Raportul juridic fiscal.

Platitorul de impozit
<P

Multumim Revistei Romane de Fiscalitate

conf. dr. Silvia Cristea, Catedra de Drept ASE, Bucuresti Raportul juridic fiscal. Platitorul de impozit 1. Notiune

In notiunea de asezare a impunerii se includ toate operatiunile necesare pentru stabilirea sumei de plata cu titlu de venit public, adica pentru determinarea in concret a obligatiei fiscale. Asezarea impunerii implica identificarea subiectului impunerii, determinarea obiectului venitului public si a bazei impozabile, a cotei legale de impunere, a inlesnirilor legale si, cand este vorba de impozite, constituirea titlului de creanta fiscala al statului. 2. Elemente pentru stabilirea impunerii Vom examina urmatoarele elemente pentru stabilirea impunerii: raportul juridic fiscal; obiectul veniturilor publice; cota de impunere si inlesnirile. 3. Raportul juridic fiscal Ca orice raport juridic, si cel fiscal cuprinde: subiecte, obiect si continut. In mod expres, Codul de procedura fiscala trateaza doar subiectele si continutul. Obiectul raportului juridic, ca actiune sau inactiune la care este indrituit subiectul activ sau la care este obligat subiectul pasiv, corespunde drepturilor si obligatiilor enumerate in cadrul continutului (pct. 7.), iar obiectul derivat il constituie materia impozabila sau obiectul impunerii. Subiectele raportului juridic fiscal sunt, conform art. 17 alin. (1) din Codul de procedura fiscala: statul, unitatile administrativ-teritoriale, contribuabilul, precum si alte persoane care dobandesc drepturi si obligatii in cadrul acestui raport. 4. Statul este reprezentat de Ministerul Economiei si Finantelor prin intermediul Agentiei Nationale de Administrare fiscala (ANAF) si prin unitatile sale teritoriale. Tot din categoria organelor fiscale, alaturi de Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile sale teritoriale, fac parte si compartimentele de specialitate ale autoritatilor administrative publice locale, in limita atributiilor delegate de autoritatile administrative publice locale, ce reprezinta unitatile administrativ-teritoriale. (conf. art. 17 alin. (4) si (5) din Codul de procedura fiscala), respectiv pentru stabilirea, controlul si colectarea impozitelor si taxelor locale, precum si a amenzilor si penalizarilor aferente (conf. art. 291 din Codul fiscal).

5. Subiectul impozabil (contribuabilul) este persoana fizica, juridica sau orice entitate fara personalitate juridica, in sarcina careia sunt fixate obligatii de plata catre bugetul general consolidat. Calitatea de subiect impozabil o au persoanele care realizeaza venituri sau poseda bunuri impozabile. Persoanele fizice sau juridice straine care obtin venituri sau poseda bunuri impozabile pe teritoriul tarii sunt obligate sa plateasca in general aceleasi impozite si taxe ca si persoanele romane, aplicandu-se principiul egalitatii. In acest sens putem intelege de ce trebuie considerate contribuabili si persoanele care beneficiaza in mod continuu de castigurile sau foloasele aduse de anumite bunuri, venituri sau alte valori fara a fi proprietari ai acestora, in masura in care acestea refuza sa arate cine este proprietarul respectivelor bunuri, venituri sau valori (conf. art. 66 din Codul de procedura fiscala). Includerea in enumerarea categoriilor de contribuabili a organizatiilor (entitatilor) asociative ce nu au personalitate juridica proprie nu poate fi decat salutara. Exemple: asociatiile familiale, asociatiile in participatie etc. 6. Platitorul de impozit este persoana obligata sa efectueze calcularea si plata impozitului, taxei sau altui venit public. Insistam asupra acestei notiuni, deoarece in doctrina si practica fiscala nu se facea o deosebire intre subiectul impunerii si platitorul impozitului, desi consecintele sunt foarte importante. Abia odata cu intrarea in vigoare a Codului de procedura fiscala (art. 26) aceasta institutie a capatat o reglementare proprie. In primul rand, platitorul poate fi insusi subiectul impunerii (contribuabilul), care, in general, are indatorirea personala atat de a suporta propria obligatie fiscala, cat si de a plati efectiv impozitul datorat. Codul de procedura fiscala reglementeaza reprezentarea in materie fiscala. Astfel, contribuabilul, in relatiile cu organul fiscal, poate fi reprezentat printr-un imputernicit sau, in lipsa acestuia, printr-un curator. Imputernicitul trebuie sa-si depuna la organul fiscal actul de imputernicire in forma autentica (art. 18 alin. (2) din Codul de procedura fiscala). Numirea unui imputernicit este obligatorie in cazul contribuabilului fara domiciliu fiscal in Romania, care are obligatia de a depune declaratia la organele fiscale din tara. Cand imputernicitul este un avocat, forma si continutul imputernicirii rezulta din legea privind organizarea profesiei de avocat9 (art. 18 alin. (3) din Codul de procedura fiscala). Trebuie observat ca imputernicitul nu dobandeste obligatiile fiscale in nume propriu (exceptand inregistrarea la fisc), el asumandu-si obligatia in numele si pe seama contribuabilului pe care il reprezinta. Imputernicitul poate fi un avocat. Nu trebuie sa facem confuzie intre imputernicire si situatia relatiei dintre societateamama si sucursala sa. In acest caz, datorita lipsei de personalitate juridica proprie, platitoare este societatea-mama, ea fiind si subiectul impozabil. Aceasta ipoteza este reglementata de art. 26 alin. (2) din Codul de procedura fiscala, pentru persoanele juridice cu sediul in Romania care au sedii secundare. Cand nu exista un imputernicit, organul fiscal va solicita instantei judecatoresti competente numirea unui curator fiscal in urmatoarele cazuri, prevazute de art. 19 din Codul de procedura fiscala:

contribuabilul este absent; contribuabilul nu are domiciliul fiscal cunoscut; contribuabilul, din cauza bolii, unei infirmitati, batranetii sau unui handicap de orice fel, nu-si poate exercita personal drepturile si obligatiile fiscale.

Daca statutul de tert al reprezentantului este recunoscut si de art. 20 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, in alin. (2) al aceluiasi articol este reglementata raspunderea solidara a asociatilor in cazul asocierilor ce nu au personalitate juridica, ca urmare a neachitarii obligatiilor fiscale de catre asociati. In unele cazuri, o alta persoana este obligata, impreuna sau separat de subiectul impunerii, la calcularea, retinerea si varsarea la bugetul public vizat a impozitului datorat (operatiune denumita stopajul la sursa). Astfel, spre exemplu, subiectul impozabil este persoana care primeste salariul pentru munca prestata, iar persoana juridica sau fizica care l-a angajat este raspunzatoare de calcularea, retinerea de la salariat si plata impozitului pe venitul din salarii datorat la bugetul public respectiv. O alta persoana decat contribuabilul are o astfel de raspundere numai daca legea o prevede expres. O a treia categorie de persoane ce raspund solidar cu debitorul, dar numai in cazul in care este declarat insolvabil o reprezinta, conf. art. 27 din Codul de procedura fiscala: a) persoanele fizice sau juridice care, in cei 3 ani anteriori datei declararii insolvabilitatii, cu rea-credinta, dobandesc in orice mod active de la debitorii care isi provoaca astfel insolvabilitatea; b) administratorii, asociatii, actionarii si orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin instrainarea sau ascunderea cu reacredinta, sub orice forma, a bunurilor mobile si imobile proprietatea acesteia. Raspunderea asociatilor sau actionarilor societatilor comerciale debitoare este reglementata de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Un element de noutate in ceea ce priveste reglementarea raspunderii solidare este modalitatea speciala de angajare a raspunderii persoanei in cauza prin decizie, spre deosebire de procesul-verbal prevazut de Ordonanta Guvernului nr. 39/2003 sau de Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 care constituie titlu de creanta privind obligatia de plata a persoanei raspunzatoare. Modificarea se datoreaza unificarii modalitatilor de stabilire a taxelor si impozitelor, reglementata de art. 82 din Codul de procedura fiscala, si limitarea acestora la declaratia fiscala sau decizia emisa de organul fiscal. Decizia se va supune spre aprobare conducerii organului fiscal. Decizia aprobata va cuprinde, pe langa elementele prevazute la art. 28 alin. (3) din Codul de procedura fiscala, pentru deciziile emise debitorilor si: a) codul de identificare fiscala a persoanei raspunzatoare, tinuta la plata obligatiei debitorului principal, precum si orice alte date de identificare; b) numele si prenumele sau denumirea debitorului principal; codul de identificare fiscala; domiciliul sau sediul acestuia, precum si orice alte date de identificare; c) cuantumul si natura sumelor datorate;

d) termenul in care persoana raspunzatoare trebuie sa plateasca obligatia debitorului principal; e) temeiul legal si motivele in fapt ale angajarii raspunderii. Raspunderea va fi stabilita atat pentru obligatia fiscala principala, cat si pentru accesoriile acesteia. Titlul de creanta prevazut va fi comunicat persoanei obligate la plata, mentionandu-se ca aceasta urmeaza sa faca plata in termenul stabilit si ca respectivul titlu poate fi atacat in conditiile legii. Un alt element de noutate il reprezinta reglementarea raspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent, a persoanei juridice care, direct sau indirect, controleaza, este controlata sau se afla sub control comun cu debitorul, cu conditia indeplinirii cel putin a uneia din urmatoarele situatii: a) dobandeste, cu orice titlu, dreptul de proprietate asupra unor active corporale de la debitor si valoarea lor contabila reprezinta cel putin 50% din valoarea contabila neta a activelor debitorului; b) are raporturi contractuale cu clienti si/sau cu furnizorii care, in proportie de cel putin jumatate, au avut sau au raporturi contractuale cu debitorul; c) are raporturi de munca sau civile de prestari de servicii cu cel putin jumatate din angajati sau prestatorii de servicii ai debitorului. O a patra categorie de persoane o reprezinta succesorii debitorului in conditiile dreptului comun. Este vorba de mostenitorul ce a acceptat succesiunea debitorului decedat sau a celui ce a preluat, in tot sau in parte, drepturile si obligatiile persoanei juridice supuse reorganizarii (conf. art. 29 din Codul de procedura fiscala). Succesorii devin contribuabili in locul persoanei fizice decedate sau a persoanei juridice supuse reorganizarii, dobandind obligatii fiscale in nume propriu. A cincea categorie de persoane o reprezinta fidejusorii. Conform art. 25 alin. (2) lit. d) din Codul de procedura fiscala exista posibilitatea angajarii raspunderii privind plata obligatiilor fiscale de catre o alta persoana decat contribuabilul, daca aceasta persoana isi asuma aceasta obligatie pentru contribuabilul debitor. Aceasta obligatie are caracter subsidiar in raport cu obligatia contribuabilului debitor. In acest caz, fidejusorul isi asuma obligatia de plata printr-un act in forma autentica, fiind obligatorie constituirea unei garantii reale al carei cuantum sa corespunda nivelului obligatiilor de plata ale contribuabilului debitor. O a sasea categorie de persoane o constituie cesionarii19. Reglementarea isi are sediul in art. 30 din Codul de procedura fiscala, si anume operatiunea de cesiune a creantelor principale sau accesorii privind drepturi de rambursare sau de restituire ale contribuabililor, precum si privind sumele afectate garantarii executarii unei obligatii fiscale, dupa stabilirea lor potrivit legii. Remarcam reglementarea expresa a cesiunii creantelor fiscale pe care contribuabilii le au impotriva organelor fiscale. Apreciem ca sumele afectate garantarii executarii unei obligatii fiscale se vor referi tot la eventualele creante fiscale ale contribuabililor

impotriva organelor fiscale ca sume care ar putea servi la compensarea obligatiilor fiscale ale contribuabilului si, in aceasta modalitate, la stingerea acestor obligatii. O alta interpretare a sumelor afectate garantarii executarii unei obligatii fiscale este mai putin probabila fiind incompatibila cu natura operatiunii reglementate de art. 30 din Codul de procedura fiscala cesiunea. O interpretare in acelasi sens este data de Normele Metodologice, care la art. 30.2 precizeaza ca din momentul notificarii cesiunii, creanta fiscala se transfera catre cesionar cu toate drepturile pe care i le confera cedentului, respectiv contribuabilului cedent. Regulile aplicabile cesiunii fiind cele din dreptul comun si in cazul cesiunii aceleiasi creante catre mai multi cesionari, primul care a notificat organului fiscal cesiunea va fi creditorul creantei cedate. Art. 30 alin. (3) prevede ca nu este opozabila organului fiscal desfiintarea cesiunii sau constatarea nulitatii acesteia, ulterior stingerii obligatiei fiscale. Dar cum conform art. 24 din Codul de procedura fiscala creantele fiscale se sting prin plata, compensare, executare silita, scutire, anulare...., inseamna ca organul fiscal nu va restitui suma incasata, desi actul pe baza caruia a realizat-o este desfiintat sau anulat. Credem ca este o masura contrara prevederilor dreptului comun, art. 404(1) 404(3) din Codul de procedura civila, conform caruia opereaza intoarcerea executarii, adica suma incasata in temeiul unui act desfiintat sau declarat nul se restituie celui interesat, prin restabilirea situatiei anterioare acesteia. Ca atare, nu se justifica stabilirea unei masuri de favoare pentru stat, contrara reglementarilor comune in materie. De altfel, aceasta masura contravine insasi principiilor Codului de procedura fiscala, mai ales celui de buna credinta art. 12 si celui privind obligatia de cooperare art. 10. In acelasi timp, masura prevazuta de art. 30 alin. (3) va impiedica utilizarea cesiunii, din moment ce exista riscul ca sa nu se poata obtine restituirea sumei incasate de stat, desi actul de cesiune este desfiintat sau anulat. In fine, prin masura favorizanta (nedreapta) pentru stat, se deroga de la principiul general al tratamentului uniform al partilor in raporturile juridice si al respectului dreptului de proprietate al persoanelor fizice sau juridice in cauza. Propunem a se renunta la prevederile art. 30 alin. (3) din Codul de procedura fiscala, urmand a se aplica reglementarile de drept comun in materie de desfiintare sau nulitate a cesiunii, ca si a oricarui act juridic. A saptea categorie de persoane o reprezinta cei ce utilizeaza bunuri sau alte valori care constituie o baza impozabila si acestia declara in scris ca nu sunt proprietarii bunurilor, fara a indica cine sunt titularii dreptului de proprietate (conf. art. 66 alin. (1) din Codul de procedura fiscala). In aceasta ipoteza, organul fiscal stabileste obligatia fiscala in sarcina celui ce utilizeza bunurile in mod provizoriu. Cand vor fi identificati proprietarii bunurilor, obligatiile fiscale trec in sarcina lor, iar utilizatorii-platitori au drept de regres impotriva proprietarilor pentru sumele platite. A opta categorie o reprezina bancile, care, potrivit art. 54 din Codul de procedura fiscala, au obligatia de a comunica lunar administratiei fiscale lista titularilor ce au deschis sau inchis conturi in luna anterioara. Pe de alta parte, in temeiul art. 118 din Codul de procedura fiscala, contribuabilul-platitor are drept de regres impotriva unitatii bancare

pentru recuperarea sumelor datorate bugetului si nedecontate de unitatile bancare, precum si a dobanzilor si penalitatilor de intarziere. Asadar, nedecontarea de catre banca a sumelor cuvenite bugetului nu-l exonereaza pe contribuabil de obligatia platii, ci, dupa 3 zile de la data debitarii contului, contribuabilulplatitor, datoreaza si dobanzi si penalitati de intarziere. 7. Continutul raportului juridic fiscal. Reglementarea raportului juridic fiscal, ca suma a drepturilor si obligatiilor ce revin partilor, este data prin Codul de procedura fiscala atat in titlul I, cap. IV, respectiv in art. 16, dar si in titlul II, cap. I, respectiv in art. 21, 22 si urmatoarele. Explicatia acestei dedublari consta in aceea ca legiuitorul distinge intre: a) continutul raportului de drept procedural fiscal ce ar cuprinde drepturile si obligatiile ce revin partilor, potrivit legii, pentru indeplinirea modalitatilor prevazute pentru stabilirea, exercitarea si stingerea drepturilor si obligatiilor partilor din raportul de drept material fiscal (art. 16 din Codul de procedura fiscala) si b) continutul raportului de drept material fiscal ce ar cuprinde creantele fiscale ( art. 21 din Codul de procedura fiscala) si obligatiile fiscale (art. 22 din Codul de procedura fiscala) ce revin creditorilor si debitorilor in conditiile art. 25 din Codul de procedura fiscala. Ca acesti creditori si debitori nu sunt altii decat subiectii raportului juridic de drept procedural, analizate in sectiunile anterioare ne dovedeste chiar art. 25 din Codul de procedura fiscala, care chiar daca nu enumera categoriile de creditori, la debitori reia cele cinci categorii (contribuabilul, platitorul, cei ce raspund solitar, succesorii si cesionarii), dar in alta ordine. Credem ca o definitie mai simpla a raportului de drept procedural fiscal este cea propusa de doctrina22 si anume: totalitatea drepturilor si obligatiilor care se nasc, se modifica si se sting in legatura cu administrarea impozitelor si taxelor datorate bugetului general consolidat. Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul fiscalitatea.ro" si link catre www.fiscalitatea.ro. In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala. Acest articol este preluat din Revista Romana de Fiscalitate. Avand peste 3.700 de abonati platitori, Revista Romana de Fiscalitate este un punct de referinta pentru toti cei interesati de domeniul fiscal. Daca sunteti interesat de articole de specialitate bine documentate, semnate de "nume grele" din lumea fiscalitatii descarcati gratuit numarul din noiembrie al Revistei Romane de Fiscalitate.
Articol publicat in data 24-Feb-2009

Reducerea de pret, reducerea stocului ca valoare

Intrebare:

In 2005 prin Hotarare a Ministerului Sanatatii a fost redus pretul de vanzare al medica-mentelor, inclusiv la stocul din farmacii. Exemplu: la o farmacie, stocul la valoarea de vanzare cu amanuntul s-a redus de la 100.000 RON la 90.000 RON. Care sunt inregistrarile contabile in acest caz? Cum se reflecta ca pierdere, aceasta reducere a stocului ca valoare? Raspuns:

Raspuns:

Prin H.G. emisa de Ministerul Sanatatii are loc reducerea pretului de vanzare a medicamentelor aflate in stoc in fapt prin reducerea adaosului comercial practicat si implicit T.V.A. aferenta adaosului comercial diminuat. In exemplul dumneavoastra reducerea de 10.000 ron cuprinde adaosul comercial (9.174 ron) si T.V.A. aferenta (626 ron, corespunzator unei cote de 9%). Ca urmare reflectarea contabila a reducerii de pret se realizeaza prin urmatoarea nota contabila: 371 = % -10000 Marfuri 378 Diferente de pret la Marfuri -9174
1.

T.V.A. neexigibil -626

Stimate domn, Raspunsul dat la intrebarea dumneavoastra este corect in opinia noastra. Prin H.G. emisa de Ministerul Sanatatii are loc asa cum am mentionat si asa cum recunoasteti si dvs, reducerea adaosului comercial practicat de farmacie la vanzarea medicamentelor. Ca urmare, in momentul inregistrarii acestei reduceri, nu sunt afectate veniturile si nici cheltuielile farmaciei, profitul fiind acelasi. Bineinteles ca in viitor farmacia va realiza un profit mai mic pentru stocurile pe care le aveti in momentul reevaluarii deoarece a scazut adaosul comercial. Efectul este ameliorat pe masura aprovizionarii cu marfa deoarece, in contextul diminuarii pretului de vanzarea, si distribuitorii en gross de medicamente se vor alinia si din experienta noastra, vor diminua preturile de vanzare de medicamente catre dumneavoastra. In ceea ce privese situatia expusa de dumneavoastra, exista in opinia noastra mai multe inadvertente: Pentru luna decembrie 2005
a.

In anexa 1, precizati ca aveti cumparari de marfa fara T.V.A. in luna decembrie in valoare de 88.764 ron, pentru care adaosul comercial este de 18.961 ron. In mod normal valoarea T.V.A. cu care va incarcati drept T.V.A. neexigibil, in conditiile unei cote de 9% pentru medicamente este de 9%*(88764+18961) = 9.695 ron. Suma indicata de dvs. ca fiind T.V.A. neexigibila aferenta cumpararilor din luna este de 10.823 ron. b. Specificati pentru luna decembrie vanzari inclusiv T.V.A. in valoare de 144.420 ron, pentru care T.V.A. neexigibil este de 12.256 ron. in conditiile unei cote de 9%, valoarea T.V.A. neexigibile ar trebui sa fie 144420*9/109 = 11.925 ron c. Trecand peste Diferentele corespunzatoare T.V.A., in opinia noastra exista in ceea ce priveste modul dvs. de calcul al coeficientului de repartizare a adaosului comercial anumite probleme. Conform Ordinului 1752/2005:
In anexa 1, precizati ca aveti cumparari de marfa fara T.V.A. in luna decembrie in valoare de 88.764

ron, pentru care adaosul comercial este de 18.961 ron. In mod normal valoarea T.V.A. cu care va incarcati drept T.V.A. neexigibil, in conditiile unei cote de 9% pentru medicamente este de

9%*(88764+18961) = 9.695 ron. Suma indicata de dvs. ca fiind T.V.A. neexigibila aferenta cumpararilor din luna este de 10.823 ron. Specificati pentru luna decembrie vanzari inclusiv T.V.A. in valoare de 144.420 ron, pentru care T.V.A. neexigibil este de 12.256 ron. in conditiile unei cote de 9%, valoarea T.V.A. neexigibile ar trebui sa fie 144420*9/109 = 11.925 ron Trecand peste Diferentele corespunzatoare T.V.A., in opinia noastra exista in ceea ce priveste modul dvs. de calcul al coeficientului de repartizare a adaosului comercial anumite probleme. Conform Ordinului 1752/2005:
130._

(1) In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanun-tul. (4) Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient. Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite. 8) In comertul cu amanuntul poate fi utilizata metoda pretului cu amanuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda. In aceasta situatie, costul bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute. Conform prevederilor Ordinului nr. 1.752/2005, pentru a determina adaosul comercial aferent vanzarilor din luna decembrie, trebuie inmultit coeficientul de repartizare (0.175) cu valoarea de vanzare exclusiv T.V.A. din luna decembrie (132.164), obtinand ca rezultat 23.129 ron (fata de 23.915 ron obtinut din calculele dvs.) Nota: Din datele prezentate de dvs., in calculul coeficientului K am considerat ca: adaosul comercial aferent stocului de marfa la finalul lunii anterioare (308933) reprezinta adaosul comercial existent la 01.01.2005 plus adaosul comercial aferent achizitiilor de marfa din perioada 01.01.2005 30.11.2005 total marfa cumparata anterior (1756666) reprezinta soldul initial la 01.01.2005 al contului 371 Marfuri exclusiv T.V.A. plus achizitiile de marfa din perioada 01.01.2005 30.11.2005 din care se exclude T.V.A (ceea ce nu s-a respectat, avand in vedere ca in suma de 1.875.214 a fost inclusa si valoarea de 10.823 T.V.A. neexigibila aferenta achizitiilor din luna decembrie).

Pentru luna ianuarie 2006

a.

observam ca plecati cu un stoc initial de marfa de 401.572 ron, care corespunde doar operatiunilor de descarcare a gestiunii corespunzator Marfurilor vandute. Cand s-a facut scaderea gestiunii cu adaosul comercial si T.V.A. neexigibil corespunzator H.G. de modificare a pretului maximal pentru medicamente in valoare de 57.793 ron?

Presupunem ca date de plecare pentru luna ianuarie 2006, conform celor mentionate de dvs:

sold initial cont 371, inclusiv T.V.A., 401.572 ron. Cumparari de marfa excusiv T.V.A. -118.768 ron, adaos comercial aferent achizitiilor 27173 ron, T.V.A. neexigibil aferent achizitiilor 14.284 ron (diferit din nou de (118.768+27173)*9%!) vanzari de marfa inclusiv T.V.A. 129.272 RON, din care T.V.A. 11.060 (diferit din nou de 129272*9/109!) Sold initial creditor cont 378 Adaos comercial 70.218 (cum ati ajuns dvs. la suma de 27.575 ron?)

Conform precizarilor Ordinului nr. 1.752/2005, in opinia noastra la 31.01.2006: soldul initial al Diferentelor de pret (cont 378) luat in calculul coeficientului de repartizare este soldul existent la 01.01.2006 70218 RON Diferentele de pret aferente intrarilor in cursul perioadei (rulaj creditor cont 378) luate in calculul coeficientului de repartizare sunt cumulate, de la 01.01.2006 pana la 31.12.2006, fara a lua in calcul ceea ce s-a intamplat in exercitiul financiar 2005! 27.173 RON soldul initial al stocurilor (cont 371) luat in calculul coeficientului de repartizare este soldul existent la 01.01.2006, corectat cu T.V.A. 401572*9/109 = 33157 RON 368.415 ron valoarea intrarilor in cursul perioadei (rulaj debitor cont 371) luate in calculul coeficientului de repartizare este valoarea cumulata, de la 01.01.2006 pana la 31.12.2006, fara a lua in calcul achizitiile din exercitiul financiar precedent! 145.941 ron

In acest context, coeficientul K va fi egal cu:

K = (70.218 + 27.173) / (368.415 + 145941) = 0.1893

Adaosul comercial aferent vanzarilor va fi de: 0.1893 * 118.212 = 22.378 Costul Marfurilor vandute va fi de: 118.212 22.378 = 95.834 % = 371 129.272 378 Marfuri 22.378 Diferente de pret la marfuri 4428 11.060 T.V.A. neexigibila
1.

95.834

Costul marfurilor vandute Stimate domn, a descirca o valoare negativa pentru adaosul comercial corespunzator stocurilor vandute inseamna a vinde marfa sub pretul de achizitie. Toate H.G. privind modificarea preturilor maximale de vanzare la medicamente au avut in considerare decalajul dintre pretul de achizitie si pretul de vanzare si niciodata nu au permis o astfel de situatie.
Articol publicat in data 28-Aug-2006

REGIMUL CONTRAVENTIILOR APLICATE IN CAZUL UTILIZARII NECORESPUNZATOARE A CASELOR DE MARCAT ELECTRONICE FISCALE

Ordonanta de urgenta nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, modificata si actualizata de O.G. nr. 28/2006, O.U.G. nr. 12/2006 si O.G. nr. 47/2007 reglementeaza aspectele cu privire la obligativitatea operatorilor economici care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul, precum si prestari de servicii direct catre populatie de a emite bonuri fiscale si de a le preda clientilor. CONTRAVENTII APLICATE 1.Urmatoarele fapte, aplicabile persoanelor juridice, se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei:

- emiterea bonului fiscal continand date eronate sau fara ca acesta sa contina toate datele; - neindeplinirea de catre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a obligatiei de a afisa anunturile de atentionare; - neindeplinirea de catre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a obligatiei de a preda raportul memoriei fiscale; - nerespectarea de catre utilizatori a obligatiei de a anunta unitatea de service desemnata de distribuitorul autorizat ori, dupa caz, distribuitorul sau reprezentantul acestuia in momentul constatarii defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale; - comercializarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt sigilate. 2.Urmatoarele fapte, aplicabile persoanelor juridice, se sanctioneaza cu amenda de la 8.000 lei la 40.000 lei: - comercializarea de catre operatorii economici a aparatelor de marcat electronice fiscale fara avizul Comisiei de avizare a distribuitorilor si a aparatelor de marcat electronice fiscale ori nerespectarea conditiilor stipulate in aviz, - neindeplinirea obligatiei operatorilor economici de a se dota si de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate la termenele stabilite, neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioara celei reale, precum si nereintroducerea datelor inscrise pe rola jurnal privind tranzactiile efectuate de la ultima inchidere zilnica pana in momentul stergerii memoriei operative; - nerespectarea de catre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a obligatiilor; - incalcarea de catre distribuitorii autorizati si de catre unitatile acreditate de acestia a normelor legale; - nerespectarea obligatiilor ce revin distribuitorilor autorizati, prin unitatile de service acreditate, de a instala aparatul de marcat electronic fiscal nou si de a inlocui memoria fiscala defecta ori a carei capacitate de stocare a fost epuizata; - nerespectarea obligatiei de a pastra si arhiva rola jurnal, raportul fiscal de inchidere zilnica si registrul special; - nerespectarea obligatiei de a pastra, de a completa si de a actualiza cartea de interventii 3.Urmatoarele fapte, aplicabile persoanelor juridice, se sanctioneaza se sanctioneaza cu amenda de la 40.000 lei la 100.000 lei:

- incalcarea de catre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a dispozitiilor legale, precum si incalcarea de catre furnizorii consumabilelor destinate aparatelor de marcat electronice fiscale a dispozitiilor legale; - nerespectarea obligatiei de a preda spre pastrare si arhivare memoria fiscala; - nerespectarea de catre distribuitorii autorizati care inceteaza activitatea de comercializare a aparatelor de marcat electronice fiscale, precum si de cei carora li s-a retras avizul de distributie si utilizare a aparatelor de marcat electronice fiscale a obligatiilor ce le revin potrivit prezentei ordonante de urgenta, pentru aparatele livrate; 4. Urmatoarea fapta, aplicabila persoanelor fizice, se sanctioneaza cu amenda de la 800 lei la 4.000 lei: - nepredarea bonului fiscal clientului de catre operatorul aparatului de marcat electronic fiscal. 5.Sumele gasite la punctele de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor apartinand operatorilor economici, care nu pot fi justificate prin datele inscrise in documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, in registrul special, ori prin facturi fiscale, dupa caz, sunt considerate fara provenienta si se confisca, facandu-se venit la bugetul de stat. De asemenea , se confisca sumele incasate din livrarea de bunuri ori prestarea de servicii dupa suspendarea activitatii operatorilor economici. 6. Neindeplinirea obligatiei operatorilor economici de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale la termenele legale atrage si suspendarea activitatii unitatii pana la momentul inlaturarii cauzelor care au generat aceasta. 7.Nerespectarea de catre operatorii economici, referitoare la neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioara celei reale si nereintroducerea datelor inscrise pe rola-jurnal privind tranzactiile efectuate de la ultima inchidere zilnica pana in momentul stergerii memoriei operative, atrage si suspendarea activitatii unitatii pe o perioada de 3 luni. Constatarea contraventiilor, precum si aplicarea sanctiunilor se fac de catre organele de specialitate din Ministerul Finantelor Publice si din unitatile sale teritoriale, precum si de catre comisarii Garzii Financiare.
Articol publicat in data 10-Sep-2007

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA

<P

N SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA NA SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 85 Sanatate si asistenta sociala 851 Activitati referitoare la sanatatea umana 8511 Activitati de asistenta spitaliceasca si sanatoriala

Aceasta clasa include: - activitati spitalicesti, cum ar fi: . servicii medicale, chirurgicale si tehnice, ca: diagnosticare, tratamente, interventii chirurgicale, analize, servicii de urgenta etc.; . servicii de spitalizare, ca: intretinere, mese etc. Aceasta include activitati pe termen lung sau scurt, ale spitalelor generale sau specializate, a sanatoriilor, preventoriilor, azilelor-spital, spitalelor psihiatrice, centrelor de reabilitare, leprozeriilor si a altor institutii de sanatate, care ofera servicii de cazare, inclusiv spitalele militare si penitenciare. Activitatile sunt orientate in special catre pacientii internati si sunt efectuate sub directa supraveghere a medicilor. Aceasta clasa exclude: - activitati referitoare la sanatatea umana, pentru personalul militar, in campul de instructie, vezi 75.22; - servicii de consultatii particulare pentru pacienti, vezi 85.12; - activitati de asistenta stomatologica fara cazare, vezi 85.13; - activitati de asistenta medicala pe ambulante, vezi 85.14 8512 Activitati de asistenta medicala ambulatorie Aceasta clasa include: - consultatii si tratamente efectuate de personal medical specializat in medicina generala sau alte specialitati (inclusiv chirurgie). Activitatile pot fi efectuate in spitale, clinici, policlinici, dispensare, cabinete medicale, care asigura tratamente ambulatorii. Aceasta clasa include, de asemenea: - activitatile medicilor consultanti privati, din spitale, precum si activitatile exercitate in clinici, ca cele atasate intreprinderilor, scolilor, azilelor de batrani, sindicatelor si confederatiilor sindicale, dar si la domiciliul pacientilor. Pacientii sunt, in general, internati ambulatoriu si pot fi indrumati de catre medicul generalist catre medicul specialist. Aceasta clasa exclude: - activitati paramedicale ale moaselor, infirmierelor si fizioterapeutilor, vezi 85.14 8513 Activitati de asistenta stomatologica Aceasta clasa include: - activitati de practica dentara, de natura generala sau specializata; - activitati ortodontice.

Ele pot fi efectuate in policlinici si cabinete, incluzand clinici atasate intreprinderilor, scolilor etc., precum si in sali de operatie. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de dinti artificiali si articole dentare, de catre tehnicienii dentari care nu le si monteaza, vezi 33.10 8514 Alte activitati referitoare la sanatatea umana Aceasta clasa include: - activitati referitoare la sanatatea umana, neefectuate in spitale sau de medici, ci de paramedici autorizati prin lege sa trateze pacienti. Aceasta clasa poate include activitatea infirmierelor, moaselor, fizioterapeutilor sau a altora, din domeniul optometriei, hidroterapiei, masajului medical, praxiterapiei, logopediei, pedologiei, homeopatiei, presopuncturii, acupuncturii, medicinei naturiste si tratamentelor prin bioenergie, reflexoterapie etc. Acestea pot fi exercitate in policlinici, dispensare, cabinete medicale, ca cele atasate intreprinderilor, scolilor, azilelor de batrani, sindicatelor si confederatiilor sindicale, in centre de sanatate (altele decat spitalele), precum si in cabinete particulare, si la domiciliul pacientului etc. Aceasta clasa include, de asemenea: - activitatea personalului paramedical stomatologic, ca: specialisti in terapie dentara, infirmiere dentare din scoli si personal de igiena dentara; - activitatea laboratoarelor medicale; - activitatea bancilor de sange, de sperma, de organe pentru transplant etc. - transportul pacientilor cu orice mijloc, inclusiv cu avionul. Aceasta clasa exclude: - fabricarea de dinti artificiali si articole dentare de catre tehnicienii dentari, vezi 33.10; - activitati de testare in domeniul igienei alimentare, vezi 74.30 852 Activitati veterinare 8520 Activitati veterinare Aceasta clasa include: - activitatile spitalelor si dispensarelor veterinare, unde animalele sunt tratate medical, chirurgical sau dentar si unde serviciile sunt efectuate si supravegheate de catre personal medical calificat. In aceasta clasa se includ si activitatile veterinare realizate de catre personalul veterinar calificat, in ferme si la gospodariile populatiei, precum si activitatile de patologie chimica si alte servicii de diagnosticare pentru animale, precum si activitatile de ambulanta pentru animale. Aceasta clasa exclude: - activitati de intretinere a animalelor, fara asistenta medicala, vezi 01.42

853 Asistenta sociala 8531 Activitati de asistenta sociala, cu cazare Aceasta clasa include: - activitatile cu cazare, prestate permanent de unitatile de ocrotire si asistenta sociala (leagane pentru copii; case pentru copii; gradinite pentru deficienti; scoli generale, profesionale, licee speciale si scoli postliceale pentru deficienti; centre scolare si centre de calificare si recalificare pentru deficienti; camine scoala pentru deficienti; camine spital pentru deficienti; camine spital pentru bolnavi cronici; camine spital pentru batrani; centre pentru primire minori; camine pentru pensionari). Aceasta asistenta se acorda persoanelor care poseda o capacitate redusa de a-si purta singure de grija. Aceste activitati pot fi exercitate de catre servicii publice sau organizatii private. Aceasta clasa exclude: - activitati de adoptie, vezi 85.32; - activitati de protectie pe termen scurt, pentru victime ale dezastrelor, vezi 85.32 8532 Activitati de asistenta sociala, fara cazare Aceasta clasa include: - servicii sociale fara cazare, cum sunt: servicii de ingrijire zilnica pentru copii si persoane cu deficiente fizice sau mentale; protectie si indrumare pentru copii; activitati legate de infiere, de prevenire a actelor de cruzime fata de copii si de alte persoane; activitati de stabilire a drepturilor in legatura cu ajutoarele sociale, alocatiile pentru chirii si bunuri alimentare; vizitarea persoanelor in varsta; consultatii familiale si conjugale; asistenta si indrumare pentru persoanele in stare de libertate provizorie; activitatile in sprijinul victimelor catastrofelor, refugiatilor si emigrantilor, inclusiv cazarea acestora; recalificarea profesionala si calificarea pentru handicapati, cu conditia ca acestea sa nu comporte decat un element educational (de instruire) limitat. Alte activitati caritabile cum sunt colectarea de fonduri si alte ajutoare si distribuirea lor. Aceste activitati sunt efectuate de servicii publice sau organizatii private, ca de exemplu: organizatiile de binefacere de pe langa biserici, organizatiile de ajutor in caz de calamitati, organizatiile nationale sau locale de intrajutorare, precum si de consilierii specializati. Aceasta clasa exclude: - activitati speciale de asistenta sociala, componente ale sistemului de protectie sociala obligatorie, vezi 75.30
Articol publicat in data 06-Sep-2006

TRANSFERUL DE MARFURI SUB ACOPERIREA UNUI REGIM ECONOMIC Ordinul nr. 7788/2007 pentru aprobarea Normelor privind transferul de marfuri sub acoperirea unui regim economica fost emis de Agentia Nationala de Administrare Fiscala si publicat in Monitorul Oficial, Nr. 623 din 10 septembrie 2007. Acest act legislativ reglementeaza definirea termenului de transfer, conditiile prealabile in care acesta poate avea loc, cazurile si modalitatile prin care se poate realiza un transfer de marfuri. 1.Dispozitii generale Prin transfer se intelege circulatia pe teritoriul vamal comunitar, sub acoperirea unui regim vamal economic, a marfurilor in aceeasi stare, a marfurilor in curs de transformare sau a produselor

compensatoare. Circulatia acestor marfuri se efectueaza fara incheierea regimului economic sub care au fost plasate. Transferul marfurilor sub acoperirea unui regim vamal economic este conditionat de constituirea unei garantii iar aceasta garantie este cea corespunzatoare regimului.

In cazul operatiunilor care beneficiaza de scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale, transferul marfurilor beneficiaza de aceeasi facilitate. 2. Conditii prealabile de transfer Procedura de transfer acopera mai multe situatii de circulatie a marfurilor si reprezinta o alternativa la obligatia utilizarii regimului de tranzit comunitar. Cand operatorul economic nu are bonitate, marfurile fac parte din categoria celor sensibile din punct de vedere economic sau masurile de control ce ar trebui instituite sunt disproportionate in raport cu importanta economica a operatiunii, autoritatea vamala poate refuza transferul. Procedura de transfer este inscrisa in autorizatia de utilizare a regimului vamal economic si presupune tinerea de catre titular a evidentelor aferente regimului si nu poate fi utilizata cand locul de plecare a marfurilor sau cel de destinatie este un antrepozit de tip B. In cazul marfurilor cu risc ridicat de frauda, transferul se poate face numai daca titularul sau titularii regimului, dupa caz, indeplinesc urmatoarele conditii suplimentare: a) sunt stabiliti pe teritoriul Comunitatii; b) evidentele tinute de agentul economic pentru controlul regimului cuprind in mod minimal urmatoarele informatii: data si numarul declaratiei de plasare sub regim, denumirea transportatorului, cuantumul drepturilor de import si altor taxe, dupa caz, ce fac obiectul garantarii sau scutirii de la garantare, data de prezentare a marfurilor la locul de destinatie, cantitatea de marfa ce a ramas de transferat pana la definitivarea transferului intregii cantitati; la aceste evidente se pastreaza copiile documentelor de transport. In cazul regimului de admitere temporara sunt aplicabile urmatoarele dispozitii particulare: a) nu este necesara tinerea evidentelor aferente regimului; b) transferurile in cadrul unei autorizatii unice, cu locuri de utilizare in mai multe state membre, se fac pe baza fisei de informatii INF 6; c) transferul marfurilor cu risc ridicat de frauda prevazute in anexa 44 C la Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993. 3.Cazuri si modalitati de transfer A. Transferul in cadrul aceleiasi autorizatii Transferul marfurilor intre diferite locuri prevazute in cadrul aceleiasi autorizatii a unui regim vamal economic se efectueaza fara formalitati vamale, cu conditia inscrierii regimului in evidente si justificarea statutului marfurilor. Exemplul 1: Transferul marfurilor de import intre o fabrica din Brasov si o fabrica din Madrid. Exemplul 2: Transferul unor magnetoscoape intre antrepozitul din Constanta si cel din Timisoara.

Transferul marfurilor intre biroul de plasare sub regim si locurile de stocare, utilizare sau transformare ale titularului de regim sau ale unuia dintre operatorii mentionati in autorizatie se efectueaza sub acoperirea declaratiei de plasare sub regim. In situatia in care marfurile aflate intr-un regim vamal economic au ca destinatie o tara terta din Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS), scoaterea marfurilor de pe teritoriul vamal al Comunitatii se poate efectua dupa cum urmeaza: a) prin utilizarea procedurii de transfer, cu efectuarea formalitatilor vamale de reexport, caz in care operatorii au obligatia de a solicita un alt regim vamal la intrarea in tara terta respectiva; sau b) prin utilizarea regimului de tranzit comunitar extern (T1) aplicabil intre locul de plecare din interiorul teritoriului vamal comunitar si locul de sosire in tarile AELS, cu efectuarea formalitatilor vamale de reexport. B. Transferul intre 2 titulari de autorizatie Autoritatea vamala aproba transferul marfurilor sau produselor compensatoare intre 2 titulari de autorizatie, beneficiari ai aceluiasi regim vamal economic sau a doua regimuri diferite, numai cand cel de-al doilea titular foloseste procedura simplificata de vamuire la domiciliu pentru plasarea sub regim a marfurilor ce i-au fost transferate. Transferul nu se aplica in cazul regimului de admitere temporara. Informarea biroului de destinatie si inscrierea marfurilor sau a produselor compensatoare in evidente se efectueaza de cel de al doilea titular, in momentul sosirii marfurilor sau a produselor compensatoare; din acest moment, obligatiile si responsabilitatile primului titular in ceea ce priveste marfa si regimul vamal sunt transferate celui de-al doilea titular. Transferul marfurilor sau al produselor compensatoare intre 2 titulari de autorizatie, beneficiari ai aceluiasi regim vamal economic sau a doua regimuri diferite, se poate efectua conform procedurii standard sau procedurii simplificate prevazute in anexa 68 la Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993. Optiunea privind transferul marfurilor cu utilizarea procedurii standard sau a procedurii simplificate, dupa caz, este mentionata expres in fiecare autorizatie. Procedura standard , prin utilizarea a 3 exemplare din documentul administrativ unic, se solicita de titular, la plecare, cand acesta intretine legaturi comerciale ocazionale cu cel de-al doilea titular si are, in consecinta, informatii restranse privind procedurile vamale aplicabile de catre destinatar. Procedura simplificata, prin utilizarea a doua exemplare din documentul administrativ unic sau a unui alt document ori metode, se solicita de titular, la plecare, cand acesta intretine legaturi comerciale frecvente cu cel de-al doilea titular, cum este cazul societatilor ce apartin aceluiasi grup sau parteneriat, pe baza unui contract, si are, in consecinta, informatii detaliate privind procedurile vamale aplicabile de catre destinatar. Exemplul 1: Transferul de produse compensatoare obtinute pe baza autorizatiei de perfectionare activa emise societatii Y din Budapesta catre un antrepozit vamal, altul decat cel de tip B, emis societatii Z din Bucuresti. Exemplul 2: Transferul unui produs compensator obtinut in urma unei operatiuni de perfectionare activa de la societatea X din Cluj catre societatea Y din Barcelona pentru a fi plasate sub regimul de perfectionare activa.
Articol publicat in data 12-Sep-2007

TRANSPORT, DEPOZITARE SI COMUNICATII

<P

I TRANSPORT, DEPOZITARE SI COMUNICATII Aceasta sectiune include: - activitati legate de asigurarea transportului de pasageri sau de marfuri (pe baza de grafic sau fara), pe calea ferata, prin conducte, pe drumuri, pe apa sau pe calea aerului - activitati anexe, ca terminale si facilitati de parcare, manipularea incarcaturii, depozitare etc. - activitati postale si de telecomunicatii

- inchirierea echipamentului de transport, cu conducator sau operator Aceasta sectiune exclude: - reparatii majore sau modificari ale echipamentului de transport, cu exceptia autovehiculelor, vezi 35. - constructia, intretinerea si repararea drumurilor, a cailor ferate, porturilor, aerodroamelor, vezi 45. - intretinerea si repararea autovehiculelor, vezi 50.20 - inchirierea mijloacelor de transport, fara conducator sau operator, vezi 71.1, 71.2. IA TRANSPORT, DEPOZITARE SI COMUNICATII 60 Transporturi terestre; transporturi prin conducte 601 Transportul pe calea ferata 6010 Transporturi pe calea ferata Aceasta clasa include:

- activitatea transporturilor de calatori si marfuri, pe calea ferata (inclusiv transporturile postale pe calea ferata). Tot aici sunt incluse si activitatile legate de manevra. Aceasta clasa exclude: - activitatile din gari si terminale, manipularea de bagaje, depozitarea de marfuri si alte activitati auxiliare, vezi 63; - activitatile de intretinere si reparatii minore la materialele rulante, vezi 63.21; - intretinerea infrastructurii de cale ferata, vezi 63.21 602 Alte transporturi terestre 6021 Alte transporturi terestre de calatori, pe baza de grafic Aceasta clasa include: - transporturile terestre de calatori, pe baza de grafic, urbane si suburbane, pe rute precise si conform unui orar de plecari si sosiri, precum si de opriri in statii. Aceste transporturi pot fi efectuate cu autobuzul sau autocarul, tramvaiul, troleibuzul, metroul sau monoraiul etc. - in acesta clasa intra si exploatarea autocarelor pentru transportul pasagerilor la si de la aeroporturi si gari, funicularele, telefericele, telecabinele, telescaunele si alte activitati de transporturi terestre de calatori, pe baza de grafic (inclusiv, autobuze scolare). 6022 Transporturi cu taxiuri Aceasta clasa include, de asemenea: - alte inchirieri de autovehicule, cu operator. 6023 Transporturi terestre de calatori, ocazionale Aceasta clasa include: - activitatea de exploatare a transporturilor terestre ocazionale, de calatori, cum sunt: inchirierea autovehiculelor cu sofer, transportul la cerere (cu exceptia taxiurilor), excursiile si alte servicii ocazionale de transport cu autocarul. - transportul de pasageri cu mijloace de transport cu tractiune animala si alte transporturi de pasageri neregulate, neincluse in alte categorii. Aceasta clasa exclude: - transportul cu ambulante, vezi 85.14 6024 Transporturi rutiere de marfuri Aceasta clasa include: - activitatea tuturor transporturilor, regulate si neregulate, rutiere, de marfuri (congelate, refrigerate, incarcaturi lichide - inclusiv, lapte colectat de la ferme, si gazoase, incarcaturi in containere, mobila, transporturi postale etc.). In aceasta clasa se include si transportul de marfuri cu tractiune animala, precum si inchirierea mijloacelor de transport rutier al marfurilor, cu sofer sau operator;

- transportul automobilelor; - transportul deseurilor si reziduurilor colectate deja de terte parti, fara tratarea finala a acestora de catre firme de transport. Aceasta clasa include, de asemenea: - mutari de mobilier; - inchirieri de camioane cu sofer; - transportul efectuat de hamali. Aceasta clasa exclude: - exploatarea instalatiilor pentru manipularea marfurilor in statii si terminale, vezi 63; - activitatile de posta si curierat, vezi 64.1; - transportul deseurilor, ca parte indisolubila a activitatii de colectare a deseurilor, realizata de firme specializate, vezi diviz. 90 603 Transporturi prin conducte 6030 Transporturi prin conducte Aceasta clasa include: - activitatea de transport prin conducte a gazelor, lichidelor si a altor marfuri, precum si transportul reziduurilor; Aceasta clasa exclude: - distributia gazului natural sau fabricat, al apei sau aburului, vezi 40.22; 40.30; 41.00. 61 Transporturi pe apa 611 Transporturi maritime si de coasta 6110 Transporturi maritime si de coasta Aceasta clasa include: - transportul maritim de pasageri si marfuri; - excursiile cu nave de croaziera; - transportul de pasageri cu bacuri, feriboturi, taxi-uri de apa; - transport si manevrare a barfelor, platformelor petroliere etc. Aceasta clasa include, de asemenea: - inchirierea ambarcatiunilor cu echipaj, pentru activitati recreative.

Aceasta clasa exclude: - activitati de restaurant si bar pe vase, vezi 55.3; 55.4; - manipularea incarcaturilor, depozitare de marfuri, operatii portuare si alte activitati auxiliare, vezi 63. 612 Transporturi pe cai navigabile interioare 6120 Transporturi pe cai navigabile interioare Aceasta clasa include: - transportul de pasageri si marfuri pe cursurile de apa, canale si in zone portuare, inclusiv transportul cu bacul; Aceasta clasa include, de asemenea: - inchirierea mijloacelor de transport fluvial si pe apele interioare, cu echipaj; - servicii de manevra a mijloacelor de transport pe cai navigabile interioare. 62 Transporturi aeriene Aceasta diviziune include: - transportul, aerian sau spatial, al pasagerilor sau marfurilor Aceasta diviziune exclude: - stropirea recoltelor, vezi 01.41 - revizia aeronavelor sau a motoarelor de aeronave, vezi 35.30 - publicitatea aeriana, vezi 74.40 - fotografia aeriana, vezi 74.81 621 Transporturi aeriene, dupa grafic 6210 Transporturi aeriene dupa grafic Aceasta clasa include: - transporturile aeriene de calatori si marfuri, pe linii si dupa orare prevazute in graficele de trafic. Aceasta clasa exclude: - zborurile Charter regulate, vezi 62.20 622 Transporturi aeriene, ocazionale 6220 Transporturi aeriene ocazionale Aceasta clasa include:

- transporturile aeriene ocazionale, de calatori si marfuri. Aceasta clasa include, de asemenea: - zborurile Charter regulate. 623 Transport spatial 6230 Transporturi spatiale Aceasta clasa include: - lansarea satelitilor si a vehiculelor spatiale; - transportul spatial de marfuri si pasageri 63 Activitati anexe si auxiliare de transport, activitati ale agentiilor de turism 631 Manipulari si depozitari 6311 Manipulari Aceasta clasa include: - activitatile de incarcare si descarcare a marfurilor si bagajelor, indiferent de modul de transport utilizat, inclusiv arimarea (repartizarea si fixarea incarcaturii la bordul aeronavelor pentru a obtine echilibrarea si stabilitatea) si debordajarea (descarcarea navelor la chei). Aceasta clasa exclude: - serviciile terminalelor, vezi 63.2 6312 Depozitari Aceasta clasa include: - exploatarea spatiilor de depozitare pentru toate tipurile de marfuri: depozite generale, silozuri de cereale, depozite frigorifice, in aceasta clasa se include si depozitarea masei lemnoase si a produselor din lemn; a petrolului si a produselor petroliere. Aceasta clasa exclude: - exploatarea spatiilor de parcare pentru autovehicule, vezi 63.21 632 Alte activitati anexe transporturilor 6321 Alte activitati anexe transporturilor terestre Aceasta clasa include: - serviciile auxiliare pentru transporturi pe linia ferata (gari feroviare, statii de autobuz, statii de manipulare a marfurilor, activitati de control ale traficului feroviar); - serviciile auxiliare pentru transporturi rutiere (servicii de statii de autobuz si autogari);

- serviciile de exploatare a autostrazilor, soselelor, podurilor si tunelurilor; - serviciile pentru parcarea autovehiculelor; - alte servicii auxiliare pentru transporturi terestre; - intretinerea si reparatiile minore la benzi rulante; - depozitarea pe timp de iarna a vehiculelor (caravane) utilizate ca locuinta. 6322 Alte activitati anexe transporturilor pe apa Aceasta clasa include: - serviciile de exploatare a porturilor si cailor navigabile (cu exceptia manipularii incarcaturilor), pilotarea si acostarea la dana; - aprovizionarea navelor; - salvare si scoatere la suprafata a navelor scufundate; - activitati de intretinere a farurilor; - alte servicii auxiliare pentru transportul pe apa. 6323 Alte activitati anexe transporturilor aeriene Aceasta clasa include: - serviciile de exploatare a aeroporturilor (exclusiv manipularea incarcaturilor), de dirijare a traficului aerian si alte servicii auxiliare pentru transportul aerian; - serviciile aeroportuare la sol; activitatile scolilor de pilotaj pentru linii comerciale (cu certificat de profesionist). Aceasta clasa exclude: - activitatile scolilor de aviatie, cu exceptia celor care acorda certificate de profesionisti, vezi 80.41 633 Activitati ale agentiilor de voiaj si a tur-operatorilor; activitati de asistenta turistica n.c.a. 6330 Activitati ale agentiilor de voiaj si a tur-operatorilor; activitati de asistenta turistica n.c.a. Aceasta clasa include: - activitatile agentiilor de voiaj: . activitatile de informare si consulting in domeniul turismului; organizarea de excursii, cu sau fara procurarea locurilor pentru cazare si transport; . activitatile tur-operatorilor; . activitatile birourilor de informatii turistice si de cazare; . serviciile de ghid pentru turism si de asigurare a locurilor de odihna si tratament.

634 Activitati ale altor agentii de transport 6340 Activitati ale altor agentii de transport Aceasta clasa include: - serviciile de expediere a marfurilor, organizarea expedierii marfurilor in contul expeditorului sau destinatarului, receptia si acceptarea marfurilor (inclusiv, ridicarea sau coborarea pe loc a marfurilor); intocmirea documentelor de transport; gruparea si degruparea marfurilor; activitatile de comisionar, de agent de vama, verificarea facturilor; furnizarea de informatii asupra agentilor si tarifelor de transport; tranzactiile maritime si aeriene pentru efectuarea transporturilor; ambalarea si despachetarea marfurilor; controlul, cantarirea si luarea de esantioane etc. Aceasta clasa exclude: - activitatile de mesagerie, vezi 64.12; - activitatile pentru asigurarea marfurilor, vezi 67.20 64 Posta si telecomunicatii 641 Activitati de posta si de curier Activitatile de posta si de curier se ocupa, in principal, de colectarea, transportul si remiterea corespondentei, a pachetelor si articolelor similare, in masura in care exista inca, fostele monopoluri nationale din domeniul postei sunt, astazi, in competitie cu diverse unitati din sectorul privat, in scopul pastrarii unei compatibilitati stricte cu ISIC Rev. 3.1, clasificarea mentine, inca, distinctia traditionala dintre fostele monopoluri traditionale din domeniul postei si alte unitati. 6411 Activitatile postei nationale Aceasta clasa include: - primirea, preluarea, transportul si distribuirea (interna si internationala) a obiectelor de corespondenta (scrisori, carti postale, imprimate, pachete mici, acte de procedura etc); - colectarea corespondentei si a caietelor din cutiile publice de scrisori sau de la oficiile postale; - distribuirea si livrarea corespondentei si a caietelor; - comercializarea timbrelor si efectelor postale; - inchirierea casutelor postale, efectuarea unor servicii suplimentare specifice (post restant), inclusiv intretinerea retelei postale specifice. Aceasta clasa exclude: - activitatile de transfer, credit, economii si alte activitati financiare realizate de administratiile postale, vezi 65.12 6412 Alte activitati de curier (altele decat cele de posta nationala) Aceasta clasa include: - primirea, preluarea, transportul si distribuirea scrisorilor, pachetelor si caietelor, de catre alte firme decat posta nationala.

Aceasta clasa include, de asemenea: - serviciile de livrare la domiciliu; - serviciile de mesagerie urbana si transport de bunuri in regim de taxi. Expedierea se poate face pe unul sau mai multe mijloace de transport, publice sau private. 642 Telecomunicatii Pe langa transmiterea informatiilor, aceasta grupa acopera si activitati care ofera acces la o anumita retea, cum este Internet-ul. 6420 Telecomunicatii Aceasta clasa include: - activitatile de transmisie a sunetului, a imaginilor, datelor sau a altor informatii, prin cabluri, radio, relee sau satelit: . comunicatii prin telefon, telegraf si telex; . intretinerea retelelor de telecomunicatii; . transmisia (transportul) programelor de radio si televiziune; . asigurarea accesului la Internet. Aceasta clasa exclude: - productia programelor de radio si televiziune, chiar daca are legatura cu transmiterea, vezi 92.20
Articol publicat in data 12-Sep-2006

TRANZACTII IMOBILIARE, INCHIRIERI SI ACTIVITATI DE SERVICII PRESTATE IN PRINCIPAL INTREPRINDERILOR

<P

K TRANZACTII IMOBILIARE, INCHIRIERI SI ACTIVITATI DE SERVICII PRESTATE IN PRINCIPAL INTREPRINDERILOR Aceasta sectiune include activitati care se concentreaza in principal asupra intreprinderilor. Dar, intr-o masura mai mare sau mai mica, toate activitatile cuprinse in aceasta sectiune pot fi prestate si pentru gospodarii particulare, de ex. inchirieri de bunuri personale si gospodaresti, activitati privind bazele de date, servicii de investigatie si securitate, decoratiuni interioare sau activitati fotografice. KA TRANZACTII IMOBILIARE, INCHIRIERI SI ACTIVITATI DE SERVICII PRESTATE IN PRINCIPAL INTREPRINDERILOR 70 Tranzactii imobiliare 701 Activitati imobiliare cu bunuri proprii

7011 Dezvoltare (promovare) imobiliara Aceasta clasa include: - dezvoltarea proiectelor imobiliare: . reunirea mijloacelor financiare si tehnice in scopul construirii de imobile de locuit (rezidentiale) sau cu alta destinatie (nerezidentiale). Aceasta clasa exclude: - dezvoltarea si construirea proiectelor imobiliare de catre o unitate de constructii, vezi 45.2 7012 Cumpararea si vanzarea de bunuri imobiliare proprii Aceasta clasa include: - serviciile de cumparare si vanzare a proprietatilor imobiliare cum sunt: . cladiri de locuit (rezidentiale); . cladiri cu alta destinatie (nerezidentiale); . pamant. 702 Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare, proprii sau inchiriate 7020 Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate Aceasta clasa include: - serviciile de inchiriere sau leasing imobiliar: . apartamente sau alte cladiri de locuit; . cladiri nerezidentiale, inclusiv pavilioane expozitionale; . terenuri. Aceasta clasa exclude: - operatiuni de servicii pentru hoteluri, pensiuni, campinguri, campinguri pentru rulote si altele de uz nerezidential sau pentru sejururi de scurta durata, vezi 55 703 Activitati imobiliare pe baza de tarife sau contract 7031 Agentii imobiliare Aceasta clasa include: - serviciile de intermediere pentru cumpararea, vanzarea sau inchirierea bunurilor imobiliare. 7032 Administrarea imobilelor pe baza de tarife sau contract Aceasta clasa include, de asemenea:

- activitatea agentiilor de colectare a chiriilor; - inlesnirea administrarii, activitatile de paza si activitatile legate de: . inlesnirea tranzactiilor financiare; . curatenie si intretinere a cladirilor; . controlarea sistemelor de incalzire centrala, aerisire si climatizare; . executarea de reparatii usoare. 71 Inchirierea masinilor si echipamentelor, fara operator si a bunurilor personale si gospodaresti Aceasta diviziune include: - leasing-ul operational, care in mod normal constituie o inchiriere pe termen lung Aceasta diviziune exclude: - leasing-ul financiar care in mod normal reprezinta o forma speciala de acordare de credite, vezi 65.21 711 Inchirierea autoturismelor si utilitarelor de capacitate mica 7110 Inchirierea autoturismelor si utilitarelor de capacitate mica Aceasta clasa include: - servicii de leasing sau inchiriere de autoturisme si utilitare mai mici de 3,5 t, fara sofer. Aceasta clasa exclude: - contractele de inchiriere pe credit, vezi 65.21 712 Inchirierea altor mijloace de transport 7121 Inchirierea altor mijloace de transport terestru Aceasta clasa include: - servicii de leasing operational sau inchirieri de alte mijloace de transport terestru (toate felurile de mijloace de transport terestru, exclusiv autoturismele si utilitarele mai mici de 3,5 t), fara sofer sau operatori, de ex.: . vehicule de cale ferata; . camioane, tractoare de tractiune, trailere si semitrailere; . motociclete, rulote etc. Aceasta clasa include, de asemenea: - inchirierea containerelor;

- inchirierea paletilor. Aceasta clasa exclude: - inchirieri sau contracte de inchiriere pe credit (leasing operational) pentru vehicule sau autocamioane cu sofer, vezi 60.2; - leasing financiar, vezi 65.21; - inchirieri de containere de locuit sau folosite ca birouri, vezi 71.32; - inchirieri de biciclete, vezi 71.40 7122 Inchirierea mijloacelor de transport pe apa Aceasta clasa include: - servicii de leasing operational si inchirieri de nave si alte mijloace de transport pe apa, fara echipaj. Aceasta clasa exclude: - inchirierea echipamentelor de transport pe apa, cu personal de deservire aferent, vezi 61; - contracte de inchiriere pe credit (leasing financiar), vezi 65.21; - inchirieri de ambarcatiuni pentru agrement, vezi 71.40 7123 Inchirierea mijloacelor de transport aerian Aceasta clasa include: - servicii de leasing operational si inchiriere de aeronave, fara echipaj. Aceasta clasa exclude: - inchirierea echipamentelor de transport aeriene, cu pilot, vezi 62; - contracte de inchiriere pe credit (leasing financiar), vezi 65.21 713 Inchirierea masinilor si echipamentelor 7131 Inchirierea masinilor si echipamentelor agricole Aceasta clasa include: - serviciile de leasing operational si inchirieri de masini si utilaje agricole, fara operatori; inchirierea de produse realizate in grupa 29.3, ca de ex.: tractoare agricole etc. Aceasta clasa exclude: - inchirierea echipamentelor si utilajelor agricole, cu personal de deservire aferent, vezi 01.4; - contracte de inchiriere pe credit (leasing financiar), vezi 65.21 7132 Inchirierea masinilor si echipamentelor pentru constructii, fara personal de deservire aferent

Aceasta clasa include: - serviciile de leasing operational si inchirieri de masini si utilaje pentru constructii, fara operatori; - inchirierea de schele si platforme care necesita asamblare si dezasamblare; - inchirierea de containere de locuit sau folosite ca birouri. Aceasta clasa exclude: - inchirierea echipamentelor si utilajelor de constructie, cu personal de deservire aferent, vezi 45.50; - contracte de inchiriere pe credit (leasing financiar), vezi 65.21 7133 Inchirierea masinilor si echipamentelor de birou, inclusiv a calculatoarelor Aceasta clasa include: - servicii de leasing operational si inchirieri de masini si utilaje de birou (inclusiv calculatoare), fara operatori, cum sunt: . calculatoare electronice, masini si materiale informatice (masini de prelucrare automata a datelor, de tip numeric, analogic sau hibrid; unitati centrale de calcul; unitati periferice si cititoare magnetice sau optice); . masini de multiplicat, masini de scris si de prelucrare a textelor; . masini de contabilizat, case de inregistrare si alte masini care au incorporat un dispozitiv de calcul. Aceasta clasa exclude: - contracte de inchiriere pe credit (leasing financiar), vezi 65.21 7134 Inchirierea altor masini si echipamente n.c.a. Aceasta clasa include: - serviciile de leasing si inchirieri de alte masini sau utilaje, fara operator, cum sunt: . motoare si turbine, masini-unelte; . utilaje de exploatare miniera si petroliera; . echipamente profesionale de radio, televiziune si comunicatii; . echipamente de masura si control; . alte masini si utilaje de uz stiintific, comercial si industrial. Aceasta clasa exclude: - contracte de inchiriere pe credit (leasing financiar), vezi 65.21; - inchirieri de echipamente si utilaje agricole, vezi 71.31;

- inchirieri de echipamente si utilaje de constructii, vezi 71.32; - inchirieri de echipamente si masini de birou, inclusiv calculatoare, vezi 71.33 714 Inchirierea bunurilor personale si gospodaresti 7140 Inchirierea bunurilor personale si gospodaresti n.c.a Aceasta clasa include: - inchirierea altor bunuri catre gospodarii sau intreprinderi: . textile, imbracaminte si incaltaminte; . mobila, ceramica si sticlarie, vase de bucatarie, vesela si tacamuri, aparate electrice si de uz gospodaresc; . barci de agrement; . biciclete; . echipament sportiv; . bijuterii, instrumente muzicale, decoruri si costume; . carti, ziare si reviste; . casete video, DVD-uri, discuri si CD-uri etc.; . aparatura si echipament pentru amatori, unelte manuale; . flori si plante. Aceasta clasa exclude: - inchirierea autoturismelor si a autoutilitarelor de capacitate mica, a motocicletelor, rulotelor si remorcilor, vezi 71.1; 71.2; - inchirierea de carti, ziare, reviste, discuri, casete video si DVD-uri prin biblioteci, vezi 92.51; - inchirierea de lenjerie, uniforme de lucru si alte articole similare, prin intermediul spalatoriilor, vezi 93.1 72 Informatica si activitati conexe 721 Consultanta in domeniul echipamentelor de calcul (hardware), exclusiv consultanta si furnizare de programe 7210 Consultanta in domeniul echipamentelor de calcul (hardware) Aceasta clasa include: - consultatii referitoare la tipul si configuratia echipamentului de prelucrare automata a datelor si la sistemul de operare asociat. Consultantii sunt implicati in analiza cerintelor si problemelor utilizatorilor si in prezentarea celor mai eficiente solutii.

722 Consultanta si furnizare de programe informatice (software) 7221 Editare de programe Aceasta clasa include: - dezvoltarea, producerea, furnizarea si documentarea de programe informatice nespecializate (exclusiv cele realizate conform cerintelor clientului). 7222 Consultanta si furnizare de alte produse software Aceasta clasa include: - analiza, proiectarea si programarea sistemelor la cheie; - analiza cerintelor si problemelor utilizatorului, consultanta privind solutia optima; - elaborarea, producerea, furnizarea si documentarea soft-ului la comanda, bazat pe cerintele utilizatorilor; - scrierea de programe, urmand indicatiile utilizatorului; - proiectarea de pagini web. Aceasta clasa exclude: - reproducerea soft-ului nespecializat, la cerintele clientului, vezi 22.33; - consultanta in domeniul sistemelor de operare, vezi 72.10. 723 Prelucrarea informatica a datelor 7230 Prelucrarea informatica a datelor Aceasta clasa include: - activitati legate de bazele de date: . furnizarea de date intr-o anumita ordine, prin metode de cautare on-line sau acces direct pentru utilizatori; - prelucrarea datelor folosind, fie programele proprii, fie ale clientului: . prelucrarea completa a datelor, servicii de introducere de date (data entry), scanarea documentelor etc.; - gestiunea si exploatarea curenta a datelor care apartin clientilor; - administrarea de pagini web. 724 Activitati legate de bancile de date 7240 Activitati legate de bazele de date Aceasta clasa include:

- analiza, proiectarea si implementarea bazelor de date on-line; - realizarea si implementarea sistemului de comunicare on-line; - realizarea si implementarea altor sisteme on-line; - realizarea de portale de cautare web. Aceasta clasa exclude: - publicarea prin Internet, in conexiune cu alte modalitati de publicare, vezi 22. 725 Intretinerea si repararea masinilor de birou, de contabilizat si a calculatoarelor 7250 Intretinerea si repararea masinilor de birou, de contabilizat si a calculatoarelor 726 Alte activitati legate de informatica 7260 Alte activitati legate de informatica Aceasta clasa include: - alte activitati de informatica, neclasificate in alta parte, de exemplu: serviciile de pregatire a datelor. 73 Cercetare-dezvoltare Aceasta diviziune include trei tipuri de cercetare si dezvoltare: - cercetarea fundamentala: - activitatea experimentala sau teoretica intreprinsa, in primul rand, pentru a dobandi cunostinte noi despre fundamentele fenomenelor si ale faptelor observabile, fara a avea in vedere o aplicatie sau utilizare particulara; - cercetarea aplicata: . investigatii originale intreprinse in scopul dobandirii de cunostinte noi, dirijate, in primul rand, catre un scop practic sau obiectiv specific; - dezvoltarea experimentala: . activitatea sistematica, bazata pe cunostintele existente dobandite din cercetare si/sau experienta practica, indreptata spre producerea de materiale, produse si dispozitive noi, instalarea de noi procese, sisteme si servicii si imbunatatirea substantiala a celor deja produse sau instalate. 731 Cercetare-dezvoltare in stiinte fizice si naturale 7310 Cercetare-dezvoltare in stiinte fizice si naturale Aceasta clasa include: - activitatile referitoare la studiile sistematice si eforturile creative efectuate in cadrul celor trei tipuri de activitati de cercetare-dezvoltare, in domeniul stiintelor fizice si naturale (matematica, fizica, astronomie, chimie, stiinte tehnice, stiinte biologice, stiinte medicale, geologie, agronomie etc.). Aceste

activitati au ca obiectiv cresterea nivelului de cunostinte acumulate si cresterea gradului de utilizare al acestora. Aceasta clasa include, de asemenea: - cercetari si dezvoltari multidisciplinare. 732 Cercetare-dezvoltare in stiinte sociale si umaniste 7320 Cercetare-dezvoltare in stiinte sociale si umaniste Aceasta clasa include: - activitatile referitoare la studiile sistematice si eforturile creative intreprinse in cadrul celor trei tipuri de activitati de cercetare-dezvoltare, in domeniul stiintelor sociale si umaniste (economie, psihologie, sociologie, drept, lingvistica, arta etc.). Aceste activitati au ca obiectiv cresterea nivelului de cunostinte acumulate, precum si cresterea gradului de utilizare al acestora. Aceasta clasa exclude: - studiile de piata, vezi 74.13 74 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 741 Activitati juridice, de contabilitate si revizie contabila, consultanta in domeniul fiscal; activitati de studii de piata si de sondaj; consultanta pentru afaceri si management 7411 Activitati juridice Aceasta clasa include: - reprezentarea juridica a intereselor unei parti impotriva alteia, fie sau nu in fata instantelor judecatoresti sau a altor organisme juridice, cu sau fara persoane care sunt membre ale baroului de avocati: . consultanta si reprezentare in procese civile; . consultanta si reprezentare in procese de crima; . consultanta si reprezentare in legatura cu litigiile de munca; - consultanta si asistenta generala, redactarea de documente juridice: . clauze de constituire a societatilor comerciale, acorduri de asociere sau alte documente similare legate de infiintarea unei societati comerciale; . brevete si drepturi de autor; . pregatirea de acte, hotarari, testamente, hotarari de incredintare etc.; - alte activitati ale notarilor publici, notarilor de drept civil, birourilor de arbitraje, executorilor judecatoresti etc. Aceasta clasa exclude:

- arbitraj si conciliere, fara reprezentare juridica, intre intreprindere si salariati, vezi 74.14; - activitatile tribunalelor, vezi 75.23 7412 Activitati de contabilitate, revizie contabila, consultanta in domeniul fiscal Aceasta clasa include: - servicii de inregistrare a operatiunilor comerciale pentru firme sau altii (contarea operatiunilor); - examinarea conturilor si certificarea corectivitatii lor, servicii de efectuare a calculelor si intocmire a bilanturilor contabile; - servicii de revizii contabile si financiare; - servicii de intocmire a documentelor de impozitare pentru persoane fizice si firme; - servicii de consultanta si reprezentare (alta decat cea juridica) a clientilor in fata organelor fiscale. Tot aici se include si auditul intern si financiar. Aceasta clasa exclude: - consultanta de management pentru proiectarea sistemelor contabile, programe de costuri contabile, proceduri de control bugetar, vezi 74.14; - perceperea facturilor de impozitare, vezi 74.87 7413 Activitati de studiere a pietei si de sondaj Aceasta clasa include: - servicii de investigare a potentialului pietei, acceptarea si familiarizarea cu produsele noi, comportamentul cumparatorilor fata de produse si servicii etc., inclusiv analiza statistica a rezultatelor; - servicii de sondare a opiniei publice despre probleme politice, economice si sociale, inclusiv analiza statistica a rezultatelor. 7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si management Aceasta clasa include: - acordarea de consultatii, indrumare sau asistenta operationala pentru firme si servicii publice. Aceste activitati cuprind: . relatii si comunicare cu publicul; . proiectarea sistemului contabil, programe de eficientizare a acestuia si proceduri de control a bugetului; . asistenta pentru firme si servicii publice privind planificarea, organizarea eficienta si controlul, managementul informatiei etc; . consultanta privind managementul (conducerea) exploatatiilor agricole (fermelor), acordata de catre agronomi si economisti specialisti in agricultura etc.

7415 Activitatile de management ale holdingurilor Aceasta clasa include: - activitati de management ale companiilor de tip holding, in special al celor care detin garantii ale companiilor si intreprinderilor (sau alte actiuni cu dobanda variabila ale acestora), in scopul influentarii deciziilor manageriale ale acestora. Aceasta clasa include, de asemenea: - activitati ale directiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate si altora asemanatoare, care administreaza, supervizeaza si conduc alte unitati ale companiei sau intreprinderii si care, in mod normal, isi asuma planificarea strategica sau organizatorica si rolul de a lua decizii. 742 Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea 7420 Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea Aceasta clasa include: - consultanta pentru activitati de arhitectura: . planuri si proiecte pentru cladiri; . supravegherea activitatii de constructii; . planuri de urbanism si amenajarea teritoriului; - proiectarea platformelor industriale si a echipamentelor; - inginerie, management de proiect si activitati tehnice: . realizarea de proiecte privind ingineria civila, hidraulica si de trafic; . elaborarea si realizarea de proiecte privind ingineria electrotehnica, miniera, chimica, mecanica, industriala si de securitate tehnica; - elaborarea proiectelor referitoare la instalatii de aer conditionat, refrigerare, control al poluarii, inginerie acustica etc.; - elaborarea de proiecte de prospectiuni si geologie: . masuratori si cercetari conexe, care ofera informatii referitoare la structura solului, localizarea zacamintelor de petrol, gaze naturale, minerale, minereuri si ape subterane; - activitati de prognoza meteo; - activitati de cercetare geodezica: . cercetarea solului si subsolului; . cercetari hidrografice; . cartografie si fotografiere aeriana a terenurilor;

. supravegherea activitatilor de inginerie si industriale. Aceasta clasa include, de asemenea: - activitati de consultanta tehnica, altele decat inginerie. Aceasta clasa exclude: - teste de forare si teste ale sistemelor de foraj, vezi 45.12; - activitati de cercetare si dezvoltare, vezi 73; - testare tehnica, vezi 74.30; - decorari de interioare, vezi 74.87; - activitati de consultanta in informatica, vezi 72. 743 Activitati de testari si analize tehnice 7430 Activitati de testari si analize tehnice Aceasta clasa include: - servicii de testari tehnice si analize, cum sunt: . servicii de verificare si analiza a compozitiei si puritatii apei si aerului, masurarea nivelului de radioactivitate; analiza poluarii potentiale; . servicii de verificare si analiza a elementelor de constructii; . servicii de inspectari tehnice pentru igiena alimentelor produse si comercializate; teste veterinare; . alte servicii de verificare tehnica si analiza a calitatii; . servicii de certificare a navelor, aeronavelor, autovehiculelor, containerelor presurizate, instalatiilor nucleare etc.; . testari periodice de siguranta a drumurilor si autovehiculelor. 744 Publicitate 7440 Publicitate Aceasta clasa include: - activitatea agentiilor de publicitate care se ocupa cu vanzarea sau inchirierea mijloacelor pentru reclama si de planificarea, crearea si amplasarea reclamelor, precum si de alte servicii din domeniul reclamei (distribuirea sau livrarea materialelor publicitare sau a mostrelor, furnizarea de spatii pentru publicitate prin media etc.). Aceasta clasa exclude: - tiparirea materialelor pentru publicitate, vezi 22.22;

- studii de piata, vezi 74.13; - activitati de relatii cu publicul, vezi 74.14; - fotografii publicitare, vezi 74.81; - productia de mesaje comerciale pentru radio, televiziune si film, vezi 92. 745 Selectia si plasarea fortei de munca 7450 Selectia si plasarea fortei de munca Aceasta clasa include: - activitatile de investigare, selectie, orientare si plasare a fortei de munca. Serviciile pot fi furnizate patronilor sau solicitantilor pentru angajare si sunt de tipul: . redactarea fisei postului; . evaluarea si testarea solicitantului; . investigarea referintelor; . activitati de cautare si plasare a fortei de munca; - activitati de contractare a fortei de munca: . furnizarea catre terti, pe baze temporare, a personalului angajat si platit de agentie. Aceasta clasa exclude: - activitati ale contractorilor pentru munci agricole, vezi 01.4; - activitati de impresariat si activitati ale agentilor artistici, vezi 74.87; - film, televiziune si alte activitati de distribuire de roluri pentru teatre, televiziune si cinema, vezi 92.72. 746 Activitati de investigatie si protectie a bunurilor si persoanelor 7460 Activitati de investigatie si protectie a bunurilor si persoanelor Aceasta clasa include: - activitatile de investigare si supraveghere, de garda si alte activitati de protectie pentru indivizi sau proprietati, cum sunt: . transportul valorilor; . activitatea garzilor de corp; . activitatea patrulelor de strada; . activitatea de paza a apartamentelor, birourilor, fabricilor, hotelurilor, teatrelor etc.; . asigurarea sigurantei transporturilor publice de pasageri si de bagaje, din aeroporturi, gari si statii;

. activitatea detectivilor din magazine; . activitatea de supraveghere, inspectie si control la distanta a echipamentelor tehnice; . analiza alarmelor in vederea apelarii politiei, pompierilor sau ambulantei; - consultanta pentru servicii de securizare a institutiilor, locuintelor si obiectivelor industriale, inclusiv evaluarea sistemului de securitate; - protejarea impotriva scurgerilor de informatii; - activitatea detectivilor particulari. Aceasta clasa exclude: - instalarea sistemelor de alarma, vezi 45.31; - investigari legate de asigurari, vezi 67.20. 747 Activitati de intretinere si curatare a cladirilor 7470 Activitati de intretinere si curatare a cladirilor Aceasta clasa include: - activitatile de curatare a cladirilor de toate tipurile: birouri, uzine, ateliere, magazine, institutii si alte localuri de folosinta comerciala sau profesionala, si imobile de locuit; curatarea geamurilor, dusumelelor; lustruirea mobilei; curatarea sobelor si cosurilor, incineratoarelor, boilerelor, ventilatoarelor, unitatilor de canal; curatarea masinilor industriale; spalarea sticlelor etc. Aceasta clasa include, de asemenea: - activitatile de dezinfectie, dezinsectie si deratizare. Aceasta clasa exclude: - protectie fito-sanitara in agricultura, vezi 01.41; - sablare si activitati similare, pentru exterioarele cladirilor, vezi 45.45; - curatirea covoarelor si mochetelor, draperiilor si perdelelor, vezi 93.01; - curatarea trenurilor, autobuzelor, avioanelor etc; - curatarea interiorului tancurilor marine si rutiere. 748 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 7481 Activitati fotografice Aceasta clasa include: - activitati de fotografiere si prelucrare a materialelor fotografice, cum sunt: . servicii de efectuare de portrete si alte fotografii;

. servicii de fotografiere a evenimentelor; . servicii de fotografiere specializata, inclusiv fotografierile aeriene; - servicii de prelucrare a materialelor fotografice: developare, marire etc.; - servicii de prelucrare a filmelor: montaj; - servicii de restaurare, reconditionare si de retusare a fotografiilor. Aceasta clasa exclude: - procesarea imaginilor de film asociate cu industria de film si televiziune, vezi 92.11. 7482 Activitati de ambalare Aceasta clasa include: - activitatile pe baza de tarif sau contract, indiferent daca sunt sau nu procese automatizate, cum sunt: amestecare si umplere a atomizoarelor, cutiilor sau sticlelor, imbutelierea produselor farmaceutice, a cosmeticelor etc,, etichetajul, stampilarea, imprimarea ambalajelor, impachetarea coletelor si cutiilor de cadouri. Aceasta clasa exclude: - activitati de ambalare, conexe transportului, vezi 63.40 7485 Activitati de secretariat si traducere Aceasta clasa include: - activitati stenografice si de corespondenta: . dactilografierea; . alte activitati de secretariat, cum ar fi transcrierea de pe banda sau discuri; . copierea, heliografierea, multigrafierea si activitati similare; . scrierea adreselor pe plicuri, introducerea materialului, lipirea si expedierea prin posta etc., inclusiv pentru materiale de reclama; - traducere scrisa si orala. Aceasta clasa include, de asemenea: - corectare. Aceasta clasa exclude: - activitatile legate de bazele de date, vezi 72.40; - activitatile de contabilitate, vezi 74.12 7486 Activitati ale centrelor de intermediere telefonica

Aceasta clasa include: - servicii de intermediere tehnica legate de relatia cu clientul si servirea clientului in contul altora: . centre de informare cu revenire, care raspund la apelurile clientilor folosind distributia automata a apelurilor, integrarea telefonica prin computer sau sisteme de raspuns interactive; - plasarea comenzilor; - asigurarea informatiilor despre produs; - rezolvarea reclamatiilor: . centre de informare directionale spre exterior, care se ocupa de activitati de vanzare si marketing dirijate catre clienti; . cercetarea pietei; . marketing-ul direct; . verificarea adreselor. 7487 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Aceasta clasa include: - strangerea facturilor, acordarea de credite in rate si stabilirea dobanzilor la credite in functie de credibilitatea unei firme sau persoane si de experienta in afaceri; - activitati de brokerage pentru intreprinderi, adica aranjamente pentru cumpararea si vanzarea intreprinderilor mici si mijlocii, inclusiv cumpararea experientei profesionale; - activitati de evaluare, altele decat pentru bunuri imobiliare si asigurari; - design de moda, legat de textile, imbracaminte, pantofi, bijuterii, mobila si alte decoratiuni interioare si alte articole de moda, ca si alte bunuri personale sau gospodaresti; - servicii ale designerilor graficieni; - activitati de schimb filatelic; - activitati ale designerilor de decoratiuni interioare; - activitati ale organizatorilor de targuri, expozitii si congrese; - activitati ale designerilor de standuri; - activitati ale vanzatorilor la licitatii; - activitati ale consultantilor, in alte domenii decat tehnic si ingineresc, n.c.a.; - citirea contoarelor de gaze, apa si electricitate. Aceasta clasa include, de asemenea:

- activitati desfasurate de agenti si agentii, in numele unor indivizi, implicand de obicei obtinerea de angajamente in filme, productii teatrale sau alte spectacole de divetisment sau atractii sportive si plasarea de carti, piese de teatru, lucrari de arta, fotografii etc. la edituri, producatori etc. Aceasta clasa exclude: - proiectarea aparaturii si a instalatiilor industriale, vezi 74.20; - afisarea reclamelor si alte activitati de design publicitar, vezi 74.40
Articol publicat in data 10-Sep-2006

Aspecte privind consolidarea conturilor In a doua parte a Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene sunt prevazute reguli de consolidare a situatiilor financiare conforme cu directiva a VII-a CEE. Ce este consolidarea? Consolidarea reprezinta de fapt cuprinderea tuturor elementelor situatiilor financiare ale entitatilor dintr-un grup, intr-un singur set de situatii financiare si prezentarea lor ca situatii financiare apartinand unei singure entitati economice. Prin modificarile ulterioare ale Ordinului nr. 1.752/2005 (Ordinul nr. 2.374/2007) se stabileste ca o societate-mama poate intocmi situatiile financiare consolidate, fie in conformitate cu Directiva a VII-a a CEE, fie in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara. Diferenta majora intre directive si IFRS

In IFRS nu se prevad anumite criterii de marime pe care trebuie sa le indeplineasca societatea-mama si filialele sale, ci doar ca toate filialele trebuie consolidate in situatia in care utilizatorii doresc situatii financiare la nivel de grup. Necesitatea consolidarii Necesitatea consolidarii rezida din cerinta reglementarilor nationale de prezentare a imaginii fidele a patrimoniului, pozitiei si performantei financiare ale unei entitati. Cine intocmeste situatii financiare consolidate? Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene stabileste criteriile in functie de care o entitate, numita societate-mama, intocmeste situatii financiare consolidate, dupa cum urmeaza: Detine majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor intr-o alta entitate, denumita filiala. Este actionar sau asociat al unei entitati si majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere si de supraveghere ale entitatii in cauza (filiala) care au

indeplinit aceste functii in cursul exercitiului financiar, in cursul exercitiului financiar precedent si pana in momentul intocmirii situatiilor financiare anuale consolidate, au fost numiti doar ca rezultat al exercitarii drepturilor lor de vot. Este actionar sau asociat al unei filiale si detine singur controlul asupra majoritatii drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor acelei filiale, ca urmare a unui acord incheiat cu alti actionari sau asociati. Este actionar sau asociat al unei filiale si are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra acelei filiale, in temeiul unui contract incheiat cu entitatea in cauza sau al unei clauze din actul constitutiv sau statut, daca legislatia aplicabila filialei permite astfel de contracte sau clauze. Societatea-mama detine puterea de a exercita sau exercita efectiv, o influenta dominanta sau control asupra unei filiale. Este actionar sau asociat al unei filiale si are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere si de supraveghere ale acelei filiale. Societatea-mama si filiala sunt conduse pe o baza unificata de catre societateamama.

Scutirea de la intocmirea situatiilor financiare consolidate Punctul 13 din Reglementarile contabile de mai sus stipuleaza ca o societate-mama este scutita de la intocmirea situatiilor financiare anuale consolidate daca la data bilantului entitatile care urmeaza sa fie consolidate nu depasesc impreuna, pe baza celor mai recente situatii financiare anuale ale acestora, limitele a 2 dintre urmatoarele 3 criterii, numite criterii de marime...

Ti se pare interesant subiectul pe care l-ai urmarit? Este primul pas acesta in care realizezi ca poti elimina bataile de cap! Fa-l pe urmatorul: alege macar una din Monografiile Contabile propuse pe www.monografiicontabile.monografii.ro va face diferit de toti ceilalti colegi din departamentul Contabilitate. Garantam inlaturarea totala a starii tale de stres si inlocuirea ei cu o stare de spirit de invingator! Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul Contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro. In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
Articol publicat in data 26-Mai-2009

Cheltuieli ocazionate de activitatea intreprinderii si documentele contabile justific ative Recunoasterea cheltuielilor efectuate de intreprindere are la baza doua principii cu efect similar:
1.

principiul contabil al conectarii cheltuielilor cu veniturile obtinute prin efectuarea acestor cheltuieli; 2. principiul fiscal al deductibilitatii (numai) a acelor cheltuieli aferente veniturilor obtinute in perioada fiscala respectiva. Gruparea cheltuielilor conform planului contabil general aplicat in tara noastra are la baza natura acestor cheltuieli. Principalele categorii de cheltuieli ocazionate de activitatea intreprinderii sunt: cheltuielile privind materiile prime si materialele de baza;

cheltuielile privind materialele auxiliare; cheltuielile privind combustibilul; cheltuielile privind materialele de ambalat; cheltuielile privind piesele de schimb; cheltuielile privind furajele; cheltuielile privind semintele si materialul saditor; cheltuielile privind materialele de natura obiectelor de inventar; cheltuielile privind utilitatile; cheltuielile privind marfurile; cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate de terti; cheltuielile cu prime de asigurare; cheltuielile privind ambalajele; cheltuielile cu transportul de bunuri si personal; cheltuielile cu deplasarile, detasarile si transferurile; cheltuielile cu serviciile postale si telecomunicatiile; cheltuielile cu serviciile bancare; cheltuielile cu alte servicii executate de terti; cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate; cheltuielile cu personalul; alte cheltuieli de exploatare; cheltuielile privind amortizarea imobilizarilor; cheltuieli privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.

Cheltuielile privind materiile prime si materialele de baza Sunt cheltuielile ocazionate de consumul productiv al materiilor prime si materialelor. Documentele justificative care stau la baza inregistrarii contabile a consumului de materiale sunt fisa-limita de consum pentru stabilirea necesarului de consum pe fiecare serie de productie corelata cu ordinele (comenzile interne) de productie si bonurile de consum emise in baza acestora. Costurile cu materia prima si materialele se includ in costurile de productie si se aloca treptat in cheltuielile perioadei pe masura vanzarii productiei obtinute. O anumita parte a acestor cheltuieli va ramane alocata productiei finite si productiei in curs de executie in stoc la finele perioadei. Cheltuielile privind materialele auxiliare In aceasta categorie intra consumurile materiale productive sau operative care nu fac obiectul categoriei de baza. Documentele contabile justificative pentru inregistrarea acestor cheltuieli sunt bonurile de consum emise in baza ordinelor interne de productie sau in baza necesarului de consum al diferitelor sectii din structura intreprinderii. Detalierea suplimentara a inregistrarii acestor cheltuieli depinde de necesitatile fiecarei intreprinderi si se realizeaza prin utilizarea analiticelor de gradul 1 si 2. Cheltuielile privind combustibilul Se cuprind aici atat cheltuielile privind combustibilul pentru transport, cat si cele pentru functionarea utilajelor si pentru incalzire.

IMPORTANT: Din punctul de vedere al relevantei analizei asupra evolutiei cheltuielilor si economicitatii lor, aceasta grupare poate provoca mari confuzii. Sfatul nostru este sa detaliati in analitic aceasta cheltuiala in functie de scopul utilizarii combustibilului. De asemenea, trebuie facuta distinctia intre combusitbilul achizitionat cu scopul utilizarii pentru consum propriu si cel achizitionat in scopul revanzarii. Distinctia se face prin folosirea contului de cheltuieli privind marfurile pentru combustibilul achizitionat in scopul revanzarii. Documentele justificative pentru inregistrarea acestor cheltuieli sunt facturile si notele interne de receptie pentru combustibilul pentru incalzire si bonurile fiscale pentru combustibilul de transport. O forma avantajoasa de procurare a combustibilului este utilizarea cardurilor sau a bonurilor valorice preplatite sau facturate lunar de catre furnizor. Utilizand aceasta metoda veti evita fraudele realizate prin alimentarea altor autovehicule decat cele ale intreprinderii. Cheltuielile privind combustibilul pentru incalzire, inregistrate in baza facturilor furnizorilor, se corecteaza la finele perioadei contabile cu stocul de combustibil constatat neconsumat cu ocazia inventarierii. Cheltuielile privind materialele de ambalat Sunt cheltuieli specifice activitatii de comert, in activitatea de productie ambalajele produselor finite fiind considerate cheltuieli privind materialele auxiliare. Materialele de ambalat sunt cele utilizate la vanzarea marfurilor aprovizionate in vrac si portionate la cererea clientului (hartie de ambalat, pungi, banda adeziva pentru sigilarea pungilor etc.). Aceste materiale se aprovizioneaza pe baza facturii furnizorilor si a notelor interne de receptie, pentru fiecare cantitate data in consum urmand a se intocmi bon de consum. Cheltuielile privind piesele de schimb Se refera la cheltuielile efectuate pentru inlocuirea pieselor uzate la utilaje si mijloace de transport. Ca urmare a valorii lor ridicate, multe intreprinderi nu practica mentinerea de stocuri de piese de schimb, recurgand la achizitionarea lor pe masura ce ele sunt necesare. Documentul de inregistrare va fi devizul de reparatii insotit de factura in cazul reviziilor efectuate de terti sau bonul de consum pentru piesele de schimb utilizate cu ocazia reparatiilor efectuate cu mijloace proprii. Cheltuielile privind furajele Sunt cheltuieli specifice zootehniei si cresterii pasarilor. Daca se utilizeaza mai multe tipuri de furaje, va recomandam detalierea lor in analitic (furaje de baza, suplimente alimentare, medicamente etc.). Cheltuielile privind semintele si materialul saditor Sunt cheltuielile materiale cele mai importante la infiintarea culturilor. In cazul in care materialul saditor este produs din seminte in aceeasi intreprindere, se va inregistra in contabilitatea financiara numai cheltuiala cu semintele.

Costul materialului saditor produs pentru necesitati proprii sau pentru valorificare va face obiectul calculului contabilitatii de gestiune. Cheltuielile privind materialele de natura obiectelor de inventar Se refera la acele obiecte care raman in afara definitiei activelor fixe, fie din punct de vedere valoric (sub pragul valoric fixat pentru recunoasterea unui mijloc fix), fie din punctul de vedere al duratei de utilizare (sub 1 an). La darea in consum a obiectelor de inventar se va aprecia durata de utilizare (deci de recuperare a valorii) si se va proceda la includerea ei treptata in cheltuieli. Pentru partea din valoare care este suportata de catre personalul angajat, se vor inregistra corespunzator veniturile (in cazul uniformelor, imbracamintei si incaltamintei de protectie etc.). Cheltuielile privind utilitatile In practica evidentei contabile de la noi, aceasta categorie este cunoscuta drept cheltuieli cu energia si apa. Aceste cheltuieli se inregistreaza pe baza facturilor furnizorilor de energie, apa, abur etc. In mod frecvent, perioadele de facturare ale furnizorilor nu coincid cu perioadele calendaristice pentru care se intocmesc situatiile financiare. De aceea, aceste cheltuieli trebuie inregistrate la finele perioadelor de gestiune si pe baza citirii contoarelor proprii de energie si apa, pentru a se putea distinge intre cheltuielile aferente celor doua perioade contabile, facturate pe aceeasi factura. Data de facturare pentru energia electrica la MAXIMEX S.A. este 17 a lunii. La data de 17 ianuarie 2002 se primeste o factura pentru 750 KWh. Acest consum se refera la perioada cuprinsa intre 15 decembrie 2001 si 15 ianuarie 2002. Prima perioada de 15 zile face parte din exercitiul financiar 2001, in timp ce restul perioadei facturate apartine exercitiului financiar urmator. Principiul contabil al independentei exercitiilor impune defalcarea consumului. Ar fi eronata inregistrarea facturii furnizorului si a cheltuielii cu intreaga valoare in luna ianuarie (conform datei facturii), daca nu s-a procedat la notarea indexului contorului la 31.12.2001. Atentie! In perioada decembrie/ianuarie, simpla estimare a consumului aferent fiecarei perioade pe baza consumului mediu zilnic poate da rezultate nereale, ca urmare a numeroaselor zile nelucratoare din luna decembrie. Cheltuielile privind marfurile Se refera la cheltuielile privind marfurile vandute. Se documenteaza pe baza avizelor de expeditie si a facturilor de vanzare, precum si pe baza fiselor de magazie. Cheltuielile inregistrate se corecteaza cu rezultatele inventarierii si, de asemenea, cu eventualele facturi de corectie de pret sau rabat acordate de furnizori. Este deosebit de important sa inregistrati corect cheltuielile privind marfurile mai ales la finele perioadei, cand se urmareste corelarea inregistrarii privind cheltuiala cu marfurile cu inregistrarea veniturilor din vanzare. Un lot de marfa expediat din depozit cu aviz de expeditie in data de 30.12.2001 va fi scazut din gestiune si inregistrat ca si cheltuiala in exercitiul financiar 2001. Venitul va fi inregistrat in corespondenta cu contul 418 Clienti facturi de intocmit.

Daca marfa este distribuita prin agenti de teren, fara a se cunoaste dinainte (de la pornirea mijlocului de transport din depozitul furnizorului) cat din marfa va fi efectiv vanduta, avizul de expeditie care insoteste marfa nu va putea reprezenta baza constituirii cheltuielii privind marfurile; acest rol il pot indeplini numai facturile finale de vanzare catre beneficiari. Valoarea avizelor de expeditie cu acest regim se va adauga la valoarea marfii existente in stoc la finele perioadei sau se va inregistra in debitul agentilor de teren insarcinati cu vanzarea. Daca, prin conditiile contractuale, intreprinderea obtine reduceri de pret aferente volumului de marfa cumparata sau altor performante comerciale, aceste reduceri trebuie reflectate prin reducerea costului marfii vandute si al celei existente in stoc (prin operatiuni de majorare a diferentelor de pret la marfuri). Pe de alta parte, reducerile sau discounturile legate de performante financiare (plata prompta sau in interiorul unui anumit termen) se vor contabiliza ca venituri de natura financiara. Cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate de terti Se contabilizeaza distinct, dupa felul serviciului (intretinere si reparatii, redevente, locatii de gestiune, chirii, asigurari, studii si cercetari, colaborari, publicitate). Regulile de baza privind recunoasterea acestor cheltuieli se refera la: prestarea serviciilor pe baza unui contract incheiat intre intreprinderea beneficiara si prestator; descrierea naturii serviciului si contractarea numai de servicii care au legatura cu obiectul de activitate sau cu administrarea generala a intreprinderii; existenta, atat in prevederile contractului, cat si in executia acestuia, a unor modalitati de verificare a realitatii prestatiei efectuate (proces-verbal de receptie de lucrari, tabel de timpi de lucru efectuati, procese-verbale de custodie pentru cantitatile de bunuri prelucrate, mostre de publicatii sau inregistrari pentru materialele publicitare difuzate etc.).

ATENTIE! In cazul acestor cheltuieli, urmariti incadrarea stricta in prevederile legale si ale standardelor internationale de contabilitate . Cheltuielile de reparatii care duc la o sporire de capacitate productiva a activelor fixe vor fi contabilizate ca sporuri de valoare si amortizate (nu vor fi contabilizate ca si cheltuieli de operare). Cheltuielile de reparatii se vor efectua numai asupra bunurilor apartinand intreprinderii sau asupra unor bunuri inchiriate de aceasta. Cuantumul reparatiilor va fi comparativ rezonabil in raport cu valoarea bunului si a chiriei achitate in legatura cu acesta, iar cheltuiala trebuie suportata in transe lunare, pe parcursul duratei contractului de inchiriere. Cheltuielile cu servicii legate de cercetare care duc la obtinerea de catre intreprindere a unui activ necorporal (patent, brevet) amortizabil vor fi, de asemenea, inregistrate ca investitii in curs, si nu drept cheltuieli de operare. De fapt, inregistrarea lor in conturi de cheltuieli legate de contul de profit si pierderi va fi completata cu inregistrarea veniturilor din productia de imobilizari: 614 Cheltuieli cu studiile si cercetarile = 401 Furnizori 233 Imobilizari necorporale in curs = 722 Venituri din productia

de imobilizari corporale Cheltuielile cu prime de asigurare Reprezinta costul politelor de asigurare incheiate pentru bunuri ale intreprinderii sau in legatura cu activitatea acesteia (asigurari de raspundere civila a producatorului sau prestatorului de servicii). Primele de asigurare de risc pentru accidente ale personalului angajat pot fi cuprinse in cheltuielile de exploatare si au si caracter deductibil din punct de vedere fiscal daca se refera la programul de lucru normal al angajatului (8 ore sau 12 ore, in functie de organizarea muncii in intreprinderea contractanta). Daca pentru recompensarea si sporirea fidelitatii angajatilor firma incheie in favoarea lor asigurari de viata sau de accident cu sau fara acumulare de capital, beneficiarii despagubirilor fiind angajatii sau familiile acestora, ele reprezinta de fapt avantaje acordate in natura. Aceste cheltuieli se vor evalua la valoarea primelor de asigurare platite si se vor impozita prin cumul cu salariul, ca venit din munca. Se contabilizeaza similar salariilor. Cheltuielile privind ambalajele Sunt acele cheltuieli efectuate pentru ambalajele comerciale folosite la distributia marfurilor (lazi pentru sticle, paleti, containere). Unele pot avea chiar caracter special daca marfa necesita conditii deosebite de protectie pe timpul transportului (ambalaje frigorifice, rezistente la coroziune pentru transport maritim etc.). De regula, ambalajele sunt cuprinse in factura furnizorului, alaturi de marfa. Contul de cheltuieli reflecta valoarea ambalajelor nerecuperabile, casate sau de unica utilizare. Cheltuielile cu transportul de bunuri si personal Se reflecta in contabilitate pe baza facturii de servicii a transportatorului si/sau a biletelor de calatorie sau scrisorii de transport. Transporturile trebuie efectuate in interesul serviciului sau in legatura cu o activitate a intreprinderii (vanzari, investitii, aprovizionare etc.). Cheltuielile cu deplasari, detasari, transferuri Sunt acele cheltuieli ocazionate de schimbarea temporara (pe o perioada mai scurta sau mai indelungata) a locului de desfasurare a activitatii unui angajat al intreprinderii. Sunt suportate de catre intreprindere cheltuieli precum diurna de deplasare, cheltuielile de transport, cele pentru cazare, pentru combustibil si pana la cheltuieli de mutare in alta localitate in cazul detasarilor. ATENTIE! Pot surveni cheltuieli de deplasare si in cazul angajatilor din alte firme in situatia in care firma dvs. contracteaza un serviciu (de montaj, de exemplu) si in contract se specifica faptul ca beneficiarul va suporta cheltuielile de deplasare ale specialistului trimis sa execute lucrarile. Cheltuielile de deplasare se inregistreaza pe baza decontului de deplasare intocmit pe formular tipizat, insotit de originalele chitantelor care atesta cheltuielile efectuate. Cheltuielile cu serviciile postale si telecomunicatiile

Includ atat categoriile clasice de servicii ale Postei si de telefonie fixa, cat si variante mai noi cum ar fi: serviciile de curierat rapid, accesul la Internet, e-mail, telefonia mobila, transferul de numerar prin servicii de transfer rapid. Cheltuielile cu serviciile postale si telecomunicatiile se contabilizeaza pe baza facturilor furnizorilor de astfel de servicii. Cheltuielile cu serviciile bancare si asimilate Includ in principal cheltuielile cu comisioane bancare si se contabilizeaza pe baza inregistrarilor efectuate de banca in extrasele de cont bancar. Intre serviciile asimilate celor bancare se includ serviciile agentiilor de creditare sau ale celor de factoring, precum si serviciile de brokeraj pentru titluri de valoare. Chel tuielile cu alte servicii executate de terti Includ acele cheltuieli cu servicii necuprinse in categorii distincte. Iata cateva exemple: auditul financiar si de mediu; consultanta; marketing; procurarea de bunuri si servicii; alte servicii mutarile dintr-un spatiu in altul; calibrarea si validarea de instrumente sau procese tehnologice; expertiza tehnica; recrutarea de personal; reorientarea profesionala; instruirea angajatilor; evaluarea personalului; serviciile de furnizare de informatii (juridice, economice, de bonitate) etc.

Sectorul serviciilor pentru afaceri este intr-o continua diversificare si dezvoltare, facand esentiala stabilirea si aplicarea de criterii clare pentru recunoasterea pe cheltuieli a acestora (vezi pag. C 37/007 Cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate de terti). IMPORTANT: Pentru o gestiune cat mai corecta a patrimoniului intreprinderii, pe langa documentele strict cerute de legislatie ca documente justificative, va recomandam sa intoduceti si un document intern (cerere de inregistrare/ achitare , referat de necesitate sau cerere de achizitie) pentru justificarea necesitatii achizitiei unui anumit bun sau serviciu; acest document trebuie sa fie aprobat de o persoana cu sarcinim de conducere din firma dvs. In functie de marimea cheltuieluii, aprobarea poate fi de competenta diferitelor niveluri ierarhice, astfel incat pentru orice cheltuiala efectuata si contabilizata sa existe o persoana responsabila care sa poata certifica realitatea serviciului prestat, rezultatele acestuia si necesitatea lui pentru desfasurarea activitatii intreprinderii. Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsamintele asimilate Se inregistreaza in corespondenta cu creditul conturilor respective de evidenta a datoriilor catre bugetul statului. Fiind inregistrate prin efectul legii, nu au la baza documente justificative.

IMPORTANT: Va recomandam ca in anexa inregistrarilor de aceasta natura sa se gaseasca un document intern care sa contina calculul detaliat al sumelor inregistrate si pe baza lor pentru a usura contolul ulterior si auditarea. Aceste note interne vor purta semnaturile persoanelor care le-au intocmit si aprobat . Cheltuielile cu personalul Includ cheltuielile cu salariile brute ale personalului, precum si cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala (vezi si capitolul S 14 Salarizarea si alte cheltuieli cu forta de munca): contributia unitatii la fondul pentru ajutorul de somaj; contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate; cheltuielile angajatorului pentru asigurarile sociale; contributia angajatorului pentru alte fonduri speciale legate de folosirea fortei de munca salariate, de exemplu fondul special pentru protectia persoanelor cu handicap.

Aceste cheltuieli au ca documente justificative, pe de o parte, documentele privind crearea relatiei de munca intre angajator si angajat care stabilesc nivelul salariului lunar cuvenit pentru un program standard de lucru (de regula, opt ore) , iar pe de alta parte, documentele atestand volumul de munca efectiv prestat de salariat: foi de pontaj; fise sau condici de prezenta zilnica; listinguri produse de sistemele de acces cu cartela, respectiv motivele absentei salariatului de la serviciu: cereri de efectuare a concediului de odihna; certificate de atestare a concediului medical; cereri de efectuare a concediului pentru probleme familiale sau personale, conform Codului muncii (casatorie, deces etc.); cereri de concediu fara plata, pentru studii etc.

La acestea se adauga alte documente privind drepturile banesti ale salariatului in luna respectiva: deciziile de premiere, actele de poprire inaintate de terti, instiintarile de plata a ratelor la imprumuturi contractate de salariati, regularizarile de impozite etc. Toate aceste documente primare ar fi deosebit de greu de inregistrat si utilizat individual, in special in cazul celor cu efecte repetitive pe o perioada mai lunga de timp. Din aceste motive, ele sunt sintetizate in statul de plata a salariilor, document cu caracter lunar, care sta la baza constituirii pe de o parte a obligatiilor intreprinderii fata de salariati, iar pe de alta parte, la baza inregistrarii cheltuielilor cu forta de munca, precum si cu asigurarile si protectia sociala a salariatilor. Alte cheltuieli de exploatare In aceasta categorie de cheltuieli ocazionate de activitatea intreprinderii sunt incluse: pierderi din creante si debitori diversi pierderi rezultate din creante devenite nerecuperabile; despagubiri, amenzi si penalitati se inregistreaza si se achita pe baza actelor oficiale constatatoare cu putere executorie (sentinte judecatoresti si acte de constatare ale organelor de control cu putere executorie) sau pe baza facturilor de penalitati conform contractelor in care intreprinderea este parte; donatii si subventii acordate se inregistreaza pe baza cererilor de subventie aprobate de factorii de decizie ai intreprinderii si pe baza contractelor de donatie sau sponsorizare

incheiate cu beneficiarii. Documentarea operatiunii se completeaza cu actele doveditoare ale realizarii efective a donatiei: procese-verbale de predare/primire, ordine de plata etc.; cheltuielile privind activele cedate si alte operatii de capital reprezinta acele cheltuieli ocazionate de cedarea activelor fixe la preturi inferioare valorii de inregistrare corectata cu amortizarea inregistrata; alte cheltuieli de exploatare, care nu au fost cuprinse in categoriile descrise anterior.

Cheltuielile privind amortizarea imobilizarilor Sunt cheltuieli ocazionate lunar de recuperarea treptata a capitalului imobilizat in active fixe. Dupa anumite interpretari, aceste cheltuieli au un caracter conventional, teoretic; de aceea, multe intreprinderi din tarile capitaliste avansate aleg sa le separe, in cadrul contului de profit si pierderi, de celelalte cheltuieli de exploatare si, ca urmare, sa le trateze separat in cadrul analizelor de profitabilitate. In contabilitatea noastra, ele au o pozitie clar definita in cadrul cheltuielilor de exploatare, iar dimensiunea lor este in buna masura determinata de prevederile legale. Legislatia actuala cu privire la amortizarea activelor fixe stabileste duratele normale de exploatare ale fiecarei categorii de active fixe, pe ramuri ale economiei, si situatiile specifice in care acest regim standard de amortizare poate fi variat (vezi capitolul A 33 Active fixe, investitii, amortizare). Cheltuielile lunare privind amortizarea sunt inregistrate in baza listei de amortizare lunara, document de sinteza a datelor inregistrate in fisele mijloacelor fixe ale intre-prinderii. Acest document va cuprinde: numarul de inventar si denumirea mijloacelor fixe; centrul de cost de care apartine; valoarea de inventar; valoarea amortizarii inregistrate pana la luna precedenta inclusiv; valoarea amortizarii lunare de inregistrat in luna curenta; valoarea cumulativa a amortizarii inregistrate la zi.

Va recomandam aceasta structura a listei de amortizare lunara pentru ca o consideram adecvata ca baza a inregistrarii cheltuielilor privind amortizarea. In functie de necesitatile specifice ale intreprinderii dvs., puteti adauga si alte campuri informationale: durata normata de functionare a mijloacelor fixe; numarul de luni de functionare pana la luna curenta inclusiv; data urmatoarei reparatii programate etc.

De asemenea, totalizarile pe categorii de active fixe si pe centre de cost pot fi completate cu totalizari mai detaliate, pe linii de fabricatie sau pe grupuri de prelucrare etc.

De asemenea, totalizarile pe categorii de active fixe si pe centre de cost pot fi completate cu totalizari mai detaliate, pe linii de fabricatie sau pe grupuri de prelucrare etc.
Articol publicat in data 27-Feb-2006

Ce sunt provizioanele si care este rolul lor

Cuvinte cheie: cum se realizeaza provizioanele principiul prudentei

valoarea de piata a unui activ depreciere reversibila depreciere ireversibila principiul separarii exercitiilor anticiparea anumitor cheltuieli

Provizioanele sunt instrumente contabile de corelare a inregistrarilor scriptice cu realitatea economica faptica. Evitati sa considerati provizioanele ca fiind provizii financiare. Provizioanele nu -si au expresia in fonduri financiare depozitate undeva. Ele sunt simple conventii contabile, care impiedica distribuirea catre actionari a anumitor sume din profitul intreprinderii. Prin non-distributie, ele au un oarecare efect asupra disponibilitatilor banesti ale intreprinderii (inlatura o cauza majora a diminuarii acestora plata dividendelor), dar nu inseamna propriu-zis nici o restrictie operationala de a se dispune de aceste sume pentru activitatea curenta. Din punct de vedere financiar, se poate spune ca provizioanele duc la intarirea capitalizarii firmei pentru a se putea face fata unor deprecieri, cheltuieli sau riscuri viitoare. Principalele doua forme in care se realizeaza corelarea inregistrarilor scriptice cu realitatea economica faptica sunt: reglarea valorii activelor si pasivelor inregistrate in patrimoniu la costul istoric si aducerea lor la valoarea de utilitate, de piata sau de realizare, valoarea justa in prezent; anticiparea anumitor riscuri si cheltuieli pentru perioada curenta si reflectarea lor in situatiile financiare ale acestei perioade chiar daca manifestarea lor ca fluxuri financiare va avea loc numai intr-o perioada urmatoare.

Cand utilizati aceste instrumente contabile, trebuie sa aveti in vedere respectarea principiilor de baza ale contabilitatii: principiul prudentei; principiul separarii exercitiilor.

Principiul prudentei va impune ca in cazul in care valoarea de piata sau valoarea justa in prezent este superioara valorii de intrare la care aveti reflectat activul in contabilitate sa nu inregistrati plusul de valoare. Acesta se va manifesta numai in cazul cedarii bunului in perioada in care s-a constatat cresterea de valoare. In cazul in care valoarea de piata este inferioara valorii de intrare (costului istoric) al bunului, va trebui sa analizati si sa decideti natura deprecierii. O depreciere ireversibila o veti inregistra pe seama amortizarii, in timp ce o depreciere pe care o considerati reversibila o veti inregistra ca provizion, lasand intact costul istoric al bunului respectiv. Nu uitati ca determinarea valorii juste, de piata, a unui activ se face prin inventariere; operatiunea de inventariere trebuie sa se aplice simultan tuturor activelor apartinand aceleiasi categorii, pentru a pastra imaginea fidela a patrimoniului. EXEMPLU: Daca va gasiti, de exemplu, in situatia de a reconsidera valoarea unei cladiri si de a inregistra un provizion pentru depreciere, nu trebuie sa considerati ca plusurile de valoare ce apar pe alte cladiri

(aflate in zone mai favorabile) pot justifica neconstituirea sau constituirea diminuata a acestui provizion de depreciere. Presupunem ca o intreprindere detine o cladire administrativa in zona centrala a orasului, procurata cu 1 o valoare de achizitie de 180.000 USD , o sectie de productie aflata intr-o localitate rurala invecinata, procurata cu o valoare de achizitie de 60.000 USD, si un depozit, aflat pe soseaua de centura a orasului, construit la o valoare totala de 75.000 USD. In urma inventarierii cu ajutorul unor experti imobiliari, valorile de piata ale cladirilor se prezinta astfel:

Denumire obiectiv Cladire administrativa Sectie auxiliara Depozit

Valoare de inregistrare 180.000 60.000 75.000

Valoare in urma inventarierii 160.000 60.000 100.000

Se constata: deprecierea, cu 20.000 USD, a cladirii administrative in urma supraofertei de spatii de birouri in centrul orasului; mentinerea constanta a valorii sectiei auxiliare; cresterea de valoare, cu 25.000 USD, a depozitului pe soseaua de centura datorita perspectivelor de dezvoltare industriala a zonei.

Principiul prudentei ne interzice sa sporim valoarea de inregistrare a cladirii care s-a apreciat. Plusul de valoare ar urma sa fie recunoscut numai in cazul vanzarii cladirii, ca profit. De asemenea, nu putem utiliza plusul de valoare pentru a compensa deprecierea in reversibila cazul cladirii administrative aceasta depreciere trebuie sa fie integral provizionata: 6813 Cheltuieli de exploatare = 2912 Provizioane pentru depreciereaconstructiilor privind deprecierea imobilizarilor Daca se constata ca pierderea de valoare este ireversibila, provizionul pentru depreciere poate fi stornat si valoarea deprecierii poate fi inregistrata pe seama amortismentelor la cladirea respectiva. In situatia reducerii valorii juste a unui element de pasiv de exemplu, diminuarea unei datorii in valuta prin aprecierea monedei nationale reducerea nu trebuie inregistrata decat odata cu stingerea acestui element de pasiv. Aprecierile de valoare ale elementelor de pasiv se vor reflecta insa prin crearea de provizioane.
Pentru a elimina influentele inflatiei, exprimam valorile exemplificate intr-o moneda stabila. In practica, valorilor in lei li se aplica indicele de corectie la inflatie, dupa care se constata o crestere sau o scadere de valoare in termeni reali.

Pentru a elimina influentele inflatiei, exprimam valorile exemplificate intr-o moneda stabila. In practica, valorilor in lei li se aplica indicele de corectie la inflatie, dupa care se constata o crestere sau o scadere de valoare in termeni reali.

Pentru a elimina influentele inflatiei, exprimam valorile exemplificate intr-o moneda stabila. In practica, valorilor in lei li se aplica indicele de corectie la inflatie, dupa care se constata o crestere sau o scadere de valoare in termeni reali.

Pentru a elimina influentele inflatiei, exprimam valorile exemplificate intr-o moneda stabila. In practica, valorilor in lei li se aplica indicele de corectie la inflatie, dupa care se constata o crestere sau o scadere de valoare in termeni reali.

Pentru a elimina influentele inflatiei, exprimam valorile exemplificate intr-o moneda stabila. In practica, valorilor in lei li se aplica indicele de corectie la inflatie, dupa care se constata o crestere sau o scadere de valoare in termeni reali. Pentru a elimina influentele inflatiei, exprimam valorile exemplificate intr-o moneda stabila. In practica, valorilor in lei li se aplica indicele de corectie la inflatie, dupa care se constata o crestere sau o scadere de valoare in termeni reali.

Principiul separarii exercitiilor va impune ca in cazul in care in exercitiul curent survin circumstante in urma carora intreprinderea poate suferi pierderi sau cheltuieli, sa acoperiti aceste eventuale pierderi prin provizioane corespunzatoare. Este just atata timp cat evenimentul generator al potentialelor pierderi are loc in perioada curenta. Exemplul clasic este acela al litigiilor survenite in perioada curenta, dar al caror verdict nu va fi cunoscut decat intr-o perioad urmatoare. In acest caz, verdictul fiind necunoscut, este necesara provizionarea cheltuielilor care ar aparea in cazul pierderii procesului. EXEMPLU: Un alt exemplu este acela al provizioanelor pentru reabilitarea ecologica a unei exploatatii miniere. Aceasta reabilitare va ocaziona cheltuieli semnificative, dupa ce perioada de viata activa economica a exploatatiei va fi expirat. Daca pentru suportarea acestor cheltuieli pe costuri s-ar astepta pana in acel moment, am avea de reflectat cativa ani cu pierderi insemnate, dupa care nu urmeaza profituri potentiale din care aceste pierderi sa se recupereze. Dimpotriva, cheltuielile de inlaturare a degradarii mediului sunt ocazionate de exploatatie, pe masura ce ea se desfasoara, si de aici un argument in plus pentru constituirea de provizion. O alta functie importanta a provizioanelor este eliminarea caracterului aleatoriu al unor categorii de cheltuieli, folosindu-se observatia statistica si sporindu-se astfel predictibilitatea unor categorii de cheltuieli cum sunt reparatiile la bunuri in garantie (in unele perioade pot fi foarte mari, alteori lipsesc statistic insa se poate determina ca, pe o perioada suficient de lunga de timp, ele reprezinta un procent oarecare din valoarea vanzarilor). Este o functie importanta mai ales pentru: bugetarea activitatii intreprinderii si antecalculul de preturi, preliminari de profit, planuri de afaceri etc.
Articol publicat in data 02-Mar-2006

Recunoasterea deprecierii activelor fixe

Daca testele asupra valorii recuperabile a activelor indica o depreciere, se pune problema recunoasterii acesteia. Recunoasterea deprecierii presupune reducerea valorii de inregistrare contabile a unui activ la nivelul valorii recuperabile pentru acel activ. Tehnic, aceasta se realizeaza pe doua cai, si anume: a) Daca activul este evidentiat in contabilitate la cost (vezi IAS 16), pierderea din depreciere se va prelua imediat in contul de profit si pierdere, ca o cheltuiala a perioadei: 6811 Cheltuieli privind amortizarea = 28 Amortizari privind activele imobilizate imobilizarilor Desi in terminologia noastra contabila se foloseste mai curand termenul de amorti-zare (implicand un program de preluare sistematica pe cheltuieli a valorii unui activ imobilizat) si mai rar cel de depreciere, ele sunt superpozabile si deci folosirea unei inregistrari contabile ca in cazul amortizarii nu trebuie sa surprinda. Important:

Consecutiv acestei inregistrari, este evident ca valoarea ramasa a activului fix a descrescut si deci si cota de amortizare care se va prelua in cheltuieli in perioadele viitoare trebuie revizuita in jos. b) Daca a existat o reevaluare a activului respectiv, el fiind actualmente reflectat in contabilitate la valoarea justa, inregistrarea de reevaluare (21 Active fixe = 105 Rezerve din reevaluare) va fi stornata, total sau partial, pentru a aduce valoarea ramasa a activului la nivelul valorii recuperabile determinate. Pentru cazurile in care fluxurile financiare aduse de un activ individual nu pot fi estimate, IAS 36 introduce conceptul de unitate generatoare de numerar, ca fiind cel mai mic grup de active care genereaza fluxuri de numerar prin folosire neintrerupta fluxuri de numerar ce sunt in mare masura independente de functionarea altor active sau grupe de active si care include activul evaluat. Nu exista reguli imperative prin care sa se stabileasca o configuratie a unitatii generatoare de numerar, aici fiind implicat rationamentul profesional. Se va urmari ca unitatea generatoare de numerar sa fie suficient de larga pentru a putea fi considerata relativ independenta, dar si suficient de limitata pentru a nu masca prin situatia economica generala sectii sau sectoare cu pierderi, care ar indica o depreciere a activelor din acele sectii. De exemplu, nu pot fi considerate unitati generatoare de numerar etajele unui ma-gazin universal, deoarece magazinul nu poate functiona cu unele dintre etaje inchise, dar nu se pot include intr-o singura unitate generatoare de numerar mai multe maga-zine din aceeasi zona geografica, deoarece este evident ca o eventuala inchidere a unuia dintre magazine nu afecteaza capacitatea de generare de numerar a celorlalte. Daca pentru testarea valorii recuperabile a activelor se foloseste unitatea generatoare de numerar, aceasta valoare va fi considerata ca fiind maximul dintre valoarea de utilizare a unitatii si pretul ei net de vanzare. Valoarea recuperabila se va compara cu valoarea de inregistrare a unitatii generatoare de numerar. In aceasta, se vor insuma numai valorile de inregistrare ale acelor active care pot fi atribuite in mod direct unitatii generatoare de numerar sau care pot fi alocate acesteia pe o baza rezonabila si logica.

Datoriile unitatii generatoare de numerar nu vor fi luate in considerare la deter-minarea valorii recuperabile a acesteia decat in cazul in care, prin cumpararea unitatii, viitorul proprietar ar fi nevoit sa preia respectivele datorii, aceasta micsorand pretul de vanzare/cumparare. Standardul IAS 36 prezinta, de asemenea, tehnicile de testare si tratamentul contabil al eventualelor deprecieri ale fondului comercial care poate fi alocat unitatii generatoare de numerar.

In cazul in care se identifica o depreciere a unitatii generatoare de numerar in ansamblul sau, reducerile de valoare cu scopul reducerii valorii de inregistrare a unitatii se vor aplica in urmatoarea ordine: prima data, asupra valorii fondului comercial aferent acelei unitati; daca acesta nu exista sau nu este suficient pentru a prelua intreaga depreciere, restul pierderii din depreciere se va aloca celorlalte active ce compun unitatea, proportional cu valorile lor contabile.

In alocarea unei pierderi din depreciere, valorile activelor nu vor putea fi reduse sub pretul lor net de vanzare (daca este determinabil) sau sub valoarea de utilizare (daca este determinabila). De asemenea, valoarea activelor nu va putea fi redusa sub zero. Asa cum la finele fiecarui exercitiu intreprinderea are obligatia de a testa valoarea activelor fixe pentru depreciere, in mod similar are si obligatia de a verifica daca o pierdere legata de un activ si inregistrata in anii precedenti are motive de a fi incetat sa existe sau de a fi reversibila. Daca exista indicii in acest sens, este necesar sa faceti o noua evaluare a valorii recuperabile. Aceasta poate duce la concluzia ca pierderea din depreciere a disparut sau s-a micsorat, facand necesara casarea acesteia. Indiciile pentru casarea deprecierii sunt, in principiu, contrariul indiciilor care au semnalat necesitatea inregistrarii initiale a unei deprecieri. Un indiciu important de care trebuie sa se tina seama in mod suplimentar este scaderea ratelor dobanzilor sau a rentabilitatii pe piata, ceea ce ar duce la scaderea ratelor folosite la actualizarea fluxurilor financiare viitoare aduse de activul fix si, ca atare, la sporirea valorii de utilizare a acestuia. Este posibil ca aceasta scadere sa aduca valoarea de utilizare aproape de nivelul la care se afla valoarea de inregistrare a activului, facand sa dispara deprecierea inregistrata anterior. In urma casarii deprecierii, totusi, valoarea activului fix rezultata nu trebuie sa depaseasca nivelul valorii care ar fi fost obtinuta prin evidentierea activului la cost si amortizarea acestuia dupa programul de amortizare stabilit initial. Cu alte cuvinte, casarea deprecierii nu poate produce intreprinderii un profit, un spor de valoare. Casarea unei deprecieri care a fost anterior recunoscuta ca o cheltuiala a perioadei va genera in mod corespunzator un venit. Dupa casarea unei deprecieri, cota de amortizare a mijlocului fix trebuie ajustata pentru a reflecta noua valoare ramasa de amortizat pe durata de viata utila ramasa. Cum sa prezentati in SFA deprecierea activelor fixe Lista de control
Privitor la deprecierile activelor fixe, obligatiile de raportare in situatiile financiare anuale includ, pentru fiecare clasa de active:

valoarea pierderilor din depreciere recunoscute in contul de profit si pierderi pentru perioada de raportare si pozitia acestora in contul de profit si pierdere (titlul din CPP sub care au fost cumulate); valoarea casarilor din depreciere recunoscute in contul de profit si pierderi pentru perioada de raportare si pozitia acestora in contul de profit si pierdere (titlul din CPP sub care au fost cumulate); valoarea pierderilor din depreciere care au fost recunoscute direct in conturile de rezerve in timpul perioadei contabile si, similar, valoarea casarilor din depreciere care au fost recunoscute in conturile de capital propriu; daca intreprinderea pregateste raportari financiare pe segmente sub prevederile IAS 14 Raportarea pe segmente aceleasi informatii trebuie prezentate si pentru segmentele pentru care se face raportarea; pentru pierderile din depreciere sau casarile care sunt esentiale pentru situatiile financiare ale intreprinderii raportoare, trebuie prezentate si:

-evenimentele sau circumstantele care au dus la deprecierea, respectiv casarea pierderii din depreciere; -valoarea acestora; -natura activului afectat; -segmentul raportabil caruia ii apartine activul.
Articol publicat in data 01-Feb-2006

Exonerarea de la plata TVA in vama

Cuvinte cheie: importuri exonerate certificat de exonerare conditii documente necesare pentru obtinerea certificatului procedura la organele vamale evidenta contabila evidenta fiscala masuri sanctionatorii

Daca sunteti inregistrati ca platitori de T.V.A., aveti posibilitatea sa nu faceti plata efectiva a T.V.A. la organele vamale deoarece beneficiati de exonerare de la plata pentru urmatoarele importuri: importul de masini industriale, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, automatizari, destinate realizarii de investitii, precum si importuri importul de masini agricole si mijloace de transport destinate realizarii de activitati productive; importul de materii prime si materiale consumabile care nu se produc sau sunt de ficitare in tara si sunt destinate utilizarii in cadrul activitatii economice a firmei care realizeaza importul.

IMPORTANT! Activitatea productiva cuprinde atat activitatile producatoare de bunuri, cat si pe cele prestatoare de servicii. Practic, exonerarea de la plata in vama se face pe baza certificatului de exonerare, document in baza caruia organele vamale au obligatia sa acorde liberul de vama pentru bunurile importate.

Certificatul se elibereaza de organul fiscal competent numai daca nu aveti obligatii bugetare restante, reprezentand impozite, taxe, contributii, inclusiv contributiile individuale ale salariatilor si orice alte venituri bugetare, cu exceptia celor esalonate si/sau reesalonate la plata. PROCEDURA DE ACORDARE A CERTIFICATELOR DE EXONERARE DE LA PLATA IN VAMA A T.V.A. Certificatul de exonerare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata se elibereaza la solicitarea scrisa a firmei importatoare de catre organul fiscal teritorial in a carui raza aceasta este inregistrata ca platitor de impozite si taxe. Organele fiscale teritoriale organizeaza tinerea evidentei nominale a certificatelor acordate in vedeerea verificarii ulterioare a modului de aplicare a acestora. 1. Conditii de eliberare a certificatului de exonerare Certificatul pentru importul de masini industriale, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, automatizari poate fi solicitat doar de importatorii care realizeaza investitii proprii. Certificatul pentru materii prime si materiale consumabile care nu se produc sau sunt deficitare in tara poate fi solicitat de importatori numai daca bunurile respective sunt destinate utilizarii in cadrul activitatii lor de natura economica, in care se incadreaza: activitatile de productie, de prestari servicii, de comercializare, de investitii. In situatia in care certificatul este solicitat de importatori care au doar calitatea de comisionari sau vanzatori in baza unor contracte de vanzare-cumparare, pentru livrarea pe teritoriul Romaniei a bunurilor astfel importate au obligatia sa emita facturi fiscale cu T.V.A. colectata. 2. Documentatia necesara pentru obtinerea certificatului de exonerare Pentru obtinerea certificatului, importatorii trebuie sa depuna la organul fiscal teritorial urmatoarele documente: cerere de eliberare a certificatului de exonerare, formular tipizat; copie de pe documentul care atesta calitatea de platitor de T.V.A.; fundamentarea necesarului de materii prime si materiale consumabile care nu se produc in tara sau sunt deficitare, pe baza urmatoarelor documente justificative:

pentru producatori: planul de productie si norma de consum specific; pentru comercianti sau comisionari: contractele incheiate cu beneficiarii interni; copie de pe contractele externe, comenzile confirmate si facturile externe, insotite de traducerea autorizata sau confirmata pe propria raspundere de catre persoanele care angajeaza legal firma importatoare; certificatul de atestare fiscala, in original, din care sa rezulte obligatiile bugetare restante reprezentand impozite, taxe, contributii, inclusiv contributiile individuale ale salariatilor si orice alte venituri bugetare din care cele esalonate si/sau reesalonate la plata; copie de pe documentele din care rezulta aprobarea investitiei pentru importatorii de masini industriale, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, automatizari.

Valoarea importurilor inscrisa in certificatele de exonerare nu cuprinde taxele vamale, comisionul vamal si alte elemente care se cuprind in baza de impozitare a unui import de bunuri, motiv pentru care organele vamale acorda exonerare de la plata in vama a T.V.A. pentru intreaga baza de impozitare a importului.

IMPORTANT: Ce trebuie sa stiti despre certificatele de exonerare solicitate? organul fiscal teritorial elibereaza importatorului un singur certificat de exonerare pentru toate importurile care se vor realiza in baza contractelor, comenzilor confirmate sau facturilor externe mentionate in cererea depusa; daca ulterior obtinerii certificatului se modifica pretul sau cantitatile contractate initial, importatorii au posibilitatea sa solicite suplimentarea certificatului pe baza actelor aditionale incheiate cu partenerii externi; certificatele de exonerare sunt valabile pana la finele anului calendaristic in care au fost eliberate, cu exceptia situatiilor temeinic justificate in care organul fiscal teritorial considera necesar ca acestea sa fie acordate pentru o perioada mai scurta de timp; pe certificatele de exonerare se inscrie perioada pentru care au fost acordate, deci in situatia in care perioada de livrare negociata cu partenerul extern depaseste anul calendaristic in care a fost eliberat certificatul, trebuie ca pentru anul imediat urmator sa solicitati un nou certificat de exonerare.

3. Cum procedeaza organele vamale in cazul importurilor cu certificate de exonerare de la plata T.V.A.? calculeaza T.V.A. aferenta importului si inscrie suma in declaratia vamala de import, fara a solicita importatorului plata acesteia; la data efectuarii fiecarui import inscriu pe versoul originalului certificatului de exonerare urmatoarele informatii: Pentru importurile de materii prime si materiale consumabile, care nu se produc sau sunt deficitare in tara

Pentru importuri de masini industriale, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, automatizari, masini agricole si mijloace de transport numarul declaratiei vamale de import contractele sau comenzile confirmate facturile externe valoarea importului in valuta furnizorii externi

numarul declaratiei vamale de import denumirea materiilor prime si/sau materialelor consumabile pozitiile tarifare contractele sau comenzile confirmate facturile externe valoarea importului in valuta furnizorii externi

verifica si vizeaza declaratia vamala de import pe baza certificatului original prezentat de importator si anexeaza o copie a acestuia la declaratia vamala de import.

4. Modul de organizare a evidentei contabile si fiscale a certificatelor de exonerare de la plata T.V.A. Evidenta contabila: T.V.A. aferenta bunurilor importate pe baza certificatului de exonerare, calculata in vama si inscrisa in declaratia vamala de import, se inregistreaza in evidenta contabila pe baza declaratiei vamale de import ca document justificativ, prin formula: 4426 TVA deductibila = 4427 TVA colectata

In functie de destinatia bunurilor importate, din punctul de vedere al exercitarii dreptului de deducere a T.V.A., beneficiarii importurilor trebuie sa procedeze astfel: nu deduc T.V.A. daca bunurile sunt utilizate numai pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere; deduc integral T.V.A. daca bunurile sunt utilizate numai pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere; deduc T.V.A. prin aplicarea pro-rata daca bunurile sunt utilizate atat pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere, cat si pentru operatiuni care nu dau drept de deducere.

T.V.A. nedeductibila rezultata din aplicarea pro-rata reprezinta cheltuiala deductibila a perioadei fiscale curente, fiind inregistrata prin formula contabila: 635 Cheltuieli cu alte impozite si taxe = 4426 TVA deductibila Evidenta fiscala: T.V.A. inregistrata in contabilitate se preia in evidenta fiscala prin: evidenta fiscala masuri sanctionatorii

ATENTIE! inscrierea sumei aferente importului efectuat atat in jurnalul de vanzari cat si in jurnalul de cumparari, pe baza declaratiei vamale de import sau a actului constatator emis de autoritatea vamala; preluarea sumelor totale din jurnalele specifice de T.V.A. in decontul lunar/trimestrial de T.V.A.

5. Masurile luate de organele fiscale competente: Daca obligatiile contabile nu sunt respectate, cu ocazia inspectiei fiscale, pentru corectarea deficientelor constatate, organele fiscale competente procedeaza astfel: a) daca importurile sunt destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere: se dispune efectuarea inregistrarilor contabile in perioada fiscala in care s-a finalizat controlul; b) daca importurile sunt destinate realizarii de operatiuni care sunt supuse pro-rata: se calculeaza diferenta dintre taxa colectata si taxa ce ar fi trebuit dedusa pe baza de pro-rata aplicabila la data importului. Se utilizeaza pro-rata definitiva daca s-a incheiat perioada fiscala sau pro-rata provizorie/lunara/trimestriala daca deficienta se constata pe anul in curs. Diferenta stabilita reprezinta suma de plata pentru care se calculeaza si majorarile de intarziere aferente; c) daca importurile sunt destinate realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere: se stabileste taxa datorata bugetului de stat si se calculeaza si majorarile de intarziere aferente. Diferente suplimentare de plata si accesoriile aferente stabilite de organele de inspectie fiscala nu se includ in deconturile privind T.V.A. CERERE de exonerare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata aferente importurilor, in baza prevederilor art. 157 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal S.C. AGRIPROD S.R.L. 1. Denumirea solicitantului: ..................................................

GIURGIU INDEPENDENTEI 8 GIURGIU 2. Localitatea: ................................ str. ........................................ nr. ........., judetul ................................ 456785 atribut fiscal R 3. Codul fiscal al platitorului de T.V.A. : .................................................. Administratia Finantelor Publice Giurgiu Organul fiscal la care este inregistrat platitorul de T.V.A.: ........................................................................................... Materiile prime si materialele consumabile pentru care se solicita certificat de exonerare: Grau comun si meslin, destinat insamantarii ............................................................................................. 1001.90.91 insamantare terenuri agricole 5.1. denumire si pozitie tarifara: ...................................... destinatia: insamantare terenuri agricole ............................................................ 6. Bunurile prevazute la art. 1 alin. (1) lit. a din prezentele norme, pentru care se solicita certificat de exonerare (se marcheaza cu X): masini industriale .................................. utilaje tehnologice........................................ instalatii ..................................................... echipamente................................................ aparate de masura si control ........................ automatizari................................................. masini agricole ............................................ x mijloace de transport ................................... 7. Valoarea importurilor (in valuta) pentru care se solicita certificat de exonerare si contractele externe/comenzile confirmate/facturile externe: 4375 06.01.2006 Grainblue Eur 80.000 1) nr. ...................... data ....................... furnizor extern .......................... valoare .......................... 5202 10.01.2006 Mostlevel Eur 120.000 2) nr. ...................... data ....................... furnizor extern .......................... valoare ............................. 3) nr. ............ data ............ furnizor extern .......................... valoare ...................

8. Anexam urmatoarele documente justificative: -contracte externe inclusiv traduceri autorizate -facturi proforma -norma de consum specific tone grau la hectar -plan de investitii Data 10.01.2006 Numele si prenumele ............................. Functia ...................... Semnatura si stampila s.s. indescifrabil ....................................... LISTA cuprinzand materiile prime si materialele consumabile care nu se produc sau sunt deficitare in tara, pentru care nu se face plata efectiva a taxei pe valoarea adaugata la organele vamale, conform art. 157 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal
Articol publicat in data 01-Mar-2006
Adrian Detcu

director

Evaluarea elementelor patrimoniale si a tranzactiilor

Cuvinte cheie: tratamentul contabil obiectivul principal al contabilitatii principiul prudentei principiul continuitatii activitatii evaluarea elementelor patrimoniale

Evaluarea elementelor patrimoniale si a tranzactiilor

Evaluarea elementelor patrimoniale constituie cea de-a doua parte din ceea ce se numeste tratament contabil al elementelor patrimoniale.
Tratamentul contabil se compune din recunoastere (decizia de a inregistra un anumit element patrimonial sau tranzactie) si evaluare (decizia cu privire la ce echivalent valoric se va utiliza in efectuarea respectivei inregistrari).

Tratamentul contabil al fiecarui element patrimonial poate fi: standard asa cum este prescris de cadrul normativ contabil; alternativ, daca cel standard nu ar duce la o imagine adecvata asupra respectivului element patrimonial sau respectivei tranzactii.

Pentru a determina ce tratament contabil trebuie aplicat in fiecare situatie, porniti de la obiectivul fundamental al contabilitatii, anume acela de a prezenta o imagine fidela a situatiei si performantei financiare ale intreprinderii.

Asadar, veti aplica acel tratament contabil care satisface in cea mai buna masura acest obiectiv. Un alt principiu contabil cu influenta semnificativa asupra evaluarii este principiul prudentei, menit sa pondereze judecata profesionala a contabilului. El impune ca sporirile de valoare in cazul activelor sa nu fie evidentiate decat odata cu realizarea bunurilor, iar diminuarile de valoare in cazul pasivelor sa fie evidentiate numai odata cu stingerea acestora. Nu uitati influenta decisiva a principiului continuitatii activitatii, conform caruia evaluarea se va face pe baza presupunerii ca intreprinderea isi continua activitatea la un nivel obisnuit in viitorul previzibil. Pe langa prevederile cuprinse in actele normative, tratamentele contabile sunt explicate in cadrul Standardelor Internationale de Contabilitate. Desi poate nu sunteti printre intreprinderile ce trec deja la aplicarea IAS, totusi, principiile statuate de aceste documente sunt instrumente valoroase, a caror aplicare produce rezultate pertinente, care pot fi prezentate oricarui utilizator al situatiilor dvs. financiare. In plus, obiectivul pe termen mediu (5 ani) este ca toate intreprinderile sa se alinieze cerintelor IAS, deci oricum la un anumit moment ne vom retrata cu totii evaluarile din bilanturi dupa aceste standarde. Un fapt pozitiv este ca, din punctul de vedere al evaluarii, legislatia contabila in tara noastra este uniforma, Ordinul nr. 94/2001 continand numai nuantari ale principiilor deja cuprinse in Legea nr. 82/1991, republicata, si nu reglementari divergente sau contrare. Momentele principale in care se pune problema evaluarii elementelor patrimoniale sunt intrarea in patrimoniu, inventarierea anuala (in vederea intocmirii situatiilor financiare anuale) si iesirea din patrimoniu sau consumul.
Articol publicat in data 01-Mar-2006

Infiintarea, autorizarea si functionarea in Romania a reprezentantelor

Cuvinte cheie: caracteristici reprezentante infiintare depunerea cererii documentatia emiterea autorizatiei de functionare inregistrarea reprezentantei cod fiscal reinnoirea autorizatiei cazuri de incetare a functionarii obligatiile reprezentantei

Societatile comerciale si organizatiile economice straine numite in continuare persoane juridice straine pot fi reprezentate in Romania:

care functioneaza in temeiul autorizatiei eliberate de Ministerul Economiei si Comertului pe baza de cerere;

de birouri romanesti specializate, inclusiv cele infiintate din proprie initiativa pe baza de contract incheiat cu aceste birouri.

Caracteristicile distinctive ale reprezentantelor sunt urmatoarele:

reprezentantele apartin nerezidentilor persoane juridice straine. Persoanele juridice straine care pot deschide reprezentante in Romania sunt societatile comerciale si organizatiile economice straine. Conform pct. 17 si pct. 25 de la art. 7, Capitolul III Definitii din Titlul I Definitii generale din Codul fiscal, persoanele juridice straine sunt nerezidenti care nu sunt infiintati in conformitate cu legislatia Romaniei si care nu au locul de exercitare a conducerii efective in Romania; reprezentantele persoanelor juridice straine sunt constituite in scopul de a face reclama in Romania firmei straine care a infiintat-o, de a furniza informatii pentru cercetari stiintifice sau pentru activitati analoage care au un caracter preparator sau auxiliar pentru persoana juridica straina care a infiintat reprezentanta respectiva; reprezentanta persoanei juridice straine nu este abilitata sa faca fapte de comert, conform prevederilor pct. 18 alin. (1) din normele metodologice de la art. 122 din Codul fiscal. Faptele de comert sunt mentionate in Codul comercial roman, Titlul II, art. 3; reprezentanta nu constituie sediu permanent al persoanei juridice straine care a infiitat-o atata vreme cat nu depaseste obiectul de activitate mentionat anterior, respectiv nu intreprinde acte si fapte de comert.

In cazul in care reprezentanta depaseste obiectul de activitate, realizand acte si fapte de comert, ea devine un sediu permanent al persoanei juridice nerezidente, iar modalitatea de impunere se modifica, in sensul ca de la taxa fixa stabilita pentru reprezentanta se trece la impozitul pe profit stabilit pentru sediu permanent. Sediu permanent al unei persoane juridice straine, asa cum este definit la art. 8 alin. (1), Capitolul III Definitii, Titlul I Dispozitii generale din Codul caracteristici fiscal, inseamna un loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea unui reprezentante nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent;

Caracteristici reprezentante reprezentantele nu au statut de agent dependent al unei persoane

juridice straine, ele apartinand in intregime persoanei juridice straine. Prin agent dependent al unei persoane juridice straine se intelege persoana fizica sau juridica rezidenta care nu apartine persoanei juridice straine si care actioneaza in Romania in numele nerezidentului, avand imputernicirea de a incheia in mod curent contracte in numele persoanei juridice straine sau care are imputernicirea de a mentine in Romania un stoc de produse sau bunuri din care livreaza produse sau bunuri in numele

nerezidentului.

Definitia agentului dependent este prevazuta la alin. 5 al art. 8 din Capitolul III, Titlul I din Codul fiscal.

IMPORTANT:
In toate cazurile, reprezentantele sunt lipsite de personalitatea juridica, nefiind inregistrate la Oficiul Comertului.

INFIINTAREA REPREZENTANTELOR

Etapele infiintarii reprezentantelor sunt: depunerea cererii pentru autorizare, emiterea autorizatiei de functionare, inregistrarea la Camera de Comert si Industrie si eliberarea codului fiscal. Cererea pentru autorizarea de functionare a reprezentantei se adreseaza Ministerului Economiei si Comertului de catre persoana juridica staina, in care vor fi mentionate:

sediul social al firmei straine; obiectul activitatii reprezentantei in concordanta cu obiectul de activitate al persoanei juridice straine solicitante; durata de functionare a reprezentantei; numarul si functiile persoanelor propuse a se incadra la reprezentanta.

ATENTIE!
In cazul in care aceste persoane sunt straine, in cerere se va mentiona: nume, prenume si domiciliul lor in strainatate, functia pe care o au la persoana juridica straina si functia pe care o au la reprezentanta. In cazul persoanelor romane care lucreaza in cadrul reprezentantei, acestea nu pot cumula si o alta functie intr-o unitate de stat cu sediul in Romania. La cererea pentru autorizarea de functionare a reprezentantei vor fi anexate urmatoarele acte:

originalul atestarii din partea camerei de comert sau a altui organ din tara in care isi are sediul persoana juridica straina, prin care sa se confirme existenta legala, obiectul activitatii si capitalul social al acestei persoane juridice straine; o confirmare de bonitate din partea bancii prin care isi desfasoara principalele operatiuni financiare persoana juridica straina in cauza; statutul sau documente alte privind forma de organizare si modul de functionare al persoanei juridice straine; imputernicirea autentificata privind reprezentantii desemnati sa angajeze valabil persoana juridica straina care a cerut autorizatia; dovada depunerii in devize convertibile a sumei de 1.200 dolari SUA reprezentand taxa de timbu aferenta cererii si eliberarii autorizatiei respective. Aceasta taxa de timbru este aferenta unui an calendaristic, iar eliberarea de autorizatii de functionare pe o perioada mai mare de un an se face numai cu perceperea taxei proportional cu numarul de ani prevazuti in cererea de autorizare. Eliberarea autorizatiei de functionare in cursul anului se face cu perceperea din taxa anuala de timbru a sumei corespunzatoare trimestrelor ramase pana la finele acelui an, inclusiv trimestrului in curs.

Majorarea cu 10% a taxei de timbru are loc atunci cand reprezentanta persoanei juridice straine solicita sa efectueze sau sa intermedieze activitati de comert exterior si pentru alte firme straine decat cea pe care o reprezinta. In termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii, Ministerul Economiei si Comertului emite autorizatia sau motivat o respinge.

AUTORIZATIA DE FUNCTIONARE
Autorizatia pentru functionare cuprinde:

obiectul de activitate al reprezentantei; conditiile de exercitare a activitatii; durata de functionare a reprezentantei; sediul reprezentantei.

In perioada stabilita pentru analizarea cererii de eliberare a autorizatiei de functionare a unei reprezentante pot aparea urmatoarele situatii:

renuntarea de catre persoana juridica straina la cererea de autorizare inainte de aprobarea eliberarii acestei autorizatii de catre Ministerul Economiei si Comertului; respingerea de catre Ministerul Economiei si Comertului a cererii de autorizare de functionare a reprezentantei persoanei juridice straine.

In cazurile prezentate mai sus, persoanei juridice straine i se restituie 80% din taxa de timbru platita pentru autorizare. Nu se restituie taxa de timbru cand:

persoana juridica straina renunta la autorizatia aprobata pentru functionarea reprezentantei sau

Ministerul Economiei si Comertului retrage aceasta autorizatie in conditiile prevazute la Incetarea functionarii reprezentantei din pagina R 11/004. In termen de 15 zile de la data eliberarii autorizatiei, reprezentanta se inregistreaza la:

Camera de Comert si Industrie a Romaniei. Pentru inregistrarea la aceasta institutie este necesar sa se prezinte originalul autorizatiei de functionare eliberat de Ministerul Economiei si Comertului si o copie dupa aceasta autorizatie.

Originalul se va viza de catre Camera de Comert si Industrie a Romaniei, fiind inapoiat reprezentantei, iar copia va ramane la aceasta institutie.

Organul fiscal in a carei raza teritoriala isi are sediul si de la care va primi cod fiscal de platitor de impozite si taxe.

Pentru a primi cod fiscal, reprezentanta trebuie sa prezinte urmatoarele documente: cod originalul autorizatiei de functionare vizat si de Biroul Reprezentante din cadrul fiscal Directiei generale a finantelor publice judetene, o copie dupa aceasta autorizatie vizata, doua formulare IMP 1.0, unul fiind completat cu datele reprezentantei din Romania a persoanei juridice straine, iar celalalt fiind completat cu datele persoanei juridice straine. Persoanele juridice reprezentate in Romania au obligatia sa comunice Ministerului Economiei si Comertului in termen de cel mult 30 de zile eventualele modificari intervenite in obiectul lor de activitate, capitalul social sau sediul si sa solicite modificarea autorizatiei de functionare a reprezentantelor lor din Romania.

IMPORTANT:
Reinnoirea autorizatiilor de functionare a reprezentantelor se face anual sau la expirarea perioadei pentru care s-a solicitat autorizatia de functionare.

ATENTIE!
Reinnoirea autorizatiilor este supusa taxei anuale de timbru mentionate mai sus, cu respectarea acelorasi dispozitii mentionate anterior privind intocmirea cererii de eliberare a autorizatiei de functionare si a actelor necesare la depunerea acestei cereri la Ministerul Economiei si Comertului. In cazul in care, prin conventii de evitare a dublei impuneri sau prin alte acorduri internationale la care Romania este parte, sunt stabilite alte conditii de autorizare si functionare a reprezentantelor, vor fi aplicate dispozitiile din acele conventii sau acorduri.

INCETAREA FUNCTIONARII REPREZENTANTEI incetarea functionarii reprezentantei are loc atunci cand: persoana juridica straina inceteaza a mai functiona;

persoana juridica straina dispune incetarea activitatii reprezentantei, caz in care va instiinta despre aceasta Ministerul Economiei si Comertului.

Lichidarea activitatii reprezentantei se va efectua in termen de 90 de zile de la instiintare;

retragerea autorizatiei de functionare a reprezentantei de catre Ministerul Economiei si Comertului pentru urmatoarele motive: nerespectarea obligatiilor fiscale ale reprezentantei; incalcarea de catre personalul reprezentantei a dispozitiilor legale din Romania privind ordinea publica; depasirea obiectului de activitate prevazut de autorizatie.

IMPORTANT:
Ministerul Economiei si Comertului va notifica persoanei juridice straine, precum si reprezentantei, retragerea autorizatiei de functionare, acordand un termen de 90 de zile pentru lichidarea activitatii reprezentantei. Obligatiile reprezentantei unei persoane juridice straine sunt urmatoarele:

efectueaza in numele persoanei juridice straine numai actele juridice si activitatile conforme cu obiectul de activitate stabilit prin autorizatia de functionare, fara a fi abilitate de a efectua in nume propriu fapte de comert; reprezentanta autorizata sa functioneze are obligatia de a cere in scris, in caz ca doreste modificarea si/sau intregirea obiectului de activitate in termenele si conditiile Decretului-lege nr. 122/1990 inainte de a proceda la activitati diferite de obiectul stabilit initial; persoanele juridice straine care au reprezentante in Romania au obligatia de a depune o declaratie anuala la autoritatea fiscala competenta pana la data de 28 (29) februarie a anului de impunere. Aceasta declaratie poate fi semnata si depusa si de catre reprezentantul reprezentantei din Romania. persoanele juridice straine care infiinteaza sau desfiinteaza o reprezentanta in cursul anului fiscal au obligatia de a depune o declaratie fiscala la autoritatea fiscala competenta, in termen de 30 de zile de la data la care reprezentanta a fost infiintata sau desfiintata. Aceasta declaratie poate fi semnata si depusa si de catre reprezentantul reprezentantei din Romania; reprezentanta desfasoara activitatea cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare, referitoare la domeniul economico-financiar, valutar si al ordinii publice;

IMPORTANT:
Persoanele juridice straine raspund solidar cu:

reprezentantele lor din Romania pentru actele si activitatea acestora; cu angajatii incadrati la reprezentante pentru daunele rezultate din faptele comise de acestia pe teritoriul Romaniei.Raspunderea solidara a persoanei juridice straine inseamna ca aceasta suporta alaturi de reprezentanta si de angajatii acesteia consecintele incalcarii legislatiei de catre acestia. reprezentanta plateste impozite si taxe pentru activitatea desfasurata in Romania, stabilite in conditiile legii.

Astfel reprezentanta unei persoane juridice straine plateste urmatoarele impozite si taxe:

impozit pe reprezentanta potrivit prevederilor Capitolului II din Titlul V al Codului fiscal; impozit pe cladiri in cazul in care persoana juridica straina este proprietara cladirii in care isi desfasoara activitatea reprezentanta, conform prevederilor Titlului IX din Codul fiscal;

taxa pe mijloacele de transport care apartin reprezentantei, potrivit prevederilor Titlului IX din Codul fiscal. Reprezentanta are obligatia de a inregistra mijloacele de transport la organele locale pe a caror raza teritoriala se afla inregistrata reprezentanta; taxa pe valoarea adaugata pentru aprovizionari de bunuri si servicii, dar nu au drept de rambursare a T.V.A. pentru acestea; reprezentantele sunt obligate sa conduca urmatoarele evidente: evidenta contabila prevazuta de legislatia in vigoare in Romania. Reprezentantele vor conduce contabilitatea in partida simpla, in care vor reflecta veniturile si cheltuielile efectuate in cursul anului fiscal. Anual vor incheia, pentru anul precedent, bilant si cont de profit si pierderi din care sa rezulte toate veniturile si cheltuielile reprezentantei din anul expirat. Cheltuielile efectuate de reprezentanta vor fi dovedite cu documente financiar-contabile intocmite in conditiile legii. Conducerea contabilitatii in partida simpla se realizeaza cu ajutorul Registrului-jurnal de incasari si plati; evidenta persoanelor care activeaza in cadrul reprezentantei.

IMPORTANT:
Avand in vedere ca este necesara tinerea unei evidente contabile a veniturilor si cheltuielilor, va sugeram ca unul dintre salariati sa fie angajat in calitate de contaabil.
Articol publicat in data 06-Mar-2006

Necesitatea si rolul operatiunilor de consolidare si a situatiilor financiare consolidate

Cuvinte cheie: consolidarea conturilor conform IAS situatii in care este necesara consolidarea conturilor

Necesitatea si rolul operatiunilor de consolidare si a situatiilor financiare consolidate

In momentul de fata, legislatia romana in domeniul contabilitatii nu impune nici unei intreprinderi pregatirea de situatii financiare consolidate. Totusi, consolidarea conturilor reprezinta o conditie importanta pentru redarea imaginii fidele a situatiei patrimoniale, performantei si pozitiei financiare a unei intreprinderi conform cadrului normativ al Standardelor Internationale de Contabilitate. Armonizarea reglementarilor contabile din tara noastra cu cele internationale, inceputa prin Ordinul nr. 94/2001, va aduce in prim-plan si aceasta problematica, in viitorul nu foarte indepartat.

Ca urmare a absentei reglementarilor legale in materie in legislatia romaneasca, prezentam consolidarea conturilor din punctul de vedere al Standardelor Internationale de Contabilitate, in mod specific standardele IAS 27, 28 si 31, impreuna cu interpretarile SIC-3 Eliminarea profiturilor si a pierderilor nerealizate din tranzactii cu intreprinderile asociate si SIC 12 Consolidare entitati cu scop special. Desigur, s-ar fi putut alege orice alt cadru de reglementare, de exemplu GAAP din SUA, dar, in opinia noastra, este mai putin probabil ca acestea sa devina relevante pentru un numar mai mare de intreprinderi din tara

noastra.

Nu au fost cuprinse problemele referitoare la raportarea financiara a investitiilor in participatie, acestea urmand sa faca obiectul unui capitol separat.

Va veti intreba de ce, in lipsa unui cadru legislativ imperativ, sa ne punem problema consolidarii conturilor? Iata cateva raspunsuri:

1. intreprinderi care sunt filiale de companii internationale si care au obligatia de a-si raporta situatia din Romania in mod unitar (consolidat) catre firma-mama; 2. intreprinderi care au ales din motive proprii sa-si intocmeasca situatiile financiare anuale nu numai in raport cu Ordinul nr. 94/2001, dar si in raport cu Standardele Internationale de Contabilitate (IAS), caz in care standardele impun consolidarea tuturor filialelor si intreprinderilor asociate; 3. intreprinderi detinute de un grup de asociati comun, care ar dori sa-si determine situatia globala a investitiilor lor, pentru uz propriu; 4. solicitari din partea institutiilor de credit sau potentialilor investitori.
Consolidarea conturilor, mai ales utiliznd un cadru normativ performant cum este IAS, duce la clarificarea pozitiei financiare si a performantei unui grup de intreprinderi. Se elimina astfel pericolul ca publicul sa fie indus in eroare prin multiplicarea cifrei de afaceri, ca urmare a tranzactiilor reciproce, sau prin cantonarea tuturor riscurilor si indatorarii intr-o singura intreprindere din grup pentru prezentarea mai favorabila a celorlalte.
Articol publicat in data 28-Feb-2006

CALCULUL CURSULUI VALUTAR IN BAZA CODULUI FISCAL Cursul valutar se calculeaza pentru determinarea echivalentului in lei a plafoanelor / limitelor de deductibilitate / bazelor de impozitare pentru impozitele si taxele datorate bugetului de stat, astfel: 1. Cursul valutar pentru TVA 2. Cursul valutar pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor

3. Cursul valutar pentru impozitul pe venit 4. Cursul pentru impozitul pe venit 5. Cursul valutar pentru accize, taxa speciala pentru autoturisme/autovehicule, impozitul la titeiul din productia interna. Sa incepem asadar calatoria in spatiul Cursului valutar. 1. Cursul valutar pentru TVA Temeiul legal: Art. 126 alin. (4) din Codul fiscal : Nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania achizitiile intracomunitare de bunuri care indeplinesc urmatoarele conditii: a) sunt efectuate de o persoana impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri sau prestari de servicii pentru care taxa nu este deductibila sau de o persoana juridica neimpozabila; b) valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare nu depaseste pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depasit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al carui echivalent in lei este stabilit prin norme .

 pct. 2(5) din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1579/19.12.2007 pentru modificarea si completarea normelor aprobate prin H.G. nr. 44/2004 : - echivalentul in lei al plafonului pentru achizitii intracomunitare de 10.000 euro, aplicabil in cursul unui an calendaristic, se determina pe baza cursului valutar de schimb comunicat de BNR la data aderarii : 3,3817 lei/euro . NOTA : Achizitia intracomunitara de mijloace de transport noi efectuata de orice persoana impozabila ori neimpozabila sau de orice persoana juridica neimpozabila este intotdeauna considerata operatiune impozabila in Romania, fara sa se tina seama de plafonul de achizitii prevazut mai sus. Acelasi regim se aplica si pentru o achizitie de produse accizabile efectuata de o persoana impozabila sau de o persoana juridica neimpozabila. Temeiul legal: Art. 152 alin. (1) din Codul fiscal : Persoana impozabila stabilita in Romania, a carei cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 35.000 euro, al carui echivalent in lei se stabileste la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si se rotunjeste la urmatoarea mie poate solicita scutirea de taxa, numita in continuare regim special de scutire, pentru operatiunile prevazute la art. 126 alin. (1), cu exceptia livrarilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b). Temeiul legal: Art. 153 din Codul fiscal : Persoana impozabila care este stabilita in Romania, conform art. 125^1 alin. (2) lit. b), si realizeaza sau intentioneaza sa realizeze o activitate economica ce implica operatiuni taxabile si/sau scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA la organul fiscal competent, dupa cum urmeaza: b) daca in cursul unui an calendaristic atinge sau depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 152 alin. (1), in termen de 10 zile de la sfarsitul lunii in care a atins sau depasit acest plafon ; - persoana impozabila stabilita in Romania care in cursul anului 2008 realizeaza o cifra de afaceri ce depaseste plafonul de 35.000 euro trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA in termen de 10 zile de la sfarsitul lunii in care a atins/depasit acest plafon . pct. 61(1) din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1579/19.12.2007 pentru modificarea si completarea normelor aprobate prin H.G. nr. 44/2004 : - cursul de schimb valutar utilizat pentru calculul plafonului de 35.000 euro este cursul de schimb valutar comunicat de BNR la data aderarii : 3,3817 lei/euro. Temeiul legal: Art. 156 din Codul fiscal : (1) Perioada fiscala este luna calendaristica. (2) Prin derogare de la alin. (1), perioada fiscala este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabila care in cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere care nu a depasit plafonul de 100.000 euro al carui echivalent in lei se calculeaza conform normelor. (4) Intreprinderile mici care se inregistreaza in scopuri de TVA, conform art. 153, in cursul anului, trebuie sa declare cu ocazia inregistrarii cifra de afaceri obtinuta, recalculata in baza activitatii corespunzatoare unui an calendaristic intreg. Daca aceasta cifra depaseste plafonul prevazut la alin. (2), in anul respectiv, perioada fiscala va fi luna calendaristica, conform alin.

(1). Daca aceasta cifra de afaceri recalculata nu depaseste plafonul prevazut la alin. (2), persoana impozabila va utiliza trimestrul calendaristic ca perioada fiscala. (5) Daca cifra de afaceri efectiv obtinuta in anul inregistrarii, recalculata in baza activitatii corespunzatoare unui an calendaristic intreg, depaseste plafonul prevazut la alin. (2), in anul urmator, perioada fiscala va fi luna calendaristica, conform alin. (1). Daca aceasta cifra de afaceri efectiva nu depaseste plafonul prevazut la alin. (2), persoana impozabila va utiliza trimestrul calendaristic ca perioada fiscala. pct. 80(1) din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1579/19.12.2007 pentru modificarea si completarea normelor aprobate prin H.G. nr. 44/2004 : - cursul de schimb valutar utilizat pentru calculul plafonului de 100.000 euro pentru determinarea perioadei fiscale este cursul de schimb valutar comunicat de BNR valabil pentru 31 decembrie al anului precedent: cursul de schimb valutar la 31.12.2007 = 3,6102 lei/euro Exemplu : o persoana impozabila infiintata in anul 2007 depaseste in cursul anului 2008 - la 30 aprilie 2008 - plafonul de 35.000 euro si solicita inregistrarea in scopuri de TVA pana la data de 10 mai 2008. Ce este important de cunoscut in stabilirea perioadei fiscale (luna / trimestru) ? - cifra de afaceri obtinuta la 30 aprilie 2008 care, potrivit art. 153 din Codul fiscal si a pct. 61(1) din norme, pentru inregistrarea in scopuri de TVA se stabileste in functie de cursul de schimb valutar la data aderarii . (Presupunem ca cifra de afaceri la 30.04.2008 este de 119.036 lei) 119.036 lei : 3,3817 lei/euro = 35.200 euro

- cifra de afaceri obtinuta recalculata in baza activitatii corespunzatoare unui an calendaristic intreg: 119.036 x 12 luni --------------------------------------------- = 357.108 lei 4 luni din anul 2008 - stabilirea perioadei fiscale (luna / trimestru) se face in functie de cursul de schimb valutar comunicat de BNR valabil pentru 31 decembrie al anului precedent, (respectiv 3,6102 lei/euro) : 357.108 lei : 3,6102 lei/euro = 98.916 euro au rezultat 98.916 euro 100.000 euro perioada fiscala va fi trimestrul calendaristic. Atentie : daca nu se respecta prevederea de la art. 156 si de la pct. 80(1) din norme cu privire la cursul valutar care se foloseste pentru determinarea perioadei fiscale si din eroare se va folosi un alt curs, calculele vor fi eronate si se va determina eronat perioada fiscala.

Astfel, daca se va lua in calcul cursul de la data aderarii vor rezulta urmatoarele : 357.108 lei : 3,3817 lei/euro = 105.600 euro au rezultat 105.600 euro > 100.000 euro perioada fiscala va fi stabilita in mod eronat ca fiind luna calendaristica. Temeiul legal: Art. 132 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal : I n cazul unei vanzari la distanta care se efectueaza dintr-un stat membru spre Romania, locul livrarii se considera in Romania daca livrarea este efectuata catre un cumparator persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, care beneficiaza de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau catre orice alta persoana neimpozabila si daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) valoarea totala a vanzarilor la distanta al caror transport sau expediere in Romania se realizeaza de catre un furnizor, in anul calendaristic in care are loc o anumita vanzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vanzari la distanta, sau in anul calendaristic precedent, depaseste plafonul pentru vanzari la distanta de 35.000 euro, al carui echivalent in lei se stabileste prin norme ; pct. 11(1) din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1579/19.12.2007 pentru modificarea si completarea normelor aprobate prin H.G. nr. 44/2004 : - echivalentul in lei al plafonului de 35.000 euro pentru vanzarile la distanta , se stabileste pe baza cursului valutar de schimb comunicat de BNR la data aderarii : 3,3817 lei/euro. Temeiul legal: Art. 139 alin. (2) din Codul fiscal : Daca elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operatiuni, alta decat importul de bunuri, se exprima in valuta, cursul de schimb care se aplica este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operatiunea in cauza. pct. 22(1) din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1579/19.12.2007 pentru modificarea si completarea normelor aprobate prin H.G. nr. 44/2004 : - in contractele incheiate intre parti trebuie mentionat daca pentru decontari va fi utilizat cursul de schimb comunicat de BNR sau cursul de schimb al unei banci comerciale . - in cazul incasarii de avansuri inainte de livrarea de bunuri / prestarea de servicii, cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a TVA la data incasarii avansurilor va ramane neschimbat la data definitivarii operatiunii. Exemplu : o persoana impozabila A inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal incaseaza 1.000 euro drept avans pentru livrarea unui automobil de la o alta societate B. -A va emite factura de avans catre B la cursul de 3.5 lei/euro, valabil la data incasarii avansului - baza de impozitare a TVA : 1.000 euro x 3,5 lei/euro = 3.500 lei - TVA aferenta avansului : 3.500 lei x 19% = 665 lei

- dupa o perioada de 3 luni are loc livrarea automobilului in valoare de 5.000 euro - cursul din data livrarii bunului este de 3.6 lei/euro - baza de impozitare a TVA : [( 1.000 euro x 3,5 lei/euro) + (4.000 euro x 3,6 lei/euro)] x 19% = 17.900 x 19% = 3.401 lei 2. Cursul valutar pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor Temeiul legal: Art. 103 din Codul fiscal : In sensul prezentului titlu, o microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a) realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 50% din veniturile totale; b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv; c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile locale si institutiile publice. pct. 3 din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1861/2006 pentru modificarea si completarea normelor aprobate prin H.G. nr. 44/2004 : - pentru incadrarea in conditia privind nivelul veniturilor realizate in anul precedent, se vor lua in calcul aceleasi venituri care constituie baza impozabila prevazuta la art. 108 din Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro este cel de la inchiderea aceluiasi exercitiu financiar. cursul de schimb valutar la inchiderea exercitiului financiar = 3,6102 lei/euro Temeiul legal: Art. 107 din Cod fiscal : Prin exceptie de la prevederile art. 109 alin. (2) si (3), daca, in cursul unui an fiscal, o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 50%, inclusiv, aceasta va plati impozit pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal, fara posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu. Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a depasit oricare din limitele prevazute in acest articol, fara a se datora majorari de intarziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad platile reprezentand impozitul pe veniturile microintreprinderilor efectuate in cursul anului fiscal. pct. 10 din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1861/2006 pentru modificarea si completarea normelor aprobate prin H.G. nr. 44/2004 : - cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro a veniturilor realizate de microintreprinderi este cel comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a fiecarei luni a perioadei careia ii este aferent venitul respectiv.

3. Cursul valutar pentrui impozitul pe venit Temeiul legal: Art. 15 alin. (3) din Codul fiscal : Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevazuta la alin. (2). (...). pct. 8 din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1861/2006 pentru modificarea si completarea normelor aprobate prin H.G. nr. 44/2004 : - cursul de schimb pentru calculul echivalentului de 15.000 euro este cursul mediu de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru anul fiscal respectiv. cursul mediu de schimb valutar pentru anul 2007 = 3,3373 lei/euro Temeiul legal: Art. 21 alin. (3) din Codul fiscal : Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata: j) cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant; pct. 35 din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1861/2006 pentru modificarea si completarea normelor aprobate prin H.G. nr. 44/2004 : - intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile inregistrate de angajator in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, efectuate potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor. k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant pct. 35 din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1861/2006 pentru modificarea si completarea normelor aprobate prin H.G. nr. 44/2004 : -sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma in domeniul sanatatii nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor. Temeiul legal: Art. 21 alin. (4) din Codul fiscal : Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: s) cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. g) si m) si

Temeiul legal: Art. 9 alin. (3) si alin. (4) din Codul fiscal : Moneda de plata si de calcul a impozitelor si taxelor: (3) Sumele exprimate intr-o moneda straina se convertesc in moneda nationala a Romaniei, dupa cum urmeaza: a) in cazul unei persoane care desfasoara o activitate intr-un stat strain si isi tine contabilitatea acestei activitati in moneda statului strain, profitul impozabil sau venitul net din activitati independente si impozitul platit statului strain se convertesc in moneda nationala a Romaniei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada careia ii este aferent profitul impozabil sau venitul net; b) in oricare alt caz, sumele se convertesc in moneda nationala a Romaniei prin utilizarea cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se platesc sumele respective ori la alta data prevazuta in norme. (4) In intelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit pentru a converti in moneda nationala a Romaniei sumele exprimate in moneda straina, este cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei, exceptand cazurile prevazute expres in norme. - intrucat, art. 21 alin. (4) lit.s) din Codul fiscal nu face trimitere la un curs stabilit potrivit normelor (pentru aplicarea acestui articol nu este aprobata o norma), s-ar intelege ca pentru calculul echivalentului de 4.000 euro se utilizeaza cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei de la data la care se platesc sumele respective, conform reglementarilor de la art. 9 din Codul fiscal. 4. Cursul valutar pentru impozitul pe venit Temeiul legal: Art. 57 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal: Impozitul lunar prevazut la alin. (1) se determina astfel: a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele: - deducerea personala acordata pentru luna respectiva; - cotizatia sindicala platita in luna respectiva; - contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro. pct. 111 din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1861/2006 pentru modificarea si completarea normelor aprobate prin H.G. nr. 44/2004 : -transformarea contributiilor retinute pentru fondurile de pensii facultative din lei in euro, pentru verificarea incadrarii in plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei in vigoare in ultima zi a lunii pentru care se platesc drepturile salariale. Temeiul legal: Art. 48 alin. (5) din Codul fiscal : Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla.

Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat: g) contributiile efectuate in numele angajatilor la scheme facultative de pensii ocupationale, in conformitate cu legislatia in vigoare, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana; h) prima de asigurare pentru asigurarile private de sanatate, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana. pct. 39 din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1861/2006 pentru modificarea si completarea normelor aprobate prin H.G. nr. 44/2004 : - limita echivalentului in euro a contributiilor efectuate la fondul de pensii facultative si a primelor de asigurare voluntara de sanatate, prevazute la art. 48 alin. (5) lit. g) si h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, se transforma in lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei. cursul mediu anual pentru anul 2007 = 3,3373 lei/euro 5. Cursul valutar pentru accize, taxa speciala pentru autoturisme/autovehicule, impozitul la titeiul din productia interna. Temeiul legal: Art. 218 din Codul fiscal : Valoarea in lei a accizelor, a taxei speciale pentru autoturisme/autovehicule si a impozitului la titeiul din productia interna, datorata bugetului de stat, stabilita potrivit prezentului titlu in echivalent euro, pe unitatea de masura, se determina prin transformarea sumelor exprimate in echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit in prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene." - cursul de schimb lei/euro la data de 01.10.2007 publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este : 3,3565 lei.
Articol publicat in data 18-Ian-2008

Creante imobilizate Din punct de vedere financiar contabil, creantele reprezinta valorile economice avansate temporar altor persoane fizice sau juridice pentru care urmeaza sa se primeasca o prestatie, numerar sau echivalent de numerar. Creantele, ca active sunt prezente si functioneaza din momentul nasterii drepturilor fata de terti, si pana in momentul stingerii lor. Contabilizarea operatiilor privind creantele imobilizate priveste acordarea de imprumuturi pe termen lung, dobanda aferenta, incasarea imprumuturilor acordate.

Atentie! Creantele incerte se inregistreaza in contabilitate in mod distinct. Exemplu Societatea-mama Alfa acorda unei filiale din cadrul grupului un imprumut de 20.000 lei pe o durata de 2 ani cu o dobanda preferentiala de 10% pe an.

Imprumutul se restituie in 2 transe egale la sfarsitul fiecarui an, cand se incaseaza si dobanzile anuale. Ulterior, filiala a intrat in stare de faliment, de aceea nu s-au mai incasat rata din anul al doilea si dobanda aferenta care se includ in pierderi. Acordarea imprumutului prin banca 5121 Conturi la banci in lei 20.000 lei

2671 = Sume datorate de entitatile afiliate

Incasarea dobanzii in primul an: 20.000 x 10% = 2.000 lei 763 Venituri din creante imobilizate 2.000 lei

5121 = Conturi curente la banci

Rambursarea primei rate a imprumutului: 20.000 : 2 = 10.000 lei 2671 Sume datorate de entitatile afiliate 10.000 lei

5121 = Conturi la banci in lei

Dobanda cuvenita in anul al doilea: 10.000 xb10 % = 1.000 lei 763 1.000 lei Venituri din creante imobilizate

2672 = Dobanda aferenta sumelor datorate entitatilor afiliate

Includerea la pierderi a dobanzii nerecuperate: = 2672 1.000 lei Dobanda aferenta sumelor datorate entitatilor afiliate

663 Pierderi din creante legate de participatie

Includerea la pierdere a ratei nerecuperate: 2671 Sume datorate de entitatile afiliate 10.000 lei

663 = Pierderi din creante legate de participatii

Articol publicat in data 02-Iul-2008

Datorii contingente Unele obligatii ale entitatii care nu pot fi integrate in datoriile acesteia se inregistreaza in contabilitate in conturi in afara bilantului, denumite si conturi de ordine si evidenta sau elemente extrabilantiere. In aceasta categorie se incadreaza: angajamentele (giruri, garantii, cautiuni) primite in relatiile cu tertii; redeventele, locatiile de gestiune, chiriile si alte datorii asimilate;

 efectele scontate neajunse la scadenta. alte valori. In cadrul elementelor extrabilantiere sunt cuprinse si datoriile contingente. O datorie contingenta este: o obligatie potentiala, aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilantului si a carei existenta va fi confirmata numai de aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi in totalitate sub controlul entitatii; sau o obligatie curenta aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilantului, dar care nu este recunoscuta deoarece: nu este sigur ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau valoarea datoriei nu poate fi evaluata suficient de credibil. Entitatile nu vor recunoaste in bilant o datorie contingenta, aceasta fiind prezentata in notele explicative. Datoriile contingente trebuie sa fie evaluate in mod continuu pentru ca entitatea sa se asigure ca a surprins modificarile intervenite si a efectuat o reflectare corespunza toare a datoriilor contingente in situatiile financiare. Astfel, daca iesirea de beneficii economice devine certa, datoria contingenta genereaza datoria si cheltuiala corespunza toare care vor fi recunoscute in situatiile financiare aferente perioadei in care au aparut modificarile. Daca este doar probabila iesirea beneficiilor economice, entitatea va n prezenta in notele explicative datoria contingenta. Datoriile contingente se delimiteaza de provizioane prin faptul ca: provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunand ca pot fi realizate estimari corecte), deoarece acestea constituie obligatii curente la data bilantului si este probabil ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea obligatiilor; si datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece: sunt obligatii posibile, dar pentru care trebuie sa se confirme daca entitatea are o obligatie curenta care poate genera o iesire de resurse; sau sunt obligatii curente care nu indeplinesc criteriile de recunoastere in bilant (fie nu este probabil sa fie necesara o reducere a resurselor entitatii pentru stingerea obligatiei, fie nu poate fi realizata o estimare suficient de credibila a valorii obligatiei.
Articol publicat in data 18-Mai-2008

TRATAMENTUL DEPLASARILOR EXTERNE Deplasarile externe in interes de serviciu se fac in baza Deciziei managerului general al societatii, in care se va inscrie elemente cu privire la numele angajatului, tara si orasul de destinatie, durata deplasarii, alte mentiuni referitoare la nivelul maximal al cazarii (atunci cand acesta depaseste nivelul mentionat in Hotararea nr. 518 din 10 iulie 1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificarile si completarile ulterioare), cheltuieli suplimentare(transport in tara respectiva, roaming, etc.), firma care organizeaza deplasare. TRATAMENTUL AVANSULUI SPRE DECONTARE

In momentul plecarii in deplasare in interes de serviciu, personalul poate sa primeasca un avans in conformitate cu H.G. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu toate modificarile si completarile ulterioare.

Avansul se acorda in momentul plecarii in deplasare pentru: - diurna, - cazare, - transport, - taxe de viza, - carburant, - cheltuieli de protocol, - alte cheltuieli cu justificare ulterioara. In termen de 48 ore de la intoarcea pe teritoriul tarii noastre, angajatii au obligatia de a justifica avansul acordat pe baza de documente legale justificative. Nu se admit copii ale documentelor care au stat la baza tranzactiiilor. DETERMINAREA CUANTUMULUI DIURNEI Cuantumul d iurnei se determina in functie de mijlocul de transport folosit, luand in considerare: - momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate si momentul aterizarii, la sosirea in tara; - momentul trecerii cu trenul sau mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei. Pentru fractiunile de timp care nu insumeaza 24 de ore diurna se acorda astfel: - 50% pana la 12 ore si - 100% pentru perioada care depaseste 12 ore. JUSTIFICAREA DECONTULUI DE CHELTUIELI Angajatii vor anexa la decont urmatoarele documente: - copie a pasaportului cu vizele de iesire si intrare in tara, - biletele de avion sau de tren, - tichete de imbarcare, - copie a foii de parcurs, in functie de caz. In cazul in care masa se suporta de catre partenerii externi sau este platita de catre angajator, angajatul beneficiaza numai de 50% din diurna.

TRATAMENTUL CAZARII Plafonul de cazare se acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea. Depasirea plafoanelor stabilite se aproba de catre conducatorul societatii pe baza documentelor de plata. TRATAMENTUL TRANSPORTULUI Transportul extern se poate efectua cu avionul, trenul sau mijloace auto. Pentru transportul cu mijloace auto se va analiza daca cheltuielile aferente sunt inferioare tarifelor practicate in cazul calatoriei cu avionul sau cu trenul. Angajatii pot calatori numai la clasa economic, transportul la business class se poate efectua numai cu aprobarea conducerii societatii. Transportul dus intors, pe distanta dintre aeroport sau gara si locul de cazare, se face cu mijloace de transport in comun sau cu taxiul si se deconteaza in baza documentelor justificative originale. DISPOZITII TRANZITORII Valuta necesara pentru acoperirea unor eventuale cheltuieli neprevazute precum si cele pentru convorbiri telefonice, faxuri, comisioane de schimb si altele asemenea, se acorda in limita unei sume de pana la 20% din totalul diurnei si plafonului de cazare, la care are dreptul personalul conform mandatului aprobat. In cazul in care personalul se deplaseaza cu mijloace auto, societatea va acorda in avans sumele necesare pentru plata carburantilor si lubrifiantilor, luand in considerare consumul specific al acestora, precum si pentru plata taxelor rutiere, de transbordare, inclusiv asigurarea pentru raspunderea civila. Societatea poate suporta, in functie de la caz la caz, decontarea urmatoarelor cheltuieli: - costul transportului in trafic international, - cheltuieli medicale, pentru vaccinuri si medicamente specifice unor tari cu clima greu de suportat, pentru spitalizare si interventii chirurgicale in cazuri de urgenta, - cheltuieli in legatura cu decesul in strainatate si transportul in tara al decedatilor, comisioane si taxe bancare, - cheltuieli pentru obtinerea vizelor de intrare in tarile respective, - taxe de inscriere si/sau participare la congrese, - conferinte, - simpozioane, - seminarii, colocvii sau alte evenimente. Justificarea sumelor cheltuite in valuta , cu exceptia celor reprezentand drepturile de diurna, se face pe baza de documente originale si se aproba de conducerea societatii. In situatia in care in unele tari nu se elibereaza documente sau acestea sunt retinute de catre autoritati, sumele cheltuite se justifica pe baza de declaratie data pe propria raspundere, confirmata de reprezentanta Romaniei in tara de destinatie si referat aprobat de conducerea societatii.

Sumele in valuta folosite in alte scopuri, pierdute, furate sau cheltuite fara respectarea conditiilor pentru care au fost acordate , se recupereaza in valuta de la cei vinovati. Eventualele penalitati de intarziere, se calculeaza in lei pe baza cursului de schimb valutar la data depunerii sumei datorate. In cazul utilizarii de persoane care nu sunt angajati ale societatii, pe baza de contracte si conventii civile pentru care scopul deplasarii sau delegarii este in legatura cu activitatea societatii, se vor acorda acestora pe perioada in care isi desfasoara activitatea in alta localitate decat cea de domiciliu, indemnizatii de delegare si li se deconteaza cheltuielile de transport si cazare in conditiile stabilite pentru salariatii societatii si in masura in care prin documentele incheiate s-a prevazut aceasta.
Articol publicat in data 21-Sep-2007

TRATAMENTUL CONTABIL AL ACCIZELOR In conformitate cu prevederile OMFP 1752/2005, in categoria impozitelor, taxelor si varsamintelor datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, de regula, se cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, varsamintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe. In contabilitatea analitica, aceastea se grupeaza pe feluri de impozite: taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. Reflectarea in contabilitate a accizelor incluse in preturi sau tarife se face pe seama conturilor corespunzatoare de datorii, fara a folosi conturile de venituri si cheltuieli. Studiu de caz

Societatea X produce bauturi alcoolice pe care le vinde mai departe catre diverse societati. Pentru luna august 2007, producatorul are un contract de vanzare pentru o cantitate de 1000 l bauturi spirtoase. Elementele acestei tranzactii sunt: - Costul de productie 20.000 LEI - Acciza aferenta 4.000 LEI - Pretul negociat de vanzare fara TVA (cuprinde si acciza) 32.000 LEI

1.In factura intocmita se evidentiaza: Venitul din vanzarea produselor 28.000 (32.000 4.000) Acciza 4.000 Fondul pentru sanatate publica determinat

prin aplicarea unei cote de 2% la veniturile realizate din productia de produse din tutun, tigari si bauturi alcoolice, dupa deducerea accizelor si a tva [(32.000 4.000) x 2%] 560 TVA 6.186 calculat asupra venitului din vanzarea produselor, inclusiv acciza + fond 2% [(32.000+560) x 19%] 2.Tratamentul contabil Obtinerea bauturii spirtoase la costul de productie de 10.000 lei. 6% = 2%,3%,4%,5% 20.000

345 = 711 20.000 Produse finite Venituri din variatia stocurilor Evidentierea vanzarii produselor spirtoase 4111 = % 38.746 Clienti 701 28.000 Venituri din vanzarea produselor finite 446/Acciza 4.000 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 447/Fd.2% 560 Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate 4427 6.186 TVA colectata Descarcarea gestiunii cu produsele spirtoase vandute 711 = 345 20.000 Venituri din variatia stocurilor Produse finite Plata accizei si a fondului special

% = 5121 4.560 Conturi la banci in lei 446/Acciza 4.000 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 447/Fd.2% 560 Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate .
Articol publicat in data 29-Nov-2007

Reducerea capitalului social In 2006 adunarea generala a actionarilor a hotarat reducerea capitalului social subscris prin: 1) Reducerea numarului de actiuni (parti sociale pentru S.R.L.) Deoarece unul din actionari nu a varsat capitalul social aferent celor 200 actiuni subscrise, a fost necesara retragerea acestuia din firma si concomitent a fost operata reducerea capitalului social. 1011 = (Capital social subscris nevarsat) 456 (Decontari cu actionarii/ asociatii privind capitalul) 10.000 lei

In aceasta situatie, capitalul social al S.C. Transis S.A. a scazut de la 200.000 lei la 190.000 lei. 2) Acoperirea pierderii contabile din primul an de functionare (2005) de 9.800 lei In cursul primului an de la infiintare, datorita unei conjuncturi nefavorabile, firma a inregistrat pierderi semnificative. In acest caz, valoarea activului net al patrimoniului social a ajuns sa fie mai mica decat valoarea capitalului nominal al firmei. Pentru asigurarea echilibrului intre activul si pasivul patrimonial al firmei, adunarea generala a actionarilor a decis reducerea capitalului social la nivelul activului existent. Prin reducerea capitalului social determinata de pierdere s-a urmarit o asanare financiara. Astfel actionarii si-au retras excedentul de capital pentru a-l folosi in alte scopuri. 117 = (Rezultatul reportat) 1012 = (Capital social subscris varsat) si concomitent: 1011 = 1012 9.800 lei 121 9.800 lei

117 (Rezultatul reportat)

9.800 lei

In 2007 S.C. Transis S.A. a constatat ca marimea capitalului social a fost supradimensionata in raport cu volumul de activitate desfasurata. Aceasta a condus la reducerea randamentului financiar al actiunilor prin reducerea marimii dividendelor ce se pot acorda pe actiune. Pentru a nu se retrage actionarii, firma doreste sa restituie o parte din valoarea aporturilor la capital prin rascumpararea a 300 actiuni in valoare totala de 15.000 lei. Prin aceasta operatiune se realizeaza o crestere a randamentului financiar al actiunii.

Rascumpararea si plata actiunilor proprii Inainte de a lua decizia de rascumparare a actiunilor proprii, S.C. Alma BM S.A. a studiat prevederile referitoare la rascumpararea actiunilor proprii din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 103.1, art. 104, art. 109 si art.183. 1091 = (Actiuni proprii detinute pe termen scurt) 5311 22.500 lei

Costul de achizitie pe actiune este de 75 lei fata de 50 lei valoarea nominala a unei actiuni. Anularea actiunilor proprii rascumparate si micsorarea capitalului social % = 1012 149 (Pierderi legate de rascumpararea instrumentelor de capitaluri proprii) 1091 22.500 lei 15.000 lei 7.500 lei

Pretul de rascumparare al actiunilor a fost mai mare decat valoarea nominala a actiunilor. Prin aceasta operatiune se anuleaza cele 300 actiuni rascumparate de la actionari. Conform punctului 20 si conform Anexei (Capitolul VII Functiunea conturilor) la O.M.F. nr. 2374/12.12.2007 privind modificarea si completarea O.M.F. nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene a fost introdusa in Planul de conturi (dupa contul 138) grupa 14: Castiguri sau pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii. Din aceasta grupa fac parte: Contul 141 Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii Contul 149 Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau Anularea instrumentelor de capitaluri proprii Ca urmare a introducerii acestei grupe noi de conturi, la pct. 23 din O.M.F. nr. 2.374/2007 ,se aduc modificari la pct. 278 din O.M.F. nr. 1.752/2005 prin adaugarea la Situatia modificarilor capitalului propriu a doua noi elemente: - Castiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii - Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii. Conform O.M.F. nr. 1.752/17.11.2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, pct. 205, actiunile proprii rascumparate sunt prezentate in bilant ca o corectie a capitalului propriu.
Articol publicat in data 19-Mar-2008

Reevaluarea imobilizarilor corporale Reevaluarea reprezinta inlocuirea valorii contabile nete cu valoarea justa, tinandu-se seama de inflatie, utilitatea bunului, starea acestuia si de pretul pietei. Reevaluarea imobilizarilor corporale se efectueaza de catre evaluatori autorizati sau de catre specialisti din cadrul entitatii, cu pregatire tehnica in domeniu. Operatiile privind reevaluarea imobilizarilor corporale se inregistreaza in contabilitate folosindu-se, in principal, doua metode:

1.

Metoda valorii brute potrivit careia se reevalueaza simultan atat valoarea bruta a imobilizarilor corporale, cat si amortizarea cumulata; Metoda valorii nete care presupune eliminarea din valorea contabila bruta a amortizarii cumulate si ajustarilor pentru depreciere.

2.

Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere in mod semnificativ de cea care ar fi stabilita folosind valoarea justa la data bilantului. Activele care fac parte din aceeasi clasa de imobilizari (terenuri, cladiri, masini si echipamente) trebuie sa fie reevaluate simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor sume care sunt o combinatie de valori calculate la date diferite. Plus valoarea care rezulta din compararea valorii juste cu valoarea contabila neta este tratata ca o crestere a rezervei din reevaluare. Daca rezultatul reevaluarii reprezinta o descrestere a valorii contabile nete, atunci se trateaza ca o diminuare a rezervei din reevaluare. S urplusul din reevaluare se capitalizeaza prin transferul direct in rezerve, fie la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare, fie pe masura ce activul este folosit de entitate. In situatia din urma, valoarea rezervei transferate este egala cu diferenta dintre amortitarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului. Pentru a exemplifica si pentru a veni in ajutorul celor care sunt interesati de acest subiect va propunem cateva studii de caz. Exemplu O cladire care are valoare contabila de 20.000 lei si durata normala de functionare de 20 ani. Dupa 8 ani se reevalueaza, indicele de actualizare fiind de 120 %. Inregistrarea reevaluarii in contabilitate se face utilizand metoda valorii brute.Rezerva din reevaluare se incoropreaza la rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare. Valorarea contabila actualizata = valoarea contabila neactulizata * indicele de actualizare = 20.000 x 120 % = 24.000 lei. Valoarea amortizarii cumulate actualizate = valoarea amotizarii neactualizate x indicele de actualizare (20.000 : 20) x 8 = 8.000 x 120% = 9.600 lei. Diferenta din reevaluare aferenta valorii contabile = valoarea contabila actualizata valorea contabila neactualizata = 12.000 -10.000 = 2.000 lei Diferenta intre plusul valorii contabile si plusul amortizarii = (12.000 -10.000) - (4.800 - 4.000 ) = 2.000 - 800 = 1.200 lei. Inregistrarea in contabilitate a operatiei de reevaluare : 212 Constructii 212 Constructii = = 105 Rezerve din reevaluare 2812 Amortizarea constructiilor 1.200 lei 800 lei

 Transferul anual direct in rezerve a surplusului realizat din rezerva din reevaluare, reprezentand diferenta dintre valoarea amortizarii calculate pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial: (4.800 - 4.000 ) :12= 66,67 lei 105 = Rezerve din reevaluare 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare 66,67 lei

Articol publicat in data 25-Iun-2008

Bonuri valorice de carburant

Intrebare: Societatea cumpara de la Petrom bonuri valorice de carburant pe care o parte le distribuie in aceeasi luna iar o parte raman in stoc pentru lunile urmatoare.Care sunt inregistrarile contabile privind achizitia si consumul bonurilor valorice de carburant? Societatea primeste o factura de la executantul unei lucrari in valoare de 100.000 lei+TVA 19.000=119.000 din care 5% garantie de buna executie. Care sunt inregistrarile contabile? Raspuns: ( dat in august 2005)

1. Achizitia si consumul de bonuri de carburant: % 5328 Alte valori 4426 TVA deductibila Consumul bonurilor (atribuirea spre consum): = 5328Alte valori Achizitia de bonuri (pe baza facturii): = 401 Furnizori

6022 Cheltuieli privind combustibilul

Bonurile de combustibil neconsumate vor ramane in soldul contului 5328 pana la consumarea lor. Dat fiind ca pot exista diferite categorii de valori reflectate prin intermediul acestui cont, va sfatuim sa dezvoltati analitice pentru fiecare tip de valori in parte (tichete de masa, tichete cadou, etc.) 2. In ceea ce priveste contabilitatea garantiilor de buna executie fapt este ca dvs. achitati intreaga contravaloare a lucrarii, doar ca in doua conturi diferite. Inregistrarea corecta este: 404 Furnizori de imobilizari = 5121 Disponibil la banca in lei

Daca ati fi platit garantia intr-un cont deschis de dvs. in acest scop, partea platita in contul garantiei putea fi evidentiata ca :

461 Debitori

= 5121 Disponibil la banca in lei

iar la finele perioadei de garantie efectuati: = 461 Debitori

Articol publicat in data 09-Mar-2006

404 Furnizori de imobilizari

Inchiderea anticipata a unui contract de leasing financiar La inchiderea anticipata a unui contract de leasing financiar intern pentru achizitia unui autoturism din import, utilizatorului i se emite factura ce contine taxa vamala si accize. Intrebari frecvente: Cum se vor inregistra in contabilitatea utilizatorului (cumparatorului) aceste taxe? Daca se va majora valoarea mijlocului fix cu aceste taxe, amortizarea autoturismului se va calcula in continuare la noua valoare? Valoare reziduala reprezinta valoarea la care, dupa achitarea de catre utilizator a tuturor ratelor de leasing prevazute in contract, precum si a tuturor celorlalte sume datorate conform contractului, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre locatar/utilizator si este stabilita de partile contractante. In cazul achizitionarii bunurilor introduse in tara, utilizatorul este obligat sa achite taxa vamala calculata la valoarea reziduala a bunului din momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare. Baza de calcul a taxelor vamale nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului, indiferent daca partile au convenit contractual o valoare reziduala mai mica.

Termenul in cadrul caruia bunurile urmeaza sa fie restituite sau sa primeasca o noua destinatie vamala este cel convenit intre parti prin contractul de leasing. Termenul in cadrul caruia bunurile urmeaza sa fie restituite sau sa primeasca o noua destinatie vamala nu poate fi mai mare de 7 ani de la data introducerii in tara a bunului, indiferent daca partile au convenit prin contract o durata mai mare, cu exceptia mijloacelor destinate transportului aerian pentru care termenul mentionat este de 14 ani. In conformitate cu punctul 54 din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobate prin O.M.F.P. nr. 1752/2005 costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. In ceea ce priveste amortizarea mijlocului fix, aceasta se va recalcula in conformitate cu noua valoare a mijlocului fix. De exemplu: valoarea ramasa neamortizata = 2.000 lei valoarea taxelor vamale si a accizelor = 400 lei numarul de luni ramase pana la amortizarea completa = 12 luni amortizarea se calculeaza liniar

Valoarea amortizarii lunare va fi in aceasta situatie: (2.000 + 400) / 12 = 200 lei.

446 = "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" 2133 = "Mijloace de transport"

5121 "Conturi la banci in lei"

400

446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" 6811 = 2813 Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor, privind amortizarea mijloacelor de transport, imobilizarilor animalelor si plantatiilor

400

200

Articol publicat in data 27-Feb-2008 <P

Compensarea facturilor intre doua societati 1. Reglementare Compensarea creantelor reciproce ale unei societati comerciale romane si ale unei persoane juridice straine nu este sub nici o forma restrictionata prin legislatia in vigoare fiind supusa in masura in care raporturile juridice sunt supuse legii romane dispozitiilor cu caracter general prevazute de art. 1091, 1143 1153 Cod civil. De asemenea trebuie subliniat ca nu este necesara utilizarea vreunui model tip de proces verbal de compensare ci, pentru a fi utilizat ca document justificativ in evidentele contabile, poate fi intocmit un inscris bilateral in care sa se consemneze titlurile (contracte, note de comanda, etc.) care au generat obligatiile reciproce si modul in care se face stingerea obligatiilor in urma compensarii. 2. In contabilitate

se vor stinge obligatiile reciproce, pe baza inscrisului bilateral, prin formula contabila: 401 Furnizori = 4111 Clienti 3. Raportari Compensarile de creante dintre un partener roman si un nerezident sunt reglementate de Norma B.N.R. nr. 26/2006 privind raportarea statistica a datelor pentru elaborarea balantei de plati. Aceste compensari sunt operatiuni nemonetare de natura balantei de plati, care se desfasoara fara transferarea de fonduri, in totalitate sau partial. Balanta de plati reprezinta sinteza statistica a tranzactiilor economice si financiare ale unei tari cu restul lumii, pe o perioada de timp determinata, tranzactii ce se refera la bunuri, servicii, venituri, transferuri fara contraprestatie (donatii, ajutoare, cadouri si altele asemenea), precum si la creante si obligatii financiare. Rezidentii care realizeaza operatiuni nemonetare cu nerezidentii direct si nu prin intermediul unei institutii financiare, au obligatia de a raporta aceste tranzactii la Banca Nationala a Romaniei - Directia Statistica. Operatiunile nemonetare se desfasoara fara transferarea de fonduri, in totalitate sau partial, cum ar fi bartere, compensari ( ), aranjamente de cliring etc.

In situatia in care un rezident efectueaza in perioada de raportare operatiuni nemonetare

atat ocazionale cat si sistematice, acesta va completa cate un formular pentru fiecare gen de operatiune. Sold initial: Soldul la inceputul lunii de raportare, al contului in care compania raportoare tine evidenta compensarilor. Incasari/plati: In formular se completeaza toate operatiunile nemonetare in aceeasi moneda, pe care le-a derulat raportorul cu nerezidentii, in luna calendaristica respectiva, separat pe si . Exemple de operatiuni nemonetare: - compensarea unui export de marfa cu un import de marfa sau invers; - achitarea unui credit cu marfuri; - compensarea unui export de marfa prin majorare de capital la o firma nerezidenta sau a unui import de marfa prin majorare de capital la o firma rezidenta; - conversia unui imprumut in actiuni; - conversia dividendelor in credite; - schimbul de actiuni sau alte valori mobiliare; - furnizarea unor servicii nerezidentilor ca plata pentru comisioane de procesare datorate acestora etc.; - plati efectuate in natura pentru servicii: taxe de procesare compensate cu bunuri; - furnizarea unor servicii nerezidentilor ca plata pentru comisioane de procesare datorate acestora. Operatiuni nemonetare sistematice in cadrul unei compensari "netting": - vanzari de bilete, alimentari cu combustibil, catering, reparatii, in contul altor operatiuni. Tara nerezidentului: Pentru fiecare tranzactie se va inregistra tara de destinatie/provenienta a platii/incasarii ce se compenseaza. Transfer bancar pentru lichidare sold: In situatia in care, dupa realizarea compensarilor in perioada de raportare ramane un sold ce se lichideaza printr-o incasare sau plata in bani, suma respectiva se va completa la aceasta rubrica; in functie de natura transferului bancar - incasare sau plata - se va marca casuta corespunzatoare. Daca in luna respectiva nu s-au facut compensari sau in urma compensarilor mai ramane un sold ce va fi lichidat in viitor, rubrica se va completa cu valoarea acestuia. Sold final:

Sold initial + Incasari - Plati Transfer bancar pentru lichidare sold = Sold final Soldul final al perioadei curente devine soldul initial al perioadei urmatoare de raportare.
Articol publicat in data 26-Feb-2008

Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si a autorizatiilor

<P

Cuvinte cheie: taxe procentuale taxe fixe valoarea de proiect valoarea reala a lucrarilor alte taxe pentru autorizatii

Din punctul de vedere al modului de stabilire a cuantumului taxelor pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, acestea se impart in doua categorii:

taxe stabilite in cote procentuale, si anume:

-pentru eliberarea autorizatiilor de construire, taxele se determina prin aplicarea la valoarea autorizata a lucrarilor a urmatoarelor cote: -0,5% pentru o cladire care urmeaza a fi folosita ca locuinta sau anexa la locuinta (grajduri, patule, magazii, hambare pentru cereale, sure, fanarii, remize, soproane, garaje si altele asemenea); -3% pentru organizarea de santier, daca nu a fost autorizata odata cu lucrarile pentru investitia de baza;

-2% pentru amenajarea de tabere de corturi, casute, rulote sau campinguri; -1% pentru orice alta constructie decat cele mentionate anterior;

pentru eliberarea autorizatiilor de desfiintare, partiala sau totala, a constructiilor sau amenajarilor, taxele se determina prin aplicarea cotei de 0,1% din valoarea impozabila sau de inventar a acestora, proportional cu suprafata construita a cladirii supuse demolarii ori prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii reale a constructiilor si amenajarilor care nu sunt de natura cladirilor, declarata de beneficiarul autorizatiei de desfiintare; pentru prelungirea autorizatiilor de construire, precum si a certificatului de urbanism, taxa este de 30% din valoarea taxei initiale; taxe stabilite in sume fixe, pe fiecare categorie de acte, in functie de suprafata terenurilor pentru care se solicita certificatul de urbanism, de natura serviciilor prestate sau de felul autorizatiilor, respectiv pentru:

-eliberarea certificatului de urbanism (pentru zona rurala, taxa se reduce cu 50%); -eliberarea autorizatiei de foraje sau excavari necesara studiilor geotehnice, -ridicarilor topografice, exploatarilor de cariera, balastierelor, sondelor de gaze si petrol, precum si altor exploatari;

-eliberarea autorizatiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere, situate pe caile si in spatiile publice, precum si pentru amplasarea corpurilor si a panourilor de afisaj, a firmelor si reclamelor; -eliberarea autorizatiei privind lucrarile de racorduri si bransamente la retele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie si televiziune prin cablu; -eliberarea certificatului de nomenclatura stradala; -avizarea certificatului de urbanism. Aceste taxe sunt prevazute intre limite minime si maxime prin hotararea Guvernului de indexare anuala a impozitelor si taxelor locale. Cuantumul concret al acestora se stabileste prin hotararile consiliilor locale. Cand solicitati serviciilor de specialitate ale consiliului local sau primariei eliberarea unor autorizatii, avize ori certificate si pentru care trebuie sa achitati taxe locale, solicitati si hotararea consiliului local prin care s-a stabilit cuantumul acestora. In acest fel puteti verifica daca functionarii acestor servicii v-au calculat corect si legal taxele datorate.

IMPORTANT:
Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire o datorati in functie de valoarea de proiect declarata in cererea pentru eliberarea autorizatiei. Daca sunteti persoana juridica, valoarea de proiect care se ia in calcul pentru stabilirea taxei de autorizare este data de valoarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente declarata in cererea pentru eliberarea autorizatiei, in conformitate cu proiectul prezentat, in conditiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Daca sunteti persoana fizica, valoarea de proiect care se ia in calcul pentru stabilirea taxei de autorizare este cea declarata de catre dvs. in cererea pentru eliberarea autorizatiei de construire. Daca valoarea de proiect declarata in cererea pentru eliberarea autorizatiei este mai mica decat valoarea impozabila a cladirii ce urmeaza a fi construita, atunci taxa de autorizare vi se calculeaza pe baza valorii impozabile a cladirii. Pentru cladirile cu destinatie de locuinta, precum si pentru anexele gospodaresti, taxa de autorizare se reduce cu 50%. Exemple: 1. Societatea comerciala EDIL CONSTRUCT S.A. solicita eliberarea autorizatiei de construire pentru un bloc de locuinte la adresa din str. Pescarilor nr. 27. Conform devizului general al investitiei, valoarea proiectului este de 40 miliarde lei, iar cea a cheltuielilor cu organizarea de santier este de 2 miliarde lei. Taxa datorata inainte de eliberarea autorizatiei de construire se determina potrivit pct. 133 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, astfel: (40.000.000.000 + 2.000.000.000) x 0,5% = 210.000.000 lei. 2. Societatea comerciala MATEL COM S.R.L. solicita in luna martie 2005 eliberarea unei autorizatii de construire a unei hale de productie industriale. Valoarea de proiect a investitiei este de 9,5 miliarde lei. Ulterior, in luna aprilie 2005, societatea solicita si autorizarea lucrarilor de organizare de santier pentru care valoarea declarata este de 300 milioane lei.

Taxele de autorizare datorate de societate inainte de eliberarea autorizatiilor sunt:

 pentru autorizarea lucrarilor de construire a halei industriale: 9.500.000.000 x 1% = 95.000.000 lei pentru autorizarea lucrarilor de organizare de santier 300.000.000 x 3% = 9.000.000 lei. 3. Domnul Valeriu Petrescu a obtinut in luna februarie 2004 autorizatie pentru construirea unei locuinte in satul natal. La obtinerea autorizatiei, domnul Petrescu a achitat o taxa de autorizare de 8.000.000 lei pentru o valoare declarata a constructiei de 1.600.000.000 lei. In luna martie 2005, domnul Petrescu a solicitat prelungirea autorizatiei pana in luna iulie 2005 si a achitat o taxa de 8.000.000 lei x 30% = 2.400.000 lei. La terminarea lucrarilor de construire, beneficiarii autorizatiilor de construire, atat persoane fizice, cat si persoane juridice, sunt obligati sa declare la structura specializata, de sub autoritatea emitentului autorizatiei, valoarea reala a lucrarilor, in vederea regularizarii taxei de autorizare. Valoarea reala a lucrarilor corespunde valorii finale a investitiei si este cuprinsa intr-o documentatie care se anexeaza la Declaratia privind valoarea reala a lucrarilor executate in baza autorizatiei de construire, in cazul persoanelor fizice si al persoanelor juridice model ITL 009. In cazul persoanelor juridice, valoarea reala a lucrarilor este cea care corespunde inregistrarilor din evidenta contabila. In cazul in care compartimentele de specialitate apreciaza ca valoarea reala declarata a lucrarilor este subevaluata in raport cu alte lucrari similare, atunci acestea au obligatia sa efectueze cel putin inspectia fiscala partiala, in conditiile Codului de procedura fiscala, pentru verificarea concordantei dintre valoarea reala a lucrarilor declarate pentru regularizarea taxei si inregistrarile efectuate in evidenta contabila. In cazul persoanelor fizice beneficiare ale autorizatiei de construire pentru cladiri, atunci cand valoarea reala a lucrarilor declarata este mai mica decat valoarea impozabi-la, regularizarea taxei se calculeaza prin aplicarea cotei de 1% (sau reduse cu 50% pentru locuinte) asupra valorii impozabile stabilite pentru anul in care se face regularizarea. Exemple: In luna aprilie 2005, domnul Iulian Popa a terminat constructia unei locuinte si declara o valoare a lucrarii de 200.000.000 lei. In momentul autorizarii, domnul Iulian Popa a achitat o taxa initiala de 1.000.000 lei. Locuinta este formata dintr-un corp principal de 60 mp si o anexa bucatarie de vara de 10 mp si este situata in centrul satului natal (zona A a unei localitati de rangul IV). Regularizarea taxei de autorizare presupune urmatoarele operatiuni: -se determina valoarea impozabila a cladirii: Vi = (60 mp x 3.745.000 + 10 mp x 963.000) x 1,10 = 234.330.000 lei unde: 60 mp suprafata construita desfasurata a corpului principal al cladirii, masurata pe conturul exterior al acesteia 10 mp suprafata construita desfasurata a anexei gospodaresti, masurata pe conturul exterior al acesteia; -3.745.000 lei valoarea impozabila/m2 pentru cladirile care nu intrunesc cumulativ conditiile de dotare cu instalatii de apa, canalizare, electrice, incalzire, in functie de felul cladirii -1,10 coeficientul de corectie corespunzator zonei A a unei localitati de rangul IV -se compara valoarea impozabila a cladirii cu valoarea reala declarata de proprietar si se stabileste valoarea taxabila la nivelul valorii celei mai mari (234.330.000 lei); -se calculeaza taxa de autorizare definitiva: Td = 234.330.000 lei x 0,50% = 1.171.650 lei

-se determina diferenta de taxa de autorizare de regularizat Tpe = 1.171.650 lei 1.000.000 lei = 171.650 lei. 2. Societatea comerciala DUNAV S.A. construieste o hala de productie in regie proprie. Pentru obtinerea autorizatiei de construire, societatea a declarat o valoare de 4 miliarde lei. Societatea a achitat taxa de autorizare in suma de 4.000.000.000 x 1% = 40.000.000 lei si a obtinut o autorizatie de construire care expira la 31 ianuarie 2005. In data de 27 ianuarie 2005, S.C. DUNAV S.A. a incheiat constructia halei pe care a inregistrat-o in contabilitatea proprie cu o valoare de inventar de 5.855.760.000 lei pe baza de proces-verbal de receptie. Pana pe data de 12 februarie inclusiv, societatea a declarat valoarea reala a constructiei, respectiv valoarea de 5.855.760.000 lei, cu care a fost inregistrata hala in contabilitate si a platit diferenta de taxa de autorizare de (5.855.760.000 4.000.000.000) x 1% = 18.557.600 lei. Taxele pentru eliberarea/viza anuala a autorizatiilor pentru desfasurarea unei activitati economice, a autorizatiilor sanitare de functionare, pentru eliberarea de copii heliografice sau pentru eliberarea certificatelor de producator se stabilesc in urmatoarele conditii:

taxele se datoreaza integral anticipat eliberarii autorizatiilor/certificatelor, indiferent de perioada ramasa pana la sfarsitul anului respectiv; taxele nu se restituie, chiar daca autorizatiile de functionare/certificatele de producator au fost suspendate sau anulate, dupa caz; in cazul pierderii ori degradarii autorizatiei de functionare, eliberarea alteia se face numai dupa achitarea unei noi taxe; pentru efectuarea de modificari in autorizatia pentru desfasurarea unei activitati economice, la cererea titularului sau, dupa eliberarea acesteia, nu se incaseaza o noua taxa.

Exemplu:
Domnul Petre Tanasescu a solicitat si a obtinut o autorizatie pentru activitati de proiectare desfasurate la domiciliul sau. Ulterior, in cursul aceluiasi an, domnul Tanasescu solicita inscrierea unei mentiuni cu privire la modificarea locului de desfasurare a activitatii. Taxa achitata de domnul Petre Tanasescu este cea stabilita de consiliul local, si anume 535.000 lei in momentul eliberarii autorizatiei, fara plata vreunei sume suplimentare pentru inscrierea ulterioara a mentiunii.
Articol publicat in data 27-Feb-2006

Cand se pot utiliza conturile 668, respectiv 768?

Intrebare: Cand se pot utiliza conturile 668, respectiv 768? Raspuns (dat in 03.04.2006): In aceste conturi se evidentiaza cheltuielile financiare, respectiv veniturile financiare, altele decat cele inregistrate in conturile de cheltuieli din grupa 66, respectiv in conturile de venituri din grupa 76. Un exemplu de cheltuieli financiare, respectiv de venituri financiare ar fi cele rezultate din tranzactionarea creantelor comerciale.

De exemplu, societatea A are o creanta neincasata la societatea B. Initial, aceasta creanta a fost inregistrata astfel:

4111/B = %

200

704 Venituri din lucrari executate 168 si servicii prestate 4427 TVA colectata 32

Societatea A vinde creanta initiala fata de B, catre societatea C, vanzarea efectuandu-se la o valoare mai mica decat valoarea nominala, respectiv la pretul de 110. 1. Inregistrarile in contabilitate la societatea care vinde creanta sunt: % 461/C Debitori diversi 668 Alte cheltuieli financiare Deci, cheltuielile inregistrate ca urmare a cesionarii creantei catre C reprezinta cheltuieli financiare. 2. Inregistrarea in contabilitate la societatea care cumpara creanta: 461/B = % 462/A 200 110 90 = 411/B 200 110

Creditori diversi 768 90

Alte venituri financiare Deci, cumpararea unei creante la un pret mai mic decat valoarea nominala reprezinta un venit financiar pentru societatea C.
Articol publicat in data 19-Oct-2006 <P

31 IANUARIE 2008 - TERMEN PENTRU DEPUNEREA DECLARATIEI PRIVIND VENITUL ESTIMAT DE CATRE PERSOANELE FIZICE Pana la 31 ianuarie, contribuabilii care opteaza pentru determinarea venitului net in sistem real trebuie sa depuna la organul fiscal competent: -o cerere si -Declaratie privind venitul estimat - Formularul 200. Ce inseamna optiunea de venit net in sistem real?

Optiunea de a determina venitul net in sistem real presupune, in principiu, ca venitul net se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului. Optiunea aleasa de impozitare va fi obligatorie pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi si se vaconsidera reinnoita pentru o noua perioada daca nu se depune o cerere de renuntare. Renuntarea la optiune se poate face prin depunerea unei cereri, tot in acest termen, adica pana la 31 ianuarie si se poate face numai dupa expirarea perioadei de doi ani, stipulata de Codul Fiscal. Cine poate beneficia de optiunea de impoztare in sistem real? Contribuabilii care potopta pentru stabilirea venitului net in sistem realsuntcei care obtin venituri din activitati independente, impusi pe baza de norme de venit, cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala, din activitati agricolesau din cedarea folosintei bunurilor. Declaratia privind venitul estimat Formularul 220 Persoanele fizice care obtin venituri din activitati independente din mai multe surse depun cate o declaratie estimativa pentru fiecare sursa de venit. In plus, persoanele fizice care realizeaza venituri in cadrul unei asocieri fara personalitate juridica, constituita intre persoane fizice, completeaza declaratia avand in vedere venitul net estimat distribuit care le revine din asociere. In cazul persoanelor fizice care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din mai multe surse, respectiv contracte de inchiriere, depun cate o declaratie estimativa pentru fiecare sursa. In situatia inchirierii bunurilor detinute in comun, fiecare coproprietar completeaza si depune cate o declaratie privind veniturile estimate, corespunzator cotei care ii revine din proprietate. Persoanelor fizice care obtin venituri din activitati agricole impuse in sistem real, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, vor depune cate o declaratie pentru fiecare loc de realizare a venitului, respectiv pentru fiecare localitate in a carei raza teritoriala se afla terenul. In cazul in care in raza teritoriala a aceleiasi localitati se afla mai multe terenuri, se va depune o singura declaratie de impunere. De asemenea, persoanele fizice care realizeaza venituri in cadrul unei asocieri fara personalitate juridica, constituita intre persoane fizice, completeaza declaratia avand in vedere venitul net estimat distribuit care le revine din asociere. Declaratia 220 se completeaza in doua exemplare, din care, unul ramane la contribuabil. Celalalt exemplar se depune la: a) organul fiscal in a carui raza teritoriala contribuabilul are adresa unde isi are domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuieste efectiv, in cazul in care aceasta este diferita de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal in Romania; b) organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla sursa de venit, pentru ceilalti contribuabili persoane fizice.
Articol publicat in data 28-Ian-2008

Cheltuieli cu serbarile pentru angajati

Intrebare: Cum se trateaza dpdv fiscal cheltuielile realizate cu ocazia unei serbari adresate angajatilor (angajat + insotitor): transport bunuri si personane, amenajare spatiu (bunuri si servicii), chirie spatiu (stadion), mese servite angajatilor (mancare + bautura), premii concursuri, formatie artistica si muzicala etc. Pentru aceasta activitate, se vor intocmi contracte pentru: concerte, catering, inchireiere stadion, alte servicii. Probabil vor mai fi si alte cheltuieli legate de eveniment, fara contract (diverse bunuri sau servicii).

Raspuns (septembrie 2006):

Profitul impozabil este definit potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile ulterioare, ca fiind diferenta dintre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal. La suma obtinuta se adauga cheltuielile nedeductibile si se scad veniturile neimpozabile.

La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor. Asadar: Pi = V - C - Vn + Cn - RP - Af - Pf unde: Pi - profit impozabil V - veniturile realizate din orice sursa intr-un an fiscal C - cheltuielile efectuate in scopul realizarii veniturilor Vn- veniturile neimpozabile Cn - cheltuielile nedeductibile RP - rezerve, provizioane Af - amortizarea fiscala Pf - pierderea fiscala Din formula de calcul a profitului impozabil rezulta ca baza impozabila a impozitului pe profit se determina pornind de la veniturile si cheltuielile inregistrate de persoana juridica in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, potrivit reglementarilor contabile veniturile sunt sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitatea curenta, cat si castigurile din orice alte surse. Veniturile sunt din exploatare, financiare si extraordinare, in functie de activitatea desfasurata de societate. Contabilitate cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, in cheltuieli din exploatare, financiare si extraordinare. In vederea stabilirii bazei impozabile, Titlul II din Codului fiscal, imparte cheltuielile in trei grupe: -deductibile -cu deductibilitate limitata -nedeductibile

Potrivit dispozitiilor art. 21, cheltuieli deductibile sunt acele cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. Cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile sunt cheltuielile inregistrate cu realizarea si comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor. Referitor la intrebarea d-voastra privind deductibilitatea cheltuielilor ocazionate de organizarea unei manifestari recreative pentru salariati, ne sunt necesare informatii privind: - natura manifestarii, respectiv daca este vorba de un concurs profesional incheiat cu premii, - daca serbarea a avut loc ca urmare a implinirii unui eveniment legat de firma, - daca au fost invitate si persoane straine de firma, cum ar fi beneficiarii produselor sau serviciilor dvoastra (clientii firmei), - daca evenimentul este datorat prezentarii si popularizarii unui produs nou, - daca s-a desfasurat in alta localitate, - alte informatii de aceeasi natura. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare prevede urmatoarele cheltuieli deductibile:
- cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor; - cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat;

Formarea profesionala, este reglementata in Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificarile ulterioare si in Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, cu modificarile ulterioare. Formarea profesionala se organizeaza pe niveluri de pregatire, profesii, ocupatii, meserii si specialitati, tinandu-se cont de nevoile angajatorilor, de competentele de baza ale adultilor, de cerintele posturilor pe care acestia le ocupa si de posibilitatile lor de promovare sau de incadrare in munca. Formarea si perfectionarea profesionala se realizeaza prin programe de formare profesionala, ce cuprind totalitatea activitatilor de pregatire teoretica si/sau practica pentru ocupatii, meserii, specialitati si profesii cuprinse in Clasificarea ocupatiilor din Romania -C.O.R. Societatile comerciale, trebuie sa ia toate masurile sa asigure conditii salariatilor pentru a avea acces la formare profesionala. Drepturile si obligatiile ce revin angajatorilor si salariatilor in perioada in care salariatii participa la programele de formare profesionala sunt prevazute in contractul colectiv sau, dupa caz, in contractul individual de munca. Formele de realizare a formarii profesionale a adultilor sunt: a) cursuri organizate de furnizorii de formare profesionala; b) cursuri organizate de angajatori in cadrul unitatilor proprii; c) stagii de practica si specializare in unitati din tara sau din strainatate;

d) alte forme de pregatire profesionala prevazute de lege.

- cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

In cazul in care activitatile de promovare pe piete existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri genereaza cheltuieli cu bunuri din productia proprie sau prestarea de servicii, in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, acestea sunt deductibile la determinarea profitului impozabil. Celelalte cheltuieli nu sunt deductibile in situatia in care societatea realizeaza pierdere contabila din cumularea rezultatului curent cu cel reportat sau nu se afla inauntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale. Analiza in vederea acordarii deductibilitatii cheltuielilor de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii se efectueaza pe baza rezultatului contabil curent, respectiv reportat. Profitul in exercitiul curent reprezinta rezultatul contabil cumulat al lunii, respectiv trimestrului, dupa caz, urmand a se efectua regularizari periodice.
- Cheltuielile de protocol, deductibile la calculul profitului impozabil in limita cotei de 2%.

Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile. Sugestia noastra este sa aveti o hotarare a consiliului de administratie cu privire la organizarea evenimentului si a surselor din care este finantat. Deductibile pot fi numai cheltuielile care pot fi incadrate in grupele recunoscute de legea fiscala, mai sus prezentate. Daca societatea este cu capital privat, o parte a cheltuielilor aferente poate fi acoperita din dividendele asociatilor sau actionarilor. Mentionam ca si persoanele fizice (salariati sau nu) pot fi impozitate pentru avantajele primite.
Articol publicat in data 09-Oct-2006

Cheltuieli utilitati
La un contract de inchiriere intre societatea noastra si o persoana fizica, cheltuielile de intretinere, telefon, cablu, gaze, electricitate sosesc inregistrate pe numele proprietarului. Cum se inregistreaza in contabilitate? Sunt deductibile si evidentiez T.V.A.? Pentru facturile de utilitati (telefon, gaze, energie electrica) aferente spatiului inchiriat nu aveti posibitatea sa va exercitati dreptul de deducere a T.V.A. inscrise in documentele primite de la furnizori deoarece pe aceste documente nu este mentionat numele firmei dvs. cu precizarea datelor de identificare. Din punctul de vedere al impozitului pe profit, sunt deductibile cheltuielile de func-tionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate persona-la a unei persoane fizice, folosita si in scop personal. Deductibilitatea acestor cheltuieli se stabileste in limita corespunzatoare suprafetelor inchiriate conform contractului in-cheiat cu proprietarul persoana fizica. Dupa cum se poate constata, nu se considera de-ductibile cheltuielile de functionare si intretinere in situatia in care cladirea aflata in pro-prietatea persoanei fizice este destinata exclusiv inchirierii, fara a fi folosita si in scop personal. Daca va aflati in aceasta situatie, pentru a beneficia de dreptul de deducere a cheltuielilor si a T.V.A., va recomandam ca pe intreaga perioada a contractului de inchi-riere sa incheiati contracte cu furnizorii de utilitati, astfel incat facturile fiscale sa fie emise direct pe numele firmei dvs. in calitate de beneficiar al utilitatilor. In situatia in

care nu veti incheia contracte cu furnizorii de utilitati, facturile fiscale primite, platite si operate in registrul de casa pe baza chitantelor se inregistreaza pe cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal (contul 658 analitic distinct). In cheltuieli nedeductibile se inregistreaza de asemenea si valoarea T.V.A. inscrise pe facturile fiscale primite.
Articol publicat in data 19-Dec-2006

CONFIRMAREA SOLDURILOR DE CATRE PARTILE AFILIATE In temeiul art.7, alin (1), pct.21 din Codul fiscal, o persoana este afiliata cu alta persoana daca relatia dintre ele este definita de cel putin unul dintre urmatoarele cazuri: a) o persoana fizica este afiliata cu alta persoana fizica, daca acestea sunt sot/sotie sau rude pana la gradul al III-lea inclusiv. Intre persoanele afiliate, pretul la care se transfera bunurile corporale sau necorporale ori se presteaza servicii reprezinta pret de transfer; b) o persoana fizica este afiliata cu o persoana juridica daca persoana fizica detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot detinute la persoana juridica ori daca controleaza in mod efectiv persoana juridica; c) o persoana juridica este afiliata cu alta persoana juridica daca cel putin: (i) prima persoana juridica detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealalta persoana juridica ori daca controleaza persoana juridica; (ii) a doua persoana juridica detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la prima persoana juridica; (iii) o persoana juridica terta detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atat la prima persoana juridica, cat si la cea de-a doua. Informatiile solicitate privind confirmarea soldurilor de catre partile afiliate se refera la perioda de la inceputul anului curent de raportare pana la sfarsitul lunii curente de raportare. Acestea fac referire la furnizori, clienti, dividende, imprumuturi si documente justificative.
1.

FOAIA DE LUCRU PRIVIND FURNIZORII - cuprinde informatii referitoare la:

furnizorii de produse / servicii / leasing operational - inchirieri primite (cu exceptia mijloacelor fixe si a investitiilor in curs); furnizorii de imobilizari (mijloace fixe, active necorporale si investitii in curs) - inclusiv leasing financiar primit de catre Societatea Mea. In aceasta situatie vor fi completate urmatoarele informatii: - soldul datoriilor la sfarsitul perioadei de raportare, pentru urmatoarele conturi: 401x - Furnizori de produse / servicii / leasing operational - inchirieri catre Societatea Mea (cu exceptia imobilizarilor);

404x - Furnizori de imobilizari (inclusiv leasing financiar primit); 408xx - produse / servicii - Furnizori facturi nesosite pentru produse / servicii / leasing operational & chirii primite de catre Societatea Mea (cu exceptia imobilizarilor); 408xx - imobilizari - Furnizori facturi nesosite pentru cumpararea de imobilizari (inclusiv active necorporale); 419xx - Clienti creditori (avansuri primite de la clienti pentru Produse / servicii / leasing operational si chirii acordate de catre Societatea Mea ) [cu exceptia imobilizarilor]; 419xx - Clienti creditori (avansuri primite de la clienti pentru vanzarea de imobilizari) 462xx - Alti creditori din cumpararea de produse / servicii / leasing operational & chirii primite de catre Societatea Mea (cu exceptia imobilizarilor ); Alte conturi creditoare din cumpararea de produse / servicii / leasing operational & chirii primite de catre Societatea Mea (cu exceptia imobilizarilor)

- tranzactiile (achizitii) in cursul perioadei reprezinta totalitatea achizitiilor in perioada de la inceputul anului curent de raportare pana la sfarsitul lunii curente de raportare - acestea se defalca in urmatoarele categorii : achizitii de produse (fara taxe); achizitii de servicii (fara leasing operational sau inchirieri primite de catre Societatea Mea de la firme din grup / fara taxe); "achizitii" de leasing operational sau inchirieri "primite" de catre Societatea Mea de la firme din grup (fara taxe); achizitii de imobilizari (fara taxe); leasing financiar referitor la imobilizari, primit de catre Societatea Mea de la firmele din grup (fara taxe). FOAIA DE LUCRU PRIVIND CLIENTIi , cuprinde informatii referitoare la:

2.

- clienti din vanzarea produselor / serviciilor / leasing operational sau inchirieri; - clienti din vanzarea de imobilizari - inclusiv leasing financiar acordat de catre Societatea Mea. In aceasta situatie vor fi completate urmatoarele informatii: - soldul creantelor la sfarsitul perioadei de raportare, pentru urmatoarele conturi: 411x - Clienti din vanzarea de produse / servicii / leasing operational si inchirieri (cu exceptia Clientilor din vanzarea imobilizarilor); 411xx - Alti debitori din vanzarea de imobilizari / leasing financiar acordat de catre Societatea Mea 418xx - produse / servicii - Clienti facturi de intocmit pentru produse / servicii / leasing operational / inchirieri (cu exceptia imobilizarilor); 418xx - imobilizari - Clienti facturi de intocmit pentru vanzarea de imobilizari / leasing financiar furnizat de catre Societatea Mea; 409xx - Furnizori debitori (avansuri acordate furnizorilor pentru achizitiile de produse / servicii / leasing operational - inchirieri ) [cu exceptia imobilizarilor]; 23xxx - Avansuri acordate furnizorilor de imobilizari; 461xx - Alti debitori din vanzarea de produse / servicii / leasing operational inchirieri; 461xx - Alti debitori din vanzarea de imobilizari / leasing financiar acordat de catre Societatea Mea;

- tranzactiile (vanzari) in cursul perioadei reprezinta totalitatea vanzarilor de la inceputul anului curent de raportare pana la sfarsitul lunii curente de raportare - acestea se defalca in urmatoarele categorii : vanzari de produse in cursul perioadei (cu exceptia imobilizarilor / fara taxe);

vanzari de servicii in cursul perioadei (cu exceptia leasingului operational si a inchirierilor furnizate de catre Societatea Mea / fara taxe); leasing operational si inchirieri furnizate de catre Societatea Mea in cursul perioadei (fara taxe); vanzari de imobilizari in cursul perioadei (fara leasing financiar furnizat de catre Societatea Mea / fara taxe); leasing financiar furnizat de catre Societatea Mea in cursul perioadei - fara taxe (imobilizari)

3 FOAIA DE LUCRU PRIVIND CREANTELE DIN DIVIDENDE - cuprinde informatii legate de dividendele de primit / primite de la societatiile afiliate, in care Societatea Mea are interese de participare. Informatiile cerute sunt urmatoarele: soldul creantei inregistrate la sfarsitul perioadei de raportare privind dividendele de primit; venituri din dividende inregistrate de la inceputul anului curent de raportare pana la sfarsitul lunii de raportare curente.

4 FOAIA DE LUCRU PRIVIND DATORIILE DIN DIVIDENDE - cuprinde informatii legate de dividendele de plata catre societatiile afiliate, care au interese de participare in Societatea Mea. Informatiile cerute sunt urmatoarele: soldul datoriei inregistrate la sfarsitul perioadei de raportare privind dividendele de plata; total dividende de platit de la inceputul anului curent de raportare pana la sfarsitul lunii de raportare curente.

5. FOAIA DE LUCRU PRIVIND CREANTELE DIN IMPRUMUTURI - cuprinde informatii legate de imprumuturi acordate societatilor din cadrul grupului si dobanzile aferente. Informatiile cerute sunt urmatoarele: soldul creantei inregistrate la sfarsitul perioadei de raportare privind imprumuturile acordate, ramase de restituit; venituri din dobanzile (inclusiv veniturile asimilate acestora) la imprumuturile acordate inregistrate de la inceputul anului de raportare pana la sfarsitul lunii de raportare curente.

6. FOAIA DE LUCRU PRIVIND DATORIILE DIN IMPRUMUTURI - cuprinde informatii legate de imprumuturi primite de la societatile din cadrul grupului si dobanzile aferente. Informatiile cerute sunt urmatoarele: soldul datoriei inregistrate la sfarsitul perioadei de raportare privind imprumuturile ramase de rambursat; cheltuieli cu dobanzile (inclusiv veniturile asimilate acestora) aferente imprumuturile primite, inregistrate de la inceputul anului de raportare pana la sfarsitul lunii de raportare curente

7 FOILE DE LUCRU PRIVIND DETALII REFERITOARE LA DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE (facturi, documente de receptie, de livrare), care au stat la baza inregistrarii tranzactiilor in contabilitate. Informatiile referitoare la toate tranzactiile si soldurile cu societatile afiliate se vor completa atat in valuta cat si in RON si vor fi agreate cu balanta analitica/detaliile din conturile corespunzatoare. Toate aceste date se vor centraliza intr-un tabel. Se vor numi persoane responsabile cu aceasta activitate, care vor raspunde de buna desfasurare a operatiunilor in cauza. Tranzactiile facturate si in alte valute decat EUR, vor fi exprimate si in EUR, in vederea includerii in scrisorile de confirmare, luand in considerare cursurile valutare BNR valabile in ultima zi a lunii de raportare.
Articol publicat in data 01-Oct-2007

Contabilizarea avansurilor Contabilizarea avansurilor primite sau platite se face tinand seama de punctul 149 din Ordinul 1.752/2005: Avansurile acordate furnizorilor, precum i cele primite de la clieni se nregistreaz n contabilitate n conturi distincte. Desi in Ordinul 1.752/2005 nu sunt prevazute corespondente intre conturile de trezorerie si cele de avansuri totusi, tinand seama de faptul ca prin Codul fiscal art.155 alin.1 se acorda termen de facturare a avansurilor pana in a 15-a zi a lunii urmatoare incasarii avansului, nu putem ignora existenta acestor operatiuni care trebuiesc reflectate fidel in evidenta financiar-contabila. Avansurile platite, facand exceptie de TVA, functie de natura lor economica se contabilizeaza astfel: a) in cazul platii unui avans inainte de primirea facturii:

232 / 234 / 409 avansuri platite = 512/531 Disponibil in banca/casierie La data primirii facturii de la furnizor se compenseaza avansul platit: 401 / 404 Furnizori/Furnziori de imobilizari = 232 / 234 / 409 avansuri platite b) in cazul in care plata se face pe baza unei facturi de avans: 232 / 234 / 409 avansuri platite = 401 / 404 Furnizori/Furnziori de imobilizari si plata: 401 / 404 Furnizori/Furnziori de imobilizari = 512/531 Disponibil in banca/casierie La data primirii facturii se va avea in vedere punctul 69 alineatul 4 al Titlului VI din H.G. 44/2004: (4) Regularizarea facturilor emise pentru plati in avans se realizeaza prin stornarea facturii de avans la data emiterii facturii pentru contravaloarea integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. Stornarea se poate face separat sau pe aceeasi factura pe care se evidentiaza contravaloarea integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. Astfel: % = 401 / 404 Furnizori/Furnziori de imobilizari valoarea facturata in avans, cu semnul minus storno) cu semnul plus

232 / 234 / 409 avansuri platite

20x / 21x/ 3xx imobilizari necorporale/ corporale/stocuri

In cazul avansurilor incasate inregistrarile in contabilitate se vor face astfel: c) in cazul incasarii unui avans inainte de emiterea facturii: 512/531 Disponibil in banca/casierie = 419 Clienti creditori

La data emiterii facturii se compenseaza avansul incasat: 419 Clienti creditori = 411 Clienti d) in cazul in care incasarea se face pe baza unei facturi de avans emise: 411 Clienti = 419 Clienti creditori si incasarea: 512/531 Disponibil in banca/casierie = 411 Clienti La data emiterii facturii finale se va storna avansul facturat: 411 Clienti = % 7xx venituri cu valoarea totala a livrarii 419 Clienti creditori cu semnul minus pentru avans
Articol publicat in data 18-Iun-2

Organizarea contabilitatii Atat persoana juridica ce-si tine contabilitatea, cat si terte parti interesate, ca de pilda investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile publice mai ales cele cu atributiuni fiscale, angajatii au nevoie si sunt indreptatiti sa primeasca informatii cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie ale persoanei juridice respective. Conform art. 1 din L. contabilitatii, toate persoanele juridice, inclusiv statul, prin grija Ministerului Finantelor Publice si o parte din persoanele fizice. Nu numai persoanele juridice organizeaza contabilitate, ci si persoanele fizice care obtin venituri independente (altele decat veniturile a caror evidenta este inclusa deja in contabilitatea altcuiva exemplu, salariile). Mai mult, nu numai persoanele juridice a caror activitate are ca scop obtinerea de profit organizeaza contabilitate, ci si acelea care desfasoara activitati non-profit sau reprezentantele persoanelor juridice straine. Si in cazul acestora exista cel putin o alta persoana interesata de informatiile financiare ale persoanei in cauza. Contabilitatea poate fi organizata ca si contabilitate in partida dubla, fiind in acest caz insotita de contabilitatea de gestiune si contabilitate in partida simpla. Contabilitate a in partida dubla reprezinta regula. Aceasta presupune intocmirea balantei de verificare, a tuturor registrelor de contabilitate obligatorii si a situatiilor financiare anuale. In esenta, contabilitatea in partida dubla porneste de la ideea existentei unui echilibru intre ceea ce detine o intreprindere si sursele de proveninta a acelor bunuri. Pornindu-se de analiza contabila a tranzactiei, aceasta este transpusa in limbaj contabil prin intermediul unui articol contabil care cuprinde o formula contabila si o explicatie. Formula contabila simpla sau compusa exprima grafic modificarile produse de o tranzactie prin debitarea unuia sau mai multor conturi in corespondenta cu creditarea unui sau mai multor conturi. Scopul inregistrarii in contabilitate a tranzactiilor este acela de a intocmi situatia financiara. De fapt, in ultimii ani chiar si predarea la scoala a contabilitatii porneste de la explicarea situatiilor financiare anuale, iar standardele internationale de contabilitate au fost regandite ca si Standarde Internationale de Raportare Financiara.

Reglementarea contabila de baza in Romania este OMFP 1.752/2005. Acest ordin reprezinta reglementarea contabila nationala conforma cu reglementarea europeana, este deci regula de la care se fac exceptii. In functie de specificul activitatii sau de existenta proprietatii de stat, exista mai multe acte normative care reglementeaza modul de organizare si conducere a contabilitatii. De pilda, pentru persoanele juridice fara scop patrimonial - asociatii, fundatii sau alte organizatii de acest fel, partide politice, patronate, organizatii sindicale, culte religioase - contabilitatea se organizeaza si conduce pe baza O.M.F.P. nr. 1.969/2007 Anexa 1 (sistem simplificat de raportare financiara), dar se completeaza pentru activitati economice cu reglementarea de baza, pentru institutiile financiare nebancare actul normativ principal este Ordinul B.N.R. nr. 2/2006 etc. Contabilitate a in partida simpla, reprezinta exceptia. Aceasta presupune intocmirea unor formulare si registre contabile specifice sau comune pe economie, dar nu si intocmirea situatiilor financiare anuale. In esenta, acest sistem de contabilitate incomplet, aparut inaintea contabilitatii in partida dubla, porneste de la ideea inregistrarii simple doar a raporturilor intreprinderii cu tertii si doar intr -una din coloanele unui cont, fara sa se puna in corespondenta ceea ce detine o intreprindere cu sursa de provenienta a bunurilor respective. Actele normative principale privind acest tip de contabilitate sunt: O.M.F.P. nr. 1.969/2007 - Anexa 2 , care se refera la persoanele juridice. Nomenclatorul registrelor si formularelor cuprinde si formulare specifice cum ar fi "Situatia soldurilor elementelor de activ si de pasiv - cod 14.6.30/d, adaptabil in functie de specificul activitatii, iar ca si registre specifice ar fi registrele asociatiilor de proprietari. Situatia soldurilor ... se intocmeste lunar si are rol similar cu al balantei de verificare din contabilitatea in partida dubla.
Articol publicat in data 23-Iun-2008

Contabilitatea decontarilor in cadrul grupului

Multumim Revistei Romane de Monografii Contabile

expert contabil Monica Toma Contabilitatea decontarilor in cadrul grupului

Intr-o viziune restransa, am putea defini grupul ca fiind un ansamblu de entitati legate intre ele prin management si capital. In sens larg, denumirea de grup are inteles de conglomerat, trust, multinationala, holding. Cea mai reprezentativa forma de grup este cea de tip monopolist (holding-ul), constituita din entitati cu personalitate juridica distincta, care dispun de putere decizionala limitata, fata de entitatea care detine pachetul majoritar de actiuni. Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) dau definitia grupului ca fiind o societate-mama si toate filialele sale. Deci grupul de entitati reprezinta ansamblul constituit din mai multe entitati cu personalitate juridica distincta, unite intre ele prin interesele de participatie.

Dintre aceste entitati, una din ele este numita societate-mama, adica entitatea care detine controlul asupra celorlalte entitati. Care sunt cauzele aparitiei societatilor de grup? Se poate considera ca aparitia grupurilor de societati are drept cauza principala: globalizarea, respectiv expansiunea entitatilor puternice, care domina piata si care depasesc prin campul lor de actiune frontierele tarii de origine, precum si dezvoltarea pietelor financiare, care au permis crearea premiselor pentru libera circulatie a capitalurilor.

Teoria grupului este ca, atunci cand ansamblurile de entitati sunt foarte concentrate, puterea este detinuta, in fapt de o singura entitate, si anume de societatea-mama. In general, grupul de entitati urmareste: fie o strategie industriala, fie o strategie financiara.

In acest sens, ele incearca sa se orienteze spre maximizarea profitului, prin diversificare sau prin productie. O prima conditie pentru crearea unui grup este legata de procesele de achizitie a titlurilor de participare. Detinerea de astfel de titluri de participare este consecinta efectuarii unei game largi de operatiuni: majorare de capital social, participarea la cresterea capitalului social, achizitionarea de titluri de participare prin oferta publica de cumparare.

Principalul avantaj al constituirii grupurilor de entitati il reprezinta faptul ca se poate vedea o imagine de ansamblu asupra patrimoniului, respectiv asupra rezultatului unui grup de entitati, privit ca si cand ar fi vorba de o singura entitate. In acest fel este mult mai usoara luarea unor decizii la nivelul managementului si a investitorilor. Ce cuprind decontarile in cadrul grupului? Din punct de vedere contabil, contabilitatea decontarilor in cadrul grupului cuprinde: operatiile ce se inregistreaza reciproc si in aceeasi perioada de gestiune, atat in contabilitatea entitatii debitoare, cat si in contabilitatea entitatii creditoare; decontari intre asociati/actionari si entitate privind capitalul social; dividendele cuvenite actionarilor; alte decontari cu actionarii/asociatii, precum si conturile coparticipantilor referitoare la operatiunile efectuate in comun in cadrul asocierilor in participatie.

Consilierul Contabilitate te tine la curent cu toate modificarile aparute in legislatie! Garantie 30 de zile!
EXEMPLU Se considera 2 entitati:

entitatea A, societate-mama, ce detine 60% din actiunile societatii B si entitatea B, filiala a acesteia.

La data de 1 martie anul N, societatea-mama A acorda filialei sale un imprumut, in valoare de 100.000 lei, pe o perioada de 1 an, cu rata dobanzii de 5% pe an, platibila odata cu restituirea imprumutului. Intrucat entitatea afiliata este unitate de productie, avand acelasi obiect de activitate cu societatea-mama, la data de 10 aprilie anul N, societatea-mama transmite filialei sale materii prime in valoare de 5.000 lei in vederea sprijinirii activitatii de productie a acesteia. La 5 septembrie anul N, societatea-mama vinde filialei sale un mijloc fix, in valoare de 3.000 lei. Consideram ca, in contabilitatea societatii-mama, pretul de achizitie de 5.000 lei al mijlocului fix este complet amortizat. La 31 decembrie anul N, societatea B hotaraste distribuirea de dividende actionarilor sai, contravaloarea dividendelor cuvenite societatii mama fiind de 20.000 lei. Reflectarea in contabilitate la societatea-mama Inregistrarea acordarii imprumutului 4511 = 5121 100.000

D econtari intre entitatile afiliate Conturi la banci in lei Inregistrarea dobanzii anuale, percepute entitatii afiliate 766 Venituri din dobanzi 5.000

4518 = Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate

Incasarea dobanzii de la entitatea din grup 5121 = Conturi la banci in lei 4518 5.000 Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate

Restituirea imprumutului de catre filiala 4511 Decontari intre entitatile afiliate 100.000

5121 = Conturi la banci in lei

Inregistrarea acordarii de materii prime filialei sale 301 Materii prime 5.000

4511 = Decontari intre entitatile afiliate

Inregistrarea vanzarii mijlocului fix catre entitatea afiliata 7583 3.000 Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital

4511 = Decontari intre entitatile afiliate

Inregistrarea scoaterii din activ a mijlocului fix vandut si complet amortizat

281 = Amortizari privind imobilizarile corporale

2133 5.000 Mijloace de transport

Inregistrarea dividendelor de incasat din participatii 7611 20.000 Venituri din actiuni detinute la entitatile afiliate

4511 = Decontari intre entitatile afiliate

Reflectarea in contabilitate la filiala Inregistrarea primirii imprumutului 5121 = 4511 100.000 Conturi la banci in lei Decontari intre entitatile afiliate

Inregistrarea dobanzii de platit entitatii afiliate 4518 5.000 Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate

666 = Cheltuieli privind dobanzile

Plata dobanzii de la entitatea din grup 5121 Conturi la banci in lei 5.000

4518 = Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate

Restituirea imprumutului catre societatea-mama 5121 100.000 Conturi la banci in lei

4511 = Decontari intre entitatile afiliate

Inregistrarea primirii de materii prime de la societatea-mama 301 = 4511 5.000 Materii prime Decontari intre entitatile afiliate

Inregistrarea achizitionarii mijlocului fix de catre entitatea afiliata 2133 = 4511 3.000 Mijloace de transport Decontari intre entitatile afiliate

NOTA La consolidarea situatiilor financiare, societatea-mama va elimina toate tranzactiile reciproce regasite in conturile celor 2 societati (atat din conturile de terti, cat si in cele de venituri si cheltuieli), astfel incat in situatia consolidata sa ramana efectul acestor operatiuni o singura data. De exemplu, pentru vanzarea mijlocului fix de la societatea-mama la filiala, venitul inregistrat de catre societatea-mama in situatia individuala de 3.000 lei se va anula in consolidare, in contrapartida cu amortizarea descarcata la filiala.

Acest lucru se intampla deoarece in consolidare nu este admis sa se inregistreze venituri realizate intra-grup. Aceasta inseamna ca la nivel de grup respectivul activ va fi in continuare mentinut activ integral amortizat. Intrucat plata vanzarii respectivului activ nu a fost realizata la data bilantului consolidat, soldul reprezentand creanta la societateamama va fi eliminat in contrapartida cu datoria inregistrata la filiala. Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul Contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro. In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
Articol publicat in data 12-Mar-2009

Contabilitatea dezmembrarilor auto

drd. Adelina Blajanu Contabilitatea dezmembrarilor auto Activitatea de dezmembrari auto este reglementata de urmatoarele acte normative: Ordonanta Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea operatorilor economici care desfasoara activitati de reparatii, de reglare, de modificari constructive, de reconstructie a vehiculelor rutiere, precum si de dezmembrare a vehiculelor uzate cu modificarile si completarile ulterioare, privind autorizarea operatorilor economici care desfasoara activitati de reparatii, reglare, de modificari constructive, de reconstructie a vehiculelor rutiere, precum si de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz, modificata si completata de Ordonanta Guvernului nr. 36/2005; Ordin nr. 62 din 12/08/2003 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 536/1997 pentru aprobarea Reglementarilor privind certificarea si/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb si materialelor utilizate la vehicule rutiere, precum si evaluarea capabilitatii tehnice si autorizarea agentilor economici care presteaza servicii de reparatie, reglare si/sau desfasoara activitate de reconstructie a vehiculelor rutiere RNTR 4, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fara stapan abandonate pe terenuri apartinand domeniului public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale; Hotararea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz; Hotararea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate; Ordonanta de urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

Activitatea de dezmembrare auto nu se poate desfasura decat in urma obtinerii autorizatiei de functionare de la Regia Autonoma Registrul Auto Roman, organism tehnic specializat al Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, avand in vedere raportul de evaluare a capabilitatii tehnice a agentului economic, intocmit de personalul propriu certificat pentru evaluarea conformitatii pe baza reglementarilor si normelor tehnice elaborate de minister. Eliberarea autorizatiei tehnice de catre R.A.R. este conditionata de prezentarea de catre solicitant a avizului de functionare, termenul de eliberare fiind de 30 de zile de la data

solicitarii. Avizul de functionare se solicita in scris, la cerere fiind obligatorie anexarea urmatoarelor documente: copie de pe certificatul de inregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz; cazier judiciar al asociatilor si administratorului operatorului economic solicitant; imputernicire scrisa din partea administratorului operatorului economic pentru depunerea solicitarii.

Avizul de functionare nu se elibereaza solicitantilor daca acestia se afla in una dintre urmatoarele situatii: asociatii sau administratorul operatorului economic au fost condamnati prin hotarari judecatoresti ramase definitive pentru infractiuni de omor, lovire si vatamare cauzatoare de moarte, vatamare corporala grava, talharie, ultraj, furtul unui autovehicul, fals sau uz de fals; operatorul economic a fost depistat anterior ca desfasoara activitati neautorizate de dezmembrare a vehiculelor...

Ti se pare interesant subiectul pe care l-ai urmarit? Este primul pas acesta in care realizezi ca poti elimina bataile de cap! Fa-l pe urmatorul: alege macar una din Monografiile Contabile propuse pe www.monografiicontabile.monografii.ro va face diferit de toti ceilalti colegi din departamentul Contabilitate. Garantam inlaturarea totala a starii tale de stres si inlocuirea ei cu o stare de spirit de invingator! Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul Contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro. In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
Articol publicat in data 15-Apr-2009 <P

Multumim Revistei Romane de Monografii Contabile ! Contabilitatea exportului de marfuri in comision Prin activitatea de import-export se realizeaza schimbul de bunuri si servicii pe piata internationala si se asigura participarea statelor la cooperarea internationala, comertul international fiind unul din principalii factori de dezvoltare economica. Legislatia comunitara privind regimul exporturilor stabileste cadrul general aplicabil exporturilor din statele Membre ale Comunitatii Europene, pe baza principiului libertatii de a exporta. Modalitatea de inregistrare in contabilitate a exporturilor, precum si taxele aferente se realizeaza pe baza legislatiei nationale in domeniu. Partile participante in cadrul exportului in comision

In cazul exportului in comision, sunt 3 parti participante: vanzatorul, cumparatorul si intermediarul (societatea de export).

Pe cale de consecinta, in cazul exportului in comision sunt incheiate 2 contracte: un contract de vanzare-cumparare intre vanzator si cumparatorul marfurilor si un contract de comision incheiat intre exportator si intermediar.

Din punct de vedere juridic, contractele de comision imputernicesc societatile intermediare sa indeplineasca actele de comert in nume propriu, dar in contul clientului, in schimbul unui comision pentru serviciile prestate. Prin urmare, in cadrul unui contract de comision nu se transfera proprietatea bunurilor, ci doar se intermediaza contractele de vanzare-cumparare internationale. Din punct de vedere contabil, problema se pune la nivelul societatii de intermediere, in speta cu privire la modalitatea de evidentiere in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor. Exportul de marfuri in comision genereaza aproximativ aceleasi tipuri de venituri si cheltuieli ca si exportul pe cont propriu, astfel ca in cadrul societatilor de intermediere se inregistreaza venitul din prestarea de servicii si se colecteaza, in scopul intermedierii exportului, numai cheltuieli de natura cheltuielilor administrative. Celelalte incasari si plati se fac in contul tertilor (exportator si entitati prestatoare de servicii), reflectarea lor in contabilitate efectuandu-se cu ajutorul conturilor de terti in contrapartida cu cele de trezorerie.

Consilierul Contabilitate te tine la curent cu toate modificarile aparute in legislatie! Garantie 30 de zile!
EXEMPLU Se considera o societate comerciala A, care exporta marfuri in comision in urmatoarele conditii: valoarea marfurilor la unitatea producatoare 10.000 euro, la cursul de 4,23 lei/euro; costul asigurarii marfurilor 100 euro, la un curs de 4,23 lei/euro; costul transportului extern 250 euro, la un curs de schimb 4,23 lei/euro; valoarea negociata la portul de descarcare marfa (CIF) 10.350 euro; comisionul societatii de export (intermediar) 10% calculata la valoarea marfurilor la portul de incarcare, mai putin transportul si asigurarea (FOB); cheltuieli de administratie 3.000 lei; incasarea contravalorii marfurilor de la clientul extern se face la un curs de 4,5 lei/euro; plata furnizorilor se face la un curs de 4 lei/euro.

Cursul de schimb valutar de la data facturarii este de 4,23 lei/euro. Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor aferente exportului

1. Facturarea marfurilor catre clientul extern 411 = % Clienti analitic distinct 401 clienti externi Furnizori analitic distinct producator 401 Furnizori analitic distinct asigurari 401 Furnizori analitic distinct transportator 43.870,5 42.300

423

1.057,5

2. Inregistrarea comisionului negociat

411 Clienti analitic distinct producator

704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate

4.230

3. Retinerea comisionului de la unitatea producatoare 401 = Furnizori analitic distinct producator 4 11 Clienti analitic distinct producator 4.230

4. Incasarea contravalorii facturii emise de la clientul extern 5124 = Conturi la banci in valuta % 411 Clienti analitic distinct clienti externi 765 Venituri din diferente de curs valutar 46.575 43.870,5

2.704,5

5. Achitarea contravalorii valorii produselor catre unitatea producatoare 401 = % 38.070 Furnizori analitic 5124 36.000 distinct producator Conturi la banci in valuta 756 2.070 Venituri din diferente de curs valutar

6. Achitare contravaloare asigurare 401 Furnizori analitic distinct asigurari % 423 5124 400 Conturi la banci in valuta 765 23 Venituri din diferente de curs valutar =

7. Achitare contravaloare transport 401 = Furnizori analitic distinct transportator % 5124 1.480,5 1.400

Conturi la banci in valuta 765 80,5 Venituri din diferente de curs valutar

8. Inregistrare cheltuieli de administratie 641 = 421 Cheltuieli cu Personal remuneratii salariile personalului ATENTIE! datorate

3.000

Este important de mentionat ca pentru marfurile exportate in Uniunea Europeana taxele de export sunt zero. Pentru exportul marfurilor in celelalte tari, comisionul vamal este 0,5%. Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul Contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro. In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
Articol publicat in data 10-Mar-2009

Reflectarea cheltuielilor in situatiile financiare anuale

<P

Cuvinte cheie: contul de profit si pierdere prezentarea cheltuielilor corectia in rosu corectia in contabilitate

Reflectarea cheltuielilor in situatiile financiare anuale Una dintre componentele principale ale situatiilor financiare anuale este contul de profit si pierdere. In acest document de sinteza sunt reflectate, pe de o parte, veniturile, iar pe de alta cheltuielile efectuate de intreprindere in perioada respectiva de raportare. Contul de profit si pierdere este modalitatea principala de reflectare a cheltuielilor in situatiile financiare anuale. Iata cele mai importante aspecte pe care trebuie sa le aveti in vedere la prezentarea cheltuielilor: principiile aplicabile recunoasterii cheltuielilor prin opozitie cu investitiile (vezi capitolul P 63 Principii si politici contabile); caracterul complet al cuprinderii acestora; claritatea prezentarii si relevanta detaliilor oferite utilizatorilor situatiilor financiare.

Reflectarea cheltuielilor se realizeaza prin prezentarea structurata, dupa un model cunoscut utilizatorilor din tara noastra, care respecta in buna masura si practica internationala in domeniu. In situatiile financiare, cheltuielile reflectate reprezinta rulajele conturilor de cheltuieli din care s-au eliminat corectiile in negru. Pentru a nu afecta rulajele, multi profesionisti contabili romani prefera sa lucreze inca in sistemul corectii in rosu. Istoric, denumirea acestei modalitati de corectie provine din obiceiul de a se scrie cu rosu in registre sumele care trebuiau scazute, pentru a le identifica mai usor si pentru a usura calculul. Astazi, acest procedeu inseamna numai inregistrarea de sume negative de aceeasi parte a contului cu sumele de corectat. Inregistrarea de operatii contabile cu semn negativ in scopul corectiei nu este totusi obligatorie pentru a putea produce situatii financiare corecte, asa cum cred majoritatea profesionistilor contabili de la noi. Logica imediata a corectiei unei note contabile eronate cere inregistrarea unei operatii inverse, cu aceeasi suma. Daca fisei unui cont de cheltuieli i se ataseaza o listad e corectii care arata ca o anumita suma a acestor corectii trebuie scazuta din rulajul contului pentru a reda volumul corect al cheltuielilor, problema este solutionata. Majoritatea sistemelor automate de calcul pentru contabilitate pot fi programate cu usurinta in acest sens. Decontarea cheltuielilor asupra contului 121 Profit si pierdere nu este afectata de aceasta modalitate de lucru, ea facandu-se in orice caz pe baza soldului lunar al contului inainte de inchidere. Structura cheltuielilor in contul de profit si pierdere Lista de control Prezentarea cheltuielilor in contul de profit si pierdere include:

cheltuielile materiale, inclusiv cele privind utilitati; cheltuielile privind marfurile; ajustarile de valoare pentru imobilizari (acelea care se suporta din rezultatul exercitiului); ajustari de valoare ale activelor circulante; alte cheltuieli de exploatare; cheltuieli privind prestatiile tertilor; cheltuieli privind impozite si taxe; cheltuieli cu despagubiri, donatii, active cedate; ajustari de provizioane; cheltuieli financiare; cheltuieli extraordinare.

Fiecare grupa de cheltuieli (privind exploatarea, financiare si exceptionale) se totalizeaza separat si serveste la determinarea in mod separat a rezultatului curent, financiar si exceptional, prin scaderea lor din venituri. In finalul contului de profit si pierdere se prezinta si o rubrica de Total cheltuieli, cu scopul de a permite calculul rezultatului brut.

Articol publicat in data 27-Feb-2006

REGULARIZAREA FACTURILOR FISCALE EMISE PENTRU PLATI IN AVANS Regularizarea consta in stornarea facturii de avans la data emiterii facturii fiscale pentru contravaloarea integrala a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate. Stornarea se poate face separat sau pe aceeasi factura fiscala pe care se evidentiaza intreaga valoarea a bunurilor livrate sau tariful total al serviciilor prestate. FACTURI EMISE PENTRU REDUCERI COMERCIALE PE BAZA DE CUPOANE VALORICE In situatia reducerilor de pret acordate de producatorii sau distribuitorii de bunuri pe baza de cupoane valorice, facturile de reducere se intocmesc direct pe numele comerciantilor care au acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali, chiar daca initial facturile de livrare a bunurilor pentru care se acorda aceste reduceri de pret au fost emise de producatori sau distribuitori catre diversi intermediari cumparatorirevanzatori. La rubrica Cumparator se inscriu datele de identificare ale cumparatorului care a acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali. Daca producatorii sau distribuitorii de bunuri incheie contracte cu firme specializate in administrarea cupoanelor valorice, facturile de reduceri de pret se intocmesc astfel:

producatorii sau distribuitorii emit o singura factura fiscala cu semnul minus pentru valoarea reducerilor de pret acordate in cursul unei luni si a T.V.A.

Factura trebuie sa cuprinda mentiunea reduceri de pret acordate in baza cupoanelor valorice conform anexei, iar anexa trebuie sa contina informatii din care sa rezulte valoarea reducerilor de pret acordate de un producator sau distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. La rubrica Cumparator se inscriu datele de identificare ale firmei specializate in administrarea cupoanelor valorice. firmele specializate in administrarea cupoanelor valorice emit catre fiecare comer ciant o singura factura fiscala cu semnul minus pentru toate bunurile in cauza. Pe factura se inscrie:

1. 2.

valoarea reducerilor de pret acordate de producatori sau distribuitori in cursul unei luni si a T.V.A. aferente; emiterea mentiunea reduceri de pret acordate in baza cupoanelor valorice conform ane- facturii de xei. Anexa trebuie sa contina informatii din care sa rezulte valoarea reducerilor reducere de pret acordate de un producator sau distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri;

la rubrica Furnizor: datele de identificare ale firmei specializate in adminis trarea cupoanelor valorice. CORECTAREA DOCUMENTELOR Datele eronate inscrise in facturi fiscale sau alte documente legale se pot corecta astfel:
cand documentul nu a fost transmis beneficiarului: se anuleaza si se emite un
document;

document; cand documentul a fost transmis beneficiarului: se emite un nou document care trebuie sa cuprinda: informatiile din documentul initial; numarul si data documentului corectat; valorile cu semnul minus; informatiile si valorile corecte. ! Documentele de corectie trebuie inregistrate in jurnalul de vanzari (la furnizor) si jurnalul de cumparari (la beneficiar) si preluate in deconturile intocmite de furnizor/beneficiar pentru perioada in care a avut loc corectarea. FORMULARE TIPIZATE CU REGIM SPECIAL, COMUNE PE ECONOMIE Incepand cu data de 1 iulie 2004, urmatoarele formulare tipizate cu regim special, comune pe economie se executa prin imprimarea datelor de identificare pentru fiecare utilizator, asa cum se prevede prin O.M.F.P. nr. 1.849 din 22 decembrie 2003, modificat si completat prin O.M.F.P. nr. 527 din 9 aprilie 2004: aviz de insotire a marfii cod 14-3-6/A chitanta cod 14-4-1 factura fiscala cod 14-4-10/A factura cod 14-4-10/aA bon comanda chitanta (TVA) cod 14-4-11 bon comanda chitanta cod 14-4-11/a chitanta chirii cod 14-4-1/b chitanta inchirieri obiecte cod 14-4-1/m nota de plata numerar ospatar cod 11-4-6 nota de plata virament cod 11-4-6/a formulare nota de plata numerar hotel cod 27-3-14/a tipizate chitanta (Quittung, Attestation, Receipt) cod 6-8-4 cu regim bon comanda chitanta (foto) cod 6-8-23 special bon de comanda chitanta curatatorie, spalatorie cod 14-4-1/d borderou de incasari-vanzari cod 14-50-51 nota de predare-restituire cod 14-50-56 bon de comanda chitanta service auto cod AUTO 14-4-11 monetar cod 14-50-61 buletin de schimb valutar bon cu valoare fixa cod 6-8-31 bon de macinis cod 6-3-10/A extras din borderoul de plati cod 14-4-20 bilet de intrare spectacol cod 14-4-80 fisa de magazie a formularelor cu regim special cod 14-3-8/b

Datele de identificare se executa pe fiecare exemplar original si contin urmatoarele date de informatii: denumirea firmei; numarul de inmatriculare la oficiul registruluiidentificare comertului; codul unic de inregistrare; atributul fiscal; sediul social; contul bancar; ! capitalul social. Daca pe parcursul desfasurarii activitatii apar modificari ale denumirii firmei, a sediului social sau a contului bancar, acestea pot fi operate in antetul formularelor prin inscriere manuala sau prin aplicarea unei stampile care sa cuprinda datele de identificare actualizate. Aceste date se completeaza prin imprimare si pe formularele tipizate specifice anumitor utilizatori, pentru care acestia au primit aprobare de la Ministerul Finantelor Publice. Important: Formularele cu regim special de inscriere si numerotare utilizate de sediile secundare trebuie sa die personalizate cu datele de identificare a persoanei juridice. Elementele de identificare a sediului secundar se pot pretipari pe fiecare exemplar original sau se inscriu in momentul emiterii formularului respectiv. DATE SUPLIMENTARE CE SE INSCRIU PE FACTURI Pe facturile fiscale intocmite pe formularele personalizate, la rubrica furnizor, sub datele imprimate personalizate trebuie inscrise urmatoarele date, in functie de natura operatiei taxabile: in situatia autofacturarii operatiunilor taxabile de catre firmele platitoare de T.V.A.: numele si adresa persoanei stabilite in strainatate 1 Important: Autofacturarea se efectueaza de catre: Beneficiarii de prestari de servicii efectuate de prestatori cu sediul in strainatate; Beneficiarii operatiunilor de leasing extern in situatia facturilor emise de un reprezentant fiscal: numele persoanei stabilite in strainatate pe care o reprezinta; codul de identificare fiscala atribuit reprezentantului fiscal pentru persoana stabilita in strainatate. Important: Utilizatorii trebuie sa solicite executarea formularelor tipizate cu regim special, comune pe economie, avand imprimate in modelul formularelor sigla, emblema sau elemente grafice de identificare , in diferite culori. Formularele se executa pe baza de comenzi ferme de formulare tipizate adresate unitatilor abilitate care functioneaza sub supravegherea Companiei Nationale Imprimeria Nationala S.A. Termenul de livrare pentru formularele solicitate de utilizatori este de maximum 15 zile de la inregistrarea comenzii ferme. !In urmatoarele cazuri nu se primesc comenzi pentru formulare tipizate cu regim special:
1. firmele care solicita formularele se afla in una dintre urmatoarele situatii: nu au depus declaratiile fiscale sau situatiile financiare la termenele de depunere; nu au fost gasiti, in mod repetat, la domiciliul fiscal declarat sau la sediul social inregistrat,

2.

cu ocazia actiunilor de inspectie fiscala; ca urmare a constatarilor efectuate la sediul social cu ocazia inspectiei fiscale, organul fiscal a depus o sesizare penala in legatura cu modul de gestionare si utilizare a documentelor fiscale;

firmele care solicita formularele se afla in evidenta speciala. Inregistrarea in evidenta speciala se opereaza numai daca firmele respective nu au depus declaratii fiscale si situatii financiare in decurs de 12 luni consecutive sau nu au efectuat plati datorate catre bugetul general consolidat.

3. OBLIGATII PRIVIND EVIDENTA OPERA}IUNILOR IMPOZABILE SI DEPUNEREA DECONTULUI 1 Tinerea evidentei contabile pentru determinarea: a. bazei de impozitare; b. T.V.A. colectate pentru livrarile de bunuri, prestarile de servicii efectuate si pentru avansurile incasate; c. T.V.A. deductibile aferente achizitiilor. 2 Asigurarea conditiilor necesare pentru:
1. 2. 3. a. emiterea documentelor; b. prelucrarea informatiilor; c. conducerea evidentelor pe baza jurnalului de vanzari si cumparari.

3 Furnizarea justificarilor necesare organelor fiscale in vederea stabilirii operatiunilor realizate atat la sediul principal, cat si la subunitati. 4 Contabilizarea distincta a veniturilor si cheltuielilor rezultate din operatiunile asocierilor in participatiune. Conform contractului incheiat intre parti, drepturile si obligatiile legale privind T.V.A. revin asociatului care contabilizeaza veniturile si cheltuielile. La sfarsitul perioadei de raportare, veniturile si cheltuielile, inregistrate pe naturi, se transmit pe baza de decont fiecarui asociat, in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie. Daca intre partile contractuale au loc decontari in afara decontului de asociere, operatiunile se impoziteaza cu T.V.A. DOCUMENTE SPECIFICE DE TINERE A EVIDENTEI Prin O.M.F.P. nr. 171 din 23 ianuarie 2004, completat si modificat prin O.M.F.P. nr. 527 din 9 aprilie 2004, au fost reglementate documentele specifice de tinere a evidentei T.V.A. colectate si T.V.A. deductibile, acestea fiind: jurnalul pentru vanzari, borderoul de vanzari (incasari), borderoul cuprinzand livrarile de bunuri si/sau prestari de servicii pentru care nu se emite factura fiscala si jurnalul pentru cumparari. 1 JURNALUL PENTRU VANZARI Este utilizat ca:
:

jurnal auxiliar pentru inregistrarea livrarilor de bunuri si/sau a prestarilor de servicii; document de stabilire lunara sau trimestriala, dupa caz, a T.V.A. colectate; document de control al unor operatiuni inregistrate in contabilitate.

Important:

Acest jurnal se completeaza atat de persoanele impozabile platitoare de T.V.A., cat si de persoanele impozabile care se afla in regim special de scutire. Pe baza acestui jurnal, persoanele impozabile care sunt in regim special de scutire tin evidenta operatiunilor taxabile si a operatiunilor scutite cu drept de deducere numai pentru a face dovada ca nu au depasit plafonul de scutire stabilit. RENTROP & STRATON Modul de completare de catre platitorii de T.V.A.:
:

se intocmeste intr-un exemplar, pe formulare tipizate sau cu ajutorul tehnicii de calcul, cu respectarea modelului formularului tipizat, avand paginile numerotate, in care se inregistreaza, fara stersaturi si spatii libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a T.V.A. colectate; 1. se completeaza pe baza urmatoarelor documente: a) documente tipizate comune si specifice (facturi fiscale sau alte documente legal 2. aprobate) privind livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii; b) borderou de vanzare (incasare); c) raport fiscal de inchidere zilnica emis de casele de marcat; prestarile de servicii si livrarile de bunuri pentru care locul prestarii, respectiv locul livrarii nu sunt considerate a fi in Romania efectuate de persoane impozabile inregistrate ca platitori de T.V.A., se evidentiaza pe baza facturilor externe emise; pentru operatiunile pentru care se aplica reguli speciale, platitorii de T.V.A. sunt obligati sa tina jurnale de vanzari separate de operatiunile pentru care se aplica regimul normal de T.V.A. in care se evidentiaza doar totalul documentului de vanzare inclusiv T.V.A. (operatiunile de intermediere in turism, vinzarea bunurilor second-hand, vanzarea bunurilor prin casele de amanet); importatorii platitori de T.V.A. care au obtinut certificate de exonerare de la plata

T.V.A. evidentiaza baza de impozitare si taxa aferenta importului pe baza declaratiei vamale de import sau a actului constatator emis de autoritatea vamala;

platitorii de T.V.A., beneficiari atat ai serviciilor taxabile realizate de persoane impozabile stabilite in strainatate, cat si ai operatiunilor de leasing extern, inre-gistreaza baza de impozitare si taxa aferenta pe baza facturii fiscale emise prin autofacturare; daca perioada fiscala este trimestrul, platitorii de T.V.A. totalizeaza informatiile numai la finele trimestrului.

BORDEROUL DE VANZARE (INCASARE) Este utilizat ca:

:

document de centralizare zilnica a vanzarilor (incasarilor) pentru care nu se emite factura fiscala sau alte documente legal aprobate si numai in situatia in care unitatile respective nu au obligatia sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale; document de inregistrare a vanzarilor (incasarilor) in Jurnalul pentru vanzari; document de stabilire a T.V.A. colectate.

Modul de completare de catre platitorii de T.V.A.:

:

se intocmeste intr-un exemplar, pe formulare tipizate sau cu ajutorul tehnicii de calcul, cu respectarea modelului formularului tipizat, avand paginile numerotate, pe baza monetarelor sau a documentelor de centralizare a vanzarilor (incasarilor) pe puncte de lucru.

completarea jurnalului pentru vanzari de catre platitorii de T.V.A. utilizarea borderoului de vanzare/incasare completarea borderoului utilizarea borderoului de livrari/ prestari pentru care nu se emite factura completarea jurnalului pentru cumparari
3 BORDEROUL CUPRINZAND LIVRARI DE BUNURI {I/SAU PRESTARI DE SERVICII PENTRU CARE NU SE EMITE FACTURA FISCALA

BORDEROUL CUPRINZAND LIVRARI DE BUNURI {I/SAU PRESTARI DE SERVICII PENTRU CARE NU SE EMITE FACTURA FISCALA

Este utilizat ca:

:

document pentru inregistrarea T.V.A. pentru alte operatiuni care se considera livrari de bunuri si prestari de servicii, dar pentru care nu se emite factura fiscala. In aceasta categorie se incadreaza: a) bunurile constatate lipsa din gestiune pentru care este obligatorie colectarea T.V.A.; b) bunurile achizitionate sau fabricate de orice firma, care sunt utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata, sau pentru a fi puse gratuit la dispozitia altor persoane, in masura in care s-a dedus T.V.A. pentru aceste bunuri; c) bunurile distribuite din activele unei firme catre actionarii sau asociatii sai, efectuate cu ocazia lichidarii; d) orice distribuire de bunuri din activele unei firme catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a societatii; e) prestarile de servicii efectuate in mod gratuit de catre o persoana impozabila, in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica pentru uzul personal al angajatilor sai sau a altor persoane; Modul de completare:
:

se intocmeste intr-un exemplar, pe formulare tipizate sau cu ajutorul tehnicii de calcul, cu respectarea modelului formularului tipizat, avand paginile numerotate, pe baza datelor din contabilitate. 4 JURNALUL PENTRU CUMPARARI Este utilizat ca:
:

jurnal auxiliar pentru inregistrarea achizitiilor de bunuri si servicii; document de stabilire lunara sau trimestriala a T.V.A. deductibile; document de control al unor operatiuni inregistrate in contabilitate.

Modul de completare:

se intocmeste intr-un exemplar, pe formulare tipizate sau cu ajutorul tehnicii de calcul, cu respectarea modelului formularului tipizat, avand paginile numerotate, in care se inregistreaza, fara stersaturi si spatii libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a T.V.A. deductibile; se completeaza pe baza urmatoarelor documente: a) factura fiscala in original emisa pe numele firmei de catre o persoana impo-zabila platitoare de T.V.A.; b) declaratia vamala de import sau un act constatator emis de autoritatile vamale

pentru importul de bunuri; c) alte documente specifice aprobate prin H.G. nr. 831/1997; d) bonurile fiscale emise conform O.U.G. nr. 28/1999 pentru achizitionarea carbu rantilor auto; e) factura fiscala speciala pentru achizitiile de bunuri supuse accizelor; f) facturile fiscale sau alte documente legale emise pe numele salariatilor unei persoane impozabile aflati in deplasare in interesul serviciului;
1. 2. platitorii de T.V.A. cu regim mixt au obligatia sa intocmeasca jurnale separate pentru: a) achizitii de bunuri sau servicii destinate realizarii de operatiuni care dau drept de deducere a T.V.A. b) achizitii de bunuri sau servicii destinate realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere a T.V.A.; c) achizitii de bunuri sau servicii destinate atat realizarii operatiunilor care dau drept de deducere, cat si celor care nu dau drept de deducere a T.V.A.;

se utilizeaza de asemenea jurnale de cumparari separate de operatiunile pentru care se aplica regimul normal de T.V.A. pentru achizitiile destinate realizarii operatiunilor pentru care se aplica reguli speciale (operatiunile de intermediere in turism, vanzarea bunurilor second-hand, vanzarea bunurilor prin casele de amanet); importatorii platitori de T.V.A. care au obtinut certificate de exonerare de la plata

T.V.A. evidentiaza baza de impozitare si taxa aferenta importului pe baza declaratiei vamale de import sau a actului constatator emis de autoritatea vamala;

platitorii de T.V.A. beneficiari atat ai serviciilor taxabile realizate de persoane impozabile stabilite in strainatate, cat si a operatiunilor de leasing extern, inregistreaza baza de impozitare si taxa aferenta pe baza facturii fiscale emise prin autofacturare; daca perioada fiscala este trimestrul, platitorii de T.V.A. totalizeaza informatiile numai la finele trimestrului.

DEPUNEREA DECONTULUI DE T.V.A. Pentru platitorii de T.V.A. (reglementat prin O.M.F.P. nr. 256/2004) Decontul de T.V.A. trebuie intocmit si depus la organul fiscal teritorial la urmatoarele termene: lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se depune decontul, de catre persoanele impozabile pentru care perioada fiscala este luna calendaristica; trimestrial, pana la data de 25 a primei luni din trimestrul urmator celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscala este trimestrul calendaristic. Persoanele impozabile care au obligatia sa tina evidenta contabila pentru operatiunile realizate pe baza de contract de asociere in participatiune declara prin decont datele si informatiile privind T.V.A. aferenta acestor operatiuni. completarea jurnalului pentru cumparari depunerea decontului de catre platitorii

de T.V.A. ! Asocierile in participatiune constituite doar din persoane impozabile romane nu dau nastere unei persoane impozabile separate. Sunt considerate asocieri in participatiune si asocierile de tip jointventure, consortium sau alte forme de asociere in scopuri comerciale, care nu au personalitate juridica si sunt constituite in baza Codului comercial sau a Codului civil. Daca asocierile in participatiune se constituie din persoane impozabile romane si persoane impozabile stabilite in strainatate sau exclusiv din persoane impozabile stabilite in strainatate, se aplica urmatoarele reguli: asocierea constituie persoana impozabila si are dreptul sa solicite inregistrarea ca platitor de T.V.A. in situatia in care prin contractul de asociere se prevede ca asocierea nu este reprezentata fata de terti prin asociatul activ, ci actioneaza in
asocieri in nume propriu in contul asociatilor;

nume propriu in contul asociatilor;

participatiune asocierea nu constituie persoana impozabila si nu se inregistreaza ca platitor de T.V.A. daca prin contractul de asociere se prevede ca asociatul activ reprezinta asocierea fata de terti; asociatul activ trebuie sa isi desemneze in Romania un reprezentant fiscal sau sa isi inregistreze un sediu permanent in cazul asocierilor in participatiune constituite exclusiv din persoane stabilite in strainatate. Firmele care au in structura subunitati tip sedii secundare neinregistrate ca platitori sedii de T.V.A. (sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate secundare juridica) trebuie sa intocmeasca un singur decont de T.V.A. pentru intreaga activitate. ! Daca sunteti persoane impozabile inregistrate ca platitori de T.V.A. si sunteti abilitati prin lege sa efectuati vanzarea bunurilor supuse executarii silite, nu trebuie sa inscrieti in decont T.V.A. din facturile fiscale de executare silita. Daca, urmare a verificarii efectuate de organele de control fiscal, vi se stabiliesc diferente de plata T.V.A., nu trebuie sa inscrieti aceste sume in decont deoarece acestea sunt preluate in fisa sintetica pe platitor de catre compartimentul specializat din cadrul Administratiilor Finantelor Publice teritoriale pe baza actului de control . Nu se admite intocmirea si depunerea de deconturi rectificative pentru corectarea datelor din deconturile anterioare. Corectia datelor se face in luna constatarii si se inregistreaza pe randul de regularizari.

2 Pentru neplatitorii de T.V.A. (reglementat prin O.M.F.P. nr. 257/2004)

depunerea Decontul special de T.V.A. se depune la organul fiscal teritorial de catre persoanele decontului de neinregistrate ca platitori de T.V.A. care sunt beneficiari ai prestarilor servicii taxabile catre neplatitorii si ai operatiunilor de leasing extern efectuate de persoane impozabile stabilite in de T.V.A. strainatate care nu si-au desemnat un reprezentant fiscal in Romania.

Decontul special de T.V.A. se depune la organul fiscal teritorial de catre persoanele decontului de neinregistrate ca platitori de T.V.A. care sunt beneficiari ai prestarilor servicii taxabile catre neplatitorii si ai operatiunilor de leasing extern efectuate de persoane impozabile stabilite in de T.V.A. strainatate care nu si-au desemnat un reprezentant fiscal in Romania.

Decontul se depune numai atunci cand realizeaza astfel de operatiuni. Termenul de depunere este:

pentru prestari de servicii: pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost primita factura prestatorului sau a fost efectuata plata catre prestator, in cazul platilor fara factura; pentru operatiunile de leasing extern: pana la data de 25 a lunii urmatoare celei stabilite prin contract pentru plata ratelor de leasing si/sau celei in care au fost efectuate plati in avans. Categoriile de prestari de servicii pentru care se datoreaza T.V.A. sunt: 1. inchirierea de bunuri mobile corporale;
operatiuni de leasing avand ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale; transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare; 3. serviciile de publicitate si marketing; 4. serviciile de consultanta, de inginerie, juridice si de avocatura, serviciile contabililor si expertilor contabili, ale birourilor de studii si alte servicii similare; 5. prelucrarea de date si furnizarea de informatii; 6. operatiunile bancare, financiare si de asigurari, inclusiv reasigurari, cu exceptia inchirierii de seifuri; 7. punerea la dispozitie de personal; 8. telecomunicatiile; 9. serviciile de radiodifuziune si de televiziune; 10. serviciile furnizate pe cale electronica; 11. obligatia de a se abtine de la realizarea sau exercitarea, total ori partial, a unei activitati economice sau a unui drept mentionat mai sus; 12. prestarile de servicii efectuate de intermediari care intervin in furnizarea prestarilor enumerate de la pct. 1 la 12. 1. 2.

4. OBLIGA}II PRIVIND PLATA T.V.A. DATORATE BUGETULUI DE STAT prestari de servicii pentru care se datoreaza T.V.A. Termenul de plata al T.V.A. datorate, stabilite prin decontul intocmit pentru fiecare perioada fiscala sau prin decontul special, este pana la data la care firmele au obligatia

depunerii deconturilor. Exceptie de la termenul general de plata face importul de bunuri pentru care T.V.A. se plateste la organul vamal, odata cu indeplinirea formalitatilor vamale. Plata efectiva la organele vamale nu se face de catre persoanele inregistrate ca platitori de T.V.A. care au obtinut certificate de exonerare de la plata T.V.A., pentru importul de:

masini industriale, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, automatizari, destinate realizarii de investitii; masini agricole si mijloace de transport destinate realizarii de activitati productive; importul de materii prime si materiale consumabile care nu se produc sau sunt deficitare in tara si sunt destinate utilizarii in cadrul activitatii economice a firmei care realizeaza importul.

plata T.V.A. la organele vamale

Eliberarea certificatului de exonerare de la plata in vama a T.V.A. se obtine pe baza de cerere depusa de platitorul de T.V.A. la organul fiscal teritorial cu conditia de a nu figura cu obligatii bugetare restante reprezentand impozite, taxe, contributii, inclusiv contributiile individuale ale salariatilor si orice alte venituri bugetare, cu exceptia celor esalonate si/sau reesalonate la plata. RENTROP & STRATON In vederea obtinerii certificatului, importatorii depun cererea insotita de urmatoarele documente:
1. 2. 3. copie de pe actul de infiintare; copie de pe documentul de inmatriculare; copie de pe documentul care atesta calitatea de platitor de T.V.A.;

obtinerea certificatului de exonerare

1. 2. 3. 4. fundamentarea necesarului de materii prime si materiale consumabile care nu se produc in tara sau sunt deficitare pentru care se solicita exonerarea de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata; copie de pe contractele externe si/sau comenzile confirmate si/sau facturile externe, insotite de traducerea autorizata sau confirmata pe propria raspundere de catre persoanele care angajeaza legal firma importatoare; certificat de atestare fiscala, in original, din care sa rezulte obligatiile bugetare restante reprezentand impozite, taxe, contributii, inclusiv contributiile individuale ale salariatilor si orice alte venituri bugetare din care cele esalonate si/sau reesalonate la plata; copie de pe documentele din care rezulta aprobarea investitiei destinate realizarii de activitati productive pentru care sunt efectuate importurile de: masini industriale, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de

masura si control, automatizari; masini agricole si mijloace de transport. Important: Pe certificatul de exonerare se inscrie perioada pentru care a fost acordat si se elibereaza pentru un an calendaristic. Daca perioada de livrare prevazuta in contracte/comenzi/facturi depaseste anul calendaristic in care a fost eliberat certificatul, pentru anul urmator este necesar sa se solicite un nou certificat de exonerare.

! Importatorii pot solicita pe baza de cerere, in perioada de valabilitate a certificatelor de exonerare de la plata in vama a T.V.A., suplimentarea certificatului cu alte contracte/comenzi/facturi. Pe baza certificatelor prezentate in original de importatori, organele vamale au obligatia sa acorde liberul de vama pentru bunurile importate. T.V.A. aferenta importurilor efectuate se calculeaza si se inscrie in declaratia vamala de import, fara a fi platita la organul vamal. date inscrise de organele vamale pe certificatul de exonerare La data efectuarii fiecarui import, organele vamale trebuie sa inscrie, pe verso, in originalul certificatului de exonerare urmatoarele date: pentru importurile de masini industriale, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, automatizari, masini agricole si mijloace de transport:
1. 2. 3. 4. numarul declaratiei vamale de import; contractele, comenzile confirmate; facturile externe; valoarea importului in valuta, in cazul importurilor de masini industriale, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, automatizari, masini agricole si mijloace de transport;

pentru importurile de materii prime si materiale consumabile, care nu se produc sau sunt deficitare in tara:
1. 2. 3. 4. numarul declaratiei vamale de import; denumirea materiilor prime si/sau materialelor consumabile; pozitiile tarifare; furnizorii externi.

Important: La declaratia vamala de import se anexeaza o copie de pe certificatul de exonerare de la plata in vama a T.V.A., verificata si vizata de organul vamal pe baza certificatului original prezentat de importator. OBLIGATII ALE IMPORTATORILOR EXONERATI DE LA PLATA T.V.A. IN VAMA Importatorii care au obtinut certificatele de exonerare de plata in vama a T.V.A. au urmatoarele obligatii:
1. 2. sa inregistreze T.V.A. datorata prin formula contabila: 4426 = 4427 Taxa pe valoarea adaugata deductibila Taxa pe valoarea adaugata colectata

sa evidentieze suma T.V.A. exonerata in vama in jurnalul de vanzari si cumparari pe baza declaratiei vamale de import sau a actului constatator emis de vama; sa preia suma T.V.A. in decontul de T.V.A., atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila.

In functie de destinatia bunurilor sau materiilor prime importate, se stabileste regi-mul de deducere a T.V.A., astfel:

daca sunt destinate numai pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere: platitorii nu deduc T.V.A.;

daca sunt destinate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere: platitorii deduc integral T.V.A.; daca sunt destinate realizarii atat de operatiuni care nu dau drept de deducere, cat si de operatiuni care dau drept de deducere: platitorii deduc T.V.A. doar pe baza de pro-rata.

Taxa nedeductibila se inregistreaza in contul de cheltuieli a perioadei fiscale curente prin formula contabila: 635 Cheltuieli cu impozite si taxe datorate bugetului de stat

= 4426 Taxa pe valoarea adaugata deductibila tarea destinatiei prevazute de lege pentru bunurile

! Daca organele de control constata ner inregistrarea T.V.A. RENTROP & STRATON

espec

importate, acestea vor retine originalul certificatului de exonerare a platii T.V.A. si il vor transmite emitentului in vederea anularii. In aceasta situatie, o noua cerere de exonerare a platii taxei pe valoarea adaugata la organele vamale nu poate fi aprobata timp de 12 luni de la data anularii. Persoanele neinregistrate ca platitori de T.V.A., dar care sunt beneficiare atat ale prestarilor de servicii realizate de persoane impozabile cu sediul in strainatate, cat si a operatiunilor de leasing extern, au obligatia sa plateasca efectiv T.V.A. aferenta acestor operatiuni. Plata se face prin decontul special de T.V.A. Pentru determinarea bazei de calcul a T.V.A. datorate, valuta se converteste in lei la curs de cursul de schimb valabil pentru: schimb Prestari de servicii Operatiuni de leasing activitati pentru care nu este obligatorie utilizarea aparatelor de marcat
1. 2. la data la care a fost primita factura prestatorului sau

la data la care s-a efectuat o plata in avans catre prestator, fara factura 1. 2. la data stabilita prin contract pentru plata ratelor sau

la data la care s-au efectuat plati in avans, inclusiv plata in avans a ratei de leasing.

OBLIGATIA UTILIZARII APARATELOR DE MARCAT ELECTRONICE FISCALE Firmele care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul si prestari de servicii direct catre populatie au obligatia sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Firmele sunt obligate de asemenea sa emita bonuri fiscale si sa le predea clientilor. La soli-citarea clientilor, utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale pot elibera si factura fiscala. 1 ACTIVITATI PENTRU CARE NU ESTE OBLIGATORIE UTILIZAREA Nu este obligatorie utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru desfasurarea urmatoarelor activitati:
utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru desfasurarea urmatoarelor activitati:

comertul ocazional cu produse agricole efectuat de producatorii agricoli individuali in piete, targuri, oboare sau alte locuri publice autorizate; livrarile de bunuri efectuate prin automatele comerciale; activitatile de jocuri de noroc desfasurate cu mijloace tehnice de joc ce functioneaza pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede; serviciile de alimentatie publica efectuate in mijloace de transport public de calatori; vanzarea de ziare si reviste prin distribuitori specializati; transportul public de calatori pe baza de bilete sau abonamente tiparite, precum si cu metroul; activitatile pentru care incasarile se realizeaza pe baza de bonuri cu valoare fixa tiparite (bilete de acces la spectacole, muzee, expozitii, targuri si oboare, gradini zoologice si gradini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc; activitatile de asigurari si ale caselor de pensii; activitatile de intermedieri financiare, inclusiv activitatile auxiliare acestora. ! Nu sunt exceptate activitatile de schimb valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decat operatiunile efectuate:
1. 2. de punctele de schimb valutar din incinta institutiilor de credit, apartinand acestor institutii; prin intermediul automatelor de schimb valutar;

activitatile de asigurari si activitatile financiare si bancare, cu exceptia caselor de schimb valutar apartinand persoanelor juridice autorizate; activitatile desfasurate in mod independent de persoanele fizice autorizate, inclu-siv ca profesii liberale sub toate formele de organizare care nu implica crearea unei societati comerciale, dar exclusiv activitatile de taximetrie auto pentru marfuri si persoane;

 vanzarea obiectelor de cult si serviciile religioase prestate de institutiile de cult; vanzarea bunurilor de folosinta indelungata pentru care este obligatorie emitereafacturii fiscale; comertul cu amanuntul prin comis-voiajori si prin corespondenta, cu exceptialivrarilor de bunuri la domiciliu efectuate de catre magazine; serviciile de instalatii, reparatii si intretinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului; vanzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de catre agentiile de turism; furnizarea la domiciliul clientului a energiei electrice si termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobila, de posta si curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de Internet; efectuarea lucrarilor de constructii, reparatii, amenajari si intretinere de locuinte; serviciile medicale cu plata prestate la domiciliul sau la locul de munca al clientu-lui; vanzarile de bunuri si prestarile de servicii care nu se incaseaza integral cu nume-rar si substitute de numerar; vanzarile de bunuri si prestarile de servicii care nu se incaseaza integral in momentul livrarii bunului sau prestarii serviciului.
2 DOCUMENTE EMISE DE APARATELE DE MARCAT ELECTRONICE FISCALE

DOCUMENTE EMISE DE APARATELE DE MARCAT ELECTRONICE FISCALE

Bonul fiscal Continutul bonului fiscal, cu exceptia bonurilor fiscale emise de aparatele destinate
Continutul bonului fiscal, cu exceptia bonurilor fiscale emise de aparatele destinate

activitatilor de schimb valutar si de taximetrie, cuprinde: a) data, ora si minutul emiterii bonului fiscal; b) numarul de ordine al acestuia, la nivelul zilei de lucru; c) numele sau codul operatorului; d) denumirea fiecarui bun livrat sau a serviciului prestat; e) pretul sau tariful unitar; f) cantitatea; g) valoarea pe fiecare operatiune, inclusiv T.V.A., cu indicarea cotei acesteia; h) valoarea totala a bonului, inclusiv T.V.A.; i) valoarea totala a T.V.A. pe cote ale acesteia, cu indicarea nivelului de cota; j) valoarea totala a operatiunilor scutite de T.V.A.; k) valoarea altor taxe care nu se cuprind in baza de impozitare a T.V.A., daca este cazul. Rola jurnal Pe acest document se inscriu toate datele din bonurile fiscale si se pastreaza in arhiva rolafirmelor utilizatoare timp de 2 ani de la data incheierii exercitiului financiar in cursul jurnalcaruia a fost intocmit. Raportul fiscal de inchidere zilnica Continutul acestui document este urmatorul: a) denumirea si codul fiscal al firmei emitente; b) adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; raportul c) logotipul si seria fiscala a aparatului; fiscal de d) numarul de ordine numerotat progresiv; inchidere e) data si ora emiterii; zilnica f) numarul bonurilor emise in ziua respectiva; g) valoarea totala a operatiunilor efectuate si totalul T.V.A. cu urmatoarele precizari:
Continutul acestui document este urmatorul: a) denumirea si codul fiscal al firmei emitente; b) adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; raportul c) logotipul si seria fiscala a aparatului; fiscal de d) numarul de ordine numerotat progresiv; inchidere

e) data si ora emiterii; zilnica f) numarul bonurilor emise in ziua respectiva; g) valoarea totala a operatiunilor efectuate si totalul T.V.A. cu urmatoarele precizari:

nivelul cotei T.V.A.; valoarea totala a operatiunilor scutite de T.V.A.; valoarea taxelor care nu se cuprind in baza de impozitare a T.V.A.

In situatia defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale, utilizatorii au urma toarele obligatii: 1) sa anunte in momentul constatarii defectiunii unitatea de service acreditata sau distribuitorul autorizat care a livrat aparatul sau reprezentantii legali ai acestuia in teritoriu; 2) sa inregistreze intr-un registru special toate operatiunile efectuate si sa emita facturi fiscale pentru respectivele operatiuni, la cererea clientului, pana la repunerea in functiune a aparatelor de marcat electronice fiscale. Important: Registrul special trebuie sa aiba paginile numerotate, sa fie sigilat si stampilat de catre organul fiscal teritorial unde utilizatorul este inregistrat ca platitor de impozite si taxe. Utilizatorul prezinta registrul special pentru vizare odata cu depunerea declaratiei de instalare a aparatului la organul fiscal teritorial in a carui raza acesta a fost instalat. Registrul special si raportul fiscal de inchidere zilnica sunt documente avute in vedere de catre organele fiscale cu ocazia verificarii veniturilor care stau la baza determinarii impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat. Registrul special se arhiveaza si se pastreaza pe o perioada de 10 ani, iar raportul fiscal de inchidere zilnica pe o perioada de 5 ani. dosar pentru corectarea sau anularea inregistrtarii unei operatiuni retururi de marfa returnarea ambalajelor CORECTAREA SAU ANULAREA INREGISTRARII UNEI OPERA}IUNI DUPA EMITEREA BONULUI FISCAL Pentru ca aceasta operatiune sa fie efectuata conform legii, utilizatorul trebuie sa intocmeasca un dosar care sa cuprinda:
1. 2. 3. 4. 5. sesizarea scrisa a persoanei care a efectuat gresit operatiunea, cu precizarea motivatiei de corectare sau de anulare a acesteia: numarul de ordine al bonului fiscal de corectat, ora si minutul emiterii acestuia; decizia scrisa de aprobare a corectarii operatiunii gresit efectuate, emisa de directorul financiarcontabil, contabilul-sef sau de alta persoana care raspunde de gestionarea patrimoniului; copie de pe nota sau notele de receptie si constatare de diferente, intocmite de la ultima inventariere pana la zi, prin care a fost stabilit pretul cu amanuntul al produsului sau produselor inregistrate gresit in aparatul de marcat electronic fiscal; nota de contabilitate care reflecta operatiunea efectuata.

In cazul returului de marfa, dosarul intocmit de utilizator trebuie sa cuprinda: a) nota de receptie si constatare de diferente intocmita in baza bonului fiscal emis anterior pentru marfa respectiva; b) dispozitia de plata-incasare catre casierie pentru restituirea contravalorii bunurilor catre client; c) factura sau factura fiscala in rosu.

Returnarea ambalajelor refolosibile, a caror contravaloare este inclusa in pretul produsului vandut, se mentioneaza inainte de emiterea bonului fiscal prin inscrierea contravalorii acestora ca valoare negativa si cu specificatia ambalaj refolosibil. Important: Utilizatorii aparatelor de marcat au obligatia sa predea lunar organului fiscal teritorial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare, raportul memoriei fiscale pe perioada de raportare.
Articol publicat in data 22-Ian-2007