Universitatea din Craiova Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

BUGETUL FONDULUI DE SOMAJ IN ROMANIA

Profesor Indrumator: Marcel Dracea

Studenti: Zanfir Cristina

Vladu Florentina Toma Gabriela Pistritu Giorgiana

Craiova 2013

1. Caracteristici generale

1.1. Definitia somajului

Somajul este o stare negativa a populatiei active disponibile, care nu gaseste locuri de munca, din cauza dereglarii relatiei dintre dezvoltatea economiei, ca sursa a cererii de munca si evolutia populatiei, ca sursa a ofertei de munca. In conditiile contemporane, somajul - este considerat ca un dezechilibru al pietei nationale, adica dezechilibru intre cererea globala de munca si oferta globala de munca. Acest dezechilibru reflecta un excedent al ofertei de munca fata de cererea de munca, avand niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade. El a inregistrat initial un caracter temporar, pentru ca in prezent sa fie permanent, fara sa excluda insa totul si definitiv existent unei stari de ocupare optionala a fortei de munca. Somerii sunt acele persoane din cadrul populatiei active disponibile, care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. In randul somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut, precum si noii ofertanti de forta de munca, ce nu gasesc unde sa se angajeze. In Romania, Legea nr. 1/1999, republicata datorita imbunatatirii stipulate in Legea nr. 86/1992, subliniaza ca somerii sunt persoanele apte de munca ce nu pot fi incadrate din cauza inexistentei de locuri de munca disponibile compatibile formarii lor profesionale. In conformitate cu criteriile Biroul International al Muncii (BIM), somerii sunt persoanele de 15 ani si peste care in cursul perioadei de referinta indeplinesc simultan conditiile: Nu au loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri; Sunt in cautarea unui loc de munca, utilizand in ultimele 4 saptamani diferite metode pentru a-l regasi: inscrierea la agentia de ocupare si formare profesionala sau la agentii particulare de plasare, demersuri pentru a incepe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunturi si raspunsuri la anunturi, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate; Sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile, daca si-ar gasi imediat un loc de munca; Persoanele fara loc de munca, disponibile sa lucreze, care asteapta sa fie rechemate la lucru sau care au gasit un loc de munca si urmeaza sa inceapa lucrul la o data ulterioara perioadei de referinta; Persoanele care in mod obisnuit fac parte din populatia inactiva (elevi, studenti, pensionari), dar care au declarat ca sunt in cautarea unui loc de munca si sunt disponibile sa inceapa lucrul.

1.2. Formele omajului: a) Somaj de discontinuitate se coroboreaza cu reglementarile privind concediile de maternitate si alte aspecte ale vietii de familie. b) Somaj de inadaptare determinat de imposibilitatea unei parti a populatiei active, de a utiliza si a se adapta tehnicilor avansate actuale care presupun abstractie, interactivitate, viteza de executie si flexibilitate deosebite. Acest fenomen poate fi evitat sau diminuat doar prin pregatirea si orientarea personalului. c) Somaj intermitent este generat de insuficienta mobilitate a fortei de munca si de inegalitatile intre calificarile persoanelor care vor sa se angajeze si cele solicitate. d) Somaj sezonier se formeaza datorita restrangerii activitatii economice in anumite perioade , sezoane ale anului, in care conditiile economice sunt mai putin prielnice, el fiind caracteristic: agriculturii, constructiilor si turismului. e) Somaj tehnic este determinat de intreruperea activitatii unei firme din lipsa de comenzi pe un timp indelungat.Cei afectati primesc indemnizatii de somaj de la firma respectiva. Iesirea din somaj are loc odata cu reluarea activitatii. f) Somaj tehnologic este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu aparate noi, si de centralizare a unor capitaluri. Resorbirea lui presupune recalificarea fortei de munca in concordanta cu noile cerinte. g) omajul fricional temporar, benevol pentru persoanele respective nu e necesar recalificare pentru a se angaja la un nou loc de munc. Poate fi cauzat de schimbrile intereselor profesionale, a locului de trai. h) omajul structural e cauzat de modificrile structurale n economie i ca urmare n structura cererii din fora de munc. Afecteaz persoanele ale caror profesii devin nvechite i mai puin solicitate. i) omajul ciclic cauzat de procesele ciclice care se desfoar n economie. n perioada de recesiune omajul ciclic completeaz omajul fricional i pe cel structural, iar n perioada de expansiune el lipsete. j) Somajul natural este acel nivel al omajului pentru care preurile se stabilizeaz i corespunde potenialului economiei naionale pe o anumit perioad. omajul natural include numai omaj fricional i omaj structural, ceea ce nseamn c la nivelul potenial al PNB omajul ciclic este zero. Rata natural a omajului nu are o mrime predeterminat, la care s se alinieze toate economiile naionale.

1.3. Cauzele generarii somajului Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si subiective. Printre cauzele somajului, pe primul loc se situeaza slaba crestere economica. De asemenea, se citeaza frecvent reconversiunile economice, intrarea noilor solicitanti pe piata muncii, ezitarea intreprinderilor de a angaja. Femeile, indeosebi cele tinere, sunt mult mai afectate de somaj decat barbatii. S-a corelat somajul in randul femeilor cu intrarea mai numeroasa a acestora pe piata muncii si s-a incercat explicarea unui fenomen prin intermediul celuilalt.

O alta cauza a somajului o reprezinta puternica migratie a fortei de munca.1 Extinderea zonei euro fara o strategie bine corelata in adoptarea monedei unice in tarile candidate poate genera un fenomen de crestere puternica a migratiei fortei de munca, avertizeaza expertii economici. Cresterea sau scaderea fenomenului emigrationist, apreciaza specialistii, va avea loc in corelatie cu influxurile de capital, care ar putea reduce somajul prin crearea de noi locuri de munca sau ar putea duce la o crestere a salariilor printr-o crestere a productivitatii. Socurile trecerii la euro sunt asimetrice si in ceea ce priveste cererea si oferta pe piata muncii si a productiei. Pentru Romania, corelatia intre cerere si oferta in zona euro ar putea fi de 0,03% la cererea de locuri de munca, raportat la un nivel de 0,02% oportunitati existente pe piata muncii. Expertii spun ca o crestere a salariilor nu va fi neaparat un element semnificativ in reducerea migratiei fortei de munca. Costurile generale pe care va trebui sa le suporte populatia din tarile nou admise fiind mult mai mari decat avantajele unei cresteri salariale cu efecte de multe ori de scurta durata. Specialistii au avertizat, pe de o parte, asupra faptului ca migratia fortei de munca va fi mult mai usoara decat migratia capitalurilor, iar intrarea in zona euro va insemna si o crestere puternica a riscurilor economice. Din punctul de vedere al cauzelor care genereaza somajul distingem urmtoarele forme de omaj: a) omajul voluntar se mai numete i omaj clasic i apare chiar n condiiile n care piaa muncii se afl n echilibru. El este reprezentat de toi cei care nu au un loc de munc i ar dori s lucreze, dar la un salariu mai mare dect cel existent la momentul respectiv pe pia. b) omajul involuntar este reprezentat de persoanele care doresc s se angajeze la salariul existent pe pia, dar nu o pot face pentru c nu exist locuri de munc. Explicaia acestui omaj se afl n rigiditatea salariilor, stabilite dup cum se tie prin negocieri colective, care se revizuiesc destul de rar (cel mai frecvent, o dat pe an). Rigiditatea salariilor are i alte explicaii pe lng negociere, cum ar fi aceea c schimbarea salariilor poate fi costisitoare pentru firme (antreneaz, de exemplu, costuri de negociere). 0 alt explicaie se afl n faptul c, de multe ori, firmele nu micoreaz salariul atunci cnd crete oferta de munc, deoarece ele pltesc muncitorii n funcie de productivitatea muncii. Pentru a munci la fel de bine, muncitorii vor primi acelai salariu. De exemplu, omajul involuntar se poate datora unui oc al ofertei care deplaseaz curba ofertei agregate pe termen scurt spre stnga; cererea de bunuri de consum scade, antreneaz o reducere a cererii de munc, iar n economie apare omajul involuntar. Costul social al omajului reprezint efortul total pe care-l suport persoanele, grupele de persoane, economia i societatea afectate de acest fenomen complex.

1.4. Efectele somajului Efecte economice i sociale ale omajului sunt: a) Reducerea PIB, determinat de faptul c cei care nu lucreaz nici nu aduc, astfel nct timpul de munc al acestora este iremediabil.
1

Tribuna Economica nr. 5, 2002, p. 6

b) Creterea cheltuielilor cu protecia social. Cu ct omajul este mai ndelungat i afecteaz mai muli salariai, cu att transferurile sociale vor fi mai mari i vor greva bugetul public. c) Reducerea eficienei forei de munc, datorit pierderii experienei celor devenii omeri, mai ales dac omajul este de lung durat. d) Reducerea veniturilor individuale ale salariailor concediai, care antreneaz o reducere a consumului acestora i o extindere a srciei. e) Efecte sociale generale: creterea criminalitii, sinuciderilor, ceretorilor etc. Referitor la msurile de protecie a omerilor, cea mai cunoscut este indemnizaia de omaj, care are i meritul de a aciona ca un stabilizator automat n economie, n sensul c frneaz reducerea brusc a cererii agregate i micoreaz pierderile de venit naional. Mai important dect protecia omerilor este diminuarea omajului. Principalele ci de diminuare a somajului sunt: a) Stimularea cererii agregate, n condiiile n care oferta agregat poate s creasc. Exist ns pericolul inflaiei, msura putnd fi aplicat mai ales n condiii de deflaie. b) Reforma pieei muncii n sensul asigurrii unei mai mari flexibiliti a salariului. c) Reducerea efectului de hysteresis, prin eliminarea hazardului moral. Se propune limitarea perioadei de acordare a ajutorului de omaj; impunerea unor cursuri obligatorii pentru omeri, a obligativitii acestora de a efectua munci publice .a.m.d. d) O atenie mai mare acordat educaiei i pregtirii profesionale n concordana cu cerinele de munc viitoare. n rile Uniunii Europene omajul este declarat inamicul public numrul 1", n condiiile n care exist ri ca Italia n care rata omajului depete 25%. 1.5 Cele mai reprezentative trsturi ale omajului sunt: a) omajul este un dezechilibru macroecnomic, un fenomen care concretizeaz subocuparea minii de lucru, nsemnnd: - cazul clasic, caracterizat prin oferta ce depete cererea de munc; - situaia n care capacitatea lucrtorilor nu este utilizat corespunztor posibilitilor ei sau e folosit defectuos. b) omajul exprim, totodat, sensul unic al disproporiei pe piaa forei de munc: oferta strict mai mare fa de cerere. c) disparitile devin inegaliti, iar acestea - dezechilibre, manifestate ntre potenialul de lucru, posibilitatea utilizrii lui i- n final - folosirea lui efectiv. d) n orice moment, omerii - considerai de ctre unii suprapopulaie relativ - constituie, de fapt, rezerve de for de munc. e) omajul demonstreaz, n final, faptul c societatea nu e capabil s asigure ocuparea complet sau mcar eficient a minii de lucru. f) fenomenul n sine nu poate s dispar: este i va fi diagnosticat i tratat, dar nu va putea fi eradicat. g) indiferent de natura i formele omajului, durata acestuia se manifest din momentul pierderii locului de munc, pn la reluarea activitii.

1.6 Cuantumul Indemnizatiei De Somaj Cuantumul indemnizaiei de omaj se acord n funcie de stagiul de cotizare, dup cum urmeaz: - 75% din valoarea indicatorului social de referin n vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puin un an; - suma prevzut mai sus la care se adaug o sum calculat prin aplicarea asupra mediei salariului de baz lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale difereniate n funcie de stagiul de cotizare. Cotele procentuale difereniate n funcie de stagiul de cotizare, menionate mai sus, sunt: a) 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puin 3 ani; b) 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puin 5 ani; c) 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puin 10 ani; d) 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puin 20 de ani. Pentru persoanele care au fost asigurate n baza unui contract de asigurare pentru omaj, la determinarea sumei calculate prin aplicarea unei cote procentuale difereniate n funcie de stagiul de cotizare, se va avea n vedere venitul lunar declarat n contractul de asigurare pentru omaj. CONTRIBUII SOCIALE ANUL 2013 : Cotele pentru contribuia la fondul asigurrilor de omaj a) contribuia datorat de angajatori - 0,5%; b) contribuia individual - 0,5%; c) contribuia datorat la bugetul asigurrilor pentru omaj de ctre persoanele asigurate n baza contractului de asigurare pentru omaj - 1%; d) contribuia datorat de angajator la Fondul de garantare pentru plata creanelor salariale - 0,25%.

Printre persoanele care au dreptul la indemnizatie de somaj se numara cele care :

si-au pierdut locul de munca din motive neimputabile lor; au incheiat un contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau realizeaza venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare (valoarea ISR este de 500 de lei in 2012); au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si ulterior, au redobandit capacitatea de munca, dar nu au reusit sa se incadreze in munca; au defasurat activitate in baza conventiei civile, insa aceasta a incetat; sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale; sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap in varsta de minimum 16 ani, care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale.

Totusi, persoanele mentionate anterior au dreptul sa beneficieze de ajutor de somaj numai daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare datei inregistrarii cererii; nu realizeaza venituri sau realizeaza venituri mai mici decat valoarea ISR (500 de lei); nu indeplinesc criteriile de pensionare; sunt inregistrate la agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, daca au avut ultimul loc de munca ori au realizat venituri in acea localitate.

Indemnizatia de somaj se acorda somerilor, pe perioade stabilite diferentiat, in functie de stagiul de cotizare:

6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;

9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani; 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

1.7 Condiii de acordare:

- s fie n situaie legal de omaj - s se nscrie ca solicitant al unui loc de munc i s semneze un formular prin care se declar disponibil pentru ocuparea unui post, n termen de 15 zile de la ncetarea contractului de munc - s fi cotizat la asigurrile Sociale cel puin 3 luni, dac are responsabiliti familiale, sau cel puin 6 luni, dac nu are - s nu fie beneficiarul niciunui tip de venit care s depeasc 75% din salariul minim interprofesional pe anul n curs; se exclud primele de serviciu.

2. Analiza evoluiei omajului n Romnia n anul 2012

Pentru anul 2012 am evaluat evoluia indicatorilor omajului pentru primele trei trimestre. TRIMESTRUL I n trimestrul I 2012, rata de ocupare a populaiei n vrst de munc (15-64 ani) a fost de 58,0%. Rata omajului1 a fost de 7,6%2. Rata de ocupare a populaiei n vrst de 20 -64 ani a fost de 62,3%, la o distan de 7,7 puncte procentuale fa de inta naional de 70% stabilit n contextul Strategiei Europa 2020. n trimestrul I al anului 2012, populaia activ a Romniei era de 9759 mii persoane, din care, 9019 mii persoane erau ocupate i 740 mii persoane erau omeri. Raportul de dependen economic (numrul persoanelor inactive i n omaj ce revin la 1000 persoane ocupate) a fost de 1368, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1714), precum i pentru cele din mediul rural (1427). Rata de activitate a populaiei n vrst de munc (15-64 ani) a fost de 62,9%. Rata de ocupare a populaiei n vrst de munc (15-64 ani) de 58,0% a crescut cu 0,1 puncte procentuale fa de trimestrul anterior i a rmas neschimbat comparativ cu trimestrul corespunztor al anului precedent. Gradul de ocupare era mai mare pentru brbai (64,5%, fa de 51,4% pentru femei) i pentru persoanele rezidente n mediul urban (58,1% fa de 57,8% n mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 21,9%. Rata omajului a fost de 7,6%, n scdere fa de trimestrul anterior (7,7%) i neschimbat fa de trimestrul corespunztor din anul precedent. Evoluia ratei de ocupare a populaiei de 15 ani i peste, pe grupe de vrst
80 70 60 50 40 30 20 10 0 Tr. I 11 Tr. II 11 Tr. III 11 Tr. IV 11 Tr. I 12 25-54 ani 55-64 ani 15-24 ani 65 ani +

30 25 20 15 10 5 0 15-24 25-34 35-44 45-54 55 ani ani ani ani ani + Masculin Feminin

35 30 25 20 15 10 5 0 15-24 25-34 35-44 45-54 55 ani ani ani ani ani + Urban Rural

Pe sexe, ecartul dintre cele dou rate ale omajului a fost de 1,8 puncte procentuale (8,4% pentru brbai fa de 6,6% pentru femei), iar pe medii rezideniale, de 3,2 puncte procentuale (9,0% pentru mediul urban, fa de 5,8% pentru mediul rural). Rata omajului a atins nivelul cel mai ridicat (23,9%) n rndul tinerilor (15-24 ani).

TRIMESTRUL al II-lea n trimestrul II 2012, rata de ocupare a populaiei n vrst de munc (15 -64 ani) a fost de 60,0%. Rata omajului1 a fost de 6,9%2. Rata de ocupare a populaiei n vrst de 20 -64 ani a fost de 64,3%, la o distan de 5,7 puncte procentuale fa de inta naional de 70% stabilit n contextul Strategiei Europa 2020. n trimestrul II al anului 2012, populaia activ a Romniei era de 10055 mii persoane, din care, 9362 mii persoane erau ocupate i 693 mii persoane erau omeri.

Raportul de dependen economic (numrul persoanelor inactive i n omaj ce revin la 1000 persoane ocupate) a fost de 1281, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1608), precum i pentru cele din mediul urban (1289). Rata de activitate a populaiei n vrst de munc (15-64 ani) a fost de 64,6%. Rata de ocupare a populaiei n vrst de munc (15-64 ani) de 60,0% a crescut att fa de cea nregistrat n trimestrul corespunztor din anul precedent (+1,2 puncte procentuale), ct i fa de cea nregistrat n trimestrul anterior (+2,0 puncte procentuale). Gradul de ocupare era mai mare pentru brbai (66,7%, fa de 53,3% pentru femei) i pentru persoanele rezidente n mediul rural (61,5% fa de 58,9% n mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,4%. Evoluia ratei de ocupare a populaiei de 15 ani i peste, pe grupe de vrst
80 70 60 50 40 30 20 10 0 Tr. II 11 Tr. III 11 Tr. IV 11 Tr. I 12 Tr. II 12 25-54 ani 55-64 ani 15-24 ani 65 ani +

Rata omajului a fost de 6,9%, n scdere att fa de trimestrul anterior (7,6%) ct i fa de trimestrul corespunztor din anul precedent (7,2%).
25 20 15 Masculin 10 5 0 15-24 25-34 35-44 45-54 55 ani ani ani ani ani + Feminin 10 5 0 15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 55 ani + ani 35 30 25 20 15 Urban Rural

Pe sexe, ecartul dintre cele dou rate ale omajului a fost de 1,4 puncte procentuale (7,5% pentru brbai fa de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezideniale, de 3,1 puncte procentuale (8,3% pentru mediul urban, fa de 5,2% pentru mediul rural). Rata omajului a atins nivelul cel mai ridicat (21,5%) n rndul tinerilor (15-24 ani). TRIMESTRUL al III-lea n trimestrul III 2012, rata de ocupare a populaiei n vrst de munc (15-64 ani) a fost de 60,8%. Rata omajului1 a fost de 6,8%2. Rata de ocupare a populaiei n vrst de 20 -64 ani a fost de 65,0%, la o distan de 5,0 puncte procentuale fa de inta naional de 70% stabilit n contextul Strategiei Europa 2020. n trimestrul III al anului 2012, populaia activ a Romniei era de 10145 mii persoane, din care, 9457 mii persoane erau ocupate i 688 mii persoane e rau omeri.

Raportul de dependen economic (numrul persoanelor inactive i n omaj ce revin la 1000 persoane ocupate) a fost de 1254, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1584), precum i pentru cele din mediul urban (1280). Rata de activitate a populaiei n vrst de munc (15-64 ani) a fost de 65,4%. Rata de ocupare a populaiei n vrst de munc (15-64 ani) de 60,8% a crescut att fa de cea nregistrat n trimestrul corespunztor din anul precedent (+1,7 puncte procentuale), ct i fa de cea nregistrat n trimestrul anterior (+0,8 puncte procentuale). Gradul de ocupare era mai mare pentru brbai (67,8%, fa de 53,8% pentru femei) i pentru persoanele rezidente n mediul rural (62,9% fa de 59,3% n mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 26,1%.

Evoluia ratei de ocupare a populaiei de 15 ani i peste, pe grupe de vrst

80 70 60 50 40 30 20 10 0 Tr. III 11 Tr. IV 11 Tr. I 12 Tr. II 12 Tr. III 12 25-54 ani 55-64 ani 15-24 ani 65 ani +

Rata omajului a fost de 6,8%, n scdere att fa de trimestrul anterior (6,9%) ct i fa de trimestrul corespunztor din anul precedent (7,2%).

40 35 30 25 20 15 10 5 0 15-24 25-34 35-44 45-54 55 ani + ani ani ani ani 0 15-24 25-34 35-44 45-54 55 ani ani ani ani ani + Urban Rural 10 5 30 25 20 15 Masculin Feminin

Pe sexe, ecartul dintre cele dou rate ale omajului a fost de 0,9 puncte procentuale (7,2% pentru brbai fa de 6,3% pentru femei), iar pe medii rezideniale, de 3,6 puncte procentuale (8,4% pentru mediul urban, fa de 4,8% pentru mediul rural). Rata omajului a atins nivelul cel mai ridicat (22,7%) n rndul tinerilor (15-24 ani).

3.Bugetul asigurarilor pentru somaj 1.Cadrul legal La sfarsitul lunii februarie a fost adoptat bugetul asigurarilor pentru somaj pe anul 2013, acesta intrand in vigoare cu data de 25 februarie 2013. Bugetul asigurarilor pentru somaj se inscrie intro politica economica prudenta, fara a angaja cresteri ale veniturilor persoanelor dependente de stat (someri) si nu modifica substantial legislatia fiscala existenta.Bugetul asigurarilor pentru somaj este stabilit prin Legea nr. 6/2013 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 107, din 22 februarie 2013. 2. Sursele si utilizarile bugetelor asigurarilor sociale de stat Bugetul asigurarilor pentru somaj, aferent sistemului asigurarilor pentru somaj, se stabileste la venituri in suma de 1.476 milioane lei, iar la cheltuieli in suma de 1.689 milioane lei.Deficitul sistemului de asigurari pentru somaj inregistrat la sfarsitul anului 2013 se acopera din disponibilitatile inregistrate de bugetul asigurarilor pentru somaj in anii precedenti. 3. Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat Veniturile care alcatuiesc bugetul asigurarilor pentru somaj provin din trei surse: venituri curente, subventii, sume primite de la UE sau alti donatori in contul platilor efectuate si prefinantari.Ponderea cea mai importanta in totalul veniturilor bugetare o au contributiile asiguratilor (aproximativ 54,1%), urmate din subventii primite de bugetul asigurarilor pentru somaj de la bugetul de stat (aproximativ 40,2%). Sumele primite de la UE sau alti donatori reprezinta un procent mic in economia bugetului (aproximativ 5,7%).Contributiile angajatorilor si contributiile angajatilor au o pondere asemanatoare in total buget datorita egalitatii cotelor, diferentele minore fiind date de unele scutiri de plata pentru angajati.Sumele primite de la UE provin in principal din urmatoarele surse: Fondul European de Dezvoltare Regionala; Fondul Social European; Alte facilitati si instrumente postaderare. 4. Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat Cheltuielile curente prevazute in bugetul asigurarilor pentru somaj au multiple utilizari: cheltuieli de personal; bunuri si servicii; dobanzi; transferuri intre unitati ale administratiei publice; proiecte cu finantare din fonduri externe; asistenta sociala; active nefinanciare. O pondere importanta in cadrul cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru somaj o detine capitolul asistenta sociala (65,7% din totalul cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru somaj).

Concluzii

omajul este un fenomen des ntlnit, ns indezirabil. Acest fenomen este rezultatul aciunii a numeroi factori, dintre care am enumerat civa n coninutul acestei lucrri. Rata inflaiei mic, scderea cererii interne, nivelul mic al investiiilor, condiiile naturale nefavorabile, creterea populaiei (creterea ofertei de for de munc peste nivelul cererii de for de munc) i chiar indemnizaia mare de omaj duc la creterea ratei omajului. Avnd n vedere c am identificat factorii ce determin creterea ratei omajului, putem propune msuri de prevenire i combatere a acestui fenomen. n mod logic, prevenirea creterii ratei omajului se face combtnd scderea inflaiei, scderea cererii interne, etc. Urmrind evoluia ratei de ocupare n Romnia am observat c ntre anii 2009 i 2012 aceasta a sczut i a crescut rata omajului. n anul anterior, rata de ocupare a crescut. Am remarcat c rata omajului este diferit n funcie de sex (feminin/masculin), de mediu (urban/rural), de categoria de vrst (15-24, 25-54, 55-64, peste 65 de ani). Rata omajului indic nivelul de trai al populaiei. n mod normal, o rat a omajului mare indic un nivel sczut de trai. n prezent rata omajului este mare, oferta de for de munc este superioar cererii de munc. Trebuie menionat faptul c exist o categorie de persoane (NEETs) ce cuprinde tinerii care nu sunt inclui nici n categoria omerilor, nici ntr-o form de pregtire profesional sau studiu. n ara noastr aceasta este o reala problem.

Bibliografie
Elena Dascalu Sistemul bugetar in Romania, Editura Pedagogica si Didactica Bucuresti 2006. Biroul International al Muncii, Comunicat de presa. www.inste.ro
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/proiect_Lege_bass2013.pdf http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/SOMAJ_sinteza28102013.pdf

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/somaj/somaj_Ir_12.pdf