UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GRIGORE T.

POPA - IASI FACULTATEA DE BIOINGINERIE MEDICALA

Iacobuta (Robu) Georgeta Master : Bioingineria Reabilitarii An II

Otita medie supurata

DEFINI IE Otita medie supurata sau acuta reprezinta inflamatia acuta a mucoasei casei timpanului si trompei lui Eustachio, de etiologie bacteriana sau virala, cu debut rapid si tabou clinic zgomotos, ale carei manifestari caracteristice sunt otalgia, febra si otoreea purulenta. E!IO"OGIE Cauza determinanta a otitei medii suppurate(OMS) o constituie infectia microbiana, singura sau n asociere cu virusuri.( )Cei mai comuni agenti patogeni i!olati din aspiratele urechii medii sunt" Streptococcus pneumoniae(#$ % $& din cazuri), 'aemophilus influenzae (( % ) &), Mora*ella(branhamella) catarrhalis (+ % )#&) (#), Streptococcus p!ogenes (apro*.(#&). #treptococcus pneumoniae Este cel mai frecvent agent etiologic implicat in OMS si alte infectii bacteriene invasive la copii de toate grupele de v,rsta. Streptococcus pneumoniae este un diplococ -. cu /$ de serotipuri (clasificare facuta pe baza antigenului capsular polizaharid)0 frecventa fiecarui serotip variaza ntre grupele de v,rsta si zona geografica. 1in aspiratiile urechii medii de la pacientii cu OMS cel mai frecvent au fost isolate serotipurile (/()#&din cazuri), )#((), &), 2(()&), (3(($&), #(4, &) si (4(5&).(/) 6,na recent aceasta bacterie era sensibila la ma7oritatea antibioticelor, inclusiv la 6enicilina -, Eritromicina si chiar Sulfonamide. 8nsa aparitia unor mutatii (e*" alterarea proteinelor din peretele cellular care leaga penicilina) au dat nastere la tulpini multirezistente la medicamente. O rata de rezistenta de 3$& a fost raportata pentu # dintre clasele de antibiotice" beta lactamine, macrolide si sulfonamide. Serotipurile 29, /:, (3, (/;, (/<, )#< sunt cel mai frecvent rezistente la 6enicilina.(/) Etiologia otitei medii supurate poate fi diferita n functie de grupa de v,rsta si starea anterioara de sanatate a copilului. ;stfel, n perioada neonatala, cel mai des sunt implicate bacteriile -% , Escherichia coli, Enterococcus species si Streptococcus p!ogenes de grup 9. ;cesti agenti patogeni sunt adesaea izolati din urechea medie, desi procenta7ul total este probabil mai mic de ($& din nou%nascutii cu OMS. Copii internati pot dezvolta o otita medie acuta n care sunt implicati n special germenii din flora patogena de spital. Copiii cu timpanostomie cu sau fara tuburi aeratoare pentru mentinerea drena7ului, pot face episoade de otita n special cu Staphilococcus aureus, Streptococcus epidermidis si 6seudomonas aeruginosa.

FA$!ORI FA%ORI&AN I <actorii care duc la aparitia OMS pot fi mpartiti n ) categorii" ;. 9. <actori ce tin de pacient (endogeni sau nemodificabili) <actori ce tin de mediu ( modificabili) A' Factorii nemodi(icabili sunt: (. :,rsta ( 2luni % # ani ) % datorita particularitatilor anatomo%fiziologice ale urechii la copilul mic. 6,na la 2 ani trompa lui Eustachio este scurta si larga, plasata orizontal ceea ce e*plica usurinta cu care microbii prezenti n nazofaringe pot a7unge n urechea medie, determinnd infectarea ei. ). Se*ul % n urma observatiilor din clinici si a studiilor efectuate s%a a7uns la concluzia ca baietii dezvolta mai frecvent si n numar mai mare OMS. #. =asa % copiii nativi americani, indieni, eschimosi si australieni sunt mai predispusi la a dezvolta otita dec,t copii de alte rase. 3. <actorii genetici % s%a observat o agregare familiala a cazurilor de OMS precum si o evolutie multirecurentiala (peste 2 episoade) n familiile n care parintii au dezvoltat episode de OMS n copilarie. . 1efecte structurale ce tulbura functionalitatea trompei lui Eustachio % de e*emplu" palatoschizis, lueta bifida, despicatura palatina submucoasa sau alte malformatii cranio%faciale. >a acesti copii, malformatia respectiva ofera nca o poarta de intrare pentru germenii patogeni. 2. 1isfunctia trompei lui Eustachio % acesta este considerat principalul mecanism prin care apare n general otita medie, trompa lui Eustachio fiind cea care asigura ventilarea si mentinerea unei presiuni corespunzatoare n ureche medie. +. ?munodeficientele (cum ar fi" boala granulomatoasa, deficiente de imunoglobuline, tratamentul imunosupresor, infectia '?:, tratamentul chimioterapic) sau alte afectiuni sistemice ( bolilie tesutului con7unctiv, sindromul 1o@n, bolile neuromusculare, tumori nazofaringiene) sunt situatii n care OMS poate apare cu usurinta. 4. <actorii alergici % prin procesul inflamator pe care l determina duc la nfundarea nasului si la perturbarea consecutiva a functiei trompei lui Eustachio. /. <actori infectiosi % aici pot fi amintite infectiile virale recurente sau infectii bacteriene ale cailor respiratorii superioare si ale mucoasei si formatiunilor nazofaringiene (e*" adenoidita, amigdalo%faringita, rinosinuzite) ($. ?nterventiile operatorii n teritoriul nazofaringian, cum ar fi" adenectomia, amigdalectomia, rezectia de cornete, a septului nazal, tamponamentul anterior si posterior al foselor nazale.( ) ((. Otita tratata cu antibiotice n ultima luna. (). Otita recurenta n antecedente. (#. 6rezenta veghetatiilor adenoide (polipii) % faciliteaza stagnarea secretiilor n trompa lui Eustachio. (3. 1istofia grava. ( . 6l,nsul sau suflarea incorecta a nasului % favorizeaza mpingerea secretiilor n trompa lui Eustachio, antren,nd obstruarea acesteia si accentuarea infectiei. (2. O posibila cauza n aparitia otitei poate fi Atragerea permanenta a nasuluiA (asa numitul AsniffingA) 3

(+. E*istenta unei perforatii timpanice % care permite invazia germenilor patogeni si localizarea procesului infectios la nivelul mucoasei timpanice. O spalatura auriculara, facuta n scopul de a e*trage un dop de cerumen sau un alt corp strain auricular, poate vehicular germenii patogeni din canalul auditiv e*tern prin perforatia timpanului n casuta, produc,nd astfel otita medie.( ). Casuta timpanica se poate infecta pe calea conductului auditiv e*tern n caz de pree*istenta a unei perforatii timpanice uscate si n timpul bailor de r,u, mare sau piscina, prin patrunderea apei infectate sau vehicularea germenilor din conduct, d,nd nastere formei de otita numita Aotita piscinelorA.( ) (4. Braumatismele otomastoidiene, craniene si infectiile urechii e*terne. (/. 8mpiedicarea pneumatizarii mastoidei de catre starile inflamatorii intercurente locale coincide cu aparitia OMS )$. Conditiile histoanatomice ale mucoasei timpanice si structura mastoidei. Starea hiperplastica a mucoasei, cu prezenta de resturi de tesut embrionar mi*omatos situate sub stratul ei, constituie un mediu favorabil de localizare si e*tindere a procesului infectios endotimpanic. ;cest fapt este verificat de aparitia frecventa o otopatiilor la sugar si copilul mic unde tesutul mi*omatos submucos se gaseste din abundenta. Bot acest fapt e*plica si cronicizarea cu usurinta a otopatiilor acute aparute la aceasta v,rsta.( ) B' Factorii modi(icabili sunt repre)entati de:

(. 8ngri7irea copiilor n colectivitati ( crese, gradinite) datorita contactului prelungit cu alti copii. ). <amilii numeroase n care mai e*ista un copil cu otita. #. Conditii socio%economice precare, n special daca implica starea proasta de nutritie% 3. Malnutritia . <umatul pasiv % sugarii e*pusi fumului de tigara dezvolta mai frecvent infectii ale urechii medii dec,t sugarii care nu sunt e*pusi la aceasta no*a. 8n plus, infectiile urechii la copiii e*pusi la fumul de tigara au o evolutie mai lunga. 2. ;limentatia la biberon % sugarii alimentati artificial( cu biberonul) sunt mai predispusi la a dezvolta infectii ale urechii medii dec,t sugarii alimentati natural (la s,n). =iscul de a dezvolta o OMS la sugarii hraniti artificial este si mai mare daca primesc alimentatia n pozitie orizontala ( pozitia corecta este cea verticala). +. Sezonul rece % datorita frecventei crescute a racelilor si infectiilor tractului respirator superior. 4. Corpii straini % intubatia nazotraheala, alimentatia pe sonda nazogastrica /. <olosirea suzetei % creste riscul de aparitie a unei infectii otice. ($. 6ozitia nclinata la dormit. E*ista 3 gupe de copii cu susceptibilitate crescuta pentru OMS" Copiii nascuti prematur. Copiii ai caror parinti prezinta un teren familial allergic. 4

 Copiii care prezinta antecedente de reflu* gastro%esofagian. Copiii ce au dezvoltat otite ce au afectat ambele urechi nca din primii ani de viata. FI&IO*A!OGENIE Crechea medie face parte dintr%un sistem anatomo%functional ce cuprinde fosele nazale, nazofaringele, trompa lui Eustachio si celulele mastoidiene. <iecare dintre acestea sunt acoperite de un epiteliu de tip respirator alcatuit din celule ciliate, celule secretoare de mucus si celule ce pot secreta imunoglobuline.(#) 1intre aceste structuri, casuta timpanului si celulele mastoidiene sunt, n mod fiziologic, sterile. ;gentul patogen microbian poate invada urechea medie pe 3 cai" (. ). #. 3. (. pe cale tubara pe cale hematogena pe cale e*terna pe cale limfatica 6e cale tubara

Brompa lui Eustachio ndeplineste n mod fiziologic # roluri ma7ore" % de ventilatie sau de echilibrare a presiunii ntre faringe si urechea medie, mentin,nd n aceasta o presiune usor negativa0 % de protectie fata de secretiile nazofaringiene si de cresterile de presiune de la acest nivel0 % de drena7 al secretiilor din urechea medie catre nazofaringe.(#) ;ceste functii sunt realizate prin intermediul muschiului tensor al valului palatin, principalul dilatator activ al trompei. >a copii n general functia ventilatorie a trompei este mai proasta n cpmparatie cu adultii. >a ea se adauga si faptul ca trompa este mai scurta, mai orizontala si are un support cartilaginous mai redus. Boti acesti factori cresc frecventa OMS la copii.(#) Cele mai multe cazuri de OMS se datoresc, nsa, unei disfunctii ale trompei lui Eustachio, disfunctie care poate apare n urma unei obstructii mecanice (e*"anomalii morfologice, hipertrofie adenoidiana, neoplasme, inflamatie, infectie, alergie)sau poate fi de natura functionala (ca urmare a afectarii inervatiei muschiului tensor al valului palatin). ANA!OMIE *A!O"OGI$+ Modificarile anatomo%patologice intereseaza tesuturile tuturor sectoarelor urechii mi7locii" trompa, casuta timpanica, aditusul, antrul si grupurile celulare mastoideine. 8n faza initiala, presupurativa, leziunile sunt cele caracteristice inflamatiei banales h!peremia, congestia si ngrosarea mucoasei, dilatasia vasculara si prezenta de serozitate la suprafata. Microscopic se constata o infiltratie leucocitara a corionului mucos, fara modificarea epiteliului. ;ceste leziuni pot fi foarte pronuntate la nivelul 5

trompei, a carei mucoasase tumefiaza si, prin hipersecretia produsa de iritatia glandelor, contribuie la agravarea focarului otic. 8n faza mai avansata a bolii, epiteliul este distrus partial sau total, mucoasa prezinta o puternica ngrosare, secretia seroasa devine net purulenta, creste n cantitate, form,nd un adevarat Aabces caldA al casutei timpanice. 8n alt stadium, procesul lezional cuprinde at,t straturile epiteliale c,t si scheletul con7unctiv al membranei timpanice pe care o mpinge nspre conduct si n ultima instantao perforeaza, asigur,nddrenarea abcesului. Cneori, destul de rar, procesul infectios se localizeaza numai la o anumita portiune a cutiei timpanice, realiz,nd forme circumscrise, nchistate de otite, dintre care merita sa fie mentionate Atubo%mezo%timpanitaA si Aepi%retro%timpanitaA( studiate n amanuntime de scoala sovietica) 6uroiul present n toate compartimentele urechii mi7locii, la nceput are aspect seros sau sero%sanguinolent, mai t,rziu net purulent, de culoare galben%verzuie ca sa devina, spre sf,rsitul bolii, mucos, filant, dispar,nd o data cu vindecarea otitei. Cantitatea lui variaza de la caz la caz n functie de natura si virulenta microbiana si de reactia organismului. O data cu oprirea supuratiei n ma7oritatea cazurilor perforatia timpanica se nchide datorita regenerarii preliferativea tesuturilor ei marginale. C,teodata, din cauza tulburarilor trofice, sau a distrugerii massive a membranei provocata de procesul infectios, perforatia devine definitiva0 alteori, n cursul regenerarii se produc n cutia timpanica bride adezive ntre osicioare, ntre timpan si promontoriu, cu consecinte functionale nefavorabile.( ) DIAGNO#!I$ DIFEREN IA" 8n stabilirea diagnosticului de otita medie acuta supurata trebuiesc ndepartate urmatoarele suspiciuni de diagnostic" otita e*terna otita cronica acutizata mastoidita traumatisme ale urechii afectarea articulatiei temporo%mandibulare rinofaringita acuta adenoidita acuta corpi straini n conductul auditiv e*tern lichid restant dupa o spalatura a urechii tonsilita dureri dentare sinuzita febra pedriatica

 (barotrauma)

trauma

datorata

schimbarii

bruste

presiunii

barometrice

8ntr%o otita medie supurata, sugarii pot prezenta, pe l,nga febra si leucocitoza, convulsii, fotofobie, varsaturi, semne de iritatie meningeana. ;ceste simptome pot fi nt,lnite si n alte boli ca" infectii gastrointestinale, meningita cerebrospinala, gripa, care pot coe*ista cu otita sau nu. Membrana timpanica eritematosa (semn principal n otita medie supurata) poate apare si n alte conditii cum ar fi" nfectie virala a tractului respirator superior, ncercarea de ndepartare a cerumenului, pl,nsul copilului, stranut, rinoree sau febra. B=;B;MEDB Bratamentul otitei medii supurate poate fi medical (cu antibiotice si medicatie simptomatica) sau chirurgical (timpanocenteza sau miringotomoie). :indecarea otitei medii supurate poate avea loc, nsa si n absenta administrarii antibioticelor ca urmare a perforatiei timpanului cu drena7 spontan al cavitatii urechii medii. ;ceasta era evolutia naturala a otitei medii acute n era preantibiotica si sunt autori care afirma si n prezent ca apro*imativ #$& dintre otitele medii supurate s%ar putea vindeca spontan (-ervai* ;., (//3). ()) 8n prezent e*ista sustinatori care recomanda abtinerea de la terapia cu antibiotice la pacientii cu otita medie acuta n conditiile unei supravegheri atente, sub deviza Aasteapta si veziA. 8n ciuda acestor sustinatori consensul general ram,ne ca antibioticele sunt terapia de prima intentie n otita medie supurata pentru # motive bine ntemeiate" (. dupa instituirea terapiei cu antibiotice s%a remarcat o scadere marcata a complicatiilor supurative ale otitei0 ). medicii nu pot prezice cu siguranta care pacienti vor dezvolta complicatii0 #. studiile au demonstra ca utilizarea antibioticelor mbunatateste starea pacientilorsi n faza initiala si n faza finala a otitei medii acute. 8n plus, n absenta utilizarii antibioticelor e*ista un risc ma7or de vindecare cu sechele, de aparitie a supuratiilor cronice (otice sau otomastoidiene), precum si riscul grav de aparitie a supuratiilor endocraniene (#& din cazuri). =ecent, au fost aduse n discutie unele reguli pentru utilizarea antibioticelor sub auspiciul a doua agentii ale guvernului SC;" Centers for 1isease Control and 6revention si ;genc! for 'ealth Care 6olic! and =esearch. 6rima a publicat 2 principii pentru utilizarea adecvata a antibioticelor, n ncercarea de aduce unele beneficii sanatatii publice si de a realiza o terapie responsabila, n vederea minimalizarii selectiei de tulpini bateriene rezistente n comunitate. ;ceste principii se gasesc sub numele de Aprincipii pentru utilizarea 7udicioasa a antibioticelor n tratamentul otitei medii acuteA si sunt urmatoarele" Clasificarea episoadelor de otita medie ca otita medie acuta sau otita medie seroasa0 ;ntibioticele sunt indicate n tratamentul otitei medii acute, totusi diagnosicul necesita semne de secretie a urechii medii si semne sau simptome de boala acuta locala sau sistemica0 7

 Otita medie acuta necomplicata poate fi tratata timp de % + zile cu antibiotice la anumiti pacienti, mai mari de ) ani0 ;ntibioticele nu sunt indicate pentru tratamentul initial al otitei medii seroase0tratametul poate fi indicat daca secretia persista mai mult de # luni0 6ersistenta otitei medii seroase dupa tratamentul pentru otita medie acuta este cunoscuta si nu necesita un nou tratament cu antibiotices 6astrarea antibioterapiei n scop profilactic pentru a controla recurentele otitei medii acute.(/) Cn ghid clinic practic publicat recent de ;merican ;cadem! of 6ediatrics (;;6) si ;merican ;cadem! of <amil! 6h!sicians (;;<6) ofera recomandari privind alegerea ntre antibioterapie initiala sau observatie fara antibiotice bazate pe v,rsta copilului, diagnostic de certitudine si severitate a afectiunii (;;6, )$$3). 1iagnosticul de certitudine este asigurat de prezenta a # criterii" debutul acut al simptomelor, prezenta unei secretii n urechea medie si semne ale inflamatiei urechii medii. 1iagnosticul incert este definit prin absenta unuia sau mai multor criterii din cele # enumerate. ;fectiunea severa este definita prin otalgie moderata spre severa sau febra mai mare sau egala cu #/EC. ;fectiunea putin severa are otalgie medie si temperatura mai mica de #/EC. 8n functie de v,rsta administrarea antibioterapiei se face astfel" % Copiii mai mici de 2 luni trebuie sa primeasca antibiotice pentru otita medie acuta indiferent de gradul de certitudine al diagnosticului sau de severitate a starii lor. % Copiii cu v,rste cuprinse ntre 2 luni si ) ani trebuiesc tratati cu antibiotice c,nd diagnosticul este sigur sau afectiunea este severa. 6entru cei cu diagnostic incert sau cu afectiune mai putin severa o observatie periodica la 34 % +) ore este acceptabila. ;ntibioterapia ar trebui nceputa daca simptomele si semnele persista sau se agraveaza. % Copiii mai mari de ) ani ar trebui sa primeasca antibiotice n cazl unui diagnostic cert sau afectiune severa. ;cei cu un diagnostic incert sau afectiune mai putin severa pot fi observati initial fara antibiotice . % >a copiii mai mari de 2 luni abtinerea antibioterapiei pentru 34 de ore este o tendinta n crestere n cazurile mai putin severe. O modalitate recomandata este administrarea picaturilor analgezice, analgezice pe cale orala si prescrierea unui antibiotic doar dupa 34 de ore daca nu are loc o mbunatatire a starii clinice. (4) Bratamentul antibacterian al otitei medii acute vizeaza o serie de obiective" o Clinice" disparitia rapida a simptomelor acute0 scurtarea duratei e*istentei e*udatului n urechea medie0 prevenirea complicatiilor otitei medii acute0 o Microbiologice" sterilizarea infectiei, eliminarea antigenelor bacteriene0 o ?munologice" dezvoltarea uni imunitati locale si sistemice. 8n alegerea celui mai adecvat tratament antibacterian se recomanda sa se tina cont de urmatoarele (Fafetzis 1;, (// )" a). 6revalenta relativa a germenilor cauzali, inclusiv de unle particularitati legate de v,rsta sau aria geografica0

b). Sensibilitatea la antibiotice a germenilor respectivi n aria geografica considerata0 c). Concentratiile de antibiotic atinse n e*udatul din urechea medie, n raport cu concentratiile minime inhibitorii (M?C) pentru fiecare dintre germenii cauzali0 d). =ezultatele obtinute n cadrul unor studii clinice (inclusiv terapeutice) controlate, efectuate pe loturi mari de cazuri0 e). Costul comparativ al utilizarii diferitelor antibiotice active0 f). Sa se dea prioritate antibioticelor care pot fi administrate n mai putine prize zilnice, pentru cresterea compliantei terapeutice.()) E%O", IE 6,na la dezvoltarea medicinei moderne, otita medie supurata costituia o boala cu morbiditate si, uneori, chiar mortalitate mare prin complicatiile grave pe care le determina (meningo%encefalita, septicemie auriculara cu sau fara tromboza sinuso% 7ugala si altele). 1easemenea, durata evolutie bolii era mult mai lunga (n medie 2 saptam,ni) fiind mpartita n # perioade dupa cum urmeaza" % stadiul (, cu o durata de cateva ore p,na la 2 % 4 zile % se termina cu perforatia spontana sau paracenteza terapeutica0 % stadiul al ) lea , cu o durata de ) saptam,ni % era stadiul supuratiei propriu%zise0 % stadiul al # lea, cu durata de ( saptam,na % era procesul de vindecare. :indecarea perforatiilor timpanice se facea n destul de multe cazuri cu cicatrici n care aveau loc depuneri calcaroase, ce se observau la e*amenul otoscopic ulterior. ;lteori se formau cicatrici vicioase cu aderente interosiculare sau ntre timpan si promontoriu, care prin imobilizarea aparatului de transmisie a undelor sonore , produceau o accentuare a hipoacuziei.( ) 8n zilele noastre, c,nd antibioticele sunt la ndem,na oricui si acopera spectre din ce n ce mai largi de agenti microbieni, otita medie nu mai reprezinta o boala cu morbiditate si mortalitate ridicata. Evolutia naturala a bolii este , n apro*imativ 4$& din cazuri spre vindecare, chiar n absenta administrarii terapiei antibiotice. Oricum, orice otita trebuie supravegheata p,na la vindecare. criteriilesunt" disparitia semnelor, a febrei si a durerii si normalizarea timpanului.(() >a grupele de vrsta cu risc crescut de dezvoltare a complicatiilor se prefera totusi instituirea terapiei antibiotice chiar din momentul punerii diagnosticului. 6erforatia timpanului, fie spontana, fie artificiala de cele mai multe ori se vindeca complet, fara sechele si fara perturbari functionale (tulburari de auz). 8n cazurile favorabilereliefurile apar ntr%o saptam,na, iar coloratia revine la normal n ( % )$ de zile.(()

O problema cu care s%au confruntat si medicii din trecut si cei de azi este reprezentata de acele otite a caror evolutie este mascata de tratamentul cu antibiotice. 8n aceste situatii este ngreunata efectuarea unui diagnostic rapid si corect deoarece, aspectul timpanului devine nselator, nereusind sa traduca cu fidelitate starea de fapt din casa timpanului.(3) Cele mai multe probleme le ridica nsa, otita medie supurata cu germeni multirezistenti. 8n astfel de cazuri, evolutia poate dura foarte mult, creste predispozitia pentru aparitia complicatiilor, cea mai frecventa fiind cronicizarea otitei. Otita medie supurata a sugarului are o evolutie deosebita de cea a adultului, prin prezenta n casa timpanului a tesutului con7unctiv embrionar, care se mentine mai multe luni dupa nastere si care reprezinta un mediu foarte prielnic pentru microbi. 8n 7urul aditusului si antrului se afla un tesut spongios si dehiscentan masivul facial, elemente prielnice pentru e*tinderea infectiei. Brompa, mai scurta si mai larga la sugar, permite patrunderea alimentelor n timpul varsaturilor si deci a infectiei n casa.(2) *ROGNO#!I$ Cu o terapie antibiotica eficienta, semnele sistemice ca febra si letargia ar trebui sa dispara mpreuna cu durerea locala n 34 de ore. Secretiile urechii medii si pierderea auzului de transmisie pot persista dupa terminarea terapiei, si p,na la +$& dintre copii pot prezenta secretii dupa (3 zile, $& la ( luna, )$& la ) luni si ($ & dupa # luni de la terminarea terapiei. (/) Copiii cu mai putin # episoade de otita medie acuta sunt de # ori mai predispusi sa necesite doar o singura cura de antibiotice dec,t copiii care dezvolta otita edie acuta n lunile calde. 8n ma7oritatea cazurilor persistenta secretiei n urechea medie poate fi observata numai fara terapie antibiotica0 totusii o a doua cura din acelasi antibiotic sau un medicament cu un alt mecanism de actiune pot asigura preventia recaderilor nainte de rezolutie. 6ierderea auzului asociata episodului supurativ de otita medie poate fi recuperata. *ROFI"A-IE sI *RE%EN IE Masurile generale de preventie a aparitiei otitei medii supurate sunt" evitarea pe c,t posibil a instalarii inflamatiei cailor aeriene superioare la copil0 daca totusi copilul dezvolta o astfel de infectie % tratarea corespunzatoare a ei0 unii autori recomanda Acalirea copiluluiA0 se recomanda alimentarea naturala a sugarilor (de preferat alaptarea la s,n sa se faca n pozitie verticala)0 evitarea e*punerii copiilor la fumul de tigara0 evitarea patrunderii apei n urechi0 n general, se ncearca ndepartarea tuturor factorilor favorizanti pentru aparitia unei otite medii supurate.

10

11