Bruiajul electronic n avia ie

Bruiajul electronic reprezint radia ia deliberat, re-radia ia sau reflectarea energiei

electromagnetice pentru a preveni sau reduce folosirea eficient a spectrului
electromagnetic de ctre inamic n scopul diminurii sau neutralizrii capacit ilor de
lupt ale acestuia.
Clasificare: 1. n func ie de modul de realizare:
a. Activ, generat de emi toare speciale
b. Pasiv, ob inut prin reflectarea de ctre diferite obiecte a undelor electromagnetice
radiate de mijloace electronice.
!. "up caracterul ac iunii asupra mijloacelor electronice :
a. De mascare : nrut e te caracteristicile aparaturii de recep ie prin cre terea
cantit ii de simboluri recep ionate care reduc valoarea informa ional sau e#clud
complet descoperirea i identificarea semnalelor utile i a caracteristicilor intelor. $rin
sporirea puterii bruiajului se asigur amplificarea ac iunii de mascare.
b. De imitare/dezinformare : este constituit din semnale radiate de sta ii de bruiaj care
cuprind informa ii false care sunt recep ionate de mijloacele elctronice supuse
neutralizrii sub form de inte false similare celor reale, ceea ce determin pierderea unei
pr i a informa iei utile, mrind probabilitatea alarmei false.
%. Bruiajul ochit este caracterizat prin nalta densitate spectral a puterii i are un spectru
ngust de frecven e i de aceea poate fi realizat doar cu emi toare de putere mai mic.
&. Bruiajul de blocare (de band larg) are lrgimea spectrului de frecven mult mai mare
dec't banda ocupat de semnalul util, ceea ce permite sta iei de bruiaj s neutralizeze
simultan mai multe mijloace electronice.
(. Bruiajul prin multipleare !n frecven presupune ca energa semnalului de bruiaj s fie
distribuit pe benzi nguste de frecven , asigur'nd i protec ia unor frecven e proprii.
). Bruiajul prin multipleare !n timp (cu salt !n frecven ) presupune ca emisia semnalului
de bruiaj s fie radiat pe mai multe frecven e ntr-o succesiune rapid de timp. *alturile
sunt suficient de rapide pentru a ob ine un bruiaj eficient pe fiecare frecven .
+. $entru bruiajul de vobulare frecven a emi toarelor de bruiaj se modific ntr-o gam
larg de frecven e cu o vitez avantajoas i cu c't banda e mai mare, cu at't eficien a
cre te.
,. Bruiajul glisant presupune o racordare a emi torului de bruiaj de band ngust ntr-o
band larg de frecven e. -stfel, n banda de frecven a c'torva sta ii care lucreaz pe
frecven e fi#e se concentreaz succesiv o densitate de putere suficient de mare.