FORTELE ARMATE SI SOCIETATEA

Conf. univ. dr. Ionel Nicu Sava

Universitatea din Bucuresti Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Obiectivele cursului:
inelegerea rolului i funciilor forelor armate (militare, paramilitare, de securitate intern, informaii, politie, etc) ntr-o societate democratic; descrierea formelor de organizare, a structurii profesionale i a relatiilor sociale dintre forele armate i societate; evidenierea legturii dintre democraia politica i securitate n societatea modern; valorificarea experienei internaionale a proceselor de profesiornalizare a fortelor armate (Europa de Sud, America Latin, Asia de Sud-Est); abordarea relatiilor civil-militare i a controlului democratic n rile est-europene dup rzboiul rece; identificarea noilor tendine de evoluie a relaiilor civilmilitare.

Structurasi elementele cursului:

1 semestru 4 module de curs / 2 sedinte intensive IDD la Facultate 12 teme referate si lucrari de curs (orientative) Suport de curs scris Bibliografie on-line Studiu de caz

Evaluare:
- promovarea cursului se bazeaz pe: ntocmirea i susinerea unui studiu din temele prezentate si bibliografia recomandata.

MODULE TEMATICE / TEME DE CURS

Introducere in sociologia militara: scoli, curente, ganditori. Organizarea militara in societatile industriale. Profesia militara: caracteristici i determinani. Profesionalizarea fortelor armate

1. Organizarea i profesia militar n societile moderne;

2. Relaiile civil-militare

3. Controlul democratic al securitii naionale

Controlul civil obiectiv (S.P. Huntington). Controlul prin intermediul aparatului politic. Frontiere instituionale civili-militari (Luckham). Reform i restructurare instituional Armata postmoderna si profesionalizare. Noile misiuni militare

Tipologii, roluri, funcii. Armata ca instituie (S.P. Huntington). Armata ca organizaie (M. Janowitz). Tranziia de la totalitarism la democraie. Rolul militarilor n procesele de democratizare (studiu de caz).

4. Rolul forelor armate n societile n tranziie. Noile misiuni militare

BIBLIOGRAFIE

I.N. Sava, Gh. Tibil, M. Zulean, Armata si societatea. Culegere de texte de sociologie militara, Editura Info-Team, Bucuresti, 1998. Dimitrie Gusti, Sociologia rzboiului, n Sociologia militans, Editura Institutului Social Romn, Bucureti, 1934. C. Moskos, Armata, mai mult decat o profesie?, Editura Ziua, Bucuresti, 2006. M. Janowitz, The Professional Soldier, A Political and Social Portrait, Free Press, 1960. S. P. Huntington, The Soldier and the State: The Theory and Politics of Civil-Military Relations, Harvard University Press, 1957. S.P. Huntington, Political Order in Changing Societies, Harvard Univ. Press, 1986. Alfred Stepan, Rethinking Military Politics. Brazil and the Southern Cone, Princeton Univ. Press, 1988. Amos Perlmutter, Modern Authoritarianism. A Comparative Institutional Analysis, Yale University, 1981. J. Kuhlmann, J. Callaghan (ed.), Military and Society in 21st Century Europe, Transaction Publishers, 2000 (vezi si traducerea in lb. romana). I.N. Sava, Studii de securitate, Centrul Roman de Studii Regionale,

Caracteristicile principale ale organizatiei militare (M

Janowitz): o parte insemnata a venitului national si o mare parte a populatiei sun utilizate pentru pregatirea, ducerea si reducerea consecintelor razboiul razboiu => socializarea masiva a razboiului; dezvoltarea tehnologiei militare aparitia armelor de nimicire in masa => socializarea pericolului egalizarea riscului intre civili si militari; revolutia in tehnologia militara duce la aparitia conceptului de descurajare => schimbarea misiunilor aparitia unei noi misiuni. Misiunea de baza a unei armate era ducerea razboiului (pn la 1945) dupa aparitia armelor de nimicire in masa, chestiunea victoriei este pu sub semnul intrebarii si misiunea principala a armatei devine descurajarea. Armele si armatele i schimb astfel menirea: din promotori ai rzboiului, devin factori de descurajare. creterea personalului civil implicat in pregatirile pentru razboi. Exista doua nivele de implicare a civililor:
1. nivelul politico-militar (staff-uri politice cu putere de decizie); 2. nivelul tehnic (personal tehnic-ingineresc).

roluri civil-militare mai putin distincte civilii capata competente milita (strategie) si militarii deprind competente civile (diplomatie, relatii internationale, negociere).

Schimbri la nivelul organizrii forelor armate:

TRECEREA DE LA ARMATA DE MASA LA ARMATA DE PROFESIE

schimbarea autoritatii organizationale trecerea de la dominatie la persuasiune, manipulare, consens de grup. Apariia liderului militar (manager), care tinde s-l nlocuiasc pe comandantul militar; ingustarea sferelor de competente intre elitele civile si elitele militare: civilirea elitelor militare i militarizarea elitelor civile. schimbarea modului de recrutare profesionalizarea armatelor, serviciilor speciale, poliiei, jandarmeriei etc: accederea la piaa forei d munc prin renunarea la serviciul militar obligatoriu i trecerea la serviciul voluntar; semnificatia patternurilor carierei militare pentru a avansa in cariera militara nu mai este nevoie de razboi, ci de calitati manageriale; modificarea traseului profesional, prin carier scurta (5-7 ani), medi med (10-15 ani) i lung (peste 15 ani); tendinte de indoctrinare politica dezvoltare a ceea ce se numeste gandire militara (military mind Huntington), ca un set de valori, principii, orientri profesionale specifice corpului militarilor.

Modelul structuralist profesia este general, n timp ce orma de organizare militar este particular, de la o ar a alta. a Huntington (1957), ot fi identificate trei semenea caracteristici rofesionale: expertiza responsabilitate spirit de corp a Janowitz (1960) unt cinci caracteristici e identificare a rofesiunii militare: expertiza perioada indelungata pentru formare identitate de grup etica profesionala

Modelul procesual are in vedere procesul istoric a fenomenului militar. Bengt Abrahamson, - profesionalizarea = transformarile istorice, tehnologice si economice care determina schimbarea structurii interne a armatei, a modului de recrutare si utilizare a militarilor i a relaiilor dintre civili i militari (profesionalizare 1) - profesionalizarea = procesul de socializare insuire a ocupatiei

Modelul pluralis (Charles Moskos -

accent pe descurajare, pea keeping, actiune civica, pacificatio support, protectia minoritatilor, le defineste ca fiin principale atributii profesionale ale n militar. propune si liberali pietei operatiunil militare (privatizare anumite operatiun fi incredintate chia unor organizatii civ care, din punct de vedere profesional

Relatiile civil-militare
Dupa Huntington relatiile civil-militare sunt principala componenta a politicii de securitate militara; Chestiunea centrala a relatiilor civ-mil = controlul civil: FA sunt o organizatie destinata protectiei societatii de pericolele interne si externe;
Daca sunt slabite nu pot indeplini obiectivele Daca sunt intarite pot dezvolta atitudini politice In oricare situatie, au reactii grabite sau intarziate, in functie si de interesul lor

ntington a considerat ca: - pericol extern = URSS (pe termen lung) - structura constitutionala a SUA este prea complicata; - liberalismul politic american este prea incet, prea pacifist ocuparea lui Huntington: - avem nevoie de o armata tare, care sa faca fata URSS - este nevoie ca guvernul SUA sa nu piarda controlul asupra FA zultat: instituirea unui control obiectiv asupra FA, cu intentia: - maximizarea efectivitatii militare si a eficacitatii - subordonarea catre autoritatile civile: nsecinta in SUA: profesionalizarea militara si negocierea dintre civili s militari in sensul: - civilii recunosc autonomia militarilor de tip profesional - militarii executa neconditionat ordinele civile nsecinta in URSS: controlul subiectiv asupra armatei, scaderea profesionalismului, esec in confruntare

1. 2. 3.

Huntington (1957) relatiile civ-mil in SUA sunt descrise de trei situat

Pericol extern Structura constitutionala a SUA Ideologia liberala

Peter D. Feaver (2003) Teoria lui Huntington nu se potriveste cu realitatea Razboiului Rece SUA au invins in RR, desi nu au renuntat la liberalism; au devenit si mai liberale FA ale SUA nu au devenit mai militare in RR, ci mai civile
Militarii s-au civilit Civilii s-au militarizat

Civilii nu au raspuns la dezideratul controlului obiectiv: au controlat si in SUA, ca si oriunde in alta parte, pe cale subiectiva s-au implicat in armata Nevoie de o noua teorie a rel civ-mil

1.

Selectie inversa patronul nu poate stabili exact daca agentul este capabil si face munca pentru care est es platit; 2. Hazard moral patronul nu este sigur daca agentul chia chi se straduieste sa faca munca respectiva

Teoria agentiei explica modul in care se poate cel mai bine organiza relatia intre o parte (the Principal patron), care determina tipul de activitate pe care cealalta parte (the Agent executant) o are de indeplinit In conditii de incertitudine si informare incompleta specific business-ului de astazi apar 2 problem are relatiei patron-agent:

estiunea principala: cum se asigura Patronul ca Agentul face ceea ce trebuie?

Situatii:
Agentul:
Munceste (work - indeplineste sarcina) Se sustrage (shirking chiuleste)

Patronul: cum sa-l monitorizeze?

Intruziv Non-intruziv

Decizia depinde de costul monitorizarii!

Cost inalt mai putin intruziv
Daca agentul chiuleste, va fi prins si pedepsit Daca controlul este non-intruziv greu de detectat

In relatiile civ-mil, shirking este nepotrivit Mai degraba este vorba de preferinte intre civili si militari Bine executat inseamna ca solutia militarilor coincide ciu solutia civililor Prost executat solutia civililor nu se potriveste cu

Formele cele mai dese de chiuleala

Neexecutarea ordinelor Intarziere, amanare, contrajustificare Scurgeri catre presa (datul in gat)
1. 2. 3. 4. Monitorizare intruziva works Monitorizare intruziva shirks Monitorizare non-intruziva works Monitorizare non-intruziva shirks

4 situatii posibile:

Huntington intra in modelul - obiectiv = 3 - subiectiv = 1 Feaver SUA in RR au mers pe 1

Puterea civililor a crescut dupa 1945 ex. Truman il destituie p MacArthur Dupa 1990 criza a rel civ-mil, datorata sfarsitului RR, schimbarea profilului elitei militare, intarirea Joint Chieff of Staffs, aparitia lui Clinton, afirmarea lui Powell Analiza anilor 90 model 2: civilii intruziv, militarii chiul Clinton si civilii lui = slabi, Powell si ofiterii lui = tari

 Concluzii

pentru rel civ-mil:

Chiar daca militarii au dreptate, trebuie sa execute fara comentarii Civilii sa plateasca la urne, la vot Republica va fi mai bine servita prin munca degeaba decat prin chiul inspirat.