CAPITOLUL I.

ASPECTE INTRODUCTIVE

Noiunea de drept al comerului internaional Dreptul comerului internaional reprezint un ansamblu de norme care reglementeaz relaiile comerciale internaionale. Raporturile juridice ale comer ului internaional se stabilesc ntre state, persoane juridice i persoane fizice. n organizarea i desfurarea relaiilor comerciale internaionale, statul are o dubl calitate: de subiect de drept internaional i subiect de drept civil. ntr o accepiune, dreptul comerului internaional include norme de drept internaional public i norme din diferite ramuri de drept intern. ntr o alt accepiune,dreptul comerului internaional cuprinde normele aplicabile relaiilor patrimoniale i personal nepatrimoniale care apar n sfera comerului internaional ntre persoane fizice i persoane juridice pe baza egalitii n drepturi. Dreptul comerului internaional este o materie juridic interdisciplinar. Datorit specificului su, comerul internaional nu poate constitui o ramur autonom a dreptului intern sau dreptului internaional.Dreptul comerului internaional este format, n principal, din norme de dreptmaterial. !cestea sunt norme materiale din diferite ramuri de drept intern i norme materiale uniforme. "fera de aplicare a normelor materiale este determinat de norme conflictuale aplicabile comerului internaional. #rin prisma elementului de e$traneitate, dreptul comerului internaional este un drept material, dar i un drept conflictual. n coninutul dreptului comer ului internaional se regsesc norme juridice din mai multe ramuri de drept i ndeosebi norme de drept comercial, norme de drept civil i norme de drept procesual civil. n situaia n care nu e$ist reglementri n materie, aceste norme reprezint dreptul comun. n cadrul raporturilor juridice de dreptul comerului internaional, prile au opoziie de egalitate juridic. Obiectul dreptului comerului internaional %biectul dreptului comerului internaional este constituit din raporturile juridice patrimoniale care au caracter comercial i internaional. n configurarea obiectului, comercialitatea i internaionalitatea sunt elemente proprii i eseniale. #rin esena lor, raporturile juridice ale dreptului comerului internaional sunt patrimoniale. Caracterul comercial &omercialitatea reprezint calitatea unui raport juridic de a fi comercial. Determinarea noiunii de comercialitate presupune efectuarea unei calificri. %peraiunea calificrii se face dup dreptul intern al fiecrui stat n conformitate cuanumite criterii. n definirea comercialitii sunt cunoscute dou concepii diferite:concepia subiectiv i concepia obiectiv. &oncepia subiectiv ia n considerare calitatea participanilor la raportul juridic. #otrivit acestei concepii, operaiunile efectuate de un comerciant, n e$erciiul profesiei sale, sunt socotite acte sau fapte comerciale. n aceast concepie, comercialitatea coboar de la persoan la actul sau faptul juridic. n aprecierea actelor subiective de comer se ine seama numai de calitatea de comerciant. &oncepia obiectiv are n vedere obiectul reglementrii juridice, adic activitatea comercial. &onform acestei concepii actele i faptele de comer sunt operaiunile pe care legea le determin astfel indiferent de calitatea i voina prilor.n aceast concepie, comercialitatea urc de la actul sau faptul juridic la persoan. n aprecierea actelor obiective de comer se ine seama de operaiunile juridice n sine. n absena unor elemente precise care s le individualizeze i s delimiteze cele dou concepii reglementrile din unele legislaii naionale au consacrat o soluie mi$t. !stfel, comerciantul se determin dup natura actelor care le efectueaz, iar natura faptelor este dependent de calitatea persoanelor care le e$ercit. Caracterul internaional

'oiunea de internaionalitate se definete prin prezena elementului de e$traneitate i specificul operaiunii. &aracterul internaional este dat de e$istena anumitor criterii n conformitate cu specificul operaiunii.n conte$tul reglementrii din sistemul nostru de drept, noiunea de interna ionalitate are o accepiune te(nico juridic. n acest sens, un raport comercial va fi internaional, dac elementul de e$traneitate pe care l cuprinde este de natura l face susceptibil de a veni n contact cu mai multe sisteme de drept. !ceast condiie este ndeplinit dac prile i au domiciliul sau sediul ori reedina lor obinuit n alt ar, dac actele referitoare la nc(eierea ori e$ecutarea contractului prezint puncte de legtur cu mai multe legislaii sau obiectul obligaiei se localizeaz pe teritoriul unor state diferite. )nele convenii internaionale consacrun singur criteriu. !stfel, n materia contractului de v*nzare de mrfuri, caracterul internaional este dat de domiciliul sau sediul pr ilor, iar n absena acestuia reedina lor obinuit. n acest sens dispune art.+ al &onveniei 'aiunilor )nite de la ,iena asupra contractului de v*nzare internaional de mrfuri din +-./ i art. 0 al &onveniei de la 'e1 2or3 asupra prescripiei n materie de v*nzare internaional de mrfuri din +-45. n materia transporturilor, elementul internaional const n e$ecutarea prestaiei pe teritoriul maimultor state. n acest sens, dispun prevederile &onveniei de la ,arovia pentru unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian internaional din +-0- i dispoziiile &onveniei de la 6eneva referitoare la contractul de transport internaional de mrfuri pe osele din +-78. !lte convenii internaionale adopt pentru identificarea internaionalitii doucriterii, adic un criteriu principal, care estedublat de un criteriu secundar. n &onvenia de la 9aga referitoare la v*nzarea internaionalde bunuri mobile corporale din +-85 sunt stipulate dou criterii cetrebuie ndeplinite cumulativ: sediul sau reedina prilor n state diferite, precum i micarea obiectelor v*ndute, locul nc(eierii contractului sau locul predrii lucrului v*ndut+. #utem afirma c noiunea de comer internaional este susceptibil de dou accepiuni: una restrans care se refer la totalitatea operaiunilor de import e$port de mrfuri i servicii pe care le desfoara persoanele fizice sau persoanele juridice cu parteneri e$terni: una larg care include i formele moderne de desfurare a relaiilor economice internaionale,cum ar fi de e$emplu cooperarea economic internaional. !ceasta se definete ca un ansamblu de relaii de conlucrare ntre dou sau mai multe persoane fizice i;sau juridice aparin*nd unui stat, care au ca scop realizarea , prin eforturi conjugate, a unor operaiuni comple$e i cone$e, ealonate de regul, pe perioade de timp determinate, n producie sau n sfera neproductiv, n scopul obinerii unor avantaje reciproce. n mod sintetic, dreptului comerului international este definit ca ramur a dreptului ce cuprinde ansamblul normelor care reglementeaz relaiile comerciale internaionale. % definiie mai cuprinzatoare ar include faptul c dreptului comerului internaional este constituit din ansamblul normelor care reglementeaz raporturi patrimoniale, cu caracter de comer cialitate i internaionalitate, nc(eiate ntre persoane fizice i;sau juridice romane i straine <care ntrunesc calitatea de subiecte de drept pentru operaiunile de import e$port=, inclusiv ntre asemenea persoane i stat, raporturi n care prile se afl pe poziie de egalitate juridic.

CAPITOLUL II. CESIUNEA DE CREAN

1

>%!' ?!&%,@>, Dreptul comerului internaional, suport curs , 0//-.

 Re!lementarea din dreptul rom"n #i particularit$ile %n materia comerului internaional Codul ci&il' al Rom"niei la art. ()**+ pre&ede c$ ,ce-iunea de crean$ e-te con&enia prin care creditorul cedent tran-mite ce-ionarului o crean$ %mpotri&a unui ter.. Ce-iunea de crean$+ %n !eneral+ e-te o modalitate de tran-mi-iune a creanei aparin"nd cedentului c$tre ce-ionar contra unui pre. ?ecanismul cesiunii de crean nu se aplic atunci c*nd urmeaz a se efectua n cadrul unei transmisiuni universale sau cu titlu universal, nici atunci c*nd ar avea ca obiect instrumente financiare, un titlu de credit sau un titlu reprezentativ asupra mrfurilor, cu e$cepia cesiunii reglementate de art. +7.4 +7-0 '&&. n ce priveste cesiunea creanei constatat prin titlu nominativ, la ordin sau la purttor, regimul juridic este stabilit prin lege special i n completare prin principiile e$puse in art. ()/01()2' NCC. &esiunea creanei presupune respectarea unor condiii n care se poate efectua i din care vor decurge anumite efecte. Aoate creanele, indiferent de natura lor sau de obiect ori de modaliti, pot fi, n principiu, cesionate, n totalitate sau n parte, c(iar dac sunt litigioase. @$cepie fac creanele alimentare, salariale, alocaiile familiale, pensiile i altele. Art. ()**1()2' din Noul Cod ci&il SECTIUNEA (. Ce-iunea de crean$ %n !eneral . Art. (.)**. Noiune <+= &esiunea de crean este convenia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o crean mpotriva unui ter. <0= Dispozitiile prezentului capitol nu se aplica: a= transferului creanelor n cadrul unei transmisiuni universale sau cu titlu universal: b= transferului titlurilor de valoare i altor instrumente financiare, cu e$cepia dispoziiilor seciunii a 0 a din prezentul capitol. 3elurile ce-iunii. Art. (.)*0+ <+= &esiunea de crean poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. <0= Daca cesiunea este cu titlu gratuit, dispoziiile prezentei seciuni se completeaz n mod corespunzator cu cele din materia contractului de donaie. <B= Daca cesiunea este cu titlu oneros, dispoziiile prezentului capitol se completeaz n mod corespunzator cu cele din materia contractului de v*nzare cumprare sau, dup caz, cu cele care reglementeaz orice alt operaiune juridic n cadrul creia parile au convenit s se e$ecute prestaia const*nd n transmiterea unei creane. Art. (.)*/. Tran-4erul drepturilor, <+= &esiunea de crean transfer cesionarului: a= toate drepturile pe care cedentul le are n legatur cu creana cedat: b= drepturile de garanie i toate celelalte accesorii ale creanei cedate. <0= &u toate acestea, cedentul nu poate s predea cesionarului, fr acordul constituitorului, posesia bunului luat n gaj. n cazul in care constituitorul se opune, bunul gajat rm*ne n custodia cedentului. Art. (.)*2. Creane care nu pot 4i cedate , <+= 'u pot face obiectul unei cesiuni creanele care sunt declarate netransmisibile de lege. <0= &reana ce are ca obiect o alta prestaie dec*t plata unei sume de bani poate fi cedat numai dac cesiunea nu face ca obligaia s fie, n mod substanial, mai oneroas.

'oul &od civil. &odul de procedur civil, actualizat la 08 septembrie 0/+0, @ditura 9amangiu, 0/+0.

Art. (.)05. Clau6a de inaliena7ilitate, <+= &esiunea care este interzis sau limitat prin convenia cedentului cu debitorul nu produce efecte n privina debitorului dec*t dac: a= debitorul a consimit la cesiune: b= interdicia nu este e$pres menionat n nscrisul constatator al creanei, iar cesionarul nu a cunoscut i nu trebuia s cunoasc e$istena interdiciei la momentul cesiunii: c= cesiunea priveste o crean ce are ca obiect o suma de bani. <0= Dispoziiile alin. <+= nu limiteaz rspunderea cedentului fa de debitor pentru nclcarea interdiciei de a ceda creana. Art. (.)0(. Ce-iunea parial$ , <+= &reana privitoare la o suma de bani poate fi cedat n parte. <0= &reana ce are ca obiect o alt prestaie nu poate fi cedat n parte dec*t dac obligaia este divizibil, iar cesiunea nu face ca aceasta s devin, n mod substanial, mai oneroas pentru debitor. Art. (.)0'. Creane &iitoare, <+= n caz de cesiune a unei creane viitoare, actul trebuie s cuprind elementele care permit identificarea creanei cedate. <0= &reana se consider transferat din momentul nc(eierii contractului de cesiune. Art. (.)08. 3orma ce-iunii, <+= &reana este cedat prin simpla convenie a cedentului i a cesionarului, fr notificarea debitorului. <0= &onsimtm*ntul debitorului nu este cerut dec*t atunci c*nd, dup *mprejurri, creana este legat n mod esenial de persoana creditorului. Art. (.)09. Predarea %n-cri-ului con-tatator al creanei <+= &edentul este obligat s remit cesionarului titlul constatator al creanei aflat n posesia sa, precum si orice alte inscrisuri doveditoare ale dreptului transmis. <0= n caz de cesiune parial a creanei, cesionarul are dreptul la o copie legalizat a nscrisului constatator al creanei, precum i la menionarea cesiunii, cu semnatura prilor, pe nscrisul original. Dac cesionarul dob*ndete i restul creanei, devin aplicabile dispoziiile alin. <+=. Art. (.)0). E4ectele ce-iunii %nainte de noti4icare <+= &esiunea de crean produce efecte ntre cedent i cesionar, iar acesta din urm poate pretinde tot ceea ce primete cedentul de la debitor, c(iar dac cesiunea nu a fost facut opozabil debitorului. <0= &esionarul poate, n aceleai mprejurri, s fac acte de conservare cu privire la dreptul cedat. Art. (.)0*. Do7"n6ile -cadente #i ne"nca-ate Dac nu s a convenit altfel, dob*nzile i orice alte venituri aferente creanei, devenite scadente, dar ne*ncasate nca de cedent, se cuvin cesionarului, cu ncepere de la data cesiunii. Art. (.)00. Co-turi -uplimentare . Debitorul are dreptul s fie despgubit de cedent i de cesionar pentru orice c(eltuieli suplimentare cauzate de cesiune. Art. (.)0/. Comunicarea #i acceptarea ce-iunii , <+= Debitorul este inut s plteasc cesionarului din momentul n care: a= accept cesiunea printr un nscris cu dat cert: b= primete o comunicare scris a cesiunii, pe suport (*rtie sau n format electronic, n care se arat identitatea cesionarului, se identific n mod rezonabil creana cedat i se solicit debitorului s plateasc cesionarului. n cazul unei cesiuni pariale, trebuie indicat i ntinderea cesiunii. <0= nainte de acceptare sau de primirea comunicrii, debitorul nu se poate libera dec*t pltind cedentului. <B= !tunci c*nd comunicarea cesiunii este fcut de cesionar, debitorul i poate cere

acestuia s i prezinte dovada scris a cesiunii. <5= #an la primirea unei asemenea dovezi, debitorul poate s suspende plata. <7= &omunicarea cesiunii nu produce efecte dac dovada scris a cesiunii nu este comunicat debitorului. Art. (.)02. Opo6a7ilitatea ce-iunii unei uni&er-alit$i de creane &esiunea unei universaliti de creane, actuale sau viitoare, nu este opozabil terilor dec*t prin nscrierea cesiunii n ar(iv. &u toate acestea, cesiunea nu este opozabil debitorilor dec*t din momentul comunicrii ei. Art. (.)/5. Comunicarea odat$ cu cererea de c:emare %n ;udecat$ !tunci c*nd cesiunea se comunic odat cu aciunea intentat mpotriva debitorului, acesta nu poate fi obligat la c(eltuieli de judecat dac platete p*n la primul termen, afar de cazul n care, la momentul comunicrii cesiunii, debitorul se afla deja n nt*rziere. Art. (.)/(. Opo6a7ilitatea ce-iunii 4a$ de 4ideiu-or &esiunea nu este opozabil fideiusorului dec*t dac formalitile prevzute pentru opozabilitatea cesiunii fa de debitor au fost ndeplinite i n privina fideiusorului nsui. Art. (.)/'. E4ectele ce-iunii %ntre ce-ionar #i de7itorul cedat <+= Debitorul poate s opun cesionarului toate mijloacele de aprare pe care le ar fi putut invoca mpotriva cedentului. !stfel, el poate s opun plata fcut cedentului nainte ca cesiunea s i fi devenit opozabil, indiferent daca are sau nu cunostinta de e$istenta altor cesiuni, precum si orice alta cauza de stingere a obligatiilor survenita inainte de acel moment. <0= Debitorul poate, de asemenea, sa opuna cesionarului plata pe care el insusi ori fideiusorul sau a facut o cu buna credinta unui creditor aparent, c(iar daca au fost indeplinite formalitatile cerute pentru a face opozabila cesiunea debitorului si tertilor. <B= >n cazul in care cesiunea i a devenit opozabila prin acceptare, debitorul cedat nu mai poate opune cesionarului compensatia pe care o putea invoca in raporturile cu cedentul. Art. (.)/8. Ce-iuni -ucce-i&e , <+= !tunci cand cedentul a transmis aceeasi creanta mai multor cesionari succesivi, debitorul se libereaza platind in temeiul cesiunii care i a fost comunicata mai intai sau pe care a acceptat o mai intai printr un inscris cu data certa. <0= >n raporturile dintre cesionarii succesivi ai aceleiasi creante este preferat cel care si a inscris mai intai cesiunea la ar(iva, indiferent de data cesiunii sau a comunicarii acesteia catre debitor. Art. (.)/9. E4ectele ce-iunii partiale intre ce-ionarii creantei in cazul unei cesiuni partiale, cedentul si cesionarul sunt platiti proportional cu valoarea creantei fiecaruia dintre ei. !ceasta regula se aplica in mod corespunzator cesionarilor care dobandesc impreuna aceeasi creanta. Art. (.)/). O7li!atia de !arantie , <+= Daca cesiunea este cu titlu oneros, cedentul are, de drept, obligatia de garantie fata de cesionar. <0= !stfel, cedentul garanteaza e$istenta creantei in raport cu data cesiunii, fara a raspunde si de solvabilitatea debitorului cedat. Daca cedentul s a obligat e$pres sa garanteze pentru solvabilitatea debitorului cedat, se prezuma, in lipsa unei stipulatii contrare, ca s a avut in vedere numai solvabilitatea de la data cesiunii. <B= Raspunderea pentru solvabilitatea debitorului cedat se intinde pana la concurenta pretului cesiunii, la care se adauga c(eltuielile suportate de cesionar in legatura cu cesiunea.

<5= De asemenea, daca cedentul cunostea, la data cesiunii, starea de insolvabilitate a debitorului cedat, sunt aplicabile, in mod corespunzator, dispozitiile legale privind raspunderea vanzatorului de rea credinta pentru viciile ascunse ale bunului vandut. <7= >n lipsa de stipulatie contrara, cedentul cu titlu gratuit nu garanteaza nici macar e$istenta creantei la data cesiunii. Art. (.)/*. Ra-punderea cedentului pentru e&ictiune <+= >n toate cazurile, cedentul raspunde daca, prin fapta sa proprie, singura ori concurenta cu fapta unei alte persoane, cesionarul nu dobandeste creanta in patrimoniul sau ori nu poate sa o faca opozabila tertilor. <0= >ntr un asemenea caz, intinderea raspunderii cedentului se determina potrivit dispozitiilor art. +.7.7 alin. <5=. SECTIUNEA a '1a. Ce-iunea unei nominati&+ la ordin -au la purt$tor creane con-tatate printr1un titlu

Art. (.)/0. Notiune #i 4eluri , <+= &reantele incorporate in titluri nominative, la ordin ori la purtator nu se pot transmite prin simplul acord de vointa al partilor. <0= Regimul titlurilor mentionate la alin. <+=, precum si al altor titluri de valoare se stabileste prin lege speciala. Art. (.)//. <odalit$i de tran-mitere, <+= >n cazul titlurilor nominative, transmisiunea se mentioneaza atat pe inscrisul respectiv, cat si in registrul tinut pentru evidenta acestora. <0= #entru transmiterea titlurilor la ordin este necesar girul, efectuat potrivit dispozitiilor aplicabile in materia cambiilor. <B= &reanta incorporata intr un titlu la purtator se transmite prin remiterea materiala a titlului. %rice stipulatie contrara se considera nescrisa. Art. (.)/2. <i;loace de ap$rare , <+= Debitorul nu poate opune detinatorului titlului alte e$ceptii decat cele care privesc nulitatea titlului, cele care reies neindoielnic din cuprinsul acestuia, precum si cele care pot fi invocate personal impotriva detinatorului. <0= &u toate acestea, detinatorul care a dobandit titlul in frauda debitorului nu se poate prevala de dispozitiile alin. <+=. Art. (.)25. Plata creanei, Debitorul care a emis titlul la purtator este tinut sa plateasca creanta constatata prin acel titlu oricarui detinator care ii remite titlul, cu e$ceptia cazului in care i s a comunicat o (otarare judecatoreasca prin care este obligat sa refuze plata. Art. (.)2(. Punerea %n circulaie 4$r$ &oia emitentului Debitorul care a emis titlul la purtator ramane tinut fata de orice detinator de buna credinta, c(iar daca demonstreaza ca titlul a fost pus in circulatie impotriva vointei sale. Art. (.)2'. Aciunea dein$torului depo-edat %n mod nele!itim &el care a fost deposedat in mod nelegitim de un titlu la purtator nu il poate impiedica pe debitor sa plateasca creanta celui care ii prezinta titlul decat prin comunicarea unei (otarari judecatoresti. in acest caz, instanta se va pronunta pe cale de ordonanta presedintiala !stfel, ce-iunea de crean$ e-te un contract prin care creditorul tran-mite creana care %i aparine+ altei per-oane. &esiunea de crean se poate face cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Prile din contractul de crean se numesc:

cedent C persoana care transmite creanta: cesionar C persoana care primeste creanta. &esiunea de crean poate fi sub forma v*nzrii sau un alt contract cu titlu oneros < e$. contract de sc(imb=. Diind un contract, cesiunea trebuie sa ndeplineasc condiiile de validitate prevazute la contracte. Ea cesiunea de crean, predarea ntre cesionar i cedent se face prin predarea titlului constatator al creanei. Debitorul cedat C este persoana care are calitatea de debitor fa de cedend, p*n la momentul cesiunii de crean i , ulterior, fa de cesionar, dup momentul cesiunii de crean. Debitorul cedat este ter fa de cesiune i, n consecin, nu este necesar acordul lui n vederea realizrii cesiunii de crean. &u toate acestea, pentru a i fi opozabil aceast cesiune lui c*t i celorlali teri trebuie ndeplinite unele formaliti, cea care vizeaz debitorul cedat fiind cea a notificrii sau acceptrii cesiunii de crean de ctre debitor. 'otificarea se face de ctre cesionar sau cedent. !cceptarea cesiunii de crean semnific luarea la cunostin asupra cesiunii. Dac acceptarea se face sub semnatur privat, ea este opozabil numai debitorului cedat. )nele cesiuni de crean necesit , pentru opozabilitate, resepctarea unor reguli speciale. Efectele cesiunii de crean: efectele actelor judicie care se nfptuiesc prin intermediul ei efecte specifice cesiunii de crean ntre pri: la momentul nc(eierii contractului de cesiune, creana se transfer n patrimoniul cesionarului, cu toate drepturile sale. Fa de teri: cesiunea i produce efectul de la momentul notificrii sau acceptarii ei de ctre debitorul cedat. Efectele cesiunii: c*nd cesiunea se face cu titlu oneros, se naste i obligaia de garanie n sarcina cedentului: de drept i convenional. Garania de drept cuprinde obligaia cedentului de a garanta e$istena creanei i a accesoriilor sale, la momentul cesiunii. Garania convenional: prile pot agrava sau limita obligaia de garanie a cedentului. 6arania poate e$ista numai n limita preului cesiunii, nu n limita valorii nominale a creanei. !stfel, potrivit dispoziiilor &odului civil, ce-iunea de crean$ poate fi definit ca fiind un mijloc specific de transmitere a obligatiilor constand n acordul contractual de voin prin care creditorul, denumit cedent, transmite n mod voluntar, cu titlu oneros sau gratuit, dreptul sau de crean unei alte persoane, denumit cesionar, care va deveni astfel creditor n locul sau i va putea ncasa de la debitor creana cedat. "pre deosebire de gir, cesiunea de crean ordinar, devine opozabil numai ncep*nd din momentul notificarii ei debitorului sau din momentul n care debitorul o accept printr un act autentic. &esiunea de crean, n cazul n care dreptul rom*n este legea aplicabil cesiunii <le$ contractus=, este supus dreptului comun, iar practica n materia comerului internaional, mai ales cea arbitral, a aplicat aceste reguli i, n unele cazuri, a relevat aspecte particulare. !stfel, n ceea ce privete efectele cesiunii ntre pri, n aplicarea regulii generale, s a statuat c instituia cesiunii de crean, din momentul realizrii acordului de voin, produce efecte cu privire la transferul creanei ctre cesionar, prelu*ndu se toate drepturile pentru valorificarea creanei. Referitor la efectele cesiunii fa de debitorul cedat, practica arbitral, sesiz*nd caracterul intuitu personae de regul mai pronunat al contractelor comerciale

internaionale fa de cele de drept comun, s a pronunat n sensul c cesiunea poate fi realizat n mod valabil, dac nu s a convenit astfel, numai cu consimm*ntul celeilalte pri din contractul ce formeaz obiectul transmisiunii, deci, altfel spus, numai cu acceptarea debitorului cedat. !ceast afirmaie nu este ns de natur a e$cude posibilitatea ca cesiunea care este ea nsi un contract, s se efectueze, i n conceptul internaional, fr consimm*ntul debitorului cedat, ci numai cu anunarea acestuia. @ste admis la nivel de uzan comercial internaional c anunarea debitorului cedat poate mbrca orice form pertinent, iar nu numai aceea a notificrii. Pre&ederi ale Principiilor UNIDROIT #rincipiile )'>DR%>A reglementeaz cesiunea de crean n prima seciune, intitulat F &esiunea de drepturiG din &apitolul -. F&esiunea unui dreptGeste definit ca nsem*nd transferul prin contract de la o persoan cedent ctre o alt persoan cesionar, incluz*nd transferul cu scop de garanie, a dreptului cedentului la plata unei sume de bani sau alt prestaie de la o ter persoan debitor cedat. "e remarc faptul c cesiunea poate avea ca obiect creana const*nd ntr o sum de bani sau n orice alt prestaie <nemonetar=. !ceast reglementare nu se aplic transferurilor fcute sub regulile speciale care guverneaz transferurile: a= de instrumente, cum ar fi instrumentele negociabile, titlurile de valoare sau instrumentele financiare, sau b= de drepturi n cursul transferului unei afaceri. Dreptul la o prestaie nemonetar poate fi cesionat doar dac cesiunea nu face ca obligaia s fie mai mpovrtoare. &esiunea parial este admis, n condiii diferite n funcie de obiectul su. !stfel, un drept la plata unei sume n bani poate fi cesionat parial. n sc(imb, un drept la o alt e$ecutare <nemonetar= poate fi cesionat parial doar dac este divizibil, i dac cesiunea nu face obligaia n mod semnificativ mai mpovrtoare. #ot fi cesionate drepturi viitoare. )n drept viitor este considerat a fi transferat la momentul contractului de cesiune, cu condiia ca dreptul, c*nd ia natere, s poat fi identificat ca dreptul la care se refer cesiunea. #otrivit comentariului aferent te$tului, sunt drepturi viitoare, de pild, o banc le poate avea mpotriva unui client al su cruia urmeaz a i se desc(ide o linie de credit n viitor. De asemenea, pot fi cesionate mai multe drepturi, n mod global. !stfel, se prevede c un numr de drepturi poate fi cesionat fr specificarea individual a fiecruia, cu condiia ca drepturile s fie identificate ca drepturi la care se refer cesiunea la momentul cesionrii sau c"nd ele iau na#tere. O asemenea situaie este de esena contractului de factoring. )n drept este concesionat prin simplul acord dintre cedent i cesionar, fr notificarea debitorului cedat. &onsimm*ntul debitorului cedat nu este necesar, cu e$cepia cazului n care obligaia are un caracter esenialmente personal <intuitu personae=. Debitorul cedat are dreptul de a fi compensat de cesionar sau de cedent pentru orice costuri adiionale cauzate de cesiune. &lauzele de interzicere a cesiunii sunt supuse unui regim diferit, dup cum au ca obiect un drept la o sum de bani sau la o prestaie nemonetar. !stfel, cesiunea unui drept la plata unei sume de bani este valabil n ciuda acordului dintre cedent i debitorul cedat care limiteaz sau interzice o astfel de cesiune. Aotui, cedentul poate fi responsabil fa de debitorul cedat care limiteaz sau interzice o astfel de cesiune. Aotui, cesiunea este valabil dac cesionarul, la momentul cesionrii, nu a tiut i nici nu trebuia s tie despre acord. &edentul poate fi atunci responsabil fa de debitorul cedat pentru nclcarea contractului.

'otificarea debitorului cedat este esenial. #*n c*nd debitorul cedat nu primete o notificare a cesiunii fie de la cedent, fie de la cesionar, obligaia este stins prin plata efectuat ctre cedent. Dup ce debitorul cedat primete o astfel de notificare, obligaia se stinge doar prin plata efectuat ctre cesionar. Dac acelai drept a fost cesionat de acelai cedent la doi sau mai muli cesionari succesivi, debitorul cedat este eliberat prin plata fcut n ordinea n care notificrile au fost primite. n ceea ce privete proba cesiunii, dac notificarea cesiunii este dat de cesionar, debitorul cedat poate cere acestuia s furnizeze ntr o perioad rezonabil de timp proba concludent a faptului c cesiunea a fost fcut. #*n c*nd aceast prob este fcut, debitorul cedat poate s rein plata. Dac proba concludent nu este fcut, notificarea nu este valabil. #roba concludent include, dar nu este limitat, la orice nscris provenind de la cedent i care indic faptul c cesiunea a avut loc. Debitorul cedat poate invoca fa de cesionar toate aprrile pe care debitorul cedat le poate invoca fa de cedent. Debitorul cedat poate e$ercita fa de cesionar orice drept de compensaie <set off= disponibil lui fa de cedent p*n la momentul c*nd notificarea de cesiune a fost primit. &esiunea unui drept transfer ctre cesionar: a= Aoate drepturile cedentului la plata unei sume de bani sau la o alt prestaie prevzute de contract, aferente dreptului cesionat, b= Aoate garaniile care afecteaz dreptul cesionat. &edentul are mai multe obligaii n momentul cesiunii. !stfel, cedentul se oblig fa de cesionar, cu e$cepia cazurilor n care cesionarul este informat pe o alt cale, c: a= Dreptul cesionat e$ist la momentul cesionrii, cu e$cepia cazului n care se cesioneaz un drept viitor: b= &edentul este ndreptit s cesioneze dreptul: c= Dreptul nu a fost anterior cesionat unui alt cesionar i este liber de orice sarcin n favoarea unei tere pri: d= Debitorul cedat nu are nici o aprare. !ceast obligaie este consecina faptului c debitorul cedat poate invoca mpotriva cesionarului toate aprrile pe care le putea invoca i mpotriva cedentului. n cazul n care debitorul cedat invoc o aprare mpotriva cesionarului, acesta din urm are o aciune mpotriva cedentului n temeiul obligaiei de garanie. e= 'ici debitorul cedat, nici cedentul nu au dat notificri de compensaie n ce privete dreptul cesionat i nici nu vor da o astfel de notificare: f= &edentul va rambursa cesionarului toate plile primite de la debitorul cedat anterior momentului c*nd notificarea de cesionare a fost dat. Re!lement$ri uni4orme pri&ind ce-iunea de crean$ =4actorin!ul> %n comerul internaional "ub egida )'&>AR!E a fost elaborat &onvenia 'aiunilor )nite privind cesiunea de crean n comerul internaional, care a fost adoptat de !dunarea 6eneral a %.'.) la +0 decembrie 0//+B. @a a fost desc(is spre semnare la 'e1 2or3 la B+ ianuarie 0//B. &onvenia constituie, totodat, o reglementare a contractului internaional de factoring, care se ntemeiaz, ca un mecanism juridic, pe cesiunea de crean. % alt reglementare uniform n materie o constituie &onvenia )'>DR%>A privind contractul internaional de factoring, nc(eiat la %tta1a la 0. mai +-.., care a intrat n vigoare la + mai +--75.

H. IA@DJ'@"&), &. @'@, !.?. E)#)E@"&), H. ,!RA%E%?@>, Dreptul comerului internaional, Documente, @ditura Eumina Ee$, 0//B, p. B70 B4..

#rincipiile )'>DR%>A7 aplicabile contractelor internationale reprezinta o importanta opera in uniformizarea dreptului comerrtului international. %ri de cate ori legea ce guverneaza contractul este neclara sau prezinta lacune, mai ales in cazul tranzactiilor interstatale, instantele si tribunalele arbitrale le pot utiliza. !cestea pot fi aplicate si cand partile nu au ales nici o lege care sa guverneze contractul dintre ele, pentru a interpreta sau completa instrumentele legale uniforme internationale sau pentru a interpreta sau completa legea interna. #rincipiile pot servi de asemenea drept model pentru legiuitorii nationali si internationali. Principiile ca mijloc de interpretare i completare a legii de drept comun n #reambulul #rincipiilor se menioneaz n mod e$pres c $Principiile %&'D(O') pot oferi soluionarea unui ca* n care este imposibil s se stabileasc regula legii aplicabile+. Recurgerea la #rincipiile )'>DR%>A pentru a substitui dreptul comun, dealtfel aplicabil, este justificat n primul r*nd de imposibilitatea de a stabili regula legii aplicabile, iar n al doilea rnd, de imprejurarea c legea ce guverneaz contractul este srac sau foarte greu de interpretat i de aplicat, presupun*nd o mare disproporie ntre eforturi i costuri 8. "unt autori care resping aceasta posibilitate de a utiliza #rincipiile, ei propun*nd aplicarea le, fori,dar sunt ali autori, desc(ii aplicrii #rincipiilor, care susin c utilizarea acestora n pronunarea unei soluii i confera acesteia un standard internaional acceptat i un grad ridicat de siguran legal. Principiile UNIDROIT aplica7ile contractelor internationale >deea de a elabora principii internationale aplicabile contractelor internationale, fara a impune, in mod obligatoriu, acceptarea si aplicarea acestora, s a concretizat prin redactarea #rincipiilor )'>DR%>A de catre >nstitutul >nternational pentru )nificarea Dreptului #rivat, in anul +--5. >deea de a evita o stricta FlocalizareG a contractelor comerciale internationale in cadrul unui singur sistem de drept national si de a le supune in sc(imb unor principii si reguli cu caracter supranational sau anational sau unui drept transnational, a fost mai mult criticata decat acceptata. )na dintre cele mai frecvente obiectii ridicate in acest caz a fost faptul ca lipsa unei definiri mai precise a naturii si continutului acestor principii;reguli in cazul aplicarii lor ar duce la o inevitabila si nedorita imprevizibilitate c(iar la un arbitrariu in solutionarea fiecarui caz. >nsa, odata cu publicarea #rincipiilor )'>DR%>A aplicabile contractelor comerciale internationale, acest argument isi pierde din forta, deoarece aceste principii au fost create cu intentia Fde a stabili un corpus ec(ilibrat de reguli special elaborate pentru a fi utilizate in intreaga lume a participantilor la comert care, fara a fi dependente de traditiile legale si de conditiile economice sau politice ale tarilor in care ele se vor aplicaG4. !stfel se creeaza posibilitatea de a reduce considerabil, c(iar de a elimina Fdificultatile survenite in incercarile de a nationaliza regimul legal al tranzactiilor intre stateG.. %riginalitatea #rincipiilor )'>DR%>A, precum si avantajele pe care le ofera privind continutul si aplicarea efectiva in comparatie cu instrumentele traditionale de drept uniform sunt recunoscute pe scara larga. Korge Karamillo ,argas, lector in dreptul comertului international la )niversidad @$ternado de &olombia, "antafe de Hogota, care a facut numeroase cercetari
4

DR!6%I !E@L!'DR) ">A!R), Dreptul comerului internaional, Aratat, partea general, @ditura )niversul Kuridic, Hucureti, 0//., p. 8+B i urm. 5 )'>DR%>A este >nstitutul >nternational pentru )nificarea Dreptului #rivat, organizatie interguvernamentala independenta, cu sediul la Roma, infiintata in +-08, ca organ au$iliar al Eigii 'atiunilor, Romania fiind membra din +-04, pe baza aprobarii date de ?inisterul de Kustitie. 6 ?. K. Honell, op. cit., p. 0+0. 7 %&'D(O'), Principiile aplicabile contractelor comerciale internationale - introducere , ,>>>

?. Koac(im Honell, ).e %&'D(O') Principles and transnational la/, 0///, )niform Ea1 Revie1, p. 0+8.
8

10

stiintifice la )'>DR%>A, a identificat doua principale obiective ale )'>DR%>A: in primul rand este vorba despre completarea si imbogatirea materialelor si publicatiilor despre dreptul comertului international, pentru a ajuta cercetatorii din domeniu, dar si studentii ca sa poata avea la dispozitie informatii pertinente, stiintifice despre fenomenul de transnationalitate a dreptului comertului international: in al doilea rand, conceperea masurilor ce se impun pentru sc(imbarea si adaptarea politicilor legislative privind instrumentele legale, nationale, internationale si transnationale pentru incurajarea si dezvoltarea comertului. >n aceasta ordine de idei, un an decisiv in domeniul dreptului contractelor a fost anul +--5, cand s au publicat principiile )'>DR%>A pentru contractele comerciale internationale de catre &onsiliul Director al >nstitutului pentru )nificarea Dreptului #rivat <)'>DR%>A= si totodata s a elaborat si prima parte a principiilor Dreptului @uropean &ontractual <finalizate si publicate in +--.= de catre &omisia pentru Dreptul @uropean &ontractual. #rincipiile )'>DR%>A au avut un mare succes. Ea nici doi ani de la publicarea lor au fost vandute mai mult de B/// de e$emplare in intreaga lume si marea majoritate a dispozitiilor principiilor au patruns in cercuri dintre cele mai diverse C firme internationale de drept, curti de arbitraj, camere de comert, asociatii de avocati. #rincipiile )'>DR%>A au fost publicate in cinci variante oficiale C engleza, franceza, germana, italiana, spaniola C si ca semn al succesului reputat ele au fost traduse si in araba, bulgara, c(ineza, mag(iara, japoneza, sarba, slovaca si rusa. &el mai important, poate, pentru a sublinia victoria principiilor, este ca dupa un an de la publicare, deja s au intocmit rapoarte asupra deciziilor instantelor judecatoresti sau asupra sentintelor arbitrale cu referire la aceste principii -. >n +--5 #rincipiile prezentau doar un pur interes teoretic, dar in timp si au dovedit eficienta, si actualmente, si datorita cercetarilor intreprinse de &@'AR!E <&enter Dor Aransnational Ea1= in legatura cu utilizarea dreptului transnational in practica si arbitrajul privind contractele comerciale internationale. Aplicarea Principiilor UNIDROIT #rincipiile )'>DR%>A pot fi folosite pentru solutionarea litigiilor internationale in diferite moduri. "e disting doua situatii fundamentale: +. &and partile prevad in mod e$pres aplicarea principiilor ca le, contractus, facandu se distinctia daca acest litigiu se solutioneaza de catre o instanta de drept comun sau de un tribunal arbitral. 0. &and partile nu fac o referire e$presa la aplicarea principiilor si discutia se poarta asupra aplicarii principiilor ca izvor de le, mercatoria, de principii generale ale dreptului, ca mijloc de interpretare sau completare a dreptului uniform international sau ca mijloc de interpretare si completare a dreptului comun. Alegerea expresa de catre parti a Principiilor UNIDROIT ca lege aplicabila contractului @fectul alegerii de catre parti a principiilor ca lege ce le guverneaza contractul este diferit in functie de instanta in fata careia se invoca aplicarea acestor principii. a. Aplicarea Principiilor UNIDROIT de instantele de drept comun >nstantele de drept comun aplica, in mod obligatoriu, legea lor nationala, care include si conflictul de legi. %r, aceste legi conflictuale, in opinia majoritara, limiteaza alegerea legii aplicabile contractului international la legea statelor semnatare, e$cluzand orice legatura supra nationala sau anationala, asa cum este cazul #rincipiilor )'>DR%>A. &onventia de la Roma din +-./ privind legea aplicabila obligatiilor contractuale confirma situatia e$pusa mai sus prin e$presiile formulate: $legea statelor contractante+ art. 0, $legea straina+ C art. B, $legea statului cu care sunt legaturile cele mai stranse+ art. 5. "e subliniaza clar in aceasta conventie ca legea aplicabila
9

?. K. Honell, %n codice interna*ionale del dirritto dei contratti i Principi %&'D(O') dei contratti commerciali interna*ionali, ?ilano, +--7, p. +-B.

11

contractului in cazurile respective este neaparat legea unui anumit stat, parte in contract+/. Aotusi, &onventia >nter !mericana privind legea aplicabila contractelor internationale din +--5 accepta prevederile stipulate in articolele -.0 si +/, potrivit carora principiile pot fi aplicate ca lege a contractului cand partile prevad e$pres acest lucru. Arebuie mentionat faptul ca desi aceasta conventie are forta doar intre ?e$ic si ,enezuela, totusi, ea reprezinta un semn de acceptare si functionare a acestor principii. " a discutat si cazul cand principiile au fost alese ca le, contractus numai de catre una dintre parti, iar cealalta le accepta tacit. >n aceasta situatie principiile sunt considerate ca termeni standard ai contractului si sunt supuse limitarilor prevazute de dreptul comun pentru acesti termeni generali. !ceasta atitudine este greu de acceptat pentru ca principiile nu au fost elaborate ca termeni standard sau ca sa se aplice unor tranzactii tip sau ca un corpus de reguli aplicabile unor anumite grupuri profesionale <vanzatori, banc(eri, transportatori=, ci ca un corpus de reguli pentru contracte in general si se refera doar la doua categorii abstracte, creditor si debitor. #utem afirma c(iar ca principiile )'>DR%>A ofera mijloace de FaparareG contractantilor prin dispozitiile pe care le contin pentru a preintampina posibile abuzuri sau incorectitudinea. @laborarea principiilor s a desfasurat la adapostul oricarei interventii politice a vreunui grup de presiune. @ste unul din avantajele contractului in general, spre deosebire de negocierile operatiilor specifice C vanzare, transport C a caror buna desfasurare este tulburata de interventiile gruparilor economice interesate. @$pertii care au elaborat principiile nu cunosteau decat doua categorii abstracte, debitor si creditor: foarte obiectiv, acestia au avut grija sa gaseasca cel mai bun mijloc de a crea ec(ilibrul intre cele doua parti atat la elaborarea contractului, cat si in cazul e$ecutarii, respectiv nee$ecutarii contractuluiG ++. b. Aplicarea Principiilor de tribunalele arbitrale &omentariul 5 al #reambulului #rincipiilor recomanda partilor care doresc ca #rincipiile sa fie legea aplicabila contractului sa combine aceasta clauza de alegere a legii aplicabile cu o clauza compromisorie. De asemenea, art. 0. <+= din )'&>AR!E, ?odel Ea1 on >nternational &ommercial !rbitration, +-.7, prevede ca $tribunalele arbitrale vor decide in litigii in concordanta cu regulile de drept asa cum au fost alese de parti pentru a se aplica fondului litigiului+ . Arebuie subliniat faptul ca )'&>AR!E foloseste formula de $reguli de drept+ si nu$drept+, tocmai pentru a sublinia libertatea partilor de a conveni asupra legii aplicabile, nefiind restranse la legea nationala. @ste evident faptul ca solutionarea litigiului in cazul arbitrajului permite arbitrilor, c(iar si in situatii cand nu sunt autorizati in mod e$pres de parti de a pronunta sentinta, sa nu si bazeze sentinta respectiva pe prevederile unei anumite legi nationale, ci sa decida si in baza unor reguli de drept. Aplicarea Principiilor n absen a unei pre!ederi exprese a p"r ilor a. Principiile ca mijloc de completare i interpretare a dreptului uni#orm interna ional !ceasta situatie este consacrata in #reambulul #rincipiilor: $Ele pot fi folosite pentru a interpreta sau completa instrumentele dreptului uniform international+ . &onventia de la ,iena din +-./ C &onventia 'atiunilor )nite privind &ontractul de ,anzare >nternationala a Hunurilor <&>"6=+0, in art. 4, statueaza ca F in interpretarea acestei conventii trebuie sa se aiba in vedere caracterul sau international si necesitatea de a
10

M. #. Herger, ).e Creeping Codification of t.e 0e, 1ercatoria <9ague, Eondon, Hoston=, +---, p. +4. +./, ?. K. Honell, op. cit., p. 0+4. 11 ?. Dontaine, 0es Pincipes %&'D(O') comme guide dans la redaction des contrats internationau, , #aris, +--7, p. B7. 12 CISG (engl.) sau CVIM (fr.) Conventia ONU asupra contractului international de marfuri Conventia de la Viena aprilie !"#. $omania a ratificat aceasta Conventie prin %egea nr. &'( !! ) pu*licata in Monitorul Oficial al $omaniei) partea I) nr. +' din ! martie !! .

12

promova uniformitatea in aplicarea sa G si ca Feventualele neintelegeri privind probleme reglementate de conventie si care nu sunt e,pres e,plicate si statuate in conventie se vor re*olva in conformitate cu principiile generale pe ba*a carora s2a constituitG. @$ista totusi o retinere ca, in general, principiile )'>DR%>A pot fi folosite cu succes pentru a interpreta sau completa instrumente internationale pree$istente precum conventia de la ,iena, dar, de asemenea ele pot fi utilizate pentru a Fumple golurileG conventiei, principiile aparand ca o e$presie a principiilor generale ale &>"6. >n practica, instantele nationale si tribunalele arbitrale au adoptat o atitudine foarte favorabila privind principiile ca mijloc de interpretare si completare a &>"6 sau alte instrumente de drept uniform international. ?. K. Honell ne ofera doua e$emple in care s au aplicat principiile )'>DR%>A in locul dispozitiilor &>"6, in completarea lor, de fapt. )n prim caz a fost cand arbitrul &urtii >nternationale de !rbitraj al &amerei Dederale de &omert din ,iena, in +-77, a aplicat articolul 4.5.- al #rincipiilor, privind dobanda la banca, iar al doilea caz a fost cand &urtea de !pel din 6renoble a aplicat articolul 8.+.8. pentru a determina, pe baza dispozitiilor &>"6, locul unde se e$ecuta obligatia de plata a cumparatorului. b. Principiile ca mijloc de interpretare i completare a legii de drept comun >n #reambulul #rincipiilor se mentioneaza in mod e$pres ca $Principiile %&'D(O') pot oferi solutionarea unui ca* in care este imposibil sa se stabileasca regula legii aplicabile+. Recurgerea la #rincipiile )'>DR%>A pentru a substitui dreptul comun, dealtfel aplicabil, este justificata in primul rand de imposibilitatea de a stabili regula legii aplicabile, iar in al doilea rand, de imprejurarea ca legea ce guverneaza contractul este saraca sau foarte greu de interpretat si de aplicat, presupunand o mare disproportie intre eforturi si costuri N+5O. "unt autori care resping aceasta posibilitate de a utiliza #rincipiile, ei propunand aplicarea le, fori,dar sunt alti autori, desc(isi aplicarii #rincipiilor, care sustin ca utilizarea acestora in pronuntarea unei solutii ii confera acesteia un standard international acceptat si un grad ridicat de siguranta legala. Retractul liti!ioRetractul litigios, admis n dreptul comun, nu poate avea loc n caz de cesiune a unui drept deriv*nd dintr un fapt comercial, inclusiv internaional. !adar, debitorul cedat nu poate s rscumpere creana litigioas <care face obiectul unei aciuni judiciare sau arbitrale=, de la cesionar, pltindu i acestuia preul cu care a cumprat o de la cedent, pre care, prin ipotez, este mai mic dec*t valoarea nominal a creanei, deoarece raiunea care st la baza admiterii retractului litigios n dreptul civil, i anume reprimarea speculei cu creane litigioase, nu se regsete n comer, unde operaiunile speculative in de natura activitii comerciale. ?ai mult dec*t at*t, n comerul internaional e$ist firme specializate n cumprarea creanelor litigioase+B. Ce-iunea de datorie Situaia %n dreptul rom"n #i %n practica ar7itral$ &esiunea de datorie este contractul prin care o persoan <debitorul cedent= transmite datoria sa unei alte persoane <cesionar=, care se oblig n locul cedentului fa de creditor. <cedat=. &esiunea de datorie nu este acoperit de un te$t e$pres n dreptul rom*n, dar practica relaiilor comerciale ofer din ce n ce mai multe e$emple de astfel de contracte.
13

DR!6%I !E@L!'DR) ">A!R), F Dreptul comerului internaional, )ratat, partea generalG, @ditura )niversul Kuridic, Hucureti, 0//., p. 8+4.

13

,alabilitatea cesiunii de datorie a fost recunoscut n practica arbitral. ntr o spe, cu o foarte frumoas motivare, s a artat c aceast cesiune, nereglementat n legislaia rom*n, este ns permis n virtutea principiului libertii conveniilor. &esiunea de datorie necesit consimm*ntul creditorului, creana fiind un raport personal n care persoana debitorului C solvabilitatea i calitile sale de bun gospodar au un rol determinant. De aceea c*nd creditorul a consimit la transferul cesiunea datoriei, vec(iul debitor este liberat, noul debitor nlocuindu l n raportul de obligaie. Pre&ederi ale principiilor UNIDROIT &esiunea de datorie este reglementat de #rincipiile )'>DR%>A n cea de a doua seciune, intitulat Ftransferul obligaiilorG, art. -.0.+ -.+.. din &apitolul -. "unt reglementate dou modaliti de transfer al obligaiilor. #otrivit te$tului, o obligaie de a plti o sum de bani sau de a efectua orice alt obligaie poate fi transferat de la o persoan <debitorul iniial= la o alt persoan <noul debitor= fie a= prin contract ntre debitorul iniial i noul debitor, care necesit acordul creditorului, fie b= prin contract ntre creditor i noul debitor, prin care noul debitor i asum obligaia. !ceast reglementare nu se aplic transferurilor obligaiilor fcute sub reguli speciale care guverneaz transferurile de obligaii n cursul transferrii unei afaceri. @ste vorba, de e$emplu, de transferurile care au loc n cazul fuziunilor societilor comerciale. n cazul primei modaliti de transfer, creditorul i poate da acordul i n prealabil. n acest caz, transferul obligaiei devine efectiv c*nd o notificare a transferului este dat creditorului sau c*nd creditorul o confirm. n lumina art. -.0.7, indiferent de modalitatea n care se produce, transferul are ca efect obligarea noului debitor de a e$ecuta. n ceea ce privete situaia debitorului iniial, aceasta difer n funcie de voina creditorului, care beneficiaz de una din urmtoarele posibiliti: a= #oate libera debitorul iniial: b= #oate reine debitorul iniial ca debitor n caz c noul debitor nu e$ecut n mod corespunztor. n aceast ipotez, creditorul trebuie s cear e$ecutarea mai nt*i de la noul debitor i numai dac acesta nu pltete s se ndrepte mpotriva debitorului iniial, acesta din urm av*nd, aadar, beneficiul de discuiune: c= Debitorul iniial i noul debitor sunt rspunztori n solidar. !ceasta este situaia de a libera pe debitorul iniial de obligaie, operaiunea apare ca un contract n favoarea unui ter i necesit acordul debitorului iniial. #rincipiile )'>DR%>A adopt o soluie fle$ibil n ceea ce privete e$ecutarea obligaiei de ctre un ter. #otrivit. !rt. -.0.8, fr acordul creditorului, debitorul poate contracta cu o alt persoan pentru ca aceasta s e$ecute obligaia n locul debitorului, dac obligaia nu are un caracter strict personal. !adar, de principiu, creditorul nu poate refuza plata atunci c*nd i este oferit de o alt persoan i are ca obiect bunuri generice <precum sume de bani, bunuri comune etc.=. &reditorul i menine totui dreptul la aciune mpotriva debitorului iniial. 'oul debitor poate invoca fa de creditor toate aprrile pe care debitorul iniial le putea invoca fa de creditor. De asemenea, el poate e$ercita fa de creditor orice drept la compensaie <set off= al debitorului iniial fa de creditor <art. -.0.4=. &reditorul poate invoca fa de noul debitor toate drepturile sale la plata unei sume de bani sau la o alt prestaie prevzute de contract, aferente obligaiei transferate. n cazul n care creditorul a optat pentru liberarea debitorului iniial de obligaie, o garanie acordat acestui debitor de orice persoan, alta dec*t noul debitor, pentru e$ecutarea obligaiei, se stinge, dac acea alt persoan nu agreeaz s rm*n inut n continuare de obligaia asumat fa de creditor. Eiberarea debitorului iniial se e$tinde, de asemenea, asupra oricrei garanii a debitorului iniial acordat

14

creditorului pentru e$ecutarea obligaiei, dac garania nu vizeaz un activ transferat ca parte a tranzaciei dintre debitorul iniial i noul debitor <art.-.0..= +5. Ce-iunea contractului !ceast instituie, mai puin cunoscut ca atare dreptului rom*n, este reglementat de #rincipiile )'>DR%>A n seciunea a B a din &apitolul -. &esiunea contractului este definit ca fiind transferul prin contract de la o persoan <cedentul= la o alt persoan <cesionarul= a drepturilor i obligaiilor cedentului rezult*nd dintr un contract cu o alt persoan <cealalt parte= <art. -.B.+=. &a i n cazurile precedente, reglementarea nu se aplic cesiunii contractelor fcute sub reguli speciale care guverneaz transferul de contracte n cursul transferrii unei afaceri <art. -.B.0=. &esiunea unui contract cere consimm*ntul celeilalte pri <art. -.B.B=. &ealalt parte i poate da consimm*ntul n prealabil. n acest caz, cesiunea contractului devine efectiv c*nd o notificare a cesiunii este dat celeilalte pri sau c*nd cealalt parte o confirm <art. -.B.5=. &ealalt parte are opiunea ntre trei posibiliti: a= poate libera cedentul: b= poate reine cedentul ca debitor n caz c cesionarul nu e$ecut n mod necorespunztor: c= cedentul i cesionarul sunt rspunztori n solidar, soluie care constituie regula <art. -.B.7=. cele artate mai sus, cu privire la opiunile creditorului la transferul obligaiilor, se aplic prin analogie. &ealalt parte are dreptul de a invoca aprri, precum i compensaia <set off=, fiind aplicabile regulile de la cesiunea de drepturi sau de obligaii, dup caz <art.-.B.8=. n msura n care cesionarea contractului implic cesionarea de drepturi, se transfer cesionarului toate drepturile i garaniile aferente, iar n msura n care cesionarea unui contract implic transferul de obligaii, creditorul poate invoca fa de noul debitor toate drepturile sale aferente obligaiei transmise, dispoziiile art. -.+.+5 i respectiv -.0.. fiind aplicabile. Ce-iunea aciunii ar7itrale &esiunea de crean <sau cesiunea contractului, n ansamblul su= poate avea ca efect, pe plan procedural, cesiunea dreptului la aciunea arbitral. &esiunea dreptului la aciunea arbitral, care opereaz ca o transmisiune de drepturi litigioase cu titlu particular, este nt*lnit n comerul internaional, aa cum se confirm n practica arbitral. Din punct de vedere al obiectului ei, cesiunea dreptului la aciunea arbitral poate avea ca obiect totalitatea preteniilor pe care cedentul le are fa de debitorul cedat sau numai o parte din acestea, n acest ultim caz cesionarul neput*ndu se substitui cedentului dec*t n limitele stipulate n actul de transmitere a drepturilor litigioase. n toate cazurile, organul arbitral trebuie s efectueze un control de legalitate al cesiunii, n temeiul dreptului aplicabil <le$ causae=. #entru situaia n care le$ causae este dreptul rom*n, cesiunea dreptului la aciunea arbitral este, n principiu, valabil, iar practica arbitral a recunoscut calitatea procesual activ a cesionarului, care a formulat aciunea n nume propriu, substituindu se cedentului. n statele cu vec(ime n economia de pia cesionarul aciunii arbitrale este, n numeroase cazuri, o firm specializat n preluarea de drepturi litigioase i n e$ercitarea aciunilor judiciare sau arbitrale cu privire la acestea +7. CAPITOLUL III. NOIUNEA CONTRACTULUI DE 3ACTORIN?

14

DR!6%I !E@L!'DR) ">A!R), F Dreptul comerului internaional, )ratat, partea generalG, @ditura )niversul Kuridic, Hucureti, 0//., p. 8+4 i urm. 15 DR!6%I !E@L!'DR) ">A!R), F Dreptul comerului internaional, )ratat, partea generalG, @ditura )niversul Kuridic, Hucureti, 0//., p. 8+-.

15

!v*nd n vedere c n comerul internaional prevederile privind transmiterea creanelor sunt foarte diferite, &omisia 'aiunilor )nite pentru Drept &omercial >nternaional a iniiat ample negocieri n vederea adoptrii unor Reguli )niforme n domeniu, sub forma unei &onvenii asupra cesiunii de crean +8. n acest sens, n literatura juridic de specialitate din Rom*nia +4 s a subliniat c i: 3cesiunea de crean din dreptul civil pare a corespunde, n fond, acestei cerine, deoarece n ca*ul cesiunii de crean cedentul nu garantea* dec"t e,istena creanei la data cesiunii, nu #i solvabilitatea debitorului ori modificrile ulterioare ale creanei, ntocmai ca la contractul de factoring4. #roblemele comple$e ale cesiunii de crean au polarizat atenia negociatorilor internaionali n ncercarea de a gsi acele soluii care s faciliteze elaborarea unor Reguli )niforme +.. Arebuie s precizm c, dup ndelungate negocieri a fost adoptat de ctre >nstitutul 'aiunilor )nite pentru Drept >nternaional #rivat <)'>DR%>A= &onvenia asupra contractului internaional de factoring, %tta1a, +--.. #otrivit acestei &onvenii+-, contractul internaional de factoring este actul prin care o parte, denumit furnizor, cesioneaz <de bun voie sau n virtutea unei obligaii= unei alte pri, denumit factor, creane rezultate din v*nzri de mrfuri <cu e$cepia acelora destinate uzului personal, familial sau domestic= sau rezultate din prestri de servicii. n sensul &onveniei, cesionarul trebuie s i asume cel puin dou obligaii din urmtoarele patru, specifice instituiei 0/: finanarea furnizorului <mai ales prin acordarea de mprumuturi sau efectuarea de pli anticipate=: inerea evidenei creanelor: ncasarea creanelor: protecia mpotriva neplii de ctre debitori. Arebuie s precizm c ultimele dou obligaii trebuie asumate sub condiia ca furnizorul s se oblige s notifice debitorilor si cesiunea creanelor respective 0+. &edarea creanelor se face printr o subrogare convenional. !stfel, transmi*ndu se facturile, fr alte formaliti, factorul devine proprietarul creanelor. &ontractul de factoring aa cum rezult din definiia dat de &onvenie, presupune participarea: aderentului <adic ofertantului v*nztor de bunuri sau furnizor de servicii, productorul=: factorul <cesionarul creanelor, concretizate n facturi=: clientul <cumprtorul mrfurilor sau beneficiarul serviciilor=. De asemenea, trebuie s subliniem c dispoziiile &onveniei fac trimitere i la urmtoarele aspecte: drepturile i obligaiile prilor: sfera de aplicare a &onveniei: dispoziii privind situaia n care un titlu este cesionat de productor pe baza unui contract de factoring guvernat de prevederile &onveniei: dispoziii priind situaia n care nu se aplic &onvenia, aa cum vom arta pe parcursul lucrrii.
16

Pro5ect de Convention sur la cession de cr6ances a des fins de fiancement, !;&'.-;P6. >>;LLL;&#R.B, +---. 17 n acest sens, A)D%R R. #%#@"&), 3Dreptul comerului internaional4, @ditura Didactic i #edagogic, Hucureti, +-48, pag. B44 i urm. 18 #utem aminti aici Dezbaterile sesiunii din martie +---, )nited 'ation, A(irtiet( @dition, + +0, ?arc( +---, Document !;&'.-;P6.>>;LLL;&#R.B, 'e1 2orz3, +---. a se vedea pentru aceste aspecte D)?>AR) ?!Q>E), 3Dreptul comerului internaional. Partea special4, @ditura Eumina Ee$, Hucureti, 0///, pag. B/4 i urm. 19 !rt. + alin. 0 lit. a, )'>DR%>A &onvention on Dcatoring >nternational, %tta1a, +-... 20 #entru aceste aspecte a se vedea >%' &@R'J>!'), op. cit., p. 74. 21 ! se vedea )nidroit &onvention on >nternational Dactoring, n R)niform Ea1 Revie1S, Rome, +-.., ,ol. >>, p. +8B, art. + <0=.

16

Aot astfel, trebuie s avem n vedere i prevederile &onveniei )'&>AR!E, care prevaleaz asupra &onveniei )nidroit asupra Dactoringului >nternaional <S&onvenia de la %tta1aS=. n acest sens, &onvenia urmrete eliminarea neclaritilor privind regimul legal aplicabil cesiunii de creane i protejarea participanilor la aceste operaiuni. Aotui, n msura n care aceast &onvenie nu se aplic drepturilor i obligaiilor unui debitor, nu este mpiedicat aplicarea &onveniei de la %tta1a cu privire la drepturile i obligaiile acelui debitor. !stfel, contractul de #actoring este acel contract prin care o persoan, numit aderent, cedeaz dreptul asupra creanelor sale comerciale unei alte persoane, numite factor, care se oblig s preia activitatea de ncasare n sc(imbul unei remuneraii. n dreptul rom*n, contractul de factoring este definit astfel:,,Dactoring ul este un contract nc(eiat ntre o parte, numita aderent, furnizoare de mrfuri sau prestatoare de servicii i o societate bancara sau instituie financiara specializata, denumita factor, iar aderentul cedeaza factorului, cu titlu de vanzare, creanele nscute din v*nzarea de bunuri sau prestarea de servicii ctre teriS <art.8, alin.0, lit b din Eegea nr.58- din - iulie 0//0 cu privire la unele msuri pentru ntrirea disciplinei contractuale=. !derentul cedeaza factorului creanele rezultate din v*nzarea unor bunuri, e$ecutarea unor lucrri sau prestarea unor servicii, materializate n facturi, iar factorul i pltete valoarea creanelor acceptate, urm*nd s le ncaseze la scaden. n aceste condiii, factorul se subrog n dreptul aderentului, asumandu i i riscul insolvabilitii clienilor <debitorilor= aderentului. n ceea ce il privete pe debitor, acesta trebuie s aib calitatea de comerciant. De asemenea, se impune ca facturile ce sunt cedate factorului s nu fi fost refuzate sau acceptate cu rezerve de ctre debitori. &ontractul de factoring reprezint o form special de creditare pe termen scurt ce presupune v*nzarea de bunuri sau prestarea de servicii, o clientel stabil, creane pe termen scurt i creditul acordat de ctre factor. Aransmiterea creanelor ctre factor se realizeaz prin intermediul unei subrogri convenionale. #rin simpla transmitere a facturilor, fr vreo alt formalitate, dec*t notificarea ctre debitor, factorul devine proprietarul creanelor acceptate i dobandete toate drepturile i garaniile fr a beneficia de o aciune de regres mpotriva aderentului. Aotui, prin e$cepie, n cazul ine$istenei totale sau pariale a creanelor, factorul are o aciune n repetiiune a plii nedatorate. !stfel, n baza unui contract de factoring, factorul i ia asupra sa numai riscul insolvabilitii debitorilor, nu i alte riscuri ce ar ine de domeniul asigurrii mrfurilor sau al fidejusiunii ori de incorectitudinea comercial sau administiv a aderentului. n aceste condiii, pentru a preveni o atare situaie de risc, factorul reine o sum reprezent*nd o parte din valoarea facturilor <de circa +/T=. %pozabilitatea ctre teri a transmiterii creanei este subordonata cunoaterii de ctre debitor a cesiunii intervenite. n acest sens, aderentul are obligaia de a l notifica pe debitor cu privire la aceast operaiune. Prile contractului: contractul de factoring implic participarea a trei persoane: !derentul, care este un v*nzator de bunuri sau un furnizor de servicii: Dactorul, deci cesionarul creanelor, care este, de obicei, o ntreprindere specializat n acest domeniu. n acest sens, Eegea nr. 58- din - iulie 0//0 cu privire la unele msuri pentru ntrirea disciplinei contractuale amintete, n mod implicit, c factor poate fi doar o societate bancara sau o instituie financiar specializat n domeniu: &lientul, adic persoana ce cumpar bunurile v*ndute de ctre aderent sau beneficiaz de serviciile prestate de ctre acesta. n factoringul internaional particip, de regul, doi factori, unul din ara e$portatorului i unul din ara importatorului. n aceste condiii, factorul la e$port cedeaz corespondentului

17

su creanele pe care aderentul le are asupra importatorilor strini, iar factorul la import, n situaia n care le accepta, le preia i continu activitatea de ncasare. n relaiile create de factoringul internaional, problema opozabilitatii ctre teri a cesiunii creanelor se complic prin intervenia normelor de drept internaional privat referitoare la legea aplicabil, fie c este vorba despre pactum de lege utenda, i deci de normele ce c*rmuiesc alegerea legii aplicabile, fie c legea aplicabil trebuie determinat n lipsa unei stipulaii a prilor <electio juris=. "ituaia se complic i din cauz c este vorba, n realitate, de dou cesiuni de creane, una efectuat de ctre aderent ctre factorul la e$port i cealalt de ctre acesta din urma ctre factorul la import. n aceste condiii, s ar putea ca ambele cesiuni s nu fie c*rmuite de aceeai lege, ci de ctre legi diferite, care prevd condiii diferite. n acest caz se pune problema de a ti dac nerespectarea prevederilor uneia dintre legi afecteaza i validitatea celeilalte cesiuni aflate sub imperiul altei legi. Caractere 5uridice: &ontractul de factoring, la fel cu majoritatea contractelor de comer internaional, este un contract bilateral, consensual, comutativ, cu titlu oneros si cu e$ecutare succesiva. n plus fa de trsturile menionate, contractul de factoring mai prezinta i un caracter intuitu personae, n ceea ce l privete pe aderent. n literatura de specialitate s a avansat i ideea potrivit creia contractul de factoring, n majoritatea cazurilor, ar fi i un contract de adeziune la clauzele impuse de ctre factor. De asemenea, acest contract cuprinde de obicei i o clauz de e$clusivitate n favoarea factorului, cruia aderentul i cedeaz totalitatea creanelor sale. &ontractul de factoring ndeplineste un dublu rol: de instrument de finanare pe termen scurt <aderentul ncaseaza imediat valoarea facturilor sale, beneficiind de capitalul necesar pentru desfurarea activitii comerciale i, implicit, de o cretere a cifrei de afaceri= i de instrument de gestiune comercial <aderentului ram*n*ndu i numai s in evidena contului de factoring=. Origine: %riginea contractului de factoring o ntalnim n practica participanilor la activitatea de comer din !nglia secolului al L,>>> lea. )lterior, aceast operaiune juridic a dob*ndit o amploare deosebit n ".).!., n condiiile e$pansiunii comerului cu coloniile. &ontractul de factoring a fost pentru prima data reglementat n dreptui nord american, prin A(e Dactoring !ct, din +..- i mai apoi printr o lege special din anul +-0B. n sfarsit, n A(e )niform &omercial &ode au fost incluse dispoziii speciale menite s faciliteze operaiunile efectuate prin intermediul factoring ului. Dactoring ul este tot mai mult utilizat n diferite ri europene, c(iar mpotriva legislaiilor care nu sunt de natur s i nlesneasc n mod efectiv dezvoltarea. n majoritatea legislaiilor, operaiunile de factoring sunt supuse dispoziiilor prevazute de legile civile referitoare la cesiunea de crean sau la subrogarea convenional. #entru a facilita dezvoltarea operaiunilor de factoring, n unele legislaii s au simplificat procedurile de opozabilitate a cesiunii i de transmitere a creanelor. !stfel, n unele sisteme de drept, ncunotintarea debitorului se poate face c(iar i printr o simpla scrisoare. De asemenea, n unele legislaii se permite ca nsi facturile s poat fi transmisibile. &atura 5uridica: &ontractul de factoring constituie un contract original si comple$, ce prezint elemente comune cu cesiunea de creanta si cu subrogatia conventionala, dar si asemanari cu imprumutul, mandatul comercial, scontul si operatiunea de asigurare a creditului. Aotusi, contractul de factoring nu poate fi identificat cu nici una dintre aceste operaiuni menionate. !stfel, n timp ce mandatarul se oblig s transmit mandantului numai sumele ncasate efectiv, n cazul contractului de fatoring, factorul se oblig s plateasc ntreaga valoarea a creanelor aderentului asupra clienilor si. De asemenea, spre deosebire de mandatar, factorul ii asum riscul insolvabilitii debitorilor. n cazul operaiunii de scont, se cedeaz o crean izolat, iar terul este ntotdeauna solvabil, mprumutatul garant*nd acest fapt, n timp ce n cazul contractului de fatoring, de regul este stipulat o clauza de e$clusivitate pentru toate operaiunile <cel putin pentru cele dintr o anumita ar=, iar factorul suport riscul insolvabilitii debitorilor. De asemenea, dac n cazul scontului, mprumutatul garanteaz succesul operaiunii, n cazul contractului de fatoring, acesta nu

18

garanteaz dec*t e$istena creanelor. n aceste condiii, factoring ul se dovedeste a fi un contract comercial sui generis care utilizeaz te(nici moderne, de natur a facilita e$pansiunea comerului internaional. (eglementare: n dreptul intern nu avem o reglementare e$plicit a contractului de factoring. Aotusi, legiuitorul amintete de e$istena acestei operaiuni juridice n cuprinsul Eegii nr. 58- din - iulie 0//0 cu privire la unele msuri pentru intrirea disciplinei contractuale. !stfel, art. 8 al acestui act normativ stipuleaz c: ,,#rile contractante pot realiza plile prin utilizarea urmatoarelor instrumente de plata garantate i;sau mecanisme de mobilizare a creanelor: a= ordin de plata: b= cec, certificat conform Eegii cecului nr. 7- din +-B5, cu modificarile ulterioare: c= cambie si bilet la ordin, avalizate de o societate bancara i acceptate n prealabil de obligatul principal, conform Eegii cambiei i biletului la ordin nr. 7. din +-B5, cu modificarile ulterioare: d= forfetare sau factoringS. De asemenea, legiuitorul sc(ieaz o definiie a factoring ului n art. 8, alin. 0, lit. b din Eegea nr. 58- din - iulie 0//0: ,,Dactoring ul este un contract nc(eiat ntre o parte, numit aderent, furnizoare de mrfuri sau prestatoare de servicii i o societate bancar sau instituie financiar specializat, denumit factor, iar aderentul cedeaz factorului, cu titlu de v*nzare, creanele nscute din v*nzarea de bunuri sau prestarea de servicii ctre teriS. n dreptul internaional, contractul de factoring este reglementat prin &onvenia cu privire la Dactoring ul internaional, nc(eiat la %tta1a, n anul +-.., sub egida )'>DR%>A. #otrivit prevederilor acestei &onvenii, prin contractul de factoring, o parte <ofertant, producator= repartizeaz celeilalte pri <factorul= titluri de credit rezultand din contractele de v*nzare de bunuri nc(eiate ntre producator i clienii si <debitorii si=, cu e$cepia celor ce au ca obiect bunuri personale, de uz familial sau gospodaresc ale debitorilor <art.l, alin. 0, pct.a=. De asemenea, i &omisia 'aiunilor )nite pentru Drept &omercial >nternaional a iniiat ample negocieri n vederea adoptrii unor Reguli )niforme n domeniu, sub forma unei &onvenii asupra cesiunii de crean, la iniiativa reprezentanilor Dranei, Helgiei i >taliei. Aotui, aceste negocieri nu au cunoscut nc o finalizare concret. Forme de factoring: Dupa criteriul momentului n care sunt ac(itate creanele de ctre factor, operaiunea de factoring cunoaste dou forme: factoring ul tradiional i factoring ul la scaden. n operaiunile de factoring tradiional <old line factoring=, factorul pltete creanele imediat ce le primete n posesie, data cesiunii fiind nsi data creanei. !ceasta este forma obinuit n care s a consacrat contractul de factoring. n operaiunile de factoring la scaden <maturitU factoring=, factorul pltete creanele n momentul e$igibilitii lor, situaie n care data cesiunii coincide cu data scadenei lor. n dreptul englez mai e$ist i un )ndisclosed DactoringVVV sau ,,moneU 1it(out barro1ingS, const*nd n nc(eierea concomitent a dou contracte, un contract de v*nzare cumprare i un contract de comision, ambele nc(eiate ntre un factor i furnizor, n temeiul crora factorul cumpar marfa furnizorului pe care l numete n acelai timp reprezentant al su <trusteeW i l nsrcineaz s o v*nd cumprtorului efectiv i s ncaseze preul. Efectele contractului de factoring: n cadrul contractului de factoring, relaiile dintre pri sunt determinate de subrogarea factorului n drepturile de crean ale aderentului. Functiile factorului: &onform art. +, alin. 0, pct.b din &onvenia )'>DR%>A cu privire la Dactoring ul internaional, funciunile ce pot fi ndeplinite de ctre factor sunt: +. efectuarea platii producatorului <inclusiv imprumuturi, plati in avans=: 0. supraveg(erea conturilor bancare in cone$iune cu operatiunile legate de titlurile de credit: B. preluarea platilor efectuate in temeiul titlurilor de credit: 5. asigurarea protectiei impotriva railor platnici. #otrivit aceluiasi te$t de lege, factorul, in e$ecutarea unui contract de factoring, trebuie sa indeplineasca cel putin doua dintre aceste functiuni enumerate mai sus.

19

Obligatiile factorului: a= n primul rand, factorul trebuie sa i platesca aderentului valoarea creantelor cedate. Dactorul este tinut sa ac(ite numai creantele acceptate in prealabil, tinand cont de garantiile pe care le prezinta. #rin contractul de factoring factorul isi rezerva dreptul de a decide sa nu accepte facturile unor clienti pe care, pe plan cpmercial nu li agreeaza, fiindca nu prezinta suflcienta garantie. Dactorul poate prelua si creantele neacceptate, dar in calitate de mandatar <factoring fara notificare=. >n acest caz, factorul nu mai crediteaza contul aderentului decat in masura incasarii efective a facturilor. >n aceasta situatie, debitorul cedat poate ridica impotriva factorului <mandatar= toate e$ceptiile pe care le are impotriva aderentului <mandant=. Dupa forma de factoring utilizata, plata se poate face inainte de scadenta, pe masura cedarii facturilor sau la scadenta. Dacturile sau copiile lor legalizate trebuie prezentate la termenul stabilit in contract, msotite de un borderou ce cuprinde mentiuni referitoare la facturile cedate <cu garantii si cu documente justificative=, declaratia aderentului in sensul ca le transmite in proprietatea factorului si cererea de plata a facturilor, in sc(imbul unei c(itante subrogatorii. Dacturile primite de catre factor vor fi contabilizate si grupate in conturile personalizate ale clientilor agreati. De asemenea, factorul poate desc(ide si aderentului un cont curent. >n aceasta situatie, la credit se va trece valoarea nominala a facturilor cadate, iar la debit, comisionul factorului. @$istenta acestui cont curent confera aderentului atat garantia incasarii facturilor, cat si posibilitatea compensatiei. De asemenea, factorul are si dreptul de a revinde creanta unui alt factor. b= >n al doilea rand, factorul va incasa, la scadenta, facturile de la clienti. c= Dactorul suporta riscul eventualei insolvabilitati a debitorilor. Aotusi, acest risc poate fi acoperit prin valoarea comisionului perceput de factor si prin selectionarea clientilor bun platnici, evidentiata prin refuzul acceptarii creantelor asupra clientilor rau platnici. d= De asemenea, factorul poate presta pentru aderent si o serie de servicii administrative. &u titlu de e$emplu, pot fi mentionate urmatoarele activitati: prospectarea pietei, selectionarea clientilor, punerea la dispozitia aderentului a unor metode moderne de gestiune si contabilitate, procurarea de informatii si prestarea de asistenta juridica. Obligatiile aderentului: >n ceea ce il priveste pe aderent, acesta are obligatia de a transmite factorului creantele sale, de a notifica debitorilor aceasta operatiune, de a mentiona in cuprinsul facturilor ca plata se va efectua in mod obligatoriu catre factor, de a garanta e$istenta creantei la data cesiunii, de a coopera cu factorul in cursul e$ecutarii obligatiilor sale contractuale si de a plati acestuia remuneratia convenita. De asemenea, pentru a nu perturba derularea normala a contractului de fatoring, aderentul este dator sa isi indeplineasca si obligatiile ce ii revin in baza contractelor inc(eiate cu proprii sai clienti. !ceasta obligatie se impune in mod firesc, intrucat in caz contrar, clientii s ar putea indrepta impotriva factorului in anumite conditii pentru a ii solicita restituirea sumelor platite catre acesta, pe motiv ca producatorul nu si a respectat obligatiile contractuale. !derentul accepta si o clauza de e$clusivitate, in temeiul careia el se obliga sa cedeze totalitatea facturilor comerc. prezente, dar si pe care le va avea in viitor, pe o durata e$pres determinata in cuprinsul contr. >n dreptul american e$ista si un privilegiu special in privinta creantelor factorului care il feresc de concurenta celorlalti creditori ai aderentului aflat in stare de faliment. Obligatiile clientului 7debitorului89 #otrivit art. 8, alin. + din &onventie, cesiunea titlurilor de credit facuta de catre aderent in favoarea factorului va produce efecte c(iar daca intre aderent si client <debitor= ,,e$ista o conventie de inlaturare a posibilitatii cesiuniiS. Aotusi, alin. 0 al aceluiasi articol precizeaza ca ,,o asemenea cesiune nu va produce insa efecte fata de debitorul cedat, daca in momentul inc(eierii contractului debitorul isi are sediul intr unul din statele care au facut declaratieS privind rezervele sale fata de &onventie. >n masura in care subrogarea le a fost notificata, clientii aderentului au obligatia de a plati numai factorului. Aotusi, potrivit art. ., alin. + din &onventie, obligatia debitorului de a plati factorului subzista ,,numai si numai in situatia in care debitorul nu are cunostinta despre

20

e$istenta unui drept prioritar la plata, detinut de catre o alta persoanaS. >n absenta altor dispozitii contractuale, debitorii ii vor putea opune factorului toate e$ceptiile inerente creantei. %rice alte e$ceptii pot fi invocate numai daca sunt pree$istente subrogarii. !stfel, potrivit art. - alin. + din &onventie, daca factorul promoveaza o actiune impotriva debitorului pe baza unui titlu de credit rezultat dintr un contract de vanzare cumparare de bunuri ,,debitorul se poate apara invocand orice aparare care izvoraste din contract si care ar fi putut fi invocata impotriva producatoralui <aderentului=S. !lin. 0 al aceluiasi articol stipuleaza ca debitorul poate ridica impotriva factorului ,,orice actiune care ar fi putut fi promovata impotriva producatorului <aderentului= la momentul in care notiflcarea cesiunii i a fost facutaS. !stfel, de e$emplu, daca mai inainte de efectuarea subrogarii a operat compensatia legala, aceasta poate fi opusa factorului, intrucat el nu poate avea mai multe drepturi decat aderentul <nemo plus juris ad alium transfere potest Xuam ipse (abet=. Dupa subrogare, compensatia nu mai putea opera, deoarece nu era indeplinita conditia reciprocitatii creantelor respective <creanta nu mai apartinea aderentului, ci factorului=. % alta prevedere a &onventiei )'>DR%>A cu privire la Dactoring ul international, ce se refera la client <debitor=, este cea stipulata in art. +/, alin. +. !stfel, neindeplinirea, indeplinirea cu intarziere sau indeplinirea defectuoasa a obligatiilor contractuale de catre producator <aderent= ,,nu va conferi debitorului dreptul de a cere restituirea sumelor platite factorului, in situatia in care debitorul are posibilitatea de a si recupera banii de la producatorS. Aotusi, potrivit alin. 0 al aceluiasi articol, debitorul se va putea indrepta impotriva factorului daca acesta nu si a indeplinit obligatia de plata fata de aderent <obligatie ce rezulta in temeiul titlurilor cesionate= sau daca factorul a facut o plata aderentului in momentul in care avea cunostinta de neindeplinirea, indeplinirea cu intarziere sau indeplinirea defectuoasa de catre producator a obligat. rezultate din contr.de v c. >ncetarea contractului de factoring: De regula, contractul de factoring isi inceteaza efectele la e$pirarea perioadei de cedare a creantelor sau prin reziliere. De asemenea, intrucat acest contract prezinta un caracter intuitu personae in ceea ce il priveste pe aderent, >ncetarea lui va interveni si in situatia in care acesta decedeaza sau devine incapabil. Caracterele ;uridice ale contractului de 4actorin! caracterul -inala!matic deoarce da nastere la obligatii reciproce ntre partile respective : caracter onero- ntrucat are loc o transmitere de creante care se vor incasa : caracter con-en-ual deoarece contractul de factoring se inc(eie, in mod valabil, doar prin consimtamantul partilor : caracter cu e@ecutare -ucce-i&a , tinand cont ca obligatiile partilor se e$ecuta continuu : caracter intuitu per-onae, fiind in acelasi timp un contract de adeziune la clauzele stipulate de factor. Aotodata contractul de factoring contine si o clau$a de exclusi!itate. !lt clauz specific contractului de factoring este clau$a de globalitate conform creia aderentul cedeaz factorului totalitatea creanelor sale. !ceasta are ca scop evitarea situaiei n care aderentul cedeaz factorului doar creanele incerte, cele dificil de recuperat i recupereaz el nsui creanele certe, economisind comisionul de factoring. este un contract acce-oriu, e$istena acestuia fiind determinat de raporturile pree$istente dintre aderent i debitor, raporturi din care iau natere creanele ce sunt cesionate n favoarea factorului. n literatura de specialitate s a avansat i ideea potrivit creia contractul de factoring n majoritatea cazurilor, ar fi i un contract de ade6iune la clauzele impuse de ctre factor, acesta din urm av*nd tendina permanent de a determina e$istena contractului de clauze iminente fa de care finanarea nu s ar putea realiza, clauze la care aderentul ac(ieseaz fiind consr*ns de necesitatea permanent de lic(iditi.

21

E4ectele contractului de 4actorin! #rincipala obligatie a factorului este ac(itarea aderentului <producatorului=, acreantelor care i au fost transferate, iar ca efect al subrogarii conventionale au si obligatiade a incasa valoarea facturilor cedate si asumandu si riscul insolvabilitatii. Debitorul are obligatia de a plati factorului numai in situatia in care debitorul nu arecunostiinta despre e$istenta unui drept prioritar la plata detinut de alta persoana cu precizarea ca &onventia mai cuprinde, de asemenea, conditionarii pentru a feri debitorulde riscul efectuarii unei plati necuvenite. >n situatia in care factorul a promovat o actiune impotriva debitorului avand la baza un titlu de credit rezultat dintr un contract de vanzare cumparare de bunuri,debitorul se poate apara invocand orice aparare care izvoraste din contract si care ar fi putut fi invocate impotriva factorului. Debitorul, la randul sau, poate ridica impotriva factorului orice aciune care ar fi putut fi promovat mpotriva productorului la momentul in care i a fost facuta notificarea cesiunii00. Preci6$ri #i moti&aii a-upra 4unciilor contractului de 4actorin! #e l*ng avantajele ce au contribuit la dezvoltarea i utilizarea contractului de factoring n practica comercial i cea bancar un loc deosebit la implimentarea acestor categorii de contracte i revine funciilor pe care le ndeplinesc contractele respective n raport cu alte modaliti de creditare a relaiilor comerciale. Dr a intra n careva detalii de substan asupra efectelor juridice ale contractului de factoring, lesne se observ c, funciile pe care le ndeplinesc contractele n cauz pot fi desprinse din efectele pe care le genereaz diferite forme de factoring, iar avantajele acestor contracte la r*ndul lor rezult din diverstitatea funciilor. "pre e$emplu, nu putem vorbi despre avantajele aderentului la obinerea unui credit n condiii simplificate n cazul contractului de factoring la scaden, ntruc*t aceast varietate de contracte nu ndeplinete funcia de creditare a aderentului, deoarece potrivit efectelor sale contravalarea creanelor este ac(itat aderentului numai la momentul e$igibilitii creanelor, iar conform obligaiunilor sale contractuale, factorul notific debitorii aderentului despre cesiunea creanelor, administreaz creanele, ncaseaz contravaloare creanelor la data scadenei i i asigur riscul contra neplii creanelor. #rin urmare, se poate deduce c, volumul funciilor pe care le poate ndeplini contractul de factoring n raport cu alte contracte de creditare a relaiilor comerciale a constituit principalele premize de implimentare a acestor te(nici juridice n cadrul dreptului intern a diferitor state din e$ soicialiste, care contractul de #actoring, constituind una dintre modalitile moderne de creditare a activitii comerciale a fost agreat de dreptul intern a diferitor state e$ socialiste datorit funciilor sale, care potrivit legisliiilor naionale a diferitor state acestor funcii li s a atribuit nu caracter opional legitimat prin noiunile legale. "pre e$emplu, coninutul art. +0-/ din &odul civil al Republicii ?oldova, se prevede, c: R#rin contract de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri i servicii <aderent=, se oblig s cedeze celeilalte pri, care este o ntreprindere de factoring, <factor=, ceanele aprute sau care vor aprea n viitor din contrate de v*nzri de bunuri, prestri de servicii i efectuare de lucrri ctre teri, iar factorul i asum cel puin 0 din urmtoarele obligaii: a= finanarea aderentului, inclusiv prin mprumutri i pli n avans, b= inerea contabilitii creanelor, c= asigurarea efecturii procedurilor de somare i ncasare a creanelor, d= asumarea riscului insolvabilitii debitorului pentru creanele preluate0B. Definiia cuprins n &odul civil al Republicii ?oldova a fost preluat din conte$tul art. + al &onveniei )'>DR%>A privind
22

Dreptul &omerului >nternaional, @ditura Dundaiei Rom*nia de ?*ine, Hucureti, 0//7, pg. +7/ +8B.
23

! se vedea: ?onitorul %ficial al Republiii ?oldova, nr..0 .8;88+, din 00./8./0, p. B57 B58.

22

contractul de factoring de la %tta1a din +-.., ns prin esena lor ambele reglementri nu cuprind toate funciile contratctului de factoring, fapt care geneneaz unele ndoieli asupra individualizrii celorlate funcii. @fectuarea unui studiu asupra funciilor contractului de factoring, la prima vedere, pare a avea un caracter pur doctrinar, ns spre regret c(iar i acest aspect teoretic n literatura de specialitate nu dispune de studii detaliate prin care s ar analiza modul de realizare a fiecrei funcii i avantajele acesetora, precum i individualizarea particularitilor ce pot fi desprinse din coninutul fiecrei funcii n parte. @ste evident, c sub influena unei aglomeraii de acte legislative ce sunt impuse de e$igenele diferitor reforme social economice, se rresc pe zi ce trece studiile n materie de drept care de obicei erau mbibate cu o analiz juridic detaliat dup cum o efectuau pe timpuri naintaii de breasl, ns aceast ignoran doctrinar ne las un vacuum analitic n domeniul diferitor instituii ale dreptului comercial, care p*n n prezent n au reuit s i ocupe locul corespunztor n sistemul dreptului naional. Eipsa unor studii anlalitice asupra funciilor contractului de factoring, nu permite de a aprecia finalitile juridice ale acestui mijloc de creditare utilizat n activitatea comericial, deoarece acest vacuum doctrinar, creaz o incerditudine asupra individualizrii modului de realizarea a efectelor juridice pe care le poate genera fiecare varietate a contractului de factoring, ce prin esena lor constituie suportul metodologic de realizare a diferitor funcii ale acestor categorii de contracte. #e l*ng importana teoretic a studiului n cauz, considerm c analiza funciilor contractului de factoring, mai dispune i de un interes practic, deoarece n urma individualizrii funciilor pe care le pot genera aceste categorii de contracte, ar permite comercianilor s i creeze o imagine mai clar asupra coninutului contractului de factoring i volumul obligaiunilor contractuale ce le pot revin conform fiecrei forme de factoring. @fectuarea unui studiu detaliat asupra funciilor contractului de factoring ar mai permite comercianilor de a indentifica avantajele i dezavantajele pe care dispune contractului de factoring n raport cu alte te(nici de creditare utilizate n practica comercial. Rezum*nd asupra formelor pe care le poate mbrca contractului de factoring n practica comercial, considerm c funciile acestor categorii de contracte a constituit premizele principale care au contribuit la implementarea acestei operaiuni juridice n principalele premize ce au contribuit la apariia i implimentarea acestui mecanism juridic n practica comercial i cea bancar. Principalele 7ene4icii ale operatiunii de 4actorin! #rincipalele avantaje ale operatiunii de factoring sunt: <a= plata rapida a creantelor: <b= protectie impotriva neefectuarii platii de catre debitori: si <c= o alternativa de finantare care nu necesita garantii. a=#lata rapida a creantelor % societate care alege operatiunea de factoring ca alternativa de finantare <FclientulG= va cesiona societatii de factoring <FfactorG= creantele sale izvorand din facturi pentru produse si servicii furnizate tertilor, in sc(imbul platii prompte de catre factor a valorii acestor creante, minus o reducere. @$ista si variante de factoring in care plata se face in mai multe transe. b. #rotectia impotriva riscurilor >n general, operatiunea de factoring este inteleasa ca o vanzare de creante, in care riscul aferent ac(itarii creantelor de catre debitori este transferat in intregime factorului, iar factorul nu are nici un drept de regres impotriva clientului in cazul neefectuarii platilor de catre debitori. #rin urmare, in mod normal, partea de protectie impotriva riscurilor a operatiunii este esentiala in operatiunile de factoring fara drept de regres. Aotusi, unii dintre factori furnizeaza si finantare cu drept de regres, ceea ce inseamna ca riscul de neefectuare a platii creantelor ii revine

23

clientului. c. Eipsa necesitatii de acordare de garantii Dat fiind faptul ca operatiunea de factoring este in esenta o cesiune de creanta, factorii dobandind de la client creantele impreuna cu toate drepturile si instrumentele aferente, in general nu sunt necesare alte garantii din partea clientilor pentru ca acestia sa aiba acces la acest tip de finantare. Aoate societatile importante de factoring de pe piata romaneasca ofera, de asemenea, servicii au$iliare operatiunii de factoring, precum contabilitatea si raportarea facturilor, monitorizarea debitorilor, incasarea datoriilor. Tipuri de operatiuni de 4actorin! . Aipul cel mai comun de factoring la nivel mondial este operatiunea de factoring intern, care presupune ca acordul de factoring este inc(eiat intre un factor si un client pentru facturi emise pentru furnizarea de bunuri si servicii in tara de resedinta a clientului. "e estimeaza ca ./T din operatiunile de factoring la nivel mondial sunt operatiuni de factoring intern. %peratiunile de factoring e$tern inregistreaza in prezent o dezvoltare mai rapida decat cele de factoring intern, in special pentru ca sunt activitati de finantare a activitatilor de e$port, care au crescut in mod semnificativ in ultimii zece ani. Dinantarea e$terna poate fi un factoring de e$port sau import direct, in care societatea de factoring intretine raporturi de afaceri cu cumparatori sau furnizori straini, sau un sistem cu doi factori, in cadrul caruia un factor e$portator utilizeaza serviciile unui factor importator in tara de resedinta a cumparatorului. "istemul cu doi factori consta in: clientul care isi cesioneaza creantele catre un factor e$portator: factorul e$portator care recesioneaza creantele de e$port catre un factor importator, in tara importatoare: si factorul importator, care in general va suporta riscul neefectuarii platii de catre debitor si va efectua incasarea creantelor. )n alt tip de factoring este operatiunea de factoring invers, in care factorul finanteaza datoriile unui debitor fata de un furnizor <i.e. debitorul C client al societatii de factoring C inc(eie un contract cadru cu factorul, prin care acesta din urma convine sa cumpere si sa pre finanteze creantele actuale ale furnizorilor predefiniti fata de debitor=. Con-ideraii de ordin !eneral cu pri&ire la operaiunea de 4actorin! %n Rom"nia. %peratiunile de factoring in Romania sunt reglementate sumar prin prevederi legale incidente si prin anumite reglementari emise de catre Hanca 'ationala a Romaniei <FH'RG=, in general in legatura cu activitati desfasurate de bancile comerciale si institutiile financiare non bancare. Eegislatia aplicabila emisa de H'R califica si include operatiunea de factoring in activitatea generala de credit, care poate fi desfasurata numai de catre bancile comerciale si institutiile financiare non bancare <>D'=, fara a furniza o definitie a operatiunilor de factoring. !rticolul 8 din Eegea nr. 58-;0//0 cu privire la anumite masuri pentru intarirea disciplinei contractuale, lege care este in prezent abrogata, definea operatiunea de factoring ca un mecanism de mobilizare a creantelor, ca un contract intre un client, denumit aderent, care este vanzator de bunuri si servicii, catre terti <debitori= si o banca comerciala sau o institutie financiara specializata, denumita factor, care asigura incasarea datoriilor si acoperirea riscului de credit catre aderent, in baza cumpararii creantelor aderentului. !ceasta definitie a operatiunii de factoring este conforma cu doctrina internationala si cu practicile general acceptate. >n absenta unor reglementari specifice cu privire la factoring, regimul juridic al acestor operatiuni in Romania este reprezentat de regulile generale aplicabile cesiunii de creante. >n Romania, operatiunile de factoring sunt in general desfasurate de bancile comerciale, prin divizii specializate. Aotusi, e$ista si alte societati, care nu sunt nici banci comerciale, nici institutii financiare non bancare, care activeaza pe aceasta piata. ?area diversitate de legislatii nationale cu privire la transmiterea creantelor si, mai

24

cu seama, formalitatile cerute pentru a face opozabila cesiunea constituie inca un puternic obstacol in calea dezvoltarii operatiilor de factoring, datorita problemelor conflictuale care se nasc. #entru a inlatura asemenea obstacole din calea operatiunilor comerciale internationale, practica si a creat unele uzante menite sa faciliteze operatiunile de factoring, mai cu seama unele privind opozabilitatea cesiunii. #entru a diminua impactul nearmonizarii legislative , in functie de locul de desfasurare a procedurilor, se poate utiliza: += &ontractul standard C contribuie la o anume consistenta in relatiile legale prin adoptarea unor termeni consacrati in majoritatea tarilor. !cest contract tip este relevant doar intre partile contractante si cesionari. 0= &odul standard C poate fi o alternativa care este inclusa in contract si care stabileste drepturile si obligatiile participantilor la operatiunile de factoring. #rin adoptarea codului, acesta devine legea partilor.)n e$emplu in acest sens pot fi Regulile )niforme privind !plicarea &reditului Documentar. B= Eegea uniforma C o serie de state pot inc(eia o conventie cu privire la Regulile )niforme. >mplementarea lor devine obligatorie pentru tarile ratificatoare. )n e$emplu elocvent il constituie Regulile )niforme asupra vanzarii internationale de bunuri mobile corporale din +-85, inlocuite de &onventia privind formarea contractelor de vanzare internationala de bunuri mobile corporale <9aga, +-85=. 5= 'orme comune C o lege uniforma este, de regula, ane$ata oricarei conventii. @a constituie produsul unei &onferinte Diplomatice %ficiale ai carei membri sunt inzestrati cu puteri diplomatice. Desi adoptarea normelor este voluntara, s au e$ercitat presiuni ca ele sa dobandeasca un caracter obligatoriu, astfel, in +-48, !dunarea 6enerala a %') a promulgat Regulile de !rbitraj )'&>AR!E, elaborate de &omisia %') pentru dreptul comercial international. 7= Eegea etalon C statele care nu doresc sa se angajeze in acceptarea unei legi uniforme pot conveni asupra te$tului unei legi etalon, acesta constituind o solutie de compromis, partile fiind libere sa o respinga sau sa o modifice corespunzator necesitatilor. 8= 'orme conflictuale uniforme C asigurarea uniformitatii in substanta legii ridica probleme in special in cazul statelor cu o legislatie fundamental diferita. #artile pot conveni asupra unei reguli privind prioritatile legate de incasarea unor creante, reguli ce vor fi guvernate de legea tarii in care este desfasurata activitatea debitorului <de e$emplu &onventia &@@ privind Eegea !plicabila %bligatiilor &ontractuale adoptata in +-./, la Roma=. 4= Directiva &@@ C diferite prevederi ale Aratatului de la Roma imputernicesc &onsiliul sa emita o directiva adresata statelor membre. Directiva produce un efect de armonizare, similar unei legi uniforme, oferind libertate de actiune membrilor cu privire la modul de implementare. >nstitutul 'atiunilor )nite pentru Drept >nternational #rivat C >nternational >nstitute for t(e )nification of #rivate Ea1 <)'>DR%>A= este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Roma, care si a propus uniformizarea treptata a regulilor si legilor din dreptul privat al celor 7. de tari membre <printre care se numara si Romania=, stabilind reglementarile referitoare la operatiuni de finantare ale comertului e$terior cum ar fi leasingul si factoringul, in acelasi timp formuland si o prima definitie a contractului de factoring. Ea 0. mai +-.., la %tta1a, a fost adoptata &onventia asupra factoringului international. &onventia poate fi acceptata sau respinsa de catre partile contractante . >n te$tul acestui act, capitolul > C "fera de aplicare si dispozitii generale, art.+., punctul 0., se defineste contractul de factoring astfel: Rcontractul de factoring este contractul inc(eiat intre doua parti <vanzator si factor=, prin care vanzatorul cesioneaza factorului toate creantele rezultate din contracte de vanzare de bunuri si prestari servicii <punctul B= pe care acestea le au cu diversi parteneri <altele decat cele pentru consum personal sau casnic= si notifica debitorii privind aceasta cesiuneG. #otrivit legii romanesti <%rdonanta de )rgenta a 6uvernului nr.+/;+--4 = factoringul este un contract inc(eiat intre o parte, denumita aderent, furnizoare de marfuri sau prestatoare

25

de servicii, si o societate bancara sau o institutie financiara specializata, denumita factor, prin care aceasta din urma asigura finantarea, urmarirea creantelor si protectia riscurilor de credit, iar aderentul cedeaza factorului, cu titlu de vanzare sau de gaj, creantele nascute din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti.

Natura ;uridic$ a contractului de 4actorin!

n unele state, operatiunile de factoring sunt reglementate prin dispozitiile legii civile aplicabile cesiunii de creanta <>talia, Helgia, %landa, !nglia= sau subrogatiei conventionale <Dranta=. &ontractul de factoring are insa o configuratie particulara, care il defineste ca un tot unitar si de sine statator, cu un regim juridic propriu, distinct nu doar de cesiunea de creanta ci si de subrogatia conventionala, pe care le implica. @l presupune: un raport contractual al aderentului <de vanzare cumparare, prestare de servicii, e$ecutare de lucrari= cu diferiti beneficiari, debitori ai platii prestatiilor efectuate de aderent: creditul acordat de factor aderentului din momentul cedarii creantelor pana la incasarea lor de la debitori: cesiunea creantelor de la aderent in favoarea factorului cesionar, care din momentul platii facute aderentului se subroga in drepturile acestuia fata de debitori. &ontractul de factoring nu poate fi asimilat imprumutului garantat cu gajul factorului si nici nu poate fi redus la mandatul comercial, deoarece, in prima ipoteza, factorul detine proprietatea si nu gajul creantelor cedate, iar in cea de a doua situatie, multitudinea obligatiilor factorului depaseste angajamentele unui mandatar. ?andatarul se obliga sa transmita mandantului sumele efectiv incasate, in timp ce factorul se obliga sa plateasca intreaga valoare a creantelor aderentului, suma urmand a fi ulterior incasata, factorul asumandu si si riscul insolvabilitatii debitorilor. "pre deosebire de mandatar, factorul devine proprietarul creantelor si poate prin urmare sa le transmita altui factor in cadrul operatiunilor internationale. !stfel, factorul, in calitate de mandatar al aderentului, nu ar putea transmite valoarea creantelor catre aderent inaintea incasarii efective a creantelor, nu si ar puta asuma riscul insolvabilitatii debitorilor cedati si nici nu ar putea incasa creantele cedate in favoarea sa. Dactoringul nu poate fi conceput decat ca o operatiune vizand totalitatea creantelor aderentului, spre deosebire de mandat care se poate referi si la o singura operatiune izolata. Desi factoringul are afinitati cu te(nica scontului, deoarece ambele se realizeaza printr o cesiune de creanta, el implica incredere si acordarea creditului inainte de scadenta, intre cele doua operatiuni e$istand deosebiri esentiale. "contul are efecte asupra unei operatii izolate si nu asupra tuturor creantelor in cazul carora intervine clauza de e$clusivitate: scontul implica e$istenta unui titlu negociabil, imprumutatul ramanand garantul operatiunii. Dactoringul se distinge si de operatiunea de asigurare de credite, deoarece societatea de asigurare isi asuma obligatia ferma de a plati numai in cazul in care debitorul principal nu plateste, spre deosebire de factor care, devenind beneficiarul valorii tuturor creantelor acceptate din momentul cesiunii acestora, isi asuma obligatia imediata de plata. A-pecte economice Contabilitatea operatiunilor de factoring &onsideram firma @ care a afectuat e$porturi catre tari straine, pe credit furnizor cu facturi neincasate, neajunse la scadenta. Deoarece firma @ are nevoie de lic(iditati pentru a si desfasura activitatea curenta, apeleaza la firma D@, firma de factoring din tara, careia ii ofera spre vanzare facturile neincasate. Dirma D@ accepta contractul si, la randul ei, contracteaza o alta firma de factoring din taraimportatoare D>, careia ii cedeaza o parte din venitul obtinut de la aderent. Dirma D> va urmari incasarea facturilor de la clientii factorului D@, deveniti clientii ei, si se va deconta cu firma D@. #rin contractul de factoring inc(eiat intre aderent <firma @= si factorul de e$port <D@=, firma @ vinde facturile emise pentru e$porturile ei catre importatorii straini <firmele >+, >0, >B >n=

26

in valoare de 0./// )"D la cursul de BB.7// lei;)"D. #rin conventia internationala, firma D@ apeleaza la firma D> si ii vinde aceste facturi la acelasi curs de BB.7// lei;)"D. Aermenul scadent pentru valoarea de 0./// )"D fiind peste doua luni, se negociaza un agio pentru firma @ de 7T pe luna, iar comisionul de gestiune a facturilor este de 0T. #entru acoperirea riscului de neincasare, firma D@ retine un comision de +7T.

3actorin! naional #i 4actorin! internaional

#articipanii la operaiunile de #actoring na ional sunt: factorul, furnizorul, i cumprtorul, toi trei fiind domiciliai n aceeai ar. %peraiunea de finanare este efectuat de ctre factor n favoarea e$portatorului n moneda naional. Deoarece finanarea se realizeaz n moneda naional, factorul nu este supus riscului valutar. Dactorul poate fi responsabil at*t pentru controlul creditului c*t i pentru acceptarea riscului de credit. Dactorul urmrete at*t furnizorul, c*t i cumprtorul, gestion*nd n acelai timp creanele furnizorului i obligaiile de plat ale cumprtorului. @l cunoate ambii parteneri, precum i piaa intern. Aoi participanii la aceste operaiuni sunt supui aceleiai legislaii <celei naionale=. Dactorul este responsabil cu colectarea fondurilor de la cumprtor. &alitatea serviciilor oferite v*nztorului depinde doar de bonitatea i profesionalismul factorului. Ea operaiunile de #actoring interna ional particip patru pri: furnizorul e$portator i factorul de e$port aflai n ara e$portatorului, precum i cumprtorul importator i factorul de import din ara importatorului. Dactorul de e$port efectueaz operaiunea de finanare n moneda n care este realizat facturarea mrfurilor respectiv prestarea serviciilor de ctre e$portator. Dactorul de e$port, e$pus riscului fluctuaiilor valutare, se poate proteja mpotriva acestui risc prin operaiuni de (edging. n cadrul sistemului dublu factor, n timp ce factorul de e$port asigur v*nztorului protecie mpotriva riscului de creditare, acesta este garantat la r*ndul su de ctre factorul de import care este responsabil totodat pentru controlul local al creditului. Dactorul de e$port urmrete strict e$portatorul, factorul de import urmrindu l strict pe importator. !mbii factori cunosc piaa local i legislaia rii n care activeaz, colabor*nd pe baza unui cod dereguli privind factoringul. n derularea operaiunii i n soluionarea eventualelor conflicte ce pot aprea pe parcurs, se ine cont de legislaia ambelor ri implicate n operaiune. Dintre cei doi factori implicai n operaiune, doar factorul de import este responsabil de ncasrile de la importator i urmrirea acestuia. n cazul factoringului internaional, calitatea serviciilor este influenat nu doar de profesionalismul factorului de e$port, ci i de profesionalismul i mai ales bonitatea factorului de import care evalueaz riscul de credit aferent operaiunii, iar la scaden colecteaz ncasrile05. #rin realizarea investigaiilor asupra funciilor contractului de factoring s a pretins de a se scoate n relief toate funciile pe care le poate genera aceast categorie de contracte, care au fost elucidate prin prisma diferitor opinii doctrinare i reglmentri legale. ntruc*t n doctrin, acest subiect nu dispune de o tratare unic, printre obiectivele acestei investigaii s a intenionat de a se individualiza funciile contractului n cauz care au fost desprinse din varietatea efectelor juridice pe care le genereaz aceste categorii de contracte, ceea ce ne a determinat s considerm c, contractul de factoring poate ndeplini urmtoarele funcii: funcia de creditare a relaiilor comerciale, funcia de plat, funcia de garantare, funcia de gestionare a
24

#relucrare D&> ?ar3eting &ommittee, +---, p.5.

27

creanelor, precum #i funcia de sc.imb n materie monetar care n unele ca*uri poate fi reali*at n contractele cu element de e,traneitate. Ea elucidarea acestui subiect s a ncercat de a elimina dificultile terminologice prin care sunt reflectate unele funcii n opiniile doctrinare i reglementrile legale. #rin coninutul acestei preocupri s a analizat modul i particularitile de realiare a fiecrei funcii n parte, elucind*ndu se reperele legale i doctrinare n baza cror funciile contractului n cauz sunt investite cu un caracter sui generius. #e l*ng aspectul teoretic, n cadrul acestui studiu s a pus accentul pe unele elemente ale contractului de factoring care prin esena lor dispun de un interes practic ce le ar permite comercianelor s i poate alege corespunztor formele de factoring n funcie de avantajele i dezavantajele pe care le prezint pentru necesitile activitii comerciale. ?ulte din caracteristicile de baza ale factoringului se refera atat la factoringul national, cat si la cel international, astfel: += finantarea acordata pentru creante, 0= controlul creditului si acceptarea riscului de credit, B= mentinerea registrului de vanzari, 5= colectarea facturilor, 7= criteriile de acceptare. <ecani-m de derulare +. >ntre e$portator <in calitate de vanzator= si importator <in calitate de cumparator= se inc(eie un contract comercial international. Dactorul de e$port poate avea diversi corespondenti in functie de modalitatea de plata inscrisa in contractul comercial: factorul de import, in cazul in care modalitatea de plata este ordinul de plata simplu: banca emitenta <banca importatorului=, daca modalitatea de plata prevazuta in contract este ordinul de plata documentar sau acreditivul documentar irevocabil sau daca plata este garantata printr o scrisoare de garantie bancara: societatea de asigurare, in cazul in care e$portatorul s a asigurat impotriva riscului de neplata si;sau a riscului de tara la o societate de asigurare. 0. ,anzatorul completeaza si depune formularul standard de cerere de finantare prin factoring la factorul de e$port. acest formular contine pe langa anumite informatii generale <solicitant, obiectul de activitate, informatii despre structura debitorilor, informatii despre vanzari, informatii despre importuri etc.= si anumite informatii suplimentare despre fiecare client in parte <denumire client, adresa, persoana de contact, numarul de inregistrare la Registrul &omertului, codul fiscal, vanzari estimate etc.=. B. &ererea de factoring este transmisa de la factorul de e$port catre cel de import prin sistemul @D>Dactoring si se solicita un plafon pentru operatiunea respectiva de catre factorul de import. 5. Dactorul de import colecteaza date in vederea efectuarii analizei economico financiare si a analizei bonitatii debitorului. 7. Daca analiza efectuata de factorul de import este favorabila, acesta va transmite catre factorul de import plafonul preliminar, conditiile si costurile operatiunii de factoring. 8. Dactorul de e$port va transmite e$portatorului conditiile si costurile totale ale operatiunii <conditiile si costurile factorului de e$port si a celui de import=. 4. ,anzatorul accepta conditiile si costurile celor doi factori. 8. >ntre vanzatorul e$portator <in calitate de aderent= si societatea de factoring sau banca comerciala care ofera servicii de factoring <in calitate de factor de e$port= se va inc(eia contractul de factoring international. >n baza acordului cadru interfactori si a contractului de factoring, se inc(eie intre cei doi factori <factorul de e$port si factorul de import= un acord individual pe respectivul contract comercial. Dactorul de e$port vafinanta activitatea aderentului, va administra

28

facturile si va acoperi riscul de credit <pentru restul de plata=, factorul de import fiind cel care va administra facturile pentru debitorii din tara sa, va colecta creantele si va acoperi riscul de credit. -. !derentul isi notifica debitorii despre e$istenta contractului de factoring si despre faptul ca platile se vor face in contul si in favoarea factorului de e$port. >ntre factorul de import si importator nu e$ista o relatie contractuala, ci o relatie legala de tip creditor debitor, nascuta din cedarea drepturilor de creanta de la e$portator de la factorul de e$port si de la acesta catre factorul de import. +/. Debitorul isi da <sau nu= acceptul, in cazul in care refuza, facturile vor fi recesionate factorului de e$port si nu mai are loc operatiunea de factoring. A&anta;e #i de6a&anta;e !vantajele si dezavantajele factoringului pentru e$portator A&anta;eA #rin intermediul factoringului, aderentul, transmitand creantele, realizeaza o incasare imediata si irevocabila a valorilor nominale <concretizate in facturi= din partea factorului, care apare ca un finantator al aderentului pana la ac(itarea efectiva de catre client a facturilor. &lientul trebuie sa faca fata obligatiilor lunare catre bugetul de stat, c(eltuielilor cu c(iriile, energie, apa, salarii, precum si ac(izitionarea unor mari cantitati de materii prime. Dactoringul permite aderentului sa dispuna de capitalul necesar continuarii comertului, sa si reduca ciclul de rotatie a fondului de rulment prin plata imediata a facturilor de catre o singura institutie financiara si nu de multitudinea clientilor, sa si concentreze atentia asupra comertului propriu zis si, in final, sa realizeze o crestere a cifrei de afaceri si a beneficiilor. #erioada de obtinere de lic(iditati este mult mai scurta decat in cazul unui credit, fara a fi necesara respectarea unei destinatii precise precum in cazul unui credit. >n plus, numarul de documente necesar obtinerii finantarii prin factoring este mult redus in comparatie cu documentatia necesara obtinerii unui credit. @liminarea riscului insolvabilitatii partenerului comercial al aderentului, un atare risc asumandu si factorul. >n cazul operatiunii de factoring fara recurs, factorul isi va asuma acest risc, eliminand astfel c(eltuielile din contul de profit si pierdere implicate de riscul insolvabilitatii. #reluand postul RclientiG din contabilitatea aderentului si prin fructificarea sistemului contului curent, factoringul contribuie la simplificarea evidentei contabile a aderentului si la reducerea aparatului sau functional de urmarire financiar contabila privind incasarea facturilor, asigurand acestuia reducerea volumului de fonduri necesare activitatii curente si posibilitatea folosirii mijloacelor financiare in alte scopuri. Dactorul efectueaza toate operatiunile legate de facturile aderentului, le proceseaza introducandu le in sistemul sau informational, alaturi de incasarea acestora. Ea finele fiecarei luni intocmeste rapoarte financiare comple$e privind operatiunile efectuate. !derentul beneficiaza din partea factorului de facilitati curente de trezorerie, fie prin creditele ce i se acorda, fie prin alimentarea contului curent cu lic(iditati necesare operatiunilor de plati curente, de servicii bancare de specialitate, fie pe linia contractului bancar al garantiei creditelor, fie pe analiza eficientei economice a activitatii factorului de e$port. !sumandu si sarcina postului RclientiG din administratia aderentului, factorul devine un gestionar si un consilier al aderentului sau atat in selectarea clientilor sub aspectul bonitatii acestora, cat si in orientarea politicii sale comerciale, aderentul pierzand insa in acest fel o parte din autonomia economico financiara. >mplicarea factorului in gestionarea afacerilor clientului sau C aderentul C este insotita de o gama larga de servicii, precum si de aspecte legate de metodele moderne de gestiune si contabilitate, studii de conjunctura si analiza a pietei e$terne, servicii juridice, de natura a l face pe aderent mai operational, de a i spori siguranta si largirea pietei prin stabilirea de relatii cu parteneri de o certa capacitate de plata.

29

&apital nelimitat. Dactoringul este singura sursa de finantare prin care finantarile cresc odata cu vanzarile. #e masura cresterii cifrei de afaceri devin disponibile sume de bani in vederea satisfacerii cererii crescande de finantare. Dactoringul nu impune o modificare in structura actionariatului unei societati comerciale. !cest lucru inseamna ca actionarii nu vor trebui sa renunte la cota lor din capitalul social ori sa accepte parteneri noi. Dactorul furnizeaza rapoarte detaliate regulate permitand o mai buna gestionare a cas( flo1ului. 'u e$ista limite geografice privind operatiunile de factoring. )n factor poate lucra in orice zona, iar clientul poate avea parteneri comerciali oriunde in lume. !derentul profita din plin de disconturile, reducerile acordate pentru plata imediata <engl. earlU paUment discount=, precum si de cele acordate pentru cantitatile de marfa mari comandate <engl. volume discount=. Daca o afacere poate economisi intre 0 7T din costul materiilor prime necesare productiei prin simplul fapt ca aderentul are banii necesari de a le ac(ita in termen de +/ zile, acest lucru reduce in mod semnificativ costul real al finantarii prin factoring. )tilizand factoringul aderentul inceteaza sa mai ofere reduceri pentru plata imediata. !tata timp cat e$portatorii isi incaseaza creantele imediat, ei nu vor mai trebui sa acorde discounturi pentru plata imediata. %btinand aceste economii si profitand de discounturile primite pentru plata imediata, aderentuleste capabil sa compenseze costul factoringului. %peratiunile de factoring sunt mai putin costisitoare decat organizarea unui compartiment propriu de urmarire si colectare a creantelor. >nstitutul "ofres, intr un studiu din +---, arata ca, in primul caz, comisioanele de factoring reprezinta in Dranta intre /,7 si 0T din cifra de afaceri, in timp ce costurile de organizare ale unui compartiment specializat sunt de cel putin 0,7T din cifra de afaceri . ?obilizarea prin factoring international a creantelor scadente la termen nu reprezinta din punct de vedere contabil o datorie. Diind o operatiune de vanzare cumparare, creanta tranzactionata nu se reflecta in posturile bilantiere de datorii ale e$portatorului majorand nivelul acestora. Dactoringul nu reprezinta unimprumut, ci o forma speciala de mobilizare a unor creante scadente in viitor. #rin urmare, e$portatorul are posibilitatea ca, separat de mobilizarea prin factoring a creantelor scadente la termen, sa apeleze si la credite bancare pentru acoperirea altor nevoi suplimentare. De6a&anta;eA o ?obilizarea creantelor scadente la termen are loc in cuantum de cel mult ./T din valoarea totala a creantei, diferenta decontandu se la scadenta din valoarea platii dispuse de catre importator prin intermediul factorului de import, dupa deducerea valorii dobanzii si a comisioanelor datorate factorului de e$port. o @$portatorul poate apela la factoring doar pentru creantele platibile la termen scurt <de regula pana la +0/ zile si doar e$ceptional +./ zile=. o %peratiunea poate fi efectuata si cu recurs asupra e$portatorului. o @$portatorul poate avea obligatii de livrare;prestare catre importator peste limita de credit stabilita de factorul de import si poate fi astfel preocupat de cautarea altor surse de finantare. o &(eltuielile totale de finantare sunt e$clusiv in sarcina e$portatorului, acesta suportand atat costul finantarii <dobanda=, cat si valoarea comisioanelor percepute de catre factorul de e$port. A&anta;ele -i de6a&anta;ele 4actorin!ului pentru 4actorul de e@port A&anta;eA #entru aceeasi operatiune, factorul de e$port poate apela la mai multi factori de import din tara importatorului atunci cand valoarea e$porturilor efectuate de e$portator este mare si factorul de e$port nu este dispus sa se e$puna pe un singur factor de import sau atunci

30

cand factorul de import nu poate acoperi intreaga valoare a e$portului prin limita de credit alocata. Dactoringul este totodata si o operatiune de plasament, in conditii de risc redus, intrucat riscul de credit este preluat de catre factorul de import sau operatiunea este efectuata cu recurs asupra e$portatorului. >ncasarea unor comisioane si dobanzi corelate cu costul resurselor atrase pentru finalizarea operatiunii, cu riscul, valoarea si scadenta operatiunii. De6a&anta;eA o #otentiale intarzieri in incasarea creantelor datorita faptului ca plata este dispusa de catre importator in favoarea factorului de import, urmand ca factorul de import sa transfere mai departe sumele incasate in favoarea factorului de e$port. #ractica arata insa ca importatorul este mai preocupat de ac(itarea obligatiilor sale catre factorul de import din tara sa decat fata de e$portator, pentru a nu isi afecta imaginea pe piata locala. >n acest fel, implicarea factorului de import in procesul de transfer al fondurilor nu mareste durata transferului, importatorul fiind preocupat de ac(itarea la termen sau c(iar in avans a datoriilor sale catre factorul de import. o #rin operatiunea de factoring factorul de e$port isi asuma riscul de credit si, in cazul unor dispute comerciale dintre e$portator si importator, factorul de import nu este obligat sa efectueze plata in favoarea factorului de e$port. A&anta;ele -i de6a&anta;ele 4actorin!ului pentru importator A&anta;eA @ste forma cea mai ieftina de finantare pe termen de +0/ +./ zile, deoarece toate c(eltuielile de finantare sunt suportate de e$portator. #erioada de credit ii permite importatorului sa ac(ite valoarea bunurilor ac(izitionate din sumele obtinute ca urmare a valorificarii acestora pe piata locala, iar in cazul in care incasarea totala sau partiala a acestor bunuri are loc intr un interval mai mic de +0/ +./ zile, el poate utiliza temporar aceste resurse financiare in alte scopuri. &omisioanele sau spezele bancare pentru transferuri de fonduri in interiorul tarii catre factorul de import sunt, de regula, mai mici decat cele percepute de banci pentru transferuri in afara tarii in favoarea e$portatorului, importatorul putand astfel realiza economii cu comisioanele si spezele bancare. De6a&anta;eA o >n conditii de inflatie, profitabilitatea tranzactiei comerciale poate fi diminuata pentru importator prin deprecierea accelerata a monedei nationale fata de moneda in care este reflectata obligatia de plata catre e$portator, acest fenomen concretizandu se intr o c(eltuiala financiara. !vantajele si dezavantajele factoringului pentru factorul de import A&anta;eA >mportatorul acorda o mai mare importanta obligatiilor sale de plata catre factorul de import, situat in aceeasi tara, decat e$portatorului, pentru a nu isi afecta imaginea de pe piata interna. Dactorul de import poate decide sa nu acorde limita de credit daca operatiunea de preluare a riscului de credit pe un anumit debitor i se pare prea riscanta. >ncasarea unor comisioane de urmarire si incasare a creantelor, precum si de acoperire a riscului de credit. De6a&anta;eA o !copera riscul de neplata din partea importatorului in baza limitei de credit alocate acestuia si, cu cat scadenta de plata este mai indepartata, cu atat riscul de neplata poate sa creasca. o Dactorul de import este obligat sa efectueze platile in favoarea factorului de e$port daca importatorul intarzie la termenul scadent, in lipsa unei dispute comerciale intre e$portator si importator. !ceasta obligatie este suspendata daca intre

31

e$portator si importator e$ista dispute referitoare la nerespectarea obligatiilor contractuale de catre e$portator, cum ar fi deficientele de calitate sau de cantitate, intarzieri la livrare etc. CONCLUBII &a urmare a constrangerilor actuale ale pietei <in principal cu privire la devalorizarea garantiilor imobiliare, fapt care limiteaza accestul la formele traditionale de imprumut=, operatiunea de factoring poate fi o alternativa pentru acele societati care au sume semnificative de incasat din furnizarea de bunuri si servicii tertilor, si care doresc sa obtina accesul la finantari rapide pentru afacerile lor. #otentialul de dezvoltare a acestei alternative de finantare este, intr adevar, semnificativ, conform statisticilor disponibile publicului. Aotusi, atat jucatorii din aceasta pieta cat si clientii ar beneficia de pe urma unui mediu legal mai clar si implicit mai sigur ce reglementeaza tranzactiile de acest gen. ?area diversitate de legislatii nationale cu privire la transmiterea creantelor si, mai cu seama, formalitatile cerute pentru a face opozabila cesiunea constituie inca un puternic obstacol in calea dezvoltarii operatiilor de factoring, datorita problemelor conflictuale care se nasc. #entru a inlatura asemenea obstacole din calea operatiunilor comerciale internationale, practica si a creat unele uzante menite sa faciliteze operatiunile de factoring, mai cu seama unele privind opozabilitatea cesiunii #entru a diminua impactul nearmonizarii legislative , in functie de locul de desfasurare a procedurilor, se poate utiliza: += &ontractul standard C contribuie la o anume consistenta in relatiile legale prin adoptarea unor termeni consacrati in majoritatea tarilor. !cest contract tip este relevant doar intre partile contractante si cesionari. 0= &odul standard C poate fi o alternativa care este inclusa in contract si care stabileste drepturile si obligatiile participantilor la operatiunile de factoring. #rin adoptarea codului, acesta devine legea partilor.)n e$emplu in acest sens pot fi Regulile )niforme privind !plicarea &reditului Documentar. B= Eegea uniforma C o serie de state pot inc(eia o conventie cu privire la Regulile )niforme. >mplementarea lor devine obligatorie pentru tarile ratificatoare. )n e$emplu elocvent il constituie Regulile )niforme asupra vanzarii internationale de bunuri mobile corporale din +-85, inlocuite de &onventia privind formarea contractelor de vanzare internationala de bunuri mobile corporale <9aga, +-85=. 5= 'orme comune C o lege uniforma este, de regula, ane$ata oricarei conventii. @a constituie produsul unei &onferinte Diplomatice %ficiale ai carei membri sunt inzestrati cu puteri diplomatice. Desi adoptarea normelor este voluntara, s au e$ercitat presiuni ca ele sa dobandeasca un caracter obligatoriu, astfel, in +-48, !dunarea 6enerala a %') a promulgat Regulile de !rbitraj )'&>AR!E, elaborate de &omisia %') pentru dreptul comercial international. 7= Eegea etalon C statele care nu doresc sa se angajeze in acceptarea unei legi uniforme pot conveni asupra te$tului unei legi etalon, acesta constituind o solutie de compromis, partile fiind libere sa o respinga sau sa o modifice corespunzator necesitatilor. 8= 'orme conflictuale uniforme C asigurarea uniformitatii in substanta legii ridica probleme in special in cazul statelor cu o legislatie fundamental diferita. #artile pot conveni asupra unei reguli privind prioritatile legate de incasarea unor creante, reguli ce vor fi guvernate de legea tarii in care este desfasurata activitatea debitorului <de e$emplu &onventia &@@ privind Eegea !plicabila %bligatiilor &ontractuale adoptata in +-./, la Roma=. 4= Directiva &@@ C diferite prevederi ale Aratatului de la Roma imputernicesc &onsiliul sa emita o directiva adresata statelor membre. Directiva produce un efect de armonizare, similar unei legi uniforme, oferind libertate de actiune membrilor cu privire la modul de implementare.

32

>nstitutul 'atiunilor )nite pentru Drept >nternational #rivat C >nternational >nstitute for t(e )nification of #rivate Ea1 <)'>DR%>A= este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Roma, care si a propus uniformizarea treptata a regulilor si legilor din dreptul privat al celor 7. de tari membre <printre care se numara si Romania=, stabilind reglementarile referitoare la operatiuni de finantare ale comertului e$terior cum ar fi leasingul si factoringul, in acelasi timp formuland si o prima definitie a contractului de factoring. Ea 0. mai +-.., la %tta1a, a fost adoptata &onventia asupra factoringului international. &onventia poate fi acceptata sau respinsa de catre partile contractante . >n te$tul acestui act, capitolul > C "fera de aplicare si dispozitii generale, art.+., punctul 0., se defineste contractul de factoring astfel: Rcontractul de factoring este contractul inc(eiat intre doua parti <vanzator si factor=, prin care vanzatorul cesioneaza factorului toate creantele rezultate din contracte de vanzare de bunuri si prestari servicii <punctul B= pe care acestea le au cu diversi parteneri <altele decat cele pentru consum personal sau casnic= si notifica debitorii privind aceasta cesiuneG. #otrivit legii romanesti <%rdonanta de )rgenta a 6uvernului nr.+/;+--4 = factoringul este un contract inc(eiat intre o parte, denumita aderent, furnizoare de marfuri sau prestatoare de servicii, si o societate bancara sau o institutie financiara specializata, denumita factor, prin care aceasta din urma asigura finantarea, urmarirea creantelor si protectia riscurilor de credit, iar aderentul cedeaza factorului, cu titlu de vanzare sau de gaj, creantele nascute din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti. &atura 5uridica a contractului de factoring. >n unele state, operatiunile de factoring sunt reglementate prin dispozitiile legii civile aplicabile cesiunii de creanta <>talia, Helgia, %landa, !nglia= sau subrogatiei conventionale <Dranta=. &ontractul de factoring are insa o configuratie particulara, care il defineste ca un tot unitar si de sine statator, cu un regim juridic propriu, distinct nu doar de cesiunea de creanta ci si de subrogatia conventionala, pe care le implica. @l presupune: un raport contractual al aderentului <de vanzare cumparare, prestare de servicii, e$ecutare de lucrari= cu diferiti beneficiari, debitori ai platii prestatiilor efectuate de aderent: creditul acordat de factor aderentului din momentul cedarii creantelor pana la incasarea lor de la debitori: cesiunea creantelor de la aderent in favoarea factorului cesionar, care din momentul platii facute aderentului se subroga in drepturile acestuia fata de debitori. &ontractul de factoring nu poate fi asimilat imprumutului garantat cu gajul factorului si nici nu poate fi redus la mandatul comercial, deoarece, in prima ipoteza, factorul detine proprietatea si nu gajul creantelor cedate, iar in cea de a doua situatie, multitudinea obligatiilor factorului depaseste angajamentele unui mandatar. ?andatarul se obliga sa transmita mandantului sumele efectiv incasate, in timp ce factorul se obliga sa plateasca intreaga valoare a creantelor aderentului, suma urmand a fi ulterior incasata, factorul asumandu si si riscul insolvabilitatii debitorilor. "pre deosebire de mandatar, factorul devine proprietarul creantelor si poate prin urmare sa le transmita altui factor in cadrul operatiunilor internationale. !stfel, factorul, in calitate de mandatar al aderentului, nu ar putea transmite valoarea creantelor catre aderent inaintea incasarii efective a creantelor, nu si ar puta asuma riscul insolvabilitatii debitorilor cedati si nici nu ar putea incasa creantele cedate in favoarea sa. Dactoringul nu poate fi conceput decat ca o operatiune vizand totalitatea creantelor aderentului, spre deosebire de mandat care se poate referi si la o singura operatiune izolata. Desi factoringul are afinitati cu te(nica scontului, deoarece ambele se realizeaza printr o cesiune de creanta, el implica incredere si acordarea creditului inainte de scadenta, intre cele doua operatiuni e$istand deosebiri esentiale. "contul are efecte asupra unei operatii

33

izolate si nu asupra tuturor creantelor in cazul carora intervine clauza de e$clusivitate: scontul implica e$istenta unui titlu negociabil, imprumutatul ramanand garantul operatiunii. Dactoringul se distinge si de operatiunea de asigurare de credite, deoarece societatea de asigurare isi asuma obligatia ferma de a plati numai in cazul in care debitorul principal nu plateste, spre deosebire de factor care, devenind beneficiarul valorii tuturor creantelor acceptate din momentul cesiunii acestora, isi asuma obligatia imediata de plata. n ceea ce privete cesiunea de crean, de regula, aceasta transfera cesionarului toate drepturile pe care cedentul le are in legatura cu creanta cedata, precum si drepturile de garantie si toate celelalte accesorii ale creantei cedate. &reanta este cedata prin simpla conventie a cedentului si a cesionarului, fara notificarea debitorului. Debitorul este tinut sa plateasca cesionarului din momentul in care: a= accepta cesiunea printr un inscris cu data certa: b= primeste o comunicare scrisa a cesiunii, pe suport (artie sau in format electronic, in care se arata identitatea cesionarului, se identifica in mod rezonabil creanta cedata si se solicita debitorului sa plateasca cesionarului. >nainte de acceptare sau de primirea comunicarii, debitorul nu se poate libera decat platind cedentului. &esiunea de creanta este un contract, care trebuie sa indeplineasca toate conditiile de validitate ale contractelor, deci trebuie consemnata in scris, printr o conventie. >n practica societatile comerciale apeleaza la cesiunea de creanta in doua situatii: +. cedarea <vanzarea= creantelor catre terti, cu titlu onero- atunci cand facturile al caror termen de recuperare a fost depasit sau la care sansele de recuperare sunt mici: 0. cedarea creantelor catre terti cu titlu !ratuit ca posibilitate pentru acoperirea unor datorii atunci cand creantele nu au ajuns inca la scadenta. !stfel, in situatia in care o persoana juridica are o datorie catre un tert FLG si un tert F2G are o datorie catre persoana juridica, aceasta poate apela si la institutia cesiunii de creanta pentru stingerea datoriei. !ceasta situatie este des intalnita in cazul firmelor catre fac parte dintr un grup de firme. #reluarea creantelor se efectueaza in baza unor contracte intre parti in care este necesar sa se prevada minimal urmatoarele infomatii : valoarea nominala a creantelor cedate, pretul cesiunii si termenele de plata. #otrivit reglementarilor contabile, in cazul cesionarii unei creante, diferenta dintre valoarea creantei preluate prin cesionare si suma de ac(itat cedentului reprezinta venit pentru cesionar, si, respectiv, c(eltuiala pentru cedent. ?omentul recunoasterii venitului si al c(eltuielii este la data constatarii drepturilor si obligatiilor, potrivit clauzelor contractuale. Din punct de vedere fiscal, in cazul in care contractele de cesiune de creante indeplinesc conditiile legale, veniturile si c(eltuielile rezultate ca urmare a tranzactiilor de cesiune creante,sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil.!stfel, venitul obtinut de cesionar este impozabil la calculul impozitului pe profit iar c(eltuielile reprezentand valoarea creantelor comerciale instrainate, potrivit legii, reprezinta pentru cedent c(eltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile. Din perspectiva ta$ei pe valoarea adaugata, legislatia domestica are in vedere interpretarea dispozitiilor din Directiva++0;0//8;&@ , art.+B7, li.d= care prevede scutirea de A,! pentru Roperatiuni , inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plati, viramente, creante, cecuri, si alte instrumente negociabile, e$ceptand recuperarea creantelorF.!stfel, in situatia in care, conform contractului, scopul operatiunii nu il constituie recuperarea de creante, societatea care preia creantele aferente unui credit acordat asumandu si pozitia creditorului, operatiunea este scutita de ta$a pe valoarea adaugata, nefacand obiectul e$ceptiei mentionate de legislatie. Recentele modificari aduse legislatiei fiscale prin 96 nr.7/;0/+0 pentru modificarea

34

si completarea normelor metodologice de aplicare a &odul fiscal, doresc sa clarifice operatiunile de cesiune de creante in conte$tul noilor interpretari ale jurisprudentei &@K, respectiv decizia in cazul 6DME <& -B;+/=, care clarifica concluziile dintr un caz mai vec(i <& B/7;/+ ?M6=. &onform modificarilor legislative, operatiunile cu creante se clasifica, in functie de contractul inc(eiat intre parti, si anume : operatiuni prin care persoana care detine creantele angajeaza o persoana in vederea recuperarii acestora, care nu presupun cesiunea creantelor si operatiuni care presupun cesiunea creantelor. %peratiunile care presupun cesiunea creantelor sunt la randul lor clasificate , in functie de prevederile contractuale, in tranzactii prin care: i. cesionarul cumpara creantele, fara ca operatiunea sa aiba drept scop recuperarea creantei: ii. cesionarul cumpara creantele, asumandu si sau nu riscul neincasarii acestora, percepand un comision de recuperare a creantelor de la cedent : iii. cesionarul cumpara creantele, asumandu si riscul neincasarii acestora, la un pret inferior valorii nominale a creantelor, fara sa perceapa un comision de recuperare a creantelor de la cedent. Aratamentul privind ta$a pe valoarea adaugata difera in functie de situatiile prezentate mai sus, astfel : a= daca in contract se prevede ca cesionarul, cumpara creantele si este angajat in scopul recuperarii creantelor se considera ca realizeaza o prestare de servicii de recuperare de creante in beneficiul persoanei care detine creantele, ta$abila: b= daca contractul nu are ca scop recuperarea de creante si pretul de vanzare al creantei este mai mare decat valoarea nominala a creantei cedentul realizeaza o operatiune scutita de A,! iar cesionarul nu realizeaza o operatiune in sfera de aplicare a A,!: c= de asemenea, daca contractul nu are ca scop recuperarea de creante si pretul de vanzare al creantei este mai mic sau egal cu valoarea nominala a creantei, nici cedentul, nici cesionarul nu realizeaza operatiuni in sfera de aplicare a A,!: d= daca cesionarul cumpara creantele, asumandu si sau nu riscul neincasarii acestora, percepand un comision de recuperare a creantelor de la cedent, se considera ca cesionarul realizeaza o prestare de servicii de recuperare de creante in beneficiul cedentului, ta$abila intrucat percepe de la cedent un comision pentru aceasta operatiune iar cesiunea efectiva a creantei de catre cedent nu reprezinta o operatiune in sfera de aplicare a A,!. >n acest sens a fost pronuntata si Decizia &urtii @uropene de Kustitie nr. & B/7;/+ ?M6 . &onform cazului ?M6, o persoana impozabila care cumpara pe riscul sau creante e$igibile si neac(itate si emite catre vanzatorul de creante facturi pentru comisionul perceput, desfasoara o activitate economica, constand in servicii de recuperare de creante sau factoring, in sensul ec(ivalentului din Directiva de A,! a art. +5+ alin <0= lit. a= punctul 5 din &odul Discal <serviciu care nu beneficiaza de scutire de A,!=: e= daca cesionarul cumpara creantele, asumandu si riscul neincasarii acestora, la un pret inferior valorii nominale a creantelor, fara sa perceapa un comision de recuperare a creantelor de la cedent se considera ca cesiunea creantei de catre cedent reprezinta o operatiune scutita de A,! iar cesionarul nu efectueaza o prestare de servicii de recuperare de creante in beneficiul cedentului, respectiv nu realizeaza o operatiune in sfera de aplicare a A,!, intrucat nu percepe un comision pentru aceasta operatiune.>n acest sens a fost pronuntata si Decizia &urtii @uropene de Kustitie in cazul 6DME <& -B;+/=. >n conformitate cu aceasta decizie, o persoana care ac(izitioneaza creante neincasate la scadenta, asumandu si intregul risc, la un pret inferior valorii economice, valoarea economica stabilita contractual fiind de asemenea mai mica decat valoarea lor nominala, se considera ca nu efectueaza o prestare de servicii efectuata cu plata in sfera de aplicare a A,! si ca nu desfasoara o activitate economica din punct de vedere al A,!, atat timp cat diferenta dintre valoarea

35

nominala a creantelor si pretul de ac(izitie al acestora reflecta valoarea lor economica reala la data transferului. >n ceea ce priveste baza de impozitare, conform noilor reglementari privind ta$a pe valoarea adaugata, aceasta este constituita din contravaloarea serviciului, reprezentand toate componentele comisionului perceput de cesionar, inclusiv componenta de finantare. #rin decizia in cazul 6DME <& -B;+/= s a clarificat, implicit, ca nu orice cumparare de creante eligibile si neac(itate de debitor presupune un serviciu in sfera A,!, prestat de cumparatorul creantelor in beneficiul vanzatorului de creante. Decizia in cazul 6DME a clarificat concluziile dintr un caz mai vec(i <& B/7;/+ ?M6=. )na din diferentele dintre cele doua cazuri este e$istenta in cazul ?M6 a unui comision perceput de cumparatorul creantelor de la vanzator, motiv pentru care in cazul ?M6 s a considerat ca acel cumparator a prestat in beneficiul vanzatorului un serviciu de recuperare creante. >n ceea ce priveste cesiunea creantelor incerte catre persoane specializate in acest tip de business, ramane de vazut care va fi tratamentul aplicat de autoritati in conte$tul in care este evident faptul ca ac(izitia creantelor este efectuata de catre cesionar in scop economic iar pe de alta parte operatiunile prin care se preiau creante <scadente sau nu= contra unui pret inferior valorii nominale a acestora trebuie intelese ca fiind operatiuni financiare scutite de ta$a.

36