1) Raporturile de drept international privat sunt: a. raporturi civile fara element de extraneitate b.

raporturi de drept privat cu element strain c. raporturi de drept financiar ANS: B 2) Raportul de drept international privat se diferentiaza de raportul de drept intern prin : a. existenta unuia sau mai multor elemente de extraneitate b. obiect c. continut ANS A 3) Raportul de drept international privat poate fi re lementat cu a!utorul : a. normelor conflictuale b. normelor de drept constitutional c. normelor de drept administrative ANS A ") #rin utilizarea normelor de drept substantial$ se poate re lementa a. raportul !uridic cu element strain b. raporturi !uridice de natura penala c. orice raporturi !uridice ANS A %) &are cate orie de norme indica doar le ea competenta' a. normele conflictuale b. normele materiale c. normele substantiale ANS A () &e rol au normele materiale ' a. indica doar le ea competenta b. re lementeaza direct si nemi!locit raportul !uridic cu element strain c. nu se aplica )n niciun caz direct si nemi!locit raportului !uridic cu element strain ANS B *) +etoda conflictualista presupune : a. ale erea sau optiunea le ii competente b. aplicarea le ii )n raport de totalitatea )mpre!urarilor de fapt si a particularitatilor pe care le prezinta c. aplicarea normelor materiale ANS A ,) &e fel de norma este aceea care solutioneaza conflictul de le i' a. norma conflictuala b. norma de aplicatie imediata c. norma materiala ANS A -) &e cate orie de norme inlatura posibilitatea conflictului de le i'

a. normele materiale b. normele conflictuale c. normele de drept procesual ANS A 1.) Norma conflictuala este formata din: a. continut b. le atura c. ambele variante ANS & 11) /n cazul )n care se precizeaza le ea carei tari este competenta sa re lementeze raportul !uridic de drept international privat$ este vorba de: a. indicare directa b. indicare indirecta c. indicare secundara ANS A 12) /n cazul )n care cu a!utorul unei formule enerale se determina le ea competenta$ este vorba de : a. indicare directa b. indicare principala c. indicare enerala ANS & 13) 0ormula de fixare reprezinta : a. le atura normei conflictuale sub forma indicarii enerale b. le atura normei conflictuale sub forma indicarii directe c. le atura normei conflictuale sub forma indicarii secundare ANS A 1") 1lementele prin care se stabileste le atura dintre un raport !uridic si un anumit sistem !uridic se numesc : a. formule de fixare b. puncte de le atura c. raporturi !uridice ANS B 1%) #rintre cele mai importante puncte de le atura se numara : a. cetatenia b. formula de fixare c. le atura normei conflictuale ANS A 1() 2eritoriul este : a. un punct de le atura b. o formula de fixare c. o le atura a normei conflictuale ANS A 1*) &are din urmatoarele elemente constituie puncte de le atura

a. pavilionul unei nave sau aeronave b. marea libera c. apatridia ANS A 1,) 3reptul international privat : a. este o ramura de sine statatoare a dreptului b. este o parte a dreptului civil c. este o parte a dreptului international ANS A 1-) Sunt izvoare interne ale dreptului international privat : a. &onstitutia Rom4niei b. 5zantele comerciale internationale c. &utuma international ANS A 2.) Sunt izvoare interne ale dreptului international privat : a. 6e ea nr. 1.% din 1--2 b. #ractica !udiciara c. #ractica arbitrala ANS A 21) Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat : a. 2ratatele internationale b. #ractica !udiciara c. 5zantele comerciale interne ANS A 22) Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat din punctul de vedere al Rom4niei: a. 2ratatele internationale$ c7iar si acelea la care nu participa tara noastra b. &utuma internationala c. 5zantele comerciale interne ANS B 23) Aplicarea le ii straine este$ potrivit 6e ii nr. 1.% 8 1--2 a. independenta de conditia reciprocitatii$ de re ula b. dependenta de conditia reciprocitatii )n toate cazurile c. nu are tan enta !uridica cu conditia reciprocitatii ANS A 2") Au valoare de factori )n cadrul calificarii : a. faptul c9 no:iunile si termenii au acelasi sens )n sistemele de drept b. faptul c9 sistemele de drept au institu:ii !uridice proprii$ necunoscute celorlalte sisteme de drept c. faptul c9 dreptul international privat contine doar elemente nationale ANS B 2%) 0aptul ca unele sisteme de drept au notiuni sau institutii !uridice necunoscute altor sisteme constituie: a. un factor care determina calificarea

b. un punct de le atura c. o formula de fixare ANS A 2() &alificarea secundara se realizeaza : a. ulterior calificarii primare b. anterior calificarii primare c. odata cu calificarea primara ANS A 2*) &alificarea se poate realiza : a. dup9 lex fori b. dup9 lex voluntatis c. dup9 lex mercatoria ANS A 2,) &e presupune teoria calificarii autonome' a. notiunile folosite de norma conflictuala se califica autonom b. notiunile folosite de norma conflictuale nu sunt supuse calificarii c. notiunile folosite de norma conflictuale se califica dependent ANS A 2-) &alificarea se realizeaz9 de re ula : a. potrivit lex fori b. intotdeauna dupa lex causae c. intotdeauna autonom ANS A 3.) Sunt exceptii de la calificarea dup9 lex fori : a. autonomia de voin:9 b. calificarea primar9 c. ordinea publica ANS A 31) 3e ce calificarea secundara constituie o exceptie de la calificarea potrivit ;lex fori;' a. deoarece constituie o problema de drept intern b. deoarece constituie o problema de drept international c. calificarea secundara nu constituie exceptie de la calificarea dupa <lex fori= ANS & 32) 2ratatele internationale constituie exceptii de la calificarea dupa ;lex fori;' a. da$ deoarece unele norme conflictuale se asesc )n izvoare internationale b. nu$ fiindca nu exista vreo le atura intre tratate si calificare c. nu$ deoarece prin tratate internationale se face o calificare dupa <lex causae= ANS A 33) 2rimiterea la le ea straina se realizeaza a. doar la unele ramuri de drept b. doar la unele subramuri de drept c. la )ntre ul sistem de drept strain

ANS & 3") /n dreptul international privat$ ordinea publica : a. )mpiedica aplicarea le ii straine b. implica aplicarea le ii straine c. reprezinta ansamblul normelor imperative interne ANS A 3%) Sunt situatii c4nd poate interveni fraudarea le ii : a. )n ce priveste statutul personal$ prin sc7imbarea locului contractului b. )n privinta succesiunii$ prin mutarea imobilelor dintr>o tara )n alta c. )n ce priveste statutul personal$ prin sc7imbarea domiciliului ANS & 3() /n care din urmatoarele situatii poate interveni fraudarea le ii' a. )n ce priveste statutul personal$ prin sc7imbarea cetateniei b. )n privinta succesiunii$ prin sc7imbarea domiciliului c. )n ce priveste statutul personal$ prin deplasarea pe teritoriul altui stat ANS A 3*) &are sunt conditiile eficacitatii internationale a unui drept : a. dreptul sa nu fi fost creat potrivit le ii competente b. dreptul sa fi )ndeplinit cerintele prevazute de le ea straina competenta c. dreptul dob4ndit nu poate produce efecte daca )n tara )n care este invocat nu a aparut o le e noua care creaza un drept nou ce>l include si pe cel invocate ANS B 3,) +etoda ? proper la@ A ca metod9 de re lementare a raportului !uridic cu element str9in este : a. o form9 a notific9rii le ilor de aplicatie imediat9 b. o form9 a metodei folosirii normelor materiale c. o form9 a metodei conflictuale ANS & 3-) Sunt izvoare interne ale dreptului international privat : a. 3octrina b. 6e ea nr. 1.%81--2 cu privire la re lementare raporturilor de drept international privat c. #ractica !udiciar9 ANS B ".) #entru Rom4nia este izvor de drept international privat: a. 2ratatul international b. 2ratatul$ conventia sau acordul la care Rom4nia particip9 c. &oncordatul neratificat de Statul Rom4n ANS B "1) Norma conflictual9 : a. c4rmuiste propriu>zis raportul !uridic cu element str9in b. nu desemneaz9 le ea competent9 a c4rmui nemi!locit raportul !uridic cu element str9in c. solutioneaz9 conflictul de le i ANS &

"2) Norma conflictual9 poate fi ura : a. /n dreptul intern al fiec9rei t9ri b. Numai )n continutul unei conventii sau tratat international c. Numai )n dreptul intern al unui stat ANS A "3) &u privire la raportul !uridic av4nd un element de extraneitate$ se pot ridica unele probleme care prezint9 interes pentru aplicarea le ii competente. Acestea pot fi : a. &alificarea$ Retrimiterea$ Brdinea public9 )n dreptul interna:ional privat$ 0raudarea le ii )n dreptul international privat b. #unctele de le atura c. 0ormula de fixare ANS A "") &alificarea poate fi : a. Numai primar9 b. Numai secundar9 c. &alificare primar9 si calificare secundar9 ANS & "%) &alificarea se poate face numai dup9 ? lex fori A Cle ea forului) a. 3a b. Nu c. 5neori ANS B "() &e reprezinta notiunea de strain > persoana fizica' a. persoana care se afla pe teritoriul unui stat$ fara a avea cetatenia acestuia b. persoana care se afla pe teritoriul unui stat$ avand cetatenia acelui stat c. bipatridul ANS A "*) Recunoasterea persoanelor !uridice str9ine )n Rom4nia se realizeaz9: a. #rin conven:ie sau tratat international b. /n temeiul le ii c. 3e plin drept si fara rezerve ANS B ",) Starea$ capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice sunt re lementate : a. 3e le ile internationale b. 3e le ea sa national9$ afar9 numai dac9 prin dispozitii speciale$ nu se prevede altfel c. 3e nici o le e ANS B "-) +ostenirea )n dreptul international privat este supus9 )n ceea ce priveste bunurile mobile : a. oriunde acestea s>ar afla$ le ii nationale pe care persoana decedat9 o avea la data mor:ii. b. le ii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat. c. lex rei sitae ANS A

%.) +ostenirea )n dreptul international privat este supus9 )n ceea ce priveste bunurile imobile : a. oriunde acestea s>ar afla$ le ii nationale pe care persoana decedat9 o avea la data mortii. b. le ii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat. c. lex personnalis ANS B %1) Re ula locus re it actum c4rmuieste: a. 0orma de publicitate a actului !uridic b. 0orma exterioar9 a actului !uridic c. Situatia bunurilor imobile ANS B %2) 3ivortul sotilor cet9teni rom4ni aflati )n str9in9tate este supus: a. 6e ii statului str9in b. 6e ii rom4ne c. 6ex voluntatis ANS B %3) &onditiile de fond pentru )nc7eierea adoptiei sunt stabilite de : a. 6e ea national9 a adoptatorului si a celui ce urmeaz9 a fi adoptat b. 6e ea national9 a celui ce urmeaz9 a fi adoptat c. 6e ea nationala a adoptatorului ANS A %") &e criterii exista in definirea le ilor de aplicatie imediata' a. criterii conflictualiste b. criterii finaliste c. criterii inovatoare ANS B %%) &e se )ntele e prin <luarea )n considerare a le ii straine=' a. situatia )n care le ea straina nu se aplica deloc b. situatia )n care le ea straina este numai o conditie pentru aplicarea le ii proprii c. situatia )n care le ea straina inlocuieste total le ea nationala ANS B %() /n situatia unor institutii necunoscute le ii forului$ cum ar fi cea de <trust=$ se mai poate pune problema calificarii potrivit <lex fori=' a. nu$ deoarece )n acest caz exista o exceptie de la calificarea dupa <lex fori= b. da$ intotdeauna c. cateodata ANS A %*) #otrivit carei re uli se vor conduce instantele !udecatoresti c7emate sa aplice le ea straina' a. potrivit <lex fori= b. potrivit <lex causae= c. potrivit <lex mercatoria= ANS A

%,) &are din urmatoarele elemente constituie onditii pentru recunoasterea persoanei !uridice straine : a. ordinea publica se opne la recunoastere b. persoana !uridica a fost constituita in conformitate cu le ea ei nationala c. persoana !uridica a fost dizolvata ANS B %-) Sunt fapte de stare civila : a. moartea persoanei b. casatoria c. recunoasterea filiatiei ANS A (.) Sunt acte de stare civila Cne otium) : a. moartea persoanei b. nasterea persoanei c. adoptia ANS & (1) &e se desemneaza prin re ula <lex rei sitae=' a. le ea personala b. le ea situatiei bunurilor c. le ea contractului ANS B (2) &e include domeniul de aplicare a re ulii <lex rei sitae=' a. executarea silita b. cetatenia c. nationalitatea ANS A (3) &are dintre urmatoarele efecte se datoreaza re ulii <locus re it actum=' a. actul !uridic )nc7eiat )ntr>o tara straina$ )n mod valabil$ va avea )n Romania aceeasi forta probanta cu cea prevazuta in le ea tarii unde s>a efectuat actul b. lipsa cetateniei c. aplicarea re ulii <lex rei sitae= ANS A (") /n cazul )nscrisurilor sub semnatura privata$ ce fel de caracter are re ula <locus re it actum=' a. caracter complementar b. caracter obli atoriu c. caracter facultativ ANS & (%) /n cazul )nscrisurilor autentice )ntocmite de straini )n Rom4nia$ ce fel de caracter are re ula <locus re it actum=' a. caracter complementar b. caracter imperativ c. caracter facultative ANS B

(() &and partile nu>si exprima vointa in privinta le ii aplicabile$ iar prestatia caracteristica nu poate fi localizata$ ce principiu uverneaza determinarea le ii aplicabile' a. lex contractus b. lex voluntatis c. lex loci contractus ANS & (*) &arei le i este supusa materia raspunderii civile delictuale' a. le ii nationale b. le ii personale c. le ii forului ANS & (,) &arui statut apartine casatoria' a. statutului personal b. le ii forului c. le ii contractului ANS A (-) /n ceea ce priveste efectele casatoriei$ daca sotii au cetatenii diferite$ ce le e urmeaza a fi declarata competenta' a. le ea nationala comuna b. le ea domiciliului comun c. le ea contractului ANS B *.) &um se stabileste filiatia copilului din afara casatoriei' a. potrivit le ii nationale a copilului$ de la data nasterii b. potrivit lex contractus c. potrivit lex voluntatis ANS A *1) &e le e uverneaza efectele adoptiei' a. le ea nationala a adoptatului b. le ea nationala a adoptatorului c. lex voluntatis ANS B *2) &arei le i este supusa desfacerea adoptiei' a. le ii personale a adoptatului b. aceleiasi le i ca si efectele adoptiei c. lex contractus ANS B *3) &arei le i este supusa mostenirea privind bunurile imobile' a. le ii nationale b. le ii situatiei locului c. le ii contractului ANS A

*") &are sunt factorii care au determinat aparitia normelor dreptului international privat' a. posibilitatea de a recunoaste efectele unei le i str9ine b. dreptul civil diferit prin continut de la un stat la altul sau de la o persoan9 la alta c. ambele variante sunt corecte ANS & *%) #rincipiile aplicabile )n doctrina an lo>american9 normelor de drept international privat sunt: a. principiul teritorialit9tii le ilor b. principiul personalit9tii le ilor c. re ula <locus re it actum= ANS A *() #rincipiile teroriei statutarilor olandezi sunt: a. aplicarea le ii str9ine poate fi )nl9turat9 dac9 aduce atin ere ordinii locale b. principiul teritorialit9tii le ilor c. ambele variante sunt corecte ANS & **) &e re lementeaz9 normele conflictuale cu element de extraneitate' a. raportul !uridic cu element de extraneitate b. arat9 direct si nemi!locit drepturile si obli atiile raportului !uridic c. le ea competent9 a fi aplicabil9 raportului !uridic cu element de extraneitate ANS & *,) &are sunt elementele de structur9 ale normei conflictuale' a. continutul normei conflictuale b. le 9tura normei conflictuale c. ambele variante sunt corecte ANS & *-) &are dintre normele conflictuale ar9tate mai !os$ sunt clasificate dup9 continut' a. norme conflictuale referitoare la raporturi de familie b. norme conflictuale referitoare la raporturi de drept penal c. norme conflictuale unilateral ANS A ,.) &are dintre normele conlictuale ar9tate mai !os$ sunt clasificate dup9 felul le 9turii' a. norme conflictuale cu actiune dubl9 b. norme conflictuale referitoare la contracte c. norme conflictuale referitoare la proprietate ANS A ,1) Dn ce poate consta elementul de extraneitate' a. obiectul raportului !uridic b. locul producerii faptului enerator$ modificator sau extinctiv al raportului !uridic c. nici una din variante nu este corect9 ANS A ,2) &um poate fi re lementat raportul !uridic cu element de extraneitate' a. cu a!utorul normelor materiale ori substantiale

b. cu a!utorul normelor conflictuale c. ambele variante sunt corecte ANS & ,3) Dn ce materii poate fi folosit9 norma conflictual9' a. )n materiile )n care pot ap9rea conflicte de le i b. )n privinta acelor raporturi !uridice care sunt re lementate de le ea forului E )n exclusivitate c. )n materiile )n care nu se aplic9 le ea forului ANS B ,") &e presupune metoda conflictualist9' a. aplicarea le ii care are cea mai mare le 9tur9 cu raportul !uridic b. desemneaz9 le ea unui anumit stat c. toate variantele sunt corecte ANS & ,%) 3omeniul dreptului international privat este reprezentat de: a. conflictul de !urisdictii si conflictul de le i b. conditia !uridic9 a str9inului c. ambele variante sunt corecte ANS & ,() &e se )ntele e prin ;teoria recunoasterii drepturilor dob4ndite; a. situatia !uridic9 dob4ndit9 conform unei le i a unei t9ri ce poate fi recunoscut9 )n alt9 tar9 b. raportul !uridic susceptibil de a se aplica )n cadrul a dou9 sau mai multe sisteme de drept ce apartin unor state diferite c. raportul !uridic ce face le 9tura )ntre dou9 sau mai multe sisteme de drept ANS A ,*) 1lementele esentiale ale conflictului de le i sunt: a. conflictele interprovinciale b. sistemele de drept din diferite state c. elementul de extraneitate ANS & ,,) &are este le ea aplicabil9 )n cazul succesiunii de state' a. le ea forului )n cazul )n care statul a fost desfiintat prin contopire voluntar9 cu un alt stat b. re ulile de drept tranzitoriu din tratatul de unificare a celor dou9 state$ atunci c4nd un stat se desfiinteaz9 prin contopire voluntar9 cu un alt stat c. re ulile de drept tranzitoriu din tratatul de unificare a celor dou9 state$ atunci c4nd un stat a fost desfiitat prin constr4n ere ANS B ,-) &are este le ea aplicabil9 conflictului de le i )n cazul statului nerecunoscut' a. le ea forului b. le ea statului nerecunoscut nu poate da nastere unui conflict de le i c. le ea statului str9in ANS A -.) 3in punct de vedere al naturii conflictelor interprovinciale care sunt problemele care apar

comparativ cu conflictul de le i propriu E zis: a. problemele de suveranitate b. exceptia de ordine public9 este inexistent9 )n cazul conflictelor interprovinciale c. element de extraneitate ANS B -1) &are este cauza pentru care le ile statului nerecunoscut trebuie sa dea nastere la conflicte de le i: a. teoria caracterului constitutiv al recunoasterii contravine &artei BN5 b. recunoasterea unui stat este determinat9 de considerente economice c. poate sa conditioneze aplicarea le ii unui stat de recunoasterea altui stat ANS A -2) &e st9 la baza solution9rii conflictului de le i )n timp si spatiu' a. teoria extrateritorialit9tii drepturilor dob4ndite b. normele de drept international privat c. nici una din variante nu este corect9 ANS B -3) Notiunile !uridice cu a!utorul c9rora se determin9 continutul normei conflictuale sunt: a. starea civil9$ capacitatea$ forma actului !uridic b. forma actului !uridic$ locul execut9rii contractului c. succesiunea bunurilor mobile$ locul )nc7eierii contractului$ domiciliul ANS A -") &alificarea se defineste ca fiind: a. determinarea continutului notiunilor folosite de norma conflictual9 b. determin9 notiunile si termenii ce se re 9sesc )n diferite sisteme de drept c. nici una din variante nu este corect9 ANS A -%) &are sunt notiunile !uridice cu a!utorul c9rora se determin9 le 9tura normei conflictuale' a. locul unde s>a produs faptul p9 ubitor b. locul execut9rii contractului si raportul obli ational c. raportul procesual ANS A -() &alificarea secundar9 reprezint9: a. continutul normei conflictuale b. o problem9 a le ii interne competente a re lementa raportul !uridic$ dup9 ce a avut loc calificarea primar9 c. acea calificare care determin9 le ea competent ANS B -*) &are este le ea dup9 care se solutioneaz9 conflictul de calific9ri' a. le ea forului Clex fori) b. lex causae c. ambele variante sunt corecte ANS & -,) &alificarea primar9 reprezint9:

a. le 9tura normei conflictuale b. o problem9 de drept international privat care determin9 le ea competent9 c. calificarea notiunilor folosite de norma conflictual9 pentru a desemna sistemul de drept aplicabil ANS B --) 2eoria calific9rii autonome are urm9toarele particularit9ti: a. continutul notiunilor folosite de norma conflictual9 nu poate fi aceeasi cu continutul notiunilor folosite de le islatia intern9 b. notiunile folosite de norma conflictual9 se calific9 independent de calificarea notiunilor folosite de le ea material9 intern9 a unui anumit stat c. ambele variante sunt corecte ANS & 1..) 2eoria calific9rii autonome prezint9 interes pentru c9 ea constituie o critic9: a. a teoriei calific9rii dup9 le ea forului b. a teoriei calific9rii dup9 lex causae c. a teoriei calific9rii dup9 proper E l@ ANS A 1.1) &are este importanta conflictului de calific9ri' a. de solutionarea conflictului de calific9ri depinde solutionarea unui conflict de le i b. determin9 le ea aplicabil9 c. ambele variante sunt corecte ANS & 1.2) #rin le ea str9in9 se )ntele e: a. determinarea efectelor !uridice )n conformitate cu le ea unui stat pentru o anumit9 situatie b. dreptul str9in indiferent care este izvorul s9u c. nici una din variante nu este corect9 ANS B 1.3) Aplicarea le ii str9ine presupune: a. c9 le ea str9in9 nu se impune prin autoritatea ei proprie$ ci pentru c9 normele conflictuale ale unui stat re lementeaz9 aplicabilitatea acesteia )n statul respectiv b. un act al unui or an competent prin care se realizeaz9 prevederile unei le i str9ine c. ambele variante sunt corecte ANS B 1.") &ine are obli atia de a stabili continutul le ii str9ine' a. or anul de !urisdictie conform sistemului de drept )n care sarcina probei revine p9rtii care invoc9 le ea str9in9 b. or anul de !urisdictie sau !udec9torul conform sistemelor de drept )n care sarcina probei revine p9rtii care invoc9 le ea str9in9 c. nici una din variante nu este corect9 ANS B 1.%) #recizati care din mi!loacele de prob9 mentionate mai !os pot fi considerate probe conform le ii str9ine: a. expertiza scris9 b. proba cu )nscrisuri

c. nici una din variante nu este corect9 ANS A 1.() &e presupune statutul le ii str9ine )n sistemul nostru de drept' a. le ea str9in9 se aplic9 )n temeiul normei conflictuale a forului b. le ea str9in9 se aplic9 cu titlu de element de fapt c. le ea str9in9 se interpreteaz9 ca )n sistemul nostru de drept si nu ca )n sistemul de drept din care face parte ANS A 1.*) &are sunt efectele unui drept dob4ndit potrivit le ii str9ine: a. produce toate efectele pe care i le>a dat le ea respectiv9 b. produce efecte )n alt9 tar9 dac9 contravine ordinii publice a t9rii respective c. produce mai multe efecte )n alt9 tar9 dec4t ar produce )n conformitate cu le ea potrivit c9reia s>a creat ANS A 1.,) Avanta!ele retrimiterii )n radul DD sunt: a. un mi!loc de coordonare a sistemelor de drept b. poate fi un mi!loc de coordonare a sistemelor de drept c. asi ur9 executarea 7ot9r4rilor !udec9toresti ANS B 1.-) &are sunt formele retrimiterii: a. retrimiterea f9cut9 de le ea str9in9 la le ea forului b. retrimiterea f9cut9 de le ea str9in9 la le ea unei a treia t9ri si nu la le ea forului c. ambele variante sunt corecte ANS & 11.) Retrimiterea nu se aplic9 )n urm9toarele situatii: a. c4nd se aplic9 re ula =locus re it actum= b. c4nd se aplica re ula=cercului vicios= c. )n cazul teoriei retrimiterii>dele a:iei ANS A 111) 3omeniul invoc9rii le ii publice )l reprezint9: a. ordinea public9 poate fi folosit9 )n toate materiile 3reptului Dnterna:ional #rivat b. )n cazul statelor federale nu este posibil9 invocarea ordinii publice c. ordinea public9 )n 3reptul Dnternational #rivat se determin9 numai pe baza distinctiei normelor !uridice )n imperativ sau pro7ibite$ supletive sau permissive ANS A 112) &are sunt deosebirile dintre ordinea public9 din 3reptul Dnternational #rivat si ordinea public9 din dreptul intern: a. toate normele de ordine public9 din drept intern sunt de ordine public9 )n 3rept Dnternational #rivat b. ordinea public9 )n 3reptul Dnternational #rivat indic9 limitele aplic9rii le ii str9ine c. ordinea public9 )n drept intern nu se confund9 cu normele teritoriale ANS B

113) &onditiile fraud9rii le ii )n 3reptul Dnterna:ional #rivat sunt: a. necesitatea existentei unui act de voint9 al p9rtilor )n folosirea sau aplicarea normei conflictuale b. utilizarea unor mi!loace licite de p9rti cu intentia de a frauda le ea$ adic9 s9 se obtin9 un rezultat ilicit c. ambele variante sunt corecte ANS & 11") &are sunt deosebirile dintre fraudarea le ii si ordinea public9: a. )n cazul fraud9rii le ii se ia )n considerare continutul le ii str9ine b. )n cazul ordinii publice se ia )n considerare activitatea frauduloas9 a p9rtilor c. ordinea public9 opreste aplicarea le ii str9ine sau eficacitatea unui drept dob4ndit )n str9in9tate$ iar fraudarea le ii este sanctionat9 ca inopozibilitatea actului !uridic )n cauz9 ANS & 11%) &um pot p9rtile s9 fraudeze le ea: a. )si sc7im9 domiciliul sau cet9tenia pentru a evita o dispozitie nefavorabil9 prezent9 )n le ea lor personal9 b. )si sc7imb9 locul de )nc7eiere a actului !uridic pentru a se sc7imba dispozitiile le ale privind forma exterioar9 a actului c. ambele variante sunt correct ANS & 11() &um se )nre istreaz9 actele si faptele de stare civil9 c4nd exist9 un element de extraneitate. a. difer9 )n functie de cet9:enia persoanelor c9rora li se aplic9 si de statul )n care se afl9 b. difer9 )n functie de locul )nc7eierii actelor sau faptelor !uridice c. ambele variante sunt corecte ANS & 11*) 6e ile romane privind statul personal urm9resc pe rom4ni$ at4t timp c4t: a. nu au pierdut cet9tenia rom4n9 b. au pierdut cet9tenia rom4n9$ dar au fost cet9teni rom4ni c. nu au pierdut cet9tenia rom4n9$ c7iar dac9 au dob4ndit si o alt9 cet9tenie ANS & 11,) 6e ea rom4n9 admite ca lex personalis s9 fie lex domicilii$ )n cazul: a. str9inilor cu mai multe cet9tenii b. apatrizilor c. apatrizilor si str9inilor cu mai multe cet9tenii ANS & 11-) Re imul !uridic al drepturilor reale accesorii este c4rmuit de: a. lex situs b. lex contractus c. lex fiori ANS A 12.) 5niversalit9:ile de bunuri nu sunt supuse re ulii: a. lex rei sitae b. lex fiori c. lex contractus

ANS A 121) #otrivit le ii rom4ne$ conditiile de form9 ale actului !uridic sunt stabilite de le ea: a. le ea care re lementeaz9 fondul b. le ea locului unde a fost )ntocmit c. le ea domiciliului persoanei care l>a consimtit ANS A 122) &are sunt formele actelor !uridice' a. forma de publicitate$ forma de abilitare$ forma de procedur9 si forma exterioar9 b. numai forma de procedur9 si forma exterioar9 c. numai forma de abilitare si cea de publicitate ANS A 123) 1xceptiile de la competenta le ii locului )nc7eierii actului !uridic: a. ordinea public9 ca exceptie eneral9 b. ipotecile constituite )ntr>o tar9 str9in9 asupra unor constructii situate )n tara noastr9 E ca exceptie eneral9 c. nici una din variante nu este corect9 ANS A 12") #recizati care din cazurile de mai !os sunt prev9zute de sistemul nostru de drept' a. c9s9toria )ntre cet9teni rom4ni )n str9in9tate se poate )nc7eia )n fata a entului diplomatic sau functionarului consular al Rom4niei )n tara respectiv9 b. c9s9toria )ntre un cet9tean rom4n si un apatrid )n str9in9tate se )nc7eie de un or an competent al statului respectiv c. nici una din variante nu este corect9 ANS A 12%) 6e ea aplicabil9 nulit9tii c9s9toriei: a. le ea competent9 a re lementa conditiile de fond ale )nc7eierii c9s9toriei$ atunci c4nd nulitatea se refer9 l aceste condi:ii b. se aplic9 principiul personalit9tii le ilor c. se aplic9 principiul teritorialit9tii le ilor ANS A 12() 6e ea aplicabil9 )n cazul )n care unul din soti este cet9tean rom4n si ambii )si au domiciliul )n Rom4nia din punct de vedere al efectelor c9s9toriei: a. se aplic9 le ea statului al c9rui cet9tean este sotia b. se aplic9 le ea statului al c9rui cet9tean este sotul c. nici o variant9 nu este corect9 ANS & 12*) 6e ea aplicabil9 )n cazul nulit9tii c9s9toriei pentru nerespectarea conditiilor de fond este: a. le ea aplicabil9 situatiilor ce privesc )nc7eierea c9s9toriei b. le ea rom4n9 )n toate cazurile c. le ii nationale a sotului ANS A 12,) /n cazul )n care p9rintii si copiii nu au aceeasi cet9tenie$ iar unul dintre p9rinti este cet9tean

rom4n care este le ea aplicabil9 raporturilor personale patrimoniale dintre ei: a. le ea national9 a copilului b. le ea national9 a tat9lui dac9 nu contravine principiilor fundamentale de drept c. le ea rom4n9 )n cazul )n care )si au domiciliul )n Rom4nia ANS A 12-) 5zucapiunea este re lementat9 de: a. le ea rom4n9 indiferent de locul unde se afl9 bunul dac9 el apartine unui cet9tean rom4n b. de le ea statului unde se )mplineste durata termenului de posesie al bunului c. de le ea statului unde bunul se afl9 la )nceperea termenului de posesie prev9zut )n acest scop ANS & 13.) #rescriptia extinctiv9 a dreptului la actiune este supus9: a. le ii care se aplic9 dreptului subiectiv )nsusi b. le ea statului unde se afl9 bunul la )mplinirea termenului c. nici una din cele dou9 variante ANS A 131) 3reptul de proprietate ce priveste un bun destinat exportului este re lementat de: a. de le ea statului importator b. de le ea statului exportator c. de le ea statului exportator dac9 p9r:ile nu au convenit altfel ANS & 132) 6e ea contractului este determinat9 de : a. numai de vointa p9rtilor contractante b. caracterul relatiilor economice interna:ionale c. nici una din variante nu este corect9 ANS B 133) &ontractul care nu poate fi localizat )n functie de prestatia caracteristic9 a uneia dintre p9rti este spus: a. le ii locului unde a fost )nc7eiat b. le ii locului unde a fost )nc7eiat$ dar numai )n ceea ce priveste conditiile de fond c. le ea t9rii de domiciliu a celui de la care a plecat oferta de a )nc7eia contractual ANS B 13") 1fectele !uridice ale t9cerii p9rtii care contest9 c9 si>a dat consimt9m4ntul la )nc7eierea unui contract sunt supuse: a. le ii nationale a persoanei fizice b. le ii statutului or anic al persoanei !uridice )n cauz9 c. ambele variante sunt corecte ANS & 13%) &ontractul dintre p9rti care )si au domiciliul sau sediul )n state diferite se consider9 )nc7eiat: a. la data d4nd ofertantul a )naintat oferta b. la data c4nd acceptarea a a!uns la cunostin:a ofertantului c. la data la care contractul a fost semnat de p9rti ANS B

13() /n contractele de executare de lucr9ri dac9 p9rtile nu au convenit altfel se aplic9: a. le ea sediului antreprenorului b. le ea sediului beneficiarului c. le ea t9rii unde se afl9 bunul la care or fi executate lucr9rile contractate )ntre p9rti ANS A 13*) /n contractele de asi ur9ri$ dac9 p9rtile nu au convenit si asupra le ii aplicabile sunt incidente dispozitiile: a. le ii sediului asi uratorului b. le ii domiciliului sau sediului asi uratului c. le ii nationale a asi uratorului ANS A 13,) /n cazul contractului de donatie$ dac9 p9rtile nu au convenit asupra le ii aplicabile sunt incidente dispozitiile: a. le ii nationale a donatorului b. le ii domiciliului donatarului c. ambele variante sunt corecte ANS A 13-) Normele conflictuale cu privire la faptele !uridice se refer9 la. a. r9spunderea civil9 contractual9 b. r9spunderea civil9 delictual9 c. nici una din variante nu este corect9 ANS B 1".) &ine stabileste dac9 un fapt !uridic constituie un act ilicit: a. le ea statului unde are loc faptul !uridic b. le ea statului persoanei pre!udiciate c. le ea statului )n care autorul faptului !uridic )si are domiciliul sau sediul social ANS A 1"1) /n caz de concurent9 neloial9 pretentiile de reparatii sunt supuse: a. le ii statului pe a c9rei piat9 s>a produs rezultatul d9un9tor b. le ii statului )n care )si are domiciliul sau sediul social persoana pre!udiciat9 c. le ii contractului dintre p9rti$ dac9 actul de concurent9 neloial9 a adus pre!udicii raporturilor dintre ele ANS A 1"2) /mbo 9tirea f9r9 cauz9 a unei persoane fizice sau !uridice este supus9 )n dreptul interna:ional privat: a. le ii statului unde )si are domiciliul sau sediul social persoana fizic9 sau !uridic9 b. le ii statului unde s>a produs )mbo 9tirea f9r9 cauz9 c. nici una din variante nu este corect9 ANS B 1"3) 3aunele cauzate pe sol de o aeronav9 sunt supuse: a. le ea statului pe al c9rui teritoriu s>au produs daunele b. le ea statului c9ruia )i apartine aeronava

c. le ea r9spunderii izvor4te dintr>un aborda! ANS A 1"") &e cate orii de r9spundere civil9 delictual9 re lementeaz9 ;lex loci delicti commisi;' a. r9spunderea pentru fapta altuia b. r9spunderea direct9 c. r9spunderea comitentului pentru fapta prepusului ANS B 1"%) &e le e se aplic9 pentru actele de asistent9 si de salvare a persoanelor si bunurilor' a. le ea locului evenimentului dac9 s>a produs )n apele teritoriale b. le ea pavilionului dac9 evenimentul s>a produs )n marea liber9 c. nici una din variante nu este corect9 ANS & 1"() &are sunt domeniile )n care se aplic9 le ea locului delictului civil' a. capacitatea delictual9 b. conditiile si )ntinderea r9spunderii c. ambele variante sunt corecte ANS & 1"*) 3ac9 fapta eneratoare de r9spundere este s9v4rsit9 )ntr>un stat$ iar pre!udiciul este produs )n alt stat$ care este le ea aplicabil9' a. le ea locului unde s>a s9v4rsit faptul ilicit b. le ea locului unde s>a produs pre!udiciul c. nici una din variante nu este corect9 ANS B 1",) Raporturile de drept international privat referitoare la )ncuviintarea adoptiei )n cazul )n care cel adoptat este cet9tean rom4n$ apatrid sau are domiciliul )n Rom4nia sunt solutionate de: a. instanta national9 a adoptatorului )n cazul )n care acesta este cet9tean str9in sau apatrid cu domiciliul sau resedinta )n Rom4nia b. instanta national9 a celui ce urmeaz9 a fi adoptat c. ambele variante sunt corecte ANS B 1"-) /n cazul )n care o !urisdictie str9in9 se declar9 necompetent9 s9 solutioneze o actiune formulat9 de un cet9tean rom4n$ actiunea respectiv9 poate fi introdus9 la una din urm9toarele instante: a. instanta rom4n9 cu care procesul prezint9 cele mai str4nse le 9turi b. instanta de la domiciliul p4r4tului c. instanta de la locul unde a avut loc pre!udiciul cauzat cet9teanului rom4n care a formulat actiunea ANS A 1%.) &e intereseaz9 atunci c4nd se aplic9 re ula ;lex rei sitae;' a. dac9 bunurile sunt considerate ;ut sin uli; b. dac9 bunurile sunt corporale sau incorporale c. ambele variante sunt corecte ANS B