Recuperarea in cazul rupturii ischiogambierilor

Muchii ischiogambieri sunt muchii care se ntind de la baza pelvisului pan la partea superioar a genunchiului . La jumatatea coapsei se despart dou grupe musculo-tendinoase . Grupul medial (din interiorul coapsei) tendinos al ischiogambierilor se inser pe faa intern a genunchiului i pe faa anterioar a tibiei (unul dintre oasele gambei) . Muchii ischiogambieri flecteaz (ndoaie) piciorul la nivelul genunchiului (cvadricepsul care se afl pe faa anterioar a coapsei extinde sau l pune in pozitia ntins). Ruptura de ischiogambieri poate mbraca diferite aspecte, mergand de la ruptur microscopic pan la o ruptura mult mai grav de muchi sau a tendonului prin care se inser muchiul pe os. Majoritatea leziunilor de ischiogambieri apar la nivelul muchiului. Care sunt cauzele rupturii de ischiogambieri? Leziunea este foarte frecvent printre atlei. Apare de obicei la starturile rapide, cand piciorul se afl n hiperextensie, cum se ntampl la sprint, mai degrab decat n micrile respective, precum alergarea propriu-zis. Leziunea se mai poate produce cand cvadricepsul este hipertensionat n acelai timp cu ischiogambierii sau n momentul n care se ncepe activitatea sportiv n for, fr nclzire suficient. La unele persoane ischiogambierii sunt insuficient dezvoltai, ceea ce i poate predispune unui astfel de accident . Alte sporturi n care poate fi ntalnit ruptura de ischiogambieri : baschet , fotbal , rugby , atletism sau tenis.

Care sunt simptomele rupturii de ischiogambieri? Durere la nivelul feei posterioare a coapsei. Gradul de intensitate a durerii va depinde de gravitatea leziunii. In unele cazuri de ruptur sau ntindere a ischiogambierilor, durerea se poate intensifica n cateva ore. Pot aparea dificulti n mers, aezare sau la aplecarea n fa.

Exercitii pentru tonifierea ischiogambierilor 1.Pacientul in decubit dorsal,cu coapsa flectata,genunchiul aproape extins,se face extensia coapsei,asistentul punand rezistenta la nivelul talonului.Pozitia genunchiului este importanta:nu trebuie extins complet,ci atat cat intra in tensiune ischiogambierii cand coapsa este aproape la vertical. 2.Idem 1 dar rezistenta este data de un montaj de scripeti cu contragreutate. 3.Pacientul in decubit dorsal,cu coapsa la marginea mesei:kinetoterapeutul face priza pe fata dorsala a coapsei si pe talpa;pacientul executa o extensie a coapsei cu contrarezistenta pusa de kinetoterapeut,o extensie a piciorului,de asemenea cu rezistenta,in continuare flectan genunchiul.Exercitiul are deci sinergii proximo-distale(extensia coapsei) si disto-

proximale(extensia piciorului).Contrarea extensiei coapsei pune in tensiune ischiogambierii iar pentru picior gemenii. 4.Pacientul in decubit dorsal,cu coapsa si genunchiul flectate:prizele sunt aplicate pe fata anterioara a coapsei si dorsal a piciorului,kinetoterapeutul opunandu-se flexiei coapsei si flexiei dorsale a piciorului.Activitatea flexorilor coapsei plaseaza ischiogambierii in zona cea mai favorabila de contractie,iar impingerea in jos a piciorului declanseaza contractia flexorilor genunchiului. 5.Din unipodal pe MI opus,membrul inferior afectat purtand o sanda cu greutati se executa flexi cat mai complete;echilibrul este sustinut de maine pe o bara;ridicare greutatii determina contractia concentric;revenirea lenta a gambei asigura contractia excentrica.Este bine ca sa se intercaleze reveniri bruste,pentru a antrena rolul frenator al ischiogambierilor la sfarsitul miscarii de extensie. 6.Pacientul in decubit dorsal,cu gambele atirnand la marginea mesei;de gamba stanga se ataseaza anterior o coarda care trece peste un system de scripeti,pentru a ajunge sa se fixeze pe gamba dreapta,posterior:flexia gambei stangi va antrena flexia gambei drepte,dar pacientul se opune,deci contracta extensorii.

7.Kinetoterapeutul se opune triplei flexi executate de membrul inferior stang;acest efort dezechilibreaza trunchiul,care are tendinta sa se ridice:extensia membrului inferior drept,cu punct fix prin piciorul pacientului,pe bazinul kinetoterapeutului se restabileste echilibrul. 8.Pozitia de cavaler servant:piciorul drept fixat pe sol,sa nu poata aluneca:pacientul va face sa alunece indarat genunchiul stang(pe o bucata de stofa)-eventual kinetoterapeutul opune

rezistenta acestei alunecari ;pentru a nu se dezechilibra,pacientul trebuie sa ia punct fix pe piciorul drept,solicitand extensorii genunchiului;invers,pacientul va aluneca cu genunchiul stang inainte,ceea ce va solicita pentru echilibrare ischiogambierii genunchiului drept. 9.Din decubit dorsal,pe un plan inclinat,cu gleznele fixate la masa,pacientul ridica capul si trunchiul:se pune in actiune lantul anterior al flexorilor(cap-trunchi-sold),care necesita insa stabilizarea femurului(doar cotilul trebuie sa se miste pe capul femural,nu si acesta).Pentru fixarea femurului se contracta ischiogambierii:cu cat inclinarea planului este mai mare,cu atat efortul ischiogambierilor va creste efortul mai poate fi dozat si prin pozitionarea membrelor superioare. 10.Din ortostatism se trece in ghemuit si din nou in ortostatism;taloanele se ridica de pe sol in timpul exercitiului,pentru a se putea tine trunchiul vertical;daca talpile raman pe sol,trunchiul se va apleca in fata,solicitand prea mult extensorii soldului(ischiogambierii).efortul extensorilor poate fi marit daca se iau gantere in maini sau haltere pe umeri. Pentru o incarcare mai mare a membrului inferior afectat,exercitiul se executa cu translarea pe el a unei parti mai importante din greutatea corpului.Se controleaza aceasta translare atarnand la briul pacientului un fir cu plumb care se va deplasa de la linia mediana. 11. Pacientul n decubit dorsal, cu articulaiacoxofemural flectat, genunchiul aproape extins (poziia genunchiului este important nu trebuie extins complet, ci att ct intr n aciune ischiogambierii); pacientul face extensia coapsei, kinetoterapeutul contrnd la nivelul talonului