Sunteți pe pagina 1din 5

Dezvoltarea emotionala la varsta prescolara

Varsta prescolara constituie o etapa cu insemnate transformari in viata afectiva a copilului, care se diversifica si se imbogateste; apar schimbari complexe in plan cognitiv, afectiv si relational. Asa cum aprecia si Anghel (2011, p. 16 ! "intrarea in gradinita este o deschidere formidabila spre viata#, dar experienta trebuie gestionat si pregatita din timp, pentru a evita eventualele reactii de respingere din partea copilului. Am amintit despre rolul gradinitei pentru ca insasi de$voltarea emotionala a celui mic este in stransa legatura cu stimularile, influentele educative pe care le poate trai copilul ce frecventea$a constant si sustinut programul institutionali$at. %otodata, de$voltarea emotionala in prescolaritate trebuie raportata la achi$itiile din perioada precedenta, dar si la procesul de identificare. Asa cum sublinia si &olu (200', p.''!, in aceasta perioada (fenomenul identificarii determina o nuantare mai manifesta a emotiilor si a sentimentelor. )motiile determina comunicarea si comuniunea la varsta prescolara#. *n ceea ce priveste sentimentele, acestea nu sunt sentimente autentice datorita explo$ivitatii specifice varstei. +entru copil, adultul repre$inta un adevarat model; prin imitatie, copilul preia de la adult o serie de stari afective, invata expresii emotionale, conduite care devin mai coerente, se diversifica si se imbogatesc. Astfel, prescolarii continua sa invete ce emotii sa exprime, cand si in ce cotext, se de$volta competeta emotionala, proces ce implica etichetarea corecta a propriilor emotii (si ale celorlalti!, aparitia si de$votarea limba,ului emotional, cunoasterea cau$elor si a consecintelor emotiilor manifestate. *n prescolaritate se face trecerea de la emotii la sentimente. -a aceasta varsta nu se poate vorbi despre afecte si pasiuni, emotiile si sentimentele fiind cele care ii insotesc toate manifestariile copilului, fie ca este vorba de ,ocuri, de cantece, de activitati educative. %ot acum se de$volta si emotii superioare precum sunt cele morale, intelectuale, estetice. Acestea se formea$a sub influenta educatiei si a afectivitatii. .e$voltarea emotionala este un factor important pentru de$voltarea echilibrata a copilului din toate punctele de vedere si pentru insertia lui armonioasa in viata, mai tar$iu, ca adult. .ar pentru aceasta, copilul are nevoie sa dobandeasca pe langa competentele socio/emotionale si un set de competente adaptative. Acestea fac referire la constienti$area propriilor trairi si ale altora, asumarea si exprimarea libera si deschisa, abilitatile empatice, acapaciatea de a infrunta obstacolele, frustrarile si conflictele si de a le re$olva intr/un mod creativ. %oate acestea repre$inta premi$a in de$voltarea personala a copilului. 0ercetari recente au scos in evidenta faptul ca nu doar simpla achi$itie a informatiilor si a cat mai multor cunostinte conduce la succesul si implinirea unui individ. 1 mare importanta este acordata factorului emotional. )xpresiile emotionale sunt universale, indiferent de cultura din care facem parte, reusim fara prea mare dificultate sa recunoastem o serie de expresii emotionale ca2 bucuria, de$gustul, frica, furia, tristetea si surpri$a. *nfluentele sociale ale culturii in care crestem se fac simtite in cursul copilariei prin stabilirea normelor privind masura si conditiile pentru exprimarea emotionala. +entru a favori$a o buna adaptare sociala si mentinerea unei bune sanatati mentale, copiii trebuie sa invete sa recunoasca ce simt pentru a putea vorbi despre emotia pe care o au (acest lucru fiind posibil in masura in care copilul a inceput sa aiba un anumit grad de constienti$are!, trebuie sa invete cum sa faca o disociere intre sentimentele interne si exprimarea externa si nu in ultimul rand sa invete sa identifice emotia unei persoane din expresia ei exterioara pentru a putea in felul acesta sa raspunda corespun$ator. 1

.ar pentru a/si de$volta sensibilitatea si competentele emotionale, orice copil trebuie sa aiba niste modele sigure si constante de urmat; astfel, exprimarea emotionala adecvata a adultului semnificativ, dove$ile de dragoste oferite copilului il a,uta pe acesta din urma sa creasca sanatos si securi$at. 1ferindu/i dragoste neconditionata copilului, il a,utam pe acesta sa/si de$volte limba,ele iubirii si acceptarii de sine (0hapman si 0ampbell, 2001!, exprimate in 2 3 mangaieri fi$ice; 3 cuvinte de incura,are; 3 timp subiectiv acordat, petrecut impreuna cu cel mic; 3 daruri materiale sau emotionale; 3 servicii. 1data cu cresterea, datorita maturi$arii pe de o parte, si sociali$arii pe de alta parte, din al treilea an de viata, copiii incep sa pre$inte semne de rusine, ,ena, mandrie si vinovatie. +e masura ce copilul dobandeste controlul asupra comportamentului, emotiile sunt exprimate prin modalitati tot mai subtile, acesta invatand sa reactione$e in conduite aprobate social. *n egala masura, vi$iunea asupra educatiei a suferit unele schimbari, chiar daca facem referire cu preponderenta la sfera teoretica. Astfel se vorbeste de existenta unor inteligente multiple (&ardner, 14 5! la care se adauga si inteligenta emotionala. +rivind din aceasta perspectiva, putem constata ca accentul cade asupra de$voltarii acelor abilitati si a potentialului de care dispune fiecare copil. Alaturi de familie, gradinita si primii ani de scoala sunt doi dintre factorii de mediu care ii pregatesc pe cei mici pentru viata, insa nu toti parintii sunt dispusi sa inteleaga ca un copil poate sa ramana in urma si din punct de vedere emotional /putand inregistra o grava intar$iere, handicapanta si cateodata imposibil de recuperat (analfabetismul emotional!. 6 7aturi$area afectiva 7aturi$area afectiva a copilului influentea$a totul 8 imaginea de sine, siguranta sa emotionala, capacitatea sa de a se adapta la stres si la schimbare, abilitatea de a sociali$a si a invata. %oate aceste aspecte se fac simtite inca de la varsta gradinitei, cand cel mic trebuie sa se adapte$e unor cerinte cu totul noi si unui grup nou de copii de varsta lui, cu aceleasi nevoi ca si el. 0ercetari reali$ate la nivelul copiilor americani cu varste cuprinse intre 9/1' ani, incepute la mi,locul anilor 1490, reluate pe grupuri similare la inceputul anilor 1440 si 2000 de$valuie ca, in medie, valoarea indicatorilor de ba$a ai inteligentei emotionale a copiilor a sca$ut considerabil2 copiii au devenit mai violenti, mai ingri,orati, mai tematori, se simt mai singuri, mai tristi si sunt mai iritabili. 0u astfel de comportamente ale copiilor se confrunta si ma,oritatea parintilor de la noi, care se plang de agresivitatea si furia micutilor, nereusind sa inteleaga ce se ascunde de fapt in spatele unor comportamente nedorite. 0aci maturi$area emotionala nu se produce spontan si usor, copilul avand nevoie de spri,inul sustinut al sistemului de invatamant prin agentii educatiei, care sa intervina in timp optim, oferind la un nivel ridicat din punct de vedere profesional suport afectiv si informare didactica. *ntr/o relatie, este foarte important sa inveti cum sa comunici, cum sa/ti exprimi sentimentele, dorintele, nevoile, cunoscandu/le si respectandu/le totodata pe ale celuilalt. )ste un aspect esential din viata fiecarui om, caci asigura viatalitate si sens interactiunilor sociale de orice fel.

Asa cum afirma si psihosociologul :ac;ues <alome (2004, p. ! =a invata comunicarea relationala la scoala, ca pe o materie de sine statatoare, asemenea matematicii, literaturii, geografiei sau istoriei repre$inta (...! un antidot pentru suferinta indusa de violenta sau de autoviolenta care provoaca asta$i multe probleme in randul copiilor si adolescentilor=. 66 0ompetenta emotionala *n ceea ce priveste competenta emotionala, aceasta a fost definit> ?n mai multe feluri, cea mai cunoscut> definitie fiind cea oferita de .enham <. (144 !2 ,,0ompetenta emo@ionala este abilitatea de a ?ntelege, exprima si regla emotiile.# Atunci cand competenta emotionala este optim de$voltata, cele trei abilitati sunt interdependente Ai actionea$a corelat ?ntr/un mod integrat si sinergic. <tim ca "stabilirea unor relatii interpersonale armonioase este influentata atat de competenta sociala, cat si de cea emotionala# (<tanculescu, 200 , p. 1 5!. 0ei care/si exprima adecvat trairile afective, autoreglandu/le, se fac acceptati si placuti de ceilalti (colegi, prieteni!, cautandu/ li/se compania. 0aracteristicile definitorii ale competentei emotionale presupun expresivitate emotionala, intelegerea emotiilor, capaciatatea de a rectiona adecvat fata de manifestarile emotionale ale celorlalti. 0ompetenta emotionala a copiilor poate fi stimulata si de modul de reglare, de gestionare a emotiilor negative si po$itive de catre adulti. Acestia (parinti, educatori! sunt cei care contribuie la de$voltarea competentei emotionale a copiilor, prin ceea ce se numeste sociali$area emotiilor. 0um se amintea si in "<ociali$area emotiilor in copilarie# (ibidem, p. 1 5! principalele mecanisme ale sociali$arii emotiilor sunt2 modelarea, influentele contingente si coaching/ul. Aceasta sociali$are a emotiilor copiilor se face prin trei modalitati2 / prin reactiile avute la emotiile exprimate de copil; / prin discutiile despre emotii; / prin exprimarea propriilor emotii. *nca din frageda copilarie se pot observa diferente intre copii din punct de vedere al competentei emotionale. Acestea sunt determinate de factori individuali precum si de influentele sociali$atoare parentale. +arintii sunt cei care ii invata pe copii sa/si exprime in mod adecvat emotiile si cum sa reactione$e in situatiile incarcate emotional (po$itiv sau negativ!. Beactiile parintilor in diverse situatii cu incarcatura emotionala constituie, deci, reale influente asupra copiilor. .e$voltarea competentelor emotionale ale copiilor este important> din urmatoarele motive2 3 a,uta la formarea si mentinerea de relatii cu ceilalti (ex.2 interactiunea plina de succes a copilului cu celelalte persoane depinde de abilitatea lui de a ?ntelege o situa@ie emotionala data, cat Ai de capacitatea de a actiona adecvat la aceasta!; 3 constituie un factor important pentru adaptarea copilului la gradinita si la scoala; copiii care ?nteleg emotiile Ai modul ?n care acestea sunt exprimate vor fi capabili sa empati$e$e cu ceilalti copii care experimentea$> emotii negative Ai sa le comunice anume ce simt.; apoi, copiii care sunt competenti din punct de vedere emotional sunt priviti de colegi ca parteneri de ,oc mai buni Ai mai distractivi, sunt capabili s> utili$e$e expresivitatea lor pentru a atinge scopuri sociale, sunt capabili sa raspunda adecvat emotiilor colegilor ?n timpul ,ocului si, ca urmare, vor fi capabili sa se adapte$e mai usor la mediul prescolar;

3 repre$inta un mi,loc de a preveni de$echilibre la nivel emotional si comportamental pe viitor. 0um isi de$volta copiii competenta emotionalaC <tudiile de specialitate arata ca relatiile dintre copii Ai adulti contribuie la de$voltarea competentelor socio/emotionale ale prescolarilor; prin interactiunea cu adultul semnficativ (parintele si educatoarea! copilul este stimulat sa isi diversifice si sa aprofunde$e relatiile cu ceilalti copii (colegi, vecini!, sa gaseasca solutii variate la situatiile emotionale in care se afla la un moment dat, sa negocie$e cu sine si cu ceilalti si chiar sa se adapte$e mai usor la solicitarile scolare in continua schimbare. 0a urmare, competenta emotionala pe care o dobandesc copiii desemnea$a abilitatea acestora de a/si gestiona propriile emotii, precum si de a recunoaste si de a se acorda la emotiile celorlalti (adica regla, si autoregla,, empatie!. +entru a putea sa traiasca emotii din ce in ce mai complexe, copiii trebuie sa devina mai intai constienti de sine (sa inteleaga cau$ele, consecintele precum si gestionarea lor!. Dn perioada prescolara copiii sunt foatre receptivi, deschisi spre cunoastere si ?nteleg cau$ele emotiilor si comportamentelor celorlalti. 0a urmare, ?ntelegerea cognitiva a copiilor, ?n ceea ce priveste reactiile parintilor la propriile emotii, poate media efectele pe care variabilele parentale le au asupra propriei competente emotionale. %eoria despre diferentele de gen a lui 0hodoroE ne poate a,uta s> ?n@elegem de ce sociali$area emotiilor copiilor de c>tre parinti poate fi influentata de genul copiilor. .iferentele de gen in ceea ce priveste reglarea emotiilor apar in functie de tipul de emotie ce trebuie exprimata. *n procesul de sociali$are fetele sunt invatate sa/si masche$e mania, iar baietii, tristetea. Asa se explica de ce baietii isi explica impulsivitatea si mania mai des decat fetele (<tanculescu, 200 !. *ntelegem deci ca baietii au primit mai mult reactii negative in situatii in care si/au exprimat tristetea si durerea, iar fetele au primit spri,in emotional cu aceleasi oca$ii. +arintii si educatorii sunt aceia care trebuie optimi$e$e abilitatile emotionale ale copiilor, studiindu/i cu atentie, stabilind care sunt punctele lor tari Ai ce comportamente pot fi de$voltate. %ot studiile reali$ate au demonstrat ca frecventa mare a conversatiilor despre emotii in gradinita si in familie deschide sensibilitatea copiilor fata de diferitele nuante ale expresivitatii emotionale, capacitatea de a gasi cau$ele trairilor afective dar si de a le acorda social. .aca, in calitatea de educatori, dorim s> optimi$am abilitatile emotionale ale copiilor nostri este important ca mai ?ntai s> identificam punctele forte ale personalitatii acestora Ai ce comportamente pot fi de$voltate ulterior pentru o mai buna adaptare la social. <unt mai multe modalitati prin care o educatoare poate face acest lucru2 sa observe acel copil dac> se desparte de parinti fara dificultate, este independent emotional de parinti, ?si apar> drepturile, manifesta entu$iasm atunci cFnd face lucruri pl>cute pentru el, manifest> interes pentru activitatile din gradinita, $ambeste si pare fericit ma,oritatea timpului, etc. 666 Gactori care facilitea$a de$voltarea emotionala .e$voltarea / din punct de vedere emotional / cuprinde abilitatea de a identifica, de a intelege si de a raspunde la propriile emotii si ale celorlalti intr/o maniera sanatoasa. 0opiii care au o formare solida din punct de vedere emotional au o toleranta mai mare la frustrare, se implica in mai putine conflicte si pre$inta mai putine comportamente autodistructive. )xista trei variabile care pot facilita de$voltarea emotionala2 6 temperamentul copiilor si nivelul de de$voltare; 6 sociali$area copiilor cu parintii si suportul oferit de mediul in care traieste;

'

6 modul in care educatorii si cei care au gri,a de copii accentuea$a, de asemenea, alfabeti$area emotionala. -a acesta, mai putem adauga2 6 modelele parentale de care beneficia$a copilul in educatie; 6 tipul de autoritate parentala la care se raportea$a copilul in primii ani; 6 imitatia (ca mecanism psihologic!; 6 experientele copilului (de tip po$itiv siHsau negativ, luand in discutie mai ales pe cele de tip trauma!; 6 mediul stimulativ al gradinitei /amena,area adaptata a spatiului educational, utili$area mi,loacelor si stategiilor de lucru adecvate, adoptarea unei stil didactic modern, eficient, care sa optimi$e$e calitatea actului instructiv/formativ/educativ.