Prevenire = ansamblu de modalitati, mijloace, forme, metode prin care se incearca nonrepresiv avertizarea societatii despre pericolul potential

al criminalitatii. In prevenire sunt implicate o serie de institutii si agenti de control dintre cei mai diversi care elaboreaza strategii in directia cunoasterii cauzelor crimelor, modalitatilor de comitere, factorii de risc si solutii de neutralizare a crimei. Prevenirea are o serie de deficient care constau in: 1.lipsa de omogenitate a criminalitatii in care exista crime de diverse tipuri si grade de periculozitate astfel incat fiecare dintre acestea necesita o strategie proprie de prevenire (crime contra persoanelor, bunurilor, ordinii publice, crime stradale, crime familiale, etc.) 2.criminalitatea e influentata de o serie de variabile sociodemografice care tin de genul, varsta, rezidenta, cultura si profesia indivizilor criminali, de unde si strategii diferite de prevenire si control a criminalitatii juvenile/adulte, masculine/feminine, urbana/rurala, etc. 3.exista anumite categorii de criminali care indiferent de strategiile de prevenire sunt greu de neutralizat in timp util si mai ales de recuperat (criminalii recidivisti, criminalii consumatori de droguri) 4.uneori costurile economice si sociale aparute in urma prevenirii sunt mult mai mari decat cele cauzate de catre delicte (aparute in urma delictelor). 5.prevenirea poate genera unele efecte perverse vizibile in sentimentul de insecuritate in randul unor anumite segmente de populatie prin inregistrari audio si video, controale biometrice, razii si perchezitii in anumite zone. 6. notiunea de prevenire are conotatii, sensuri si semnificatii din cele mai diverse astfel incat nu se poate uniformiza o anumita practica sau strategie de prevenire. 7.gasirea unui corp comun de teorii si paradigme de natura teoretica si predictiva capabile sa conduca la identificarea factorilor de risc, a conditiilor favorizante, a oportunitatilor si circumstantelor, etc. Etapele unei cercetari de prevenire 1. Diagnoza starii criminalitatii intr-o anumita perioada de timp si intr-o anumita arie socioculturala. Ea presupune alcatuirea unor cartograme criminologice privind tendintele de evolutie a crimei sau crimelor in anumite perioade de timp/locuri si pe anumiti indivizi. NOTA: analiza criminalitatii poate conduce la 2 situatii: a)regiuni in care numarul crimelor e mai mare decat numarul criminalilor, care denota o preventive slaba intrucat sunt neelucidate crimele cu autori necunoscuti. b)exista zone in care numarul criminalilor este mai mare decat numarul crimelor =>posibilitatea de multirecidivism, de crime comise in grup si implicit de un pericol grav al crimei in acele zone. Este un prim pas spre stabilirea unei cauzalitati statistice care e de natura probabilistic si nu se poate substitui veritabilei cauzalitati criminologice. 2. Stabilirea obiectivelor prevenirii -> generale, specific sau mixte 3. Alegerea teoriei de baza si operationalizarea acesteia -> dimensiuni,

indicatori, variabile. 4. Selectarea metodelor si tehnicilor de prevenire si stabilirea populatiei tinta. 5. Stabilirea institutiilor la care sau cu care se realizeaza prevenirea (institutii judiciare, politienesti, procuratura, penitenciare, servicii sociale, directii de probatiune). 6. Identificarea modalitatilor de evaluare stiintifica a prevenirii. TEMA REFERAT: incercarea de operationalizare a unei teorii explicative la realitatile societatii romanesti sau la un domeniu aparte al criminalitatii. Exemplu1: anomie ->dimensiuni a) Legislative (normele edictate eronat duc la conflicte ->fetisism legislativ) b) Economica (legea cererii si ofertei nu functioneaza in baze rationale) c) Institutionala d) Morala =>>variabilele care le influenteaza. Exemplu2: Violenta familial ->Teoria atasamentului victimei fata de agresor.