Rzboiul valutar: combatani, victime i strategii

Rzboaiele valutare sunt unul dintre rezultatele cele mai distructive i de temut n economie internaional. rzboiul valutar urmtoare ar putea duce la o criz mai ru dect panica din 2008. Zvonuri recente despre devalorizare a dolarului, planuri de salvare din Grecia i rlanda, precum i manipularea monedei c!ineze sunt indicatori ai con"lictului n cretere.

Poate nimeni nu l-a mai aratat atat de evident cu degetul ca brazilianul Mantegna, insa razboiul valutar este o realitate de ani de zile, inca dinainte de inceputurile actualei crize economice din 2008, iar miza sa este suprematia pe graficul exporturilor mondiale si, mai nou, iesirea din recesiune cu ajutorul unor exporturi mai competitive. Bancile centrale si-au asumat misiunea de a devaloriza propriile monede pentru a-si face marfurile mai atractive la export si a descuraja importurile, Bancile centrale au cumparat titluri emise de propriile state sau de cele din aria lor de actiune cazul Bancii !entrale "uropene, care initial a justificat aceasta prin intentia de a sustine #recia, Portugalia sau $pania in fata speculatorilor internationali ce atacau euro%&

Devalorizarea monedei americane confirma temerile privind un razboi valutar in care competitorii SU incearca sa previna aprecierea monedelor lor, pentru a!si mentine competitive e"porturile in aceste vremuri dificile pentru economia mondiala# !u un dolar slab, exportatorii din 'merica devin mai competitivi decat concurentii lor din restul lumii, astfel ca guvernele incearca din rasputeri sa impiedice aprecierea monedelor lor. 'mericanii acuza partea c(ineza de )manipularea* monedei nationale, pentru a o tine la o valoare cu 2+, mai mica decat cea reala, adusa de puterea economica a unei tari care, a detronat -aponia de pe locul doi intre primele economii ale lumii. 'mericanii .ncearc/ s/0i conving/ pe c(inezi s/-1i aprecieze moneda, f/c2ndu-le o ofert/ 1ocant/ pe filiera B/ncii Mondiale. Pre1edintele acesteia a propus !(inei s/-1i preg/teasc/ moneda 3uan-ul% pentru o pozi4ie c(eie 5.ntr-un co1 de valute cu rol de rezerv/ interna4ional/) care s/ ia 5locul unui sistem financiar bazat pe dolar). $arile sc%imburi comerciale s-ar putea derula, .n viitor, mai degrab/ .n 3uani dec2t .n dolari $6' sau .n euro, iar americanii nu s-ar sup/ra - las/ s/ se .n4eleag/ 7obert 8oellic9.

$ugestia pre1edintelui B/ncii Mondiale ascunde de fapt vec(ea presiune occidental/ asupra !(inei de a accepta aprecierea 3uan-ului. r/zboiul mondial valutar, care se poart/ .ntre marile monede ale lumii 1i, mai ales .ntre dolar, euro, &uan# &enul 'aponez a pierdut prim planul ca urmare a dezastrului seismic 1i nuclear de anul trecut. :oat/ lumea 1i orice 4ar/ caut/ s/-1i sus4in/ cre1terea economic/ inclusiv printr-o moned/ mai ieftin/ fa4/ de celelalte, .n m/sura .n care deprecierea monedei na4ionale nu pune .n pericol alte ec(ilibre macroeconomice, precum infla4ia !riza a stricat .ns/ ec(ilibrele, iar criza datoriilor statelor occidentale le ruineaz/. ;i, mai nou,

dezec(ilibrele pun .n pericol inclusiv stabilitatea politic/ a guvernelor 1i c(iar a lumii .ntregi.!(ina este acum .n stare s/ cumpere 4/ri .ntregi prin ac(izi4ia datoriilor acestora. <ar !(ina nu dore1te sau nu este preg/tit/ inclusiv politic% s/ scad/ puterea unuia dintre motoarele cre1terii sale economice uluitoare. = moned/ ieftin/ .nseamn/ exporturi mai valoroase, deci mai multe resurse de dezvolatare. mai presupune ca 5banii poporului) c(inez > remnimbi, sau 3uanii% s/ devin/ o valut/ puternic/, .n care s/ se fac/ marile sc(imburi comerciale ale lumii. 'r fi recunoscut/ .nclusiv pe ?all $treet. 'r trebui, .ns/, s/ se aprecieze considerabil fa4/ de celelalte monede .n care se fac cov2r1itoarea majoritate a sc(imburilor comerciale ale lumii, dolarul 6$', euro, 1i alte dou/ sau trei. <eprecierea acestora fa4/ de 3uan ar conduce la cre1terea exporturilor occidentale pe uria1a pia4/ c(inez/. =dat/ cu cre1terea exporturilor occidentale .n !(ina s-ar mai diminua 1i pierderile =ccidentului ca urmare a uneia din efectele secundare ale cre1terii c(ineze@ explozia falsurilor. 7ecuperarea economic/ a "uropei a depins foarte mult de exporturile c/tre pie4e emergente mari, precum !(ina. =dat/ cu aprecierea euro fa4/ de dolar 1i monedele altor parteneri comerciali, bunurile europene devin mai scumpe, iar sursa de cre1tere economic/ ar putea s/ dispar/.

'ten4ion/rile Mood3As 1i $BP, c/ $6' este expus/ riscului reducerii ratingului C sunt toate elemente de natur/ a aduce atingere statului 6$<, de moned/ global/ de rezerv/. Prin consecin4/, 1tirbesc pozi4iei $6', de cea mai mare putere global/. <ominiDue $trauss Ea(nn ,6n reformator ale c/rui obiective declarate .nc/ de la numirea .n func4ie au fost cre1terea rolului 1i implic/rii FMG pe plan interna4ional, 1i sc(imbarea raportului de for4e .n cadrul respectivei instu4ii, prin cre1terea influen4ei economiilor emergente. "l f/cea astfel referire la faptul c/ toate marile b/nci centrale din .ntreaga lume se aflau .ntr-o curs/ a reducerii dob2nzilor c(eie 1i a injec4iilor de bani .n pie4e )Duantitative easing*%, al c/ror efect direct era cre1terea competitivit/4ii la export 0 1i deci stimularea industriei auto(tone, .n detrimentul industriilor similare din celelalte 4/ri. 6lterior, la $ummit-ul #20 de la Hondra, din 2 aprilie 200I, $6' cedeaz/ presiunilor f/cute de restul lumii, 1i accept/ ca FMG s/ emita <$:-uri .n valoare de 2+0 de miliarde de dolari, care s/ fie injectate .n economia global/. Jn linii mari, prin respectiva decizie, liderii celor 20 cele mai puternice economi ale lumii, d/deau practic FMG puterea de a crea proprii bani, Prin urmare, decizia luat/ .n cadrul #20, 1i pus/ ulterior .n practic/ de FMG, era un semnal c/ moneda global/ este pe cale de a se na1te. 6n lucru de natur/ a-i .ngrijora pe americani. 'sta pentru c/, dup/ trecerea <$:-ului de la statutul de moned/ de cont 0 la cel de moned/ de sc(imb C. distan4a p2n/ la statutul de moned/ de rezerv/ global/ C 1i detronarea dolarului de pe acest loc se scurta semnificativ. Mai ales c/, doar c2teva luni mai t2rziu, ideea unei monede globale a fost repus/ 1i mai serios .n discu4ie la $ummit-ul #8 de la HA'Duila Gtalia%, din 8 iulie 200I.

'tunci 7usia a .mpins lucrurile 1i mai departe, spun2nd c/ noua moned/ global/ ar trebui s/ fie efectiv b/tute, 1i s/ nu fie doar o moned/ virtual/. <mitr3 Medvedev a venit atunci cu c2teva modele de monezi b/tute, pe care le-a pus pe mas/. 7"8"7K" JL P"7G!=H. Gar pozi4ia 7usiei are un sus4in/tor puternic .n oficialii de la Beijing. !(ina fiind este una dintre statele cele mai interesate s/ sparg/ monopolul dolarului ca moned/ de rezerv/ la nivel global, 1i s/ impun/ .n locul acesteia o alt/ moned/ de rezerv/. ;i asta pentru c/, .n prezent mai mult de jum/tate din rezervele valutare ale !(inei care sunt .n valoare de pu4in peste M.000 de miliarde de dolari 0 excluz2nd rezervele .n aur% sunt de fapt obliga4iuni emise de #uvernul $6' C denominate evidentN% .n 6$<. 'ltfel spus, 'merica a ajuns s/ de4in/ o datorie public/ aproape egal/ cu valoarea tuturor bunurilor 1i serviciilor produse de americani,. =rice sc/dere a valorii dolarului .ns/, care se tranfer/ 1i se reflect/ .n cre1terea pre4urilor m/rfurilor, mic1oreaz/ valoarea real/ a datoriei pe care $6' o are fa4/ de !(ina. 'stfel spus, at2ta timp c2t F"<-ul va continua s/ dea c/tre b/nci dolari cu .mprumut la o dob2nd/ cuprins/ .ntre 0, adic/ pe degeaba% 1i 0,2+, adic/ aproape pe degeaba%, 1i ca efect al politicilor de )Duantitative easing* C. dolarul se afl/ .ntr-un real pericol s/ se devalorizeze. 7/m2n2nd la exemplul !(inei, care de4ine mai mult de un sfert din obliga4iunile $6' aflate .n m2inile creditorilor non-americani, valoarea crean4elor acesteia se poate dilua v/z2nd cu oc(ii. Pierd .ns/ to4i aceia care-1i 4in economiile .n dolari .ncep2nd cu rezervele #uvernelor 1i ale B/ncilor !entrale 1i p2n/ la persoanele fizice obi1nuite%, pentru c/ economiile lor pierd din puterea de cump/rare.
Cele mai mari zece economii asiatice, mai ales China, au incercat, anul trecut, sa influenteze ratele de schimb ale propriilor monede, pentru a ajuta exportatorii, pe masura ce dolarul se deprecia, ca urmare a mentinerii unei rate aproape de zero de catre Federal Reserve si a achizitiei de bonduri, in valoare de 600 miliarde de dolari, intre noiembrie 2010 - iunie 2011.

#$porturile %!inei au "ost n valoare de &'(.) miliarde *+, n martie 20&2. %reterea e$porturilor a continuat s "ie o component ma-or spri-inirea %!inei de cretere economic rapid. #$porturile de bunuri i servicii reprezint ./,)0 din 1 23ul su.

Despre dolarul american 7ezerva Federativ/ din $6' nu imprim/ bani. Banii sunt crea4i .n momentul eliber/rii unor .mprumuturi de c/tre b/ncile comerciale sub form/ de credite. <e exemplu, eu am depus la depozit .n banc/ O00 dolari, O0 dintre ei au fost rezervai de c/tre banc/ i I0 au fost dai .n credit altei persoane. Jn rezultat, eu am O00 dolari, iar persoana care a luat credit are I0 dolari, .n total 0 OI0 dolari. 'stfel, banca care a dat credit, a creat bani noi.