avea un impact considerabil pentru fiecare dintre cei care o folosesc. O atitudine proactiva, o planificare riguroasa, orientarea catre preventie, si nu combatere, stabilirea unor solutii pe termen lung, toate acestea reprezinta avantaje ale PDCA-ului. Si nu sunt singurele. Lista poate continua, convingandu-va in cele din urma de necesitatea si importanta acestei metode. In afara granitelor minunatei patrii, acesta metoda este utilizata constiincios si frecvent. La noi inca mai domneste managementul dupa ureche, foarte putine companii utilizand ciclul PDCA sau alte intrumente problem solving. Insa la ce se refera clar fiecare indemn? Dupa ce am citit mai multe explicatii, am ales sa le expun pe cele de mai jos, fiind cele mai punctuale, clare. Astfel : Plan definirea problemei, identificarea cauzelor, evaluarea cauzelor. Execut determin schimbarea ce trebuie fcut, f schimbarea. Verific testeaz schimbarea, observ efectele. Acioneaz treci la aciune permanent dac problema este rezolvat. Este important de mentionat ca dupa ce un ciclu PDCA se finalizeaza, un nou ciclu de imbunatatire incepe. Cercetand despre aceasta metoda, am gasit ceva foarte interesant, mai exact, cele 14 puncte ale doctorului Deming, cel care a propus ca PDCA sa fie extinsa pentru toate activitatile de imbunatatire a tuturor proceselor, nu numai pentru imbunatatire proceselor de fabricatie. Cele 14 puncte reprezinta opinia lui Deming despre cum ar trebui facute afacerile. 1 Stabilirea in mod constant a unui obiectiv cu privire la imbunatatirea produselor si serviciilor 2 Adoptarea unei noi filosofii 3 Incetarea dependentei de inspectii in masa 4 Stoparea practicii de a evalua business-ul doar pe baza pretului 5 Imbunatatirea constanta si definitiva a sistemului de productie si servicii 6 Training performant 7 Leadership 8 Eliminarea fricii 9 Ridicarea barierelor dintre zonele de personal promovarea muncii in echipa 10 Eliminarea sloganurilor, indemnurilor si target-urilor la locul de munca 11 Eliminarea cotelor numerice 12 Indepartarea barierelor generate de aroganta cunoasterii 13 Instituirea unui program solid de training si reeducare profesionala 14 Actionarea in vederea realizarii transformarii