Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse, nsotita de cresterea secretiilor bronsice, permanenta sau intermitenta

(cel putin 3 luni pe an si minim 2 ani de la aparitie), necauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica. Etiopatogenie Afecteaza bronhiile mici, unde leziunile inflamatorii si secretiile produc stenoza, spasm, colaps expirator si disfunctie ventilatorie obstructiva. Sunt cunoscute trei cauze importante: factorii iritanti, infectia si aler ia, unele dro uri contribuind la precipitarea evolutiei spre decompensare. !intre factorii iritanti, taba ismul si alcoolismul sunt esentiali. "ai contribuie poluantii aerieni, vaporii iritanti din industria chimica, vaporii de amoniac, conditiile atmosferice nefavorabile (fri , umezeala, curenti de aer). #nfectia microbiana (streptococul, stafilococul, uneori de spital, enterococul, hemofilul si diferite enterobacterii) sau virala, primitiva sau secundara, ocupa un loc primordial, re$ f%ndu$se de obicei pe o mucoasa bronsica alterata de iritatia cronica, unele defecte enetice etc. Aler ia este cea de$a treia componenta etiolo ica, action%nd prin sensibilizare la pneumoaler eni sau aler eni microbieni. &ontribuie catarurile infectioase traheobronsice, rinofarin itele cronice si terenul predispus. 'a precipitarea evolutiei, actioneaza si unele dro uri si unele va olitice ca belladona, care usuca mucusul protector, simpaticomi$meticele ((ronhodilatin, Alupent) care, dupa efectul salutar initial, prin abuz, a raveaza boala (astmul dro atilor), expectorantele pe baza de terpina sau ioduri, barbituricele, sedativele si tranchilizantele, care depima centrul respirator, )enicilina (prin aler ie), oxi$ enoterapia masiva. )rin toate aceste mecanisme, tusea nu mai este eficace, expectoratia creste, rezulta staza bronsica, stenoza, tulburari de ventilatie si infectie, cercul devenind vicios. Anatomie patologica Anatomia patolo ica arata fie atrofia, fie hipersecretia mucoasei, cu edem, hiperemie si hipersecretie. &u timpul apare ri iditatea arborelui bronsic, cu deformari, care favorizeaza retentia continua a secretiilor. Simptome (oala este ne li*ata mult timp. Simptomul principal este tusea, la nceput dimineata, ulterior permanenta, nsotita de expectoratie de obicei mucopurulenta, fenomene accentuate n anotimpul rece. (olnavul este de obicei afebril, dispneea creste pro resiv, iar cianoza apare tardiv. nainte de instalarea imfizemului, starea enerala este buna, iar toracele de aspect normal. Auscultatia deceleaza raluri ronflante si sibilante. +xplorarea functionala evidentiaza semne de disfunctie ventilatorie obstructiva (scaderea debitului ventilator maxim pe minut, scaderea ,.+.".S.). !upa o perioada mai mult sau mai putin lun a, apar emfizemul pulmonar obstructiv, dilatatia bronhiilor, insuficienta respiratorie, cordul pulmonar cronic. ritr$un stadiu avansat, se evidentiaza tabloul clinic de bronhopneumopatie cronica obstructiva, care arata ca procesul este difuz, extins si la bronhiolele distale (dipnee, eventual cianoza,

disfunctie ventilatorie obstructiva). )rimele semne care anunta insuficienta respiratorie (hipoxemie si hipercapnie) sunt: a itatia, transpiratiile profuze, anxietatea, tahicardia, cresterea -.A. .iecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin hipersecretie de mucus, spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie. !ecompensarile pot aparea si ca urmare a erorilor terapeutice (dro uri nocive sau aport excesiv de lichide). Forme clinice (ronsita cronica purulenta/ bronsita cronica hemora ica/ bronsita cronica cu afectare a bronhiilor mari care este bine tolerata mult timp (tusea este violenta, expectoratia mucopurulenta si abundenta, ralurile subcrepitante prezente)/ bronsita cronica cu afectarea bronhiolelor, este dominata de dispnee (expectoratia este mai redusa, iar evolutia este mai rapida, cu aparitia complicatiilor)/ bronsita cronica astmatiforma are sa simptom dominant dispneea paroxistica (prin bronhospasm). -rebuie deosebita de bronsita astmatica, n care astmul bronsic preceda bronsita cronica, care apare ca o complicatie.