Sunteți pe pagina 1din 4

Influenta mass-media asupra adolescentilor

Mass-media este o denumire general a tuturor mijloacelor i modalitilor tehnice moderne de informare a maselor: presa scris, radioul, televiziunea, internetul i alte mijloace de stocare i transmitere a informaiei (discuri, casete audio i video, CD -uri). Evaluarea influentei mass-media asupra indivizilor in societate constituie, fara indoiala, de mai multe decenii, o preocupare majora a cercetatorilor in stiintele comunicarii. Psihologi, psihosociologi, sociologi, antropologi sau lingvisti s-au aplecat rand pe rand asupra acestei probleme, cu atat mai arzatoare, cu cat ea este in stransa legatura cu viata noastra de zi cu zi si ne priveste pe toti, intr-o masura mai mare sau mai mica. Faptul ridica, intr-adevar, o multime de intrebari: citirea regulata a ziarelor favorizeaza oare participarea cetatenilor la dezbaterea publica? Interventiile repetate ale oamenilor politici la televiziune provoaca schimbari de opinie sau de intentie de vot in randurile electoratului? Vizionarea unor imagini dramatice, ca, de exemplu, copii murind de foame in Somalia sau soldati raniti in fosta Iugoslavie, incita oare telespectatorii nu numai sa reactioneze, ci si sa actioneze si sa sprijine asociatiile umanitare? Copiii care privesc multe scene de violenta pe micul ecran sunt oare inclinati mai mult decat altii sa adopte un comportament agresiv? Sunt intrebari care dovedesc cat de necesar este astazi studiul efectelor, reale sau presupuse, ale massmedia. Dar ce rol ocup mass-media n viaa social? Rol informativ: Alimenteaz publicul cu tiri sau informaii despre evenimentele sociale, afaceri publice i viaa politic. Rol interpretativ: Evenimentele sau faptele cotidiene difuzate de mass-media sunt intepretate i judecate. Rol expresiv: Din punct de vedere al funcionrii ei, mass-media este un forum n care persoane sau diverse grupuri sociale pot face cunoscute opiniile i ctig o identitate cultural, politic, social. Rol critic: Mass-media joac rolul de cine de paz", n numele opiniei publice, fa de sistemul de guvernare al statului, de investigare sau punere n lumin a situaiilor sau aspectelor anormale din viaa social i confruntarea unor curente diferite de opinie care se manifest prin intermediul mass-mediei. Rol instructiv-culturalizator: Mass-media difuzeaz informaii i cunotine cultural-tiinifice. Rol de liant social: Mass-media poate genera un mecanism de solidaritate social n caz de calamiti naturale, situaii personale deosebite care solicit ajutorul celorlali membri ai sociatii.

Rol de divertisment: Mass-media pune la dispoziia publicului modaliti de petrecere a timpului liber. Mass-media sau mijloacele de comunicare n mas au devenit n zilele noastre o for deosebit. Ca orice for i aceasta poate fi pus n slujba umanitii, a familiei sau poate s fie folosit ru.Dezvoltarea acestora a dus la o rspndire pe scar larg a informaiei. Aceast dezvoltare este rezultatul dorinei oamenilor de a fi informai. Cele mai rspndite mijloace de informare sunt presa scris, televiziunea i radioul. Acestea ocup primele locuri ca popularitate, deoarece informaia este transmis uor individului. Din pcate, acestea sunt i principalele mijloace de dezinformare, pentru c informaia greit poate s ajung rapid la indivizi. De exemplu, prin intermediul mass-mediei, dou persoane sau instituii publice aflate n conflict i pot face publice opiniile, atrgnd simpatizani de o parte sau de alta. Dac acest conflict are la baz o problem public i dac individul este interesat de aceasta, el va prelua orice informaie primit din mass-media. Mediatizarea opiniilor poate degenera n alte conflicte. De aici rezult c massmedia este cea mai bun cale de manipulare a indivizilor, prin prezentarea repetat a unor idei, principii, opinii etc.acest caz i ntorcndu-se mpotriva oamenilor. O alt caracteristic a mass-mediei este c aceasta poate forma caracterul unui individ, adeseori eronat. n acest caz, este vorba de televiziune. Datorit faptului c omul se uit exagerat de mult la televizor, acestuia i pot fi ntiprite idei sau opinii transmise de programul vizionat. De exemplu, s-a studiat impactul vizionrii programelor violente. Rezultatele studiului difer n funcie de cantitatea vizionat i de vrsta individului. Cel mai interesant rezultat este acela n care o cantitate mare de programe cu coninut ridicat de violen este vizionat de un copil cu o vrst fraged: acesta ncearc s copieze ce vede i ceea ce i se pare interesant. De obicei, prin faptul c filmele de aciune conin scene violente, implicit spectaculoase, aceste producii atrag audiena tnr. Rezultatul const n formarea unui individ cu un caracter violent, eventual o persoan cu o cultur joas, timpul alocat vizionrii de filme sau programe diverse fiind mult mai mare dect cel alocat citirii unei cri. De aceea este important, n primul rnd, educaia primit de la prini despre valorile culturale ale vieii. Pe lng aceasta, copilul, al crui caracter este n formare, trebuie controlat i privat de anumite programe ce nu sunt potrivite formrii lui. Datorit rolului esenial pe care l au mijloacele mass-media n informarea populaiei, este absolut necesar o instituie care s monitorizeze informaia expus publicului. Aceste instituii creeaz un regulament ce impune anumite restricii, limite, cenzuri. Rolul acestui gen de instituie este s controleze tipul de informaie transmis publicului larg i s impun o anumit decen n domeniul mass-media. Mijloacele electronice de informare sunt ntr-o continu dezvoltare. Se caut rapiditatea transmiterii informaiei ctre individ i o mobilitate ct mai mare a aparatelor, pentru ca omul s nu fie niciodat privat de accesul la informaie. Aceste mijloace prezint ns un dezavantaj major: costul ridicat nu permite achiziionarea lor dect de ctre anumii indivizi, din anumite clase sociale. i cum ntotdeauna au existat diferene ntre pturile sociale, probabil c aceste mijloace nu vor ajunge la fel de rspndite ca presa scris sau televiziunea. O metod curent de a fi informat este accesarea unei reele (ex: Internet) prin intermediul unui terminal (ex: computer, telefon mobil etc.). Principalul ei avantaj este c poi obine informaiile dorite la momentul dorit. Eficiena acestei metode a dus la folosirea ei ca una din sursele de informare pentru presa scris i televiziune. Pe scurt, mass-media poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra individului, acest lucru depinznd de alegerea lui. Cu ct un om deine mai mult control asupra informaiei primite, cu att impactul mass-mediei asupra acestuia este mai puin negativ:

Majoritatea elevilor au considerat c mass-media este cel mai important mijloc de informare n societatea noastr, avnd dublul rol de transmitere i divertisment. Dintre cele mai importante mijloace de informare ale mass-mediei, elevii consider internetul ca fiind cea mai rapid i eficient cale, apoi televiziunea i radioul. Un procent considerabil i petrece tot mai mult timp (peste 3 ore) n faa calculatorului i a televizorului, din pcate n detrimentul lecturii. Emisiunile preferate sunt cele de muzic i de divertisment, un procent tot mai mic urmrind emisiuni culturale i tiinifice. Chiar dac nu realizm, mass-media ocup un loc esenial n toi paii fcui de adolesceni n via. n funcie de aceste influene isi pot alege chiar direcia pe care o aleg de parcurs n via. n ziare, reviste, posturi TV se dezbat cazuri reale de via, cazuri pozitive sau negative care i pot pune amprenta asupra noastr, ne pot influena gndirea i deciziile, ne pot forma ca oameni. Poi cunoate un adolescent dup genurile de emisiuni TV sau site-ul de Internet preferate. Pozitiv poate fi prezentarea vieii unor oameni de succes saua unor oameni care au influenat istoria omenirii. Unul dintre acetia poi fi chiar tu, dac urmezi un exemplu i ncerci prin propriile puteri s ajungi la un asemenea nivel. Prezentarea unor documentare TV din domeniul naturii, al aventurii, al necunoscutului incit setea omului de a cunoate, de a cerceta, de a documenta i de a se autodepi. i dac stm s ne gndim, exemplele de influen benefic sunt chiar foarte numeroase, de la documentare istorice la informaii medicale, ecologice, meteorologice sau turistice. Negativ este influena unor reportaje despre violen. Violena n coli ofer modele negative pentru elevi. O anumit muzic reprezint nivelul de cultur sczut al unor oameni aazii de succes, pentru care rege e ncoronat numai banul i care nu au alt scar de valori dect mbogirea i luxul personal. Telenovelele care te in legat ore ntregi n faa televizorului pot fi n defavoarea citirii unor cri de bun calitate sau pot s influeneze negativ timpul dedicat nvturii. Ca s nu mai vorbim c nu toate aspectele sunt bazate strict pe adevr, ci au tendina de exagerare, de deformare a realitii (titluri ocante i imagini terifiante). Pentru o educatie eficienta, scoala si mijloacele de informare in masa trebuie sa se afle intr-o stransa legatura, sa se completeze, sa coopereze atat cat se poate. Scoala poate sa gaseasca un sprijin deosebit de pretios in continuturile difuzate de noile tehnici de comunicatie sub raportul intregii informatii, al stimularii motivatiei invataturii, al activizarii. Relatia reciproca dintre scoala si mass-media se intregeste si mai mult daca se ia ca element de referinta elevul. Elevul de astazi este diferit de cel de acum 5 ani. Profesorul trebuie sa incerce sa valorifice potentialul instructiv si educativ ce rezulta de pe urma contactului elevului cu mass-media. Lectia a fost si a ramas in cadrul cel mai potrivit de corelare a informatiilor primite cu ajutorul mijloacelor de comunicare in masa. Nu trebuie neglijat nici faptul ca impactul mass-media cuprinde atat elevul cat si profesorul. El are numeroase posibilitati sa faca din informatiile primite prin intermediul mass-media motive de incitare a elevului la noi forme de actiune si comportament. Desi s-au facut speculatii, considerandu-se ca aparitia mass-media duce la uzurparea prestigiului si autoritatii profesorului, ca pericliteaza increderea elevului in autoritatea dascalului, cercetarile au demonstrat ca nimic din toate acestea nu se intampla. Intr-o societate dominata de mass-media, scoala va avea din ce in ce mai mult functia nu numai de transmitere a informatiei, ci si aceea de selectie, structurare si sistematizare a informatiei. De asemenea, scoala trebuie sa gaseasca mijloace si modalitati prin care sa contraargumenteze

dorinta tinerilor de a intrebuinta informatiile in scopuri antisociale. Scoala trebuie sa dezvolte la elevi, spiritual critic, sa promoveze capacitatea de discernamant si de judecata, fata de un limbaj atat de echivoc cum este acela audio-vizual, sa nu accepte fara un examen critic tot ceea ce citesc, ce aud, ce vad, sa-i ajute sa-si insuseasca criterii de apreciere, ierarhizare si selectie, de evaluare si sintetizare a tot ceea ce este calitativ din avalansa informationala. Atata timp cat educatia cu ajutorul mass-media este facuta riguros si inteligent, si atata timp cat scoala nu pierde din vedere influenta certa pe care o au mijloacele de informare in masa asupra copiilor, situatia ramane sub control.