Istorie

Clasa a IX-a -note de cursProfesor Vasile Busuioc

Anul scolar 2007- 2008

Numele elevului: ____________________________ Clasa a IX - a A Reflecii 1. Care sunt ateptrile tale fa de coal? Ce ai dori s se ntmple?

2. 3. 4. 5.

Care sunt ateptrile tale fa de profesorul de istorie? Propune cteva modaliti de lucru pe care ai prefera s le foloseti la ora de istorie. Care crezi c sunt ateptrile profesorului de istorie fa de tine? Care sunt obiectivele tale pentru acest semestru? Dar pentru anul colar?

Istoria semnificatii, interpretari, reinterpretari

Comentati afirmatia lui Lucian Boia, profesor la Facultatea de Istorie din Bucuresti: Istoria este un inepuizabil joc cu trecutul . Cuvantul istorie are doua semnificatii distincte. Istoria defineste in acelasi timp ceea ce sa petrecut cu adevarat si reconstituirea a ceea ce s-a petrecut, cu alte cuvinte trecutul in desfasurarea sa obiectiva si discursul despre trecut. Prezentati relatia dintre cele doua semnificatii. Memoria joaca un rol major in influentarea motivelor, scopurilor si mentalitatilor, atat ale oamenilor obisnuiti, cat si cele ale politicienilor. Trecutul este pretutindeni. Peste tot in jurul nostru sunt trasaturi care, precum noi insine si gandurile noastre, au antecedente mai mult sau mai putin recognoscibile. Relicve, istorii, amintiri inunda experienta omeneasca. Fiecare urma specifica a trecutului piere in cele din urma, dar luate colectiv, urmele lor sunt nemuritoare. Celebrat sau respins, ingrijit sau ignorat trecutul este omniprezent. Trecutul este esential si ineluctabil. Fara el, ne-ar lipsi identitatea; nimic nu-ar fi familiar, iar prezentul n-ar avea sens. Totusi, trecutul este si o sarcina grea, care paralizeaza inovatia si obstructioneaza viitorul. Cum recunoastem si cum ne descurcam cu acesta mostenire, care ne sustine si ne constringe in acelasi timp? Ce avantaje ne ofera, care sunt costurile ei exacte? Omul - copilul mai ales respira in atmosfera spirituala a poporului din care face parte. La tot pasul si in orice clipa el vine in contact si este influentat de creatiile artistice ale poporului, de conceptia despre lume a acestuia, de modul de a gandi, de a simti si de a munci al acestuia. Plecand de la aceasta ide, construiti viitorul Romaniei pentru urmatorii 10 ani, tinand cont de schimbarile ce credeti ca vor avea loc si de faptul ca dumneavoastra veti fi unul/una dintre protagonistii acestui viitor.

Cum? Teoria evoluionist (darwinist) omul a evoluat pe scar evoluiei animale avnd strmoi comuni cu maimua Teoria creaionist (religioas) omul este creaia divinitii

Apariia omului

Teoria originii extraterestre a omului Cnd? n urm cu circa 3 milioane de ani n urm se declaneaz procesul evolutiv Unde? - n sud-estul Africii Exerciiu: Care teorie o susinei? Argumentai!

Incursiune n Preistorie
Evenimente: Acum 4.600.000.000 de ani, s-a format Pmntul Cu 3.500.000.000 de ani n urm, nivelul de oxigen permite apariia organismelor simple (alge) 500.000.000 ani - apar primele vertebrate 200.000.000 ani - apar dinozaurii 60.000.000 ani - moartea acestor dinozauri (diverse ipoteze privind cauza) 50.000.000 ani - apariia mamiferelor 40.000.000 ani - Marea Neagr se desparte de Marea Caspic i de Lacul Aral. 25.000.000 ani - maimue. 6.000.000 ani Orrorin, omul originar, biped descoperit n anul 2000 n Kenya 5.000.0000 ani - Australopitec biped descoperit n Africa austral n 1999. 4.000.000 ani - Australopithecus maimuele din sud, capacitate cranian sub 500 cm cubi. 3.000.000 ani - Australopithecus afarensis din generaia lui Luky, schelet de femeie 1,10 m 2.000.000 ani - perioad presupus apariiei bipezilor n zona Tismanei (vezi peteri). 1.500.000 ani - humanoizi nsoii de unelte, dovezi privind expansiunea humanoizilor. 1.000.000 ani - era CUATERNAR. 1 milion ani, presupus ca dat sigur a apariiei umanitii. Dar cercetrile se ntind mereu, dincolo de cifra de 3 milioane de ani, debutul umanitii. n plus, antropologii pun mereu problema: om sau goril? n anul 2001, lng lacul Ciad a fost gsit Toumai, un schelet de 7 milioane de ani. Lipsete ns femurul care ar dovedi dac el a fost biped ca Orrorin, Luky sau noi.Astzi n-au rmas dect cinci specii de hominide: gorila, urangutanul, cimpazeul, babuinul i omul. Ele au n comun statul n picioare, o lung perioad de cretere i capacitatea de a ntrebuina unelte (mult evoluat la om, bineneles) Preistorie : perioad a istoriei umane n care are loc procesul de apariie a speciei umane, marcat de absena surselor scrise i a valorii n expresie monetar, de absena statului i a structurilor birocratice. 1.000.000 - 100.000 ani: PALEOLITICUL INFERIOR 100.000 - 40.000 Ani: PALEOLITICUL MIJLOCIU 40.000 - 10.000 Ani: PALEOLITICUL SUPERIOR PALEOLITICUL, lunga perioad a Vrstei vechii pietre croite, palaios vechi , lithos piatr a fost foarte dificil pentru om, fiind obligat s se apere de animale urcnd prin pomi sau ascunzndu-se n peteri. MEZOLITICUL, e o perioad mai fast, cnd, conform unor cercetri, n Orientul Mijlociu un om, timp de dou sptmni, putea recolta att ct s-i ajung unei familii de patru persoane, timp de un an. Dup ultima glaciatie de acum 16.000 ani, nclzirea climei avea s favorizeze cel mai mult zonele temperate. ntre anii 12.500-7.500 nainte de Hristos micile comuniti umane ncep s se grupeze n comuniti permanente. Se dezvolt agricultura, vntoarea, pescuitul, culesul. ncepe practica creterii animalelor, hrana cald, olritul. Omul nceteaz a fi numai prdtor care-i scoate subzistena din natur, fr a se ngriji de refacere. Lent, el devine productor. Este Vrsta noii pietre cioplite numit n 1865 de John Luddock NEOLITIC folosind din greac neos - nou i lithos piatr. Se poate vorbi de o revoluie neolitic comparabil prin consecine revoluiei industriale i care a dus la o explozie demografic, dup cum se poate vedea din tabelul de mai jos:

EVOLUIA OMULUI

Populaia pmntului (dup J.N. Biraben) Populaie 1 milion 10 milioane 80 milioane 250 milioane 460 milioane 800 milioane 1600 milioane 2500 milioane 6000 milioane 6500 milioane

ANII -35000 -10000 -5000 (agricultura) Iisus Hristos 1500 1800 1900 1950 2000 2007

I TOTUI, EVOLUIA OMULUI NU A DURAT DECT UN MINUT DIN TOAT ISTORIA PMNTULUI! I ABIA DE O SECUND FOLOSETE UNELTELE!

Deci, pentru a nelege n timp erele, perioadele i epocile, s reducem istoria pmntului la o singur zi. Adic s reducem totul la scara o singur zi este echivalentul a 4,5 miliarde de ani. - ora 0 : roci n fuziune, formarea oceanelor - ora 4 : apariia vieii (bacterii ntr-un ocean furios, fotosinteza) - ora 19 : primele fiine multicelulare (un parazit - dissiemina) - ora 21 : era primar - viaa marin explodeaz - ora 22 : ieirea din ap (un gen de varan - ichtiostga), dezvoltarea scheletului, plmnilor - ora 22 h 45 : dinozaurii - ora 23 h 40 : primate arboricole - ora 23 h 48 : primates superioare - ora 23 h 59 : australopitecii + 20 secunde : Homo habilis + 50 secunde : Homo erectus + 59 secunde : Homo sapiens + 59 sec 599 : civilizaia egiptean

(1 minut corespunde la 3.125.000 ani i o secund la 52 000 ani).

Iat cteva secunde din viaa omului raportate la viaa pmntului

Aus. Afarensis Africanus Robustus Boisei Habilis

Erectus

Nandertal Sapiens sapiens

Popoare i spaii n Antichitate

Exerciiu :

 Dac vrei s vizitai ca turist locuri ncrcate de istorie, cu multe monumente, vestigii din Antichitate, n ce regiuni/ri vei merge ? Stabilii traseul pe hart. Nivelul de dezvoltare este acelai azi pe Glob ? De ce ? Orientul Antic Mesopotamia sau ara dintre ruri, aezat ntre fluviile Tigru i Eufrat: Sumerienii, Akkadienii, Babilonienii, Chaldeenii, Asirienii, Sirienii Fenicia sau ara purpurei, teritoriul cuprins ntre litoralul Mrii Mediterane i Munii Liban fenicienii Palestina (Canaan) situat ntre Munii Liban i Peninsula Sinai: Canaanienii, Evreii (unii au venit din est adui de strmoul lor Avraam, alii au venit din deertul Arabiei i s-au aezat n Canaan. Datorit srciei au migrat n Egipt unde au fost transformai n sclavi. n 1200 . Hr., Moise i-a trecut Marea Roie spre Peninsula Sinai, eliberndu-i de robie) Egipt pe valea Nilului, n nord-estul Africii egiptenii s-au format din amestecul triburilor nomade din nord-estul Africii i n mileniul IV .Hr. au pus bazele unui regat. Podiul Iran elamiii India pe vile fluviilor Indus i Gange dravidienii China chinezii Migraia indo-europenilor n Europa i Asia Procesul de indo-europenizare s-a desfurat pe parcursul unui mileniu (cca 3500-2500 .Hr.). Din stepele nord-pontice i din Asia Central, au migrat spre Europa i Asia, n mai multe valuri, triburi de pstoriindoeuropeni care, prin asimilarea populaiilor strvechi neolitice i geneza etnic, au format noi popoare. Asia: hitiii n centrul i estul Asiei Mici mezii i perii s-au aezat n Podiul Iran arienii s-au aezat n India Europa : Aezarea indo-europenilor peste populaiile neolitice din Europa i asimilarea populaiei strvechi europene a determinat geneza etnic a popoarelor europene : grecii au migrat n sudul Peninsulei Balcanice la nceputul mileniului II. Erau mprii n mai multe triburi: aheii aezai n Peloponez; ionienii aezai n Grecia central; eolienii aezai n Grecia nordic; dorienii aezai n Peloponez italicii, au migrat n mai multe valuri: latinii (n regiunea Latium, au ntemeiat Roma), sabinii, samniii, etruscii tracii s-au aezat n Peninsula Balcanic i la nord de Dunre i s-au mprit n dou ramuri: geto-dacii i tracii propriu zii(sudici): odrizii, besii, moesii celii - au ocupat Europa vestic i central germanii, slavii i popoarele baltice, Europa nordic neamurile iraniene, stepele nord-pontice.

Exerciiu:

Piramida Maslow a trebuinelor umane:

V.Nevoia de auto-realizare : mplinirea visurilor i scopurilor propuse, reuit n via, hobby, activitatea de creaie,
contientizarea rolului i rostului nostru n lume, relaxare, meditaie, realizarea potenialului maxim, crearea i mplinirea destinului su nalt.

IV. Nevoi de individualizare, de stim i recunoatere : stima de sine, stima pe care o primeti de la alii, nevoia de a fi ascultat
i neles, aprobarea i recunoaterea competenelor, meritelor i valorii din partea altora ; uneori chiar nevoia de a fi important, de putere, control, prestigiu, faima.

III.Nevoi sociale, de apartenen la un grup : comuniune social, comunicare, implicare n rezolvarea problemelor sociale,
participare la viaa comunitii al crei membru eti, participarea la evenimentele sociale, nevoia de iubire i afeciune n cuplu i din partea celor apropiai.

II.Nevoi de securitate, protecie (cas, haine, unelte, siguran n caz de pericole). I.Nevoi elementare biologice (fiziologice): satisfacerea nevoilor de somn, respiraie, ap, alimente, cldur, adpost, micare i
sex.

Forme de organizare politic n Antichitate

n Orientul Antic au existat trei tipuri de state n cadrul crora popoarele antichitii i-au creat propriile civilizaii. Ca tipuri de state, n ordinea cronologic a apariiei lor, pot fi menionate: a) Oraul stat, format dintr-o cetate i teritoriul din jur, are la baz aezri simple care au evoluat spre mari centre economice, politice, militare. Conductorul oraului stat era stpnul cetii i al pmntului acesteia. Cumula multiple funcii: administartive, militare, judectoreti. n acelai timp era i mare preot, reprezentant al zeului local. Primele orae-state au aprut n mileniul al IV-lea .Hr. n Sumer, la sumerieni i la akkadieni. Sumerienii au creat oraele-stat: Uruk, cel mai vechi, Ur. Nippur, Laga; akkadienii: Kiss, Akkad; amoniii: Babilon; asirienii: Assur, Ninive; fenicienii: Tyr, Sidon, Ugarit; dravidienii: Mohenjo-Daro, Harappa. b) Regatul, s-a format prin evoluia oraselor sate sau prin unirea mai multor triburi. Are o ntindere mai mare dect oraul-stat i prezint o oarecare unitate etnic i economic. Regatul Egiptului, cel mai vechi regat cunoscut, s-a format prin unirea tributilor nomade ce s-au aezat n Valea Nilului. Regatul evreilor a aprut la sfritul mileniului al II-lea .Hr. n Palestina, dup ce triburile evreilor au cucerit Canaanul. Saul a unit triburile evreilor n 1025 i a devenit primul rege. Succesorul lui, David a ocupat Ierusalimul care a devenit capital. Solomon (973-933) a nfptuit o serie de reforme i a construit templul din Ierusalim care a devenit centrul religios al evreilor. n anul 586, statele evreieti au disprut fiind cucerite de babilonieni. Prin religia lor monoteist, evreii au reuit s-i pstreze identitatea etnic n condiii istorice vitrege. n India, n timpul regelui(rajah) Aoka (sec. IV .Hr.) statul s-a extins n ntreaga Indie n China, l-a nceputul mileniului II a luat natere primul stat. mpratul Qin Shi Huang di (246210 .Hr.) a realizat la hotarul de nord al imperiului Marele zid chinezesc. c) Imperiul. Prin cucerirea unor teritorii mai mult sau mai puin vaste, oraele state sau regatele au devenit imperii. Primele imperii s-au constituit, din orae-state, n Mesopotamia: -Imperiul Akkadian, creat de Sargon I prin cucerirea oraelor stat din Sumer, cuprindea ntrega Mesopotamie - Imperiul Babilonian, fondat n 1750 .Hr. de Hammurabi, regele Babilonului. - Imperiul asirian, creat n sec. al Xlea .Hr. Imperiile s-au constituit i din regate: Imperiul egiptean n timpul faraonului Tutmes III (1482-1450 Hr.), imperiul a atins maxima ntindere. Un alt mare faraon a fost Ramses II (1304-1237 .Hr.). Imperiul persan, cu capitala la Persepolis, a devenit cel mai mare imperiu din Orientul Apropiat cuprinznd Mesopotamia, Siria, Palestina, Egipt, Asia Mic. Imperiul a fost organizat de Darius I (521-486 .Hr.). Imperiul persan a disprut n 331 .Hr. cnd a fost cucerit de Alexandru Macedon. Exerciii: Dai exemple de filme/cri care prezint aceast perioad i acest spaiu istoric. Lecturai cartea Vreau s tiu mai multe despre Civilizaiile antice pe baza fiei de lectur : tiam / Am aflat acum / Vreau s tiu mai multe despre ...

Organizare politic n Grecia Antic Cetatea greac polisul are la baz aezri simple care cu timpul, au evoluat spre oraulstat, form de organizare social-politic, specific Greciei antice. Cetile polis s-au format prin sec. al VIII-lea .Hr. i desemneaz oraul i pmntul din jurul su, locuit de o comunitate uman cu interese comune ce constituia corpul civic. Cetile au cunoscut toate regimurile de guvernare, de la cel politic monarhic, la cel aristocratic(Sparta) i democratic (Atena). Cetatea greac a fost un adevrat laborator de experiene politice. De altfel, numeroi termeni din vocabularul politic (politic, monarhie, tiranie, demagogie, anarhie, democraie) sunt de origine greac. Atena - stat democratic: fondata de ionieni in regiunea Attica. initial a fost condusa de regi. Societatea ateniana era formata din: - cetatenii Atenei, cu drepturi politice; - metecii (strainii), oameni liberi, lipsiti de drepturi politice; - sclavii. In sec. VII-VI i.Hr. puterea a fost detinuta de aristocrati eupatrizi (nobili). In sec. al Vll-lea i.Hr.,abuzurile eupatrizilor, cresterea numarului sclavilor si datornicilor a determinat framantari sociale si a impus necesitatea infaptuirii unor reforme. Reformatorii: 621 T.Hr. - Dracon a dat Atenei primele legi scrise care ingradeau puterea eupatrizilor dar care nu acordau dreptur politice populatiei Atenei. De aceea, Dracon a fost alungat. 594 T.Hr. - Solon, ajuns arhonte in locul lui Dracon, a scris prima Constitutie a Atenei si a facut primul pas pe calea democratizari cetatii. 508 .Hr. - arhontele Clistene a introdus ostracismul, pentru a prentmpina instaurarea tiraniei. Membrii Adunrii poporului, o dat pe an, scriau pe un ciob (ostrakon), numele celor bnuii c ar aduce prejudicii cetii. Cei gsii vinovai erau exilai pe zece ani; metecii au devenit ceteni ai Atenei; a dat drepturi egale tuturor cetenilor, indiferent de avere; 443-429 i.Hr. - Pericle, strateg al Atenei. Atena cunoaste democratia directa, adica statul era condus de demos, nu de reprezentanii acestuia (democraie reprezentativ). Reformele lui Pericle: - funciile erau ocupate prin tragere la sori, pentru a asigura drepturi egale tuturor cetenilor; - pe timpul mandatului, fiecare magistrat primea o indemnizaie, ceea ce permitea i celor cu resurse limitate s ocupe funcii n stat; - au fost largite atributiile Adunarii poporului. Institutiile statului in timpul lui Pericle: Ecclesia, formata din cei 40000 cetateni ai Atenei, vota legile; Consiliul celor 500 (Bule), propunea legile; Tribunalul poporului (Heliaia)- 6000 de membri, Colegiul celor 10 strategi, format din 10 generali, raspundea de apararea Atenei; Sparta - stat aristocratic: Fondata de dorieni, la inc. mileniului I i.Hr. in campia Laconiei din Peloponez. Dupa cucerirea peninsulei (sec. VIII-VII i.Hr.) si transformarea locuitorilor in sclavi (hiloi) , scopul principal al spartanilor era acela de a-si mentine, prin forta, dominatia asupra acestei regiuni. Structura societatii spartane: - egalii in numar de 9000, cetateni ai Spartei, doar ei aveai drepturi politice, aveau ca principala ocupatie razboiul si antrenamentele militare zilnice; - hiloii, sclavii, se ocupau cu agricultura, - periecii, oameni liberi, care nu erau cetateni, se ocupau cu mestesugurile si comertul.

Organizarea politica a Spartei a fost stabilita printr-o constitutie elaborata de legislatorul Licurg astfel: - statul era condus de doi regi ereditari, ce faceau parte din familiile Agizilor si Eurypontizilor, cu atributii militare i judecatoresti; - Gerusia, sfatul batranilor sau Senatul, format din 28 de batrani de peste 60 de ani, numiti pe viata, - Apella, adunarea poporului, reunea spartanii de peste 30 de ani - Colegiul celor cinci efori, ales anual, apare in sec. al Vl-le i.Hr., cu scopul de a controla activitatea spartanilor.
Fundamental opuse, sistemele educative ale Spartei si Atenci asigurau in egala masura coeziunea cetatii. O EDUCATIE MILITARA. In Sparta, de la varsta de 7 ani copilul iesea de sub protectia familiei, intrand apoi in complexul sistem de educatie co-lectiva organizat de stat. Supus unor exercitii dure si unei discipline severe avand ca scop atat cresterea rezistentei fizice, cat si a fortei morale, tanarul se pregatea sa devina soldat. Timpul acordat educatiei intelectuale era redus sj se limita la cantecul coral, la studierea poetilor nationali (intre care eel mai cunoscut era Tirteu), la deprinderea unei morale civice exigente. Dispretuind elocinta, sistemul educativ spartan ii indrepta pe tineri in directia unei exprimari concise si sintetice, ramase pana azi cu numele de laconism. Tinerele fete practicau aceleasi activitati sportive si muzicale ca si baietii, pentru a deveni bune mame de razboinici. MODELUL ATENIAN. La Atena, tatal dispunea de educatia copiilor pana la varsta de 18 ani, acest lucru constituind o indatorire civica. Parasind tovarasia exclusiva a femeilor, baietii de 7 ani incepeau scoala, in timp ce fetele ramaneau a fi educate in familie. Educatia se realiza in scoli particulare, elevii deprinzand scrisul si cititul, notiuni de aritmetica si muzica, pentru ca, dupa varsta de 14 ani, educatia fizica sa capete caracter preponderant in palestre, iar mai apoi in gimnaziile publice, la Academic sau Liceu. Deosebit de important pentru formatia intelectuala si morala a copiilor atenieni era studiul poemelor Iliada si Odiseea ale lui Homer, al poemului didactic al lui Hesiod intitulat Munci si zile sau al celor ale lui Solon. Cei care dispuneau de mijloace materiale isi continuau studiile la scolile sofistilor si ale retorilor, care aveau scopuri exclusiv practice: eel de a-i invata pe tineri arta elocintei si tehnica convingerii publicului, ambele indispensabile carierei politice. Exerciii: 1. n care dintre cele dou ceti, Sparta sau Atena, ai vrea s trieti? De ce? 3. Gsete avantaje i dezavantaje ale formelor de organizare din Atena i Sparta. 4. Explic rolul/nevoia cunoaterii acestor experiene ale omenirii asupra omului de azi i a lumii de azi.