Vrajitoarea din Caucaz: DJUNA

- Din aplauzele multimii, la tacerea singuratatii La inceputul anilor '90, nu trecea o zi fara ca la televizor sa nu apara vindecatori celebri ca Anatoli Kaspirovski, Alan Ciumak sau Djuna Davitasvili. Dupa 0 de ani, cand isteria bioener!iei, care cuprinsese intrea!a "uropa de est, pare sa fi incetat, nu se mai stie aproape nimic despre ei. Ce s#a intamplat cu acesti prooroci ai tamaduirii fara medicamente$ Ce se ascunde dincolo de perdeaua de tacere care i#a acoperit$ %in!urul raspuns aflat pana azi e le!at de numele Djunei, celebra caucazianca a!reata pentru capacitatile ei e&trasenzoriale pana in cercurile cele mai inalte ale demnitarilor de la Kremlin. Pretul cumplit al succesului "v!'enia Davitasvili # Djuna # este presedinte al Academiei (nternationale de %tiinte Alternative si membru al Consiliului Consultativ al presedintelui )ederatiei *use. +rofesor#academician, detinatoare a ,rdinului (nternational -edical .Albert %c'/eitzer., conduce Consiliul *e!ent al %ocietatii .0oua "lita din *usia.. +entru meritele sale deosebite in activitatea de bioterapeut, psi'olo! si parapsi'olo!, a fost numita !eneral#colonel al %erviciului -edical -ilitar. "a detine in -oscova o clinica inca foarte solicitata. (n 1929, Djuna a fost numita in mass#media internationala .cea mai remarcabila femeie din lume.. (nsa onorurile si recunoasterea internationala nu i#au adus celebrei Djuna acel lucru pe care l#a cautat cu ardoare toata viata3 fericirea. +retul pe care destinul i l#a cerut pentru celebritate si momentele de !lorie a fost peste puterile cuiva de a indura. Djuna a incercat sa forteze limitele la care s#a oprit stiinta, sa contrazica boala si durerea, jucandu#se, poate, cu niste forte care scapa controlului cunoasterii umane. +rovocarea adresata acestor ener!ii s#a transformat intr#o lupta marcata de .victoriile. Djunei, dar si de o cumplita, fatidica replica a mortii. (n urma cu 10 ani, intr#un !roaznic accident de circulatie, unicul ei fiu, 4a'tan!, in varsta de 5 de ani, si#a pierdut viata. "l era vointa ei de a trai, fericirea ei, tot sprijinul fizic si moral. De atunci, Djuna a parasit viata publica si s#a izolat intr#un apartament modest, de pe strada Arbat, din centrul -oscovei. (n primele momente de dupa moartea violenta a fiului ei, Djuna nu a vrut sa mai traiasca. Cu timpul, insa, i s#a dezvaluit un nou sens al vietii3 acela de a descoperi tineretea vesnica.

Fetita miraculoasa Djuna s#a nascut la iunie 1969, intr#un sat de la poalele muntilor Caucaz, din re!iunea Krasnodar. 7atal ei se tra!ea dintr#o vec'e familie de asirieni din (ran, iar mama # din neamul cazacilor din Kuban. Astfel ca Djuna a mostenit atat darzenia si curajul cazacilor, cat si misticismul asirienilor. Capacitatile sale miraculoase s#au afirmat inca din copilarie. -icuta Djuna putea sa vizualizeze aura ener!etica a oamenilor si astfel, cu mintea ei de copil, stabilea daca prezenta lor este pozitiva sau ne!ativa. %e juca, adesea, cu tatal ei, urcandu#i#se in spate si stri!and .Dii, calutul meu.. 7atal, care avea probleme cu spatele, a constatat, in timp, ca jocul acesta ii este benefic. %i astfel, se jucau tot mai des, folosind#o pe Djuna ca pe un remediu pentru durerile sale. Localnicii si#o amintesc ca pe un copil de o bunatate rar intalnita. (n curand, Djuna si#a inteles scopul in viata3 sa se apropie de oameni si sa ii ajute in suferintele lor.

Djuna, !eneral#colonel

Astfel, la 1 de ani, a absolvit %coala 7e'nica -edicala din *ostov si a primit repartizare in 7bilisi, capitala 8eor!iei. Aici l#a intalnit pe viitorul ei sot, 4ictor Davitasvili, care detinea o functie e&trem de importanta3 era referentul lui "duard %evardnadze, la vremea aceea ministrul Afacerilor (nterne din 8eor!ia, desemnat de Kremlin. (n acea perioada, Djuna si#a descoperit, aproape intamplator, puterile ei uimitoare de vindecare. 7otul a pornit de la o prietena apropiata, care avea din nastere o pata pe obraz. Djuna a inceput sa o maseze in acel loc zilnic, iar in scurt timp, pata inestetica a disparut. 9vonurile despre o .vrajitoare din Caucaz. s#au raspandit rapid, ajun!and pana la urec'ile elitei politice din 8eor!ia. Asemenea calitati nu puteau trece neobservate, in tara care s#a interesat, poate, cel mai mult de posibilitatile de aplicare concreta a capacitatilor paranormale. %i iata ca, in 19:2, Djuna a primit un apel telefonic care i#a sc'imbat intrea!a viata. A fost sunata de la Kremlin, cu intrebarea daca il poate vindeca pe Leonid (lici ;rejnev, conducatorul <niunii %ovietice. (n 6 de ore, Djuna a fost .smulsa. de lan!a sotul ei si .insotita. de o ec'ipa K8; la -oscova. Cu ea era si baietelul ei de = ani, 4a'tan!, de care Djuna era nedespartita. La scurt timp, apropiatii sefului statului au observat ca tratamentul Djunei da rezultate. Aceste realizari deosebite si faptul ca se bucura de increderea .stapanului. imperiului sovietic au facut ca faima sa#i creasca si mai mult. La usa ei se in!'esuiau oameni atat din nomenclatura comunista, cat si simpli cetateni, uniti parca toti in speranta ca vor !asi alinarea bolilor de care sufereau.

"Fenomenul D", su supra!eg"ere #$% La inceputul anilor '20, Djuna Davitasvili a inceput sa lucreze in cadrul Academiei de %tiinte ca cercetator si, totodata, ca subiect al cercetarilor. (n aceeasi perioada, i s#a pus la dispozitie o ec'ipa de ofiteri K8;, care o insotea peste tot. Din cand in cand, era c'emata la policlinica Kremlinului. (n anii aceia, ;rejnev se simtea tot mai rau. +resedintelui %ovietului %uprem al <*%% ii era aproape imposibil sa stea ore in sir la conducerea plenului. Dupa cateva minute de masaj terapeutic, realizat de Djuna, ;rejnev aparea restabilit. 7e'nicile ei de revi!orare au uimit atat medicii, cat si biolo!ii si fizicienii din intrea!a *usie.

+rofesor#academician (n cadrul (nstitutului de Cercetari %tiintifice, Djuna a fost supusa zi si noapte la e&perimente ce pareau fara sfarsit, pentru a putea depista si intele!e cum actioneaza biocampurile sale asupra oamenilor. Dupa cum afirma insasi Djuna, .in stiinta nu e&ista loc de compromisuri. 0umai e&perienta si practica pot confirma orice fel de presimtiri si presupuneri.. "a insasi dorea cu ardoare sa descopere ori!inea capacitatilor sale. ,amenii de stiinta au numit#o .)enomenul D., si dupa indelun!i studii si e&perimente, toti au recunoscut3 .)enomenul D e&ista cu adevarat, insa deocamdata stiinta nu il poate e&plica.. (n anul 1926, oamenii de stiinta de la (nstitutul de Cercetari %tanford din California, sub auspiciile Academiei de %tiinte a <*%% si monitorizati de K8;, au realizat impreuna cu Djuna un e&periment cu totul neobisnuit. Aflata la -oscova, Djuna trebuia sa descopere, folosind doar puterea mintii, locul de pe teritoriul %<A in care se ascundea o anumita persoana. "a trebuia sa# si concentreze atentia la peste 15.000 de kilometri catre vest, sa !aseasca si sa descrie zona unde se afla cel ascuns. Conform relatarilor celor doi oameni de stiinta americani, *ussel 7ar! si >ane Katra, care se aflau in aceeasi incapere cu Djuna, e&perimentul a reusit. Djuna a putut descrie uimitor, aproape in detaliu, locatia in care se afla martorul, in %an )rancisco, la mii de kilometri distanta. Acest e&periment a fost mediatizat pe lar!, atat in presa sovietica, dar si in cea occidentala. (nsa la inceputul anilor '20, moartea lui ;rejnev parea sa se reflecte ne!ativ asupra puterilor Djunei. Disparitia inaltului sau protector a lasat#o pe Djuna e&pusa atacurilor celor care de mult o urau si o invidiau. Autoritatile sovietice, prinse intre rationalismul oficial si misticismul traditional rusesc, au oscilat adesea intre admiratie si suspiciune, cu privire la darul vindecator al

Djunei. 4izitele ei la Kremlin erau adesea comparate cu cele ale lui *asputin la Curtea tarului 0icolae al ((#lea, de la inceputul secolului ??. %i, nu de putine ori, oamenii vorbeau despre ea cu teama, ca fiind un .*asputin cu fusta.. +entru unii reprezentanti ai clerului, puterile ei erau de natura diavoleasca, Djuna trezindu#se acuzata c'iar si de vrajitorie. Faima mondiala (n 192:, e&perimentele au incetat, iar viata Djunei a intrat pe un nou fa!as3 cel al desc'iderii fata de oameni. "fectul pe care il avea asupra multimii era incredibil. Dupa ce ani de zile lucrase cu atatia oameni de stiinta, fizicieni, medici, biolo!i, Djuna avea o credibilitate foarte mare. +opularitatea ei din anii '20#'90, din intrea!a <niune %ovietica, a a avut o finalitate neasteptata. ,amenii credeau in puterile Djunei cu toata forta.

+remiul international ., viata dedicata carierei.

Dupa caderea .Cortinei de fier., faima Djunei s#a raspandit si mai mult, depasind !ranitele tarii. Ar fi putut pleca in ,ccident, unde i s#a oferit un mediu de lucru fabulos si sume mari de bani, ce urmau a fi investite in cercetarile sale. Dar Djuna a refuzat ofertele !eneroase. .(i vreau pe copiii si nepotii nostri sanatosi@., spunea Djuna. .0u sunt doar cuvinte frumoase. Aici, in *usia, este patria mea, tara mea, sunt prietenii mei. )ara *usia, eu nu sunt Djuna.. (n acea perioada, din preajma anilor '90, atat *usia, cat si alte tari din fosta <niune, erau z!uduite de puternice convulsii politice, luptand pentru independenta de comunism. +e acest fond tulbure, au aparut mai multe fi!uri mesianice, vindecatori, vraci, bioener!eticieni, profeti, care raspundeau unei cereri indiscutabile3 aceea a solutiilor de mantuire. (ntr#un sistem in care nimic nu mai functiona, oamenii cautau cu disperare drumuri salvatoare. (nsa aparitia Djunei a fost cu totul deosebita de cea a celorlalti bioener!eticieni. 0imeni altcineva nu incercase ani de zile cu atata indarjire sa#si intelea!a natura puterilor. 0imeni nu acceptase atatea e&perimente in laborator. 0imeni altcineva nu reusise sa trateze atatea boli cumplite.

Cu *obert De 0iro +oporul rus o vedea ca pe un .mantuitor al neamului., sosit sa#i scoata din mizeria si !reutatile cu care se luptau. Djuna umplea stadioane cu mii de oameni, salile de teatru devenisera

neincapatoare. +entru *usia, ea devenise a doua oara .un fenomen., insa nu unul de cercetare parapsi'olo!ica, ci unul de cercetare psi'o#sociolo!ica. Djuna nu percepea ta&e pentru consultatiile si tratamentele sale. Cel mult, accepta mici cadouri. (n casa de pe strada Arbat, Djuna a fost .vizitata. de multe personalitati, ca )ederico )ellini, Andrei 7arkovskA, *obert De 0iro, 0astassja Kinski. Dar Djuna nu facea caz de toate astea, iar banii pe care ii obtinea ii dona cu o !enerozitate rar intalnita scolilor, spitalelor, caminelor de batrani, mamelor ce isi pierdusera fiii in razboiul din Af!anistan. (n timpul sedintelor de tratament, Djuna e&ecuta serii de pase asupra pacientului, insa fara a#l atin!e. +otrivit spuselor sale, aceasta te'nica ii fusese transmisa in familie si se .inrudea. cu masajul fara contact direct din traditia orientala. Djuna spunea ca se concentra asupra or!anului bolnav, creand mintal ima!inea unuia sanatos, ca si cum ar fi incercat sa impulsioneze trupul pacientului pentru a .corecta. !reselile dinauntrul sau. Vindecari &ara contact Djuna insa nazuia la mai mult. "a nutrea dorinta apri!a de a le oferi oamenilor sansa invatarii metodei sale terapeutice. %tranepoata a asirienilor, Djuna a mostenit caracterul ferm si perseverent al stramosilor ei si a luptat darz pentru a#si impune metoda de tratament in lumea oamenilor de stiinta. (ar primii sai ucenici au fost medicii. 7reptat, metoda masajului fara contact a inceput sa se aplice in clinici ca tratament suplimentar celui traditional.

"&perimentul -oscova # %an )rancisco

+erioada de recunoastere in tara natala a fost mult mai indelun!ata decat peste 'otare. Despre Djuna s#au scris volume intre!i, s#au turnat filme, s#au compus melodii si poezii. "a a primit diplome de la or!anizatii internationale, a fost medaliata in multe tari ale lumii. Dar Djuna nu este doar om de stiinta, ci si inventator. .;iocorectorul >uno., fara precedent in lume, a fost proiectat sa aiba aceeasi forta terapeutica cum au si mainile ei. (n marile clinici din -oscova, s#a demonstrat ca sub influenta acestui aparat, din corpul pacientului dispare nu numai a!entul de 'epatita virala, dar si virusul onco!en. .;iocorectorul >uno. imbunatateste in mod semnificativ starea imunitara a or!anismului, crescand astfel eficienta tratamentului impotriva cancerului. Dispozitivul a dovedit si o eficacitate ridicata la depistarea si prevenirea mai multor boli de neurolo!ie, endocrinolo!ie, !inecolo!ie, dermatolo!ie. (n martie 199 , Djuna a primit patent pentru inventia sa in %<A. (n prezent, .;iocorectorul >uno., desi detine 15 patente in diverse tari ale lumii, in *usia nu este folosit decat in clinica sa. Djuna este foarte dezama!ita de actualul !uvern si de faptul ca =B de ani de munca continua in folosul stiintei nu reprezinta nimic pentru *usia. Visul negru

Cu 4a'tan!, inainte de catastrofa +arado&al, tocmai atunci cand numele ei capatase recunoastere mondiala, Djuna dispare din viata publica. Anul 00 a insemnat pentru ea anul mortii. (n acelasi an au plecat .dincolo. fostul ei sot, iar la scurt timp, si fiul ei. 4a'tan! a fost pentru Djuna intrea!a bucurie a vietii, speranta viitorului si umarul care a sustinut#o. (n clinica pe care o infiintase la -oscova, el era mana dreapta a Djunei si omul cu care se sfatuia in toate privintele. -oartea lui ful!eratoare a fost ca un cutit infipt in inima Djunei. Cu doua saptamani inainte de tra!edie, Djuna a avut un vis premonitoriu. .7rei oameni in 'aine ne!re au venit la mine cu un inel. Cu cine oare voiau sa ma lo!odesc$ Cu moartea@$., povestea Djuna intr#un interviu acordat ziarului .4ecernaia -oskva.. .Cu o zi inainte de dezastru, am atipit pentru zece minute si am auzit vocea tatalui meu3 (n patru zile vei muri@.. %i asa a fost. (n!ropaciunea fiului, nascut, in mod ciudat, in aceeasi zi cu mama lui, a insemnat, totodata, si retra!erea in sin!uratate a celebrei Djuna, care de atunci parca vrea sa traiasca mai mult in trecut. -ulti s#au intrebat atunci cum de vestita Djuna, care salvase mii de oameni, nu reusise sa#si salveze propriul fiu. .Ce as fi putut face$ 0imic nu#l mai putea ajuta. A avut coastele rupte, vertebrele fracturate, volanul i#a intrat in piept. A fost oribil@ Cum ar fi putut trai dupa toate astea$ Cum as fi putut eu sa il salvez pe 4a'o, daca masina in care el a murit s#a transformat intr#o bucata de metal$.. %atranetea - o oala !indeca ila Astazi, la -oscova, .!urile rele. spun ca Djuna si#a pierdut mintile si ca lucreaza la un proiect prin care sa il .reinvie. pe fiul sau.

(nsa nimic din toate acestea nu este adevarat. Djuna se !andeste la fiul ei ca la un in!er care a plecat si o pazeste din ceruri. (n acelasi interviu Djuna a povestit ca prin moartea lui 4a'o ei i s#a dezvaluit un nou scop al e&istentei sale pe acest pamant. 4isul ei este de a prelun!i viata oamenilor. .Cum de e&ista o diferenta atat de mare intre varstele primilor oameni, de e&emplu Adam, care a trait cam 900 de ani, si !eneratiile actuale, care nu depasesc :0#100 de ani$.. Djuna este convinsa ca problema lon!evitatii are o solutie. Conform afirmatiilor ei, acest lucru poate fi posibil, pentru ca oamenii, ca si intrea!a natura, sunt formati din atomi, iar acestia nu imbatranesc. ."tern este doar Dumnezeu. Ceea ce ma preocupa nu este problema nemuririi, ci problema lon!evitatii. ;atranetea este o boala care poate fi tratata@..

(n fiecare sambata, indiferent de vreme sau anotimp, Djuna mer!e la cimitir, la mormantul lui 4a'tan!. %in!ura. "&ista suferinte pe care timpul nu le poate vindeca. (n rest, casa ei e desc'isa pentru oricine are nevoie de ajutor. (n fiecare zi, la ea vin multi oameni pentru a cere sprijin, credinta. %i pleaca din casa ei plini de nadejde, plini de speranta. Dar pentru Djuna urmeaza iarasi noaptea. %i sin!uratatea. Din pacate, Djunei mainile sale nu#i sunt de nici un folos@