Cum a luat natere Conviviumul Slow Food Braov i care este misiunea sa? Ce proiecte desfurai? Ce este un convivium?

Convivium (la plural convivia) este un termen mprumutat de Slow Food din latin (petrecere, recepie, banchet), pentru a desemna organizaiile sale locale. Convivium-ul Slow Food Braov a fost nfiinat n anul 2008 de un grup de entuziati brasoveni i un olandez, Bert Reinders, care a fost primul preedinte al Conviviumului Braov. Suntem o organizaie non profit, membr a reelei Slow Food Internaional. Din anul 2010 ne-am constituit juridic nAsociaia Roadele Pmntului , marc nregistrat sub egida creia desfurm activiti de susinere, identificare i promovare a micilor productori de alimente, agricultori i fermieri locali. Misiunea noastr este de a promova alimentaia sntoas n rndul populaiei, plecnd de la principiile care stau la baza micrii internaionale Slow Food. De asemenea, idealurile asociaiei sunt protejarea produselor locale i nationale autentice, a reetelor gastronomice tradiionale precum i educarea gustului la nivelul unor grupuri int ale societii (copii i aduli). Cel mai important proiect al nostru este Trgul Roadele Pmntului, pe care l organizm fr ntrerupere din 2009. ncepnd de la prima ediie, ne-am propus ca prin intermediul trgului s cream un cadru adecvat n care micii productori locali (din regiunile istorice Transilvania, Moldova, Banat, Maramure i ara Romneasc) s i poat promova i comercializa produsele alimentare. Alte proiecte desfurate de Slow Food Braov i Asociaia Roadele Pamantului sunt:

Ateliere de educarea gustului adresate copiilor Vizite la micii productori locali Ateliere de nutriie sntoas n cadrul orelor de curs: Importana fructelor i a apei n alimentaia copilului; Sucuri naturale vs. sucuri fabricate industrial; Degustri de vinuri din soiuri pure romneti Programe de formare continu a productorilor seminarii de consiliere, igien i de sprijin pentru productorii locali Terra Madre Day, ziua internaional Slow Food - o ocazie pentru membrii i simpatizanii Slow Food Braov de a srbtori mncarea tradiional i n general mncarea bun, prin cine conviviale sau organizarea unor degustri de preparate tradiionale romneti, dar i de preparate sofisticate alese din opera lui Apicius, cel mai mare buctar al Romei Antice. Participarea la evenimente internaionale dedicate promovrii produselor alimentare traditionale europene: Terra Madre Internaional (Italia, Torino), Trgul Internaional al produselor tradiionale (Polonia, Zakopane), Trgul de produse tradiionale (Germania, Berlin). Anul acesta suntem parteneri ntr-un proiect transnaional de reactivare i promovare a unui vechi meteug al locuitorilor lanului Carpatic Transhumana 2013 Aciunile pe care le desfurm sunt permanent cunoscute, acceptate i sprijinite de Slow Food Internaional.

Cum v asigurai c produsele comercializate n cadrul trgului Roadele Pmntului, din Braov, sunt autentice?

Un rol principal al Slow Food Braov este tocmai acela de a identifica micii productori autentici. Slow Food Braov alege cu rigurozitate maxim productorii care particip la acest trg. De-a lungul procesului de selecie, productorii trebuie s prezinte certificate i buletine de analiz ale loturilor de produse, prin care fac dovada c alimentele comercializate sunt sigure pentru consum i sunt realizate folosindu-se produse naturale, fr adaosuri i aditivi artificiali. De asemenea, productorii sunt vizitai personal de membrii organizaiei noastre pentru a verifica spaiile n care i desfoar activitatea, dac efectivele de animale sunt cele declarate n solicitarea de participare la trg (n acest fel ne asigurm c productorul nu este de fapt un intermediar cu scop pur economic), dac n procesul de fabricaie sunt respectate normele de igien i de fabricaie etc. n rndurile noastre sunt membri cu pregtire n domeniul alimentaiei i avem un bun parteneriat cu specialitii din cadrul Direciei Sanitar Veterinare Braov i de la Protecia Consumatorului.

n unele magazine sau chiar n cadrul unor trguri, anumite produse prezentate ca tradiionale sunt, de fapt, industriale, sau au n compoziie ingrediente nu foarte naturale. Cum poate recunoate un consumator obinuit produsele de calitate (de ex. cnd vine vorba despre miere, brnzeturi, carne)? Asemena situaii sunt regretabile. O prim condiie n identificarea produselor de calitate este citirea cu atenie a etichetelor. Etichetarea este obligatorie, inclusiv la trguri. Trecnd peste etichet, exist criterii organoleptice (aspect, miros, ingrediente, arom i gust) pentru fiecare categorie de produs n parte, n funcie de care putem face distincia ntre un produs de calitate i un altul de proast calitate. i, nu n ultimul rnd, preul poate departaja un produs de proast calitate i cu costuri mici de producie, de unul n care fabricantul a folosit ingredientele corecte i de calitate. Noi am nceput deja un proiect de educare a consumatorilor n acest sens. Un prim pas a fost tiprirea unui mic ghid de identificare a brnzeturilor de calitate adresat consumatorilor, pe care l-am distribuit gratuit la trgul nostru. Urmeaz ghiduri i pentru alte categorii de produse. n cadrul trgurilor noastre, productorii obinuiesc s-i prezinte marfa i s o ofere spre degustare cumprtorilor, fiind n permanen la dispoziia acestora cu informaii despre produsele proprii. De asemenea, dorim s iniiem vizitarea fermelor de producie locale cu grupuri de consumatori interesai n msura n care vor fi doritori, pentru a se asigura singuri de calitatea produselor comercializate la Trgul Roadele Pmntului .

Produsele de tip Slow Food sunt i certificate ecologic? Exist o preocupare a productorilor n acest sens? n general n Romnia publicul a pus semnul egal ntre bio, ecologic i Slow Food, dar SlowFood urmrete mai mult dect obinerea unor produse bio sau ecologice, ncurajnd ntoarcerea la preparatele savuroase de odinioar. Gustul bun este dat de ingrediente naturale, curate, prin urmare majoritatea productorilor opteaz pentru creterea animalelor i psrilor n regim bio sau cumpr animalele pentru sacrificat de la mici cresctori privai din mediul rural. ntr -adevr, n rndul productorilor prezeni la trgul nostru exist i productori care au produse certificate ca fiind bio sau ecologice (miere, ou, vin), deci exist o preocupare a productorilor notri n aceast direcie. Trebuie

tiut ns c certificarea presupune un proces ndelungat i complex, strict controlat de autoritile de certificare din Romnia i de la nivel UE.

Anumite persoane se plng de condiiile n care sunt inute alimentele la trgurile tradiionale i reclam faptul c vnztorii nu respect regulile de igien (pun mna pe bani i pe alimente, nu in la frigider brnzeturile sau carnea etc.). Ce garanie are cumprtorul c n cadrul trgurilor Roadele Pmntului sunt respectate condiiile de siguran a alimentelor? Igiena la trgurile organizate n aer liber este ntr-adevr o problem serioas pe care am avut -o n vedere nc de la nceput. Din acest motiv, la Trgul Roadele Pmntului produsele perisabile (mezeluri, brnzeturi, ou, prjituri) se expun, se vnd i se pstreaz n vitrine frigorifice. nc de la prima ediie a trgului nostru am ncheiat un parteneriat cu Directia Sanitar -Veterinar Braov, care inspecteaz trgul i productorii la fiecare ediie. n plus, n cadrul trgului am instituit o serie de reguli privind igiena, etichetarea i depozitarea mrfii, pe care productorii participani s-au angajat s le respecte. n calitate de organizatori, suntem prezeni la trg pe toat durata sa, iar eventualele nereguli sunt corectate la faa locului. n concluzie, rolul nostru nu se rezum doar la identificarea, verificarea i promovarea micilor productori, ci ne preocupm de formarea lor continu. mpreun cu DSVSA i OPC Braov organizm o serie de seminarii gratuite de consiliere, igien i de sprijin pentru aceti producatori.

Muli romni i fac cumprturile din super- i hipermarketuri. Considerai c produsele care respect principiile Slow Food sunt compatibile cu marile centre comerciale? Ar putea fi aduse n cadrul acestora pentru a fi mai aproape de cumprtori? Micii productori nu dispun de resurse materiale i nici de capaciti tehnice care s le permit producerea n mod onest a cantitii de marf cu care s aprovizioneze o reea de supermarket. Intrarea ntr-un lan de hypermarket constituie o provocare pentru micii productori, care au de ales ntre dou alternative pentru a face fa comenzilor: a) fie i modific capacitile de producie i devin productori mai mari, cu costuri mai mari de producie; b) fie intervin asupra reetelor prin introducerea unor aditivi i emulsii pentru a obine o cantitate mai mare de produse finite dedicate alimentaiei publice.

- De cand exista Slow Food Bucuresti? - Slow Food Bucuresti a devenit, de putina vreme, o organizatie nonprofit, cu personalitate juridica. Anul trecut, Carlo Petrini a venit in Romania pentru a discuta cu ministrul agriculturii. Dupa o intalnire usor nesatisfacatoare, dupa cum spunea el, a avut loc o conferinta de presa. Atunci, eu, ziarist fiind, am realizat un interviu fata in fata cu presedintele Slow Food International. A fost mai mult o discutie libera care a durat vreo doua ore, timp in care Carlo Petrini mi-a explicat ce inseamna Slow Food si a reusit efectiv sa ma seduca. Mi-a marturisit atunci ca ar dori sa organizam un Convivium Slow Food in Romania. M-a invitat la Salone del Gusto. Am fost acolo si am vazut ce se intampla, iar dupa ce m-am intors la Bucuresti la nici doua zile, m-au contactat reprezentantii Slow Food de la Torino si mi-au spus ca mi-au trimis documentatia, asa ca sa incep sa imi adun oamenii pentru a fonda un Convivium in Romania, ceea ce am si facut. Trebuie sa mentionez ca, pe plan local, exista Slow Food Tarnava Mare si acum, mai nou, Slow Food Brusturoasa, pe undeva pe langa Galati. - Ce planuri aveti? - La Muzeul aranului Roman a avut deja loc un eveniment sub egida Slow Food. Acum suntem in etapa de organizare. Organizatia are sase membri fondatori, dar oricine se poate alatura miscarii. Cei care vor sa se implice trebuie sa plateasca o taxa infima pe an. In momentul acesta, dorim sa atragem tot mai multi producatori. Acum, noi avem tot dreptul sa organizam evenimente si sa folosim logoul Slow Food. Trebuie sa va spun neaparat ca sub marca aceasta nu se pot vinde produse decat la evenimente organizate de Slow Food. Nu pot exista restaurante, baruri sau targuri care sa se numeasca Slow Food si care sa functioneze permanent. - Ce fel de produse pot fi promovate la astfel de evenimente? - Produse autentice, bineinteles. Exista o multitudine de produse care ar trebui promovate. Eu sunt din Transilvania si le cunosc foarte bine pe acealea din zona respectiva, dar, la fel, Moldova ofera niste surprize placute in materie de gastronomie, de te lasa fara replica. Nu-mi vine sa cred ce diversitate gastronomica exista la noi in tara. In plus, produsul respectiv trebuie sa aiba in spate si o istorie interesanta. Prin promovarea produsului, promovezi, de fapt, comunitatea locala si, implicit, bunastarea unor oameni. Dupa parerea mea, primul lucru legat de Slow Food in Romania este Revolutia Plescoi a lui Cezar Ioan. i asa cum a promovat el acei carnati autentici, asa vreau si eu sa promovez virsli care sunt, de asemenea, niste carnati foarte populari in Ardeal.

Revolutia Plescoi, o revolutie in constiinta Carnatii de Plescoi se fac in casa, Plescoii, cum numesc buzoienii acesti carnati, desi sunt produsi in mod traditional in satul cu acelasi nume, de generatii intregi, incet-incet vor disparea, pentru ca micii gospodari nu au capacitatea de a indeplini normele sanitar-veterinare impuse de legislatia actuala. Pe de alta parte, denumirea Plescoi este folosita, in mod abuziv, de catre unii producatori industriali care nu respecta reteta originala. Plescoii pot fi cumparati fara acte sanitar-veterinare de la mai multe familii din sat, care continua sa-i produca pentru autoconsum. "Un singur satean a reusit sa se autorizeze sanitar-veterinar si sa obtina de la Ministerul Agriculturii o licenta de producator traditional. In prezent nu exista metode care sa le certifice autenticitatea. Avem de-a face cu o situatie absolut interesanta: Plescoii sunt protejati de Romania pe plan extern, in sensul ca nu pot fi produsi in alta tara a Uniunii, dar nu si pe plan intern", a explicat Cezar. Fondatorul Revolutiei Plescoi se declara un simpatizant entuziast al miscarii Slow Food. Dupa modelul Slow Food, el a organizat anul trecut, un protest pasnic in fata fast-food-ului McDonaldas din Piata Romana. "Ne-am adunat cateva zeci de oameni, am mancat paine si carnati de Plescoi, am oferit trecatorilor carnati si fluturasi informativi in care le spuneam pentru ce suntem acolo si de ce este important sa ni se alature. Al doilea pas a fost sa organizam "Eva a trait la Plescoi"", a adaugat el. Cezar Ioan promite ca, in acest sens, vor urma si alte actiuni legate de acest produs alimentar autentic. Food La Bucuresti, miscarea Slow Food a devenit o organizatie nonprofit cu drepturi depline, care poate sa organizeze evenimente sub semnul Melcului Slow Food este miscarea internationala ce militeaza pentru satisfacerea placerii alimentare, dar apara biodiversitatea, raspandeste educatia gustului, pune in legatura producatorii "verzi" cu consumatorii si considera ca gastronomia se intersecteaza cu politica, agricultura si ecologia.