Curs 8. Succesiuni 11.04.

2012

- art. 1.053 NCC - in cazul in care revocarea este caduca sau este revocata produce efecte. Atunci cand din motive independente de vointa dispunatorului revocarea este lipsita de efecte ramanand sa produca efecte actul la care se referea. !"# atunci cand consimtamantul dispunatorului a fost viciat si a facut revocarea revocarii atunci nu mai produce efecte pentru ca este afectat consimtamantul$ deci nu mai poate sa produca efecte. - revocarea poate sa fie e"presa ori tacita sau implicita dar atunci cand am enumerat cazurile de ineficacitate am enumerat si cazul revocarii %udecatoresti$ deci e"ista si re&lementari sau cazuri in care revocarea se produce prin 'otarare %udecatoreasca iar nu prin vointa dispunatorului testamentul prin esenta lui este un act care este revoca(il de cele mai multe ori dintr-un motiv sau altul revocarea va fi facuta de catre dispunator)testator dar e"ista si situatii in care el nu poate sa revoce sau nu mai apuca sa revoce inainte de a deceda si atunci le&ea permite ca revocarea sa se faca prin 'otarare %udecatoreasca. Si in cazul donatiilor care spre deose(ire de testamente sunt acte in principiu irevoca(ile prin e"ceptie este permisa revocarea %udecatoreasca in caz de in&ratitudine si in cazul neindeplinirii sarcinilor. Si in cazul testamentelor c'iar daca cazurile nu sunt perfect identice in principiu revocarea %udecatoreasca opereaza pentru aceleasi motive deci fie pentru in&ratitudine fie pentru neindeplinirea sarcinilor. *n esenta orice li(eralitate presupune pe de o parte o im(o&atire a celui &ratificat fara contraec'ivalent dar pe de alta parte la randul lui si cel &ratificat are o o(li&atie de recunostinta fata de cel care i-a facut li(eralitatea si in situatia in care in cazurile si conditiile despre care vom discuta putin mai incolo aceasta o(li&atie de recunostinta nu este respectata# se poarta ireverentios spune lucruri rele dupa decesul dispunatorului care afecteaza memoria acestuia atunci poate surveni revocarea %udecatoreasca in cazurile si conditiile prevazute de le&e. *n +CC spre deose(ire de NCC care re&lementeaza in mod punctual revocarea %udecatoreasca a le&atelor e"ista doar un te"t de trimitere care se referea la le&ate si trimiterea era facuta la donatii ,art. -30 trimitea la art. 830 si art. 831 din +CC. - deci nu e"ista o re&lementare e"presa.

*n NCC e"ista un te"t care re&lementeaza aceasta c'estiune si anume art. 1.0/- su( denumirea de 0evocarea %udecatoreasca unde se pevede la alin. ,1. 10evocarea %udecatoreasca a le&atului poate fi ceruta in cazul neindeplinirii fara %ustificare a sarcinii instituite de testator. Neindeplinirea fortuita a sarcinii poate atra&e revocarea numai daca potrivit vointei testatorului eficacitatea le&atului este conditionata de e"ecutarea sarcinii2 - in re&lementarea anterioara in principiu revocarea %udecatoreasca opera atunci cand e"ista o conduita culpa(ila din partea celui &ratificat deci sanctiona o culpa din partea acestuia - si in NCC in prima fraza al alin. ,1. te"tul vor(este despre revocarea pentru neindeplinirea sarcinilor fara %ustificare - aceasta sinta&ma se refera la faptul - tre(uie sa fie culpa(ila in e"ecutare sau nu3 in +CC tre(uia sa fie o fapta imputa(ila culpa(ila$ deci nee"ecutarea sarcinii tre(uia sa fie imputa(ila celui &ratificat deci le&atarului. *n NCC se vor(este despre revocare atat in situatia in care neindeplinirea sarcinilor este una culpa(ila caci aceasta sinta&ma 1fara %ustificare2 in esenta la asta se refera dar se re&lementeaza si situatia in care din motive fortuite care nu depind de vointa le&atarului neindeplinrea sarcinii poate sa atra&a revocarea %udecatoreasca a le&atului. Si su( re&imul +CC practica %udiciara si doctrina admiteau prin e"tensie sa se revoce le&atul si in cazul nee"ecutarii din motive care nu erau imputa(ile dar se recur&ea la alte institutii de e"# disparitia cauzei se considera ca este vor(a despre o clauza rezolutorie tacita a carei indeplinirea ducea la rezolutiunea le&atului s.a.m.d. dar in esenta solutia era ca putea fi desfiintata li(eralitatea. Ce inseamna sarcina3 - o(li&atie de a da a face sau a nu face pe care testatorul a prevazut-o in cuprinsul testamentului ca o(li&atie pentru cel care primeste li(eralitatea si si&ur ca sarcina poate fi impusa)e"ecutarea ei in mod silit ea poate fi stipulata atat in favoarea dispunatorului cat si in favoarea celui &ratificat - cand este stipulata in favoarea unui tert tertul in favoarea caruia este stipulata sarcina daca nu este indeplinita poate sa ceara e"ecutarea ei silita poate sa ii impuna$ daca este posi(il acest lucru pentru ca daca este o o(li&atie de a face care este strict personala ea nu mai poate fi impusa sa fie e"ecutata silit dar poate fi e"ecutata prin ec'ivalent - aici pentru ca discutam despre un testament un act %uridic mortis causa care produce efecte de la data decesului dispunatorului intotdeauna despre neindeplinirea sarcinilor discutam dupa 445. !"# printr-un testament dispunatorului spune in felul urmator# las le&atul imo(ilului 1cutare2 lui A in credinta ca ma va in&ri%i pana la moarte si ma va in&ropa dupa datina. Avem de-a face cu o

sarcina a carei neindeplinire ... 3 e o sarcina sau este altceva3 si ulterior dupa deces se constata ca nu a e"ecutat. 6e&atarul nu s-a o(li&at la nimic l-a o(li&at dispunatorul e testament - deci o astfel de conditie este vala(ila c'iar daca depinde numai de vointa celui &ratificat. 4aca in e"emplul pe care l-am dat se constata ca nu a indeplinit ceea ce spunea acolo testatorul ca nu l-a in&ri%it si nu l-a in&ropat dupa datina ar fi anula(il testamentul pentru cauza falsa. 7re(uie sa pornim de la natura %uridica a testamentului - este un act %uridic mortis causa el produce efecte doar de la 445 - pentru aceasta este conceput astfel este construit prin urmare nu poate fi vor(a despre un le&at cu sarcina care ar tre(ui e"ecutata inainte de 445 intotdeauna sarcinile se e"ecuta sau tre(uie e"ecutate dupa 445 dar revenind la e"emplul dat in aceasta situatie are relevanta - ceea ce a spus testatorul acolo reprezinta motivul determinant - din formularea respectiva - 6as le&atul imo(ilului 1cutare2 lui A in credinta ca ma va in&ri%i si ma va in&ropa dupa datina - este o !N8N7A0! A CA89!* 6*:!0A6*7A7** - se poate invoca nulitatea testamentului pentru cauza falsa. *n aceasta ipoteza nu se pune pro(lema revocarii %udecatoresti a le&atului sau a testamentului pentru ca nu este vor(a despre o sarcina - este vor(a despre enuntarea cauzei li(eralitatii respective sanctiune e"ista dar nu pe temeiul revocarii. *ntotdeauna discutam despre revocarea %udecatoreasca pentru neindeplinirea sarcinilor atunci cand ceea ce tre(uie sa faca sa nu faca sau sa dea le&atarul tre(uie indeplinit dupa 445 - in orice alta situatie nu poate fi vor(a despre asa ceva. - ceea ce mai tre(uie sa retinem este faptul ca putem discuta despre revocarea %udecatoreasca pentru neindeplinirea sarcinilor doar atunci cand este vor(a despre o sarcina propriu-zisa despre o o(li&atie %uridica in adevaratul inteles al cuvantului$ te'nic)%uridic - pentru ca daca testatorul spune ceva de &enul# 1las imo(ilul 1cutare2 lui A cu ru&amintea de a o intretine pe sotia mea supravietuitoare2 - in acest caz este vor(a despre un le&at cu sarcina precativa deci un le&at cu o ru&aminte adresata le&atarului - ceea ce inseamna ca nu are sanctiune %uridica. 4aca din pro(e se poate dovedi ca formularea doar din cuvinte este o ru&aminte dar in realitate este o o(li&atie dar ramane sa se dovedeasca ca este asa - principiul este ca nu sensul literal al termenilor este important$ ,poate fi vor(a despre un le&at universal de pilda care sa se ascunde su( un termen 1e"ecutiune testamentara2 sau invers in testament sa se foloseasca termenii de e"ecutiune testamentara si in realitate din celelalte dispozitii sa rezulte ca este vor(a despre un le&at universal cu sarcina de a plati niste le&ate particulare. - deci nu sensul strict literal al termenilor conteaza - se poate intampla ca de e"emplu su( anumite cuvinte sa se ascunda o o(li&atie pur

%uridica. - atunci cand se pune pro(lema revocarii %udecatoresti pentru neindeplinirea sarcinilor te"tul spune ca tre(uie sa fie vor(a despre o 1neindeplinire fara %ustificare2 - asta inseamna ca instanta de %udecata are un drept de apreciere daca este vor(a despre o neindeplinire suficient de &rava atunci va rezolutiona testamentul iar daca nu il va mentine vala(il dar si&ur ca eventual in cazul in care se repeta nee"ecutarea c'iar daca este minora de e"# o(li&atia era de a plati 10.000 euro datorie a defunctului - si le&atarul plateste -.500 de euro si 1vine2 instanta si spune ca nu este cazul de revocare %udecatoreasca si se mai da un termen de &ratie - si in ipoteza in care le&atarul nu indeplineste o(li&atia in termenul de &ratie instanta va proceda la revocarea %udecatoreasca. *nstanta are un drept de apreciere aici instanta nu poate ca si in materie de contracte sa su(stituie sarcina pe care a instituit-o dispunatorul cu e"ecutarea unei alte o(li&atii$ deci nu se poate pune pro(lema in acest fel dar ceea ce tre(uie sa retinem este ca instanta poate aprecia daca este vor(a despre o nee"ecutare culpa(ila sau nu. ;oate fi vor(a despre o o(li&atie de a presta o intretinere in favoarea Ss a dispunatorului si din motive de e"# le&atarul este trimis sa lupte in Af&anistan se creeaza acolo o situatie de raz(oi nu poate veni inapoi nu isi poate indeplini o(li&atia si in aceasta situatie instanta nu va revoca testamentul pe motiv ca nu este vor(a despre o nee"ecutare fara temei. Si&ur ca potrivit frazei a 2-a a alin ,1. al art. 1.0/- revocarea %udecatoreasca poate fi pronuntata si atunci cand nee"ecutarea are loc din motive care nu sunt imputa(ile le&atarului deci din motive mai presus de vointa acestuia# caz fortuit forta ma%ora fapta unui tert sau orice alt element care demonstreaza ca nu e"ista o culpa a le&atarului. ;otrivit acestui te"t de le&e instanta va putea revoca testamentul si in astfel de cazuri pentru ca acum le&ea ii permite in mod e"pres acest lucru si inainte de adoptarea NCC se permitea invalidarea testamentelor in astfel de cazuri dar recur&andu-se la alte te'nici %uridice - e (ine sau nu ca s-a re&lementat in mod e"pres aceasta posi(ilitate3 e o< - pentru ca practica a demonstrat ca e"ista astfel de situatii de e"# le&ate prin care s-au facut li(eralitati in favoarea unor scoli confesionale cu anumite sarcini si pe urma s-au desfiintat scolile confesionale si s-a pus pro(lema daca neindeplinirea sarcinilor respective in aceste conditii poate duce sau nu la revocarea le&atelor facute de dispunator3 - in cazurile respective s-a admis revocarea dar s-a apelat la disparitia cauzei la indeplinirea unei clauze rezolutorii tacite s.a.m.d. deci la alte instrumente %uridice.

!"# daca e vor(a despre plata unei rente via&ere in favoarea unei terte persoane si decedeaza (eneficiarul li(eralitatii deci le&atarul - in aceasta situatie sarcina tre(uie sa fie e"ecutata de catre mostenitorii le&atarului deci tre(uie adusa la indeplinire caci daca nu se aduce la indeplinire de pilda nu are mostenitori si statul nu vrea pentru ca mostenirea este vacanta si insolva(ila - in acea situatie se poate pune pro(lema revocarii pentru neindeplinirea sarcinilor din motive mai presus de vointa le&atarului. - retinem ca intotdeauna sarcinile sunt o(li&atii care tre(uie e"ecutate dupa 445 nu poate fi vor(a despre un testament care impune sarcini care ar tre(ui e"ecutate inainte de desc'iderea mostenirii$ se poate revoca testamentul sau le&atul si atunci cand este vor(a despre o neindeplinire culpa(ila si atunci cand neindeplinirea sarcinii nu este culpa(ila pentru ca s-ar crea un dezec'ili(ru. - in ceea ce priveste re&imul %uridic al actiunii in revocare su( re&imul +CC nu e"ista o re&lementare e"presa nici macar o trimitere cum e"ista in privinta revocarii pentru in&ratitudini si pentru neindeplinirea sarcinilor la art. -30 si atunci practica %udiciara si doctrina au considerat ca se aplica re&ulile de la donatii prin asemanare le&atele sunt acte care au aceeasi natura ca si donatiile. *n cazul donatiilor erau re&lementate conditiile si atunci se admitea e"ercitarea actiunii in revocare in cazurile si conditiile prevazute pentru donatii. Ceea ce tre(uie sa retineam este ca si su( re&imul +CC si su( NCC revocarea %udecatoreasca pentru neindeplinirea sarcinilor poate fi invocata de orice persoana care %ustifica un interes si astfel de persoane pot fi# mostenitorii le&ali ai defunctului ,pentru ca mostenitorii le&ali pot (eneficia de o(iectul acelui le&at prin reaintoarcerea lui. de asemenea le&atarii universali daca le&atul este unul cu titlu particular neindeplinirea sarcinilor duce la revocare si de le&at pot profita le&atarii universali de asemenea poate fi vor(a despre cole&atarii con%unctivi# 2 3 le&atari care au vocatie la intre& de e"# un imo(il si unul dintre ei nu isi indeplineste sarcinile cu care a primit le&atul ceilalti care si-au indeplinit sarcinile sau care nu au avut sarcini stipulate pot (eneficia de revocarea le&atului celui care nu indeplineste sarcina pentru ca partea aceluia le va reveni lor poate fi vor(a si despre un le&atar particular deci care poate sa profite de asemenea pot sa profite si creditorii acestor cate&orii de persoane care pot e"ercita actiunea pe cale o(lica aici in cazul sarcinilor unde este vor(a despre o(li&atii cu caracter patrimonial se in&aduie creditorilor persoanelor interesate sa

actioneze pe cale o(lica. *n cazul in&ratitudinii insa acest lucru nu este permis - de ce3 - pentru ca acolo este vor(a despre o actiune strict persoanala unde aprecierea celui indreptatit conteaza mai mult decat ratiunile de ordin economic astfel incat creditorii nu pot actiona pe cale o(lica. *n ceea ce priveste prescriptia se considera su( +CC ca acesta este termenul de 3 ani de la data neindeplinirii sarcinii. *n NCC la art. 1.0=0 - 14reptul la actiune in revocare %udecatoreasca a le&atului se prescrie in termen de 1 an de la data la care mostenitorul a cunoscut fapta de in&ratitudine sau dupa caz de la data la care sarcina tre(uia e"ecutata2. Noi acuma discutam despre sarcini - retinem ca termenul de prescriptie este mai scurt - 1 an de zile de la data la care persoana indreptatita a cunoscut ca nu s-a indeplinit sarcina mai e"act data la care sarcina tre(uia e"ecutata aici nu mai conteaza daca a cunoscut sau nu cum se intampla la in&ratitudine aici conteaza momentul la care tre(uia indeplinita sarcina indiferent daca a cunoscut sau nu persoana indreptatita prescriptia dreptului la actiune incepe sa cur&a de la data cand era scadenta e"ecutarea sarcinii - si&ur ca acesta este principiul - poate sa fie vor(a despre un le&at a carui termen de e"ecutare a sarcinii sa nu fie cunoscut de mostenitorii le&ali si in aceasta situatie c'iar daca te"tul spune fara nicio diferentiere ca termenul cur&e de la data cand tre(uia e"ecutata sarcina totusi in practica se pot ivi situatii in care cei indreptatiti sa nu fi putut cunoaste din motive mai presus de vointa lor si in acele situatii termenul va cur&e doar de la momentul cand au cunoscut si cand puteau sa actioneze. - in ceea ce priveste efectele# daca se revoca un le&at pentru neindeplinirea sarcinilor se desfiinteaza le&atul (unul se reintoarce in patrimoniul succesoral. Si&ur ca se poate intampla ca intre timp le&atarul sa fi facut acte de dispozitie sau sa fi &revat (unul cu sarcini si in aceste ipoteze conteaza (una sau reau-credinta a tertilor cu care s-au inc'eiat actele respective dar daca tertii sunt de (una-credinte actele sunt fata de ei revocarea nu poate sa produca efecte si atunci ... ramane fara efecte revocarea3 - se va proceda la o e"ecutare prin ec'ivalent - e"# o(iectul le&atului l-a constituit un (un mo(il a fost instrainat unui tert inainte de data revocarii care este de (una-credinta - tertul ramane cu (unul dar in aceasta ipoteza le&atarul va fi o(li&at sa returneze succesiunii ec'ivalentul valoric al (unului respectiv. Revocarea pentru ingratitudine

- una este revocarea %udecatoreasca pentru neindeplinirea sarcinilor si alta este revocarea pentru in&ratitudine. *n aceasta privinta ca si in privinta sarcinilor +CC trimitea la dispozitiile le&ale referitoare la in&ratitudine care erau prevazute in acel cod in materie de donatii deci se aplicau prin asemanare. *n NCC e"ista o re&lementare e"presa tot art. 1.0/- alin. ,2. unde se spune 10evocarea %udecatoreasca a le&atului pote fi solicitata si pentru in&ratitudine in urmatoarele cazuri# a. daca le&atarul a atentat la viata testatorului a unei persoane apropiate lui sau stiind ca altii intentioneaza sa atenteze nu l-a instiintat. - si la nedemnitate e"ista un caz care se refera la atentatul la viata lui de cu%us. > prima deose(ire fata de atentatul de la nedemnitate este ca poate sa priveasca si alte persoane apropiate defunctului sau afla de atentat si nu il denunta. *n aceasta privinta difera de re&lementarea anterioara. 4ar cand atentatul este c'iar la viata lui de cu%us3 nu ar e"ista suprapunere3 *n cazul nedemnitatii cazul nu functioneaza decat daca e"ista 'otarare %udecatoreasca de condamnare aici la in&ratitudine le&ea nu mai spune nimic despre condamnare. ;oate fi vor(a despre un atentat care a fost amnistiat - este in&ratitudine3 este. Sau poate fi vor(a despre savarsirea unei astfel de fapte si dintr-un motiv sau altul sa nu fi survenit condamnarea indiferent din ce motiv. 4aca se dovedeste ca au e"istat acte care intrunesc conditiile atentatului la viata lui de cu%us indiferent daca a intervenit sau nu o 'otarare de condamnare se poate dispune revocarea pentru in&ratitudine si acest lucru il poate constata c'iar instanta sesizata cu cererea de revocare a le&atului deci nu tre(uie sesizata o alta instanta nu se suspenda procesul civil ca sa se solutioneze procesul penal deci practic nu ar putea e"ista niciodata o suprapunere intre nedemnitate si in&ratitudine3 a fost condamnat definitiv3 se poate pune pro(lema revocarii pentru in&ratitudine3 !"ista ratiune sa acceptam ideea ca poate sa e"iste si nedemnitate si revocare pentru in&ratitudine cand e"ista 'otarare de condamnare3 4aca sunt intrunite conditiile nedemnitatii care este de drept nu mai e"ista interesul pentru a solicita revocarea fiind vor(a despre nedemnitate in NCC nedemnul poate fi iertat de dispunator - daca a intervenit o iertare e"presa3 ,unii autori. - sustin ca e vor(a despre o e"ceptie - iertarea respectiva poate sa priveasca numai nedemnitatea deci ca nu ar avea efecte cu privire la revocare si ca iertarea nu poate fi facuta decat printr-un alt testament ,pentru aceeasi fapta la iertat ca nedemnitate nu produce efecte dar acceptam ideea ca ar putea produce efecte ca revocare pentru in&ratitudine.. 6a revocare si atunci cand este tacita este un act solemn. *ntre(area este si ea)iertarea este un act solemn sau nu3 7estamentul si revocarea lui sunt acte solemne c'iar si in ipoteza in care revocarea este tacita. *ertarea este la

fel3 4e ce nu este3 *ertarea este testament sau este altceva3 - solemnitatile sunt e"ceptionale numai in cazurile si conditiile prevazute de le&e - in cazul nostru la testament si la revocare. 4ar cand este vor(a despre iertare care nu este nici testament si nici revocarea testamentului atunci iertarea o pot dovedi prin orice mi%loc de pro(a deci nu mai am nevoie de solemnitate si atunci iertarea facuta pentru nedemnitate produce efecte si in privinta revocarii pentru in&ratitudine. Nu ar putea sustine cineva cu temei. *n niciun caz nu se poate pune semnul e&alitatii intre o dispozitie testamentara in sensul celor enuntate in art. 1.035 si iertare - care este un act pur individual iertarea nu are un continut patrimonial - si&ur ca produce indirect anumite efecte patrimoniale dar nu se poate spune ca are aceeasi natura si valoare %uridica ca si o dispozitie testamentara - este o c'estiune care nu poate fi acceptata - daca testatorul spune ca il iarta pe nedemn atunci inseamna ca l-a iertat si pentru actul care reprezinta o in&ratitudine. Cine poate invoca in&ratitudine3 orice persoana interesata alta decat dispunatorul de ce3 - la testament revocarea pentru in&ratitudine apartine donatorului pentru ca este un act %uridic intre vii si in principiu doar el poate sa revoce actul sau sa solicite revocarea. ;oate fi introdusa numai de catre donator si poate fi continuata de catre mostenitori dar nu poate fi introdusa de ei. ?iind vor(a despre testament care este un act esentialmente revoca(il testatorul poate sa revoce fara sa mai ai(a nevoie de %ustitie nu are nevoie niciodata pentru ca poate sa faca un alt testament sau sa revoce in oricare din modalitatile prevazute de ele. 4aca de e"# testatorul in viata fiind s-a comis un atentat asupra lui si introduce o actiune prin care cere revocarea %udecatoreasca - ar fi respinsa ca fiind lipsita de interes. 7estatorul care poate revoca su( orice forma prevazuta de le&e testamentul nu poate %ustifica niciun interes ca sa introduca o astfel de actiune - ca atare iertarea nu poate fi facuta de el in orice forma3 poate fi facuta. Nu avem re&lementare la revocarea pentru in&ratitudine aceasta insemnand ca urmam dreptul comun. ;oate fi vor(a si despre o iertare implicita nu numai de una e"presa. !"# daca trece mai mult de 1 an de la data la care a fost savarsita fapta care putea atra&e revocarea si testatorul lasa sa treaca temenul de 1 an si nu revoca testamentul - in aceasta situatie mai pot veni ulterior mostenitorii sa spuna ca solicita revocarea3 dupa te"tul art. 1.0=0 ar putea dar dupa lo&ica nu. *ertarea poate fi si implicita cu atat mai mult cu cat e"ista si o declaratie de iertare e"presa desi iertarea respectiva se refera la nedeminitate produce efecte si in privinta in&ratitudinii. Ar putea de pilda sa vina persoana sau persoanele interesate sa dovedeasca ca iertarea a survenit in orice

forma de e"# printr-o declaratie a lui de cu%us prin care a recunoscut fata de martori ca il iarta pe cel care este in situatia de a fi in&rat sau printr-o scrisoare. *ertarea poate fi facuta oricum - nu este un act solemn deci orice mi%loc de dovada este permis nu este dispozitie testamentara nu este revocare deci tre(uie sa mer& la dreptul comun si daca dispunatorul care putea sa revoce testamentul pentru ca a survenit faptul respectiv nu a facut-o atunci nu mai pot veni mostenitorii sa spuna ca ei totusi cer revocarea pentru in&ratitudine. ! mai lar&a posi(ilitatea de iertare aici la in&ratitudine decat la nedemnitate.
- art. 1.0=0 - este vor(a despre un termen de prescriptie iar daca este un termen de prescriptie

poate fi intrerupt poate fi suspendat. - art. -5- alin. ,2. care re&lementeaza nedemnitatea - sanctiunea este decaderea. Si in cazul termenului care se aplica in cazul faptelor de in&ratitudine s-a sustinut ca este vor(a despre un termen de decadere - autorii NCC nu au urmat aceasta idee care era (una$ la nedemnitate termenul este de decadere si si aici ar tre(ui sa fie la fel - este important daca testatorul timp de 1 an de la data savarsirii faptelor nu reactioneaza pentru ca daca nu reactioneaza inseamna ca a survenit iertarea si ar fi fost firesc ca intr-o astfel de situatie sa se prevada ca nu mai poate fi vor(a despre invocarea revocarii pentru in&ratitudine asa cum este formulat te"tul acuma se 1vor &asi unii1 sa spuna ca se poate ceea ce nu pare lo&ic. - termenul cur&e de la data la care mostenitorul a cunoscut fapta de in&ratitudine$ poate ca el nu a stiut vine si spune ca el nu a stiut fapta de in&ratitudine a cunoscut-o testatorul dar el nu - acest criteriu sin&ur ne poate duce la criterii care devin a(erante pentru ca se poate intampla sa cunoasca cauza de in&ratitudine dar sa nu stie ca e"ista un testament in favoarea lui si atunci cur&e termenul3 deci tre(uiau 2 elemente3 1. sa cunoasca cauza de in&ratitudine si 2. e"istenta testamentului$ pentru ca daca unul sau altul dintre aceste elemente lipseste nu cur&e termenul. 4aca stie ca are testamentul in favoarea lui dar nu cunoaste fapta de in&ratitudine atunci nu e"ista nicio ratiune dar daca era termenul de decadere asa cum este re&lementat la nedemnitate atunci dupa 1 an se inc'idea discutia pe cand asa criteriul sin&ur fiind acela ca a cunoscut sau nu fapta de in&ratitudine poate veni si dupa 20 de ani sa spuna ca el a aflat acuma. 4aca se interpreteaza ad literam te"tul ar putea fi invocata dar ar fi un lucru nefiresc. - de asemenea daca ne 1ducem2 la revocarea pentru in&ratitudine in materie de donatii acolo

vedem ca termenul este de 3 ani$ ar fi tre(uit sa fie acelasi termen si pentru testamente si pentru le&ate. *n orice caz aceste articole 1vor da mari (atai de cap2 - ,art. 1.0/- si 1.0=0. - 5ai retinem ca potrivit literei ,(. de la alineatul ,2. al art. 1.0/- 1constituie fapte de in&ratitudine situatia in care le&atarul se face vinovat de fapte penale cruzimi sau in%urii &rave fata de testator ori la adresa memoriei acestuia2$ aceste cazuri de in&ratitudine erau acceptate si su( re&imul +CC pentru aceste cazuri de in&ratitudine se aplica re&ulile despre care am discutat si care se aplica in raport cu dispozitiile de la litera ,a.. - in ceea ce priveste re&imul %uridic al actiunii aici pro(lemele care se pun sunt in le&atura cu iertarea cu termenul de prescriptie al actiunii$ de cand cur&e ... - spre deose(ire de cazul revocarii pentru in&ratitudine pentru neindeplinirea sarcinilor aici creditorii mostenitorilor cole&atarilor sau celor care ar putea %ustifica un interes nu mai sunt admisi in cate&oria persoanelor care pot invoca in&ratitudinea. Aici conteaza foarte mult aprecierea personala$ deci nu mai pot creditorii sa invoce asa cum pot sa faca in cazul neindeplinirii sarcinilor. - despre revocarea %udecatoreasca a le&atelor vor(im in principiu fie atunci cand e"ista le&ate cu sarcini si sarcinile nu au fost indeplinite fie in situatia in care ne aflam in unul sau altul din cazurile de in&ratitudine re&lementate la art. 1.0/- alin. ,2. din NCC - efectele sunt aceleasi ca si acelea pe care le-am evocat cand am discutat despre revocarea pentru neindeplinirea sarcinilor. Caducitatea - pe lan&a revocarea e"presa revocarea tacita revocarea %udecatoreasca si nulitate$ care sunt toate cazuri de ineficacitate a le&atelor mai e"ista printre cazurile de ineficacitate si acelea in care este vor(a despre caducitatea le&atelor. - in esenta caducitatea la ce se refera3 prin ce se distin&e caducitatea de celelalte cazuri de ineficacitate3 avem de-a face in principiu cu un le&at vala(il inc'eiat neafectat de cauze de nulitate apoi nu este vor(a nici despre un le&at revocat in unul dintre cazurile prevazute de le&e dar care totusi din anumite motive nu mai poate fi adus la indeplinire. - art. 1.0=1 NCC - in ceea mai mare parte cazurile de caducitate din acest te"t de le&e sunt identice cu cele din +CC.

- la litera ,a. - 1caducitatea survine cand le&atarul nu mai este in viata 4452 - a predecedat. 4e ce in aceasta situatie le&atul este ineficace3 - una dintre conditiile pentru a putea mosteni fie in mostenirea le&ala fie in cea testamentara doar daca esti in viata 445$ este vor(a despre lipsa capacitatii succesorale deci este firesc ca le&atul sa nu produca efecte. 4aca a predecedat le&atarul nu mai poate sa mosteneasca - e"ista si in +CC. - la litera ,(. - 1le&atarul este incapa(il de a primi le&atul la 4452 - e"# un le&at care are ca o(iect un teren si la momentul desc'iderii mostenirii fiind strain le&atarul nu poate primi le&atul. Si&ur ca este indiferent daca nu era strain la data cand a fost inc'eiat testamentul daca la momentul desc'iderii mostenirii este strain si le&ea prevede interdictia ca strainii sa do(andeasca terenuri atunci nu poate sa primeasca terenul respectiv. Si&ur ca daca este vor(a despre un le&at particular$ dar daca ar fi cu titlu universal sau universal ar putea primi un teren3 ar putea primi pentru ca acolo este vor(a doar despre vocatie la patrimoniu succesoral nu la (un nu confera direct proprietatea (unului si aceasta c'estiune cu incapacitatea se rezolva la parta%$ nu va fi inclus (unul respectiv in lotul persoanei respective dar cand este un le&at particular atunci se poate intampla ca sa ne aflam intr-o astfel de situatie - e"ista si in +CC - cand este vor(a despre un le&at partciulat nu se pune pro(lema parta%ului - tre(uie sa do(andeasca de la 445 ori in cazul respectiv nu poate nici prin ec'ivalent dar efectiv nu poate primi pentru ca e"ista interdictia le&ala nu se poate pune pro(lema nici de a fi despa&u(it. - la litera ,c. 1caducitatea survine cand le&atarul este nedemn2 - este un caz care nu era prevazut in +CC - e firesc sa fie caduc le&atul in acest caz. 4aca este nedemn si nu a fost iertat de dispunator in cazurile si conditiile prevazute de le&e este lipsit de efecte le&atul deci nu poate sa produca efecte. - la litera ,d. 1le&atarul renunta la le&at2 - in acest caz le&atul nu poate sa produca efecte. >rice mostenire poate fi acceptata sau repudiata de mostenitori indiferent ca este vor(a despre un le&atar universal cu titlu universal sau cu titlu particular el ar dreptul de a opta. !ste un caz de caducitate care era prevazut si in +CC. - la litera ,e. - 1le&atarul decedeaza inaintea implinirii conditiei suspensive ce afecteaza le&atul

daca aceasta avea un caracter pur personal2. - caz nou. Care era situatia su( re&imul +CC3 - cand era vor(a despre un le&at su( conditie suspensiva la art. -24 se prevedea ca daca conditia nu s-a indeplinit pana la decesul le&atarului acesta nu poate primi le&atul si ar&umenta cu faptul ca in aceasta ipoteza le&atarul nu a avut niciun moment in patrimoniul lui (unul respectiv astfel incat c'iar daca se indeplineste conditia ulterior efectul retroactiv al acesteia nu produce efecte - aici se dero&a de la dreptul comun. *n noua re&lementare care suna diferit de vec'ea - la ce se refera sinta&ma 1conditie care tine de persoana le&atarului23 te"tul vor(este 1daca aceasta avea un caracter pur personal2 - e unul si acelasi lucru cu a avea le&atura cu persoana le&atarului3 comentatorii NCC spun# 1ar fi vor(a despre acea situatie in care eficacitatea le&atului tine de persoana le&atarului2 si ni se da e"emplul in care este vor(a despre un le&at prin care s-a dispus in favoarea (eneficiarului daca supravietuieste unei (oli pana la implinirea varstei de 18 ani - la aceasta situatie se refera te"tul sau la altceva3 - din formularea te"tului pe care il analizam rezulta ca o conditie este posi(il sa se indeplineasca dupa data decesului le&atarului si el sa do(andeasca adica mostenitorii lui sa do(andeasca do(andind (unul din patrimoniul defunctului$ deci aici difera fata de re&lementarea anterioara deci se revine la dreptul comun. 6a ce se refera te"tul cand spune de le&at conditie suspensiva ce afecteaza le&atul daca aceasta avea un carcater pur personal - care este diferenta intre sarcini si conditii3 care este situatia in materie de li(eralitati3 in aceasta situatie este vala(il si le&atul su( conditie pur potestativa$ e"# daca se casatoreste daca nu se casatoreste - su( conditia suspensiva de a se casatori - la astfel de conditii se refera acest te"t si de ce spune te"tul ca daca a decedat le&atarul si este vor(a despre un le&at cu o astfel de conditie le&atul este caduc3 - ca nu mai poate fi indeplinita conditia$ este firesc sa fie caduc. *n ipoteza in care insa nu este vor(a despre o astfel de conditie care tine de vointa le&atarului in acea ipoteza indeplinirea ulterioara a conditiei poate sa duca la do(andirea le&atului pentru ca efectele conditiei sunt retroactive de la 445 in ipoteza e"aminata le&atarul era in viata la momentul respectiv el a decedat in intervalul dintre desc'iderea mostenirii si momentul indeplinirii conditiei astfel incat poate sa do(andeasca. - la litera ,f. - 1(unul ce formeaza o(iectul le&atului cu titlu particular a pierit in totalitate din motive ce nu tin de vointa testatorului in timpul vietii testatorului sau inaintea implinirii conditiei suspensive ce afecteaza le&atul2. - era re&lementata si in +CC - aici spre deose(ire de cazul de revocare care consta in distru&erea voluntara a (unului de catre testator care inseamna revocare implicita sau tacita a le&atului care are ca o(iect (unul respectiv ,le&at particular. - aici

este vor(a despre situatia in care (unul piere independent de vointa dispunatorului tot piere (unul dar independent de vointa dispunatorului caz in care si&ur ca le&atul este ineficace fara sa mai e"iste fiind pierit nu mai are o(iect - nu mai are ce sa se transmita la le&atar ,este firesc si acest caz de caducitate.. Ce se intampla in situatia in care ar putea sa survina caducitatea unui le&at atunci cand dispare cauza pe parcursul e"ecutarii le&atului3 !"# un no(il a facut un testament prin care a dispus in favoarea anumitor persoane de (unurile sale imo(ile era vor(a despre un castel un domeniu adica de uzufructul acestui castel si a instituit in sarcina mostenitorilor le&ali o(li&atia de a plati (eneficiarei le&atului uzufructului castelului respectiv o suma anuala vreo 30.000 euro sau ceva moneda de atunci ca sa ii asi&ure posi(ilitatea de a in&ri%i domeniul respectiv. 4upa data decesului la cativa ani intre mostenitori si (eneficiara le&atului a survenit o intele&ere conform careia domeniul a fost instrainat unui tert si in aceasta situatie s-a pus pro(lema daca sarcina respectiva de 30.000 euro care avea destinatia precisa de a asi&ura sumele necesare intretinerii domeniului mai tre(uie platita sau nu. *nstantele :el&iene au a%uns la concluzia ca in ipoteza aceasta le&atul sumei respective a devenit caduc pentru ca a disparut cauza. Astfel de situatii ar putea interveni si in prezent$ le&iuitorul nostru nu a re&lementat acest caz de caducitate deci am putea sa spunem ca nu ar functiona un astfel de caz de caducitate3 4ar cum s-ar rezolva un astfel de caz3 fara sa avem un caz de caducitate de acest &en re&lementat in mod e"pres# dupa unele opinii cauza tre(uie sa e"iste doar la momentul cand se inc'eia actul. *n speta respectiva daca am fi in dreptul nostru si am interpreta strict literal nu avem te"t - asadar respin&em actiunea$ concluzia fiind ca este vala(il le&atul in continuare si produce efecte. Ar fi normal3 - suma era afectata c'eltuielilor pentru intretinera domeniului si domeniul a fost instrainat - mai avea suport le&atul3 cum rezolvam3 s-ar putea sustine ca e"ista si acest caz de caducitate c'iar daca nu este re&lementat e"pres de le&e - s-ar putea sustine in continuare ca astfel de situatii. Ar putea fi vor(a si despre o clauza rezolutorie tacita atata timp cat uzufructul respectiv functioneaza atat timp este datorata suma respectiva. Solutii s-ar mai &asi dar cea mai apropiata de adevar este cea a caducitatii. 6e&atul a fost vala(il la momentul cand s-a inc'eiat testamentul a fost vala(il si la 445 a si produs efecte dar se poate intampla ca pe parcursul e"ecutarii lui sa dispara cauza si intr-o astfel de situatie s-ar putea invoca caducitatea in continuare c'iar daca nu avem te"t am putea sustine ideea ca e"ista si acest caz de

caducitate nere&lementat e"pres de le&e. Ce se intampla cu (unurile care formeaza o(iectul le&atelor care sunt ineficace indiferent din ce motiv# nulitate revocarea %udecatoreasca sau caducitate3 - in astfel de situatii daca testatorul a avut prudenta sa prevada in testament ca le&atul va reveni unei alte persoane a 2-a persoana &ratificata cand face o su(stitutie vul&ara care este si a fost admisa dintotdeauna in dreptul nostru in acea ipoteza de ineficacitatea le&atului in discutie va profita acest le&atar in su(sidiar si anume su(stituitul vul&ar. 4ar in ipoteza in care nu e"ista o astfel de prevedere in testament in acea situatie cum se rezolva3 *n situatia in care o(iectul le&atului este un le&at universal si el este ineficace si e"ista doar un mostenitor le&al si le&atarul universal in aceasta situatie nu poate profita de ineficacitatea le&atului universal decat mostenitorul le&al. !"ista si situatii in care e"ista mai multe le&ate nu numai unul sin&ur ca in primul e"emplu si in acea situatie principiul care se admite este ca de ineficacitatea le&atului profita cel care tre(uia sa il e"ecute e"# daca la data decesului ramane un mostenitor le&al rezervatar fiu al defunctului si un le&atar universal si in aceasta ipoteza fiul ar avea dreptul la 1)2 din mostenire si anume rezerva si le&atarul universal ar avea dreptul la cotitatea disponi(ila adica %umatate din mostenire iar daca le&atul este ineficace in aceasta situatie profita mostenitorul le&al. 4aca e"ista 2 le&atari universali# 1 fiu rezervatar si 2 le&atari universali - in aceasta situatie le&atarii universali au amandoi vocatie la intrea&a cotitate disponi(ila dar daca le&atul unuia dintre ei dintr-un motiv sau altul este ineficace va profita nu mostenitorul le&al rezervatar care are rezerva ci va profita celalalt le&atar care are si el vocatie la intre&(- va profita aceasta. *n cazul in care la mostenire vine un le&atar universal si un le&atar particular si dintr-un motiv sau altul le&atul este ineficace de ineficacitate profita le&atarul universal pentru ca el este cel care tre(uie sa faca plata le&atului invers daca le&atul universal este ineficace atunci mostenitorii le&ali sau in ultima instanta statul daca nu e"ista mostenitori le&ali. Aceasta re&ula nu se aplica in situatia cand este vor(a despre le&atele con%unctive - avem o definitie in NCC a le&atului con%unctiv la art. 1.0/5 din NCC al ,1. 16e&atul particular este prezumat a fi con%unctiv atunci cand testatorul a lasat prin acelasi testament un (un determinat individual sau &eneric mai multor le&atari cu titlu particular fara a preciza partea fiecaruia2 - e corecta definitia3 numai prin acelasi

testament pot sa las un le&at con%unctiv3 si prin 23 pot sa las prin le&ate succesive un le&at con%unctiv3 e"# prin primul le&at care este facut la o anumita data dispune de un imo(il in favoarea lui A si ulterior face un alt testament prin care dispune# 1las imo(ilul lui :2 - nu se demonstreaza ca e"ista incompati(ilitate sau contrarietate deci ca ar fi vor(a despre o revocare si anume ca prin le&atul al 2-lea la revocat pe cel dintai - in aceasta ipoteza nu este un le&at con%unctiv3 atunci este (una acea definitia3 S-ar putea spune cum spun comentatorii acestui te"t ca aici este vor(a doar despre o prezumtie adica se prezuma ca atunci cand a fost facut un astfel de le&at printr-un testament se prezuma ca este vor(a despre un le&at con%unctiv dar daca citim alineatele urmatoare vom vedea ca se refera la le&atul con%unctiv in &eneral - la alin. ,2. 1in cazul le&atului con%unctiv daca unul dintre le&atari nu vrea sau nu poate sa primeasca le&atul partea lui va profita la ceilalti le&atari2 - deci se refera la orice le&at con%unctiv prin urmare ar putea sa e"iste aceasta prezumtie este normala re&lementarea acestei prezumtii dar asa cum este formulat te"tul ne lasa impresia ca le&atul con%unctiv nu ar putea fi sta(ilit decat prin unul si acelasi testament ori acest lucru este fals. *n esenta insa retinem ca le&atul con%unctiv indiferent ca rezulta din unul si acelasi testament sau din 2 sau mai multe testamente succesive in esenta este un testament care are ca o(iect un (un e vor(a despre un le&at particular si ca prin testamentul sau prin testamentele respective dispunatorul a &ratificat sau a conferit fiecaruia dintre (eneficiarii le&atelor vocatia la intre&ul (un fara sa spuna ca lasa cota de 1"2 lui 1cutare2 de e"# 1)3 lui A 1)3 lui : si 1)3 lui C - in aceasta ipoteza 1)3 1)3 1)3 - le&atul este particular dar are ca o(iect o cota-parte din (unul respectiv nu avem de-a face cu un le&at con%unctiv pentru ca prin definitie le&atul con%unctiv presupune o vocatie la intre&ul (un din partea tuturor cole&atarilor$ deci tre(uie sa fie vor(a despre 2 sau mai multi le&atari care au vocatie la intre&ul (un care formeaza o(iectul le&atului si in astfel de ipoteze de ineficacitatea unuia sau altuia din le&atele facute con%unct (eneficiaza cole&atarii respectivi - e"# printr-un testament a dispus in favoarea lui A : si C de imo(ilul 1cutare2 fiecare avand vocatie la intre& daca de pilda le&atul lui C este ineficace de ineficacitate nu vor profita mostenitorii le&ali sau le&atarii universali ci ceilalti cole&atari$ deci e"ista aceasta e"ceptia care se aplica le&atelor con%unctive. - in le&atura cu le&atele acestea con%unctive s-a pus pro(lema si su( +CC si su( NCC daca un mostenitor poate sa opteze diferit - deci are dreptul si la mostenire le&ala si la un le&at care ar

putea fi con%unctiv si care confera acest drept de acrescamant daca dreptul de acrescamant este o(li&atoriu sau nu3 - concluzia la care s-a a%uns este ca este o(li&atoriu ori accepta mostenirea in intre&ime asa cum este inclusiv dreptul de acrescamant ori nu o accepta. Nu avem un te"t e"pres in acest sens# e"ista un te"t de &enul in Codul civil italian dar principiul este recunoscut ca atare si in dreptul nostru deci dreptul de acrescamant este o(li&atoriu# ori accepti mostenirea si accepti si acrescamantul ori renunti la mostenire si nu mai poti invoca alte drepturi deci nici acrescamantul. Ceea ce este interesant in NCC este faptul ca la art. 1.0=3 re&lementeaza su( denumirea 0e&imul le&atului sarcina urmatoarea situatie# 1cu e"ceptia cazului prevazut la art. 1.0=1 litera ,f. deci cand a pierit (unul caducitatea sau revocarea %udecatoreasca a unui le&at &revat cu un le&at sarcina in favoarea unui tert nu atra&e ineficacitatea acestui din urma le&at mostenitorii care (eneficiaza de ineficacitatea le&atului sunt o(li&ati sa e"ecute le&atul sarcina2 !"# testatorul dispune in favoarea lui A si ii lasa un le&at universal si cu titlu de sarcina prevede in testament o(li&atia pentru le&atar de a plati o renta via&era in favoarea lui :. *ntr-o astfel de situatie potrivit acestui te"t de le&e daca le&atul universal este caduc dintr-un motiv sau altul si e"ista un mostenitor le&al in aceasta ipoteza mostenitorul le&al este o(li&at sa aduca la indeplinire sarcina desi pentru el mostenirea este le&ala iar nu testamentara - C'irica - ipoteza interesanta. Asa la prima vedere te"tul este discuta(il. *ntr-o astfel de situatie solutia neta acceptata si de doctrina a fost in sensul ca daca le&atul in favoarea celui care este o(li&at sa indeplineasca sarcina devine ineficace de pilda renunta la le&at atunci cade si sarcina pentru ca este accesoriu. 4ar daca ne uitam in Codul civil italian la art. /=/ unde se re&lementeaza in mod e"pres ceea ce a incercat sa re&lementeze le&iuitorul nostru cu diferenta ca in Codul civil italian se precizeaza e"ceptia cazului in care sarcina este una cu caracter personal ori te"tul nostru tace in aceasta privinta deci ne duce la concluzia ca si atunci cand sarcina este una cu caracter strict personal ea tre(uie sa fie preluata de cel care (eneficiaza de dreptul de acrescamant ori aceasta idee nu poate fi acceptat daca au preluat ei tre(uie sa preia cu totul - putem accepta aceasta solutie le&islativa pentru ca intradevar se poate intampla sa se iveasca situatii. - (eneficiarul le&atului care renunta in mod e"pres renunta ca sa nu se mai e"ecute sarcina !"# sarcina era in favoarea concu(inei - intr-un prim ciclu procesual le&atul respectiv fiind facut in favoarea concu(inei s-a pus pro(lema daca este sau nu cauza imorala - solutia a fost ca le&atul nu

este imoral nici in situatia in care le&atul este facut in favoarea concu(inei pentru 1mentinerea relatiilor de concu(ina%2 - a casti&at concu(ina intr-un prim ciclu procesual le&atul fiind considerat vala(il dintr-un punct de vedere al cauzei dar in al 2-lea ciclu procesual pentru ca testamentul suna in felul urmator# dispunatorul dorind sa inlature de la mostenire la dreptul de a se (ucura de (unurile lui pe sotie si pe fiul adoptiv a dispus printr-un le&at universal in favoarea nepotilor deci a copiilor fiului respectiv instituindu-i le&atari universali cu sarcina de a plati o anumita suma concu(inei - aici a pierdut concu(ina pentru ca Casatia franceza a spus ca din moment ce nepotii au renuntat la le&atul universal atunci mostenirea devine la&ala$ a cazut le&atul principal cade si le&atul secundar - concu(ina nu a primit nimic pe motiv de caducitate a le&atului nu pentru cauza imorala. *n dreptul nostru mostenitorul c'iar daca este le&al preia sarcina dar in ipoteza in care sarcina depaseste limitele cotitatii disponi(ile se poate pune pro(lema reductiunii dar si daca te"tul nostru nu consuna cu cel italian care spune ca in situatia in care le&atul sarcina este unul strict personal atunci acea sarcina nu poate fi pusa in sarcina celor care preiau e"ecutarea le&atului ca urmare a unei astfel de situatii - e un te"t nou - poate fi acceptat cu acest amendament - nu contravine unui principiu fundamental.