Sunteți pe pagina 1din 2

Alimentatia adultului

Alimentatia corecta a adultului este un factor important de mentinere a sanatatii si de prevenire a bolilor. - mortalitatea din cauza afectiunilor cronice ar putea fi micsorata cu 50% prin modificarea modului de viata, n special a alimentatiei. - incidenta cancerului ar putea fi redusa cu 20%, daca fructele si legumele, ar constitui 5 si mai multe serviri pe zi. Aceasta corelatie ntre alimentatie si boala este foarte importanta, chiar daca boala apare la vrsta de 0-!0 ani. Schimbari fiziologice legate de vrsta "n intervalul de vrsta 25 - 55 ani au loc schimbari fiziologice importante# - adaus ponderal cu reducerea masei de tesut muscular si cresterea depozitiilor adipoase, din cauza a 2 factori primordiali# aport energetic e$agerat si e$ercitii fizice insuficiente. - e$cesul ponderal comporta riscul multiplelor stari patologice# diabet zaharat, dislipidemie, afectiuni cardiovasculare, hipertensiune, colecistopatii, osteoartrite, uncie tipuri de cancer. - la femei n aceasta perioada au loc schimbari hormonale, legate de stingerea functiei reproductive. %enopauza ncepe n &urul vrstei de '0 ani, cu declinul secretiei de estrogenice, reducerea masei osoase, cu aparitia ulterioara a osteoporozei. Model nutritional de protectie (lanul de alimentatie al adultului ndreptat spre promovarea unui model dietetic de sustinere a sanatatii si o buna functionare a organismului odata cu vrsta este denumit paradigma nutritionala de protectie. )copul unei asa nutritii este# - promovarea sanatatii si preventia bolilor prin optimizarea aportului nutritional, bazat pe alimente vegetale, cum ar fi fructele, legumele, cerealele. - aportul echilibrat de lipide cu folosirea acizilor grasi esentiali si limitarea grasimilor saturate - important clement al acestui plan. - folosirea limitata sau chiar e$cluderea carnii rosii *de porc, vita+ - prin continutul bogat n grasimi saturate comporta riscul aparitiei cancerului de colon si rect si, posibil, de sn, pancreas si prostata. ,ste de preferat conform acestui plan dietetic consumul unor cantitati moderate de peste, carne de pasare, vnat. - acest plan alimentar combinat cu practicarea e$ercitiilor fizice si sustinerea unei greutati corporale ideale poate avea un impact important n prevenirea cancerului, diabetului zaharat, afectiunilor cardiovasculare si altor afectiuni cronice. Rolul alimentelor vegetale - alimentele vegetale sunt importante prin continutul de componente nutritive ma&ore *proteine, lipide, glucide, vitamine, minerale+, dar si prin continutul unei cantitati impunatoare de fito-nutrienti- componentii biologici activi naturali, prin efectul lor deto$icant, anticancerigen, antimutagen *inhiba radicalii liberi, inactiveaza enzimele cancerigene, induc enzimele de deto$icare+ au un rol important n preventia cancerului, afectiunilor cardiovasculare- prin reducerea absorbtiei sau sintezei colesterolului *se prote&eaza lipoproteinele cu densitate &oasa+ se reduce riscul afectiunilor coronariene, hipertensiunii arteriale, a tulburarilor de coagulare- folosirea zilnica a fructelor si legumelor micsoreaza riscul afectiunilor canceroase cu 50%- terpenele sunt un grup larg de fitonutrienti, care dezvolta actiune antio$idanta importanta. .arotenoizii, un subgrup al terpenelor, bine studiat- se contin n tomate, spanac, grepfruturi, mandarine. /icopene este un carotenoid gasit n tomate, care are o actiune foarte nalta de distrugere a radicalilor liberi- limonoizi sunt nca un subgroup de mono-terpene, ce se contine n citrice si au efecte importante de dcto$icare a cancerigenelor- flavonoizi, subgrup al fenolului, au efect antimutagen, anticancerigen si se contin n ceapa rosie si galbena, conopida, cereale, mere, grepfruturile rosii. 0lavonoizii din vinul rosu si grepfruturile rosii au efect antio$idant de protectie a lipidelor de densitate &oasa, micsoreaza agregarea trombocitelor si riscul afectiunilor cardiovasculare. (ersoanele care folosesc cantitati mari de flavonoizi din ceai, ceapa, mere au o incidenta redusa de afectiuni cardiovasculare- isoflavonele, ce se contin n pastaioase, n special n soia, asa-numitele fitoestrogeni, au efect important de preventie a afectiunilor cardiovasculare, efecte antio$idante, anticancerigene, mai ales contra tumorilor hormondependente *cancer de sn+- proteina din soia reduce nivelul de colesterol- tiolul, fitonutrient sulfuric, ce se contine n diferite tipuri de varza, conopida, are efect deto$icant si anticancerigen. Alilsulfidele din usturoi au un efect de prevenire a activafiei cancerigene- lignanele, gasite n cereale, au calitati anti-canceroase si fitoestrogene.

Integritatea intestinala si dieta de protectie Alimentele vegetale au un rol important si n mentinerea integritatii intestinale, manifestata prin functia de bariera contra to$inelor, infectiei, anti-genelor. 1ntegritatea intestinala compromisa conduce la tulburarea acestei functii de bariera contra factorilor nocivi. Ecologia intestinala )utele de specii diferite de microbi ce populeaza intestinul au un impact important asupra sanatatii, ntr-un intestin sanatos, bacteriile patogene *,scherichia coli hemolitica, .lostritium perfringens, .amp2lobacter, /isteria+ si cele saprofite *bifidobacteriile, /actobacillus, ,.coli+ coe$ista ntr-un echilibru. 0lora intestinala are functia de# - bariera contra florei patogene- imunitate- digestie si producere a unor vitamine. 3ezechilibrul florei intestinale, cu efecte nocive asupra sanatatii, este numit si disbioza intestinala. Acest dezechilibru poate predispune la cancer prin activarea sistemelor enzimatice bacteriene ale agentilor cancerigeni si a celor potential cancerigeni. Suportul nutritional al florei intestinale saprofite (oate fi consolidat prin folosirea prebioticelor *produse alimentare nondigestive, care stimuleaza cresterea speciilor de bacterii simbiotice din intestin+ si probioticelor *suplimente ce pot schimba sau mbunatati echilibrul bacterian intestinal+. (rebioticele# se contin n fibrele vegetale si fructo-oligozaharide *n miere de albine, bere, ceapa, asparagus, secara, banane, zahar de trestie, ovaz+. 0ructo-oligosaharidele stimuleaza cresterea bifidobacteriilor si lactobacililor, inhibnd flora patogena, ca salmonela, clostridii din tractul digestiv. .omponente ale fibrelor vegetale, ca pectina, hemiceluloza, inulina, au efect prebiotic si de stimulare a lipidelor cu lant scurt. (robioticele# /actobacillus, 4ifidobacterium, care inhiba flora patogena, au si efect de scadenta a p5-ulu intestinal *inhiba flora to$ica acido-sensibila+. (rodusele lactate# chefirul, iaurtul, produsele comerciale probiotice, contin lactobacterii, bifidobacterii si alte bacterii benefice. Suportul nutritional al mucoasei intestinale 1ntegritatea intestinala este definita si de starea enterocitelor, a mucoasei intestinale. 3ezintegrarea mucoasei va conduce la tulburarea permeabilitatii ei, posibilitatea pasa&ului bacteriilor, to$inelor n circuit. 6 permeabilitate e$cesiva a mucoasei poate fi conditionata si de tranzitul ntrziat intestinal si de o peristaltica slabita, corelate cu aportul de fibre vegetale. 0olosirea antibioticelor cu spectru larg are un impact negativ asupra florei intestinale si, implicit, asupra integritatii intestinale. "n perioada de recuperare a florei intestinale, dupa abrogarea antibioticelor, ,. coli se adapteaza mai usor dect flora saprofita la carentele dietetice, prolifernd ntr-un numar foarte mare ntr-un timp scurt *replicarea ci are loc n 20 minute+. Alimentatia si functia de detoxicare 0unctionarea optima a organismului presupune nu doar asimilarea nutrientilor, dar si limitarea acumularii to$inelor potential to$ice endogene si e$ogene. 7o$inele, care totusi au nimerit n organism, sunt eliminate prin sistemul de deto$icare, care se realizeaza pe 2 cai principale# - tesutul imun intestinal- sistemul enzimatic al ficatului. Tesutul limfoid intestinal - intestinul cuprinde cel mai viguros sistemul limfoid al organismului *500%+, contine cel mai mare numar de limfocite ale corpului, genereaza pna la !0% din totalul de anticorpi- sistemul puternic imun al intestinului, imunoglobulina A secretorie, des activeaza separat de sistemul imun sistemic- imunoglobulinele tesutului limfatic intestinal lupta cu bacteriile, virusurile si alte particule straine, prevenind absorbtia lor n organism- bifidobacteriile sustin producerea 1g A intestinale. Sistemul enzimatic al ficatului 7ractul digestiv este prima veriga n eliberarea organismului de substantele straine. Antigenii sau substantele to$ice care nu au fost inactivate n lumenul intestinal, de catre flora intestinala, a&ung prin vena hepatica n ficat pentru deto$icare. Aici ele trec procese de biotransferare, n 2 faze# transformare din liposolubile n hidrosolubilc, apoi con&ugare, pentru a fi ulterior eliminate prin urina si fecale. Suportul nutritional al detoxicarii hepatice .arentele nutritionale vor afecta aceste 2 etape de deto$icare hepatica. Alimentele bogate n fitonutrienti furnizeaza materiale esentiale pentru procesele de deto$icare hepatica. 0itonutrientii din grupul indolului, care se contin n conopida, &oaca un rol important n prima faza de deto$icare. .omponentii organosulfurici din usturoi, ceapa, induc enzimele

fazei a 2-a de deto$icare. 8repfrutul contine un flavonoid, naringenin, care are actiune blocanta asupra citocromului (-'50 *enzima a primei faze de deto$icare+, astfel micsornd considerabil rata de eliminare a unor medicamente *hipolipemiante, blocante ale canalelor de calciu, benzodiazepine, unele antihistaminice+. Recomandari practice pentru paradigma nutritionala de protectie 9ecesitatile nutritionale se schimba cu vrsta. 3ieta de protectie trebuie sa fie fle$ibila, sa corespunda necesitatilor fiziologice si psihologice individuale ale adultului. :ecomandarile standarde s-ar putea baza pe piramida ghid a alimentelor. 9utritia de protectie trebuie sa contina zilnic 5-; serviri de fructe si legume, -<< serviri de cereale, = pahare de lapte ecremat sau cu doze reduse de lipide, iaurt, cascaval sau alt aliment bogat n calciu, 2-= serviri de pastaioase, soia, nuci, peste, carne de pasare, oua, came slaba. l servire lactate > l pahar de lapte sau iaurt- '0 g de cascaval- l nghetatal servire cereale > l felie de pine- -<?= de pahar de cereale, orez ori paste fainoasel servire fructe > l mar de marimi medii- de grepfrutl servire carne sau alternative > 0-;0 g de carne slaba sau peste- =0 g carne > < ou, <?'-<?2 pahar de seminte, 2 linguri de unt de arahide. Alimentatia n perioada adultului tnar "n perioada adultului tnar se defineste efectiv modelul ulterior de alimentatie. @n asemenea model optim pentru sanatate include# - consumarea zilnica a 5-; serviri de fructe si legume- un aport echilibrat n acizi grasi esentiali *acizi grasi omega- si omega=+- evitarea alimentelor bogate n acizi grasi saturati- folosirea alimentelor bogate n fibre vegetale- limitarea aportului de glucide rafinate- consumarea unor cantitati marite de lichide *minimum 2 litri pe zi+- suplimentarea zilnica cu vitamine si minerale n caz de dieta carentiala, inadecvata. erioada adultului de vrsta medie "n aceasta perioada la multi se observa un e$ces ponderal, care comporta riscul multor stari patologice acute si cronice, cum ar fi# hipertensiunea, dislipidemia, afectiuni coronariene, ale vezicii biliare, unele forme de cancer. @na din cauzele e$cesului ponderal este aportul e$cesiv de Ailocalorii, alta - sedentarismul. ,vitarea acestor cauze ar putea &uca un rol important n prevenirea bolilor. !ructele si legumele .resterea aportului de fructe si legume, consumate de cel putin 5 ori pe zi, trebuie sa devina un obiectiv al alimentatiei de protectie. .a metode do ncura&are ar putea servi urmatoarele# - folosirea unui nou fruct sau leguma n fiecare saptamna- dublarea volumul obisnuit de fructe si legume folosite- folosirea fructelor sau cerealelor, sau muesli- consumarea periodica a unor meniuri e$clusiv vegetale- gustarile sa se faca cu fructe- alimentele vegetale sa fie suplimentate n masa preferata. Alimentatia de fond vegetariana poate a&uta la prevenirea afectiunilor cronice si, n special a cancerului. (rin combinarea ratiilor preponderent vegetale cu eforturile de mentinere a greutatii ideale, practicarea e$ereitiilor fizice si evitarea fumatului riscul de cancer se diminueaza cu 0-!0%. Acizii grasi esentiali Aportul echilibrat de acizi grasi esentiali, omega- *acidul linoleic si gama-linoleic+ si omega-= *acidul alfa-linoleic, A,(, A35+ este un component important al dietei de protectie. :aportul optim ar trebui sa fie '#< - <0#< *actualmente <0#< - 25#<+. Alimentele bogate n acizi grasi omega-= sunt uleiul de soia, nucile, semintele, pestele oceanic. ,le au efect de protectie la diferiti factori promotori cancerigeni, participa la secretia de anticorpi de catre celulele splenice, au actiune hipolipemianta si efect benefic n afectiuni autoimune. Acidul alfa-linoleic are un efect specific de prevenire a afectiunilor cardiovasculare. 7otusi, marirea e$agerata a acizilor grasi din seria omega-= favorizeaza procesele de mbatrnire, fragilizeaza membranele fosfolipidice si chiar poate duce la fenomene de necroza cardiaca. Suplimentarea cu vitamine si minerale (utine persoane pot respecta recomandarile de a consuma zilnic un minimum de 5 gustari de fructe si legume, multi apelnd la suplimente medicamentoase de vitamine si minerale. %edicul trebuie sa aprecieze care din ele sunt binevenite si sa convinga pacientul ca acestea trebuie sa serveasca ca adaus al dietei, nu ca substituent al ei. Abrevieri - A,( - acidul cicosapentanoic A35 - acidul docosahe$aenoic.

http#??BBB.sanatatea.com?alimen.phpCtopic>alimenDpage>00<=

RE"E#IREA $A#$ER%&%I

RI# A&IME#TATIE

6rganizatia %ondiala a )anatatii afirma ca alimentatia gresita cauzeaza =5- 5% din toate cancereleE :ecomandarile de mai &os sunt e$trase din :aportul FAlimentatie, nutritie si prevenirea cancerului# o perspectiva globalaF, bazat pe analiza a peste '500 de studii stiintifice efectuata de un grup de <50 de specialisti din intreaga lume. ,le reprezinta cel mai valoros pachet de recomandari e$istente n prezent pentru reducerea riscului de cancer. Adoptati o dieta predominant vegetala, care sa contina o varietate de fructe, leguminoase si cat mai putine alimente amidonoase rafinate. ,vitati surplusul sau deficitul ponderal, si limitati castigul ponderal in timpul perioadei de adult la mai putin de 5 Ag. 3aca profesiunea nu va solicita fizic, efectuati zilnic o plimbare in pas vioi de apro$imativ o ora *sau o alta activitate similara+. 3e asemenea, acumulati cel putin o ora de e$ercitiu fizic viguros pe saptamana. .onsumati '00-G00 g *sau 5 sau mai multe portii+ pe zi dintr-o varietate de legume, verdeturi si fructe, pe tot parcursul anului. .onsumati 00-G00 g *sau cel putin ! portii+ pe zi dintr-o varietate de cereale integrale, leguminoase *fasole, linte, soia, mazare, etc.+, radacinoase si cartofi. 6bisnuiti-va sa preferati alimentele prelucrate si procesate cat mai putin. /imitati consumul de zahar rafinat. 9u se recomanda consumul de alcool. 9u se va consuma sau cel putin se va limita consumul de carne rosie la ma$imum G0 g pe zi. ,ste de preferat sa se inlocuiasca carnea rosie cu carne de peste, pasare, si alte animale nedomestice. )e va limita consumul de alimente grase, in special a celor de origine animala. 1n ce priveste uleiurile vegetale, acestea se vor folosi in cantitati modeste. )e va limita consumul de alimente sarate si se va reduce sarea folosita la gatit si cea adaugata la masa. )e vor folosi mirodenii si condimente vegetale pentru asezonarea alimentelor. 9u folositi alimente care, ca urmare a pastrarii timp indelungat la temperatura camerei, sunt e$puse contaminarii cu micoto$ine *prin mucegaire+. (entru conservarea alimentelor alterabile cumparate sau pregatite acasa se va folosi refrigerarea, congelarea si alte metode adecvate. Atunci cand nivelurile aditivilor, substantelor contaminante si a altor reziduuri sunt reglementate cu atentie, prezenta lor in alimente sau bauturi nu produce daune sanatatii. 1n schimb, folosirea improprie a acestor substante sau lipsa reglementarilor in domeniu pot prime&dui sanatatea, lucru valabil cu deosebire in tarile in curs de dezvoltare. 9u folositi alimente fripte sau arse. .ei care consuma carne sau peste vor trebui sa evite arderea sucurilor carnii care se produce in timpul frigerii, precum si pra&irea. )e vor evita sau se vor consuma numai ocazional urmatoarele alimente# carne si peste fripte pe flacara directacarne afumata si pastrama- muraturi. (entru cei care respecta recomandarile prezentate aici, suplimentele dietetice sunt probabil ne-necesare si posibil ineficiente pentru reducerea riscului de cancer. 7utun# nu fumati si nu mestecati tutun. )ursa# Horld .ancer :esearch 0und?American 1nstitute for .ancer :esearch, 0ood, 9utrition and .ancer (revention# A 8lobal (erspective *Hashington, 3..., <;;!+.