Sunteți pe pagina 1din 29

Arheologia a e r i a n

Un catalog de expoziie i o mic istorie


Catalogul expoziiei itinerante Arheologia aerian, cu o introducere de Dr. Irwin Scollar
[Bucureti 1975] (facsimil digital)
Am gsit aceast brour de care uitasem n biblioteca personal. Broura nu era datat. Am
fcut o mic investigaie pe Internet i am schimbat mesaje cu vechea mea cunotin, domnul Dr. Irwin
Schollar, care i-a dat acordul de a publica textul pe web. Din aceste investigaii, am reconstituit
urmtoarele:
Expoziia de fotografii aeriene privind investigaiile arheologice pe Valea Rinului a fost deschis
la Bucureti, ntre 1973 sau 1976, cred c la Sala Dalles i s-a bucurat de un mare succes de public, fiind
una dintre puinele expoziii occidentale din acea perioad de deschidere.
Ambasadorul Republicii Federale Germania n Romnia, ntre 1971 i 1976, eraDr. Erwin
Wickert, care semneaz i prefaa. Despre personalitatea diplomatului i scriitorului Dr. Erwin Wickert
(1915 - 2008), vedei necrologul din The Independent (19 iunie 2008) :
http://www.independent.co.uk/news/obituaries/erwin-wickert-diplomat-and-writer-849947.html sau cel
din Times Online (28 aprilie 2008), unde este i o fotografie:
http://www.timesonline.co.uk/tol/comment/obituaries/article3808543.ece
Dr. Irwin Schollar (despre personalitatea excepional a acestuia, care are origini n Romnia pe
linie matern, dei este nscut la New York, a se vedea pagina personal: http://www.uni-
koeln.de/~al001/scollar.html ) i amintete c a nceput s pregteasc expoziia privind primii patru ani
de fotografiere aerian n zona Rinului la nceputul anului 1965. Expoziia a fost finanat de
Internationes, un compartiment cultural care inea de Ministerul de Externe german. Tot atunci a scris o
brour pentru expoziie, n limba englez, care a fost apoi tradus n suedez pentru prima vernisare a
expoziiei itinerante la Stockholm, n februarie 1966. Muli ani dup aceea, Internationes a trimis
expoziia n multe ri i a tradus broura n limbile locale. Domnul Schollar nu a mai fost inut la curent
despre aceste expoziii dar la ntrebarea mea, a cutat n arhiva proprie i a gsit un exemplar al brourii
n limba romn, pe care l primise i de care uitase i dnsul. Dr. Schollar a inut o serie de conferine
nRomnia n februarie 1973, dar nu i aduce aminte ca expoziia s fi fost deschis la acea dat, deci
estimeaz c expoziia trebuie s fi fost deschis ntre 1973 i 1976.
n istoria sensibilizrii publicului romn fa de utilizarea fotografiilor aeriene n cercetarea
arheologic, acea expoziie i catalogul introductiv al Dr. Irwin Schollar de acum 35 de ani sunt o
contribuie pe care nu vrem s o uitam i de aceea o restituim pe web digitizat.
Irina Oberlnder-Trnoveanu
18 august 2009
www.cimec.ro
Arheologia
Scurt Indreptar
de Dr. Irwin Scollar
Coperta
Kobern, Krs. Koblenz, 22. 6. 62, Photo SAN 12.
de mormInt cu
Studiul In acest i ndreptar a fost spri jinit
de Deutsdle Forsdlungsgemeinsdlaft de Landschafts-
verband Rheinland.
Textul s-a publicat cu sprijinul Ministerului de Externe
al Republ icii Federale Germania.
Drude Druckerei Jungmann KG GOppingen
www.Cmec.ro
De cnd am primele fotografii aeriene cu urme
arheologice, in orice zbor pe care-I fac pe vreme
caut pe n scufunda te,
castre, din epoca de sau tumuli cu
morminte. mult mai le observ ploaie
sau Tn lumina a soarelui diminetii sau serii.
In felul acesta am cele mai uimitoare descoperiri :
un din timpul lui Alexandru cel Mare in zborul
deasupra pustlului de la Kabul la Teheran, un castru in
vechea Dacie, un tumul sub care se odihnea, probabil.
un rege hilil, drumuri uitate care se sub livezi
ogoare pe care negustorii de chihlimbar
cu milenii inainte, intre Marea Nordului
Mediterana, toate,
.. zac oriunde sub ...
pentru avut ocazia verific
descoperirile, am fost de am
continuat citesc runele pe care istoria
desenat pe Sint de acord, desigur, e o
preocupare care are mai mult face cu
dect cu arheolog ia.
aici, deci numai le-ajungi ,, :
arta cum le .. ,
spune Mefisto, la cu care urma
regelui comoara din adincuri . Arheologia
acest tur a recurge la
cum ne de are i n ea un
fel de mister, pentru face ca, privindule de sus,
micile deosebiri de culoare sau neobservabile
de la imagini coerente
un ansamblu logic, ca in acele jocuri de
desene care, numai de la o intro
figura Fascinantul
tocmai in acest act de prin schimbarea
perspectivei sau punctului de vedere: un exemplu
o de gindit di n punct de vedere
fenomenologic.
Dr. Erwin Wickert
Ambasador al Republ icii Federale Germania
i n
www.cimec.ro
r
www .
. clmec.ro
Rinul nu este in cu cele mai mari
fluvii din lume. Izvorind din Alpii austrieci,
numai 1200 km se i n Marea Nordului
pe coastele olandeze. Cu toate acestea, timp de milenii,
pe maluri le lui, istoria drama cu o
intensitate
Istorie nu numai faptele oamenilor, ci
le materiale pe care ei le-au imprimat in
mediul Intr-o regiune de mare efort uman,
cum e valea Rinului , aceste urme materiale si nt
numeroase. Intregul peisaj a fost lucrat iar
lucrat cel de la i nceputuril e agriculturii, acum peste
6000 de ani. Una din sarci nil e majore ale arheologului
modern e aceea de a ncerca resturile
trecutului in in ele o oarecare
ordine. el cu metodele concrete
specifice di sciplinei sale, ajute pe istoric
ansamblul anumite detalii periferice ale trecutului.
fiind rapiditatea cu care se peisajul i n
zilele noastre, arheologul a fost obligat pasul
cele mai moderne mijloace pentru
descoperirea conservarea monumentelor importante
ale timpurilor apuse. Dintre aceste mijloace cel mai
spectaculos e folosi rea a fotografiei aeriene.
Rheinisches l andesmuseum de la Bonn, care se
cu studiul conservarea de pe cea mai
mare parte a cursului Rinului (vezi harta), a executat din
de anul 1959 aeriene sistematice in
regiune in provinciile invecinate. Sau astfel mii
de fotograf ii de monumente, unele neidentificate
inainte, altele nici Poate ciudat
C-3 intr-o regiune atit de mai existe monu-
mente necunoscute. In realitate, in slab
dezvoltate e mai se descopere urmele trecutului.
In regiunile cu mai multe obiective
arheologice au fost nivelate prin arat de multe sute
chiar mii de ani n-a mai nimic vizibil la
Marele aport al arheolog iei aeriene a fost
vizibil ceea ce nu se mai vedea. iar rostul acestui scurt
indreptar e explice cum este posibil aCl;asta.
Monumentele arheologice de pe teren pot fi de diferite
tipuri . Printre cele mai de recunoscut sint mormintele
fortificate, pentru - sint suficient
de bine - o sau urmele unui sau
dimb pot indica locul. Altele sint mai greu de
recunoscut. deschise, nefortificate. de obicei
nu ne atrag asupra lor. Drumurile vechi , sistemele
de agrare pe scurt, cea mai mare parte
a mijloacelor pe care omul le-a folosit pentru a adapta
natura propriilor lui interese, pot foarte
repede ca rezultat al
sau al geologice.
se sint nivelate
de plug, tumuli cu morminte sint noi
de proprietate vechile sisteme de
delimitare, drumurile vechi se prin nefolosire
trecutul dispare sub loviturile prezentului. mai
multe mii de ani , sau chiar mai pulin, este
intens locuit. cele mai multe urme ale timpurilor
nu se mai la Cu toate acestea cicat ricile
i n de omului mai
vreme. la tehnicii aeriene ele au
fost accesibile numai casmalei arheologului.
In arheologia se de faptul de la o
un observator priceput poate coordona
ca un ansamblu coerent ceea ce de pe se vede
doar ca o multime de semne. Este
lucru cu ceea ce se la televizor. unde ochi ul
vede o imagine ca un tot coerent nu ca un sistem de
linii, spectatorul suficient de departe de ecran.
Unele urme care n-au fost complet nivelate
pot fi destul de inalte ca arunce o n
lumina a diminelii sau serii. aceste urme sint
prea reliefate pentru a le observa ci nd
ele, umbra pe care o e suficient de
dintr-un avion care la Acesta este
cazul preistorice fortificate prezentate in
1. De pe cu greu poate fi remarcat valul
i n timp ce din aer intreaga a e
perfect Obiectivele care snt vizibile prin umbra
ce o si nt numite obiective marcate prin
Ele s: nt relativ rare in cimpiile intens cultivate ale
Rinului. apar foarte des in zonele de munte, mai
pulin locuite. ale Europei nordice.
Cind un obiectiva fost nivelat prin arat, vechile
ale pot aeven. vlzlbite din aer in perioadele cind
ci mpurile sint neacoperite de culturi , devreme
toamna ti rziu. In 2 urmele nivelate ale unui
turnul preistoric pot fi ca un cerc de de
culoare mai pe un fond inchis. cercul provenind
din materialul excavat din periferic al tumulului.
Acest fenomen se foarte frecvent pe soiuri
formate pe roci sau pe straturi de care ele prin
culoare. Imaginea este foarte in timpul unei
www.cimec.ro
perioade uscate care una Zburind deasupra unei regiuni la cea 250 m
deoarece devine mai indlis la pentru a obiective arheologice, specialistul vede
culoare din cauza umezelii . Un obiectiv care apare in un mare de urme, fie naturale. fie de
acest fel se marcaj prin de sol. sau In 6. de exemplu. un obervator antrenat
obiectiv marcat prin diferent e de sol. In 2 se poate poate deosebi cu liniile ondulat e ale filoanelor
vedea nu numai tumulului preistoric ci, mai mult, de ingropate, de forma a unui mic
se pot distinge cu resturile unui sistem vedli mormint dreptunghiular.
de delimitare a ogoarelor, devenit vizibil din cauza In 7 urmele unor drumuri ar putea
de umiditate de-a lungul liniilor hotarelor constitui o sdlema de sistematizare, dar exami narea
vedl i. de sol diferentele de umiditate de recente aceste drumuri au fost distruse
acest fel sint foarte strins legate la anumite tipuri in cursul unor de consolidare a terenului,
de teren. intreprinse in ultimele decenii. rotunde
In 3 dungile datorate umezelii deasupra intunecate, cu marginile albe, sint cratere moderne de
acoperite cu conturul bombe sau obuze; pentru un odli exersat ele nu se
incintei unui templu roman. Terenul s-a uscat cu totul , cu mici circulare din centrul imaginii.
din aer de un galben-cafeniu desdlis, in timp ce de o Acestea din
urmele de sint cafenii indlise. sint din epoca probabil epoca
retin umezeala adesea sint umplute fierului. a fi contemporane. O
cu un material fin de care s-a depus sub poate fi la stinga
de pulbere in decursul unei perioade lungi de timp. celei dintii, de un complex neregulat de
Acest material fin. avind mare, poate prOduse de clima rece care a predominat in
retine. prin mai regiune in timpul ultimei glaciatiuni. Intreaga
de cum reiese din analizele imagine este un exemplu tipic a ceea ce a fost numit
de laborator. este foarte este numai .. palimpsest .. al trecutului pe
in anumite epoci ale anului in conditii speciale. Aceasta suprapunere de obiective. pentru loto-
Cu toate acestea. este grafiile aeriene care redau urme din perioade diferite,
pentru a delimita obiectivele arheologice, atunci cind arheolog ului specialist determine ordinea
conditiile sint favorabile. deobicei la inceputul in care ele s-au succedat , dliar a recurge
Ia Astfel. in 8, se vede conturul unui mic
Motivul principal pentru care din fort roman ca tip, secolului III ,
temperata vale a Rinului devin vizibile din aer e efectul care taie circular al unui tumul rotund. de
diferentelor de umiditate a solului asupra aici tumulul a fost construit inaintea tortului
cerealelor a altor plante in anumite perioade critice ale a fost distrus in timpul constructiei acestui a din
ciclului lor de dezvoltare. In cazul unui ingropat, In regiunea Rinului materialul pentru arheologia
umezeala un mediu mai bogat pentru incepe cu cu introducerea agriculturii ,
plante in perioadele de oarecare astfel incit la inceputul epocii neolitice, aproximativ acum 6000 de
unui grup de tumuli , ca cele din 4. apar ani . anterioare, pescari , nu au
in verde indlis pe un fond de culoare mai urme importante care fi identificate din aer.
Pentru ca acest lucru se intimple e necesar ca Oamenii neoliticului timpuriu din valea Rinului au
solul fie bine drenat. Pe de parte. fundatiile construit case lungi de t ipul in 9. Casele.
distruse, construite din sau - avind sustinut de de stilpi in interior,
materiale tari care nu relin umezeala - slinjenesc au se vedea din aer pentru
plantelor astfel . pe deasupra lor apare era de dimensiuni foarte
o a vegetatiei pe fundalul cimpului mari. cca 7 m 35 m lungime. Detaliile ei se
verde. ca in 5. exact imprimate peste urmele unei relele de
linia ziduri lor planul unei mici ferme romane mai vedll glaciare.
atit de clar de ar fi fost desenat de un arhitect. Cind sint favorabile, se pot detecta din aer
www.cimec.ro
complexe de ca in 10. Aci vedem urmele
unei dintr-un cimitir preistoric care
contine complexe de inmormintare de tip alungit de
tip rotund. Prin datele obtinute de din regiunea
Rinului din TArile de Jos, se mormintele
alungite de la epocii bronzului. Tipul
rotund poate fi din timp sau de mal lirziu.
Diferitele suprapuneri intersecili ale din
imagine nu toate aceste monumente sint
contemporane avind la dispozitie ti mp
s-ar putea elabora o cronologie a lor. Urmele
punctiforme ar putea fi morminte individuale mai
tirziu, intr-o perioadA cind obiceiul inmormintArii
colective se restri nsese sau complet.
Sensibilitatea deosebit A a diferitelor tipuri de plante
de perturbalille subsolulul se foarte bine
i n prin faptul cA cimitirul poate fi
cum Intr-un lan de griu mal departe la stinga,
dar nu este vizibil in cimpul de cartofi .
O poate fi In 11 .
Aci , unul din tumull a fost construit cu un dublu,
executat cu grije, cu un drum de acces orientat spre
sud-est. abia vizibil in fotografle. Se dintr-un
limitat de exemple. acest tip de mormint exista
Intr-o la inceputul epocii Herului. Alte
urme pot fi datorate gropilor unor morminte Individuale,
ca In 10, Iar In cazul celor mai mari, perturbaliilor
moderne. In coltul din dreapta jos al imaginii , se mal
poate vedea urma unei alte movite cu indicII vagi de gropi
de stilpi. Fotografia arheologul specIalist
descoperirile prin cu deja
din la care anumite
de constructie sint specifice ntr-o

Uneori specialistUl pe fotografia peste urme
a vechime se pare nu trebuie la I ndoialA,
dar care sint fie unice, fie de un tip care n-a fost
descoperit in din apropiere. este cazul
prezentate In 12. E vorba numai de o
parte dintr-o de 750 m. de aproape
40 de m, cu un terminal brusc. Monumente
au fost descoperite in Anglia tot cu
ajutorullotografiei aeriene Indiciile cu privire la datarea
lor, puIi ne. par a se orienta inceputul epocii
bronzului sau mai devreme. In regiunea Rinului
de acest tip apar mal tirziu. fiind intotdeauna
asociate cu monumente din epoca fierului . In fotografia
o micA patratA din epoca fierului a fost
construitA lingA unul din capetele incintei lungi se
poate vedea cercul rotund al unui Inelar cam la
drumului spre partea de jos a Imaginii.
13 un exemplu foarte clar de Incinte
patrate, care se intilnesc frecvent in regiunea care se
Intinde de-a lungul ambelor maluri ale Moselei. Aceste
dintre care unele au fost conlln un
mare de morminte, unele din ele sub un tumul
central. Se se Intind in timp de la ultima
a epocii fi erulul pI nA in perioada ocupatiei romane.
distributia lor geograficA dupA datare se
incintele de acest tip au fost construite de
un popor numit Treveri , care a dat numele lui Istoricului
Trier (Treves). Incintele au citeodatA un
interior un val exterior. O posibilA e
a servit drept pentru construirea
valului in timp pentru tumulul central.
Perioada ocupaliei romane Tn regiunea Rinului este
de un foarte mare de monumente
care pot fi vAzute din aer. Ele ca numAr
vestigii le din perioada preistorica din evul mediu.
Garnizoanele militare romane ocupau castre mari ,
permanente, in timpul perioadei stabile de ocupatie.
Urmele unei pAr1i dintr-un asemenea castru sint
reprezentate in 14. EI legiuni
romane. purta numele de Ve.era Castra a fost distrus
i n revolta din anul 70 cum relateazA Tacitus.
In fotografie se poate vedea o parte din yla prlnclplIUa
dintr-un spital cu urme de camere indivi duale pentru
bolnavi. Unele constructii erau, probabil . din
materiale perisabile. asHel ceea ce se in
imaginea sint resturile de fundati i.
Fotografia aerianA pote contribui in chip eficace la
precizarea zonei de a unul castru roman.
Un mare de cimpuri de exerciliu a fost descoperit
chiar In sudul castrulul pomenit pe un teren neted,
nisipos de Unul din aceste cimpuri este
vizibil pe 15. Dungi le intunecate ale
drepte ale coltului rotund sTnt datorate
de culoare a vegetatiel in culturi de
cereale deosebite, In Ump ce restul de din
fotografiel reiese din de culoare a solului.
Pe alte fotografii se mai pot vedea cimpuri de exercilil
i ntregi sau fragmentare.
Cu ajutorul fotograflei aeriene, s-au descoperit in
regiunea Rinului mal putine romane
www.cimec.ro
castrelor, aceste fiind de obicei plasate sub
moderne. Un exemplu lesne vi zibil se
i n 16. nu departe de Caslra Velera.
de cult din peri oada nefiind.
desigur, tot att de multe ca vilele civile,
se rareori pe fotografia 17
o asemenea descoperire: temple ale
de se ca dreptunghiuri
inscrise in interiorul Se mai alte urme
de care au unei vile romane.
cu romane inceputul
incursiuni lor barbare de la secolului al II Hea,
apar un de construite pentru
regiunii , de Sint forturi mici cu
largi, adinci abrupte cu colturile rotunde. Se pot
vedea in 18 19. Se romanii au numit
acest tip de burgu8, Cu ajutorul fotograf iet
aeriene, s-au descoperit in regiunea Rinului o
de asemenea burgl acolo unde nu se nimic mai
nainte. In exemplul din 18 se vede micul fort
are citeva complexe
interioare despre care se va mai mult ce se vor
face Pe fotografie se chiar neuni-
formitatea substratului de care cimpului
un aspect
In 19 un burgus de tipul cu dublu deabia
se vede in partea de sus a imaginii. peste drumul ce vine
de la o mare in de dreptunghiuri.
Judecind resturile de la incinta e ea de
tirzie. dar rostul ei nu e clar.
romane la ince;:>utul
evului mediu se deschide un gOI in de:;cope: irilor
arheOlogice cu ajutorul fotografiei aeriene.
de de diferite tipuri, de celE::
mai multe ori mici de tipul prezentat in
20. In acest exemplu apare intunecat din
cauza de este in
oarecare la de la o oarecare
Cele mai multe vestigii de acest tip, care au fost
descoperite din aer, si nt mai bine
Intr-un scurt indreptar ca acesta, se poate cu greu
prezenta atit a descoperirilor arheologiei
aeriene in regiunea Rinului cit metodei prin
care aceste descoperiri au putut fi realizate. Ne-am
facem pe cititor
care pun in indicii despre obiective arheologice
altfel invizibile sint extraordinar de complexe. depinzind
de vreme, sistemul de sol tip
de monument. Ca urmare, se rar ca o
dinainte arheologului toate
elementele pentru ca pe fotografie mai mult
se mai rar ca o descoperi re
din aer fie din nou cu regularitate.
Unele obiective pot fi prinse, probabil , numai in
timpul unei generalii, aceast a cel mult intr-o
de citeva zile. Secretul succesului unui arheolog
specialist in fotografie i n a avea marea
de a pierde multe ore in in fructuoase,
mai tirziu, ce a acumulat in a
unde zboare cind aceste urme
slabe ale trecutului, dungi verzi aurii ce sci nteie pe
lanurile de grine, ascunse ochiului spectatorului
poate de milenii.
www.cimec.ro
1
Sievern, Krs. Wesermunde, 17. 7. 62. PhOIO WHVA 71.
prin
www.cimec.ro
2
Geich, Krs. Duren, 9. 4. 64. Pholo EV 86.
Turnul preistoric indicate prin de sol.
Vechi agrare marcate prin
www.cimec.ro
3
Berkum, Krs. Bonn, 29. 5. 62, PhOto AU 4.
IncintA de templu roman indicatA prin u m e z e a l .
www.cimec.ro
4
Moselkern. Krs. Codlem, 26. 6. 62. Photo BX 15.
Sanluri de tumuli detectate prin de
a vegetaliei.
www.cimec.ro
5
liblar, Krs. Euskirchen, 7. 6. 62. Pholo BG 50.
prin dilerenla de
a vegetaliei.
www.cimec.ro
6
Glees. Krs. Mayen, 26. 6. 62. Pholo BW 15.
Filon de a v . incinte patrate.
www.cimec.ro
7
Polch, Krs. Mayen, 22. 6. 62. Photo pa 31.
Drumuri cratere de bombe.
rotunaa. incinte patrate, albii de
www.cimec.ro
8
Rovenicj , Krs. Euskrchen. 10. 6. 64, Photo FI 63.
Caslru roman, a n u l circular al unui turnul.
www.cimec.ro
9
Thur, Krs. Mayen. 23. 6. 62, Pholo eu 17.
mare neolitic! prin urme de
www.cimec.ro
10
Polch, Krs. Mayen. 22. 6. 62. Photo 85 2.
Cimitir preislotic.
www.cimec.ro
11
Polch. Krs. Mayen, 22. 6. 62, Phol o a s 20.
Grup de t umuli preistorici.
www.cimec.ro
12
Karden. Krs. Codlem. 26. 6. 62. Pholo ax 41.
patrat a, ci rcular.
www.cimec.ro
13
Burgen. Krs. SI. Gaar. 25. 6. 3. Photo ED 33.
Turnul patrat. epoca fierului sau perioada r o m a n .
www.cimec.ro
,.
Sirian, Krs, Moers. 9. 7. 62. Photo DG 20.
Spital , caSlru.
www.cimec.ro
15
Menzelen, Krs. Moers, 29. 6. 62. Pholo DA 40.
Cimp de exercitii , perioada r o m a n .
www.cimec.ro
16
Veen, Krs, Moers, 29. G. 62. Photo De 24.

www.cimec.ro
17
Niederl utzingen, Krs. Mayen, 10. 7. 62. Photo DJ 16.
Temple romane. v i l .
www.cimec.ro
18
Oberdrees, Krs. Bonn, 26, 6. 62. Phot o 8W 1, .
Castru roman, perioada i m p e r i a l Hrzie.
www.cimec.ro
,.
Froilzheim, Krs. Duren. 10. 6. 64. Pholo FI 103.
Fort roman, a n ! u r i duble rectangulare.
www.cimec.ro
20
Nlederplels. Slegkrels, 16. 5. 62, Pholo AR 37
Burg medieval.
www.cimec.ro