88.8.4. AFECIUNILE PORIUNII TORACICE A ESOFAGULUI 88.8.4.1.

Invaginaia gastro-esofagian
Invaginaia gastro-esofagian reprezint protruzia cardiei n segmentul distal al esofagului, cu sau fr splin, duoden, pancreas i oment. Frecven: Invaginaia gastro-esofagian a fost raportat la mai multe rase de cini, dar Ciobnescul german i alte rase de talie mare sunt predispuse. Apare de obicei la cinii tineri, n special la cei cu vrst sub trei luni (Morris E.L., Turnwald G.H., 1980, Graham K.L. i colab., 1998). Etiologie - necunoscut (Theresa Fossum Welch, 2001, 2002). Simptomatologie. Animalele afectate au antecedente de probleme esofagiene i manifest de obicei regurgitare, vom, hematemez, disconfort abdominal, dispnee i deteriorarea rapid a strii generale, cu moarte. Diagnosticul se precizeaz n urma corelrii rezultatelor examinrii clinice, radiologice i endoscopice. Semnele clinice sunt similare cu cele din pneumonia ab ingestis, motiv pentru care stabilirea diagnosticului este dificil. Radiografiile relev dilatarea poriunii caudale a esofagului i prezena intraluminal a unei formaiuni tisulare. Endoscopia permite vizualizarea dilatrii poriunii caudale a esofagului i prezena n aceasta a faldurilor de mucoas gastric. Uneori se poate constata esofagita. Au fost semnalate cazuri n care naintarea endoscopului n esofagul caudal i n cavitatea gastric a fost imposibil (Pietra M. i colab., 2003). Diagnosticul diferenial trebuie fcut fa de hernia hiatal (refluxul gastro-esofagian). Exist diferene legate de: - poziia jonciunii gastro-esofagiene care, n invaginaie, nu ajunge n cavitatea toracic i - poziia cardiei care, n invaginaie, este plasat ntotdeauna n lumenul esofagian. Prognosticul este grav. Evoluia este acut, ceea ce ngreuneaz precizarea diagnosticului, determinnd o rat a mortalitii de cca. 95%. Cazurile identificate la timp au fost tratate cu succes (Theresa Fossum Welch, 2001). Tratament. Intervenia chirurgical se va face n cel mai scurt timp dup stabilirea diagnosticului. Se va iniia terapia specific n oc (fluido-terapie, antibioterapie i corticosteroizi) i se vor corecta dezechilibrele hidro-electrolitice i acido-bazice nainte de inducia anestezic. Prin celiotomie median xifo-ombilical se abordeaz stomacul i duodenul, care se vor traciona uor n sens caudal pentru a corecta invaginarea. Dac este necesar, se va dilata sau se va lrgi i hiatusul esofagian. Se examineaz segmentul caudal al esofagului, stomacul i toate viscerele implicate n invaginare pentru a depista modificrile specifice trombozei vaculare, avulsiei, ischemiei sau necrozei tisulare. esuturile devitalizate vor fi excizate. Se execut gastropexia incizional a regiunii fundice pentru prevenirea recidivelor (Clark G.N., 1992) vezi cap. 81.9.3.2. Se efectueaz lavajul i aspiraia cavitii abdominale. nchiderea cavitii abdominale prin sutur se face clasic vezi cap.81.9.3.2. Postoperator hrnirea pe cale oral va fi sistat pentru a grbi vindecarea esofagitei i gastritei. Dup 24-48 de ore se va administra apa. Dac nu se constat regurgitarea sau voma, se poate ncepe administrarea de mai multe ori pe zi a tainurilor de terci moale, cu un coninut redus de lipide. Prezena megaesofagului reclam hrnirea n poziie biped. Se poate recurge i la hrnirea prin sond gastric.

Disfagia este normal n primele zile postoperator, dar persistena sa sugereaz ngustarea exagerat a hiatusului esofagian. Aceti pacieni vor fi supui unei noi intervenii chirurgicale (Theresa Fossum Welch, 2001).

88.8.4.2. Stenoza i obstrucia esofagian intratoracic

Obstruciile esofagiene pot surveni n orice segment al acestuia, de la faringe la stomac vezi i cap. 86.6.3. Frecven: la toate speciile, dar mai ales la carnasiere (Cpn V. i colab., 1989, Auer A.J., 1992, Auer A.J. i Stick A.J., 1999). Etiologie. n poriunea toracic a esofagului se ntlnesc obstrucii endoluminale cauzate de ingestia de corpi strini i obstrucii extraluminale cauzate cel mai frecvent de anomaliile arcului (inelului vascular) aortic, dar i de neoplasmele extraesofagiene, mai rar. Ambele forme pot fi: pariale sau complete. Obstrucia endoluminal apare att datorit factorilor legai de caracteristicile corpilor strini, ct i datorit anatomiei esofagului. Oasele (de porc, de vit sau de pasre) sunt cele mai frecvente corpuri strine semnalate. Aceste oase au form neregulat, ceea ce favorizeaz blocarea lor. Dac sunt foarte ascuite, iar blocarea este de lung durat, se poate produce perforarea pereilor esofagieni. Alte materiale strine care determin obstrucie sunt: beioarele de lemn, jucriile i diferite obiecte din plastic sau metal. Esofagul toracic prezint dou stricturi anatomice distincte care sunt i sediul cel mai frecvent al obstruciei. Strictura bronhoaortic n zona adiacent bazei cordului, unde bronhia principal stng i arcul aortic ncrucieaz esofagul i strictura diafragmatic, la nivelul hiatusului esofagian al diafragmei. Majoritatea corpilor strini semnalai la animalele mici se blocheaz n principal n segmentul toracic al esofagului. Obstrucia extraluminal apare datorit compresiunii exercitate asupra poriunii intratoracice a esofagului de unele malformaii congenitale ale marilor vase (anomalii de inel vascular). La cine i la pisc au fost raportate mai multe tipuri de anomalii ale inelului vascular: persistena arcului aortic drept cu ligamentul (canalul) arterial stng, artera subclavicular dreapt sau stng aberant, arcul aortic dublu i persistena ligamentului (canalului) arterial drept, cu o aort stng normal (Fingeroth M.J., 1993). Cea mai frecvent anomalie de inel vascular este persistena arcului aortic drept. Obstrucia esofagian nu este produs doar de compresiunea exercitat de inelul vascular, ci i de fibroza secundar a peretelui esofagian. Rasele cele mai afectate sunt: Ciobnescul german, Setterul irlandez i Boston terrierul. La pisic a fost semnalat la rasele Siamez i Persan (Theresa Fossum Welch, 2001). Simptomatologie vezi i cap. 88.6.3. Simptomele specifice depind de cauza obstruciei, de localizarea acesteia, de tipul de debut i durat (Fingeroth M.J., 1993). Se nregistreaz: recurgitare, hipersalivaie i semne clinice de pneumonie ab ingestis febr, tuse, dispnee, caexie i zgomote respiratorii anormale. Obstrucia total acut se soldeaz de obicei cu regurgitare imediat dup ingestie a oricrui tip de aliment (solid sau lichid). Regurgitarea poate fi ntrziat de la cteva minute la cteva ore la pacienii cu obstrucie parial cronic. Aceast ntrziere este determinat att de trecerea parial a ingestei de locul obstruciei (n principal coninut lichid i semilichid), ct i de instalarea unei dilataii esofagiene (megaesofag) cranial de zona obstruat. Gradul de dilataie esofagian este condiionat de mrimea segmentului afectat i de intervalul de timp care a trecut de la instalarea obstruciei. Dilataia esofagian proximal reflect nu numai un rezultat hidrodinamic al ncercrii esofagului de a pasa coninutul alimentar caudal de locul obstruciei, ci i eventuala lezionare secundar a terminaiilor nervoase i a musculaturii peretelui esofagian.

Odat ce esofagul a nceput s se dilate este foarte posibil ca musculatura sa s i piard iremediabil capacitatea de a se mai contracta corespunztor. Acest cerc vicios duce la instalarea megaesofagului permanent n segmentul localizat proximal de locul obstruciei, care va persista i dup ndeprtarea cauzei primare (Fingeroth M.J., 1993). Malnutriia este evident la pacienii cu obstrucie parial cronic. Animalele cu obstrucie esofagian extraluminal nu se manifest clinic pn la vrsta nrcrii, trecerea la o alimentaie solid favoriznd exprimarea clinic. Dei majoritatea animalelor evolueaz simptomatic de la o vrst foarte tnr, sunt semnalate i cazuri n care persistena arcului aortic drept s-a exteriorizat clinic extrem de trziu, la vrsta de opt ani (Fingeroth M.J., 1993). n obstruciile pariale extraluminale apar i complicaii ca: dilatarea proximal de locul stenozei i pierderea motilitii n segmentul dilatat (megaesofag regional), esofagita ulcerativ (datorit contactului prelungit cu ingesta n fermentaie i, eventual, cu sucurile gastrice refulate), caexia i pneumonia prin aspiraie. Diagnosticul obstruciei esofagiene se stabilete pe baza anamnezei, examenului clinic, radiografic (inclusiv arteriografic) i endoscopic. Evaluarea coninutului regurgitat este util pentru stabilirea diagnosticului. Spre deosebire de coninutul vomitat care este parial digerat, materialul alimentar regurgitat este nedigerat. De obicei acest coninut este propulsat sub form de tub i are miros respingtor, acru sau putrid. n unele cazuri se poate palpa dilatarea esofagian la intrarea n cavitatea toracic. Radiografiile toracice pot releva prezena intraluminal a corpului strin (fig. 88.9) sau, n cazul obstruciilor extraluminale, existena dilataiei esofagiane (megaesofagului) localizate cranial de cord, esofagul coninnd gaze, ap sau alimente (fig. 88.10). Vizualizarea esofagului poate fi mbuntit prin utilizarea unei substane de contrast.

Angiografia permite identificarea cu precizie a structurilor vasculare implicate n comprimarea esofagului i, totodat, stabilirea hemitoracelui (drept sau stng) pe care se va interveni chirurgical, deoarece nu toate vasele pot fi abordate pe partea stng. Prin toracotomie pe dreapta se va interveni pentru ligaturarea i secionarea arcului aortic drept la pacienii cu arc aortic dublu (cel stng deservete preponderent cordul). Endoscopia permite identificarea cauzei obstruciei i a localizrii acesteia, intra- sau extraluminal, i poate releva prezena ulceraiilor esofagiane. Diagnosticul diferenial se va face fa de neuromiopatii, precum miastenia gravis (care apare la cini n vrst de cteva luni, dar s-au raportat i cazuri congenitale) i fa de

megaesofagului difuz (cauzat de polimiozite i endocrinopatii, n special hiperadrenocorticism i hipotiroidism) care apare la cinii i pisicile n vrst (Fingeroth M.J., 1993). Prognosticul este favorabil n cazul obstruciilor endoluminale tratate corespunztor i rezervat pentru obstruciile extraluminale cauzate de anomaliile arcului aortic, care pot fi asociate i cu alte malformaii. Fingeroth M.J. (1993) consemneaz vindecarea complet pe termen lung a 9% din cazuri, o evoluie corespunztoare (regurgitare ocazional sau dificulti n ingerarea hranei solide) pentru 67% din cazuri i una precar (regurgitare constant i frecvent, pierdere n greutate i pneumonie prin aspiraie) n 24% din cazuri. Tratamentul obstruciilor poriunii toracice a esofagului este exclusiv chirurgical. Tratamentul chirurgical al obstruciilor esofagiene endoluminale (prin corpi strini) n cazul corpilor strini localizai n segmentul toracic al esofagului, n special caudal de baza cordului, se procedeaz la extragerea lor prin gastrotomie abdominal. Prin cardia se pot introduce pense vasculare, hemostatice, ciupitoare de os sau chiar degetele, pentru a prinde i traciona corpului strin n cavitatea gastric. Fragmentarea obiectelor faciliteaz pasajul n stomac. Dac gastrotomia abdominal nu d rezultate, chirurgul are dou opiuni: - abordarea transdiafragmatic a esofagului (care reclam sternotomie median caudal) sau - nchiderea celiotomiei i efectuarea unei toracotomii separate pentru a crea accesul pentru esofagotomie vezi tehnicile de toracotomie, cap. 88.8.2.3. Alegerea tipului de toracotomie i a nivelului la care ea va fi executat este dictat de localizarea corpului strin, forma i dimensiunile acestuia. n obstruciile cu corpi strini localizai cranial de cord abordarea se poate face prin toracotomie n spaiile intercostale stngi IV sau V. Abordarea segmentului esofagian de la baza cordului se face prin toracotomie intercostal dreapt (spaiile intercostale IV sau V). Poriunea caudal a segmentului toracic esofagian se poate aborda prin toracotomie intercostal (n spaiile intercostale VIII sau IX, att pe partea dreapt, ct i pe stnga) sau prin sternotomie caudal. Dup identificara sediului obstruciei este necesar izolarea cu cmpuri, comprese a esofagului, existnd riscul de revrsare a coninutului gastric i/sau esofagian n cavitatea toracic Deschiderea lumenului esofagian se face printr-o incizie longitudinal a crei lungime trebuie s permit extragerea corpului strin fr a deira peretele esofagului. nchiderea plgii esofagiene se face biplan vezi esofagotomia cervical, cap. 88.6.3.1. Se face lavajul local, dac este necesar se inser un tub de dren i se nchide cutia toracic. Corpii strini perforani necesit combinarea interveniei chirurgicale cu endoscopia. Se va recurge la toracotomie pentru a tia, a extrage poriunea extraluminal a corpului strin i a sutura perforaia, iar prin endoscopie se va extrage poriunea intraluminal a acestuia. Tratamentul chirurgical al obstruciilor esofagiene extraluminale (anomaliilor de inel vascular) Tratamentul anomaliilor de inel vascular const n ligaturarea i secionarea celei mai nesemnificative structuri vasculare din componena acestuia, scopul fiind nlturarea compresiunii asupra esofagului. Intervenia chirurgical se va face ntr-un timp ct mai scurt de la stabilirea diagnosticului pentru a reduce ct mai mult leziunile muscularurii i nervilor esofagieni. Intervenia chirurgical vizeaz: - ndeprtarea structurii vasculare i a benzii fibroase parietale esofagiene care determin stenoza esofagului; - evacuarea ingestei din poriunea dilatat a esofagului;

restabilirea calibrului normal al esofagului n segmentul dilatat. Pregtiri preoperatorii: clasice pentru crearea cmpului operator (regiunea se tunde; se spal cu ap i spun steril; se antiseptizeaz tegumentele), se instituie fluido-, antibiotico- i oxigenoterapia. Pe ct posibil animalul va fi reechilibrat hidro-electrolitic i acido-bazic. Contenie: majoritatea pacienilor cu anomalii de inel vascular trebuie poziionai n decubit lateral drept pentru a permite toracotomia intercostal stng. Pacienii cu ligament arterial drept persistent vor fi poziiona n decubit lateral stng. Anestezie: N-NLA cu narcoz inhalatorie i respiraie asistat. Tehnic chirurgical Se va efectua toracotomia n spaiul intercostal IV sau V. Pleura mediastinal care acoper esofagul este secionat longitudinal, alternnd disecia tioas cu cea boant. Arcul aortic este de obicei mascat de poriunea dilatat a esofagului. Se va retrage caudal lobul pulmonar cranial pentru a examina aorta, artera pulmonar, ligamentul arterial, nervul vag i nervii frenici. Se identific nervul vag i se protejeaz prin retractare dorsal. Nervul laringian recurent emergent din vag trece caudal de ligamentul arterial. Se identific prin palpaie anomaliile structurale. Pentru a identifica banda fibroas constrictiv a peretelui esofagian Theresa Fossum Welch, (2001) recurge la dilatarea esofagului cu ajutorul unui cateter cu balon (se poziioneaz balonul n centrul stenozei i se umfl). n timpul detarii ligamentului arterial de la peretele esofagian se va evita tracionarea sa excesiv deoarece se poate leziona artera pulmonar. Dup izolarea ligamentului, pe acesta se vor aplica dou duble ligaturi cu fire neresorbabile, plasate att n apropierea arterei pulmonare, ct i a aortei. Rezecia ligamentului se va face ntre ligaturi (fig. 88.11). De cele mai multe ori, canalul arterial nu este funcional, ligamentul coninnd doar un lumen aparent.

Fig. 88.11. Obstrucie esofagian extraluminal prin compresiune exercitat de persistena arcului aortic drept (a identificarea ligamentului arterial; b ligaturarea ligamentului; c secionarea ligamentului)

Dac segmentul esofagian dilatat conine o mas compact de ingest, aceasta va fi dislocat i fragmentat manual, urmnd ca prin masaj s fie orientat spre stomac sau cavitatea oral. Euarea acestei operaiuni atrage necesitatea efecturii esofagotomiei. Refacerea diametrului esofagului n poriunea dilatat este controversat. Se poate efectua prin aplicarea unor puncte de sutur nepenetrante tip Lembert, care vor plia excesul de esut parietal, sau prin rezecia excesului de esut parietal i sutura biplan a plgii rezultate. Ambele procedee afecteaz integritatea neuromuscular a segmentului dilatat, cu reducerea forei de propulsie n acesta. Din experiena proprie am constatat c refacerea chirurgical a diametrului esofagului n poriunea dilatat nu este necesar, redobndirea unui diametru esofagian normal producndu-se de la sine (compensator, odat cu creterea animalului) n aproximativ 4-8 luni (fig. 88.12).

Fig. 88.12. Obstrucie esofagian extraluminal prin compresiune exercitat de persistena arcului aortic drept (radiografie cu bariu contrast) evoluie postoperatorie a megaesofagului

Se face lavajul local, se repun lobii pulmonari n poziie anatomic, se inser un tub de dren (dac este necesar) i se nchide cutia toracic. La pacienii cu greutate mai mare de 7 kg se recomand efectuarea toracostomiei (Fingeroth M.J., 1993). O alternativ mult mai neinvaziv la aceast tehnic este rezecia asistat endoscopic a arcului aortic drept (Isalow K. i colab., 2000, MacPhail C.M. i colab., 2000, McCarthy T.C. i Monnet E., 2005). Intervenia se execut pe animalul n decubit lateral drept. Portalul pentru endoscop va fi plasat n spaiul intercostal V, la nivelul jonciunii condrocostale, iar cele trei portaluri pentru instrumentar dup cum urmeaz: primele dou n dreptul jonciunii condrocostale n spaiile intercostale III, respectiv VI sau VII, iar cel de-al treilea la extremitatea dorsal a spaiului intercostal V (McCarthy T.C. i Monnet E., 2005). Vizualizarea esofagului i a arcului aortic drept este mbuntit prin retractarea caudal a lobului apical stng (cu ajutorul unui deprttor inserat n portalul pentru instrumentar caudal) i prin inserarea intraesofagian a unei sonde gastrice (Isalow K. i colab., 2000, MacPhail C.M. i colab., 2000). Identificarea i detaarea prin disecie tioas i boant a ligamentului arterial de la esofag este urmat de aplicarea pe acesta a patru agrafe vasculare. Secionarea se face ntre ligaturi. Agrafarea asigur hemostaza adecvat n cazul n care ligamentul include i canalul vascular (Isalow K. i colab., 2000, MacPhail C.M. i colab., 2000, McCarthy T.C. i Monnet E., 2005). Dup ndeprtarea tuturor aderenelor de pe esofag, acesta va fi dilatat cu ajutorul unui cateter cu balon (McCarthy T.C. i Monnet E., 2005). ngrijirile postoperatorii includ: antibioticoterapia, hrnirea n poziie biped (uneori este necesar alimentarea printr-o sond inserat intragastric). Programul de hrnire este individualizat, scopul su fiind revenirea treptat la regimul alimentar normal. Perioada postoperatorie n care se instituie hrnirea n poziie biped variaz, unele animale necesitnd aceast msur pe toat durata vieii. Extragerea sondei gastrice se va face n momentul n care aportul alimentar per os este suficient pentru acoperirea cerinelor nutritive. Antibioticoterapia este prelungit att ct este

necesar, la pacienii care nu au pneumonie sau alte infecii fiind sistat la 12-24 de ore postoperator (Fingeroth M.J., 1993).

88.8.4.3. Fistula esofagian toracica

Fistula esofagian reprezint o comunicare anormal ntre esofag i trahee, bronhii i parenchimul pulmonar. Frecven - la toate speciile, dar mai ales la carnasiere (Basher A.W. i colab., 1991, Tvedten HW, Keahey KK., 1974, Van der Kolk J.H. i colab., 1989). Etiologie. Fistulele de comunicare cu cile respiratorii pot fi congenitale sau dobndite. Cele congenitale pot avea o etiologie similar cu cea a diverticulilor esofagieni congenitali, respectiv separarea incomplet a tractului respirator i a canalului alimentar n timpul dezvoltrii embrionare. Fistulele esofagiene dobndite apar pe fond traumatic (datorit obstruciei esofagiene cu corpi strini sau prin leziuni iatrogene create n timpul sondajului esofagian sau a esofagoscopiei). Fistulele esofago-bronhiale sunt mai frecvente dect cele esofago-traheale sau esofagopulmonare. Localizarea fistulei depinde de zona n care se produce perforarea esofagului. Cel mai frecvent sunt raportate la cine fistulele dintre esofag i lobul pulmonar caudal drept, iar la pisic ntre acesta i lobii pulmonari accesoriu i caudal stng (Basher A.W. i colab., 1991, Dodman NH, Baker GJ., 1978). Simptomatologia respiratorie este predominant: tuse provocat de ingerarea alimentelor sau a lichidelor i simptome specifice pneumoniei cronice. Se mai constat febr, slbire, letargie i zgomote anormale la ascultaia toracelui. Diagnosticul se stabilete preponderent pe baza examenului radiografic, n special a celui cu contrast pozitiv, care permite identificarea comunicrii ntre esofag i cile respiratorii. Esofagoscopia este inutil n cazul fistulelor cu diametru mic, acestea fiind mascate de faldurile mucoasei esofagiene (Fingeroth M.J., 1993). Bronhoscopia poate identifica orificiile de comunicare dintre bronhii i esofag (Nawrocki M.A. i colab., 2003). Prognosticul variaz n funcie de complicaiile care pot aprea. Tratamentul presupune toracotomie cu crearea accesului la segmentul esofagian i respirator afectat. Anestezia reprezint o problem deoarece fistula este localizat caudal de extremitatea sondei endotraheale i anestezicele inhalatorii vor trece n tubul digestiv, determinnd efecte secundare precum: dilataia gastric, probleme de ventilaie i perfuzie i dificulti de controlare a profunzimii anesteziei. Ventilaia cu presiune pozitiv nu face alceva dect s agraveze aceste probleme deoarece cantitatea de gaze care ajunge n tubul digestiv va crete. Aceste complicaii pot fi evitate prin intubare endobronhial. Alternativ, se poate crea o cale de evacuare a gazelor prin gastrostomie (Fingeroth M.J., 1993). Toracotomia este urmat de inspecia ntregului segment toracic al esofagului. Traiectul fistulos va fi rezecat i nu ligaturat. n majoritatea cazurilor este necesar i rezecia lobului pulmonar afectat deoarece infecia pulmonar a devenit extins prin propagare bronhial i nu exist nici o modalitate de a ndeprta strict fistula fr a leza cile aeriene i vascularizaia pulmonar (Van Ee R.T. i colab., 1986). nchiderea doar a orificiului esofagian al fistulei prin abordare intraluminal nu are efecte pozitive i nu rezolv problema bronhopulmonar. Dac se constat i prezena unui corp strin, se recomand extragerea acestuia prin esofagotomie (Fingeroth M.J., 1993). ngrijirile postoperatorii sunt similare cu cele din toracotomie, esofagotomie i lobectomie pulmonar complicate cu infecie.

BIBLIOGRAFIE 1. ABDUCH M.C.D., TONINI P.L.J., DE OLIVERA DOMINGOS BARBUSCI L., DE OLIVERA S.M., AIELLO V.D. Double-outlet right ventricle associated with discordant atrioventricular connection and dextrocardia in a cat, J. Small. Anim. Pract., 44, (8): 374, 2003. 2. ALLEN. D.G. Patent Ductus Arteriosus in a Cat - case report, J. An. Vet., 23: 22, 1992. 3. AMIN Z., BERRY J.M. FOKER J.E., ROCCHINI A.P., BASS J.L. Intraoperative closure of muscular ventricular septal defect in a canine model and application of the technique in a baby, J. Thorac. Cardiovasc. Surg., 115: 1374, 1998. 4. AUER A.J. Textbook of Equine Surgery, Saunders, Ed. W.B. Saunders Company; Philadelphia, 1992. 5. AUER A.J., STICK A.J. Equine Surgery, Ed.W.B. Saunders Company; 2 ed, 1999. 6. AUPPERLE H., MARZ I., ELLENBERGER C., BUSCHATZ S., REISCHAUER A., SCHOON H.A. Primary and secondary heart tumours in dogs and cats, J. Comp. Pathol., 136, (1): 18, 2007. 7. BARRS V.R., ALLAN G.S., MARTIN P., BEATTY J.A., MALIK R. Feline pyothorax: a retrospective study of 27 cases in Australia, J. Feline Med. Surg., 7, (4): 211, 2005. 8. BASHER A.W., HOGAN P.M., HANNA P.E., RUNYON C.L., SHAW D.H. Surgical treatment of a congenital bronchoesophageal fistula in a dog, J. Am. Vet. Med. Assoc., 199, (4): 479, 1991. 9. BAUMGARTNER C., GLAUS T.M. Congenital cardiac diseases in dogs: a retrospective analysis, Schweiz. Arch. Tierheilkd., 145, (11): 527, 2003. 10. BICHARD S.J., BONAGURA J.D., FINGLAND R.B. Results of ligation of patent ductus arteriosus in dogs: 201 cases (1969-1988), J. Vet. Med. Assoc., 196, (12): 2011, 1990. 11. BIRCHARD S.J., FOSSUM T.W. Chylothorax in the dog and cat, Vet. Clin. North Am. Small Anim. Pract., 17, (2): 271, 1987. 12. BONAGURA J.D., DARKE P.G.G. Congenital heart diseases, n: Textbook of veterinary internal medicine, vol. I, s. red. ETTINGER S.J., FELDMAN E.C., 4.ed. W.B. Saunders, Philadelphia, 1995. 13. BOSTON S.E., MOENS N.M., MARTIN D.M. Idiopathic primary chylopericardium in a dog, J. Am. Vet. Med. Assoc., 229, (12): 1930, 2006. 14. BOUJON C., AMBERGER C., LOMBARD C. Right ventricular aneurysm and atrial septal defect in a cat, J. Vet. Cardiol., 6, (2): 44, 2004. 15. BOUVY B., BJORLING D. Pericardial effusion in dogs and cats. Part I. Normal pericardium and causes and pathophysiology of pericardial effusion, Compend. Contin. Educ. Pract. Vet., 13: 413, 1991. 16. BRAUN U., LEJEUNE B., SCHWEIZER G., PUORGER M., EHRENSPERGER F. Clinical findings in 28 cattle with traumatic pericarditis, Vet. Rec., 161:558, 2007. 17. BRAMBILLA P.G., ROCCABIANCA P., LOCATELLI C., DI GIANCAMILLO, M., DI MARCELLO M., PITTORRU M. Primary cardiac lipoma in a dog, J. Vet. Intern. Med., 20, (3): 691, 2006. 18. BUCHANAN J.W., PATTERSON D.F. Etiology of patent ductus arteriosus in dogs, J. Vet. Intern. Med., 17, (2): 167, 2003. 19. BUCZINSKI S., FECTEAU, G., DIFRUSCIA, R. Ventricular septal defects in cattle: A retrospective study of 25 cases, Can. Vet. J., 47(3): 246-52, 2006.

20. BUHL R., KOCH J., AGERHOLM J.S., MADDOX-HYTTEL P., ERIKSEN L. Complete situs inversus in two-year standardbred horse, Vet. Rec., 154, (19): 600, 2004. 21. BUREAU S., MONNET E., ORTON E.C. Evaluation of survival rate and prognostic indicators for surgical treatment of left-to-right patent ductus arteriosus in dogs: 52 cases (1995-2003), J. Vet. Med. Assoc., 227, (11): 1794, 2005. 22. CAMPBELL S.L., FORRESTER S.D, JOHNSTON S.A. Chylothorax associated with constrictive pericarditis in a dog, J. Am. Vet. Med. Assoc., 206: 1561, 1995. 23. CARRIG C.B., SUTER P.F., EWING G.O., DUNGWORTH D.L. Primary dextrocardia with situs inversus, associated with sinusitis and bronchitis in a dog, J. Am. Vet. Med. Assoc., 164, (11): 1127, 1974. 24. CPN V., GHERGARIU S., ENACHE T. Urgene medico-chirurgicale veterinare, vol.II. Ed. Ceres, Bucureti, 1989. 25. CHETBOUL V., TROLL J. M., NICOLLE A., CARLOSSAMPEDRANO C., GOUNI V., LAFORGE H., BENALLOUL T., TISSIER R., POUCHELON J.L. Congenital Heart Diseases in the Boxer Dog: A Retrospective Study of 105 Cases (19982005), J. Vet. Med., Series A, 53: 346, 2006. 26. CHETBOUL V., CHARLES V., NICOLLE A., SAMPEDRANO C.C., GOUNI V., POUCHELON J.L., TISSIER R. Retrospective Study of 156 Atrial Septal Defects in Dogs and Cats (20012005), J. Vet. Med., Series A, 53, (4), 179, 2006. 27. CLARK G.N., SPODNICK G.J., RUSH J.E., KEYES M.L. Belt loop gastropexy in the anagement of gastroesophageal intussusception in a pup, J. Am. Vet. Med. Assoc., 201, (5): 739, 1992. 28. CONSTANTINESCU, Gh., RADU, C., PALICICA, R. Anatomia topografic a animalelor domestice, Ed. Facla, Timioara, 1982. 29. COOPER R.C., WEBER W.J., GOODWIN J.K. The surgical treatment of common congenital heart diseases, Vet. Med., 87: 676, 1992. 30. COPE C. Percutaneous transabdominal embolization of thoracic duct lacerations in animals, J. Vasc. Interv. Radiol., 7, (5): 725, 1996. 31. COOFAN V., PALICICA R., HRICU VALENTINA, ENCIU,V. Anatomia animalelor domestice, vol. I i II. Ed. Orizonturi Universitare, Timioara, 1999, 2001. 32. CRUZ A.M., RILEY C.B., MACDONALD D.G., FERGUSON J.G. Use of mesenteric lymphangiography in a calf with chylothorax and chyloperitoneum, J. Am. Vet. Med. Assoc., 206, (10): 1567, 1995. 33. DEMETRIOU J.L., FOALE R.D., LADLOW J., MCGROTTY Y., FAULKNER J., KIRBY B.M. Canine and feline pyothorax: a retrospective study of 50 cases in the UK and Ireland, J. Small Anim. Pract., 43, (9): 388, 2002. 34. DODMAN N.H, BAKER G.J. Tracheo-oesophageal fistula as a complication of an oesophageal foreign body in the dog - a case report, J. Small Anim. Pract., 19, (5): 291, 1978. 35. ENWILLER T.M., RADLINSKY M.G., MASON D.E., ROUSH J.K. Popliteal and mesenteric lymph node injection with methylene blue for coloration of the thoracic duct in dogs, Vet. Surg., 32, (4): 359, 2003. 36. EVANS E.H., DE LAHUNTA A. Millers guide to the dissection of the dog, Ed. W.B. Saunders Comp., Philadelphia, 1971, 1979 37. EYSTER, G.E., CATHY GABER, MARALYN PROBST Cardiac disorders, n: Texbook of small animal surgery, s. red. SLATTER D., Ed. W.B. Saunders Company, Philadelphia, 1993. 38. FINGEROTH J. Surgical techniques for esophageal disease, n: Textbook of small animal surgery, s. red. SLATTER D., Ed.W.B. Saunders Company, Philadelphia, 1993. 39. FOSSUM T.W., MERTENS M.M., MILLER M.W., PEACOCK J.T., SAUNDERS A., GORDON S., PAHL G., MAKARSKI L.A., BAHR A., HOBSON P.H. Thoracic

40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48.

49. 50. 51.

52.

duct ligation and pericardectomy for treatment of idiopathic chylothorax, J. Vet. Intern. Med., 18, (3): 307, 2004. FOSSUM THERESA WELCH Surgical diseases of the lung and chest wall: new development in the treatment of pneumothorax, Vet Q., 20, Suppl. 1: S10, 1998. FOSSUM THERESA WELCH, HEDLUND S. CHERYL, HULSE A.D., JOHNSON L. ANN, HOWARD B.S., WILLARD D.M., GWENDOLYN L. CARROLL Manual of Small Animal Surgery, Ed. Mosby, St. Louis, 2001. FOSSUM WELCH, THERESA, DUPREY PARDI LAURA - Small Animal Surgery, 2nd ed. Ed. Mosby, 2002. FRENDIN J., OBEL N. - Catheter drainage of pleural fluid collections and pneumothorax, J. Small Anim. Pract., 38, (6): 237, 1997. FUENTES V.L., LONG K.J., DARKE P.G.G. Purulent pericarditis in a puppy, J. Small Anim. Pract., 32: 585, 1991. GAN VANDA CARMEN Angiologia i sistemul nervos la animalele domestice, Ed. Mirton, Timioara, 2002. GARCIA F. Examination of the thoracic cavity and lung lobectomy by means of thoracoscopy in dog, Can. Vet. J., 39: 285, 1998. GARNCARZ M., CZUBEK A. Clinical case of tetralogy of Fallot: a congenital heart defect in a dog, Medycyna Weterynaryjna, 60, (7): 711, 2004. GELZER A.R., DOWNS M.O., NEWELL S.M., MAHAFFEY M.B., FLETCHER J., LATIMER K.S. Accessory lung lobe torsion and chylothorax in an Afghan hound, J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 33, (2): 171, 1997. GHEIE, V. Anatomia animalelor domestice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1967. GHEIE, V., HILLEBRAND, A. Anatomia animalelor domestice, vol. I. Ed. Academiei, Bucureti, 1971. GOODWIN J.K. Congenital heart diseases, n: Manual of canine and feline cardiology, s. red. MILLER, M.S., TILLEY, L.P., 2.ed., Ed. W.B. Saunders, Philadelphia, 1995. GRAHAM K.L., BUSS M.S., DHEIN C.R., BARBEE D.D., SEITZ S.E. Gastroesophageal intussusception in a Labrador retriever, Can. Vet. J., 39, (11): 709, 1998.

53. GRISNEAUX MARIE SOPHIE, FECTEAU G. Cas clinique. Pericardite

Traumatique: Pricardiostomie chez une Holstein de 2 ans 1/2, Le Point Vtrinaire, 2, (5): 68, 2001.
54. GUGLIELMINI C., DIANA A., PIETRA M., CIPONE M. Atrial septal defect in five dogs, J. Small Anim. Pract., 43, (7): 317, 2002. 55. HAEOON L., KIDONG E., YUNSANG S., JINHEE P., JUNGEUN K., TAEHO O., HEECHUN L. A case of tetralogy of Fallot in a Siberian Husky dog, J. Vet. Clinics, 21, (3): 314, 2004. 56. HAYASHI K., SICARD G, GELLASCH K, FRANK JD, HARDIE RJ, MCANULTY JF. Cisterna chyli ablation with thoracic duct ligation for chylothorax: results in eight dogs, Vet. Surg., 34, (5): 519, 2005. 57. HEINRITZ C.K., GILSON S.D., SODERSTROM M.J., ROBERTSON T.A., GORMAN S.C., BOSTON R.C. Subtotal pericardectomy and epicardial excision for treatment of coccidioidomycosis-induced effusive-constrictive pericarditis in dogs: 17 cases (1999-2003), J. Am. Vet. Med. Assoc., 227, (3): 435, 2005. 58. HIRAGA T., ABE M., IWASA K., TAKEHANA K., TANIGAKI A. Cervicopectoral ectopia cordis in two Holstein calves, Vet. Path., 30, (6): 529, 1993.

59. HGLUND KATJA, AHLSTROM C.H.G., HGGSTRM J., ASK P.N.A., HULT P.P.H., KVART C. Time-frequency and complexity analyses for differentiation of physiologic murmurs from heart murmurs caused by aortic stenosis in Boxers, Am. J. Vet. Res., 68: 962, 2007. 60. IGNA C. Tehnici chirurgicale veterinare, ed. a III-a, Ed. Brumar, Timioara, 2005. 61. ISALOW K., FOWLER D., WALSH P. Video-assisted thoracoscopic division of the ligamentum arteriosum in two dogs with the persistent right aortic arch, J. Am. Vet. Med. Assoc., 9: 1333, 2000. 62. JOHNSON M.S., MARTIN M., EDWARDS D., FRENCH A., HENLEY W. Pulmonic stenosis in dogs: balloon dilation improves clinical outcome, J. Vet. Intern. Med., 18, (5):656, 2004. 63. JOHNSON M.S., MARTIN M.W. Successful medical treatment of 15 dogs with pyothorax, J. Small Anim. Pract., 48, (1): 12, 2007. 64. KEIRSTEAD NATALIE, LISA MILLER, TRINA BAILEY Subvalvular pulmonary stenosis in a kitten, Can Vet J, 43, (10): 785, 2002. 65. KIRSCH J.A., DHUPA S., CORNELL K.K. Pericardial effusion associated with metastatic disease from an unknown primary tumor in a dog, J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 36, (2): 121, 2000. 66. KOSZTOLICH A., FROHLICH W., RIEDELBERGER K., KALLEITNER A. Diagnosis of an atrial septum defect in a cat - a case report, Kleintierpraxis, 43: 207, 1998. 67. LARSSON M.H., PEREIRA L., JATENE F.B., FREITAS R.F, BARBUSCI L.O.D., DE OLIVEIRA S.M., ABDUCH M.C.D. Clinical diagnosis and alternative surgical treatment of tetralogy of Fallot in a dog, A case report, Arq. Bras. Med. Vet. Zootec, 52, (5): 433, 2000. 68. LINDE ANNIKA, KOCH J. Screening for aortic stenosis in the Boxer: Auscultatory, ECG, blood pressure and Doppler echocardiographic findings, J. Vet. Cardiol., 8: 79, 2006. 69. LIPSCOMB V.J., HARDIE R.J., DUBIELZIG R.R. Spontaneous pneumothorax caused by pulmonary blebs and bullae in 12 dogs, J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 39, (5): 435, 2003. 70. LIU S.K. Supravalvular aortic stenosis, with deformity of the aortic valve in a cat, J. Am. Vet. Med. Assoc., 152, (1): 55, 1988. 71. LOMBARD C.W., SCARRATT W.K., BUERGELT C.D. Ventricular septal defects in the horse, J. Am. Vet. Med. Assoc., 183: 562, 1983. 72. MACDONALD K.A. Congenital heart disease of puppies and kittens, Vet. Clin. N. A. Small Anim Pract, 36: 503, 2006. 73. MACPHAIL C.M., MONNET E., TWEDT D.C. Thoracoscopic correction of the persistent right aortic arch n dog, J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 37: 577, 2001. 74. MACPHAIL C.M. Medical and surgical management of pyothorax, Vet. Clin. North Am. Small Anim. Pract., 37, (5): 975, 2007. 75. MAIR T.S., PEARSON H., WATERMAN A.E., BARR F.J., LONGSTAFFE J.A. Chylothorax associated with a congenital diaphragmatic defect in a foal, Equine Vet. J., 20, (4): 304,1988. 76. MALIK R. Medical treatment of pyothorax, J. Small Anim. Pract., 48, (4): 244, 2007. 77. MARGIOCCO M.L., ZINI E. Fixed subaortic stenosis in a cat, Vet. Rec., 156, (22): 712, 2005. 78. MASON T.A. Suppurative pericarditis treated by pericardiotomy in a cow, Vet. Rec., 105, (15): 350, 1995.

79. McCARTHY T.C., MONETT E. Diagnostic and operative thoracoscopy, n: Veterinary endoscopy for the small animal practitioner, s. red. McCARTHY T., Ed. Elsevier Saunders, St. Louis, 2005. 80. MATE N. Patologia chirurgical a animalelor domestice, Ed. Medical Universitar Iuliu Haieganu, Cluj-Napoca, 2004. 81. McLENNAN M.W., MCGOWAN M.R. Pyothorax in a Friesian bull, Aust Vet J. 1995 Mar;72(3):115-6. 82. MELLANBY R.J., HERRTAGE M.E. Long-term survival of 23 dogs with pericardial effusions, Vet. Rec., 156, (18): 568, 2005 83. MORRIS E.L., TURNWALD G.H. Gastroesophageal intussusception, J. Am. Vet. Med. Assoc., 176, (4): 361, 1980. 84. NAGANOBU K., OHIGASHI Y, AKIYOSHI T, HAGIO M, MIYAMOTO T, YAMAGUCHI R. Lymphography of the thoracic duct by percutaneous injection of iohexol into the popliteal lymph node of dogs: experimental study and clinical application. Vet. Surg., 35, (4): 377, 2006. 85. NAWROCKI M.A., MACKIN A.J., MCLAUGHLIN R., CANTWELL H.D. Fluoroscopic and endoscopic localization of an esophagobronchial fistula in a dog, J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 39, (3): 257, 2003. 86. NEATH P.J., BROCKMAN D.J., KING L.G. Lung lobe torsion in dogs: 22 cases (1981-1999), J. Am. Vet. Med. Assoc., 217, (7): 1041, 2000. 87. ORTON C.E., MAMA K., HELLYER P., HACKETT T.B. Open surgical repair of tetralogy of Fallot in dogs, J. Am. Vet. Med. Assoc., 219, (8): 1089, 2001. 88. ZYIIT G., ARICAN I., ZYIIT M. ., YILMAZ B. Secundum atrial septal defect in one-year-old Kagal dog, Turk. J. Vet. Anim. Sci., 30: 343, 2006. 89. PARDO A.D., BRIGHT R.M., WALKER M.A., PATTON C.S. Transcatheter thoracic duct embolization in the dog. An experimental study, Vet Surg. 18, (4): 279, 1989. 90. PATEA, E. (s. red.) Anatomia comparat a animalelor domestice, vol I, II., Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1985. 91. PAVLETIC, M.M. Atlas of Small Animal Reconstructive Surgery, 2nd ed. Ed.W.B. Saunders, Philadelphia, 1999. 92. PIEK C.J., ROBBEN J.H. Pyothorax in nine dogs, Tijdschr. Diergeneeskd., 124, (9): 276, 1999. 93. PIETRA M., GENTILINI F., PINNA S., FRACASSI F., VENTURINI A., CIPONE M. Intermittent gastroesophageal intussusception in a dog: clinical features, radiographic and endoscopic findings, and surgical management, Vet. Res. Commun., 27, Suppl. 1: 783, 2003. 94. PUERTO D.A., BROCKMAN D.J., LINDQUIST C., DROBATZ K. Surgical and nonsurgical management of and selected risk factors for spontaneous pneumothorax in dogs: 64 cases (1986-1999), J. Am. Vet. Med. Assoc., 220, (11): 1670, 2002. 95. PUSTERLA N., PUSTERLA J.B., THR B., RSCH P. Chylothorax in a calf, Tierarztl. Prax., 24, (6): 554, 1996. 96. RADLINSKI M.G. Thoracoscopic visualisation and ligation of the thoracic duct in dogs, Vt. Surg., 31: 138, 2002. 97. RAMPRABHU R., DHANAPALAN P., PRATHABAN S. Comparative efficacy of diagnostic tests in the diagnosis of traumatic pericarditis and allied syndromes in cattle, Israel J. Vet. Med., 58, (2-3): 45-51, 2003. 98. RAUSCH W.P., KEENE B.W. Spontaneous resolution of an isolated ventricular septal defect in a dog, J. Am. Vet. Med. Assoc., 223, (2): 219, 2003. 99. REEF V.B., McGUIRK S.M. Diseases of the cardiovascular system, n: Large animal internal medicine, s. red. Smith, B.P., Ed. St. Louis: Mosby, 2002.

100. ROBERSON L.D., NETHERLAND D.E., DHILLON R., HEATH B.J. Air leaks after surgical stapling in lung resection: a comparison between stapling alone and stapling with staple-line reinforcement materials in a canine model, J. Thorac. Cardiovasc. Surg., 116, (2): 353, 1998. 101. ROCHAT M.C., LATTIMER J.C., MILLER M.A., CONSTANTINESCU G.M., SETTLES E.L. Multiple cardiac anomalies in a cat, J. Am. Vet. Med. Assoc., 210, (7): 1049, 1992. 102. ROONEY M.B., MONNET E. Medical and surgical treatment of pyothorax in dogs: 26 cases (1991-2001), J. Am. Vet. Med. Assoc., 221, (1): 86, 2002. 103. SAIDA Y., TANAKA R., HAYAMA T., SODA A., YAMANE Y. Surgical correction of pulmonic stenosis using transventricular pulmonic dilation valvuloplasty (Brock) in a dog, J. Vet. Med. Sci., 69, (4): 437, 2007. 104. SANDERS R. A., HOGAN D. F., GREEN H. W., HOYER M. H., PUPPEL D. A. Transcatheter closure of an atrial septal defect in a dog, J. Am. Vet. Med. Assoc., 227, (3): 430, 2005. 105. SAUNDERS W.B., TOBIAS K.M. Pneumoperitoneum in dogs and cats: 39 cases (1983-2002), J. Am. Vet. Med. Assoc., 223, (4): 462, 2003. 106. SCARRATT W.K., WALLACE M.A., PLEASANT R.S., SYSEL A.M., FELDMAN B., JONES J.C. Chylothorax and meconium impaction in a neonatal colt, Equine Vet. J., 29, (1): 77, 1997. 107. SCHEEPENS E.T., PEETERS M.E., L'EPLATTENIER H.F., KIRPENSTEIJN J. Thoracic bite trauma in dogs: a comparison of clinical and radiological parameters with surgical results, J Small Anim Pract., 47 (12): 721, 2006. 108. SCHROPE D.P. Balloon valvuloplasty of valvular pulmonic stenosis in the dog, Clin. Tech. Small Anim. Pract., 20, (3):182, 2005. 109. SCHULZE U., KRAMER K., HEWICKER-TRAUTWEIN M., HAAS L., DISTL O. Ectopia cordis in a German Holstein calf - case report, Dtsch. Tierarztl. Wochenschr., 113, (7): 281, 2006. 110. SCHUMACHER J., BRUSIE R., SPANO J. Chylothorax in an Arabian filly, Equine Vet. J., 21, (2): 132, 1989. 111. SHAW S.P., RUSH J.E. Canine pericardial effusion: diagnosis, treatment, and prognosis, Compend. Contin. Educ. Vet., 29, (7): 405, 2007. 112. SHAW S.P., RUSH J.E. Canine pericardial effusion: pathophysiology and cause, Compend. Contin. Educ. Vet., 29, (7): 400, 2007. 113. SMEAK D.D., BIRCHARD S.J., McLOUGHLIN M.A., LINDSEY M.M., HOLT D.E., CAYWOOD D.D., DOWNS M.O. Treatment of chronic pleural effusion with pleuroperitoneal shunts in dogs: 14 cases (1985-1999), J. Am. Vet. Med. Assoc., 219, (11): 1590, 2001. 114. SMITH P.J., MARTIN MW. Transcatheter embolisation of patent ductus arteriosus using an Amplatzer vascular plug in six dogs, J. Small Anim. Pract., 48, (2): 80, 2007. 115. SOJKA J.E., WHITE M.R., WIDMER W.R., VanALSTINE W.G. An unusual case of traumatic pericarditis in a cow, J. Vet. Diagn. Invest., 2, (2): 139-42, 1990. 116. SPELTZ M.C., MANIVEL J.C., TOBIAS A.H., HAYDEN D.W. Primary cardiac fibrosarcoma with pulmonary metastasis in a Labrador Retriever, Vet. Pathol., 44, (3): 403, 2007. 117. STAFFORD-JOHNSON M. Decision making in suspected congenital heart disease in dogs and cats, In Practice, 28: 538, 2006. 118. TANAKA R., SHIMIZU M., HIRAO H., KOBAYASHI M., NAGASHIMA Y., MACHIDA N., YAMANE Y. Surgical management of a double-chambered right ventricle and chylothorax in a Labrador retriever, J. Small Anim. Pract., 47, (7): 405, 2006.

119. TANAKA R., SODA A., SAIDA Y., SUGIHARA K., TAKASHIMA K., SHIBAZAKI A., YAMANE Y. Evaluation of the efficacy and safety of coil occlusion for patent ductus arteriosus in dog, J. Vet. Med. Sci., 69, (8): 857, 2007. 120. TAYLOR F.G., WOTTON P.R., HILLYER M.H., BARR F.J., LUCKE V.M. Atrial septal defect and atrial fibrillation in a foal, Vet. Rec., 128, (4): 80, 1991. 121. THOMAS W.P. Echocardiographic diagnosis of congenital membranous ventricular septal aneurysm in the dog and cat, J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 41, (4): 215, 2005. 122. THOMAS W.P., REED J.R., BAUER T.G., BREZNOCK E.M. Constrictive pericardial disease in the dog, J. Am. Vet. Med. Assoc., 184, (5): 546, 1994. 123. TURNER, S.J., JONES, R.M. Complete situs inversus in a horse, Vet. Rec., 155, (3): 96, 2004. 124. TVEDTEN HW, KEAHEY KK. Esophagotracheal fistulation after esophageal stenosis in a horse, J. Vet. Med. Small Anim. Clin., 69, (7): 868, 1974. 125. VAN DER KOLK J.H., SLOET VAN OLDRUITENBORGH-OOSTERBAAN M.M., GRUYS E. Bilateral pleuritis following esophageal fistula in a horse as a complication of a Gasterophilus infection, Tijdschr. Diergeneeskd., 114, (14): 769, 1989. 126. VAN EE R.T., DODD V.M., POPE E.R., HENRY G.A. Bronchoesophageal fistula and transient megaesophagus in a dog, J. Am. Vet. Med. Assoc., 188, (8): 874, 1986. 127. VAN ISRAL N., DUKES-McEWAN J., FRENCH A.T. Long-term follow-up of dogs with patent ductus arteriosus, J. Small Anim. Pract., 44, (11): 480, 2003. 128. VANLOON G., MUYLLE S., SUSTRONCK B., DEPREZ P. Univentricular heart with atrial septal defect in a calf, Vlaams Diergeneeskundig Tijdschrift, 65: 209, 1996. 129. VICARI, E.D., DOROTHY BROWN, HOLT, D.E., BROCKMAN, D.J. Survival times of and prognostic indicators for dogs with heart base masses: 25 cases (1986 1999), J. Am. Vet. Med. Assoc., 219:485-7, 2001. 130. VGTLI T., GASCHEN F., VGTLI-BRGER R., LOMBART C. Hemorrhagic pericardial effusion in dogs. A retrospective study of 10 cases (1989-1994) with a review of the literature, Schweiz. Arch. Tierheilkd., 139, (5): 217, 1997. 131. WALDROP J.E., PIKE F.S., DULISCH M.L., ORTEGA T.M., GLIATTO J.M. Chylothorax in a dog with pulmonary lymphangiosarcoma, J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 37, (1): 81, 2001. 132. WALKER A.L., JANG S.S., HIRSH D.C. Bacteria associated with pyothorax of dogs and cats: 98 cases (1989-1998), J. Am. Vet. Med. Assoc., 216, (3): 359, 2000. 133. WARE W.A., HOPPER D.L. Cardiac tumors in dogs: 1982-1995, J. Vet. Intern. Med., 13, (2): 95, 1999. 134. WARMAN S.M., McGREGOR R., FEWS D., FERASIN L. Congestive heart failure caused by intracardiac tumours in two dogs, J. Small Anim. Pract., 47, (8): 480, 2006. 135. WEST H.J., PAYNE-JOHNSON C.E. Ectopia cordis in two calves, Vet. Rec., 121, (5): 108, 1987. 136. WRIGHT K.N., DENOVO R.C.Jr, PATTON C.S. Effusive-constrictive pericardial disease secondary to osseous metaplasia of the pericardium in a dog, J. Am. Vet. Med. Assoc., 209: 2091, 1997. 137. YAGIHARA M., MIYABE M., MIZUTANI T., SATO Y., TOYOOKA H. Intraduodenal milk injection after induction of general anesthesia is safe and useful during surgical treatment for intractable chylothorax, Anesth. Analg., 101, (6): 1891, 2005.