Sunteți pe pagina 1din 49

CUPRINS

INTRODUCERE........................................................................................................................................... 2 CAPITOLUL 1............................................................................................................................................... 5 CONSIDERAII GENERALE ASUPRA TURISMULUI RURAL ROMNESC..............................................5 1.1.Satul romn !" # $ro%u! tur&!t&".......................................................................................................... 5 1.2.Pro%u!ul tur&!t&" rural romn !" anal&'at $r&n $r&!ma mot&(a)&&lor *n al + r a un & % !t&na)&&............1, 1.-. In %&tul !atulu& romn !" # r 'ultat al %&. r n) lor *ntr / rural 0& ur1an2 r !$ "t&( *ntr "omun&tat a rural3 romn a!"3 0& " a rural3 uro$ an3............................................................................................ 14 1.5.P&a)a mon%&al35 r " $tor al o. rt & romn 0t&....................................................................................2, CAPITOLUL 2............................................................................................................................................. 26 TURISMUL RURAL ROMNESC............................................................................................................... 26 2.1.Cont 7tul &!tor&" al tur&!mulu& rural romn !"....................................................................................26 2.2.8alor&lor !atulu& romn !" 0& al $ot n)&alulu& !3u tur&!t&".................................................................29 2.6. Pr&or&t3)& al tur&!mulu& rural romn !"............................................................................................. 6: 2.-. M3!ur& "on"r t $ ntru al&n& r a la " r&n) l $& ) &..........................................................................-, ECOTURISMUL # ELEMENT AL DE;8OLT<RII DURA=ILE A COMUNIT<ILOR LOCALE RURALE ROMNE>TI.............................................................................................................................................. -6. 1. E(olu)&a "on" $tulu& % % '(oltar %ura1&l3....................................................................................-6. 2. 8alor& rural ..................................................................................................................................... -5 6. 8alor& rural # % '(oltar a "omun&tar3 0& tur&!mul..............................................................................-9 6. -. Pr&n"&$&&l "otur&!mulu&................................................................................................................... -4

INTRODUCERE

Turismul rural si agroturismul istorie, , evolutii, tendinte si reglementari in perspectiva aderarii la uniunea europeana

Turismul rural cuprinde toate activitatile turistice desfasurate in mediul rural, in afara zonelor destinate turismului luminilor (in orase), turismul albastru (pe litoral), turismul de sanatate (in statiuni balneo-climaterice) si turismului alb (in statiuni montane). In Uniunea Europeana piata turismului rural este estimata la peste 3 ! milioane persoane, iar "#$ din turistii europeni isi petrec concediile in spatiul rural. %u toate acestea statisticile U&IU&II EU'()E&E arata ca # $ din cei care-si petrec vacanta in mediul rural nu au avut o sursa de informare in acest scop,, ceea ce arata ca posibilitatea petrecerii unei astfel de vacante este foarte putin cunoscuta in tarile U&IU&II EU'()E&E. %azarea in spatiul rural cuprinde toate formele de cazare turistica, de la ferme la *oteluri rurale sau la camerele de oaspeti, +estionate direct si personal de proprietari, persoane fizice, asociatii sau comunitati locale. ,+roturismul, ca forma a turismului rural, utilizeaza ca spatii de cazare si servire a mesei fermele-pensiunile turistice rurale in U&IU&II EU'()E&E, cat si in 'omania .a nivelul U&IU&II EU'()E&E in /00! a fost creata EU'(1ITE2 3 4ederatia Europeana pentru %azare Turistica la .ocuitori (fermieri) in 2patiul 'ural, la ferma si sat, care reuneste "" de asociatii nationale si re+ionale din /5 tari europene. 2copul 4ederatiei este unul promotional, si anume6 definirea unui concept european, crearea unei marci comune, definirea unei strate+ii comerciale. EU'(1ITE2 contribuie la6 mentinerea modului de viata in spatiul rural european, oferirea unei alternative a turismului de masa, edificarea tolerantei si a intele+erii intre rural si urbanul diferitelor tari europene. 7ar in fiecare tara din U&IU&E, EU'()E,&,, turismul rural si a+roturismul au o or+anizare proprie la nivel de comunitate, localitate, departament, zona si tara, prin asociatii sau sindicate de intitiativa care se ocupa de dezvoltarea si promovarea acestor forme de turism. )rin e8istenta sa milenara, satul romanesc a reprezentat firul continuitatii poporului nostru pe teritoriul 'omaniei, ca o adaptare la mediul +eo+rafic, care a constituit creuzetul
2

formarii acestuia, al culturii si civilizatiei sale. 7e milenii s-au perpetuat traditiile populare, obiceiurile, folclorul, arta populara, transmise pana la creatorii populari si acuratetea artei populare. ,cest tezaur focloric se pastreaza in mai toate satele romanesti, dar cu precadere in ariile de munte si deal, acolo unde tentaculele emanciparii contemporane au patruns intr-un ritm mai lent. 7e aceea se impune ca satul sa ramana si mai departe pastratorul autencitului romanesc. )otentialul a+roturistic din satul romanesc este deosebit de comple8, cuprinzand in alcatuirea sa componente naturale si cultural-istorice de mare varietate si atractivitate turistica. ,laturi de cadrul natural, spatiul rural romanesc beneficiaza si de un potential etno+rafic si folcloric de mare ori+inalitate si autenticitate. ,ceasta zestre spirituala reprezentata prin valori ar*itecturale populare, instalatii si te*nici populare, mestesu+uri traditionale, folclor si obiceiuri ancenstrale, sarbatori populare, etc., se completeaza cu numeroase monumente istorice si de arta, vesti+ii ar*eolo+ice, muzee, care amplifica inestimabilul tezaur cultural-istoric. Turismul rural cu componenta sa, a+roturismul, se practica emipiric, in 'omania, de peste 9! de ani. 7ar abia dupa anul /00!, acesta a cunoscut o dezvoltare mai ampla si c*iar o ro+anizare pe piata interna si e8terna. )entru promovare, la nivel national s-a infiintat ,&T'E% 3 ,sociatia &ationala pentru Turismul 'ural, Ecolo+ic si %ultural 3 cu 3" de filiale in teritoriul )entru dezvoltarea comple8a a zonei montane s-a constituit 4'7: 3 4ederatia 'omana pentru 7ezvoltare :ontana. 7e asemenea, au aparut si alte asociatii locale, de promovare si c*iar de dezvoltare a turismului rural. %u toate acestea turismul rural (si in special a+roturismul) nu are o or+anizare proprie la nivelul prestatorilor de servicii a+roturistice sau cone8e acestora sau la nivel re+ional si national. 7in e8perienta europeana si, indeosebi, +ermana, austriaca, elvetiana si franceza, se remarca faptul ca turismul rural cu componenta sa a+roturismul, sunt bine definite ca or+anizare si promovare pe plan local, re+ional si national, se inscriu in politica +enerala a U&IU&II EU'()E&E de amena;are si dezvoltare a mediului rural si de spri;inire a populatiei in acest spatiu. 7e asemenea, in activitatea turistica locala sunt implicate comunitatile si autoritatile locale, alte asociatii, firme si persoane fizice, care concura la desfasurarea activitatii de turism, fiecare avand o contributie financiara la dezvoltarea si promovarea acestuia. Turismul rural si a+roturismul, ca activitati economice si socio-culturale, se inscriu in normele de protectie a mediului incon;urator natural si umanizat, adica a turismului bazat pe
6

principii ecolo+ice. 7e aceea, consideram ca aceste doua forme de turism se inscriu in sfera turismului durabil. :ediul inco;urator natural si umanizat constituie suportul si materia prima pentru dezvoltarea durabila a oricarei economii. Intre turism, cu precadere, cel rural, si mediul incon;urator este o relatie comple8a, le+aturile dintre ele manifestandu-se in ambele directii. :ediul natural si mostenirea cultural-istorica a satelor, prin componentele lor6 apa, aer, flora, fauna, relief, peisa; montan, monumente istorice si traditii etnofolclorice etc, reprezinta resursele de baza ale turismului< pe de alta parte activitatea turistica, in comple8itatea sa, inflUniunii Europenenteaza mediul ecolo+ic si cultural, modificand elementele componente enumerate. 7e aceea dezvoltarea turismului face necesara acordarea unei atentii deosebite mediului incon;urator prin masuri de prote;are si dezvoltare a calitatii si resurselor sale in ariile intrate in circuitul turistic sau in perspectiva de a fi valorifica prin turism, precum si controlul consecintelor acestei activitati in vederea valorificarii optme a potentialului turistic. )ornindu-se de la conceptul ca dezvoltarea durabila, viabila si sustinuta din punct de vedere ecolo+ic este considerata acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fara a compromite capacitatea +eneratiilor viitoare de a-si satisface propriile lor nevoi, turismul, si in special, turismul rural, ca activitate economica, se inscrie in acest demers stiintific si trebuie sa colaboreze cu celelalte industrii si activitati economice in asi+urarea calitatii mediului, a bazei de resurse si a supravietuirii sale. %u atat mai mult, devine necesara coparticiparea, in acest scop, a autoritaritatilor centrale si locale, a comunitatilor locale, alaturi de prestatorii de serivicii cone8e, aparatorii mediului incon;urator si, nu in ultimul rand, a turistilor care beneficiaza de oferta turistica rurala si de calitatea mediului destinatiei turistice preferate.

CAPITOLUL 1 CONSIDERAII ROMNESC GENERALE ASUPRA TURISMULUI RURAL

Cte a !lari"i!#ri !o$!e%tuale &i termi$ologi!e Intrat =n obi>nuin?a vacan?elor multora dintre turi>tii lumii, turismul rural nu mai este o noutate. )entru marea ma;oritate a locuitorilor Europei, celor dou@ ,merici, &oii Aeelande, ,ustraliei, vacan?ele la ?ar@ sunt preferate din ce =n ce mai mult, atBt de utilizatori (turi>ti) cBt >i de prestatori (amfitrioni-proprietari ori an+a;a?i ai acestora). ,ctivitatea s-a dovedit a fi rentabil@ mai ales ca urmare a sc*imb@rii preferin?elor >i obi>nuin?elor turi>tilor c@tre turismul individual =n dauna turismului de mas@ sau a celui de tip CindustrialC. )e de alt@ parte, mi+rarea c@tre ora>, modernizarea muncii =n sectorul a+ricol, sc*imb@rile provocate de cre>terea concuren?ei =n lumea rural@ prin l@r+irea pie?ei libere comunitare/, au o contrapondere =n turismul rural. ,ctivit@?ile din sfera turismului pot relansa economic satele, dac@ atitudinea binevoitoare a locuitorilor acestora - de a primi >i accepta =n mi;locul lor valul risipitorilor >i preten?io>ilor oaspe?i - este receptat@ favorabil. 1'1'Satul rom$es! ( %ro)us turisti! 2atul romBnesc - =n +eneral, >i cel cu voca?ie turistic@ - =n special, reprezint@ un produs turistic inedit =n e+al@ m@sur@ pentru pia?a na?ional@ cBt >i pentru cea mondial@. )e de alt@ parte satul turistic romBnesc poate contribui la descoperirea ?@rii noastre - ca posibil@ destina?ie turistic@, creBnd interesul fa?@ de 'omBnia ca loc ce ofer@ o lar+@ +am@ de e8perien?e, de vacan?e de calitate >i c*iar oportunit@?i de afaceri. ,firma?ia se bazeaz@ pe6 - +ama lar+@ de resurse naturale >i culturale, - facilit@?ile >i e8perien?ele turistice diverse, - bunul raport pre? - calitate, - tr@s@turile de specificitate >i unicitate ale ?@rii noastre6 - oamenii (+rupuri >i reli+ii diferite), - istoria (cl@diri, evenimente, le+ende),>i produselor (n.a)cultura (scris@, arta, costumele,
1

l@r+irea num@rului de membri ai Uniunii Europene >i liberalizarea circula?iei bunurilor >i produselor (n.a) 5

muzica, dansul, teatrul, me>te>u+urile, buc@t@ria, deprinderile speciale),+eo+rafia >i topo+rafia (zonele de pla;@ pe coasta :@rii &e+re, animalele s@lbatice din 7elta 7un@rii, zonele de munte etc), e8istente =n cadrul satului romBnesc, =n cadrul patrimoniului nostru natural (=ndeosebi =n cel afectiv >i =n cel comun"). Dn acela>i timp satul romBnesc reune>te6 E importante locuri pitore>ti, montane, riverane< E inestimabile mo>teniri reli+ioase >i culturale< E ape minerale >i termale< flor@ >i faun@ inedit@< E vec*i tradi?ii, apreciate >i respectate pe plan interna?ional6 art@ >i me>te>u+uri (teatru, muzic@, poezie, dans, pictur@, sculptur@)< E +am@ variat@ >i de bun@ calitate de atrac?ii >i facilit@?i. :ontarea, armonizarea, concertarea >i asimilarea unora dintre valorile perene ale satului =n cadrul unor aran;amente turistice conduce la fabricarea unor produse turistice rurale romBne>ti de o cert@ valoare >i cu un caracter inedit inconfundabil. 7orind o clasificare conceptual@ vom prezenta pentru =nceput accep?iunea clasic@ a no?iunii de produs. ,ceasta ar reuni atribu?ii >i caracteristici tan+ibile, fizice >i c*imice, reunite =ntr-o form@ identificabil@. Fiziunea modern@ de marGetin+ prezint@ produsul din perspectiva a>tept@rilor pe care consumatorul - utilizatorul le are >i c@rora produsul le poate r@spunde =n +rade diferite, rezultBnd de aici importan?a raport@rii produsului la universul consumatorului >i nu la cel al produc@torului. )rin prisma celor prezentate constat@m c@ lumea produselor turistice, reunit@ =n pia?a turistic@, este mult mai vast@ >i cu un +rad de diversitate dificil de precizat. ,stfel, vom constata c@ ceea ce numim +eneric produsul turistic rural sau satul turistic - produs turistic, reprezint@ o reducere for?at@ >i abstract@ la unitate. ,preciem, dat@ fiind marea diversitate a posibilelor componente ale unui produs turistic =n +eneral >i a produselor turismului rural =n particular, c@ reducerea de la parte la =ntre+ nu poate fi utilizat@ decBt pentru u>urarea e8punerii. Dn spri;inul afirma?iilor noastre aducem prezentarea satului romBnesc drept poten?ial@ destina?ie turistic@. ,dBncind analiza vom constata cu u>urin?@ c@ destina?ia turistic@ - satul, ferma, pensiunea, sau camera din casa ?@r@neasc@ - nu este sin+urul produs turistic, sau sin+ura component@ a acestuia, cunoscut fiind faptul c@, de re+ul@, o destina?ie cuprinde mai multe tipuri de produse turistice diferite. Urmare direct@ satul romBnesc, inclus =n circuitul turistic, poate fi -=n acela>i timp - component@ a mai multor tipuri de produse turistice. El poate fi, astfel6 . destina?ia
2

&e+ri %.% 3 Bazele economiei mediului, Editura 7idactic@ >i )eda+o+ic@, Hucure>ti, /009, pa+.3" 9

vacan?elor la ?ar@< . +azda unui seminar de zile pentru 9! de participan?i< . popas de o noapte pentru un circuit la m@n@stirile din :oldova, (ltenia de sub munte< . atelierul deprinderii unor me>te>u+uri populare sau al realiz@rii unor noi performan?e (ceramic@, ol@rit, cioplit lemn, =mpletit nuiele, fibre diverse etc)< . scena ini?ierii =n arta dansului sau a cBntecului popular. 7up@ cum se observ@ cu u>urin?@ satul turistic posed@ - >i poate oferi - diverse produse turistice care folosesc simultan, sau alternativ, aceea>i baz@ te*nico - material@ >i acelea>i atrac?ii turistice (folclor, peisa;e, pla;@, munte, resurse balneolo+ice, monumente istorice, parcuri dendrolo+ice etc). 1'1'1'Com%o$e$tele %ro)usului turisti! rural rom$es! )rodusul turistic rural romBnesc, asemenea produselor turistice rurale e8istente pe pia?a turistic@ mondial@, cuprinde 6 o transportul)< o componente au8iliare (balneoterapie, a+rement, activit@?i sportive etc). Unanim trebuie s@ recunoa>tem c@ serviciile de baz@ satisfac nevoi cotidiene care cu mici e8cep?ii - ?inBnd de specificul zonal, na?ional, tradi?ional - nu ;ustific@ =ntrutotul nevoia de deplasare sau p@r@sire a re>edin?ei de c@tre turist %eea ce atra+e >i determin@ =n mare parte ale+erea unei destina?ii turistice sau a alteia sunt6 - factorii naturali6 a>ezarea +eo+rafic@, relieful, peisa;ul, ve+eta?ia, fauna >i clima< - factorii generali ai e8isten?ei >i activit@?ii umane trecute >i prezente6 elementul uman atitudinea popula?iei locale fa?@ de turi>ti, a limba, mentalitatea, ospitalitatea, obiceiurile, folclorul, cultura (reli+ia, arta, >tiin?a), politica, economia< prestatorilor, administra?iei >i reprezentan?ilor pazei >i ordinii publice etc< . canalizarea, telecomunica?iile etc< . infrastructura +eneral@6 componente de baz@ (numim aici cazarea, alimenta?ia public@ >i

transporturi >i comunica?ii, structura >i ima+inea a>ez@rilor, aprovizionarea cu ap@ >i ener+ie, ec*ipamentele turistice6 transporturile turistice, mi;loacele de cazare, de alimenta?ie, activit@?ile sportive, distrac?iile, informa?iile etc, toate acestea fiind componente ale ofertei turistice +enerale3.
6

:inciu 'odica 3 Economia turismului, Editura Uranus, Hucure>ti, "!!!, pa+./5 -/#/ 4

IinBnd cont de cele prezentate anterior consider@m c@ produsele turistice rurale romBne>ti ce vor fi propuse pie?ei na?ionale >i o dat@ =n plus celei mondiale este necesar a fi selectate >i montate cu deosebit@ aten?ie pentru a transmite >i reverbera ima+inea real@ a dimensiunii universului satului romBnesc cu tot ce are el valoros >i peren. 4abricarea produselor turistice rurale romBne>ti va trebui s@ se fac@ cu deosebit@ responsabilitate, produsele destinate pie?ei mondiale fiind testate la debut pe pia?a intern@, iar mai apoi vor fi analizate e8i+ent de c@tre cunosc@tori ai pie?ei e8terne. Dn realizarea >i montarea produselor turistice rurale romBne>ti nu trebuie omis@ nici m@car o clip@ importan?a motiva?iei =n ale+erea unei anumite destina?ii. 1'1'*'Moti a+ia alegerii u$ui %ro)us turisti! Dn ultimii ani tot mai mul?i speciali>ti din lumea turismului =n special, dar >i din lumea comer?ului (fie el intern sau interna?ional) acord@ o tot mai mare aten?ie motiva?iilor de cump@rare ale consumatorilor. :otiva?iile consumatorilor de bunuri sau servicii sunt =n bun@ parte subiective, depinzBnd de ima+inea pe care ace>tia >i-au creat-o despre produs prin publicitate, utiliz@ri anterioare sau descrieri ale unor utilizatori. 7in ce =n ce mai mult loc ocup@ =n preocup@rile de lansare, promovare >i comercializare a produselor - =n +eneral >i a celor turistice =n mod particular studierea >i cunoa>terea comportamentului consumatorului-consumatorilor. Dn aceste condi?ii apreciem ca vital@ pentru speciali>tii din marGetin+ul turismului din ?ara noastr@, dar =n special pentru cei ai turismului rural romBnesc - cunoa>terea6 J ima+inii pe care >i-au format-o turi>tii e8terni asupra produsului turistic romBnesc =n +eneral, motiva?iilor de cump@rare ale diverselor +rupe de turi>ti ce compun pie?ele na?ionale ale altor ?@ri pe care se dore>te lansarea produsului turistic rural romBnesc, a importan?ei economice a +rupurilor sus numite. %unoscBndu-se a>tept@rile poten?ialei clientele se vor putea crea produse care s@ corespund@ cerin?elor, nevoilor, dorin?elor +rupurilor de turi>ti viza?i, din acest punct de vedere, apreciind c@ piramida lui :asloK este relevant@ =n ierar*izarea trebuin?elor. 2e constat@, =n mod evident, e8isten?a a doua tipuri fundamentale de motiva?ie 6 -motiva?ia *omeostatic@ (activit@?ile de adaptare, de ec*ilibrare a or+anismului uman cu mediul - trebuin?ele primare)<

-motiva?ia de dezvoltare, autorealizare >i autodep@>ire (trebuin?e dobBndite, ultimele dou@ nivele masloKiene) - rezultate din ierar*ia de mai ;os6 -necesit@?i fiziolo+ice (lumin@, se8, *ran@, apa etc)< -necesit@?i de si+uran?@ (libertate, securitate, or+anizare etc)< -necesit@?i afective (dra+oste, =n rela?ii, etc)< -necesit@?i de considera?ie (for?@, realizare, presti+iu etc)< -necesit@?i de autoactualizare (atin+erea poten?ialului ma8im)< -necesit@?i ale libert@?ii de e8presie >i lipsei de constrBn+ere (condi?ii sociale ce permit libertatea cuvBntului, ;usti?ie, onestitate etc)< -necesitatea de a >ti >i a =n?ele+e (de sistematizare a cuno>tin?elor, curiozitate, =nv@?are, filozofie, e8plorare etc). %unoscBndu-se faptul c@ trebuin?ele fiziolo+ice nu sunt determinante, decBt =n mic@ parte >i doar pentru se+mente reduse de pia?@, =n realizarea >i promovarea produselor turistice rurale romBne>ti< =n prim@ faz@ vor fi puse =n valoare componentele nivelului +eneral de trebuin?e, ale poten?ialilor turi>ti. :ai apoi, cunoscut fiind ;ustul raport pre? - calitate, cBt >i ori+inalitatea produsului turistic rural romBnesc, mesa;ele promo?ionale se vor =ndrepta spre calit@?ile imateriale (nevoia de cunoa>tere, de ini?iativ@, trebuin?e estetice, de crea?ie) - destinate s@ satisfac@ trebuin?ele secundare, mult mai personalizate, ale clien?ilor ?int@. 7in acest punct de vedere turismul rural romBnesc poate fi considerat6 . terapie anti-stress, - un loc de =ntBlnire cu natura s@lbatic@ (7elta 7un@rii, zona montan@), . intrare =n lumea tradi?iilor >i datinilor populare, . re=ntoarcerea la ori+ini, poarta de adev@rat@

- cu adresabilitate direct@ >i =n mod precis se+mentelor de turi>ti din marile a+lomer@ri urbane, din ?@rile puternic industrializate, care prin multitudinea >i densitatea preocup@rilor duc o via?@ stresant@ >i din ce =n ce mai lipsit@ de elemente de reverie sau posibilitatea de a ie>i =n mi;locul naturii. %unoscute fiind aceste aspecte se poate spera la elaborarea unei oferte cBt mai apropiate de a>tept@rile clientelei vizate. 1'1','Diso$a$+a !og$iti # a satului rom$es! ( %ro)us turisti! ,nalizBnd cu aten?ie produsul turistic rural romBnesc vom observa c@ el poate r@spunde pe doua c@i trebuin?elor turi>tilor6 con?ine solu?ii la diversele probleme ale consumatorilor (nevoia de rela8are, izolare de
:

via?a z+omotoas@, afec?iune, documentare, satisfacere a unor *obbL-uri etc.)< rezolv@ anumite st@ri de disonan?@ co+nitiv@, completBnd informa?ia (din pres@, TF, radio, >coal@ etc.) >i eliminBnd tensiunile dintre cuno>tin?ele anterioare aparent contradictorii. 7isonan?a co+nitiv@ a satului romBnesc este pus@ =n eviden?@ atunci cBnd cei care au primit informa?ii diverse despre universul rural romBnesc prin intermediul6 mass-mediei, cinemato+rafului, me>terilor populari (arti>ti >i me>te>u+ari), interpre?ilor dansului >i cBntecului popular romBnesc, Internetului sau altor c@i de informare modern@, a;un+ s@ fie consumatori ai unor produse turistice rurale >i constat@ c@ tot ceea ce nu->i puteau e8plica sau ima+ina, e8ist@, este real. %u atBt mai mult acei turi>ti care provin din ?@ri puternic industrializate sau din state care au p@strat doar par?ial nesc*imbate condi?iile de via?@ din mediul rural, vor avea senza?ia c@ pentru o vreme (perioada se;urului) au p@truns =ntr-o alt@ dimensiune temporal@. Fizita =n6 ateliere me>te>u+@re>ti, spa?ii de produc?ie ale unor produse alimentare, ferme a+ricole, >.a. ofer@ posibilitatea de a asista la procesul de realizare al unor obiecte de artizanat, preparate alimentare (brBnzeturi, mezeluri, rac*iuri, vinuri, produse de panifica?ie >i patiserie) sau nealimentare, care mai apoi sunt suprapuse ima+inii produsului ini?ial, =n multe cazuri de;a cunoscut, conferind reac?ii de satisfac?ie >i =ncredere =n propria capacitate de orientare. Tinerii >i mai ales copiii, vor avea posibilitatea s@ pun@ =n paralel cuno>tin?ele acumulate, sau primite =n >coal@ ori prin intermediul altor pro+rame educa?ionale, cu realitatea din6 -fermele rurale (animale domestice, efectuarea unor lucr@ri a+ricole, confec?ionarea unor bunuri tradi?ionale), -lumea p@durii, din zonele colinare sau deltei, -micile localit@?i montane unde timpul >i spa?iul au cu totul alte dimensiuni. Toate acestea odat@ cunoscute vor permite o mai bun@ =n?ele+ere =ntre locuitorii satelor >i cei ai ora>elor, o apropiere a lor, ce va conduce c@tre toleran?a atBt de necesar@ =ntre+ii noastre e8isten?e. 1'*'Pro)usul turisti! rural rom$es! a$ali-at %ri$ %risma moti a+iilor .$ alegerea u$ei )esti$a+ii Fom supune aten?iei dumneavoastr@ oferta turismului rural romBnesc a>a cum reiese din cataloa+elor Euro+=tes /000-"!!#, =ncercBnd =n acela>i timp o analiz@ a acesteia prin prisma celor "! de motiva?ii ale ale+erii unei destina?ii enun?ate de reputatul specialist Most Nrippendort.
1,

1'*'1'Pro)usul turisti! rural rom$es! %ri$ %risma !atalogului EUROG/TES0 1L2Euro%e a i re3 %atalo+ul se dore>te o carte de vizit@ a Euro+=tes >i a ofertei sale turistice. 7up@ ce =ncearc@ =ntr-un limba; mini-ma8 s@ furnizeze cBteva informa?ii din rBndul c@rora merit@ re?inute6 E conceptul de turism rural6 Oturismul rural include toate activit@?ile turistice desf@>urate la ?ar@ =n afara zonelor atinse de turismul luminii (ora>ele), turismul albastru (zonele litorale), turismul alb (sta?iunile de munte)< - cifrele6 - pia?a UE peste 3 ! milioane de persoane< - #$ din cifra de afaceri a turismului rural provine de la UE< H 9P$ dintre europeni =>i petrec vacantele =n propriile lor ?@ri< H "!$ =n alte ?@ ri ale UE< - "#$ dintre europeni =>i petrec vacan?ele la ?ar@< - # $ dintre beneficiarii de vacan?e la ?ar@ se orienteaz@ asupra a ceea ce cunosc (nu recur+ la documenta?ie turistic@). %atalo+ul Euro+=tes O.QEurope a vivre face, de obicei, o miniprezentare =n trei limbi (francez@, en+lez@ >i +erman@) a ?@rilor europene membre a 4edera?iei de Turism 'ural >i detaliaz@ - cu a;utorul picto+ramelor - oferta primar@ a ?@rilor care doresc s@->i ilustreze prezen?a =n pa+inile acestei publica?ii. 'omBnia este prezentat@ ca o ?ar@ a pove>tilor, cu oameni plini de umor, cu peisa;e deosebit de pitore>ti. 2unt prezente +azde din principalele zone turistice rurale romBne>ti6 ,puseni, Hucovina, 7obro+ea, :aramure>, :oldova, >i Transilvania. %oncluzia6 pia?a UE este o pia?@ foarte dinamic@, iar posibilit@?ile de petrecere a unei vacan?e =n spa?iul rural sunt foarte pu?in cunoscute, =n marea ma;oritate a ?@rilor europene. 1'*'*'Pri$!i%alele moti a+ii %e$tru !are alegem o )esti$a+ie sau alta Fom analiza oferta de principiu a turismului rural romBnesc prin prisma motiva?iilor =n ale+erea unei destina?ii. Dntr-o enumerare, f@r@ preten?ii de a stabili o ierar*ie precis@, f@cut@ de cunoscutul specialist Most Nrippendorf, apar enun?ate "! de motiva?ii, pe care le vom prezenta =n continuare6 -atrac?ia peisa;ului< -calitatea mesei<
11

-atmosfera +eneral@ (popula?ie indi+en@, renumele re+iunii, cur@?enia etc.)< -curiozit@?ile re+iunii< -calitatea climatului =n le+@tur@ cu s@n@tatea< -odi*n@ >i destindere< -itinerar (dus >i =ntors)< -condi?iile de cazare< -pre? avanta;os< -probleme de limb@< -contacte de simpatie cu popula?ia indi+en@< -atrac?ii culturale< -starea drumurilor< -distrac?ii de zi sau de noapte< -sosire >i recep?ie< -folclor local< -posibilit@?i de practicare a activit@?ii sportive< -pre+@tirea c@l@toriei >i formalit@?i< -posibilit@?i de cump@r@turi< -alte pasiuni sau distrac?ii. ,m al@turat acestor motiva?ii o metod@ de scalare ce s-a impus =n cercetarea de marGetin+, scala lui 2tapel5 >i am investi+at =ntre anii /00# - "!!! speciali>ti din cadrul 1=tes de 4rance, EU'(1DTE2, %(4',T >i EU'(TE' asupra cotei acordate fiec@rei motiva?ii fa?@ de turismul rural romBnesc. .a investi+a?ie au participat un num@r de /9P de subiec?i care au apreciat pe scala cu /! nivele a lui 2tapel, impresiile pe care le-au dobBndit =n urma vizitelor f@cute =n zonele rurale romBne>ti. 1'*','Pro)usul turisti! rural rom$es! %ri$ %risma utili-atorilor s#i Dn dorin?a de a vedea care este ima+inea produsului turistic rural romBnesc am ru+at cei /9P de subiec?i s@ acorde note prin prisma celor "! de motiva?ii mai sus prezentate< r@spunsurile au fost prelucrate >i analizate. ,naliza =ntreprins@ a scos =n eviden?@ nivelul la care se afl@ acesta >i a condus la urm@toarea ierar*ie6 E E # 3 5 6 curiozit@?ile re+iunii< contacte de simpatie cu 5 popula?ia >i folclorul local< 6 calitatea mesei< calitatea climatului >i atrac?iile culturale<
12

E cump@rare< E E E E

5 3 3 6 atrac?ia peisa;ului, atmosfera +eneral@, pre?ul avanta;os >i posibilit@?i de 3 6 odi*na >i destinderea, itinerarul, cazarea, pre+@tirea c@l@toriei >i formalit@?i< " -/ 6 probleme de limb@, distrac?ii de zi >i de noapte, sosirea - recep?ia >i alte 6 posibilit@?i de practicare a activit@?ilor sportive<

pasiuni sau distrac?ii< -"- -36 starea drumurilor.

Dn urma studierii ierar*iei a rezultat o concentrare a motiva?iilor =ntre nivelele # >i " (//P dintre motiva?ii). 7ou@sprezece dintre motiva?ii s-au aflat pe primele dou@ pozi?ii< acestea sunt caracteristici ale patrimoniului, elementului uman, doar una a unui serviciu de baz@ (masa, ca urmare a ori+inalit@?ii +astronomiei romBne>ti). 7ac@ subiectivitatea fiec@rui intervievat a ;ucat un rol mai mare sau mai mic =n apreciere, trebuie s@ recunoa>tem c@ problemele actuale ale activit@?ii turistice =n mediu rural s-au individualizat sub dou@ aspecte. Un prim aspect =l reprezint@ lipsa de profesionalism >i num@rul mic al celor specializa?i =n conducerea >i or+anizarea activit@?ilor turistice =n mediu rural 3 reliefate prin nominaliz@rile acelor motiva?ii apreciate la nivelul doi6 problemele de limb@, distrac?iile de zi >i de noapte, modul de realizare a sosirii >i primirii, diverse alte modalit@?i de petrecere a timpului liber - alte pasiuni >i distrac?ii. ,l doilea aspect rezid@ din nivelul sc@zut al infrastructurii, +enerale >i particulare, a turismului rural romBnesc. 2emnele de alarm@ vin de la nivelele ne+ative (-/) >i mai ales (-"--3). ,preciem totu>i posibil de ameliorat aceste aspecte printr-o mobilizare con;u+at@ a administra?iei - atBt de la nivel central cBt dar mai ales a celei locale - >i a CactorilorC interesa?i din turismul rural. )entru a ne forma o ima+ine mai elocvent@ putem realiza un +rafic al opiniilor e>antionului. 'eprezentare +rafic@ va scoate =n evident@ o +rupare a motiva?iilor pe nivele ierar*ice =ntre6 #-" >i -"- -3. ,poi o puternic@ concentrare - 0P motiva?ii - =ntre nivelurile 3 >i ", urmate de puternice discordan?e ale motiva?iilor /3 (starea drumurilor) >i / (posibilit@?i de practicare a activit@?ilor sportive). 1'*'4'Corolar al a$ali-ei .$tre%ri$se ,dBncind cercetarea de marGetin+ =ntreprins@ constat@m c@ produsul turistic rural romBnesc e8ist@, el este bine conturat >i apreciat, are o puternic@ personalitate. )entru o mai bun@ apreciere a produsului turistic rural romBnesc este necesar@ acordarea
16

unei aten?ii suplimentare6 serviciilor de cazare, pro+ramelor turistice promovate, a+rementului >i anima?iei, dot@rilor sportive, dar mai ales factorului uman. .e+at de calitatea >i specializarea factorului uman este necesar@ atra+erea =n mi>carea turistic@ rural@ a dasc@lilor (=nv@?@tori >i profesori), a profesorilor de educa?ie fizic@ >i antrenorilor (respectiv a bazelor sportive >colare >i s@te>ti), a instructorilor c@minelor culturale, a custozilor muzeelor >i colec?iilor s@te>ti. &u =n ultimul rBnd un rol important =l pot ;uca =n activit@?ile turistice, sub multiple forme, slu;itorii bisericilor >i m@n@stirilor aflate =n zonele rurale. .ocuitorii satelor >i a>ez@rilor rurale cu voca?ie turistic@ =mpreun@ cu administra?iile locale trebuie s@ realizeze demersurile necesare pentru repararea, modernizarea >i =ntre?inerea c@ilor de acces. 2e impune6 inventariere a st@rii c@ilor de acces >i, func?ie de starea acestora >i nivelul ec*ipamentelor turistice se pot crea produse turistice rurale pentru autoturisme de teren 5 8 5 >i c*iar circuite tematice pentru aceia>i automobili>ti. ,ctivitatea presupune, =n acela>i timp, semnalizarea localit@?ilor incluse =n circuitul turistic rural, a fermelor >i pensiunilor turistice, precum >i realizarea - =mpreun@ cu speciali>ti din cadrul Institutul de %ercetare pentru Turism, )rodomus, 4edera?ia 'omBn@ pentru 7ezvoltare :ontan@, >.a. a unor *@r?i ale zonelor de interes turistic< crearea unui interes ma;or =n rBndul de?in@torilor de ferme >i pensiuni turistice, =n e+al@ m@sur@ =n rBndul tinerilor din mediul rural pentru =nv@?area limbilor str@ine (en+leza, franceza, +ermana etc.)< preocupare =n rBndul practican?ilor turismului rural romBnesc - =n calitate de prestatori - >i a asocia?iilor acestora pentru6 anima?ie, timpul liber al oaspe?ilor (mai ales =n condi?ii de vreme nefavorabil@), distrac?ii, *obbL-uri >i pasiuni (s@li de proiec?ii diapozitive, video, cinema, spectacol, muzee, demonstra?ii me>te>u+@re>ti etc.)< realizarea de centre de informa?ii turistice, birouri de dispecerizare >i rezervare. %olaborare posibil@ cu ,%', serviciile de informare turistic@ din aeroporturi, +@ri, vam@, frontier@ etc., =n vederea oferirii de detalii, pliante, *@r?i pentru poten?ialii turi>ti individuali >i realizarea unor servicii de =ntBmpinare (sosire - recep?ie) care s@ confere turistului si+uran?@, =ncredere, =nl@turBnd confuzia >i amatorismul. %oncluzionBnd asupra analizei realizate, putem aprecia c@ realizBnd re+la;e calitative, con>tientizBnd >i practicBnd =n condi?ii de e8i+ent@ sporit@, de la un sezon la altul, produsul turistic rural romBnesc se va putea impune pie?ei europene =n prim@ faz@, pie?ei nipone >i nu =n
1-

ultimul rBnd pie?ei americane. %ert este c@ acest produs este cristalizat >i evolu?ia sa viitoare depinde de implicarea speciali>tilor, a profesioni>tilor proprii >i a tur-operatorilor, dar mai ales de factorul uman implicat =n aceste activit@?i. 1','I$e)itul satului turisti! rom$es! re-ultat al !o$tra%u$erii i$ter!ulturale )rivind turismul ca pe o form@ de contrapunere intercultural@5 vom constata c@ personalul din ?ara +azd@ este preocupat, =n procent ridicat, de transmiterea de informa?ii culturale despre propria patrie. Totu>i ceea ce se preia de la un +rup la altul sunt6 articolele de vestimenta?ie, obiecte de art@ popular@ deosebite >i specifice ?@rii, muzic@, cuvinte. %onstat@m c@ =n +eneral sc*imburile se realizeaz@ la nivel de simboluri. Dn rBndul simbolurilor turismului romBnesc s-ar putea include6 muzica >i portul popular, me>te>u+urile, produsele +astronomice, dansurile, instrumentele populare, articole de artizanat >i multe altele. )rin combinarea acestor simboluri >i valorificarea lor prin activitatea turistic@, satul romBnesc va fi supus unor efecte economico-sociale favorabile >i nefavorabile. %ele favorabile sunt urmarea activit@?ilor economice desf@>urate, iar cele nefavorabile sunt cu prioritate cele ambientale care pot fi dezastruoase. Fom aminti aici doar o parte dintre acestea 6 a' ( e"e!te "a ora5ile6 - dezvoltarea unor activit@?i din sfera micii produc?ii >i a serviciilor < - apari?ia unor noi locuri de munc@ < - fi8area tinerilor =n sate >i concomitent =ntinerirea satelor < -introducerea unor utilit@?i(alimentarea cu ap@, canalizare, sisteme de epurare, telefonie etc.) >.a.< 5' ( e"e!te $e"a ora5ile6

-de+radarea peisa;ului< -poluarea sub toate formele ei< -modific@ri ale6 obiceiurilor de consum, >.a. %a orice activitate economic@, turismul reprezint@ o combina?ie a elementelor ne+ative >i pozitive care trebuie estimate >i diri;ate =n sensul dorit. %unoa>terea >i con>tientizarea posibilelor efecte nefavorabile va conduce la ;usta
-

@o.!t % G 1::1

rt # ACultur ! an% or+an&!at&on!B5 So.tCar o. tD m&n%5 M" GraC # @&ll =ooE Com$anF Euro$ 5 Lon%on5

15

dimensionare a activit@?ii >i fenomenului turistic astfel =ncBt muta?iile, de orice natur@, s@ poat@ fi pozitive >i favorabile. 4iind locul de =ntBlnire >i rediri;are al multor contrapuneri interculturale fundamentale, turismul =ndep@rteaz@ izolarea realizBnd condi?iile necesare ca oamenii s@ con>tientizeze e8isten?a >i a altor semeni culturi diferite. %on>tientizarea ineditului, a deosebirilor >i a punctelor comune, pot slu;i pentru realizarea de produse turistice cum ar fi6 =nv@?area limbii romBne, ini?ierea =n muzica instrumental@ >i vocal@, deprinderea de me>te>u+uri (ol@rit, sculptur@ =n lemn, ?esut, pictur@ pe sticl@ etc), =nv@?area de dansuri populare romBne>ti, introducere =n +astronomia romBneasc@ etc. Toate acestea ar personaliza oferta turistic@ rural@ romBneasc@ >i reprezint@ doar o parte a atrac?iilor care r@mBn a fi introduse =n circuitul turistic >i deci valorificate economic. %*iar dac@ =n mare parte cei ce practic@ =n momentul de fa?@ turismul rural nu privesc aceast@ activitate ca pe o afacere =n sine ci doar ca pe o activitate complementar@ - prioritare r@mBnBnd, a>a cum este >i normal de altfel, activit@?ile a+ricole - din contactul cu turi>tii str@ini +azdele vor resim?i nevoia =nv@?@rii limbilor turi>tilor. Interesul primar =l reprezint@ nevoia de comunicare #, iar mai apoi trebuin?a reclamei propriilor afaceri9. 2e vor realiza astfel inevitabile rela?ii personale =ntre oameni foarte deosebi?i >i pe c@i foarte variate. ,ceste rela?ii personale vor contribui la cunoa>terea realit@?ilor >i =n?ele+erea mentalit@?ilor =ntre oaspe?i >i +azde, sco?Bnd =n eviden?@ ineditul satului romBnesc. :anifestarea ineditului const@ =n6 - e8ecutarea manual@ a ma;orit@?ii activit@?ilor casnice >i +ospod@re>ti (lucr@ri a+ricole >i a+rozoote*nice), -modul de preparare a produselor +astronomice, -activit@?ile manufacturiere din se+mentul me>te>u+@resc, -datinile >i tradi?iile populare, -instala?ii te*nice populare, -instala?ii ar*aice industriale (moc@ni?@, batoz@, piu@, ateliere >i cuptoare de olari, >.a.), -varietatea peisa;ului, -monumente ale naturii, -servicii reli+ioase mona*ale ->i =nc@ multe altele. Toate acestea prin diferen?ierea lor de la o cultur@ la alta, de la o pia?@ la alta, vor
5 9

Stanton N&"E& # AComun&"ar aB5 E%&tura So"& tat a >t&&n)&.&"3 G T Dn&"35 =u"ur 0t&5 1::5 Mol%o( anu5 M.5 M&ron5 D. # AP!&Dolo+&a r "lam &B5 E%&tura L&1ra5 =u"ur 0t&5 1::5 19

contribui la personalizarea produsului turistic rural romBnesc. ,ceste ciocniri interculturale vor da culoarea ofertei romBne>ti, vor realiza >i demonstra nota accesibilit@?ii precum >i dimensiunea e8oteric@ a ruralului romBnesc. 1'4' I$e)itul satului rom$es! ( re-ultat al )i"ere$+elor .$tre6 rural &i ur5a$7 res%e!ti .$tre !omu$itatea rural# rom$eas!# &i !ea rural# euro%ea$# Turismul reprezint@, dintr-o anume optic@, una din modalit@?ile de rememorare a trecutului. Turistul revine dup@ un num@r de ani, =n c@utarea nostal+ic@ a unor amintiri, =n dorin?a de re+@sire a unor anumite servicii sau ima+ini, pentru a realiza evolu?ia unei anumite zone sau pentru a se re=ntBlni cu istoria. 7intr-un alt punct de vedere turistul ale+e o destina?ie pentru a =nl@tura monotonia, pentru a sc*imba mediul >i a realiza dimensiunea unor contraste =ntre diferite medii socioeconomice. 1'4'1'Cara!teristi!ile so!iet#+ilor rurale &i ur5a$e0 or %u$e .$ aloare latura i$e)it# a satului turisti! rom$es! 2ocietatea rural@ romBneasc@ este bine conservat@ >i p@str@toare a unui bo+at etnofolclor, =n plus ea este de neconfundat cu cea urban@. )rodusele turistice rurale sunt c@utate >i considerate inedite pentru c@ ele eviden?iaz@ deosebiri de or+anizare a societ@?ii, activit@?ilor economice >i, nu =n ultimul rBnd, de raportare la spa?iu, timp, mediu. ,dBncind analiza noastr@ vom constata c@ =n timp ce societatea rural@ este caracterizat@ de ac?iuni comunitare, cea urban@ este cu prec@dere asociativ@. Dn ceea ce prive>te procesul de munc@, satul prezint@ o mic@ diviziune a muncii, =n timp ce la ora> vom =ntBlni o diviziune accentuat@. .e+at de componen?a locuitorilor celor dou@ medii vom constata =n lumea satului c@ predomin@ continuitatea 3 +enera?ii dup@ +enera?ii 3 a localnicilor, =n timp ce la ora> vom re+@si un amestec al membrilor comunit@?ii proveni?i din locuri diverse, ale ?@rii ori c*iar lumii. 'aportBnd locuitorii celor dou@ sfere la un mediu natural, vom constata o mare preocupare pentru inte+rarea =n mediul natural la s@teni >i o separare de mediul natural =n cazul or@>enilor.

14

1'4'*'Co$traste .$tre turismul rural &i !el ur5a$ 8!lasi!9 'ealizBnd o comparare a celor dou@ forme de turism vom constata urm@toarele mari diferen?ieri6 - =n timp ce turismul rural se desf@>oar@ =ntr-un spa?iu desc*is, turismul urban - clasic se confrunt@ cu o acut@ lips@ a spa?iului< - a>ez@rile rurale =n care se practic@ turismul rural au sub /! !!! de locuitori, =n timp ce a>ez@rile urbane implicate =n activitatea turistic@ au peste /! !!! locuitori< - dac@ mediul rural este slab populat, cel urban prezint@ o imens@ populare< - locul de desf@>urare a activit@?ilor turistice =n mediul rural este =n mare parte =n aer liber, pe cBnd =n mediul urban multe activit@?i se desf@>oar@ =n spa?ii =nc*ise< - infrastructura =n turismul rural este pu?in dezvoltat@, =n turismul clasic fiind bine conturat@< - =n lumea satului afacerile sunt familiale >i se dezvolt@ pe plan local, =n mediu urban afacerile se realizeaz@ la scar@ na?ional@ sau interna?ional@< - activitatea turistic@ rural@ este considerat@ a fi complementar@ activit@?ilor a+ricole (locurile de munc@ sunt =n mare ma;oritate part-time) - activitatea turistic@ citadin@ este de sine st@t@toare (locurile de munc@ sunt full-time)< - distan?a =ntre locul de munc@ >i locuin?@ este mic@ =n mediul rural >i =nsemnat@ =n cel urban< - turismul rural este influen?at de sezonalitate >i de lucr@rile a+ricole - turismul clasic urban este mai pu?in afectat de sezonalitate< - num@rul celor ce frecventeaz@ zonele rurale (oaspe?ii) este mic =n mediul rural oaspe?ii =n zonele urbane sunt =n num@r =nsemnat< - rela?iile ce se stabilesc =ntre +azd@ >i turist sunt personale =n turismul rural - doar formale =n turismul clasic< - mana+ementul activit@?ilor turistice rurale este amator, iar =n turismul clasic avem de a face cu un mana+ement profesional< - ec*ipamentele >i cl@dirile din spa?iul rural sunt =n +eneral vec*i, pe cBnd =n mediul urban numeroase cl@diri sunt noi. )rin simpla interpunere realizat@ reu>im s@ constat@m c@ =n timp ce turismul clasic are tendin?e de industrializare, automatizare >i sc*ematizare - atr@+Bnd o dat@ cu aceste caracteristici lipsa de personalizare a serviciilor, diminuBnd c@ldura ospitalit@?ii >i men?inBnd =ncordarea >i
1?

stresul citadin - turismul rural , prin mediul - spa?iul =n care se desf@>oar@ >i prin structura personalului utilizat , ofer@ o atmosfer@ rela8ant@, lini>te, inedit, lipsa >abloanelor >i c@ldura uman@ a +azdelor. DncercBnd a sintetiza, putem spune c@ mediul influen?eaz@ culoarea >i atmosfera local@. 1'4','A!ti it#+ile )e a!a$+# s%e!i"i!e !elor )ou# me)ii )ot fi comune sau total diferite. Dn perioada unui se;ur sau a unei vacante, turistului i se propun diverse activit@?i care s@-i ocupe timpul liber. 7in rBndul acestora unele se pot desf@>ura indiferent de spa?iul unde se afl@ turistul (urban sau rural), e8emplific@m prin6 plimb@ri, =not, vacan?e Ope pla;@, ascensiuni montane, sGi etc. ,lte activit@?i turistice sunt influen?ate de mediul natural >i infrastructur@. 7rept urmare, turismului clasic =i sunt specifice6 - vacan?ele educa?ionale >i cele culturale< - tururile de ora>< - sporturile ce pretind infrastructur@ sau un mediu semi-natural (boKlin+ul, +olful, etc.)< - conferin?ele >i simpozioanele - competi?ii sportive sau artistice cu lar+@ participare< - navi+a?ia sau Lac*tin+ul. Turismul =n mediul rural permite6 medie< me>te>u+uri< participarea la prepararea >i de+ustarea de produse +astronomice specifice zonei,
1:

studierea naturii de aproape (observarea plantelor >i a animalelor - p@s@rilor, foto+rafiatul, filmatul)< vBn@toarea, c@l@ritul, pescuitul< cunoa>terea valorilor ancestrale< participarea la festivaluri, tradi?ii, obiceiuri (datini) rurale< practicarea unor sporturi ce solicit@ mediul natural6 orientarea turistic@ >i sportiv@, automobilism >i motociclism =n teren variat etc< or+anizarea de conven?ii - simpozioane - conferin?e - seminarii la scar@ mic@ sau

vizite =n atelierele me>terilor populari< participarea la diverse activit@?i >i munci casnice sau a+ricole - =nv@?area de

b@uturi >i sucuri de fructe, conserve de le+ume >i fructe etc. %onsider@m c@ ceea ce reprezint@ turismul rural =n form@ pur@, >i numim aici6 produsele turistice localizate =n spa?iul rural< activit@?i spri;inite pe mici ateliere sau =ntreprinderi specifice ruralului< . caracterul tradi?ional, dezvoltat lent >i or+anic< amprenta comple8@ a mediului, economiei >i istoriei locale, completat@ cu etnofolclorul specific zonei >i varietatea +astronomiei populare< lini>tea >i calmul civiliza?iei rurale< compun nota de inedit care particularizeaz@ produsele turistice din spa?iul rural de cele din mediul urban sau industria turistic@ clasic@. )rivind din alt un+*i lumea spa?iului rural vom constata c@ puritatea sa este datorat@ distan?elor mari fa?@ de pia?a ora>ului, fermelor mari >i mi;locii ce nu au nevoie de diversificare, fermelor mici care men?in c@ldura caselor ?@r@ne>ti, peisa;elor, activit@?ilor ca >i valorilor culturale deosebit de atractive. 1':'Pia+a mo$)ial#0 re!e%tor al o"ertei rom$e&ti Dn condi?iile actuale =n care societ@?ile superindustrializate >i supersofisticate pierd contactul cu natura >i ori+inile societ@?ii umane, tot mai mul?i locuitori ai marilor a+lomer@ri umane doresc petrecerea unei vacan?e =n mi;locul naturii. 7orin?a de a te rela8a =n mi;locul naturii, =ntr-un cadru nepoluat, de a redescoperi modul =n care se fabric@ produse alimentare de mult intrate =n obi>nuin?a de consum a omului, redescoperirea valorilor ancestrale sunt tot mai pre+nante pentru omul modern. Turi>ti din ?@ri precum 1ermania, 4ran?a, (landa, 2uedia, 7anemarca, 4inlanda, %anada, Maponia, 2U, sau alte medii supraevoluate tBn;esc pentru produse turistice derulate =n condi? ii speciale, =n zone +eo+rafice diferite de cele de provenien?@, =n mi;locul unor culturi inedite. Dn plus, conform statisticilor (:T dimensiunea vacan?elor (concediilor) oscileaz@ la nivelul ?@rilor europene =ntre 6 J J J /# zile (Europa (ccidental@) # - P s@pt@mBni (4ran?a), 2U, >i Maponia apro8imativ o lun@.

)utem aprecia c@ durata vacan?elor, =nso?it@ de tendin?a de frac?ionare >i de repartizare


2,

de-a lun+ul =ntre+ului an, se afl@ =n strBns@ interdependent@ cu structura demo+rafic@ a consumatorilor. )e de alt@ parte constat@m c@ sc*imb@rile =n structura demo+rafic@ >i evolu?ia social@ a ?@rilor industrializate reprezint@ un factor determinant al m@ririi cererii turistice. ,dBncind analiza variabilelor e8o+ene prin intermediul demo+rafiei, speciali>tii cred c@ la orizontul secolului RRI europenii =n vBrst@ de 3# - 5! de ani vor fi =n num@r de apro8imativ /55 de milioane (cu /9$ mai mult decBt =n /0P#)< cei =n vBrst@ de 9# de ani >i peste vor fi =n num@r de apro8imativ # de milioane(cu /5 milioane mai numero>i fa?@ de /0P#). 7e re?inut este c@6 +rupa de vBrst@ 3# - 5# ani , ce beneficiaz@ de veniturile disponibile cele mai ridicate, va fi cea care va cre>te cel mai rapid, conducBnd =n acest fel la o e8pansiune a activit@?ilor turistice< n +rupa de peste 9# de ani, ce beneficiaz@ de bu+ete din ce =n ce mai mari materiale >i de timp, este considerat@ un atu pentru prelun+irea sezonului turistic =n afara perioadelor de vacan?@. ,cestor elemente optimiste le-am putea al@tura concluziilor cercet@rilor de pia?@ ini?iate de :inisterul Turismului, =n cadrul )ro+ramului )S,'E. ,stfel din raportul finalP reiese c@6 particulare< . pentru cazare, #3,5$ din subiec?i au folosit *oteluri, iar 3 ,5$ case calitatea informa?iei despre 'omBnia este =n +eneral bun@, numai o pentru to?i cei interesa?i, indiferent de ?ara de rezident@, principalele surse de informa?ie sunt prietenii, rudele sau asocia?iile de afaceri. Dn concordan?@ cu subiectul dizerta?iei noastre consider@m a fi utile urm@toarele aspecte6 A' PO;ITI<E treime considerBnd-o s@rac@ sau foarte s@rac@<

- e8ist@ flu8uri de turi>ti posibile de a fi atrase< - turi>tii sosi?i =n 'omBnia apreciaz@ cazarea =n alte spa?ii decBt cele *oteliere< - ima+inea turistic@ a ?@rii este bun@. =' NEGATI<E - nu e8ist@ o preocupare notabil@ de reverberare a ima+inii produsului turistic romBnesc =n +eneral pe pia?a mondial@ >i cu atBt mai pu?in a celui din spa?iul rural< -sunt insuficiente materialele promo?ionale ce se distribuie pe pia?a e8tern@< -nu e8ist@ un lo+o consacrat.
4

8 lla!5 H. # ATur&!mul5 t n%&n) 0& $r (&'&un&B5 E%&tura Ial.ortD5 =u"ur 0t&5 1::-

Plo$5 L. # ATur&!mul5 .a"tor % $romo(ar &nt rna)&onal3 a Romn& &B5 *n ATur&!mul ! "olulu& JJIB5 M.T.5 In!t&tutul % C r" tar $ ntru Tur&!m5 =u"ur 0t&5 1::9 21

2olu?ia lans@rii satului romBnesc ca produs turistic o constituie un demers de marGetin+ care s@ situeze =n centrul s@u produsul pe de o parte >i omul (turistul) pe de alt@ parte. Toate acestea trebuie s@ se spri;ine pe interesele prestatorilor de servicii turistice din lumea satului romBnesc, care au posibilitatea =n cadrul unei afaceri /!! $ private s@ pun@ =n valoare dot@rile realizate, produsele >i preparatele locale la niveluri de pre? superioare >i la o eficien?@ crescut@.

22

CAPITOLUL * TURISMUL RURAL ROMNESC


Teritoriul ?@rii noastre prezint@ o mare varietate de valori cultural istorice - art@ popular@, etno+rafie, folclor, tradi?ii, vesti+ii istorice - un cadru natural armonios =mbinat, cu un fond peisa+istic variat >i pitoresc. Toate acestea se constituie =ntr-un valoros poten?ial turistic >i =n certe valen?e ale turismului rural romBnesc. ,p@rute >i dezvoltate pe cele mai variate forme de relief, =nc@ din vremea traco-dacilor, a>ez@rile rurale romBne>ti au p@strat >i mai p@streaz@ =nc@ =n bun@ m@sur@ datinile >i obiceiurile str@vec*i, un bo+at >i variat folclor, elemente ori+inale de etno+rafie >i artizanat, ce pot fi valorificate turistic =n cadrul unei strate+ii de or+anizare >i dezvoltare a turismului rural. *'1'Co$te>tul istori! al turismului rural rom$es! Turismul rural =n ?ara noastr@ se practic@ din totdeauna, dar spontan, sporadic, =ntBmpl@tor >i mai ales neor+anizat< forma sa de materializare o reprezint@ - =ncepBnd cu anii T"!-T3! ai secolului RR, cazarea la cet@?eni a vizitatorilor ocazionali ai unei a>ez@ri rurale0. Primele ncercri de turism organizat s-au realizat n anii 1967-1968, pentru grupurile de turiti afla i pe litoralul rom!nesc al "rii #egre$ % fost un nceput promi tor, cci n anul 197& "inisterul 'urismului ela(oreaz ordinul &97)197&, urmare cruia *entrul de cercetare pentru promo+are turistic interna ional identific i selecteaz localit ile rurale reprezentati+e, pentru satele rom!neti, ce urmau a fi lansate n turism$ ,e comun acord cu oficiile -ude ene de turism i organele administra iei locale s-a sta(ilit c pot fi introduse n turismul intern i interna ional circa 118 localit i rurale$ %u =ncepere de la /9 iulie /0 3, prin ordinul :inisterului Turismului num@rul 55-/0 3 se declarau, e8perimental, sate de interes turistic, denumite .sate turistice/, urm@toarele /5 localit@?i rurale6 .ere>ti >i 'uc@r (,r+e>), )oiana 2@rat@ (Hac@u), 4undata >i Uirmea (Hra>ov), Ho+dan Fod@ (:aramure>), Tismana (1or;), 2ibiel (2ibiu), Fatra :oldovi?ei (2uceava), 'aco> (Timi>),
:

1l@van Fasile -0'1e 2ural 'ourism/, 'omanian Tourism :a+azine, nr. 5-/00#, :.T., I.%.T., Hucure>ti, /00# 26

2fBntu 1*eor+*e, :uri+*iol >i %ri>an (Tulcea), Faideeni (FBlcea). Dn anul urm@tor, prin decretul ""#-/0 5 se interzice cazarea turi>tilor str@ini =n locuin?ele particulare, satele turistice devenind nefunc?ionale pentru turismul interna?ional. Totu>i dat fiind faptul c@ o parte din satele turistice amintite au fost incluse =n pro+ramele cu caracter cultural >i folcloric ale (ficiului &a?ional de Turism O%arpa?i Hucure>ti >i contractate pe pia?a e8tern@, se realizeaz@ o bre>@ pentru satele6 .ere>ti, 'uc@r, 2ibiel, :uri+*iol >i %ri>an. 2curta perioad@ de 3oficializare a turismului rural nu a f@cut posibil@ or+anizarea activit@?ii de turism >i nici amena;area corespunz@toare a satelor turistice. Dn multe localit@?i nu sau omolo+at +ospod@riile care =ntruneau condi?iile de cazare ('uc@r, Fatra :oldovi?ei, Faideeni), =n altele cazarea turi>tilor romBni se f@cea =n mod neor+anizat >i f @r@ a se ?ine o eviden?@ (%ri>an, 4undata, 'uc@r), iar unele localit@?i nu au =nre+istrat nici o activitate turistic@ (Tismana, Ho+dan Fod@, Faideeni). %u foarte mici e8cep?ii, aceast@ situa?ie a d@inuit pBn@ =n anul /0P0. DncepBnd cu anul /00!, interesul pentru turism rural rena>te. Iau na>tere diverse asocia?ii >i or+anisme care =>i propun afirmarea >i dezvoltarea turismului =n zonele rurale. 7in rBndul acestora le amintim pe cele mai reprezentative6 ? 4edera ia 2om!n pentru ,ez+oltare "ontan (/00!), care =>i propunea spri;inirea sub toate formele a locuitorilor din zona montan@, inclusiv prin promovarea, or+anizarea >i dezvoltarea a+roturismului< ? %gen ia 2om!n pentru %groturism (/00#) ce =>i propune racordarea a+roturismului romBnesc la sistemul interna?ional de turism< ? %socia ia #a ional pentru 'urism 2ural Ecologic i *ultural din 2om!nia ,&T'E% (/005), membr@ a Federaiei Europene de Turism Rural (EU'(1DTE2)< pBn@ =n prezent s-a dovedit a fi dinamic@, performant@ >i viabil@ realizBnd =n mare parte scopurile propuse la fondare. Urmare a dinamismului activit@?ii desf@>urate de c@tre ,&T'E%, s@pt@mBnalul economico-financiar O%apital a acordat asocia?iei premiul 3Oskar - Capital pentru anul /00#, recunoscBnd >i confirmBnd prin aceasta 3ini iati+a cu cel mai mare impact social a anului. %socia ia #a ional de 'urism 2ural Ecologic i *ultural (ANTREC), reunea la sfBr>itul anului /00# peste "!!! de membri, =n /# filiale. ,ctivitatea turistic@ s-a desf@>urat =n cadrul a /"5! ec*ipamente (ferme, pensiuni sau +ospod@rii ?@r@ne>ti), care au atras /P #!! de turi>ti - din care 3#!! de turi>ti str@ini - cu un se;ur mediu de 5 zile-turist. ,nul urm@tor (/009) a marcat o cre>tere a dimensiunilor la "# filiale >i ridicarea nivelului calitativ al ec*ipamentelor, serviciilor >i a =ntre+ii activit@?i. , fost preocupat@ de ridicarea nivelului pre+@tirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale, prin or+anizarea de6 seminarii,
2-

colocvii >i cursuri de te*nic@ turistic@ >i marGetin+ turistic, =n mod centralizat sau zonal =n re+iunile cu circula?ie turistic@ =nsemnat@ (Hra>ov, :aramure>, Hucovina, etc.). 'ot n anul 1996 a nceput derularea primului Program P1are pentru turism rural din ara noastr. Dn cel de-al treilea an de e8isten?@ (/00 ) al ,&T'E% num@rul membrilor s@i a a;uns la aproape 3 !!! iar cel al filialelor la "P. ,socia?ia a reu>it editarea primului %7-rom, a primului catalo+ al pensiunilor >i fermelor turistice, a participat la numeroase evenimente promo?ionale (tBr+uri >i e8pozi?ii, reuniuni >i con+rese) a fost preocupat@ de realizarea unui climat de descentralizare a ac?iunilor sale. ,nul /00P a concretizat ima+inea ,&T'E%-ului =n6 cei peste ".#!! membri, or+aniza?i =n 3! de filiale ;ude?ene< mai mult de /.!!! de pensiuni turistice >i a+roturistice 3 omolo+ate >i clasificate< apro8imativ /#!.!!! turi>ti romBni >i str@ini, cu un se;ur mediu de 5 zile. Dn rBndul preocup@rilor +enerale ale asocia?iei se =nscriu >i6 editarea anual@ a catalo+ului na?ional al pensiunilor turistice >i a+roturistice, finalizarea sistemului na?ional informatizat de rezervare >i racordarea sa la sisteme similare din ?@rile membre EU'(1DTE2, prezen?a =n pa+ini de Internet. ( problem@ vital@ ce se dore>te realizat@ =n cel mai scurt timp este cea a implement@rii unui sistem viabil de asi+ur@ri pentru turi>tii ce practic@ turismul rural, pentru pensiunile >i fermele turistice, pentru +azde >i pentru +ospod@riile acestora. ,ctivitatea sus?inut@ din primii ani ai mileniului III au condus ,&T'E%-ul la o structur@ format@ din 3! de filiale ;ude?ene, =n care activeaz@ peste " #!! membri, ce->i desf@>oar@ activitatea =n peste / !!! ec*ipamente turistice, clasificate >i omolo+ate/!. 7in punct de vedere al dispersiei teritoriale se poate vorbi de o anume concentrare re+ional@ a zonelor in care se re+@sesec pensiuni ,&T'E%, ele fiind prezente =n apro8imativ P! de sate//. .e+at de strate+ia dezvolt@rii turismului rural =n ?ara noastr@ ,&T'E% >i :inisterul Turismului au optat pentru cre>terea calit@?ii presta?iilor. )entru solu?ionarea cu operativitate a problemelor privind or+anizarea, dezvoltarea >i promovarea turismului rural =n 'omBnia a fost constituit@, prin (rdinul :inistrului Turismului #0-iulie /00#, %omisia te*nic@ pentru dezvoltarea turismului rural. 7in aceast@ comisie f@ceau parte speciali>ti de la ministerele >i institu?iile care->i pot aduce o contribu?ie =n acest domeniu6 :inisterul ,+riculturii >i ,limenta?iei, :inisterul Tineretului >i 2porturilor, Institutul de %ercetare pentru Turism, Institutul &a?ional de 4ormare :ana+erial@ =n Turism, :inisterul ,pelor, )@durilor >i )rotec?iei :ediului >i :inisterul Educa?iei &a?ionale. )reocup@ri, din ce =n ce mai concrete, pentru spri;inirea acestui domeniu nou de
1,

)ompei %ocean, 1*eor+*e Fl@sceanu, Hebe &e+oescu - O5eografia general a turismului, Editura :eteor )ress, Hucure>ti, "!!", pa+.""! 11 *atalogul na ional al pensiunilor turistice i agroturistice ,&T'E% "!!" 25

activitate economic@ au manifestat6 :inisterul Turismului, :inisterul Tineretului >i 2porturilor, :inisterul Educa?iei >i %ercet@rii (fost al Dnv@?@mBntului, precum >i al Educa?iei &a?ionale) >i =nsu>i 1uvernul 'omBniei. Urmare fireasc@ a interesului +eneral a fost6 @ .e+ea nr. /5#-/005 privind stabilirea unor facilit@?i pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montan@, 7elta 7un@rii >i litoralul :@rii &e+re ((rdonan?a 1uvernului nr. 9"-"5 au+ust /005), @ (rdinul :inistrului Turismului nr. "!-/00# referitor la normele >i criteriile de clasificare a pensiunilor >i fermelor a+roturistice. )e lBn+@ cele prezentate pBn@ acum, consider@m c@ nu lipsit@ de importan?@ este e8isten?a, =n momentul de fa?@, a unui num@r important de firme ce desf@>oar@ activitate de touroperatori cu produse turistice rurale. 7intre acestea amintim doar cBteva6 OHranime8 >i O(vidiu Tour Hran (Hra>ov), O7ara+u> HalvanLos (%ovasna), OTrans Tour )raid (Sar+*ita), OHio 2an ,rt (2uceava), O:ontana 2ervice Fidra (Francea). *'*'<alorilor satului rom$es! &i ale %ote$+ialului s#u turisti! ( analiz@ realist@ a ofertei turistice romBne>ti, va conduce c@tre concluzia c@ =n ?ara noastr@ patrimoniul turistic rural este insuficient valorificat, iar produsul turistic rural este =n curs de cristalizare. )e de alt@ parte, =n momentul de fa?@ produsul turistic rural =mbrac@ forma unor +ospod@rii sau a unor a>ez@ri care ofer@ presta?ii turistice primare, d@ruind =n acela>i timp cu +enerozitate bo+@?ia valorilor satului romBnesc. %on?inBnd analiza asupra valorific@rii vom a;un+e la satele cu voca?ie turistic@, numite impropriu sate turistice. *'*'1'A%re!ieri re"eritoare la lo!alit#+ile rurale !u o!a+ie turisti!# %u toate c@ speciali>tii s-au pronun?at corect =n ceea ce prive>te enumerarea atuurilor unor astfel de Oaezri rurale pitoreti (ine constituite, situate ntr-un mediu nepoluat, pstrtoare de tradi ii i cu un (ogat trecut istoric, care n afara func iilor politico-administrati+e, sociale, economice i culturale proprii ndeplinesc sezonier sau n tot cursul anului i func ia de primire i gzduire a turitilor pentru petrecerea unui se-ur cu durat nedefinit /", nu putem fi de acord decBt cu ideea practic@rii turismului =n spa?iul rural, =n zonele rurale, =n sate >i =n nici un caz cu ideea transform@rii localit@?ilor rurale =n Osate turistice cu iz de muzeu >i atmosfer@ artificial@.
12

Istrate, I., Hran 4lorina - %groturismul n 2om!nia, Tribuna Economic@, nr. 3"-/!. !P. /00#, pa+. "9

29

DncercBnd realizarea unei analize comparate prin prisma e8perien?ei turismului european, consider@m c@ sfera activit@?ilor turistice prestate =n mediul rural romBnesc trebuie l@r+it@ de la simpla oferire de cazare la6 K etalarea produselor +astronomice populare< K a+rement >i anima?ie specific zonelor s@te>ti< K transport cu mi;loace tradi?ionale< K pelerina;e c@tre l@ca>uri de cult consacrate< K vizitarea atelierelor me>te>u+@re>ti, etc. Toate cele prezentate pot >i este necesar s@ constituie componentele produsului turistic rural romBnesc, cunoscut fiind faptul c@ produsul turistic =n +eneral reprezint@ O un amalgam de elemente tangi(ile i intangi(ile, concentrate ntr-o acti+itate specific i cu o destina ie specific/3. Dn condi?iile =n care consider@m oferta turistic@ ca un total al produselor turistice e8istente la un moment dat, e necesar a completa analiza de mai sus cu afirma?ia profesorului elve?ian Nrippendorf, ce consider@ oferta Oun mnunc1i de elemente materiale i imateriale oferite consumului i care ar tre(ui s aduc unele foloase cumprtorului adic s-l satisfac O/5. %ontinuarea este oferit@ de cunoscutului specialist elve?ian SunzicGer care preciza c@ O oferta turistic este o com(ina ie de elemente materiale i ser+icii 16, unde rolul principal este ;ucat de servicii, f@r@ a fi ne+li;ate nici aspectele le+ate de prestator sau infrastructur@. 'evenind la ?ara noastr@ consider@m c@ solu?ia actualului moment de impas economic -respectiv a perioadei de tranzi?ie, o poate reprezenta a+ricultura =n strBns@ le+@tur@ cu sectorul ter?iar (serviciile). ,>adar activitatea tradi?ional@ a zonelor rurale =mpletit@ cu cea complementar@ - =ntr-o form@ cu multiple implica?ii socio-economice, turismul rural (respectiv componenta sa sectorial@ a+roturismul) pot conduce la o rena>tere a satelor romBne>ti. IinBnd cont de +enerosul patrimoniu turistic e8istent cu prec@dere =n spa?iul rural >i de minima sa utilizare - =n momentul actual - apreciem c@ produsul turistic rural este insuficient valorificat. )entru o mai temeinic@ analiz@, vom face o trecere =n revist@ a patrimoniului turistic din spa?iul rural romBnesc. Dn interiorul Europei - fie c@ este amintit@ =n zona Europei %entrale, fie c@ este numit@ ca f@cBnd parte din +rupul ?@rilor estice - 'omBnia a r@mas o ?ar@ mai pu?in eminamente a+rar@, dar
16 1-

:edliG, S. -'1e product formulation in tourism, ,IE2T, Tourisme et marGetin+, nr. /3-/00# Nrippendorf,M. -"ar7eting et tourisme, Etudes de tourisme, Editions Serbert .an+et %ie 2.,., Herna, /0 / 15 SunzicGer,V. -Betri(s8irtsc1aftsie1re des 4remden+er7e1re , Fol. I, Herna, /0#0 24

si+ur rural@ (mai mult de #!$ din teritoriu >i popula?ie aflBndu-se =n afara urbanului) /9. Iar@ =n care civiliza?ia rural@, cu tot ce ?ine de aceasta - pozitiv >i ne+ativ - s-a conservat uimitor. %adrul natural >i modul de O+ia la ar sunt cel mai aproape de ima+inea tradi?ional@ care a putut fi conservat@ =n Europa (ccidental@. Dn plus, comunit@?ile umane, de>i aparent scoase din filele c@r?ilor de istorie, sunt vii. :ai mult satul, indiferent de spa?iul +eo+rafic =n care se situeaz@, constituie e8presia le+@turii omului cu natura, reprezentBnd un cadru de a>ezare uman@ plurifunc?ional@/ . ,ceste aspecte sunt relevate >i din vizitarea celui mai mare muzeu =n aer liber din Europa, :uzeul 2atului din Hucure>ti, ori de ecomuzeele din6 7umbrava 2ibiului, 'Bmnicu FBlcea >i Haia :are. ,cele>i sim?@minte le avem atunci cBnd privim e8ponatele prezente =n muzee unice din %Bmpulun+ :oldovenesc (lemnului) >i 2i+*etul :arma?iei (m@>ti >i art@ popular@). Ui acestea sunt doar cBteva e8emple le+ate de perpetuarea tradi?iilor rurale =n ?ara noastr@. Fom aborda =n continuare patrimoniul turismului rural romBnesc din un+*iul de vedere al +rup@rii de speciali>ti - +eo+rafi >i economi>ti, cercet@tori ori anali>ti ai fenomenului turistic - ce includ =n noiunea de patrimoniu6 poten ialul turistic (natural >i antropic), (aza te1nicomaterial turistic (dot@rile turistice >i structurile de primire), ser+iciile turistice >i infrastructura te1nica general. *'*'*'Pote$+ialul turismului rural rom$es! )arafrazBnd o afirma?ie a marelui pictor Utefan .uc*ian, f@cut@ =n vara anului /0!0 =ntr-o epistol@ - frumos e un (iet cu+!nt sear(d care nu spune nimic din splendoarea peisa-ului3 romBnesc, cunoa>terea spa?iului rural romBnesc demareaz@ ca un e8periment, continu@ cu o permanent@ cercetare >i se va sfBr>i printr-o pasiune constant@, =ntre?inut@ de dorin?a permanent@ a Oredescoperirii ori a revederii. %uvintele nu vor putea reda =ntotdeauna varietatea impresiilor, a +Bndurilor, a sentimentelor ce se nasc sub imperiul emo?iilor /P tr@ite =n str@baterea plaiurilor carpatodun@rene. ,ceast@ o"ert# %rimar# %ote$+ial#, alc@tuit@ din componente naturale de peisa;, reprezint@ poten?iale resurse turistice >i ;oac@ un rol determinant =n dezvoltarea turismului =n +eneral/0 >i a celui rural =n mod special. Elementele care trebuie puse =n valoare =n mod special sunt6
19

2om!nia 'urism 996, )a+ini &a?ionale, Hucure>ti, /009 (#5,3 $ rural-/00") &icolae Hra>oveanu - Economia agriculturii montane, Editura ,cademiei 'omBne, Hucure>ti, /00# 2ebastian Honifaciu -2om!nia, g1id turistic, Editura 2port-Turism, Hucure>ti, /0P3 &eac>u &icolae 3 'urismul i dez+oltarea dura(il, Editura E8pert, Hucure>ti, /000, pa+.#/- # 2?

14 1? 1:

K K K K

valoarea recreativ@, estetic@ >i peisa+istic@, nu =n pu?ine rBnduri determinanta =n ale+erea destina?iei (munte, deal , cBmpie , litoral sau delt@)< valoarea curativ@ (balneoclimateric@) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei< cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor *obbLuri (o+linzi de ap@, masive muntoase, pe>teri, torente, resurse cine+etice, strat de z@pad@ etc.)< valoarea co+nitiv@ =n cazul componentelor desemnate ca parcuri, +r@dini botanice sau zoolo+ice, rezerva?ii >tiin?ifice sau monumente ale naturii etc. Toate aceste elemente se afl@ =ntr-o strBns@ interdependent@, formBnd O natura mam >i cadrul de via?@ pentru tot ce Omic-n ar >i pe planeta albastr@. )articularit@?ile lor vor ie>i =n eviden?@ pe parcursul abord@rilor prin prisma cunosc@torului >i analistului prezent =n fiecare dintre noi - =n momentele evalu@rilor bazate pe documentare >i lo+ic@. *'*'*'1' Pre-e$tare ge$eral# a resurselor turisti!e $aturale 'omBnia este situat@ =n Europa, la ;um@tatea distantei dintre Ecuator >i )olul &ord (5#W latitudine nordic@) >i apro8imativ la ;um@tatea distan?ei dintre (ceanul ,tlantic >i :un?ii Ural ("#W lon+itudine estic@). ,>ezat la r@spBntia dintre p@r?ile estic@, vestic@ >i meridional@ a Europei, teritoriul ?@rii noastre este format =n propor?ii e+ale din mun?i (3/$), dealuri >i podi>uri (39$), cBmpii >i lunci (33$), respectBnd >i din acest punct de vedere re+ulile ec*ilibrului >i armoniei. *lima temperat-continental, re eaua radiar de r!uri ce iz+orsc din lan ul carpatic, apele minerale i termale cu propriet i curati+e, punile i f!ne ele, pdurile de rinoase sau foioase, lacurile i iazurile, ,unrea i ,elta sa, luncile i c!mpiile constituie separat sau la punctul de nt!lnire, peisa-e cu puternic personalitate, pline de cldura oamenilor ce le nso esc$ 2pa?iul rural romBnesc este numit carpato-danubiano-pontic deoarece este carpatic prin relief, dun@rean prin re?eaua lui *idro+rafic@ >i pontic prin desc*iderea la :area &ea+r@, implicit la (ceanul )lanetar. Indiscutabil, aceast@ Opersonalitate geografic trebuie s@ fie dublat@ =n timp >i de voca?ia turistic@. La$+ul mu$+ilor Car%a+i prezint@ un rol deosebit pentru clim@, ape, bo+@?ii, ve+eta?ie, faun@, soluri etc. El are pozi?ie central@ >i form@ de cetate sau inel, din prea;ma acestuia succedBndu-se celelalte forme de relief. 7ar ceea ce =i confer@ locul de frunte =n patrimoniul turistic al ?@rii sunt peisa;ele6 defilee impresionante, dantel@rii de basm =n formele carstice din re+iunile calcaroase, circuri >i v@i +laciare, piscuri +ola>e, forme inedite sau ciudate ale stBncilor. .a ad@postul acestora, apar vec*ile vetre de locuire - rile6 :aramure>ului, HBrsei, 4@+@ra>ului, Sa?e+ului, Francei, ,lma>ului etc. )e firul rBurilor carpatice, =n v@ile acestora se =n>ir@ de asemenea a>ez@ri pitore>ti, din rBndul c@rora unele sunt vestite pentru climatul sau apele lor minerale.
2:

)or?iunea vestic@ este reprezentat@ de lan?ul eruptiv unde manifest@rile postvulcanice au contribuit la apari?ia localit@?ilor balneare =n prea;ma mofetelor, apelor *ipotermale sau izvoarelor bicarbonate. .an?ul vulcanic a condus la apari?ia unor depresiuni, =n cadrul c@rora s-au dezvoltat numeroase a>ez@ri< numim aici 7epresiunea :aramure>ului, cea a 7ornelor, a 1ur+*iului, a %iucului. %arpa?ii (rientali sunt marca?i =ndeosebi de mul?imea trec@torilor naturale6 Hratocea, Huz@u, (ituz, 1*ime>, Hicaz, 'otunda, )rislop, 1utBi, care au f@cut posibil@ circula?ia de o parte >i de alta a lan?ului carpatic =nc@ din vremuri =ndep@rtate. )or?iunea cea mai spectaculoas@ >i impun@toare a %arpa?ilor 'omBne>ti o constituie, f@r@ urm@ de dubiu, %arpa?ii :eridionali - =ntre %uloarul Timi>-%erna (la vest) >i Falea )ra*ovei (la est). 2upranumi?i >i ,lpii 'omBne>ti, ei atin+ =n cBteva vBrfuri peste "#!! de metri6 (mu ("#!# m) =n :asivul Huce+i, :oldoveanu ("#55 m) >i &e+oiu ("#3#m) =n :un?ii 4@+@ra>, )arBn+ ("#/P m), )elea+a ("#"0 m) =n :un?ii 'etezat etc. Dn %arpa?ii :eridionali au s@l@>uit >i au fost prote;ate o serie de alte O?@ri dintre care cele mai vestite sunt cele ale (ltului, .ovi>tei >i Sa?e+ului - situat@ =n inima vec*ii 7acii. Miul >i (ltul au ferestruit, =n aceasta caten@ v@i transversale, la fel ca >i )ra*ova =mpreun@ cu 7Bmbovi?a. ,ici - =ntre masivii munto>i ai Huce+ilor >i )ietrei %raiului - =ntre Transilvania >i :untenia, le+ate de %uloarul 'uc@r-Hran se afl@ lea+@nul turismului romBnesc >i =nceputurile turismului rural din ?ara noastr@. Dntre (lt >i Miu, =ntBlnim culmile )arBn+ului, Uureanului >i %indrelului cu creste pitore>ti, c@ld@ri >i v@i +laciare, culmi netede =mpestri?ate de lacuri >i acoperite de pa;i>ti. 'etezatul - cu =ntrea+a lume de basm =n+lobat@ =n parcul na?ional >i rezerva?ia >tiin?ific@ cu acela>i nume - 1odeanu >i Iarcul atra+ =n afara caprelor ne+re >i numero>i turi>ti. 2pre sud, dincolo de 7epresiunea )etro>ani, ne =ntBmpin@ culmile :un?ilor FBlcan, :e*edin?i >i %erna, unde avem ocazia s@ admir@m adev@rate bi;uterii s@pate =n calcar - pe>teri, poduri, doline. , treia latur@ a %et@?ii %arpa?ilor ce se =ntinde =ntre 7efileul 7un@rii >i Falea 2ome>ului, este numit@ de +eo+rafi %arpa?ii (ccidentali. %aracterizat@ de platforme netede, doar =n zona central@ vom =ntBlni vBrfuri de peste / P!! de metri ( %urcub@tu, Hi*or, Fl@deasa, :untele :are). )r@bu>irile tectonice au creat aici un aspect insular >i lar+i culoare< =n acela>i timp o mare varia?ie a peisa;ului >i reliefuri spectaculoase. Hazaltele de la 7etunata, c*eile, abrupturile, dolinele >i pe>terile (%et@?ile )onorului, )e>tera Ur>ilor, )e>tera 2c@ri>oara, )e>tera :eziad etc.) sunt doar cBteva dintre atrac?iile turistice ale zonei. Iar pentru c@ frumuse?ea f@r@ puritate nu este nimic, lan?ul are =n componenta sa str@vec*ii >i bo+a?ii :un?i ,puseni, plaiuri desprinse din pa+inile c@r?ilor de pove>ti"!.
2,

)osea 1r. >i colectiv -Enciclopedia geografic a 2om!niei Editura Utiin?ific@ >i Enciclopedic@, Hucure>ti, /0P" 6,

De%resiu$ea &i Po)i&ul Tra$sil a$iei este por?iunea aflat@ =n interiorul arcului carpatic, cu relief ce variaz@ =ntre !! - P!! de metri si respectiv 3#! - #!! de metri. Dn estul 7epresiunii Transilvaniei =ntBlnim o centur@ de dealuri =nalte, care =nc*id mici depresiuni ce seam@n@ cu 2ubcarpa?ii afla?i =n e8teriorul arcului carpatic. Su5!ar%a+ii sunt dispu>i =n e8teriorul lan?ului carpatic, dublBnd parc@ zidul de ap@rare al Ocet@?ii. 4orma?i din trei subdiviziuni - 2ubcarpa?ii :oldovei, 2ubcarpa?ii %urburii >i 2ubcarpa?ii 1etici - ei sunt o asociere de culmi =nalte (/!!! - /"!! m) >i dealuri ;oase (5!! - P!! m), ce =nc*id depresiuni mai mult sau mai pu?in =ntinse, br@zdate de ape, bine populate >i cultivate cu cereale sau livezi< tot =n aceast@ zon@ vi?a de vie este la ea acas@ >i a f@cut renumite localit@?i ca6 (dobe>ti, )anciu, )ietroasele, Utef@ne>ti, Falea %@lu+@reasc@ etc. Dn str@fundul lor, culmile subcarpatice p@streaz@ bo+@?ia Oaurului negru, c@rbunilor, s@rii >i a izvoarelor de ape minerale. )opula?ia se ocup@ cu pomicultura, cre>terea vitelor, prelucrarea lemnului, e8tra+erea minereurilor >i, mai nou, cu turismul rural. Po)i&urile )i$ a"ara la$+ului !ar%ati!. Dn estul 'omBniei >i al dealurilor subcarpatice coboar@ domol de la nord spre sud )odi>ul :oldovei, ce se =nvecineaz@ =n sud-est cu )odi>ul 7obro+ei, iar =n sud-vest are o alt@ rud@ mai distan?at@ =n persoana )odi>ului 1etic. )e cuprinsul acestor locuri o anume a+ricultur@ - pomi >i viticultur@ - se afl@ la mare cinste< drept urmare de renume sunt viile de la %otnari, Ia>i >i Su>i sau cele de la &iculi?el, :urfatlar >i (strov, cum nu mai pu?in vestite sunt cele din prea;ma )ite>tiului, 7ra+@>aniului sau 2tre*aiei. 7at@ fiind bo+@?ia >i frumuse?ea zonelor de podi>, acestea sunt bine populate, iar tradi?iile, obiceiurile populare transmise din +enera?ie =n +enera?ie, ca >i le+endele >i pove>tile localnicilor sunt tot atBtea atrac?ii - al@turi de vinuri, rac*iuri ori preparate +astronomice tradi?ionale - ca >i c*em@ri, c@rora cel care a avut >ansa de a le cunoa>te, ca >i neofitul, nu le poate rezista. Litoralul M#rii Negre reprezint@ un loc neperec*e >i cu o puternic@ personalitate. Dntre %*ilia >i %apul :idia prezint@ pla;e >i +rinduri =ntinse, iar =ntrea+a zon@ este foarte scund@. Dn sc*imb, la sud vom =ntBlni o falez@ =nalt@ de /# - "! m ce ad@poste>te pla;e cu nisip fin./3# )latforma litoral@ ce se apleac@ lin lBn+@ Oriviera romBneasc@ are pBn@ departe =n lar+ adBncimi reduse, fiind la ori+ine o vec*e cBmpie invadat@ de apele m@rii =n ultima perioad@ a %uaternarului. Delta Du$#rii constituie partea cea mai ;oas@ de pe teritoriul ?@rii noastre, o cBmpie =n formare prin aluvionare. )or?iunile de uscat, la cotele obi>nuite ale fluviului, reprezint@ circa /3$, cea mai mare parte a 7eltei fiind acoperit@ de mla>tini, lacuri, +Brle >i ape permanente. ( atrac?ie deosebit@ pentru turism o constituie peisa;ul e8otic, unic =n felul lui pe =ntre+ teritoriul european, adev@rat sanctuar pe care "P! de specii de p@s@ri >i l-au ales ca l@ca>, cum aprecia >i celebrul savant
61

francez MacXues Ives %ousteau. )rincipalele resurse ale 7eltei 7un@rii sunt6 fauna piscicol@, stuful >i p@durile =ndeosebi de esen?e moi. )entru a conserva >i p@stra aceasta lume uimitoare, teritoriul prezentat constituie =n momentul de fa?@ 'ezerva?ia Hiosferei 7elta 7un@rii. Cm%iile se =ntind =n sudul >i vestul ?@rii noastre. %ea mai mare - %Bmpia 'omBn@ 3 se afl@ la nord de 7un@re, de la 7robeta Turnu - 2everin pBn@ la 1ala?i. Ea asi+ur@ apro8imativ 5!$ din produc?ia a+ricol@ a 'omBniei. )artea sa estic@ se nume>te H@r@+an >i prezint@ - prin lacurile sale s@rate6 .acul 2@rat (=n apropiere de Hr@ila), .acul ,mara (lBn+@ 2lobozia), :ovila :iresii, Halta ,lb@ - interes nu numai a+ricol ci >i turistic (utilizarea apelor =n scopuri terapeutice). %Bmpia de Fest este o alt@ zon@ a+ricol@ important@< ea =>i are limitele fi8ate de Falea 2ome>ului >i cea a Timi>ului. Clima' Urmare a plas@rii =n centrul Eurasiei pe de o parte >i a reliefului s@u pe de alt@ parte, 'omBnia are un climat temperat aflat sub influen?a maselor de aer umed dinspre ,tlantic, a maselor de aer uscat, continental, provenind din r@s@ritul continentului, cBt >i de aer mediteranean ce vine dinspre sud. 'ezult@ deci un climat continental - moderat cu nuan?@ri locale influen?ate de formele de relief >i succesiunea anotimpurilor. Toate acestea sporesc culoarea >i atrac?iile peisa;ului, diversificBnd =n acela>i timp factorii naturali de cur@ >i tratament, sporturile practicate, activit@?ile localnicilor >i, nu =n ultimul rBnd, re+imul alimentar. Ai)rogra"ia ?@rii noastre se afl@ sub influen?a climatului, fiind, cu e8cep?ia cBtorva mici rBuri din 7obro+ea, colectat@ de 7un@re. %aracteristica ei este determinat@ de confi+ura?ia concentric@ a reliefului ?@rii >i de reparti?ia diferen?iat@ a cantit@?ilor de precipita?ii, de la zona =nalt@ spre cea ;oas@. %u e8cep?ia rBurilor din :oldova - care sunt aproape paralele cu lan?ul muntos - restul rBurilor au o distribu?ie radiar@. 7un@rea str@bate ?ara noastr@ pe o lun+ime de /! # de Gilometri, fiind navi+abil@ pe =ntre+ parcursul >i colectBnd, direct sau indirect, prin intermediul Tisei, toate rBurile romBne>ti. ,pele colectate sunt v@rsate prin cele trei bra?e =n :area &ea+r@, care =ntre+e>te astfel *idro+rafia patriei >i permite le+@tura cu toate ?@rile riverane (ceanului )lanetar. ,vBnd o salinitate de / 3 "/ $ >i o temperatur@ medie de "# - " W % vara, sectorul romBnesc al :@rii &e+re are un poten?ial balneolo+ic cu e8cep?ionale calit@?i. I- oarele &i la!urile' Izvoarele minerale, aflate =n num@r de peste "!!!, multe fiind termale, sunt cunoscute >i apreciate de peste "!!! de ani (Serculane sau 1eoa+iu-H@i). %ele mai multe izvoare se afl@ de-a lun+ul %arpa?ilor >i 2ubcarpa?ilor, iar valoarea terapeutic@ a apelor a condus la apari?ia a peste /9! de sta?iuni.
62

.acurile din ?ara noastr@ de?in /,/$ din suprafa?a 'omBniei, cele mai mari fiind la+unele 'azim >i 2inoie. &umeric lacurile sunt peste 35!! - dintre care "3!! sunt naturale< marea ma;oritate se +@sesc =n zonele de cBmpie >i prezint@ atBt important@ piscicol@ cBt >i de a+rement. 7eosebite sunt lacurile de munte formate =n circurile +laciare aflate =n masivele muntoase 'odna, 4@+@ra>, )arBn+, 'etezat, ca >i lacurile unicat6 .acul 'o>u - lac de bara; natural >i .acul 2fBnta ,na - ad@postit =n craterul unui vulcan. %elor prezentate anterior li se adau+@ lacurile artificiale realizate pentru valorificarea poten?ialului ener+etic6 Izvoru :untelui, Fidra, Fidraru, 4BntBnele, F@liu+ etc. <egeta+ia &i "au$a, =mpreun@, formeaz@ poten?ialul bio+eo+rafic. Dn forma ei actual@, ve+eta?ia ?@rii noastre este relativ recent@ >i prezint@ tr@s@turile caracteristice ale Europei %entrale. ,stfel, vom observa diferen?ieri +enerate de altitudine ca >i de eta;ele climatice ce =nsumeaz@ peste 5 !!! de specii. 7intre acestea predominante sunt p@durile, de ste;ar =n mare parte =n zonele de cBmpie, de fa+ - =n 2ubcarpa?i >i pe mun?ii mai scunzi, coniferele - molidul, bradul, pinul etc. - la limita superioar@ a altitudinilor. Urmare a interferen?elor, =n zonele de tranzi?ie a reliefului, rezult@ prezen?e ;u8tapuse ale diferitelor specii care +enereaz@ toamna o bo+at@ palet@ coloristic@ care permanentizeaz@ peisa;ul romBnesc. Dn urma marilor defri>@ri efectuate de-a lun+ul timpului, pe teritoriul 'omBniei p@durile mai ocup@ apro8imativ "9$ din suprafa?a total@. 2uprafe?ele desp@durite au fost afectate culturilor a+ricole, livezilor >i pod+oriilor. .a mare altitudine - pe mun?ii =nal?i, =ntBlnim ve+eta?ie alpin@ >i subalpin@ format@ din pa;i>ti cu tuf@ri>uri de ienup@r >i ;neap@n, afin etc. ,lte forme de ve+eta?ie caracteristice suportului de relief +@sim =n sud - estul 'omBniei, %Bmpia H@r@+anului >i )odi>ul 7obro+ei de 2ud, unde s-a dezvoltat ve+eta?ia de silvostep@ >i step@. 7e-a lun+ul cursurilor de ap@, =n lunci >i =n special =n 7elta 7un@rii +@sim forme de ve+eta?ie specifice re+iunilor cu umiditate abundent@ (stuf, papur@, ro+oz, salcie si plop etc.) "/. 7in punct de vedere turistic, trebuie s@ consemn@m e8isten?a =n diferite locuri din ?ara noastr@ a unor plante rare -endemice sau relicte - ori tipuri specifice altor zone ale planetei. Aonele de ve+eta?ie ofer@ *ran@ >i ad@post unei variate faune, dispus@ pe eta;e de ve+eta?ie >i zone. 4auna cuprinde peste 3 9!! de specii provenite din cele trei mari provincii europene6 animalele mari - Europa %entral@, roz@toarele >i p@s@rile rare - Europa '@s@ritean@, vipera cu corn, broasca ?estoas@ de uscat, scorpionul, di*orul - Europa de 2ud. 4auna cine+etic@ - reprezentat@ prin ursul cafeniu, capra nea+r@, c@priorul, rBsul, cerbul carpatin, mistre?ul, iepurele etc. - prezint@ o important@ deosebit@. &u trebuie s@ uit@m a aminti aici p@s@rile6 coco>ul de munte, coco>ul de mesteac@n, e+reta mare, lop@tarul, pelicanul cre? >i pelicanul
21

Uandru I., Hucure>ti, /005

%ucu

F.

2om!nia,

prezentare

geografic,

Editura

Utiin?ific@

>i

Enciclopedic@,

66

comun, c@lifarul alb, rata s@lbatic@ >i altele. 7in rBndul numeroaselor specii de pe>te ce populeaz@ 7un@rea >i rBurile, la loc de frunte se afl@6 p@str@vul, lostri?a, lipanul - =n apele de munte< crapul, cleanul, mreana - =n apele de >es< >al@ul, >tiuca, bibanul - =n 7un@re< morunul, nisetrul, scrumbiile - la +urile 7un@rii >i =n mare. Ba!tori $aturali )e !ur#' ( sc*i?are a principalilor factori de cur@ scoate =n relief6 apele minerale (=n rBndul c@rora multe sunt termale), lacurile terapeutice, n@molurile, mofetele, salinele, factorii climatici, aeroionizarea, plantele medicinale. ,ce>ti factori sunt r@spBndi?i pe =ntrea+a suprafa?@ a ?@rii, unii necesit@ instala?ii sau amena;@ri pentru utilizare, al?ii impun recoltarea sau captarea, dar absolut to?i cer p@strarea, conservarea, >i prote;area pentru o cBt mai =ndelun+at@ utilizare. 'evenind la izvoarele minerale dispuse =n spa?iul rural, ma;oritatea nu sunt captate >i prote;ate corespunz@tor. ,ceste resurse sunt cantonate mare parte =n catena vulcanic@ (a> - %@limaniSar+*ita, zona dealurilor subcarpatice >i de podi>, >i nu =n ultimul rBnd =n cBmpie. ,pele sunt6 oli+ominerale, alcaline (bicarbonatate), alcalino-feru+inoase, clorurate sodice, iodurate, sulfuroase, sulfatate, carbo+azoase, arsenicale, radioactive, termale etc. 2ursele minerale sunt cel pu?in similare cu sursele de peste *otare >i pot fi utilizate =n terapia profilactic@, curativ@ >i recuperatorie. )lantele medicinale au revenit =n for?@ ca factori naturali de cur@, fiind utilizate atBt =n prepararea unor medicamente pe cale natural@ cBt >i =n fitoterapie. Dn tradi?ia romBneasc@ s-au p@strat numeroase re?ete ale unor preparate utilizate ca leacuri sau eli8iruri, ceaiuri sau b@i de plante. )e de alt@ parte, multe din plantele medicinale sunt utilizate =n produsele culinare pentru aromele, +ustul sau calit@?ile de condimentare pe care le posed@. :ai pu?in pu>i =n valoare =n ?ara noastr@ sunt factorii climatici ce pot fi utiliza?i =n men?inerea, ameliorarea sau recuperarea st@rii de s@n@tate a or+anismului uman prin6 aeroterapie, *elioterapie sau cure de teren - prin ceea ce +eneric este numit@ climatoterapie. :aladiile ce pot fi tratate sunt6 anemiile, nevrozele astenice, afec?iunile respiratorii, stresul, surmena;ul fizic >i intelectual. Identificarea, punerea =n valoare >i utilizarea =n cuno>tin?@ de cauz@ a acestor factori naturali vor contribui la dezvoltarea >i promovarea turismului balnear =n spa?iul rural romBnesc. *'*'*'*' Pote$+ialul a$tro%i! al a&e-#rilor rurale rom$e&ti )oten?ialul antropic al unei zone, re+iuni, ?@ri este identic cu oferta turistic@ poten?ial@ a respectivului spa?iu +eo+rafic. DncercBnd o subdiviziune a poten?ialului antropic vom constata c@ el se compune =n principal din fondul cultural-istoric al zonei >i din obiectivele economice care prezint@ interes turistic. ,nalizBnd spa?iul rural romBnesc, vom constata c@ acesta este p@str@torul si conservatorul unui
6-

inestimabil tezaur de monumente istorice, de ar*itectur@ sau de art@, vesti+ii istorice, ca >i a unui veritabil patrimoniu etnofolcloric de o valoare >i o puritate neasemuit@. %onsider@m necesar a nominaliza - =n prezentarea acestei oferte poten?iale secundare, ce formeaz@ >i perpetueaz@ ima+inea spa?iului rural romBnesc - cele mai reprezentative componente cultural-istorice. <estigii arCeologi!e legate )e ge$e-a %o%orului rom$ &i !o$ti$uitatea sa .$ s%a+iul !ar%ato()a$u5ia$o(%o$ti!6 cet@?i dacice (%oste>ti, Hlidaru, 1r@di>tea :uncelului), cet@?i +rece>ti (Sistria, Enisala, %allatis, Tomis), castre romane (Sa?e+, 2armize+etusa), cet@?i medievale (TBr+u &eam?, )oenari, 2uceava, TBr+ovi>te, 2i+*i>oara, ,lba Iulia, (radea, Timi>oara etc.). Mo$ume$te istori!e )e arCite!tur# &i )e art#6 bisericile pictate din &ordul :oldovei (Forone?, 2ucevi?a, :oldovi?a, Sumor etc.), :oldova de :i;loc (&eam?, ,+apia, 2ecu, 2i*@stria), bisericile de lemn maramure>ene (Ieud, 'ozavlea, Ho+dan Fod@), cet@?ile ?@r@ne>ti >i bisericile fortificate din Transilvania (S@rman, %isn@die, 7aia, )re;mar), monumentele stilului brBncovenesc (:o+o>oaia, Surezi, )olovra+i), cet@?ile medievale (4@+@ra>, Hran, S@rman, 2i+*i>oara, 'upea etc.). Mu-ee0 !ole!+ii0 !ase memoriale6 :uzeul I@ranului 'omBn, :uzeul de ,rt@ )opular@ O:ina :inovici, :uzeul 2atului Hucure>ti, :uzeul Te*nicii )opulare 7umbrava 2ibiului, %omple8ul :uzeal 1ole>ti, :uzeul Etno+rafic =n aer liber Hu;oreni (FBlcea), :uzeul de Etno+rafie >i ,rt@ )opular@ 7ealul 4lorilor (:aramure> - &e+re>ti-(a>) etc. Enumerarea a prezentat doar cBteva dintre muzeele cele mai bine conturate, ma;oritatea incluse =n rBndul obiectivelor turistice de interes interna?ional. Dn afara acestora, =n zonele rurale practicante ale turismului rural au ap@rut =n ultimii ani mici muzee de interes local, re+ional sau na?ional. M#rturii ale !ulturii &i !i ili-a+iei %o%ulare (elemente de etno+rafie >i folclor), din rBndul c@rora amintim6 te*nica popular@ si ar*itectura tradi?ional@, crea?ia artistic@ popular@ (port popular, folclor6 muzical, literar si core+rafic, me>te>u+uri, ceramic@, artizanat)< manifest@ri populare tradi?ionale (tBr+uri, festivaluri, iarmaroace, concursuri). ,ceste elemente le vom re+@si =n principalele zone etno+rafice ale ?@rii6 :oldova, (a>, Hucovina, :@r+inimea 2ibiului, (ltenia de 2ub :unte, Hi*or, Hanat etc. *'*'*',' Satele turisti!e 2atele turistice sunt acele vetre ale comunit@?ilor rurale care prin specificul >i nota lor particular@ (a>ezare, resurse naturale, monumente ar*itectonice sau istorice, tradi?ie etno-folcloric@) =mpletite cu deosebita calitate de bune +azde, se pot constitui =n produs turistic rural, fiind pre+@tite =n acela>i timp s@ satisfac@ o lar+@ palet@ de motiva?ii ale turismului intern >i interna?ional. Aonele de interes turistic rural pot fi clasificate divers. Fom =ncerca =n cele ce urmeaz@ s@
65

prezent@m cBteva posibilit@?i de ordonare >i sistematizare a principaleleor sate turistice din ?ara noastr@6 A9 7in punct de vedere geogra"i!6 8I9 Car%a+ii Orie$tali6 L 7orna - HBr+@u (Uaru 7ornei, &ea+ra Uarului, Falea Finului, %o>na, ,rie>)< L 7epresiunea Hilbor - %iuc, 'ocu - Mi+odiu - 2Bntimbu< L %uloarul Trotu> ()oiana 2@rat@)< L 7epresiunea Hra>ov (Hi8ad, Uu+a>, :alna>, Turia, Hodoc, Aizin, FBlcele, TBrlun+eni )< L Falea Histri?ei ( Hro>teni, Horca, %ea*l@u)< L 7epresiunea Haraolt (Hibor?eni, (zunca, Serculian)< L :un?ii Sar+*ita (Somorod-H@ile %*irui)< L Iara :aramure>ului. Atra!+iile turisti!e ale acestei zone sunt6c*eile, defileele, pe>terile, cascadele, relieful abrupt, apele minerale, rezerva?iile naturale< ar*itectura popular@, monumentele istorice, ceramica >i ?es@turile populare. 8II9 Car%a+ii Meri)io$ali6 @ %uloarul 'uc@r-Hran, 4@+@ra>ii, Falea (ltului, )arBn+ul, 7epresiunile )etro>ani >i Sa?e+, 'etezatul, :e*edin?i-%ernei, %indrel-Uureanu. Atra!+iile turisti!e6 castrele romane, vesti+ii, cet@?i, fortifica?ii >i construc?ii reli+ioase, cet@?i dacice< peisa; natural de e8cep?ie< resursele de ape minerale >i termale< varietatea portului popular. 8III9 Mu$+ii =a$atului6 ce atra+ prin ar*itectura tradi?ional@ (case din bBrne de lemn), port, vesti+ii ar*eolo+ice, flora >i fauna cu elemente sudice. 8I<9 Mu$+ii A%use$i6 @ Iinuturile :o?ilor, Aarandului, Heiu>ului. Atra!+iile turisti!e6 case tradi?ionale cu caracter ar*aic (construc?ii din bBrne, acoperi>ul ?u+uiat)< elemente etno-folclorice specifice, port popular, ?es@turi >i broderii< cadrul natural< vesti+ii istorice. 8<9 Litoralul M#rii Negre &i Delta Du$#rii6 @ ' ' Fama Fec*e, " :ai, .imanu, 2c*itu, %ostine>ti, Istria, Murilovca, Enisala, :uri+*iol, calit@?ile terapeutice< ' tezaurul ar*eolo+ic.
69

:a*mudia, :aliuc, :ila "3, %ri>an. ,trac?ii6 peisa;ul ori+inal<

=9 7in punct de vedere al !ara!teri-#rii %re)omi$a$te a %ote$+ialului turisti! putem constata e8isten?a unor sate6 a - !limateri!e &i %eisagisti!e ( 4undata,Hran, Uirnea, >.a)< 5 - et$ogra"i!e("ol!lori!e ( Ho+dan Fod@, Faideeni, .ere>ti, 2ibiel, etc)7 ! - )e !rea+ie artisti!# &i arti-a$al# ( Tismana, :ar+inea,Fama, :ar+a, >.a)< ) ( %es!#re&ti &i )e i$teres $#tores! ( cu prec@dere cele din zona montan@ sau delt@)< e ( iti(%omi!ole ( 'eca>, FBn@tori-&eam?, '@d@>eni, Foine>ti, etc)< C9 7in punct de vedere al ti%ului )e turism %ra!ti!at, acestea pot fi destina?ii ale turismului6 # de sejur, odihn i tratament: # de cunoa tere - cultural, etnografic - folcloric, mu!eistic: # montan: # sportiv: # itinerant " )rodusul sau produsele turistice create =n mediul rural se adreseaz@ atBt turismului or+anizat cBt >i celui autonom (pe cont propriu), intern >i interna?ional< ele pot fi diversificate >i personalizate, astfel =ncBt s@ corespund@ e8i+entelor turi>tilor dornici de revenirea la izvoarele civiliza?iei romBne>ti. *'*'*'4' O5ie!ti e e!o$omi!e ( atra!+ii turisti!e &u =n pu?ine cazuri, =n derularea unui pro+ram turistic unele dintre atrac?ii reprezint@ materializ@ri ale activit@?ii economice din zona respectiv@ (bara;e >i acumul@ri de ap@, *idrocentrale, canale navi+abile, poduri, instala?ii te*nice ale afacerilor mici sau mi;locii). Este normal s@ fie a>a =ntrucBt turi>tii sunt dornici de a avea confirmarea orizontului cultural sau informa?ional pe care-l posed@ >i =n perioadele lor de vacan?@< mai mult =n cadrul produselor turistice culturale aceste atrac?ii fac c*iar obiectul c@l@toriei. Iara noastr@ are >i astfel de resurse turistice. Fom aminti aici6 bara;ul de la )or?ile de 4ier, podurile de peste 7un@re (4ete>ti - %ernavod@, 1iur+iu - 'use, 1iur+eni - Fadu (ii, ruinele podului lui ,polodor de la 7robeta Turnu 2everin)< lucr@rile *idroener+etice de pe Histri?a, .otru, ,r+e>, (lt, 2ome>, )rut, 2iret, Huz@u< drumurile transmontane (roman - &ovaci-2ebe>, Transf@+@r@>anul). 4@r@ discu?ie e8ist@ >i alte obiective economico-sociale6 L ateliere de ceramic@< cuptoare de var, c@r@mid@, ceramic@< L instala?ii - f@bricu?e - pentru prelucrarea lemnului, pietrei, marmorii< L ferme a+ricole< L centre de artizanat<
64

L sisteme de iri+a?ii< care pot contribui la realizarea unei forme de turism specializate, ar =n+loba aceste resurse. *'*','E!Ci%ame$te &i stru!turi )e %rimire .$ turismului rural rom$es! E8ist@ =n momentul de fa?@ =n 'omBnia circa /3 mii de localit@?i rurale "" care contureaz@ prin structura lor - adunat@, r@sfirat@ sau risipit@ - dimensiunea spa?iului rural romBnesc. ,ceste a>ez@minte umane rurale din punct de vedere administrativ >i economic sunt numite6 comune, sate, c@tune >i crBn+uri"3. Dn cadrul acestor a>ez@ri ec*ipamentele de primire sunt la o prim@ clasificare echipamente tradiionale >i echipamente moderne$ ,dBncind prezentarea structurilor de primire vom constata c@ ele pot asigura g!duirea i servirea mesei , func?ionBnd #n locuinele cetenilor sau #n cldiri independente$ 2pa?iile ce asi+ur@ presta?iile turistice sunt special amena;ate. $tructurile de primire din mediul rural pot fi6 # pensiuni turistice, cu pBn@ la /! camere, totalizBnd 3! locuri, clasificare /- 5 mar+arete< # pensiuni agroturistice, clasificare /-3 mar+arete, func?ioneaz@ =n cadrul +ospod@riilor ?@r@ne>ti >i asi+ur@ o parte a alimenta?iei turi>tilor cu produse alimentare proaspete din surse proprii >i locale."5 )e lBn+@ %&TREC =n 'omBnia a fost realizat@ >i o alt@ re?ea de turism rural - cazare la locuitori O'R" O<R ( O%eratio$ <illages Roumai$esD(pera?iunea 2atele 'omBne>ti include /5 sate >i posibilit@?i de e8tindere =n alte 9 localit@?i rurale, dispuse =n Transilvania, :aramure> >i &ordul :oldovei. 'e?eaua a or+anizat camere de =nc*iriat =n locuin?e familiale, circa /# - "! de +ospod@rii =n fiecare localitate component@. Dn afara cadrului or+anizat cu tendin?e de profesionalizare s-a practicat >i se practic@ +@zduirea la localnici (locuitori) spontan - neor+anizat. )entru a re+lementa acest +en de activit@?i recent =n cadrul direc?iilor a+ricole ;ude?ene a =nceput un proces de =nfiin?are a birourilor pentru a+roturism sau turism rural. 'olul acestor birouri este de a spri;ini >i =ndruma aceste ini?iative, de a prezenta cadrul le+al >i a +@si mi;loace materiale (resurse) care s@ permit@ dezvoltarea turismului rural =n ;ude?ele respective. *'*'4' I$"rastru!tura ge$eral# sau turisti!# ,d@u+@m celor prezentate anterior c@ turismul rural romBnesc beneficiaz@ =n momentul de fa?@ de re?eaua na?ionala de >osele >i drumuri modernizate, sperBnd =n cel mai scurt timp la
22 26

O%tlasul geografic al 2om!niei, ,cademia 'omBn@, /0 P Hra>oveanu &icolae - Economia agriculturii montane, Editura ,cademiei 'omBne, Hucure>ti, /00# 2(rdinul )re>edintelui ,&T nr. 9/-/000, :(', )artea I, nr."5" bis-/000 6?

dezvoltarea >i e8tinderea re?elelor de autostr@zi 3 ce vor permite le+@tura =ntre centrele emi?@toare de turi>ti >i zonele receptoare ale spa?iului turistic rural. ,ccesul =n zonele rurale poate fi realizat >i prin intermediul c@ii ferate, care prin cele // linii transcarpatice asi+ur@ =ntr-un sistem concentric - =n interiorul >i e8teriorul arcului carpatic - le+@turi =ntre toate zonele ?@rii. )entru acei care sunt mereu =n criz@ de timp, transportul =ntre zone mai =ndep@rtate poate fi asi+urat >i pe calea aerului prin intermediul6 K K K companilor aeriene e8istente (spre e8emplificare numim cBteva6 .,', T,'(:, M,'(, 1'IF%(, '(:,FI,), celor 5 aeroporturi interna?ionale ((topeni, H@neasa, :i*ail No+@lniceanu >i Timi>oara), celorlalte /! aeroporturi desc*ise traficului intern. %omunica?iile sunt un alt pilon important pentru dezvoltarea turismului =n spa?iul rural. 'ealizarea noilor sisteme de comunica?ie6 telefonice 3 prin e8tinderea telefoniei mobile >i a radiocomunica?iei - =n plin@ afirmare, vor permite o cBt mai rapid@ implementare a centralei de rezerv@ri pentru turismul rural >i e8ploatarea sa =n condi?ii de ridicat@ eficien?@. Toate acestea vor contribui la afirmarea produsului turistic rural romBnesc >i la crearea condi?iilor pentru lansarea sa pe pia?a e8tern@.

*',' Priorit#+i ale turismului rural rom$es! Iara noastr@ are mari posibilit@?i de dezvoltare a turismului =n spa?iul rural, iar practicarea acestuia este necesar@ =n etapa actual@. Feniturile realizate din aceasta activitate - urmare a cointeres@rii s@tenilor pentru practicarea turismului prin =nc*irierea de locuin?e >i comercializarea produselor naturale sau antrenarea turi>tilor la activit@?i a+ricole ori casnice- pot contribui substan?ial la ridicarea nivelului de trai >i civiliza?ie, la fi8area tineretului =n localit@?ile rurale. %onfi+ura?ia +eo+rafic@ a ?@rii noastre ofer@ condi?ii ideale atBt pentru turismul propriu-zis, =n perioada actual@, cBt >i pentru practicarea sporturilor de iarn@, constituind o real@ rezerv@ ca poten?ial valorificat =nc@ la scar@ redus@, cu atBt mai important@ cu cBt reprezint@ o posibil@ surs@ de venituri valutare, care, bine influen?at@ >i +ospod@rit@, poate fi pus@ =n valoare =n termen relativ scurt >i cu investi?ii minime. %onsider@m deci c@ turismul romBnesc, =n +eneral, trebuie s@->i evalueze mult mai ri+uros >ansele de relansare >i, =n acela>i timp, s@ redevin@ una din ramurile prioritare ale economiei

6:

romBne>ti. )rin aceasta s-ar realiza o serie de efecte pozitive remarcabile, dintre care amintim6 crearea de noi locuri de munc@, transferul +eo+rafic de resurse, amena;area >i sistematizarea teritoriului, ec*ilibrarea balan?ei de pl@?i, inte+rarea mai rapid@, prin turism, a ?@rii noastre =n structurile Uniunii Europene. .a baza optimismului - realist =n mare m@sur@, privind lansarea rapid@ a turismului rural romBnesc, st@ analiza comple8@ a multiplelor avanta;e ale 'omBniei =n compara?ie cu alte ?@ri vecine, unele concurente, iar altele c*iar mai dezvoltate din punct de vedere turistic. .uBnd =n calcul >i faptul c@ industria turismului are un impact mai mare decBt orice alt@ industrie, consider@m c@ este necesar a realiza o analiz@ succint@ pentru o bun@ determinare a priorit@?ilor dezvolt@rii turismului rural =n ?ara noastr@. 7atele statistice consemnau din acest punct de vedere e8isten?a, la ;um@tatea anului "!/!6 P! pensiuni ( 53 turistice 353 a+roturistice P #!9 locuri # 059 =n pensiunile turistice, "#9! =n pensiunile a+roturistice &um@rul celor care practic activit@?i de turism rural este totu>i mai mare, o bun@ parte dintre ec*ipamente nefiind omolo+ate, clasificate sau desf@>urBnd activitate =n mod nele+al. *'4' M#suri !o$!rete %e$tru ali$ierea la !eri$+ele %ie+ei Dn 'omBnia, confruntat@ =n ultimii ani cu profundele muta?ii impuse de procesul de tranzi?ie la economia de pia?@, turismul s-a dovedit sectorul cel mai sensibil la stimulii economico-sociali, fenomen resim?it atBt =n domeniul cererii cBt >i =n cel al ofertei de produse turistice romBne>ti. Turismul rural romBnesc s-a aflat >i se afl@ =n rezonan?@ cu =ntrea+a mi>care turistic@ romBneasc@, =ns@ prin plusurile sale =ncearc@ s@->i domine lipsurile >i s@ convin+@. )entru turist, calitatea produsului este deosebit de important@. IinBnd cont de aceasta este cunoscut c@ introducerea =n circuitul turistic a unor structuri - ec*ipamente ce ofer@ - prin personalul s@u - servicii de proast@ calitate poate compromite, pe termen lun+, un produs sau o destina?ie. 7in literatura de specialitate >i din practic@ rezult@ c@ odat@ compromis un produs turistic, refacerea acestuia necesit@ eforturi >i c*eltuieli deosebite pe durata a mai mul?i ani. Dn concluzie, un turism rural de calitate presupune servicii >i presta?ii de calitate. 2e
-,

sub=n?ele+e c@ ec*ipamentele turismului rural trebuie s@ dispun@ de o dotare sanitar@ modern@< de condi?ii de confort atBt pentru +@zduire (primire), cBt >i pentru alimenta?ia public@< de c@i de acces >i comunica?ie civilizate. %onsider@m c@ nu =n ultimul rBnd, trebuie acordat@ o deosebit@ importan?@ promov@rii produsului turistic rural care necesit@6 publicarea unor buletine informative< =nfiin?area unui ziar (revist@) de profil< editarea anual@ a unui catalo+ la standardele europene< elaborarea unor pro+rame de media< realizarea unui oficiu de informare >i difuzare. Dn alt@ ordine de idei, se impune6 M M formarea - =n cadrul asocia?iilor profesionale - unui corp de e(peri capabili a acorda asisten?@ te*nic@< organi!area unor cursuri de marGetin+, amena;are >i compartimentare a spa?iilor de primire, pre+@tire >i servire a mesei (caterin+ >i re+uli de servire a mesei), clasificare, omolo+are, standarde de calitate< ) desf urarea unor aciuni de instruire =n i+ien@ >i ecolo+ie< E reali!area unui sistem informaional competitiv (eviden?@ operativ@, sistem de rezerv@ri)< ,tra+erea >i selec?ionarea e8per?ilor - din rBndul speciali>tilor =n domeniul turismului, =nv@?@mBntului superior >i mediu (economic, a+ricol, etc), administra?iei >i a altor domenii revine or+aniza?iilor ne+uvernamentale (asocia?ii, federa?ii etc.) interesate de dezvoltarea turismului rural, care vor trebui s@ solicite6 -

) iniierea #n comportamentul i relaiile cu turi tii (comunicare).

s%riFi$ i$ter$6 :inisterul :uncii >i )rotec?iei 2ociale, :inisterul Educa?iei >i %ercet@rii,:inisterul Tineretului >.a. s%riFi$ e>ter$6 %omunitatea European@, or+anisme specializate6 EU'(TE' EU'(1ITE2, TE'"#, ,4',T"9, %(4',T" , > a. pentru ca =ntr-un interval scurt de timp, cunoscBnd e8perien?a =n domeniu >i cerin?ele pie?ei s@ se poat@ implementa corect spiritul practic@rii - =n dubl@ ipostaz@6 prestator >i beneficiar - a turismului rural =n 'omBnia. %onsider@m c@ al@turi de omolo+area >i brevetarea instala?iilor >i ec*ipamentelor din turismul rural romBnesc, un rol important =n dezvoltarea sa =l va ;uca elaborarea unei politici clare >i de perspectiv@. Dn cadrul acestei politici de dezvoltare pe termen lun+ este necesar a nu fi omise urm@toarele aspecte6

25

sta(ilirea unor o(iecti+e precise i -udicios ealonate n timp, cu implicarea mai activ@ a
TE' 3 Turism =n spa?iu rural (Tourisme en Espace 'ural)-asocia?ia francez@ ce =n+lobeaz@ toate formele de +@zduire din mediul s@tesc 29 ,4',T - ,socia?ia pentru 4ormarea 2@tenilor =n activit@?i de turism, ,utrans, 4ran?a 24 %entrul de pre+@tire a locuitorilor de la ?ar@ pentru activit@?ile de turism, sediul la ,n+ers -1

:inisterelor ,+riculturii >i ,limenta?iei, .ucr@rilor )ublice >i ,mena;@rii Teritoriale< ameliorarea infrastructurii generale de care depinde revitalizarea =ntre+ii economii rurale (drumuri, re?ea de ap@, canalizare, telecomunica?ii, ener+ie electric@)< - amena-area unor ferme, pensiuni, gospodrii turistice model ) pilot, ca dotare >i or+anizare a activit@?ii, dar cu respectarea ar*itecturii >i tradi?iilor locale, evitBndu-se Gitc*ul, tipizarea sau transferul construc?iilor urbane =n mediul rural< identificarea, in+entarierea i +alorificarea resurselor turistice >i limitrofe< dezvoltarea >i modernizarea celor introduse =n circuitul turistic cu accent special pe divertisment, anima?ie, a+rement >i practicarea sportului< realizarea sistemului de rezer+ri na ional ;ori includerea ec1ipamentelor n unul dintre sistemele de rezer+ri +ia(ile<, =n prima faz@ >i racordarea la sistemul interna?ional de rezerv@ri al turismului mondial - prioritar cel rural. (r+anizarea dispeceratelor de cazare >i a birourilor de informare - +*idare< amplasarea =n satele turistice >i pe drumurile ce fac le+@tura cu acestea (europene, na?ionale >i locale) a panourilor - *arta cu pozi?ionarea reperelor T'' (turismului rural romBnesc)6 dispecerat cazare, punct informare, obiective turistice, +azde, unit@?i de alimenta?ie public@ tradi?ionale, ferme, pensiuni etc. :ontarea indicatoarelor pentru marca;, a pl@cilor cu si+la federa?iei sau asocia?iei din care fac parte >i a nivelului de clasificare a ec*ipamentului< vederea ntocmirea unei e+iden e a principalelor e+enimente din +ia a satului (culturale, prezent@rii unor pro+rame turistice autentice >i de cert@ valoare (personalizate zonei). reli+ioase, tradi?ii, tBr+uri, iarmaroace etc), a comemor@rilor, a artizanilor >i rapsozilor locali, =n .uBnd =n considerare tendin?ele =nre+istrate =n evolu?ia turismului =n +eneral, >i a turismului rural =n particular, pe plan mondial - pe de o parte, cBt >i evolu?ia societ@?ii romBne>ti - cu prec@dere stadiul reformei economiei =n turism - pe de alt@ parte, se pot desprinde cBteva observa?ii6 # turismul rural a demarat #n Rom*nia #n +une condiiuni , cu rezultate ce pot fi considerate meritorii (de e8emplu6 omolo+area, clasificarea, brevetarea ec*ipamentelor< atestarea +azdelor< tendin?e pentru or+anizarea la nivel na?ional >i racordarea la turismul interna?ional)< # disfuncionalitile, deficienele i lacunele turismului naional s-au rsfr*nt i asupra turismului rural (de e8emplu6 imperfec?iunile le+islative< lipsa structurilor institu?ionale care s@ faciliteze desf@>urarea procesului de reform@< pre+@tirea psi*ic@ >i informa?ional@ a personalului< slaba receptivitate a sectoarelor cone8e). Dn perspectiv@ se impune o strate+ie diferen?iat@, identificBnd capacit@?i >i structuri de primire6 tradiionale (inte+ral sau cu confort modern =n ceea ce prive>te buc@t@ria, sistemul de =nc@lzire, canalizare, instala?ii sanitare, >.a.) >i moderne (construite
-2

=n ultimii ani, cu toate facilit@?ile vie?ii moderne6 telefon, TF, baie, +rup sanitar, =nc@lzire etc.) pentru turismul interna?ional, na?ional >i local. 'ealizarea moderniz@rii structurilor tradi?ionale sau construirea de noi ec*ipamente va impune acceptarea ideii identific@rii unor investitori, romBni sau str@ini, care dispun de resursele necesare =ntre?inerii >i moderniz@rii ec*ipamentelor >i care pot, =n acela>i timp, s@ asi+ure o cre>tere a +radului de utilizare a capacit@?ilor turistice (cazare, alimenta?ie public@, a+rement etc.). .e+at direct cu previzionarea ;ust@ a circula?iei turistice >i dimensionarea corect@ a investi?iilor (amena;@rilor >i ec*ipamentelor), este necesar s@ se realizeze pre+@tirea popula?iei pentru consumul turistic, redescoperindu-se nevoia de a petrece vacan?ele >i concediile =n mi;locul naturii, =n mediul rural, =n atmosfera patriar*al@ a satului. %on>tientizarea dreptului la repaos, a bucuriei re=ntoarcerii la natur@, a importan?ei petrecerii timpului liber apelBnd la serviciile turistice trebuie s@ fie urmarea unor ac?iuni concertate, vizBnd educa?ia civic@, turistic@, ecolo+ic@ >i cultural@ a popula?iei. )rocesul de con>tientizare va trebui s@ sc*imbe idei >i concep?ii, s@ =nvin+@ pre;udec@?i, s@ educe >i s@ formeze un curent de opinie capabil s@ considere turismul rural ca un produc@tor de valori, activitate complementar@ celor tradi?ionale >i a+ricole =n primul rBnd pentru femeile >i tinerii din mediul rural, instrument de educa?ie, civiliza?ie >i modelare a con>tiin?elor, modalitate de u>urare a cooper@rii >i realiz@rii de sc*imburi de e8perien?@ cu alte structuri europene asem@n@toare. Trecerea timpului >i practica vor contribui la verificarea teoriilor avansate prin e8perimente pe care ni le dorim =ncununate de succes. Dn ob?inerea transform@rilor dorite, un rol important =l vor ;uca obiectivele stabilite (precise >i ;udicios e>alonate =n timp), ca >i diri;area resurselor financiare interne >i de la diferite or+anisme interna?ionale c@tre zonele >i comunit@?ile rurale interesate, cu un valoros poten?ial turistic >i uman. N 4ormarea prestatorilor - din mediul rura - pentru turism, va trebui s@ sc*imbe idei >i concep?ii, s@ =nvin+@ pre;udec@?i, s@ educe >i s@ formeze un curent de opinie favorabil practic@rii acestei =ndeletniciri. N Turismul rural trebuie considerat6 produc@tor de valori, activitate complementar@ celor tradi?ionale >i a+ricole,instrument de educa?ie, civiliza?ie >i modelare a con>tiin?elor, modalitate de u>urare a cooper@rii >i realiz@rii de sc*imburi de e8perien?@ cu alte structuri na?ionale sau europene asem@n@toare.

-6

ECOTURISMUL ( ELEMENT AL DE;<OLTGRII DURA=ILE A COMUNITGILOR LOCALE RURALE ROMNEHTI

%omunit@?ile locale rurale din 'omBnia au fost afectate de evolu?ia istoriei din ultimele decenii. ,cestora li s-au ad@u+at anii economiei centralizate >i mai apoi tranzi?ia spre economia de pia?@. Toate acestea au f@cut ca locuitorii satului s@ se afle =ntre tenta?iile-for?@rile plec@rii c@tre localit@?ile urbane, =n multe cazuri aceasta conducBnd la fenomene de dezr@d@cinare. Ultimii cinsprezece ani au repus satul =n centrul multora dintre preocup@rile din mediul politicienilor, teoreticenilor >i practicienilor. Europa l@r+it@ ridic@, de asemenea, probleme >i semne de =ntrebare pentru dezvoltarea economico-social@ a colectivit@?ilor locale rural romBnesc. ,ceste incertitudini vin =ntr-o perioad@ =n care suntem din ce =n ce mai convin>i de necesitatea dezvolt@rii durabile, a perpetu@rii dezvolt@rii economice responsabile, care s@ asi+ure satisfacerea nevoii societ@?ii f@r@ a pune =n pericol +enera?iile viitoare. %elor prezentate li se al@tur@ o tendin?@ tot mai accentuat@ a lumii civilizate de a convie?ui =n bune condi?ii cu mediul =ncon;ur@tor, de a petrece mai mult timp =n natur@, de a fi mai aproape de tot ceea ce este curat, viu >i lini>tit. &um@rul celor ce solicit@ vacan?e =n natur@, =n mediul rural, este =n cre>tere pe =ntre+ +lobul. Turismul soft, la ?ar@ sau =n plin@ natur@, este tot mai dorit de or@>enii cu mul?i bani, dar stresa?i, dornici de =ntoarcere la natur@, la via?a din cadrul comunit@?ilor rurale. Toate aceste forme de turism sunt numite ecoturism, iar dezvoltarea lor =n 'omBnia este doar la =nceput. ,ceste activit@?i sunt un important aport la dezvoltarea economic@ a zonelor rurale, care se va r@sfrBn+e asupra evolu?iei lor viitoare. ( cercetare multidisciplinar@ a problematicii, combin@ obiectivele conomice, sociale >i de dezvoltare durabil@ a comunit@?ilor rurale romBne>ti. ,' 1' E olu+ia !o$!e%tului )e )e- oltare )ura5il# %onceptul de dezvoltare durabil@ se refer@ la o form@ de cre>tere economic@ ce satisface nevoile societ@?ii - =n termeni de bun@stare, pe termen scurt, mediu >i mai ales lun+. El se fundamenteaz@ pe considerentul c@ dezvoltarea trebuie s@ vin@ =n =ntBmpinarea
--

nevoilor prezente f@r@ s@ pun@ =n pericol pe cele ale +enera?iilor viitoare. Dn termeni practici, acest lucru =nseamn@ crearea condi?iilor pentru dezvoltarea economic@ pe termen lun+, =n acela>i timp prote;Bnd mediul =ncon;ur@tor. 2ummit-ul de la %open*a+a (martie /00#) a accentuat nevoia de combatere a e8cluderii sociale >i a protec?iei s@n@t@?ii publice. Tratatul de la ,msterdam a f@cut o referire special@ la dezvoltarea durabil@. Totu>i, abia la %onsiliul European de la 1otebor+, din iunie "!!/, a fost convenit@ o strate+ie pentru dezvoltarea durabil@, care ofer@ o a treia dimensiune, de mediu, strate+iei de la .isabona >i stabile>te o nou@ abordare a politicilor. 2trate+ia se bazeaz@ pe principiul c@ efectele economice, sociale >i asupra mediului ale politicilor trebuie e8aminate =ntr-o manier@ coordonat@ >i luate =n considerare =n procesul de luare a deciziilor. %onsiliul European a identificat un num@r de obiective >i m@suri =n cele patru domenii prioritare ale viitoarei politici de dezvoltare a Uniunii6 %ombaterea climei< ,si+urarea dezvolt@rii a resurselor naturale. %onsiliul European de la .aeGen, din decembrie "!!/, modific@rii a salutat din durabile< 2@n@tatea public@< ,dministrarea mai responsabil@

crearea ,utorit@?ii ,limentare Europene, a ,+en?iei Europene pentru 2ecuritatea ,erian@ >i a ,+en?iei Europene pentru 2i+uran?@ :aritim@. %onsiliul European de la Harcelona, durabil@, cu accentul pe punerea martie "!!", a afirmat c@ =n prim@vara anului "!!3 va fi revizuit@ strate+ia de dezvoltare =n practic@ a rezultatelor 2ummit-ului mondial pe tema dezvolt@rii durabile. ,' *' <alori rurale Aonele rurale sunt bo+ate =n diversitatea lor ecolo+ic@ >i cultural@. 7imensiunea >i comple8itatea comunit@?ilor rurale fac dificil@ +eneralizarea =n ceea ce prive>te problemele sau valorile, c*iar dac@ e8ist@ unele caracteristici comune. )entru mult timp =n e8isten?a lor, comunit@?ile rurale s-au bazat pe abunden?a resurselor naturale. 7ar, =n secolul RR, marile sc*imb@ri te*nolo+ice, politice >i economice au adus o profund@ transformare =n a+ricultur@, >i =n alte resurse industriale re=nnoibile, fapt ce a condus comunit@?ile rurale la dependen?@ fa?@ de acestea. Dn ciuda acestor sc*imb@ri, e8ist@ =nc@ destul de multe motive de optimism. 'ezilien?a >i autodeterminarea sunt dou@ particularit@?i care caracterizeaz@ multe comunit@?i rurale. )entru zonele rurale, ritmul rapid al sc*imb@rii a adus cu el nu numai provoc@ri, ci =n e+al@ m@sur@ >i ocazii favorabile. Dn unele direc?ii, dezvoltarea durabil@ a;ut@ s@ se realizeze sc*imbarea care este inevitabil@, >i s@ o fac@ =ntr-un mod economic, responsabil din
-5

punct de vedere al mediului =ncon;ur@tor, >i ec*itabil din punct de vedere social. %omunit@?ile cu cel mai mare succes lupt@ s@ foloseasc@ valorile >i abilit@?ile locale simultan cu adaptarea >i adoptarea noilor idei >i te*nolo+ii =n plan local. ,' <alori rurale ( )e- oltarea !omu$itar# &i turismul (dat@ cu sc*imb@rile din a+ricultur@, comunit@?ile rurale =ncearc@ s@ se or+anizeze cBt mai bine pe plan local. fi 7ezvoltarea comunit@?ii permite reziden?ilor s@ e8tind@ comunal@, locuin?ele pentru popula?ie, necesare facilit@?i pentru a infrastructura, cum ar Turismul, dar mai +ospod@ria

pentru comunitate >i s@ diversifice baza lor economic@ f@r@ s@ submineze valorile rurale. ales ecoturismul, ofer@ instrumentele >i resursele a;uta comunit@?ile rurale s@->i continue propria traiectorie a dezvolt@rii durabile. E!oturismul este o form@ de turism =n care principala motiva?ie a turistului este observarea >i aprecierea naturii >i a tradi?iilor locale le+ate de natur@ >i care trebuie =ndeplineasc@ urm@toarele condi?ii6 J conservarea >i prote;area naturii< J folosirea resurselor umane locale< J caracter educativ, respect pentru natur@ 3 J con>tientizarea impactul turi>tilor >i a comunit@?ilor locale< minim asupra mediului natural >i socio-cultural (defini?ia care i la ne+ativ s@

consacrat@ a (r+aniza?iei :ondiale a Turismului). )otrivit lui CT*e Ecoturism 2ocietLC - una din cele mai presti+ioase or+aniza?ii se ocup@ !on natural care contri+uie at*t la conservarea patrimoniului natural c*t de ecoturism -, acesta poate fi definit astfel6 ,acea cltorie responsa+il spre o

+unstarea populaiei locale," ( alt@ defini?ie spune c@ ecoturismul este6 Cvizitarea unei zone relativ neafectate de activit@?ile umane, cu un impact redus asupra mediului, care are o important@ component@ ruralC educa?ional@ >i care ofer@ un beneficiu economic direct economiei >i popula?iei localeC. Dn mod normal, el este asociat cu Cturismul de aventur@C, Cturismul de natur@C, Cturismul >i cu Ca+roturismulC. Este important s@ re?inem =ns@ c@ nici una din formele men?ionate mai sus =n defini?ia ecoturismului. se =n?ele+e petrecerea
-9

nu este =n mod necesar o form@ de ecoturism, ci numai atunci cBnd =ndepline>te condi?iile men?ionate )rin turism rural >i agroturism (mai cunoscute la noi)

unui

se;ur

=n

cadrul

unei comunit@?i locale rurale, respectiv =ntr-o +ospod@rie mai mult sau mai pu?in =n activit@?ile

a+ricol@. ale

Turistul

poate

fi implicat

tradi?ionale

respectivei zone sau +ospod@rii. ,stfel, el poate participa la recoltarea stru+urilor, la mulsul oilor sau la culesul merelor. ,dev@ratul a+roturism se desf@>oar@ =n +ospod@rii care se apropie cBt mai mult de ar*itectura >i modul tradi?ional de via?@ din zon@. Turismul de aventur prespune, de cele mai multe ori, vizitarea unei re+iuni aproape neafectate de impactul uman, efectuarea unui efort fizic relativ mare >i asumarea unor riscuri mai mari. 7in aceast@ cate+orie pot face parte6 sc*iul e8trem, alpinismul, parcur+erea canioanelor sau c*eilor, coborBrea pe ape repezi etc. &ici aceast@ form@ nu poate fi considerat@ nep@rat o form de ecoturism ci numai dac@ =ndepline>te condi?iile acestuia. Turismul de natur presupune realizarea unei c@l@torii cu scopul de a observa anumite specii de animale sau plante =n mediul lor natural. ,' 4' Pri$!i%iile e!oturismului ,ceste principii au la baz@ dou@ modele interna?ionale6 &ature and Ecoturism din 2uedia). Dn de ecoturism. se desf@>oar@

,ccreditation ()ro+ram dezvoltat de c@tre ,socia?ia de Ecoturism din ,ustralia) >i &atureQs Hest (2istemul de acreditare promovat de c@tre ,socia?ia de Ecoturism perspectiv@ aceste principii trebuie s@ 4ocalizare pe zone naturale$ +eomorfolo+ice, ecoturistice, cBt >i de cei ce planific@ dezvoltarea unei zone pe baz@ fie puse =n practic@ atBt de cei ce dezvolt@ produse

Ecoturismul se a8eaz@ pe e8perien?a direct@ >i personal@ =n natur@, =n cadrul naturii >i se bazeaz@ pe utilizarea ei, respectiv a caracteristicilor planificarea, dezvoltarea >i mana+ementul ecoturismului. =nterpretarea produsului ecoturistic$

biolo+ice, fizice >i culturale ale acesteia. )rin urmare accentul pe zona natural@ este esen?ial =n

Ecoturismul ofer@ posibilit@?i de e8perien?e =n natur@ ce duc la o mai bun@ =n?ele+ere, apreciere >i bucuria de a descoperi, vizitatori, cBt >i pentru comunitatea ocroti natura >i cultura tradi?ional@ local@, atBt pentru local@. nivelului de cunoa>tere, =n?ele+ere, apreciere >i planific@, se proiecteaz@ >i se ofer@ =n a>a fel =ncBt

)rodusele de ecoturism atra+ acei turi>ti ce doresc s@ intre =n interac?iune cu mediul natural >i, =n +rade variate, doresc l@r+irea pl@cere. &ivelul >i tipul interpret@rii se

s@ vin@ =n =ntBmpinarea intereselor, nevoilor >i a>tept@rilor clientului, cu includerea unei +ame
-4

lar+i de posibilit@?i de interpretare atBt personal@, cBt >i non- personal@. -rincipiul dura+ilitii din perspectiva prote;@rii mediului natural. ,ctivit@?ile de ecoturism >i planificarea lor trebuie s@ ofere cele mai bune practici de turism >i planificare din punct de vedere al conserv@rii naturii >i dezvolt@rii durabile. ,ctivitatea de turism trebuie s@ fie planificat@ >i derulat@ astfel =ncBt s@ reduc@ impactul produs asupra naturii. )rodusul ecoturistic se desf@>oar@, >i este condus, astfel =ncBt s@ conserve >i s@ pun@ =n valoare mediul natural >i cultural =n care se desf@>oar@, prin recunoa>terea >i aplicarea practicilor caracteristice turismului durabil. %ontribu?ie la conservarea naturii. Ecoturismul contribuie =n mod pozitiv la conservarea ariilor naturale. Ecoturismul implic@ participarea la conservarea ariilor naturale vizitate, oferind modalit@?i constructive pentru bunul mana+ement >i conservarea acestor arii naturale (e86 oferirea a;utorului financiar =n ac?iunile de reabilitare a ariilor naturale, strBn+erea de>eurilor l@sate de unii turi>ti sau contribu?ia c@tre or+aniza?iile de conservare). 5radul de satisfacere a turitilor$ Ecoturismul r@spunde a>tept@rilor turi>tilor. Dn dezvoltarea produselor ecoturistice trebuie avut =n vedere faptul c@, =n +eneral, poten?ialii turi>ti din acest domeniu au un nivel ridicat de educa?ie >i de a>tept@ri. ,stfel, +radul de satisfacere le+at de produsul ecoturistic este esen?ial, e8perien?a oferit@ =ndeplinind sau c*iar dep@>ind +radul de a>teptare al turi>tilor. "ar7eting corect. 2e urm@re>te realizarea unui marGetin+ corect, ce duce la a>tept@ri realiste. :arGetin+ul pentru ecoturism ofer@ clien?ilor informa?ii complete >i responsabile care conduc la cre>terea respectului turi>tilor. pentru mediul natural >i cultural al zonelor vizitate >i a +radului de satisfacere a

-?

=I=LIOGRABIE 1' *' ,' !P. /00# 4' :' I' J' K' L' 1M' 11' 1*' 1,' :inciu 'odica 3 Economia turismului, Editura Uranus, Hucure>ti, "!!! Teodor :oldovan 3 Turismul interna?ional. Efecte multiplicative >i promovare, Ed. :oldoveanu, :., :iron, 7. - O)si*olo+ia reclamei, Editura .ibra, Hucure>ti, /00# &eac>u &icolae 3 'urismul i dez+oltarea dura(il, Editura E8pert, Hucure>ti, /000 &icolae Hra>oveanu - Economia agriculturii montane, Editura ,cademiei 'omBne, )lop, .. - OTurismul, factor de promovare interna?ional@ a 'omBniei, =n OTurismul )ompei %ocean, 1*eor+*e Fl@sceanu, Hebe &e+oescu - O 5eografia general a )osea 1r. >i colectiv -Enciclopedia geografic a 2om!niei Editura Utiin?ific@ >i 2ebastian Honifaciu -2om!nia, g1id turistic, Editura 2port-Turism, Hucure>ti, /0P3 Uandru I., %ucu F. - 2om!nia, prezentare geografic, Editura Utiin?ific@ >i Hra>oveanu &icolae - Economia agriculturii montane, Editura ,cademiei 'omBne, 1l@van Fasile -0'1e 2ural 'ourism/, 'omanian Tourism :a+azine, nr. 5-/00#, :.T., Istrate, I., Hran 4lorina - %groturismul n 2om!nia, Tribuna Economic@, nr. 3"-/!.

Hucure>ti, /00# I.%.T., Hucure>ti, /00#

,ldus, /000

Hucure>ti, /00# secolului RRI, :.T., Institutul de %ercetare pentru Turism, Hucure>ti, /009 turismului, Editura :eteor )ress, Hucure>ti, "!!" Enciclopedic@, Hucure>ti, /0P"

Enciclopedic@, Hucure>ti, /005 EEE (rdinul )re>edintelui ,&T nr. 9/-/000, :(', )artea I, nr."5" bis-/000 EEE 2om!nia 'urism 996, )a+ini &a?ionale, Hucure>ti, /009 EEE O%tlasul geografic al 2om!niei, ,cademia 'omBn@, /0 P >>> *atalogul na ional al pensiunilor turistice i agroturistice ,&T'E% "!!"

-:

S-ar putea să vă placă și