EFECTEADVERSELAMEDICAl\1ENTE

Dupa mecanismul de produeere, reactiile adverse la medieamente pot ii

clasificateastfel:
L Efeeteletoxiec eu simptomesimilareeelordinsupradozare
2. Idiosineraziile
" Alergiile(reaetiiimunologieelamedicamente) .J.
4. Imaturitatea enzimatiea a unor funetii a lU10r strueturi
anatomieealenoului naseut
5. Mutageneza
6. Carcinogeneza
7. Teratageneza
8. Efectelesecundareintimpultratamentuluiinfectiilor
9. Obi?Duinta, dependenta, addietialamedicamente
10. Tolerantalocalaamedicamentelor.
1. Efectele toxice cusimptomesimilarecelordinsupradozare
Suntefecteadversecaraeterizateprinposibilitateadeaseproducelaoriceam,
daes. dozaestesufieientdemare.
Antibioticele aminoglicozidice pot produce smditate la toti oamenii dar,
pentru aceasta doza, smditatea se produce sau nu, in flmctie de sensibilitatea
individuala (expresie a variatiei biologice), care uu poate fi. masmata anterior
tratamentului.
Toleranta este individualafata. de efectele toxice in general, persoana
puta-nd prezenta sensibilitate exccsiva fata de unele medicamente sensibilitate
redusafatade altele.
Partial, aceasta S-aJ. datora deosebirilor individuale In etapelor
faI1.11aCocinetice.
2. Idiosincraziile
Idiosincrazia constain unorreactii particulareale organisl11ului la
medieamente, obtinute prin exagerarea sau seaderea unOI' efecte ClU10seute sau prill
aparitialmorefectedeoscbite:
a) efeeteanoffi1al delungl alemedicamentului
Suecillilcholina este un curarizant, ell efect de foarte sCUlta durata, inaetivat
rapid, prin hi droliza, sub aetilU1ea enzimei Acilcholin-aeilhidrolaza
(pseudocholincsteraza) dinplasma din ficat. Un numar foalte mic de bolna'li
revin din curarizare decat dupa eate\7a are. La enzima este atipica. are 0
afinitate de peste 100 ori mai mica pentru Succinilcholina deeM enzima normalti.
Transmiterea anomaliei estede tip autosomalautonom.
b) crestereasensibilitatiila aentii fannacoloQ:ici
LIndehemoglobinediferade cele normale prin substituirea Ul1ui aminoacid cu
altul sal! prinfaptul ca. au4lanruri p. inloc de douaa. $i doua IJ.
Acesteanomalii au detenninare genetica.
Eritrocitelerespectiveauviara mal scmts. $i se lizcazR fom1e In contacteu
medicamentelemethemoglobinizante.
3.2. Reactii imunologice compJement- dependentc ~ prin urmare, implicii
participarea unor anticorpi de tipul 19G say 19M. Anticorpii se fixeaza pe celulele
circulante ale sal1geluL determinand liza complement- dependentii.
Aceste medicamente pot induce sinclroame autoimune:
Lupus eri/ematos sistemic (Hidralazina. Proeainamida, Clorpromazina,
beta- bloeantele, Fenitoinul, HIN, D-penicilamina);
Anemie hemolitica autoimuna (Metildopa. L-Dopa. Acidul mefenamk);
Miastenie (Trimetacliona, D-penicilamina);
PUT1JUra trombocitopenica (Chinidina).
Alergia la Insulina poate fi mediatii ~ de Ae tip IgG [235].
3.3. Reaetii la medicamente. exemplifieate prin boala serului, care impliea
eomplexe imune eontinand IgO sau IgM si vaseulite multisistemice eomplement-
dependente.
Mal1ifestarile cliniee ale bolii serului euprind: eruptii eutanate urticariene,
artralgii sau artrite, limfadenopatii $i febra. Reactiile sistemiee apar dupa 6-12 zile, de
obieei dupa ce medicamentul implicat a fost eliminat.
De asemenea, medicamentele pot induce vasculite imune, cum ar fi eritemul
multifonn.
Sindromul Stevens Johnson este cea mai severa fonna de manifestare a
reactiilor imunologice de tip III $i include: eritem multifonn, artrite, nefrite, lezilll1i
ale SNC ~ miocardite. Acest sindrom este detemunat cel mai frecvent de
sulfonamidele chimioterapice, diureticele de ansa (Furosemide), diureticele tiazidice
(llidroclorotiazida) , iar dintre inhibitorii de enzime de conversie a Angiotensinei II,
Captopril.
Substantele care pot determina reactii imunologice de tip III sunt:
sulfonarnidele, penicilinele, thiouracilul, anticonvulsivantele, iodurile, Captopril.
3.4. Reactiile mediate celuJar, care apar in timpul administriirii locale a
medicamentelor (de exemplu, dennatitele de contact).
Multe medicamente pot detennina reactii pseudoalergice [235]. Astfel, ele
pot induce eliberarea de mediatori ai anafilaxiei din mastocite sau bazofile1e
circulante, prin mecanisme neil11lUlologice. De;;i nu este implicata productia de IgE,
simptomele anafilaxiei ~ reactiiJe anafilactoide sunt identice. SUbstanteJe active care
pot detennina reactii pseudoalergice sunt reprezentate de: substanfele de contrast
iodate, in special jormele ionice, addul acetilsalicilic ~ alte antiinflamatoare
nesteroidiene, curara derivafii siii, analgezicele opioide, mule anestezice locale.
Cauzele datoritii carora aceste reaetii pseudoaJergice (cum ar fi: lUiicaria
neimunoJogica $i reac!iile anafilactoide) se manifesta numai la 0 parte a populatiei,
sunt necunoscute.
Au fost elaborate strategii pentm siguranta administriirii medicamentelor care
determina reaqii pseudoalergice. AstfeJ, este foarte important, de exemplu,
pretratamentuJ cu antihistaminice anti-H] ~ anti-H
2
~ Cll GCS. la pacien!ii care
reactioneaza 1a substantele de contrast iodate. De asemenea, se e"vita administrarea de
acid acetilsalicilic sau de alte antiintlamatoare nesteroidiene, la pacientii susceptibili.
Unii autori recomanda chiar desensibi1i::area orala la acid acetilsalieilic [235].
coloranti azoici (de ex., dimetilaminoazobenzenul);
nitrosaminele;
uretanul;
substanle alchilante $i arilante, etc.
Cancerul (neoplazia) esk 0 proliferare celulara neingradita ~ i metastazanta, a
unoI' celule somatice ce au suferit transformari caracteristice numite de tip malign,
proliferare ce nu mai poate i controlata de mecanismele ce limiteaza r e ~ t e r e $i
diviziunea in tesuturile diferentiate.
Cancerizarea poate fi mmarea uneimutatii somatice, deoarece agentii
mutageni au $i actiune cancerigena, tot astfel dupa cum multe substante cancerigene
au $i aqiwle mutagena. Cancerigenele pot avea $i aqiune teratogena.
In legalma cu mecanismul de actiune 31 substantelor cancerigene, exista mai
multe ipoteze:
-legarea covalenta la ADN;
-alchilarea san arilarea constituientilor celulari;
-deletii cromosomiale - in momentul cancerizarii, celula inceteaza sa mai
fabrice unele dintre proteinele pe care Ie producea nonnal; de aici, apare ipoteza di
unele cancerigene ar actiona prin impiedicarea functiei sau producerii moleculelor cu
rol de represori $i derepresori ai transcriptiei codului genetic.
Locul de actitme al substantelor cancerigene este diferit:
-la locul de aplicare al substante1or, pe piele (de ex: producerea de epitelioame
-la aplicare pe piele, $i de sarcoame -la injectarea s.c.);
-cancerigene ce aqioneaza pe anumite organe sau sisteme, indiferent de calea
de administrare (de ex, 3-metil-colantrenul, amestecat in dieta $obolanilor, produce
cancer mamar).
Tumorile pot :fi produse de cancerigenul administrat sau de metabolitii lui.
Diferenlele de specie $i rasa in susceptibilitatea la unele cancerigene sunt datorate
capacita.tii diferite de metabolizare, inactivare $i eliminare.
Un aIt factor 11 reprezinta constitutia genetica: unele tonne de cancer apar mai
frecvent in anumite famiEi; la gemenii monozigoli se intaJnesc mai frecvent callcere
de acela$i tip, decat la ceilalti flati.
Honnonii necesari troficitatii unui organ pot stimula $i cre$terea tumorilor
organului respectiv (de ex., Testoste1'onul stimuleaza canceruI de p1'ostata); 0
stimulare hormonala prelungita poate duce la cancerizarea organului tinta (ex:
stimula1'ea prelungita a tiroidei, prin hormollul tireotrop).
In canceml indus chimic se deosebesc doua faze:
a) initierea: 0 modificare celulara ireversibila, necesara, dar nu suficienta
pentru a produce cancerul; unele substante, cum ar fi Uretanul, produc
llumai initierea;
b) promovarea: substalltele promotoare singure nu procluc cancer, dar i'l
produc acolo unde initierea a fost efectuaHi in prealabil (de ex, uleiul de
croton).
Exista hidrocarburi cancerigene ce produc 3ta! initierea, cat $i promovarea.
7. Teratogelleza
Agentii ([lctorii) cmoe pot produce m10malii In cursul dezvoltarii prenatale,
sunt:
a) carenta unoI' factori de nutrilie (de ex: vitamine):
b) radiatiile ionizante;
c) unele virusuri (de ex, virusul rubeolei):
Cauzeleobisnuintei potfi:
Modificare in fam1acocinetica l11edical11entului (de ex, 0 l11etabolizare mai
rapida.. prininduqieenzil11atica);
Scac1erea numarului de receptori sau trecerea lor dintr-o forma in activa intr-
una inactiv3 (de ex. scaderea numarului de receptori la Insulina in
hiperinsulinemie);
Reaqii hOl11costatice ce antagonizeaza efectul unui medicament (de ex,
reglarea secretiei de hormon tiroidian prin nivelul cOllcentratiilor plasmatice
aleacestuia);
Mecanismenecunoscute.
se poateproduce inegal pentrudiferitele efecte ale unei substante.
De exemplu, la opiacee, obi$llUinta se produce pentru majoritatea efectelor, dar nu
pentruefectulintestinaLconstipatianecedand,inc1iferentdedurataadministrarii.
Tahifilaxia este0 cese instaleazarapid.
Mecanismeleimplicatepotfi:
a) depletia depozitelor de mediatori intr-un 1'itm mai rapid decat eel de
refacere(deex,tahifilaxialaEfedrina);
b) depolatizarea: dozele crescatoareprogresive de Achdaustimularetotmai
puternica a st1'ucturilor sensibile, dar peste 0 anumita doza, actiunea
dispare$i stimulat'eanusemaiproduce, oricatS-al' mari doza(motivuleste
mentinerea mel11branelor celulelor reactive in stare de depolarizare
continua);
c) l11ecanism necunoscut,deex,intahifilaxiilela Histalnina,nitriti.
Dependenta. 0 serie de substante, inhibitoare sau excitatoare ale SNC, pot
indepmastaripsihice neplacute,potprovoca0 senzatie debtmastat'e psibica fizica
sau cre!?terea acestei senzatii, daca ea exista in prealabil, pana la atingerea starii de
euforie. FenomenulsepoateproduceatatlaOalnelU boll1avi, cat laoaITIeru sanat0i>i.
Eufhria este0 staresubiectivaplacuta,incareindividul se simtesatisfacutsub
aspect fizic i>i psihic, de propriasaperSOat1a i>i netulburat sau deplin satisfacut de tot
ceeaceil inconjoara.
Substanteleeuforizanteadministraterepetat,potproduce,laanumiteperSOal1e,
in fLillctie de particularitatile psiluce, starea generala a sanatatii de factOlii de
mediu, stari de fannacodependenta. In instal areaunci stari de farrnacodependenta, se
deosebesc doua etape: instalarea dependentei psihice, urmata de instalal'ea
dependenteifizice.
Dependenfa psilticii se caracterizeazaprin:
a) senzatia unei cerinte(care este foarte puternica, dar nu al'e cat'acter irezistibil)
deaconsumaprodusulrespectiv,pentruaobtine0 starede bunadispozitiesau
pentru a indepihta proasta dispozitie instalata la intreruperea consumarii sau
dinaltemotive.
b) tendintade a dozaconsumataestelimitatasauabsenta;
c) dependenta psihica nu este insotita de 0 dependenta fizica, iar consumul
produsului, fata de care persoana este dependenHi psihic. poate fi intrerupt,
rura a se produce 0 suferinta somatica. dar pot exista, pentru dUl'ate variabile.
uneledificultati psihice,cefa]ee,in50mnii;
d) efectele nocive, ciind exista. privesc pe dependent (de ex. in cazul tutunului),
daruneori(in cazul halucinogenelor),potfi comise aeteantisociale.
Dependentele psihice cele mai frecvent intalnite sunt la tutun, cafea sau aIte
lIauturi care contin cafeina. Pe scara mai 111ica sunt consumate amfetaminele
halucinogenele marijuana. LSD, etc.).