Sunteți pe pagina 1din 113

CUPRINS

1. Bazele IT..........................................................................................................................pag. 2 1.1 .................................................................................................................... pag. 27

Evaluare ........................................................................................................................pag. 34 Bibliografie...........................................................................................................................pag. 44 2. Pachetul de aplicaii Microsoft Office...............................................................................pag. 45 2.1 ..........................................................................................pag. 46 Evaluare.........................................................................................................................pag. 73 Bibliografie...........................................................................................................................pag. 75

3. Internet ...............................................................................................................................pag. 76 3.1 ...................pag. 77

Evaluare.........................................................................................................................pag. 94 Bibliografie...........................................................................................................................pag. 95 4. Instruire asistat de calculator, e-learning .......................................................................pag.96 4.1 ....................................................................................................pag. 97

Evaluare........................................................................................................................pag.127 Bibliografie general............................................................................................................pag.145

1. BAZELE IT

1. Notiuni generale despre calculator

Tehnologia informatiei (TI) reprezinta totalitatea normelor si procedeelor de colectare, memorare, transmitere si prelucrare a datelor, in vederea obtinerii rezultatelor scontate, cu ajutorul calculatorului electronic.

Din punct de vedere structural, pornind de la diferentierea modulelor fizice si logice, calculatorul electronic (el insusi un sistem informatic) are doua componente: o

hardware, (pe scurt hard): ansamblul elementelor fizice si tehnice cu ajutorul carora

datele se pot culege, verifica, transmite, stoca si prelucra, suporturile de memorare a datelor precum si echipamentele de redare a rezultatelor - reprezinta componentele ce pot fi practic atinse; o

software, (pe scurt soft): ansamblul programelor, procedurilor, rutinelor care controleaza

functionarea corecta si eficienta a elementelor hard;exista sub forma de concepte si simboluri, nu are substanta.

Structura unui calculator personal Din punct de vedere funcional, arhitectura unui sistem de calcul este redat n schia de mai jos :

Unitatea Centrala (UC), alcatuit din: Unitatea de memorie interna (UM); memorie ROM; memorie RAM;

Unitatea Centrala de Prelucrare (UCP) ce este compusa din: Unitatea de Comanda si Control (UCC): Unitatea Aritmetica si Logica (UAL);

Sistemul de Intrare/Iesire (S I/O), care este alcatuit din: Medii de stocare; Dispozitive periferice; Dispozitive pentru accesarea mediilor de stocare; Dispozitive pentru interfata cu utilizatorul; o Dispozitive periferice de intrare (DP /I); o Dispozitive periferice de ieire -out- (DP /O); Interfete; Memoria externa (M.E.); Magistrale de transmitere a comenzilor de control, informatiilor si instructiunilor.

Succint, despre fiecare component se poate preciza:

Unitatea Centrala (UC) este alcatuita din Unitatea Centrala de prelucrare si Unitatea de memorie interna Unitatea de Memorie (UM) sau memoria intern (principal) este componenta sistemului de calcul destinat pstrrii datelor si instruciunile programelor in locatii bine definite prin adrese. Este formata, n general, dintr-un sistem de circuite integrate alctuite, n principal, dintr-un numar mare de celule de memorie, fiecare celul fiind un circuit care poate stoca un bit de informatie. (Bit de la binary digit - cea mai mica unitatea de informatie reprezentabila intr-un calculator; poate lua doar valorile 0 si 1). Bit-ul (binary digit - cifra binara) reprezinta cea mai mica unitate de date ce poate fi reprezentata si prelucrata de catre calculator. O succesiune de 8 biti se numeste byte sau octet, fiind cea mai mica unitate de date ce poate fi reprezentata si adresata de catre memoria unui sistem de calcul. Deoarece datele reprezentate in memoria ocupa o succesiune de bytes, acestea sunt exprimate in multiplii unui byte astfel: 1 kilobyte (kB) 1megabyte (MB) 1 gigabyte(GB) 1 terrabyte(TB) = 1024 bytes (210 bytes); = 1024 kbytes (210 kB); = 1024 Mbytes (210 MB); = 1024 Gbytes (210 GB);

Din punctul de vedere al "volatilitii", memoria este de dou tipuri: ROM (Read Only Memory) - nu i pierde coninutul la oprirea calculatorului, nu poate fi "scris" de ctre utilizator (este inscripionat de ctre producator cu ajutorul unei aparaturi speciale), este de capacitate redus (pn la 2MB) i este folosit pentru stocarea informaiilor despre hardware, mici programe ce configureaz diverse dispozitive (conine programe eseniale care se ncarc la pornirea calculatorului); RAM (Random Access Memory) - este o memoria volatil (se pierde la oprirea calculatorului), poate fi att citit ct si modificat i este folosit pentru stocarea programelor si a datelor, fiind considerat principala memoria de lucru a calculatorului;

Unitatea Centrala de Prelucrare (UCP), este implementata cu ajutorul microprocesorului, elementul de baza al sistemului de calcul. (La microcalculatoare este numita procesor). Unitatea de Comanda si Control (UCC) primeste instructiunile de la memoria, le interpreteaza si, corespunzator, emite comenzi catre UAL si UM, respectiv comenzi de transfer catre S I/O si memoria externa.

Unitatea Aritmetica si Logica (UAL) are rolul de a executa operatii aritmetice si logice cu date furnizate de memoria si de a depune in memoria rezultatul obtinut.

Sistemul de Intrare / lesire (S I/O) este alcatuit din: mediile de stocare - suportul fizic pe care se stocheaza informatia: hard disk, CD, floppy disk, disc ZIP. Constituie o memoria suplimentara. dispozitive periferice, impartite la randul lor in: dispozitivele periferice pentru accesarea mediilor de stocare: unitatea floppy, unitatea CD-Rom, unitatea DVD, unitatea ZIP. Dupa pozitia lor in calculator, acestea pot fi interne sau externe. Cele mai multe se gasesc in ambele variante, diferenta dintre ale fiind interfata si pretul, cele externe avand sursa de alimentare si carcasa proprie, deci pret mai mare. dispozitivele de interfata cu utilizatorul reprezinta totalitatea dispozitivelor cu ajutorul carora este posibila introducerea datelor in prelucrare precum si furnizarea rezultatelor obtinute. Pot fi: dispozitive periferice de intrare (DP /I) - tastatura, mouse, joystick, microfon, scanner, camera video; dispozitive periferice de iesire (DP /O) - monitor, imprimanta, boxe.

Interfata - componenta ce asigura o conexiune intra doua elemente pentru a putea lucra impreuna.

Performanta calculatorului Structura unui calculator presupune existenta componentelor hard si soft, deci performantele in functionarea sa sunt date de cele obtinute de fiecare dintre acestea. Cativa factori de ordin tehnic, care pot influenta performantele computerului sunt: Viteza procesorului; Dimensiunea memoriei RAM; Dimensiunea Hard-disk-ului; Dimensiunea memoriei cache; Viteza de transmitere a datelor pe magistrala de date

Sistemul de operare (SO)

Reprezint un ansamblu de proceduri manuale si module de program de sistem prin care se administreaza resursele sistemului de calcul (procesoare, memorie, periferice, informatii) ce asigura utilizarea eficienta, in comun, a acestor resurse si ofera utilizatorului o interfata cat mai comoda pentru utilizarea sistemului de calcul. Asadar, sistemul de operare poate fi considerat ca reprezentnd interfaa dintre componentele hard si utilizator. Exist 2 categorii de programe: - Programele de sistem sistem de operare sunt proiectate astefel nct s faciliteze utilizarea eficient a resurselor sistemului de calcul i ofer instrumente pentru dezvoltarea i execuia programelor de aplicaii; Ex de SO: DOS, Windows XP, Linux.(soft de baz) - Programele de aplicaie Aplicaiile informatice sunt reprezentate de acele programe ce sunt realizate pentru utilizatori cu scopul de a folosi calculatorul ntr-o problem specific i pentru a ndeplini o anumit sarcin (procesare de text, facturare, aplicaii grafice). Exist diferite programe fiecare avnd o funcie specific, de exemplu: - programe de comunicatii - Yahoo Messenger, Outlook Express (cu ajutorul acestor programe se pot trimite mesaje si comunica cu diferite persoane, indiferent de localizarea geografica a acestora). - programe de manipulare si gestiune a fisierelor - Apple OS 9, Linux, Windows Explorer (cu ajutorul acestor programe se pot crea, sterge sau redenumi fisierele). - programe de navigare pe WEB - Netscape Navigator, Internet Explorer (cu ajutorul acestor programe puteti accesa diferite pagini de Internet). - programe de procesare de text - Word Pro, StarOffice Document, Microsoft Word (cu aceste programe se pot accesa informatiile sub forma de text, avand posibilitatea de editare, salvare si imprimare a documentului). - programe de calcul tabelar - Microsoft Excel, Lotus 1-2-3, StarOffice Spreadsheet (aceste programe permit manipularea datelor numerice existente in tabelele de calcul). - programe de gestiune a bazezor de date - Filemaker Pro, Microsoft Access, Appleworks (acest program organizeaza colectii mari de date, pentru ca informatia sa fie disponibila utilizatorului prin realizarea interogarilor si a extragerilor de date).

Altele, folosite in domenii diverse, specializate - Adobe Illustrator, Quark Express. Retele informationale LAN, WAN

Retea (Network) - grup de doua sau mai multe calculatoare conectate impreuna. Calculatoarele dintr-o retea sunt numite noduri. In functie de aria de intindere retelele se pot clasifica in: - Local Area Network (LAN) - retea locala,in care calculatoarele sunt localizate foarte aproape unele de altele, in aceeasi intreprindere sau cladire; - Metropolitan Area Network (MAN) - retea metropolitana, se intinde pe teritoriul unui oras sau al unui spatiu aglomerat; - Wide Area Network (WAN) - retea de larga acoperire: comunicare intre calculatoare aflate la o distanta foarte mare unele de altele (chiar in alta tara); - Global Area Network (GAN) - retea globala, este reteaua care cuprinde toata lumea, legand intre ele calculatoarele de pe intreg globul. Cea mai renumita retea GAN este Internetul

Intranet, Extranet

Intranetul este o retea de comunicare asemanatoare Internetului, ce utilizeaza aceleasi instrumente, in special browser-ele www. Cuvantul Intranet este format din prefixul intra corespunzator termenului interior si a termenului net ce este folosit in general pentru termenul de retea. Diferenta dintre Intranet si Internet este acea ca reteaua Intranet este o retea privata si intema a unei companii. Termenul Intranet este foarte nou si de aceea nu este foarte bine definit. Exista diferite definitii care afirma faptul ca o retea Intranet poate fi conectata la Internet, sau poate folosi Internetul, in timp ce alte definitii subliniaza importanta unei separari totale de Internet, aeesta fiind protejat de bariere (firewalls).

Cuvantul Extranet este format din prefixul extra corespunzator termenului exterior si a termenului net ce este folosit in general pentru termenul de retea. Extranetul este folosit de obicei in exterior cu scopul de a imbunatati comunicarea intra diferite organizatii, clienti, fara a prejudicia securitatea electronica. n concluzie, Extranetul este o extensie a unei retele Intranet, in mod special pe World Wide Web, ce permite comunicarea intre anumite institutii si a oamenilor din aceasta retea Extranet, in cele mai multe cazuri oferind un acces limitat la reteaua Intranet a acestor organizatii. Diferenta intre Extranet si Internet consta in aceea ca Extranetul este o retea exterioara corespunzatoare anumitor firme, retea ce permite si accesul limitat la reteaua Intranet a acestor firme, pe cand Internetul nu permite accesul la reteaua Intranet a firmelor.

Utilizarea calculatoarelor in diferite domenii de activitate Calculatoarele sunt folosite in numeroase domenii: la nivel guvernamental, in afaceri, in medicina, in invatamant, etc. Exista diferite aplicatii construite pentru: - mediul de afaceri - reprezinta un domeniu in care calculatoarele capata o tot mai larga aplicabilitate datorita rapiditatii cu care trebuie luate deciziile, a cantitatii mari de informatii ce pot influenta aceste decizii, precum si a volumului de date ce se vehiculeaza. Cateva dintre aplicatiile software folosite uzual in mediul de afaceri sunt: 1. 2. 3. 4. Procesare de text; Calcul tabelar; Aplicatii pentru salarii; Programe de contabilitate;

- domeniul medical - domeniul educational - Cu ajutorul calculatorului se poate invata de acasa fara a mai fi nevoie de deplasarea catre o institutie de invatamant si fara a depinde de un anumit program. Cu ajutorul unei conexiuni la Internet se pot cauta mai multe cursuri dintr-un anumit domeniu avand astfel acces la mai multe opinii (spre deosebire de modalitatea clasica de predare in care aveam prezentata doar opinia profesorului de curs). Educatia cu ajutorul calculatorului se numeste CBT (Computer Based Training). Cateva dintre cele mai folosite aplicatii in acest domeniu sunt: 1. 2. 3. 4. 5. programe de procesare de text si calcul tabelar; programe de prezentare sau desen; Aplicatii de pregatire pe computer; Baze de date; Organizarea orarului;

Termenul de posta electronica (E-mail). Pota electronic a devenit o modalitate foarte folosit de comunicare i trimitere a mesajelor. Acestea pot fi trimise n format electronic de la un computer la alt computer, folosind o retea de conectare a computerelor cum ar fi Ethernet sau Internet, sau prin sisteme pe linie telefonica. Pota electronic este utilizat foarte mult datorit: - Costului redus - este mult mai ieftina trimiterea unui mesaj cu ajutorul postei electronice, decat modalitatea clasica de corespondenta. De exemplu, daca se doreste trimiterea unei scrisori intr-o

tara straina, costul acesteia este de circa 10 ori mai mare decal trimiterea mesajului cu ajutorul postei electronice care va costa circa 2 impulsuri de telefon (daca folositi o conexiune dial-up); - Vitezei - transmiterea si primirea mesajelor se realizeaza aproape instantaneu, variaza in functie de viteza de conectare si de dimensiunea mesajului; - Accesibilitii - se pot trimite si primi mesaje, oriunde si de oriunde, daca exista un calculator cu o conexiune la Internet.

Securitatea informatiei Securitatea datelor devine un element cheie atunci cand se lucreaza cu date importante. Pentru ca acestea sa nu devina publice, se recomanda existenta unor proceduri de raportare. Un lucru important, este explicarea consecintelor angajatilor firmei, ce trebuie sa cunoasca atat importanta datelor cu care lucreaza cat si responsabilitatile pe care le au in legatura cu aceste date.

Diferite politici de securitate Exista diferite modalitati de protejare a datelor, cateva dintre acestea sunt: Accesul fizic la calculator este restrictionat; Adoptarea unei politici de parolare corespunzatoare; Stabilirea drepturilor pe care le are fiecare utilizator; Copierea datelor in mod regulat (backup); Criptarea fisierelor la care se lucreaza; Folosirea programelor anti-virus; Virui "Viruii" sunt anumite programe create de oameni cu scopuri distructive. Sunt programele ce au proprietatea de a se extinde si care duc la functionarea necorespunzatoare a sistemului de operare. Ele sunt seturi de instructiuni care se ataseaza singure unui alt program sau sectorului de boot al unui disc. Asemenea virusilor umani, "viruii de calculator" duc la mbolnvirea sistemului de operare i a fiierelor existente pe acesta. Aceste mici programe distrug informaiile aflate pe calculator i mpiedic funcionarea aplicaiilor. De aceea este recomandat ca la folosirea uneia din aceste ci s se ruleze un program antivirus. Avantajul scanarii calculatorului impotriva viruilor Pentru a evita anumiti virusi sau pentru a scapa de acestia va trebui:

o o o o o o

sa fie instalat un program antivirus foarte bun, cat mai recent, cu ajutorul caruia sa puteti

descoperi si sa eliminati eventualii virusi; sa se scaneze toate fisierele cu regularitate; sa se actualizeze in fiecare luna programul anti-virus; sa se scaneze periodic fisierele din calculator si dischetele inainte de a le folosi; sa se scaneze fisierele atasate primite pe mail; sa nu se ruleze programe daca nu li se cunoaste provenienta;

Daca se foloseste un antivirus corespunzator, acesta poate descoperi in timpul scanarii si virusii care nu sunt activi.

Copyright Termenul de copyright este pentru software, dar si pentru fisiere de tip text, audio, video.

Copyright-ul este modalitatea legala de protejare a lucrarilor literare, stiintifice, artistice sau de orice alt fel, publicate sau nepublicate, cu conditia ca aceste lucrari sa aiba o forma tangibila (adica se pot vedea, auzi sau atinge).

Legea pentru protectia datelor este Legea Nr. 8/1996 , privind drepturile de autor si drepturile conexe 2. Noiuni despre SO Windows

Pornirea calculatorului se pornete UC apsnd comutatorul Power-On; se pornete monitorul (dac este nevoie); se pornete imprimanta (sau alte periferice de ieire). Dac dup apsarea butonului de pornire a calculatorului acesta nu a pornit trebuie s verificai dac: calculatorul este conectat la reeaua electric; ntreruptorul aflat n partea din spatele UC este pus pe opiunea 1 (deschis) numai pentru

calculatoarele prevzute cu acest comutator; monitorul este pornit. Oprirea calculatorului

1. Salvai datele n aplicaiile n care ai lucrat. 2. Prsii toate aplicaiile n care a-i lucrat revenind la interfaa de nceput; 3. nchidei perifericele de ieire utilizate; 4. Deschidei meniul Start i alegei Shut Down. 5. Din caseta de dialog aprut alegei opiunea Shut Down 6. Executai clic pe OK. 7. Oprii monitorul (dac este nevoie).

Atentie!! Repornirea calculatorului se va face dup cca. 3 sec de la stingerea led-ului indicator Power!!

Repornirea calculatorului Opiunea Restart se selecteaz atunci cnd se dorete repornirea calculatorului. O raiune pentru aceast relansare a lui Windows 98 ar fi modificrile de configurare care sunt vizibile doar dup o relansare n execuie a sistemului Windows 98 sau dup pornirea calculatorului.

Resetarea calculatorului Este o operaie la care se va apela doar n situaii critice (blocarea calculatorului). Resetarea calculatorului nseamn repornirea calculatorului fr a-l deconecta de la reea. Exist dou posibiliti de resetare: prin apsarea simultan de dou ori a tastelor CTRL+ALT+DEL; prin apsarea butonului RESET de la UC. Inchiderea unei aplicaii care nu rspunde comenzilor primite

Dac avei o aplicaie care nu mai rspunde comenzilor primite de la tastatur sau mouse va trebui s nchidei aplicaia forat: pentru aceasta apsai simultan tastele Ctrl+Alt+Del o singur dat. Va aprea pe ecran o fereastr n care sunt prezentate aplicaiile ce ruleaz n momentul respectiv pe calculator, cu menionarea strii n care se gsete aplicaia. Selectai aplicaia blocat i apsai butonul End Task. In cazul n care nu putem nchide aplicaiile blocate putem aciona butonul de nchidere a calculatorului Shut Down. Vizualizarea componentelor de baz ale calculatorului Aceste informaii se pot vizualiza dac dai un clic dreapta pe pictograma My Computer afiat pe ecran i din meniul afiat alegei opiunea Properties. Aceast opiune va deschide fereastra System Properties n care se prezint proprietile sistemului.

Modificarea

aspectului suprafeei de

lucru Windows Prin intermediul aplicaiei Display putei controla modul de afiare pe ecran. Permite controlul modului de afiare pe monitor: tapet, ecran de protectie, schema de culori, rezoluia ecranului. Eticheta Background permite modificarea desenului de pe desktop; acest desen se numete wallpaper, adic tapet. Eticheta Screen Saver permite modificarea ecranului de protecie, adic a unui program de protejare a ecranului (un program care afieaz diverse modele aleatoare atunci cnd pe o perioad de timp predeterminat nu s-a executat nici o aciune la calculator (de la tastatur sau mouse). SO este componenta soft care asigur funcionarea calculatorului. El este cel care face legtura ntre utilizator, hard i programele din calculator. Windows este este un sistem de operare foarte intuitiv, oferind o interfa grafic plcut, posibilitatea de a lansa programele prin clic sau dublu clic cu mouse-ul; ofer, de asemenea, posibilitatea de a lucra simultan cu mai multe programe. Desktop-ul este ecranul care apare pe monitor, aici se afl aplicaii, fiecare aplicaie avnd asociat cte un desen numit pictogram (icoan). Aceste aplicaii se pot deschide cu click dreapta i Open sau cu dublu click. SO folosete dou noiuni pentru stocarea i organizarea informaiilor. Acestea sunt: -fiierul = o colecie de informaii grupat sub acelai nume -dosarul(folder-ul) = un recipient folosit pentru a organiza fiierele; poate conine mai multe fiiere i/sau alte foldere Un fiier are forma nume.extensie. Extensia se refer la tipul fiierului. Ex. de extensie: .doc=document Word, xls=fiier Excel, ppt = prezentare Power Point, txt = text n Notepad. Extensia are 3 caractere. 3. Operaii cu foldere si fisiere Operaii cu foldere 1.Crearea folderelor Click dreapta pe desktop New Folder. Se tasteaz numele folderului.

2.Redenumirea folderelor

Click dreapta pe desktop Rename. Se tasteaz noul nume.

3.Copierea folderelor Click dreapta pe desktopCopy. Poziionare acolo unde dorim s copiem, click dreapta Paste.

4.Mutarea folderelor Click dreapta pe desktopCut. Poziionare acolo unde dorim s mutm, click dreapta Paste. Observaie: Folder-ul nu mai exist n locaia iniial.

5.Stergerea folderelor Click dreapta pe desktopDelete. Stergerea are loc cu confirmare de tergere. Operaii cu fiiere Crearea fiierelor Lansarea unei aplicaii de editare de text. Deschiderea, crearea unui fiier. Cu ajutorul unui editor de texte putei realiza urmtoarele operaii: introducerea de text; mutarea unei poriuni de text dintr-o parte n alta a documentului; tergerea unor anumite poriuni de text. Editorul de texte pe care l ofer sistemul Windows este Notepad. Cu ajutorul acestui editor de texte putei crea documente de dimensiuni reduse, salvate n format ASCII (American Standard Code for Information Interchange). Avantajul acestui format este c el poate fi recunoscut de orice sistem de operare, deci putei duce documentul salvat n acest format pe orice calculator fr a exista pericolul de a nu putea fi deschis. Editorul Notepad se deschide din meniul Start Programs Accesories Notepad. Acum pe ecran va aprea fereastra editorului de text Notepad n care putei introduce textul. Pentru a salva acest document va trebui s apelai funcia Save din meniul File. Dac vrei s deschidei un document existent apelai funcia Open din meniul File.

Redenumirea fiierelor Click dreapta pe desktop Rename. Se tasteaz noul nume. Importana pstrrii extensiei curente atunci cand redenumii un fiier Exist situaii n care dorii s schimbai numele unui fiier sau director. Este foarte important s avei grij ca, atunci cnd redenumii fiierul respectiv s nu modificai extensia acestuia. Deoarece acest lucru poate duce la imposibilitatea folosirii fiierului respectiv. Copierea fiierelor Click dreapta pe desktopCopy. Poziionare acolo unde dorim s copiem, click dreapta Paste. Mutarea fiierelor Click dreapta pe desktopCut. Poziionare acolo unde dorim s mutm, click dreapta Paste. Observaie: Fiierul-ul nu mai exist n locaia iniial. Stergerea fiierelor Click dreapta pe desktopDelete. Stergerea are loc cu confirmare de tergere. Refacerea fiierelor i folderelor -Deschidei dosarul Recycle Bin. Vor fi vizibile toate fiierele/folderele care au fost terse pn n acel moment; -Click pe fiierul care trebuie refcutRestore Calcularea numrului de fiiere existente ntr-un director, numrarea fiierelor de un anumit tip (inclusiv fiierele existente n directoare) Dac dorii s aflai numrul de fiiere existente ntr-un director putei realiza acest lucru prin dou metode: metoda manual n care numrai dumneavoastr fiierele existente n director, inclusiv fiierele existente n subdirectoare. Aceast metod nu este cea mai bun din cauza timpului pierdut. Gndii-v c putei avea directoare ce conin mii de fiiere i sute de directoare (de exemplu directorul n care este instalat Windows-ul). metoda automat oferit de sistemul de operare pentru a economisi timp Windows v ofer o metod de numrare a fiierelor existente

Selectai directorul care dorii s tii cte fiiere cuprinde, apoi dai clic dreapta pe el i din meniul aprut alegei funcia Properties. Aceast funcie va deschide fereastra de proprieti a directorului respectiv n care vei vedea numrul fiierelor existente. Aranjarea pictogramelor dup nume, dimensiune, tip, data la care o fost modificat

Aranjarea pictogramelor se poate face automat: View/Arrange Icons din fereastra de Explorer. n acest moment avei de optat pentru: - by Name (dup nume), ordoneaz alfabetic dosarele i apoi fiierele; - by Type (dup tip), ordoneaz dosarele i apoi fiierele dup tip; - by Size (dup dimensiune), ordoneaz dosarele si apoi fiierele dup dimensiunea lor; - by Date (dup data), ordoneaz dosarele i apoi fiierele dup data lor, adic data la care au suportat ultima modificare. Cutarea fiierelor i a directoarelor Utilizarea instrumentului Fiind pentru a gsi un fiier sau un director S presupunem c dorii s v modificai CV-ul, dar nu mai tii exact unde este acesta. n aceast situaie putei folosi funcia Find din meniul Start, pentru a cuta documentul. Dac nu i tii numele ntreg, este suficient s introducei orice poriune a numelui. Windows XP va gsi toate fiierele care conin aceste caractere, oriunde n nume. De asemenea, putei utiliza caractere de nlocuire la cutarea tuturor fiierelor de un anumit tip.

APLICATIE

1.

Creati pe discul D: urmatoarea structura de foldere si fisiere:

CURSURI --------date.txt --------MANAGEMENT --------COMUNICARE --------TIC -------M1 ------curs1.txt -------M2 ------curs2.txt ------curs3.txt -------M3 -------M7 Observatie: obiectele al caror nume este scris cu majuscule sunt foldere, celelalte sunt fisiere.

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Redenumiti folder-ul CURSURI in PERFECTIONARE. Mutati fisierul curs3.txt din M2 in M3. In fisierul date.txt notati-va numele si scoala de provenienta. Copiati fisierul date.txt in folder-ele M1, M2 si M3. Stergeti folderul M7. Cautati fisiere cu extensia .jpg si copiati doua din ele in M2. Ordonati fisierele cu extensia .jpg gasite, descrescator dupa dimensiune. Numele celui mai

mare fisier notati-l in fisierul date.txt din M2. 9. 10. Restaurati folderul M7. In folder-ul M7 creati un fisier test.txt in care notati doua subiecte abordate in prezentul

curs, care vi s-au parut mai dificile. 11. Arhivati folderul PERFECTIONARE.

BIBLIOGRAFIE : 1. ECDL European Computer Driving Licence (ABC-ul calculatoarelor, Windows, Word), Bernhard Eder s.a., Editura Bic All, 2001 2. 700 teste pentru obtinerea Permisului European de Conducere a Computerului, Ana Dulu, Casa de editura Andreco, 2003 3. Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Tudor Sorin, Vlad Hutanu, Editura L&S, Infomat, 2004 4. Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Mariana Milosescu, Editura Didactica si Pedagogica, 2006 5. Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Mioara Gheorghe s.a., Editura Corint, 2008 6. Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Sorin Tudor, Ionut Vlad Hutanu, Editura Aramis, 2004 7. Tehnologia Informatiei, Informatica, Manual pt. clasa a IX, Mariana Milosescu, Editura Teora, 2000 8. Tehnologia Informatiei, Informatica, Manual pt. clasa a X, Mariana Milosescu, Editura Teora, 2000 9. Ghid de pregatire pentru examene de competente digitale, Bac 2010, Emil Onea s.a., Editura Nomina, 2010

2. PACHETUL DE APLICATII MICROSOFT OFFICE

1. WORD Deschiderea unei aplicaii de procesare de text Pentru a deschide aplicaia de procesare de text, am mal multe posibiliti: ~ Din meniul Start / Programs / Microsoft Word

~ Dac exist o pictogram pe ecran sub care scrie Microsoft Word, se poate porni aplicaia printr-un dublu clic pe aceast pictogram:

n acest moment, pe ecranul monitorului apare imaginea specific acestui program ce conine : o bar de meniu, o bar de instrumente, pagina alb pentru document i altele. Deschiderea unui document nou i salvarea lui ~ Un document nou se poate deschide prin opiunea New din meniul File sau prin clic pe simbolul din bara de instrumente :

Se observ c i apsarea tastelor Ctrl+N duce la crearea unui document nou. ~ O alt posibilitate de creare a unui document nou daca avei fereastra Explorer deschis este: clic dreapta n directorul n care vrei s salvai documentul i apoi alegerea opiunii New Word Document :

~ Salvarea documentului se face apelnd opiunea Save as din meniul File avnd grij s introducei calea corect (n caseta Save in:) unde dorii s salvai fiierul. Deschiderea unui document existent modificare i salvare Pentru a deschide un document existent se poate alege ntre urmtoarele posibiliti: ~ Avnd aplicaia deschis, se poate alege din meniul File opiunea Open sau se poate apsa pe pictograma existent n bara de sub meniul File:

Se observ c i apsarea tastelor Ctrl+O duce la deschiderea unui document existent.

Salvarea documentelor sub alt nume sau n alt format Pentru aceasta se apeleaz funcia Save As din meniul File:

Pe ecran apare caseta de dialog Save As n care se stabilete tipul documentului (din lista ascuns Save as type:) i calea unde se dorete a se salva (din caseta Save in:) i, eventual, noua denumire (n caseta File name:)

Introducerea, copierea, mutarea si stergerea textului Gasirea si inlocuirea

Introducerea textului. Folosirea comenzilor Undo (Anulare Golire) si Redo (Repetare Golire). Introducerea unui paragraf nou. Textul este introdus prin acionarea tastaturii. n momentul n care se ajunge la captul rndului, cursorul sare pe rndul urmtor. n momentul n care s-a greit introducerea se apeleaz funcia Undo pentru a anula greeala fcut. Funcia Undo se gsete n meniul Edit - Undo Typing sau n pictograma aflat pe bara de instrumente:

Se observa ca apasarea tastelor Ctrl+Z realizeaza anularea ultimei operatii. Opus functiei Undo este functia Redo, care realizeaza refacerea ultimei operatii anulate. Functia Redo se gaseste in meniul Edit asemanator functiei Undo sau in pictograma existenta pe bara de meniuri:

Se observa ca si apasarea tastelor Ctrl+ Y realizeaza refacerea ultimei operatii anulate. Pentru a introduce un paragraf nou se apasa tasta Enter. Atenie ! Daca folositi la sfarsitul fiecarui rand tasta Enter exista posibilitatea ca atunci cand modificati dimensiunea caracterelor, sa modificati intregul aspect al documentului.

Introducerea simbolurilor si a caracterelor speciale

Word ofera posibilitatea introducerii caracterelor ce nu exista pe tastatura. Ele se numesc simboluri si se introduc in text prin meniul lnsert Symbol (Inserare - Simbol).

Astfel se pot introduce in text diferite semne simple, precum literele grecesti, diferite sageti si altele. Apelnd aceasta comanda se deschide o noua fereastra cu optiuni.

Se selecteaza caracterul - simbol dorit si apoi, prin apasarea butonului Insert, simbolurile vor fi introduse in text.

Selectarea unui caracter, cuvant, fraza, paragraf sau a intregului document Selectarea unui text se realizeaza in diferite moduri folosind tastatura sau mouse-ul. Cea mai simpla modalitate de selectare a unui caracter sau cuvant se face cu ajutorul mouse - ului, tinnd apasat butonul din stnga i deplasnd cursorul mouse - ului peste caracterul sau cuvntul care se dorete a fi selectat. Textul selectat va apare scris cu culoarea alb pe fond negru.

Atentie ! Nu puteti marca textul decat numai intr-o singura directie, de la dreapta la stnga, de la stnga la dreapta, de sus in jos sau de jos in sus.

Pentru a renunta la selectie trebuie sa dati un simplu clic oriunde pe ecran. Selectarea unei fraze - deplasati cursorul mouse-ului tinnd apasata tasta stnga de-a lungul frazei pe care doriti sa o selectati. Copierea, tergerea si mutarea textului in cadrul aceluiasi document sau intre documente Copierea si mutarea textului in diferite parti ale documentului sau chiar n documente diferite este posibila datorita existentei Clipboard-ului. Clipboard-ul este o memorie temporara folosita la pastrarea pe termen scurt a cuvintelor, imaginilor sau diagramelor. Mutarea si copierea textului Pentru a copia un text in alta parte a documentului sau intre documente diferite se alege optiunea Copy (Copiere) din meniul Edit (Editare), sau se foloseste combinatia de taste Ctrl+C. Se mai poate da clic pe pictograma aflata in bara de instrumente: Atentie! Pentru a putea alege optiunea Copy va trebui ca textul ce trebuie copiat sa fie selectat, in caz contrar aceasta optiune va aparea cu culoarea gri in meniu (neactivat). Dupa copierea textului, pentru a putea fi pus in locul unde se doreste, va trebui sa alegeti optiunea Paste (Lipire) din meniul Edit, sau prin combinatia de taste Ctrl+V.

Se poate opta si pentru un simplu clic pe imaginea din bara de instrumente: Pentru a muta un text in alta parte a documentului sau intre documente diferite se alege optiunea Cut (Decupare) din meniul Edit, sau se foloseste combinatia de taste Ctrl+X. Se mai poate da clic pe pictograma aflata in bara de instrumente:

Gasire si inlocuire Gasire cuvant sau fraza Uneori puteti avea nevoie de un anumit cuvant sau propozitie. Daca dimensiunea documentului este mare, cautarea acestuia este dificila. De aceea Word ne pune la dispozitie functia Find. Ea se apeleaza din meniul Edit sau prin apasarea simultana a tastelor Ctrl+F.

Se va deschide urmatoarea fereastra de dialog:

Cuvantul pe care doriti sa-I cautati se introduce in campul numit Find what. Word memoreaza operatiie de cautare din sesiunea curenta intr-o lista derulanta aflata in partes dreapta a campului Find what. Pentru a cauta acest cuvant in document se apasa butonul Find Next. De fiecare data cand cuvantul cautat a fast gasit, cautarea este intrerupta si acest cuvant apare selectat. Pentru a reporni procesul de cautare se apasa din nou butonul Find Next. nlocuire (Replace) In multe cazuri este necesara inlocuirea cuvantului gasit cu un alt cuvant. In optiunea Replace (Inlocuire) a meniului Edit se introduce cuvantul dorit. Optiunea Replace se poate apela si prin apasarea simultana a tastelor Ctrl+H. Se va deschide urmatoarea fereastra de dialog:

Cuvntul dorit se introduce n cmpul Replace with. nlocuirea se realizeaza prin apasarea butonului Replace. Dupa inlocuirea cuvantului puteti reporni din nou cautarea prin apasarea butonului Find Next. Daca se dorete inlocuirea in intreg documentul se apasa butonul Replace All (Inlocuire peste tot). Stabilirea formatului paginii Formatul paginii se stabilete cu ajutorul optiunii Page Setup (Setarea paginii) din meniul File, ce deschide urmatoarea fereastra:

Modificarea marginilor: - Top (sus) - Bottom (jos) - Left (stnga) - Right (dreapta) - Gutter (zona de ndosariere) i poziia ei.

Modificrile sunt valabile pentru tot documentul

Tipul de vizualizare paginii: tip portret (Portrait) sau tip vedere (Landscape)

Stabilirea

dimensiunii paginii

este de mare importanta pentru imprimarea unui document. De obicei documentul se imprima pe foaie A4 de aceea sa respecte acest format. va trebui setat documentul astfel incat

Introducerea antetului i a subsolului Daca aveti un text sau o imagine care doriti sa apara pe fiecare pagina a documentului nu trebuie sa o faceti de mana. Puteti apela functia Header and Footer (Antet i subsol) din meniul View. Dupa alegerea acestei optiuni va apare bara de instrumente de lucru pentru antete i subsoluri.

Pentru a introduce numere de pagina se poate apela i funcia Page Numbers din meniul Insert: Se deschide urmatoarea fereastr, n care se alege poziia numrului de pagin i tipul de aliniere:

Folosirea Chenarelor Daca vreti sa adaugati anumite borduri unor portiuni de text pentru a Ie scoate n evidenta, va trebui sa lucrati cu optiunea Borders and Shading (Borduri i umbrire) ce se afla n meniul Format. Se deschide fereastra de dialog Borders and Shading: Atenie! Trebuie sa selectati mai nti textul pe care doriti sa-l ncadrati. Pentru a adauga un chenar intregului document din fereastra Borders and Shading se va alege optiunea Page Border, i din meniul derulant Apply to se va alege Whole Document.

Formatare text. Formatare Paragraf Formatarea fonturilor Dupa introducerea textului puteti alege optiunea de formatare a acestuia.Din meniul Format apelati optiunea Font. Se ajunge la urmatoarea fereastra de dialog:

n prima parte se poate modifica tipul de font, stilul i dimensiunea acestuia, doar printr-un simplu clic pe optiunea dorita.

Daca vreti sa modificati culoarea fontului, stilul sau culoarea de subliniere a cuvintelor, solutia se gaseste in meniul derulant Font Color (Culoare font) sau Underline Style (Stil subliniere).

Pentru a alege o culoare speciala va trebui sa dati clic pe meniul derulant Font Color ce deschide o noua fereastra d!n care se poate alege o culoare pentru font: Pentru: ~ a scrie mai ngroat va trebui aleas opiunea Bold (Aldin) prin apsarea butonului B sau prin apsarea simultan a tastelor Ctrl+B. ~ a scrie nclinat se va alege opiunea Italic (Cursiv) prin apsarea butonului I , sau prin

apsarea simultan a tastelor Ctrl+I. ~ a sublinia textul vei slege opiunea Underline apsnd butonul U sau prin apsarea simultan a tastelor Ctrl+U. ~ a schimba culoarea fontului alegei

~ a schimba fontul sau dimensiunea acestuia, alegei caracterele dorite din meniurile derulante existente pe bara de meniuri

Formatarea Paragrafelor Pentru a vedea cte paragrafe avei n document i locul n care exist paragrafe va trebui s apsai butonul existent pe bara de meniuri.

Dup apsarea acestui buton n document vcr aprea semne care arat locul unde exist un paragraf.. Pentru a reveni .Ia forma iniial a documentului va trebui s mai apsai nc o dat butonul. Uneori avei nevoie de a scrie linii de dimensiuni reduse (ca de exemplu atunci cnd scriei o poezie), astfel nct n loc s folosii tasta Enter putei apela o ntrerupere de linie (line break). Pentru a realiza o ntrerupere de linie va trebui s dai un clic n locul unde dorii s apar ntreruperea i s apsai tastele Shift+Enter.

Aceste ntreruperi de linie n mod normal nu sunt vizibile n document, dar dac vrei s

vedei dac n document exist ntreruperi de linie putei apsa butonul EI apare n document sub forma:

Rigla (Ruler) Se apeleaz din meniul View - Ruler. Prin apelarea acestei funcii n partea de sus a documenetului va aprea o linie gradat, asemntor i n partea stng a documentului Pentru a formata spaiul dintre rnduri i a stabili diferite moduri de vizualizare a paginii, putei apela funcia Format Paragraph (Format - Paragraf) ce deschide urmtoarea fereastr de dialog:

Alegerea tipului de aliniere

Definurea spaiilor pe care le dorii ntre rnduri

Alegerea tipului de aliniere se poate efectua i din butoanele barei de comenzi.

Exemple de alinieri ale textului: La stanga Centrat La dreapta Justified

Definirea spaierii dintre rnduri prin utilizarea meniului Line Spacing: Distanta dintre rnduri se stabilete din meniul derulant Line Spacing. Ea poate fi la un rnd (Single), la 1,5 randuri (1,5 lines), la doua randuri (double).

Folosirea listelor (numerotare, marcatori)

0 alt modalitate de formatare a paragrafelor existente intr-un document este cea cu ajutorul marcatorilor din meniul Format - Bullets and Numbering (Marcatori i numerotare). Aceast opiune deschide o fereastr de dialog din care ne putem alege simboluri diverse pentru a evidenia anumite paragrafe:

Tipurile de marcatori sunt: - bulleted - se introduc diferite simboluri pentru a se remarca mai uor anumite paragrafe.

- numbered - ofer posibilitatea de a ordona paragrafele din document cu ajutorul cifrelor arabe, sau a literelor.

- outline numbered - ofer posibilitatea organizrii paragrafelor sub forma unei schie numerotate.

Pentru a introduce automat un bulet (marcator) se poate da clic pe imaginea corespunzatoare din bara de instrumente. Folosirea Chenarelor Daca vreti sa adaugati anumite borduri unor portiuni de text pentru a Ie scoate n evidenta, va trebui sa lucrati cu optiunea Borders and Shading (Borduri i umbrire) ce se afla n meniul Format. Se deschide fereastra de dialog Borders and Shading:

Tipuri de linie, culoare i dimensiunea acesteia

Tipuri de chenar

Vizualizare chenar i redefinirea sa

Atenie! Trebuie sa selectati mai nti textul pe care doriti sa-l ncadrati. Din aceasta fereastra puteti alege una din urmatoarele optiuni:

chenarul sa fie trasat n jurul

textului selectat (stnga) sau n jurul ntregului paragraf (dreapta).

Tabele WORD realizeaza uor cu optiunea Tabel) din meniul Table.

Crearea unui tabel - se Insert - Table (Inserare -

Aceasta optiune va duce la apariia unei casete de coloane i 2 randuri:

dialog in care va trebui sa precizati

numarul de randuri i de coloane ale tabelului. Daca apasati butonul OK veti obtine un tabel cu 5

Dac dorii un format special pentru tabelul dvs., putei apsa butonul AutoFormat din care s alegei stilul dorit. Dupa alegerea tipului de tabel, pentru a va deplasa de la o coloana la alta, putei folosi tastele existente pe tastatura sau puteti da un clic n celula n care doriti sa introduceti textul sau imaginea. Pentru a formata fontul din tabel procedati la fel ca la formatarea textului, dar aveti grija ca ceea ce doriti sa formatati sa fie selectat. Pentru a crea un tabel mult mai rapid putei folosi butonul de pe bara de instrumente. Pentru a introduce un tabel de 5 coloane i 2 randuri n document vei alege:

Selectarea ntregului tabel - se face printr-un clic pe stelua aparuta n partea stanga a tabelului.

Selectarea unei coloane din tabel - Pentru a selecta o coloana poziionai mouse-ul deasupra coloanei pe care dorii sa o selectai. In acest moment trebuie sa va apara o sageata neagra deasupra caloanei. Pentru a selecta coloana dai un simplu clic cu mouse-ul.

Selectarea unui rand din tabel - se face asemanator cu selectarea unei coloane singura diferena fiind poziionarea mouse-ului. Poziionai mouse-ul n dreptul randului pe care doriti sa I selectati i apoi cu un clic simplu selectai tot randul.

Selectarea unei coloane sau a unui rand se mai poate realiza i cu ajutorul funciei Select din meniul Table:

Schimbarea dimensiunii i a culorii unei celule Pentru a schimba dimensiunea unei celule avei urmatoarele posibilitai: - Manual prin poziionarea mouse-ului i tragerea de coloana sau randul pe care dorii sa-l modificai.

- Automat prin apelarea functiei Table Properties (Proprieti tabel) din meniul Table. Se va deschide o fereastra in care pentru fiecare rand i coloana veti preciza dimensiunile exacte. Introducere i tergere de linii i colcane Inserarea liniilor noi sau a coloanelor in tabel se face cu ajutorul functiei Insert Rows sau Columns (Inserare rnduri sau coloane) din meniul Table.

Atenie! Inserarea se realizeaza la stanga, la dreapta, deasupra sau sub locul unde este pozitionat cursorul. Aveti grija unde este pozitionat cursorul inainte sa inserati o linie sau o coloana. tergerea coloanelor se face cu ajutorul comenzii Delete (tergere) din meniul Table. i aceasta comanda depinde mult de locul unde este pozitionat cursorul:

Aplicaie: 1. Deschidei aplicaia de procesare text. 2. Introducei cuvintele TIC n antetul documentului. 3. Modificai in caractere cursive literele din antet. 4. Stabilii calea implicit unde se vor salva fiierele ca fiind D:\. Salvai cu numele test.doc 5. Introducei urmtorul text: Orice activitate, in orice domeniu, se desfasoara pe baza unui flux informational. Totalitatea fluxurilor infornationale, cu o anumita organizare, care asigura legatura dintre conducere (sistemul decizional) si executie (sistemul de executie) se numeste sistem informational. Daca desfaurarea activitatii presupune, in mod special, utilizarea echipamentelor electronice, sistemul informational se numete sistem informatic. Este evident c aceste doua sisteme nu se pot identifica, sistemul informatic fiind parte componenta a sistemului informational, insa cresterea permanenta a nivelului de automatizare a activitatii conduce la accentuarea importantei sistemului informatic. In structura unui sistem informatic, al carui element principal este calculatorul 6. Introducei n document un simbol din lista de simboluri. 7. Folosind instrumentul de cutare, cutai n document cuvintele sistem informational nlocuii-le cu sistem informatic. 8. Selectai cuvntul calculator i scriei-l subliniat i ncadrat ntr-un chenar de culoare rosie cu linie ngroat. 9. Modificai formatul paginii din pe lung n pe lat. 10. Selectai textul i aliniai-l la centru. 11. Adugai numere de pagin ncepnd cu cifra 3. 12. Creai un tabel cu 4 rnduri i 5 coloane. i

13. n tabel introducei urmtoarele date. Tabel Numar curent 1 2 3 Persoane 5 7 3 Ora 11:25 12:00 15:45 Zi luni miercuri sambata

14. Creai cu ajutorul barei de desen o stelu albastr. 15. Mai adugai nc dou linii cu informaii n tabel. 16. Sortai descresctor dup coloana Persoane. 17. Salvai documentul i cu numele tic.doc.

2. EXCEL Deschiderea aplicatiei Excel Pentru a deschide aplicatia de calcul tabelar exista mai multe posibilitati: - Din meniul Start -Programs -Microsoft Excel - Dac exist o pictograma pe ecran sub care scrie Microsoft Excel se poate porni aplicatia printrun dublu clic pe acesta iconita. n acest moment pe ecranul monitorului apare imaginea specifica acestui program ce contine printre altele: o bara de meniu, o bara de instrumente si pagina de calcul.

Crearea unul registru de calcul nou si salvarea acestuia Un registru de calcul este un fisier in care va puteti stoca datele, pe care apoi le puteti prelucra prin operatii diferite. Deoarece un registru de calcul poate contine mai multe foi de calcul va puteti organiza datele in diferite moduri. Un registru de calcul nou se poate deschide prin optiunea New din meniul File sau prin clic pe simbolul din bara de instrumente

Se observa ca si apasarea tastelor Ctrl+N realizeaza crearea unui registru de calcul nou. Salvarea registrului se face apeland optiunea Save din meniul File avand grija sa introduceti calea corecta unde doriti sa salvati fisierul.

Deschiderea unui registru de calcul existent si salvarea acestuia Pentru a deschide un registru existent se poate alege intre urmatoarele posibilitati: Avand aplicatia Excel deschisa se poate alege din meniul File optiunea Open sau se poate apasa pe pictograma existenta in bara de sub meniul File

Lucrul cu celule

Introducerea datelor si textului intr-o celula Se observa c modul de organizare a unei foi de calcul deschise de aplicatia Excel este asemanator unei matrici sau unei table de sah. Fiecare celul are o adres format din numarul liniei si litera coloanei pe care se afla.

Datele sunt introduse prin actionarea tastaturii. Va pozitionati pe celula dorita si cu ajutorul tastaturii puteti introduce datele pe care le doriti. O celula este corespunzatoare unui dreptunghi din foaia de calcul, celula ce se gaseste la intersectia a unui rand cu o coloana. De exemplu pentru a introduce date in celula B3 va trebui sa ma pozitionez pe aceasta si apoi sa introduc datele dorite. Se observa faptul ca este selectata celula B3 Puteti introduce datele i n cmpul de text Atunci cand ati terminat de introdus datele va trebui sa apasati tasta Enter. In momentul n care s-a greit ceva n introducerea datelor se apeleaz funcia Undo pentru a anula greseala facuta. Functia Undo se gaseste in meniul Edit - Undo Typing sau in pictograma aflata pe bara de instrumente.

Selectarea celulelor, coloanelor si randurilor Selectarea unei celule se realizeaza in diferite moduri folosind tastatura sau mouse-ul.

Cea mai simpla modalitate de selectarea unei celule, se face cu ajutorul mouse-ului printr-un clic stanga pe celula dorita. Selectarea se mai poate realiza innd apsate tastele Shift + sau oricare dintre acestea (, , ) n functie de direcia pe care o dorii.

Selectarea unej coloane intregi sau a unui rand intreg - deplasati cursorul mouse-ului deasupra coloanei sau randului pe care doriti sa le selectati si apoi printr-un clic de mouse selectati coloana sau randul dorit. Pentru a selecta simultam un rand sau o coloana tineti apasata tasta Ctrl si efectuati selectia cu mouse-ul.

Selectarea intregii foi de calcul - se realizeaza cu ajutorul mouse-ului printr-un clic stanga pe casuta aflata la intersectia randurilor cu coloanele.
Pentru a selecta intrega foaie de calcul apasati celula din stanga coloanei A si deasupra randului 1

Copierea, stergerea si mutarea textului sau a datelor Copierea si mutarea textului sau datelor in diferite parti ale foii de calcul sau chiar in registre diferite este posibila datorita existentei Clipboard-ului. Clipboardul este o memorie temporara folosita la pastrarea pe termen scurt a cuvintelor, imaginilor sau diagramelor .

Mutarea si copierea textului, datelor Pentru a copia un text sau date in alta parte a foii de calcul sau intre registre de calcul diferite se alege optiunea Copy din meniul Edit, sau se foloseste combinatia de taste Ctrl+C. Se mai poate da click pe pictograma aflata in bara de instrumente.

Dup aceast operaiune pentru a putea fi puse n locul unde se doreste va trebui sa alegeti optiunea Paste din meniul Edit, sau prin combinatia de taste Ctrl+V.

Se poate opta si pentru un simplu clic pe imaginea din bara de instrumente.

Pentru a muta un text sau date in alta parte a foii de calcul sau intre foi de calcul diferite se alege optiunea Cut din meniul Edit, sau se foloseste combinatia de taste Ctrl+X, urmata apoi de operatiunea Paste pernru a fi puse in locul dorit. Se mai poate da clic pe pictograma aflata in bara de instrumente.

Aceste functii le puteti apela si daca dati un clic dreapta pe textul pe care doriti sa il copiati sau mutati si din meniul derulart aparut selectati optiunea Copy sau Cut.

Gasire si inlocuire Gasirea unor date in foaia de calcul Uneori puteti avea nevoie de anumite date din foaia de calcul. Daca dimensiunea acesteia este mare cautarea acestei date este dificila. De aceea Excel ne pune la dispozitie functia Find. Ea se apeleaza din meniul Edit, dupa ce ati selectat coloana sau randul pe care doriti sa se realizeze cautarea, sau prin apasarea simultana a tastelor Ctrl+F.

Daca apelati functia Find fara a selecta o coloana sau un rand, cautarea se va realiza in intreaga foaie de calcul.

Ceea ce doriti sa cautati se introduce in campul numit Find what. Pentru a cauta , datele se apasa butonul Find Next. De fiecare data cand a fost gasit ceea ce cautati se intrerupe cautarea si data dorita apare selectata. Pentru a reporni procesul de cautare se din nou butonul Find Next.

Moduri de lucru cu randuri si coloane

Introducerea randurilor si coloanelor in foaia de calcul Atunci cand doriti sa introduceti un rand nou, sau o coloana noua in foaia de calcul puteti alege una din urmatoarele optiuni :

Apelarea functiilor Rows sau Columns existente in meniul Insert, dupa ce ati selectat celula deasupra careia doriti sa introduceti un rand nou sau in stanga careia doriti sa introduceti o coloana noua. Alta optiune de introducere a unui rand nou sau coloane noi este prin intermediul mouseului. Selectati printr-un clic dreapta randul deasupra caruia doriti sa inserati un rand nou si alegeti optiunea Insert din meniul derulant aparut. Asemanator puteti introduce o coloana noua, alegand din meniul derulantaparut operatiunea Insert (dar dupa ce ati selectat coloana in stanga careia doriti sa introduceti o coloana noua). Puteti introduce un numar maxim de 65536 linii si un numar maxim de 256 de coloane.

Stergerea randurilor si a coloanelor din foaia de calcul

Stergerea randurilor sau a coloanelor de realizeaza asemanator cu inserarea randurilor sau a coloanelor. Pentru a sterge un rand sau o coloana selectati celula care se afla pe randul sau coloana ce doriti a fi stearsa apoi apelati functia Delete existenta in meniul Edit.

Aceasta functie va deschide caseta dse dialog Delete in care puteti alege ceea ce doriti sa stergeti. Pentru a sterge un rand va trebui sa alegeti optiunea Entire Row iar pentru a sterge coloana corespunzatoare celulei alegeti optiunea Entire column.

Acelasi lucru se poate obtine si prin selectarea functiei Delete din meniul derulant aparut dupa ce ati dat un click dreapta pe randul respectiv sau coloana respectiva.

Modificarea dimensiunii randurilor si a coloanelor

Pentru a modifica dimensiunea celulelor aveti de ales intre urmatoarele doua posibilitati: Manual - prin tragerea cu mouse-ul dupa ce l-ati pozitionat in dreptul coloanei sau randului care doriti sa il modificati, cursorul modificandu-se ca in imagine.

Daca doresc sa modific dimensiunea unei coloane voi pozitiona cursorul in partea dreapta a coloanei careia doresc sa ii modific dimensiunea, daca doriti modificarea unui rand atunci pozitionati cursorul mouse-ului sub randul caruia doriti sa ii modificati dimensiunea.

Foile de Calcul

Inserarea unei noi foi de calcul Atunci cnd deschidei un registru de calcul pe ecran aveti implicit 3 foi de calcul. Numarul maxim de foi pe care le puteti introduce este 256. Foaia de calcul activa are eticheta selectata si numele ei apare scris cu negru pe fond alb, etichetele foilor inactive fiind scrise pe fond gri. Daca doriti la un moment dat ca intr-un registru de calcul sa aveti mai mult de 3 foi de calcul puteti insera o foaie de calcul noua. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul functiei Worksheet din meniul Insert. Noua pagina de lucru va fi inserata inaintea foii active in momentul alegerii optiunii. Acelasi lucru il mai puteti realiza si prin alegerea optiunii Insert din meniul derulant aparut dupa ce ati dat un clic dreapta pe eticheta foii de calcul.

Redenumirea unei foi de calcul

Pentru a va descurca mai usor cu foile de calcul este recomandabil sa le redenumiti si sa le dati nume sugestive. Redenumirea unei foi de calcul se realizeaza usor cu ajutorul comenzii Rename existenta in meniul aparut dupa ce ati dat un clic dreapta pe eticheta foii de calcul.

O modalitate mai rapida de redenumire a unei foi de calcul este cu ajutorul mouse-ului. Dati dublu clic pe eticheta foii de calcul pe care doriti sa o redenumiti si apoi introduceti noua denumire.

Dupa introducerea numelui dorit pentru a face definitiva aceasta modificare va trebui sa dati un clic oriunde in foaia de caclul.

Stergerea unei foi de calcul

Atunci cand nu mai aveti nevoie de anumite foi de calcul le puteti sterge din registru. Stergerea unei foi de calcul dintr-un registru se realizeaza prin apelarea functei Delete Sheet existenta in meniul Edit, sau prin alegerea functiei Delete din meniul derulant aparut dupa ce ati dat clic dreapta pe eticheta foii de calcul pe care doriti sa o stergeti.

Pentru siguranta pe ecran apare o caseta de dialog in care vi se cere sa confirmati stergerea foii de calcul. Pentru a renunta puteti apasa butonul Cancel, pentru a sterge o foaie de calcul puteti apasa butonul OK:

Mutarea sau copierea unei foi de calcul intr-un registru de calcul sau in mai multe registre de calcul Mutarea sau copierea unei foi de calcul in acelasi registru de calcul sau in register de calcul diferite se realizeaza cu ajutorul functiei Move or Copy Sheet din meniul Edit sau din meniul derulant aparut dupa ce ati dat clic dreapta pe eticheta foii de calcul pe care doriti sa o copiati sau sa o mutati. Aceasta optiune deschide fereastra Move or Copy din care puteti alege diferite optiuni pentru foaia de calcul.

Formule si functii Crearea formulelor de calcul folosind operatori aritmetici Cu ajutorul programului de calcul Microsoft Excel puteti realiza diferite formule folosind operatorii aritmetici de baza (adunarea, scaderea, inmultirea si impartirea). Acest lucru se realizeaza foarte usor. Pentru a introduce o formula intr-o anumita celula va trebui sa selectati celula

respectiva si sa introduceti semnul egal. Construirea unei formule in aceasta celula se poate realiza prin doua modalitati: tastati adresele celulelor sau cu ajutorul mouse-ului selectati celulele dorite, in acest fel se va selecta automat adresa celulei dorite, dupa care introduceti semnul aritmetic dorit si in continuare cu ajutorul mouse-ului selectati cealalta celula. De exemplu pentru a calcula in celula C1 suma celulelor A2 si A3 si a imparti aceasta suma la valoarea celulei B2 va trebui sa realiza urmatoarele operatii:
Se observa ca in timp ce introduceti formula, ea apare si in campul de editare al formulelor

Cand ati terminat de introdus formula, pentru a o fixa in celula respectiva si pentru a vedea rezultatul calculului apasati tasta Enter. Nu uitati ca atunci cand vreti sa construiti anumite formule de calcul va trebui sa tineti seama de regulile elementare de calcul aritmetic (ordinea operatiilor). Funciile cele mai folosite sunt : SUM(suma celulelor selectate), MIN (minimul celule selectate), MAX (maximul celule selectate), AVG (media aritmetic celule selectate).

Formatare Formatarea celulelor pentru a afisa diferite formate Pagina ce apare pe ecran, atunci cand deschideti aplicatia Excel, este imparita intr-un numar de celule definite implicit (au o anumita dimensiune a fontului si a celulei), in cal puteti introduce atat date numerice cat si text. Daca doriti sa formatati o celula sau o zona de celule cu un anumit format, apelati functia Cells din meniul Format, ce va deschide fereastra Format Cells sau prin clic dreapta pe celula respectiva si din meniul aparut alegeti optiunea Format Cells. Formatarea textului Se respect aceleai reguli ca la Microsoft Word. Modificarea orientarii textului Dupa selectarea celulelor, modificarea orientarii textului se realizeaza cu ajutorul meniului Orientation din meniul Alignment existent in fereastra Format cells.

Alegeti cat de mult doriti sa modificati orientarea textului din meniul Degrees

Puteti observa noua orientare a textului

Dupa ce ati apasat butonul OK textul va aparea scris:

Adaugarea bordurilor unei celule Modalitatea clasica de adaugare a bordurilor unei celule este prin intermediul meniului Border existent in fereastra Format Cells.

Apasati butoanele care doriti pentru a adauga bordure celulei respective

De aici alegeti tipul liniei

Din meniul derulant Color alegeti culoarea dorita

Grafice Crearea graficelor de diferite tipuri Dupa ce ati introdus si prelucrat diferite date, pentru o interpretare mai sugestiva a rezultatelor este de preferat sa realizati o serie de reprezentari grafice ale acestora. Microsoft Excel va ofera posibilitatea de a crea mai multe tipuri de grafice cu ajutorul functiei Chart existenta in meniul Insert. O alta modalitate de creare a unui grafic este prin intermediul butonului existent pe bara de instrumente. Pe ecran va aparea fereastra Chart Wizard (expertul care va ajuta la crearea graficelor si diagramelor). Pentru a crea un grafic va trebui sa parcurgeti toti cei 4 pasi necesari. Pas 1 - aici alegeti tipul de grafic pe care il doriti. Pas 2 -dupa ce ati ales tipul dorit, pentru graficul dumneavoastra, este necesar sa introduceti adresele seriilor de date pe care doriti sa le reprezentati grafic. Pentru a selecta seriile de date alegeti meniul Series. Pas 3 -acum treceti la etapa de particularizare a graficului creat. In aceasta etapa introduceti diferite optiuni referitoare la: titlul graficului, legenda graficului, modului de prezentare a axelor si alte optiuni, Pas 4 -Acesta este ultimul pas pe care trebuie sa il parcurgeti pentru a finaliza graficul. In acest moment va trebui sa alegeti locul in care doriti sa fie afisat graficul ce a fost creat.

Acum va aparea in foaia de calcul graficul realizat, pe care il puteti pozitiona cu ajutorul mouse-ului in orice loc de pe foaia de calcul.

Setarea paginii Dupa prelucrare datele pot fi tiparite. Exista foarte multe optiuni referitoare la setarea paginii. Aceste optiuni le puteti alege sau modifica, din meniul File prin apelarea functiei Page Setup. In fereastra Page Setup ce se deschide, va puteti alege orientarea scrisului in pagina (Pe

lung -Portrait sau Pe lat -Landscape) cat si dimensiunea paginii ( A4, letter, legal, executive si altele). Initial exista o setare implicita a paginii, dar atunci cand doriti sa modificati marginile paginii va trebui sa lucrati cu meniul Margins existent in fereastra Page Setup.

Introducerea si modificarea antetului si a subsolului Pentru a introduce un antet sau un subsol, intr-o foaie de calcul, aveti urmatoarele doua posibilitati: -apelati functia Header and Footer din meniul View -deschideti meniul Header\Footer din fereastra Page Setup.

Orice optiune ati alege, pe ecran va aparea fereastra Page Setup, in care puteti introduce sau modifica un antet sau un subsol.

APLICAIE: Creai documentul test.xls cu datele din figura alturat.

1.

2.

Introducei numele neacsu ion n celula B2. Utilizai comanda Undo pentru a reface coninutul celulei. Copiai datele n foaia 2 de calcul ncepnd cu celula A5. ntorcei-v la foaia 1 de calcul. Redenumii foaia 1 cu numele Informatii salariati Selectai celulele B1:D4 i modificai fontul acestora n Courier New, modificai

3.

4.

5.

6.

7.

dimensiunea fontului la 10. Setai marginile de susjos sau stnga dreapta ale paginii astfel nct s nceap de la 2.5 cm. Utilizai instrumentul de cutare pentru a gsi valoarea 23454. nlocuii aceast valoare cu valoarea 254789 Selectai 2 celule din coloana B i ncadrai-le ntr-un chenar mov. Modificai formatul paginii din Portrait n Landscape

8.

9.

10.

11.

12.

13.

Folositi formule de calcul pentru a determina salariul minim si salariul mediu. Sortati coloana ID n ordine cresctoare.

14.

3. POWER POINT

Deschiderea aplicatiei PowerPoint Pentru a deschide aplicatia de prezentri exist mai multe posibiliti:

- Din meniul Start - Programs - Microsoft PowerPoint - Daca exista o pictograma pe ecran sub care scrie Microsoft PowerPoint se poate porni aplicatia printr-un dublu clic pe acesta iconi.

In acest moment, pe ecranul monitorului apare imaginea specific acestui program, ce conine printre altele: o bar de meniu, o bar de instrumente.

Crearea unei prezentari noi si salvarea acesteia 0 prezentare nou, se poate deschide prin optiunea New (Nou) din meniul File (Fisier), sau prin clic pe simbolul din bara de instrumente .

Deschiderea unel prezentari existente si salvarea acesteia Pentru a deschide o prezentare existent se poate alege una dintre urmatoarele posibiliti: Avnd aplicaia PowerPoint deschis, se poate alege din meniul File (Fisier) optiunea Open (Deschidere), sau se poate apsa pe pictograma existent n bara de sub meniul File (Fisier).

Atentie! Se observa ca si apasarea tastelor Ctrl+O realizeaza deschiderea unei prezentari existente.

Salvarea prezentarilor sub alt nume sau n alt loc Pentru aceasta se apeleaz functia Save As (Salvare ca) din meniul File (Fisier)

Dupa alegerea acestei optiuni pe ecran apare caseta de dialog Save As (Salvare ca)in care se stabileste tipul documentului si calea unde se doreste a se salva si eventual noua denumire.

Modul de vizualizare al prezentrilor

Ca form de prezentare a materialului ce trebuie creat, puteti alege diferite moduri de vizualizare din meniul View (Vizualizare), sau puteti alege una din optiunile existente in partea stanga jos a ferestrei.

Aceste optiuni sunt urmatoarele: - Normal - este tipul de vizualizare cel mai des folosit, ce va permite vizualizarea diapozitivelor cat si a tuturor datelor cuprinse in acest diapozitiv, este foarte utila pentru crearea unei imagini de ansamblu asupra prezentarii. - Outline View - prezinta textul si comentariile referitoare la un diapozitiv, iar in partea dreapta sus

este prezentat diapozitivul selectat, este foarte buna pentru editarea textului si a comentariilor. - Slide View - este o vizualizare ce prezinta un diapozitiv, fiind foarte utila atunci cand lucrati cu imagini grafice. - Slide Sorter View (Sortare diapozitive) - prezinta fiecare diapozitiv sub forma unei mici imagini grafice fiind foarte utila pentru realizarea operatiilor de copiere, mutare a unor diapozitive. - Slide Show (Expunere diapozitive) - se poate vizualiza intreaga prezentare creata. Pentru a porni o prezentare puteti apasa tasta F5 existenta pe tastatura.

Diapozitive Adaugarea unui diapozitiv nou cu format definit

Pentru a adauga un diapozitiv nou unei prezentari alegeti din meniul Insert (Inserare) functia New Slide (Diapozitiv nou), sau puteti apasa simultan tastele Ctrl+M. Pe ecran va aparea fereastra New Slide din care va alegeti formatul dorit pentru diapozitiv. Din partea stanga a ferestrei alegeti tipul dorit pentru diapozitiv. Se deschide o fereastr cu diferite aspecte pentru diapozitive. In aceast fereastr putei alege diferite formate pentru diapozitivele pe care Ie introduceti, ca de exemplu puteti introduce diapozitive cu format de tip titlu, de tip grafic si text, de tip tabel si altele.

Alegerea diapozitivului dorit Atunci cnd dorii s v poziionai pe un diapozitiv, n partea stng a ferestrei, selectai diapozitivul dorit, n modul de vizualizare Normal View. Pe ecran, va aparea, n partea dreapt, coninutul diapozitivului selectat.

Schimbarea fundalului unui diapozitiv sau a tuturor diapozitivelor unei prezentari

Pentru a schimba fundalul unui diapozitiv, sau a tuturor diapozitivelor existente intr-o prezentare apelati din meniul Format optiunea Background (Fundal).

Aceasta functie va deschide fereastra Background (Fundal) in care va puteti alege culoarea dorita, sau va puteti crea propria dumneavoastra culoare prin alegerea optiunii More Colors (Mai multe culori). Apoi, pentru a schimba fundalul diapozitivului curent apasati butonul Apply (Se aplica). Pentru a aplica acest fundal tuturor diapozitivelor din prezentare apasati butonul Apply to All (Se aplica pentru toate). Functia Background (Fundal) o puteti apela si din meniul aparut dupa ce ati dat clic dreapta pe diapozitivul caruia doriti sa ii modificati fundalul.

UtiIizarea formatelor implicite

Alegerea unui format implicit

Microsoft PowerPoint va puna la dispozitie diferite formate implicite pentru prezentari. Pentru a alege un format predefinit pentru prezentarea dumneavoastra, apelati din meniul Format functia Apply Design Template (Forma diapozitiv).

Aceasta functie o puteti apela si din meniul aparut dupa ce ati dat clic dreapta pe unul dintre diapozitivele existente in prezentare. Pe ecran va aparea fereastra Apply Design Template (Forma diapozitiv) din care va alegeti formatul dorit. In partea dreapta a acestei fereastre puteti vizualiza formatul ales. Pentru a schimba formatul unei prezentari va trebui sa apelati din nou functia Apply Design Template (Forma diapozitiv) si apoi sa alegeti un nou format din fereastra aparuta.

Introducerea unei imagini (clipart) intr-un diapozitiv Uneori avei nevoie i de alte elemente dect text pe care s le introducei n document ca de exemplu: foi de calcul, imagini, si alte documente. Pentru aceasta folosii meniul Insert (Inserare). Pentru a avea n document diferite imagini putei alege una dintre cele doua opiuni: -Inserarea clipart-urilor - cu ajutorul funciei Insert (Inserare) - Picture (Imagine) Clipart (Miniatura) sau prin apsarea butonului (Desenare). Inserarea unei imagini - se folosete funcia Insert (Inserare)- Picture (Imagine) - From File (Din fisier) sau se apas butonul din bara de instrumente Drawing (Desenare). Aceast , ce se afla n bara de instrumente Drawing

funcie, deschide urmtoarea fereastr, din care putei alege imaginea pe care dorii s o inserai n document.

Copiere, mutare, stergere, redimesionare imagini,obiecte

Copierea, mutarea, stergerea textului, imaginilor intre diapozitive diferite

Copierea si mutarea textului in diferite parti ale fisierului, sau chiar in fisiere diferite, este posibila datorita existentei Clipboard-ului. Clipboardul este o memoria temporara, folosita la pastrarea pe termen scurt a cuvintelor, imaginilor sau diaqramelor. Pentru a copia un text, sau o imagine in alta parte a diapozitivului sau intre diapozitive diferite se alege optiunea Copy (Copiere) din meniul Edit (Editare), sau se foloseste combinatia de taste Ctrl+C. Se mai poate da clic pe pictograma aflata in bara de instrumente.

Atentie!! Pentru a putea alege optiunea Copy (Copiere) va trebui ca textul sau imaginea ce trebuie copiata sa fie selectata, in caz contrar aceasta optiune va aparea cu culoarea gri in meniu (neactivat). Dupa copierea textului, imaginii pentru a putea fi pus in locul unde se doreste va trebui sa alegeti optiunea Paste (Lipire) din meniul Edit (Editare), sau prin combinatia de taste Ctrl+V. Se poate opta si pentru un simplu clic pe imaginea din bara de instrumente .

O alta modalitate de copiere a unei imagini este apelarea din meniul Edit (Editare) a functiei Duplicate (Dublare) sau apasarea tastelor Ctrl+D.

Pentru a muta un text, imagine in alta parte a diapozitivului sau intra diapozitive diferite se alege optiunea Cut (Decupare) din meniul Edit (Editare), sau se foloseste combinatia de taste Ctrl+X. Se mai poate poate da clic pe pictograma aflata in bara de instrumente .

Dupa mutarea textului, imaginii pentru a putea fi pus in locul unde se doreste va trebui sa alegeti optiunea Paste (Lipire) din meniul Edit (Editare), sau prin combinatia de taste Ctri+V. Se poate opta si pentru un simplu clic pe imaginea din bara de instrumente .

Utilizarea graficelor i a diagramelor

Introducerea, modificarea datelor pentru diferite tipuri de grafice

Pentru a crea un grafic, in cadrul unui diapozitiv, va trebui in primul rand sa alegeti un format corespunzator pentru diapozitivul respectiv. Formatul unui diapozitiv, il alegeti din fereastra Slide Layout (Aspect Diapozitiv) pe care o deschideti apeland din meniul Format functia Slide Layout (Aspect Diapozitiv), sau din butonul existent pe bara de instrumente a aplicatiei.

Crearea unui grafic nou se poate realiza si prin apelarea din meniul lnsert (Inserare) a functiei Chart (Diagrama). In fereastra Slide Layout (Aspect Diapozitiv), alegeti tipul dorit pentru diapozitiv, in cazul nostru optiunea Chart si apoi pentru a aplica acest format apasati butonul Reapply. In noul diapozitiv pentru a putea introduce date va trebui sa dati dublu clic pe imaginea corespunzatoare.

Pentru a putea introduce date dati dublu clic pe imaginea corespunzatoare

Pe ecran va aparea a fereastra Excel in, care va puteti introduce datele dorite. Datele se vor introduce ca in orice foaie de calcul. Dupa introducerea datelor, pentru a finaliza graficul, va trebui sa dati un clic oriunde in afara graficului sau a ferestrei aparute.

Efecte aplicate diapozitivelor Animatia textului i a imaginilor unui diapozitiv Pentru a face prezentarea mai placut, putei aduga diferite animaii textului, obiectelor, imaginilor existente ntr-un diapozitiv. Acest lucru se realizeaz prin apelarea din meniul Slide Show (Expunere diapozitive) a funciei Custom Animation (Animatie particularizata).

Apelarea

acestei

funcii

va

deschide

fereastra

Custom

Animation

(Animatie

particularizata) din care v alegei efectele, pe care dorii s le aplicai, diferitelor obiecte exis tente n cadrul diapozitivului.

Din meniul Start animation puteti alege modul in care doriti sa fie animat un obiect (Automat dupa un numar de secunde sau la un clic de mouse) Pentru a adauga efecte obiectelor selectate, alegeti din aceasta fereastra meniul Effects (Adaugare efect).

In primul meniu derulant alegeti efectul dorit, in urmatorul meniu introduceti din ce parte a diapozitivului doriti sa fie aplicat acest efect. Din al treilea meniu derulant puteti alege un sunet pe care sa iI aplicati obiectului selectat.

Efectele aplicate diapozitivelor Putei aplica diferite efecte i asupra diapozitivelor unei prezentri. Pentru aceasta, alegei din meniul Slide Show (Expunere diapozitive), opiunea Slide Transition (Tranziie ntre diapozitive). In fereastra aprut pe ecran alegei efectul pe care dorii s l aplicai asupra diapozitivului. Pentru a aplica acest efect diapozitivului curent apsai butonul Apply, iar pentru a aplica efectul selectat asupra tuturor diapozitivelor apsai butonul Apply to All (Se aplica la toate diapozitivele). Pentru a vizualiza modificrile fcute, alegei din meniul Slide Show (Expunere diapozitive) functia Animation Preview (Redare). Pe monitor, va aparea o mica fereastra, in care veti vedea efectele pe care ati aplicat asupra obiectelor, imaginilor si textului existente in cadrul diapozitivului.

Pregatirea diapozitivelor

Stabilirea formatului unui diapozitiv

Inainte de a fi imprimat documentul, va trebui stabilit formatul paginii. Pentru asta se alege optiunea Page Setup (Initializare pagina) din meniul File (Fisier), ce deschide urmatoarea fereastra, cu urmatoarele proprietati:

Alegeti formatul diapozitivului Modificarea lungimii diapozitivului Modificarea inaltimii diapozitivului

Tipul de vizualizare al diapozitivului sau a comentariilor

Copierea, mutarea, stergerea diapozitivelor unei prezentri

Pentru a realiza diferite operatii cu diapozitivele unei prezentari, se recomanda utilizarea vizualizarii Slide Sorter View (Sortare diapozitive). Copierea si mutarea diapozitivelor in diferite parti ale prezentarii sau chiar in prezentari diferite este posibila datorita existentei Clipboard-ului. Pentru a copia un diapozitiv, in alta parte a prezentarii sau intre prezentari diferite se alege optiunea Copy (Copiere) din meniul Edit (Editare), sau se foloseste combinatia de taste Ctrl+C. Se mai poate da clic pe pictograma aflata In bara de instrumente.

Atentie!! Pentru a putea alege optiunea Copy (Copiere) va trebui ca dipozitivul ce trebuie copiat s fie selectat, n caz contrar aceasta opiune va aprea cu culoarea gri n meniu (neactivat). Dup copierea diapozitivului, pentru a putea fi pus n locul unde se dorete va trebui s alegei optiunea Paste (Lipire) din meniul Edit (Editare), sau prin combinaia de taste Ctrl+V. Se poate opta si pentru un simplu clic pe imaginea din bara de instrumente.

0 alt modalitate de copiere a unui diapozitiv este apelarea din meniul Edit (Editare) a funciei Duplicate (Dublare) sau apsarea taste lor Ctrl+D. Pentru a muta un diapozitiv, n alt parte a prezentrii sau ntre prezentri diferite se alege

optiunea Cut (Decupare) din meniul Edit (Editare), sau se folosete combinaia de taste Ctrl+X. Sa mai poate da clic pe pictograma aflata n bara de instrumente.

Dup mutarea diapozitivului, pentru a putea fi pus n locul unde se dorete va trebui s alegei opiunea Paste (Lipire) din meniul Edit (Editare), sau prin combinaia de taste Ctrl+V. Se poate opta i pentru un simplu clic pe imaginea din bara de instrumente.

Stergerea diapozitivului - se realizeaz prin apsarea tastelor Backspace sau Delete. Putei apela i din meniul Edit (Editare) functia Delete Slide (Stergere diapozitiv).

Prezentarea

Puteti afisa pe ecran prezentarea creata. Afisarea se poate realiza de la primul diapozitiv prin apelarea meniul Slide Show (Expunere diapozitive )a opiunii View Show (Vizualizare expunere) sau apsarea tastei F5 existent pe tastatur, sau de la diapozitivul curent prin apsarea butonului existent pe bara de jos a aplicaiei.

Dac n prezentare, avei anumite diapozitive pe care nu dorii s le afisai n cadrul prezentrii, putei alege din meniul Slide Show (Expunere diapozitive) opiunea Hide Slide (Ascundere diapozitiv). Pentru ca diapozitivul s apar n afiarea prezentrii va trebui s apelai din nou aceast funcie.

APLICAIE Creai o prezentare pe desktop cu numele oferta.ppt.

1.

2.

Primul diapozitiv trebuie sa fie de tip numai-titlu.

3.

Introduceti numele OFERTA DE FORMARE CONTINUA ca titlu in primul diapozitiv.

4.

Adaugati un efect de animatie textului din titlul primului diapozitiv . Ingrosati textul titlului din primul diapozitiv si modificai fontul n Arial cu dimensiunea de

5.

44 puncte, culoarea fontului roie . Alegeti un fundal potrivit pe carel aplicai tuturor diapozitivelor prezentarii.

6.

7.

Introduceti un efect de tranzitie pentru toate diapozitivele.

8.

Adaugati al doilea diapozitiv cu titlul CURSURI.

9. a. b. c.

Introduceti serviciile oferite sub forma unei liste cu marcatori : MANAGEMENT EDUCATIONAL : COMUNICARE : TIC: 25 LOCURI 25 LOCURI 25 LOCURI

10.

Schimbati culoarea textului din titlu si din lista in galben ingrosat.

11.

Dati efecte de animatie continuturilor diapozitivelor. Salvai prezentarea i nchidei.

12.

BIBLIOGRAFIE: ECDL European Computer Driving Licence (Word, Excel, Power Point, Internet), Bernhard

Eder s.a., Editura Bic All, 2001 700 teste pentru obtinerea Permisului European de Conducere a Computerului, Ana Dulu, Casa

de editura Andreco, 2003 Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Tudor Sorin, Vlad Hutanu, Editura L&S, Infomat,

2004 Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Mariana Milosescu, Editura Didactica si

Pedagogica, 2006 Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Mioara Gheorghe s.a., Editura Corint, 2008 Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Sorin Tudor, Ionut Vlad Hutanu, Editura Aramis,

2004 Tehnologia Informatiei, Informatica, Manual pt. clasa a IX, Mariana Milosescu, Editura Teora,

2000 Tehnologia Informatiei, Informatica, Manual pt. clasa a X, Mariana Milosescu, Editura Teora,

2000 Ghid de pregatire pentru examene de competente digitale, Bac 2010, Emil Onea s.a., Editura

Nomina, 2010

3. INTERNET

1. INTERNET Noiuni generale despre Internet Comunicaii i conectivitate. Conectivitatea reprezint actul de legtur dintre calculatoare i alte dispozitive electronice din cadrul unui sistem de comunicaii, n scopul partajrii resurselor. Comunicarea poate lua forma unui mesaj e-mail, fax sau video conferin. Faciliti Internet o o o o o pota electronic folosit pentru a realiza schimb de scrisori i alte fiiere grupuri de discuii FTP (File Transfer Protocol) protocol de transmitere a datelor Internet Relay Chat reea de discuii, conversaii n direct World Wide Web (WWW)- colecie de documente interactive, legate ntre Motor de cutare program specializat de cutare n retea. Un motor de cutare presupune specificarea unei adrese a unei locaii i ncrcarea paginii corespunztoare. Deasemenea, permite cutarea unor informaii n funcie de un anumit subiect. Acest subiect este precizat folosind cuvinte cheie. Exemple de motoare de cutare: Altavista, Netscape, Yahoo, Google, Mozilla, etc. HTML - (Hipertext Markup Language) este un limbaj prin intermediul cruia pot fi create pagini WEB. Informaie Internet-ul este o reea de reele. Navigarea n reea se face cu ajutorul unui browser. Exemplede browser-e: Internet Explorer, Netscape Navigator, Opera, etc.

cu alte persoane;

ele prin intermediul link-urilor.

Internet Explorer Lansarea n execuie a aplicaiei se face printr-un dublu clic pe icon-ul pe desktop. Se va deschide fereastra aplicaiei. aflat

Bara de unelte conine urmtoarele butoane: o o o o o o o butonul BACK are ca efect ntoarcerea n pagina ncrcat anterior; butonul FORWARD are ca efect afiarea paginii urmtoare; butonul STOP oprete ncrcarea paginii curente; butonul HISTORY permite tergerea total sau pariala a listei cu adresele paginilor vizitate butonul HOME are ca efect ncrcarea paginii de start a aplicaiei; butonul SEARCH permite efectuarea unei cutari; butonul FAVORITES realizeaz gestionarea paginilor favorite (pagini accesate

anterior;

preferenial);

Bara de adrese n aceast zon se introduce adresa paginii Web pe care dorim s o accesm. ncrcarea acestei pagini se realizeaz odat cu apasarea tastei ENTER sau prin acionarea butonului GO (din partea dreapt a barei de adrese). Particularizarea aplicaiei: Fixarea unei pagini de start

Dac se cunoate adresa exact a paginii care vrem s fie ncrcat odat cu lansarea n execuie a aplicaiei, atunci se vor executa urmtorii pai: o o Se ncarc pagina. Din meniul TOOLS se selecteaz opiunea INTERNET OPTIONS. Se deschide o

fereastr de dialog din care se alege eticheta GENERAL. n partea superioar a ferestrei exist zona HOME PAGE din care se acioneza butonul USE CURRENT. o Din partea inferioar a ferestrei se acioneaz butonul APPLY i apoi butonul OK. tergerea istoricului paginilor vizitate Din meniul TOOLS se selecteaz opiunea INTERNET OPTIONS. Se deschide o fereastr de dialog din care se alege eticheta GENERAL. Din zona HISTORY se acioneaz butonul CLEAR HISTORY i deasemenea, se poate fixa un numr de zile pe parcursul crora toate adresele paginilor vizitate vor fi memorate.

Pagini favorite Se acioneaz butonul FAVORITES din bara de unelte i zona de lucru va fi divizat n dou panouri. n panoul din stnga se va lucra att pentru adaugarea unei noi pagini favorite n list, ct i pentru organizarea paginilor ntr-o structur arborescent de foldere. Pentru adugarea direct a unei pagini se acioneaza butonul ADD. Se va deschide urmtoarea fereastr:

Adugarea efectiv se realizeaz prin acionarea butonului OK. Dac se selecteaz opiunea Make Available offline atunci acest pagin poate fi vizualizat chiar dac nu exist o conexiune la Internet. Pentru organizarea paginilor favorite, din partea stng a panoului nou deschis se va aciona butonul Organize Favorites. Se va deschide o fereastr de dialog ca cea de mai jos.

Cu ajutorul butoanelor din partea stang se pot creea noi foldere, se poate face redenumirea folderelor existente, se poate face mutarea folderelor i deasemenea unele foldere pot fi terse. Motorul de cutare GOOGLE Pentru a realiza cutarea unei pagini care conine informaii cu privire la un anumit subiect se poate folosi motorul google. Pagina se start a acestuia are adresa google.com Dup ce se scrie aceast adres n bara de adrese a aplicaiei Internet Explorer, se va ncrca o ferestr care are urmtoarea form:

n zona de text din centru se indic tema cutat, dup care se selecteaz una dintre opiunile plasate sub butoanele <<Cutare Google>> i <<M simt norocos>>. Lansarea cutarii se realizeaz prin acionarea unuia din butoanele mai sus menionate. Se va afia o list cu adresele paginilor gsite. Accesarea unei astfel de pagini se face printrun dublu clic pe denumirea acesteia. Orice intrare din lista afiat este de fapt un link ctre pagina respectiv.

Comunicare Comunicarea se poate realiza cu ajutorul potei electronice. Fiecare utilizator al serviciului de pota electronic dispune de un cont i o parola. Numele contului este format dintr -o prim parte, dat de utilizator i din a doua parte care include adresa server-ului de mail. Aplicaia Yahoo Mail Lansarea n execuie a aplicaiei se poate realiza astfel: se scrie n bara de adrese adresa yahoo.com. Din fereastra aplicaiei se selecteaz link-ul Mail. Se va deschide o nou fereastr n care utilizatorul va preciza numele contului su i parola. La final, se va deschide o fereastr car e va avea forma urmtoare:

Pentru a ne consulta pota electronic se va aciona butonul CHECK MAIL. Vom vedea n partea dreapt o list cu mesajele primite. Aceste mesaje sunt cele existente n folder-ul INBOX.

Unele dintre mesaje sunt precizate cu caractere boldate. Acestea sunt mesajele noi, pe care nc nu le-am citit. Pentru a citi un mesaj se va executa un clic pe subiectul lui. Coninutul scrisorii va fi afiat. n folder-ul SENT sunt plasate toate mesajele scrise de utilizator. n folder-ul DRAFT sunt plasate mesajele scrise de utilizator care nu au putut fi expediate nc. n folder-ul INBOX pot sa apara mesaje care au plasat o agraf dupa numele expeditorului. Acest simbol semnific faptul c scrisoarea respectiv conine fiiere ataate. n partea inferioar a mesajului exist o list cu fiierele ataate. Pentru a vizualiza sau pentru a descrca un fiier ataat se va da un clic pe numele fisierului ceea ce va duce la deschiderea unei noi ferestre. Din aceast fereastr se va aciona buton ul Download Attachment. Apoi se va selecta tipul operaiei pe care o vom executa: Open(pentru vizualizare) sau Save (pentru salvarea fiierului ataat pe disc). Pentru a scrie un mesaj se va aciona butonul COMPOSE. Se deschide urmtoarea fereastr:

o o

n linia TO se va scrie adresa complet a destinatarului n linia SUBJECT se scrie, pe scurt, tema scrisorii

o o o o o o o

se pot aciona i etichetele Add CC, Add BCC n spaiul alb se scrie coninutul mesajului expedierea mesajului se face prin acionarea butonului SEND. Unei scrisori i se poate ataa i un fisier. Ataarea se face astfel: se acioneaz butonul Attaach Filles se deschide o fereastr de dialog n care se acioneaz butonul Browse n scopul localizrii se apas butonul Attach se va continua mesajul care la final, va fi expediat

i selectrii fiierului care se va ataa

Agenda de contacte Aplicatia ne pune la dispoziie o agend de adrese. n aceast agend noi putem introduce adresele persoanelor cu care corespondm. Atunci cnd vrem s trimitem un mesaj ciuva, putem si selectm adresa din acesta agenda. Pentru a aduga o adres n aceasta agend se selecteaz eticheta CONTACTS. Sub aceasta eticheta apar dou butoane.

n fereastra care se deschide se va preciza numele persoanei i adresa lui de e-mail. La sfrit se acioneaz butonul SAVE (pentru salvarea datelor n agenda) sau butonul SAVE AND ADD ANOTHER (pentru salvarea datelor i introducerea unei alte persoane n agend).

APLICAIE

1.

S se ncarce pagina cu adresa edu.ro. S se fixeze aceast pagin ca i pagin se start. S se tearg istoricul paginilor vizitate i s se seteze aplicaia astfel nct s se fac

2.

3.

pstrarea adreselor numai 5 zile. S se introduc pagina ministerului n lista de pagini favorite. S se creeze un folder cu numele fiecrui utilizator, folder n care se va muta pagina favorit

4.

5.

creat anterior. S se caute o pagin cu informaii despre structura anului colar 2012-2013. S se realizeze copierea a dou paragrafe din pagina ncrcat anterior. Pa ragrafele se vor

6.

7.

depune n fisierul proba.doc care se va creea pe desktop. S se scrie n antetul fiierului numele utilizatorului. S se intre n contul propriu de pot electronic i s se trimit cte un mesaj colegului de

8.

9. banc.

10.

Trimite-i un mesaj de rspuns pentru mesajul primit de la colegul vostru. Compunei un mesaj la care s ataai fiierul proba.doc i expediai-l la adresa dvs. De mail Salvai aceast adres n agenda proprie de contacte. nchideti aplicaia de pot electronic.

11.

12.

13.

BIBLIOGRAFIE: ECDL European Computer Driving Licence (Internet), Bernhard Eder s.a., Editura Bic All,

2001 700 teste pentru obtinerea Permisului European de Conducere a Computerului, Ana Dulu, Casa

de editura Andreco, 2003 Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Tudor Sorin, Vlad Hutanu, Editura L&S, Infomat,

2004 Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Mariana Milosescu, Editura Didactica si

Pedagogica, 2006 Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Mioara Gheorghe s.a., Editura Corint, 2008 Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Sorin Tudor, Ionut Vlad Hutanu, Editura Aramis,

2004 Tehnologia Informatiei, Informatica, Manual pt. clasa a IX, Mariana Milosescu, Editura Teora,

2000 Tehnologia Informatiei, Informatica, Manual pt. clasa a X, Mariana Milosescu, Editura Teora,

2000 Ghid de pregatire pentru examene de competente digitale, Bac 2010, Emil Onea s.a., Editura

Nomina, 2010

4. INSTRUIRE ASISTATA DE CALCULATOR, E-LEARNING

INSTRUIRE ASISTATA DE CALCULATOR, E-LEARNING

INSTRUIRE ASISTATA DE CALCULATOR

Introducere Utilizarea calculatorului in procesul de invatamant devine o necesitate in conditiile dezvoltarii accelerate a tehnologiei informatiei. Pentru noile generatii de elevi , deja obisnuiti cu avalansa de informatii multimedia, conceptul de asistare a procesului de invatamant cu calculatorul este o cerinta intrinseca.

Calculatorul este perceput pe rand, ca o jucarie, o unealta, o resursa de informatii. A intrat deja in obisnuinta zilnica utilizarea calculatorului, pentru comunicare, informare, instruire.

Conceptul de asistare a procesului de invatamant cu calculatorul include: -predarea unor lectii de comunicare de cunostinte; -aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunostinte; -verificarea automata a unei lectii sau a unui grup de lectii. Numita de unii ca inovatia tehnologica cea mai importanta a pedagogiei moderne, instruirea asistata de calculator (IAC) contribuie la eficienta instruirii, este un rezultat al introducerii treptate a informatizarii in invatamant. Interactiunea elev-calculator permite diversificarea strategiei didactice, facilitand accesul elevului la informatii mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate in modalitati diferite de vizualizare. De fapt, nu calculatorul in sine ca obiect fizic, ingloband chiar configuratie multimedia, produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create si vehiculate corespunzator, a produselor informatice, integrate dupa criterii de eficienta metodica in activitatile de instruire.

Modernizarea pedagogica implica deci, existenta echipamentelor hardware (calculator), a software-lui (programelor) si a capacitatii de adaptare a lor, de receptare si valorificare in mediul instructional.

Tehnologia in procesul de invatamant

Pe langa hardware si software, tehnologia inseamna si alte resurse de informare, inafara de profesor ca furnizor de cunostiinte. Comunicarea cu specialisti, acces la biblioteci virtuale, articole stiintifice sunt posibilitati ce se ofera celui ce vrea sa se informeze, prin utilizarea facilitatilor oferite de legatura la reteaua globala, INTERNET si a aplicatiilor specifice acesteia.

Elevii in centrul propriei lor invatari si tehnologii Scoala trebuie sa tina pasul cu tehnologia, sa inteleaga si sa anticipeze impactul asupra modului de invatare. Calculatoarele au fost incorporate in programele educationale oferindu-le celor ce se instruiesc o libertate si flexibilitate mai mare dar si individualitate in clasa. Folosirea Internetului de catre elevi a fost o idee care a prins repede. Afinitatea naturala dintre elevi si Internet a dat nastere mai multor proiecte orientate inspre elevi, initiate de elevi, conduse de elevi. Invatarea care pune accentul pe participarea elevilor reprezinta un tip de instruire care ii da elevului un rol activ in procesul de invatare. Elevii, participanti activi, isi imprima ritmul propriu si propriile strategii. Modalitatea de invatare este individualizata nu standardizata.

Invatarea care il situeaza pe elev in rol central, asociaza invatarea focalizata pe particularitatile fiecarui individ (ereditate, experienta, perspective, pregatire, talente, capacitati si nevoi) cu focalizarea pe predare, impartasire a cunostintelor respective (cea mai buna informatie ce se furnizeaza, stimularea motivatiei, invatarii si acumularii de cunostinte de catre toti elevii).

Consecinte pedagogice ale IAC Acomodarea inca din scoala cu tehnica de calcul influenteaza formarea intelectuala a elevilor, prin: -Stimularea interesului fata de nou. Legea de baza ce guverneaza educatia asistata de calculator o reprezinta implicarea interactiva a elevului in actiunea de prezentare de cunostinte, captaindu-i atentia subiectului si eliminand riscul plictiselii sau rutinei. -Stimularea imaginatiei. De la jocurile pe calculator care dezvolta abilitati de utilizare, imaginatie si viteza de reactie intr-o prezentare grafica atractiva, maturizandu-se elevul, elevul incepe sa foloseasca calculatorul sa creeze propriile produse soft. -Dezvoltarea unei gandiri logice. Descompunerea unei teme in etape de elaborare organizate secvential, organizarea logica a rationamentului reprezinta demersuri cognitive ce aduc castig in profunzimea si rapiditatea judecarii unei probleme. -Simularea pe ecran a unor fenomene si procese, altfel costisitor de reprodus in laborator, ajuta la intelegerea acestora. -Optimizarea randamentului predarii prin exemplificari multiple

-Formarea intelectuala a tinerei generatii prin autoeducatie -Cerinte pentru realizarea IAC: a)dotarea cu echipament; b)profesorul trebuie sa aiba si cunostinte de informatica -Elevul invata in ritm propriu, fara emotii si stres care sa-i modifice comportamentul -Aprecierea obiectiva a rezultatelor si progreselor obtinute

Notiuni, concepte utilizate in IAC Sistemul IAC (Instruire Asistata de Calculator) este un mediu integrat hardware-software destinat interactiunii dintre posesorii unui sistem de cunostinte si destinatarii acestuia, in vederea asimilarii active de informatie insotita de achizitionarea de noi operatii si deprinderi.

Softul educational(SE) este un produs program special proiectat pentru a fi utilizat in procesul de invatare.

Trasaturile generale ale softului educational: -este conceput pentru a invata -trebuie sa asigure interactiunea flexibila elev-computer sau computer-profesor -se adapteaza in functie de caracteristicile individuale ale utilizatorului.

Clasificarea softului educational dupa functia pedagogica specifica in cadrul unui proces de instruire: a)Prezentarea interactiva de noi cunostinte (Computer Based Learning) presupune utilizarea nemijlocita a calculatorului in procesul predarii si a lectiilor de laborator. Materialul de invatat se prezinta pe baza unui anumit tip de interactiune. Dupa cum aceasta interactiune este condusa de calculator sau de elev, vorbim de un dialog tutorial sau de o investigare (interogare, cautare). Tutorul-preia una din functiile profesorului si poate fi proiectat astfel: -precizeaza una sau mai multe secvente de informatii; -solicita elevului sa raspunda la o intrbare, sa rezolve un exercitiu; -prezinta aprecierea raspunsului si trece la o alta secventa in functie de raspunsul elevului.

Materialul poate fi impartit pe capitole care sa nu solicite o concentrare mai mare de 10-15 minute. Prin diverse meniuri se pot furniza informatii adiacente. Softul de investigare reprezinta o forma evoluata de interactiune instructionala, in care elevului nu i se ofera informatiile ca atare ci un mediu prin care elevul sa poata extrage informatiile

care il intereseaza pentru rezolvarea unei anumite sarcini. Drumul parcurs este determinat si de gradul de initiere al celui care invata.

b) Exersarea asistata de calculator (Computer Assisted Training) cand subiectului i se pun la dispozitie programe specializate care-l ajuta sa fixeze cunostintele si sa capete deprinderi specifice prin seturi de sarcini repetitive, urmate de aprecierea raspunsului elevului. Exercitiile pot fi - propuse intr-o ordine prestabilita sau in mod aleator sau pot fi generate in timpul sesiunii de lucru.

c) Verificarea asistata de calculator (Computer Assisted Testing) presupune existenta unor programe capabile sa testeze nivelul de insusire a cunostintelor prin evaluarea raspunsurilor. O interfata grafica prietenoasa va afisa mesaje corespunzatoare interpretarii raspunsului. Programele de testare pot fi incluse in lectia curenta sau in lectii recapitulative. Modul de construire a unui test depinde de numarul de chestiuni de test (care se stabilesc in functie de timpul de administrare si de nivelul de scolarizare) si de numarul de concepte, procedee a caror insusire va fi verificata.

d) Simulare. Un soft de simulare permite realizarea controlata a unui fenomen sau sistem real prin intermediul unui model care are un comportament analog. Astfel de programe ofera posibilitatea observarii modelului in care se schimba comportamentul sistemului in functie de modificarile operate (schimbarea parametrilor, conditiilor) ceeea ce faciliteaza intelegerea fenomenului si nu implica riscurile si cheltuiala fenomenuli real. FORMAREA LA DISTANTA/INVATAMANT LA DISTANTA (E-LEARNING)

Invatamantul la distanta este un proces de invatare care se bazeaza pe resurse multimedia si care permite uneia sau mai multor persoane sa se formeze pornind de la calculatorul propriu. Suporturile multimedia pot combina text, grafica plana sau spatiala, sunet, imagine, animatie si chiar resurse video (videoclip).

Aceste suporturi revolutioneaza abordarea pedagogica si metodica prin interactivitatea produsului educational. Elevul isi poate insusi cunostintele prezentate in ritmul sau propriu. El este pilotul formarii sale.

Avantaje si dezavantaje ale invatamantului la distanta Avantaje:

1.

Formarea este deschisa oricarei persoane, indiferent de varsta, nivel de pregatire,

categorie socioprofesionala, etc. 2. 3. 4. Accesul la informatii si manipularea acestora se face fara restrictii impuse de distanta Favorizeaza creativitatea si descoperirea de noi interpretari, nuante si entitati. Permite accesul la noile competente cerute de viata moderna . Oricine se poate

familiariza cu noile tehnologii: calculator, sisteme multimedia, Internet. 5. Faciliteaza formarea locala, fara deplasari ceea ce favorizeaza un castig de timp, o

economie financiara si conditii optime de formare (de exemplu acasa). Acest avantaj se poate folosi de persoanele cu handicap 6. Un formator se poate adresa unui numar insemnat de elevi, asigurand o relatie

individualizata cu fiecare dintre ei. 7. Permite o reducere sensibila a costurilor fata de formarea ce reclama prezenta.

-cheltuielile de transport si cazare sunt suprimate -timpul individual de invatare este redus prin dirijarea studiului catre aspectele de aprofundat -formatorul are acum un rol de indrumare, de acordare de asistenta la programul de invatare. 8. Cei implicati in studiu beneficiaza de cunostintele si experienta formatorilor de

notorietate internationala, pe care nu-i pot intalni in mod direct. 9. 10. Asigura autonomia formarii: elevul alege conditiile de spatiu si timp Permite alegerea temelor dorite, planificarea cursurilor dorite in concordanta cu nivelul

actual de pregatire, asigurandu-se o mai buna asimilare a cunostintelor si o adaptare a evolutiei formarii la capacitatea de intelegere a elevului. 11. Se bazeaza pe solutii multimedia interactive ce solicita atentia elevului ii stimuleaza

capacitatea de intelegere si interpretare. Simularile, testele de auto-evaluare (produse soft asociate expunerilor de cunostinte), schimburile de mesaje plaseaza elevul in centrul formarii sale il mentine mereu activ. Eficienta formarii depinde de dorinta lui de asimilare. 12. Sprijina sentimentul de libertate si incredere in sine, prin lipsa conditiilor de intimidare

si jena fata de colegi si profesor. 13. Da o solutie cresterii numarului de solicitari al celor ce vor sa invete in spatii de

invatamant devenite neincapatoare cu numar de formatori ce nu poate face fata cererii. 14. Informatiile de interes culese de pe internet pot reprezenta noutati in domeniu, si pot fi

accesate oriunde in lume. Totusi, aceasta nu constituie o solutie miraculoasa. Se poate folosi pe termen scurt si daca solutia este de calitate din punct de vedere pedagogic.

Dezavantaje:

1.Impiedica socializarea elevului, integrarea in colectivitate, adaptarea la realitatea vietii in societate, crearii de legaturi interumane, afective. 2. Problemele tehnice aferente functionarii sistemelor de formare (perturbarea retelei de comunicatie, defectarea echipamentelor de calcul, pirateria soft sau virusarea documentelor)

Particularitati ale educatiei la distanta Educatia la distanta, cuprinde diferite modalitati de desfasurare si tehnologii (corespondenta/tiparituri, audio, video, computer) de furnizare a instructiei, ce presupune departarea fizica a actorilor educatiei (profesor-elev) care resimt aceasta distanta si incearca sa o suplineasca prin diverse strategiide incurajare a interactiunii dintre profesor-elev, elev-elev, elev-continut de studiat, si care conduce, in mod paradoxal la o relatie mult mai personalizata decat in educatia traditionala(fata-in fata), prin schimbul de mesaje si documente spre studiu sau raspunsuri la sarcini solicitate.

Elementele definitorii ale educatiei la distanta ar fi: 1) 2) separarea dintre profesor si cel care invata pe majoritatea duratei procesului de instructie folosirea mass-media (in scopuri educationale) pentru a pune in legatura pe elev cu

profesorul si ca suport de transmitere a continutului cursului. 3) Asigurarea unei comunicari in dublu sens intre profesor/tutore sau agentul educatiei si

cel ce invata.

PARADIGMA FREE/OPEN SOURCE SOFTWARE (FOSS) n ultimii douzeci de ani, filosofia, economia i modelul de dezvoltare FOSS au avut o contribuie important asupra modului n care este conceptualizat, utilizat i dezvoltat tehnologia informaiei. Conceptul de software free software nu este deloc unul nou. Imediat dup apariie, calculatoarele au fost adoptate de universiti ca unelte de cercetare. La acel moment aplicaiile software erau distribuite liber, programatorii fiind pltii doar pentru timpul de programare i nu pentru aplicaiile software realizate. Ceva mai trziu, calculatoarele au ajuns n mediul de afaceri, iar programatorii au nceput s se ntrein restricionnd drepturile utilizatorilor asupra aplicaiilor software i percepnd taxe pentru fiecare copie a programului. Conceptul de software liber, ca filosofie de dezvoltare a aplicaiilor, a fost puternic popularizat ncepnd cu anul 1984 de ctre Richard Stallman, odat cu nfiinarea Free Software Foundation (FSF) i demararea proiectului

GNU. n viziunea FSF, free software-ul este caracterizat de libertate i nu de pre. Conceptul se refer la libertate n sensul de libertatea de expresie i nu n sensul de intrare liber. Confuzia ntre cele dou sensuri este des ntlnit deoarece n englez, cuvntul free, semnific att libertate ct i gratis. Software-ul liber e caracterizat de libertatea acordat utilizatorilor si de a-l utiliza, copia, distribui, studia, modifica i mbunti. Mai exact, e vorba de patru forme de libertate a utilizatorilor si : libertatea de a utiliza programul, n orice scop ; libertatea de a studia modul de funcionare a programului i de a-l adapta nevoilor proprii; accesul la codul-surs este o precondiie pentru aceasta; libertatea de a redistribui copii, n scopul ajutorrii aproapelui tu ; libertatea de a mbunti programul i de a pune mbuntirile la dispoziia publicului n folosul ntregii societi ; accesul la codul-surs este o precondiie pentru aceasta. n 1998, Eric S. Raymond, Bruce Perens i Linus Torvalds lanseaz conceptul open source software, ca alternativ la formula free software. n acest fel se urmrete att eliminarea ambiguitii induse de forma free, ct i debarasarea de aspectele rigide promovate de FSF. Micarea s-a dovedit una ctigtoare, curentul open source cunoscnd de atunci o dezvoltare exponenial. Succesul unui proiect open source nu este asigurat prin simpla publicare a codului surs. Acesta apare atunci cnd n jurul proiectului se contureaz o comunitate activ de dezvoltatori i utilizatori, unii de interese comune, care susin i mbuntesc constant proiectul. Pentru a atrage o comunitate puternic, un proiect open source trebuie s respecte o serie de reguli de design, transparen i deschidere. Cele mai importante ar fi: Documentarea ct mai bun a aplicaiei software, att la nivel de utilizator ct i la nivel de dezvoltator. Acest lucru va minimiza timpul i efortul investit de un utilizator/dezvoltator nou pentru a se obinui cu aplicaia i va maximiza productivitatea acestuia; Proiectarea i implementarea aplicaiei s fie fcut ntr-o manier transparent. Aceasta presupune n primul rnd disponibilitatea codului, dar i existena unor liste de discuii publice, unde s fie puse n discuie strategiile de dezvoltare, planurile de viitor etc. Echipa de dezvoltare a proiectului trebuie s fie de asemenea transparent. Importana unui dezvoltator trebuie s fie dat de calitatea i cantitatea contribuiilor la proiect i nu de funcia deinut n cadrul unei instituii sau companii.

Designul aplicaiei trebuie s fie unul modular. Acest lucru permite dezvoltatorilor adugarea la aplicaia principal a unor module cu funcionalitate specific. Dei utilitatea unui modul poate s nu intereseze ntreaga comunitate din jurul proiectului, ea va aduga valoare aplicaiei i va permite atragerea de noi utilizatori. Dintre avantajele utilizrii FOSS n educaie, putem aminti : costuri reduse: deoarece utilizarea tehnologiei informaionale n educaie presupune oricum costuri destul de ridicate legate de infrastructura de comunicare, echipamente de calcul i de reea, recurgerea la FOSS antreneaz economii substaniale; siguran, performan, securitate: erorile de proiectare ale FOSS sunt rezolvate rapid datorit numrului mare de dezvoltatori, lucru unanim recunoscut mai ales n cazul produselor de tip server. Disponibilitatea codului-surs permite identificarea vulnerabilitilor i rezolvarea acestora n colaborare; capacitatea de dezvoltare pe termen lung: este evident creterea gradului de utilizare a FOSS n cadrul instituiilor guvernamentale, industriale, educaionale i de alt natur, de aceea este necesar pregtirea viitorilor specialiti familiari cu acest tip de produse. S-a constatat faptul c absolvenii au tendina de a folosi aceleai tehnologii pe care le-au ntlnit n timpul studiilor; filosofie deschis: filosofia FOSS este potrivit spiritului academic deschis spre cunoatere i diseminare; alternativ la pirateria software: att n cazul instituiilor academice, ct i al studenilor; posibilitate de adaptare regional: produsele FOSS create pentru limba englez pot fi adaptate n orice limb fr a fi necesar implicarea dezvoltatorului originar; nvarea din codul open source: FOSS ofer posibilitatea studierii codului-surs al unor programe cu aplicabilitate n viaa real. Exist cteva proiecte funcionnd pe Web care ofer informaii asupra posibitilor de adoptare a unor soluii open source n domeniul e-learning: EduForge portal care conine sub forma unor schimburi de idei rezultate de cercetare, materiale i software educaionale; SIGOSSEE/JOIN Open Source for Education in Europe proiect dezvoltat de Special Interest Group in Open Source Software for Education in Europe care ofer consultan i suport pentru instituiile care doresc s implementeze sisteme open source de management al nvrii, consilierea referindu-se la alegerea platformei, precum i la problemele didactice i organizatorice;

OSS Watch ofer consiliere neutr mediului academic asupra produselor FOSS, precum i despre standardele deschise nrudite; IOSN International Open Source Network furnizeaz informaii asupra utilizrii de software open source n educaie n regiunea Asia-Pacific. Rob Reynolds propune urmtorii parametrii dup care s fie apreciate sistemele de elearning FOSS: scalabilitate, claritatea i extensibilitatea codului, unelte de administrare, posibiliti de implementare i dezvoltare, funcionaliti oferite, eficien.

PLATFORME DE E-LEARNING OPEN SOURCE

Platforma Moodle

Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment (Moodle) este un pachet software destinat producerii de cursuri bazate pe Internet, oferind un bun suport pentru securitate i administrare i avnd conturat o comunitate ampl de utilizatori i dezvoltatori. Codul surs scris n PHP utiliznd baze de date MySql i PostgreSQL este un atu pentru adoptarea platformei datorit popularitii acestor tehnologii, precum i posibilitii de utilizare fr modificri pe mai multe sisteme de operare, inclusiv Linux . Moodle i are originea ntr-un proiect educaional dezvoltat de Martin Dougiamas la Curtin University of Technology, pornind de la ideea mbuntirii sistemului de administrare oferit de platforma WebCT. Versiunea 1.0 a Moodle a fost lansat la 20 august 2002, fiind destinat configurrii unui sistem de e-learning de nivelul unui curs academic. Dezvoltrile ulterioare de pn la versiunea curent 1.3.4 au adus numeroase mbuntiri i extensii de funcionalitate, astfel nct platforma Moodle este actualmente utilizat nu doar n universiti, ci i n licee, coli primare, organizaii nonprofit, companii private, de profesori independeni i chiar de prinii care doresc s i instruiasc proprii copii. Situl moodle.org constituie un punct central de informare, discuie i colaborare ntre diversele tipuri de utilizatori ai sistemului Moodle: administratori de sistem, profesori, cercettori, pedagogi i, desigur, dezvoltatori. Adoptarea platformei Moodle integreaz, aadar, o universitate ntr-o veritabil comunitate internaional, avnd acces la experiena pedagogic i tiinific a acesteia. Sistemul Moodle promoveaz ca filosofie a nvrii ceea ce se numete pedagogia construcionismului social (social constructionist pedagogy), sprijinit pe patru mari concepte:

1. Constructivism: noile cunotine acumulate sunt sedimentate printr-o permanent raportare a lor la zestrea cultural i informaional, nu printr-o simpl memorizare; 2. Construcionism: nvarea ajunge s fie efectiv abia atunci cnd este mprtit, discutat, explicat altora. 3. Social Constructivism: diseminarea cunotinelor se face ntr-o manier sistematic, organizat, conducnd la constituirea unei mici comuniti culturale. 4. Connected and Separate (empatic i dizident): ncearc o privire de adncime asupra motivaiilor de care sunt guvernate persoanele participante la dialogul n cadrul unei astfel de comuniti culturale. Un comportament dizident ncearc s i pstreze obiectivitatea i s i apere propriile idei cutnd lacune logice n ideile partenerilor de discuie fapt ce poate constitui pentru acetia un real stimulent pentru reconsiderarea i consolidarea propriilor idei. Un comportament empatic accept subiectivitatea, ncercnd un efort de nelegere a celorlalte puncte de vedere. Comportamentul promovat de sistemul Moodle denumit constructed behaviour presupune o sensibilitate la aceste ambe abordri, avnd permanent capacitatea de a o adopta pe cea potrivit situaiei curente. Astfel, sistemul Moodle pleac de la ideea c orice participant la un curs poate fi n acelai timp student i profesor, nlturnd imaginea profesorului ca surs de cunotine i promovnd -o pe cea a profesorului ca modelator de personaliti, care lucreaz ntr-o manier particular cu fiecare student pentru a-l ajuta s dobndeasc deprinderile i cunotinele de care este interesat, i care modereaz discuiile i activitile ntr-o manier care ajut studenii s colaboreze pentru a atinge n mod colectiv obiectivele generale ale cursului. Sistemul Moodle ofer un cadru pentru dezvoltare i utilizare de materiale i metode moderne de lucru, dar i de adoptare a unei pedagogii ce stimuleaz creativitatea.

Panoul general de administrare al sistemului Moodle

Caracteristici generale MOODLE sau Modular Object Oriented Dynamic Learning Environment denumete o platform de instruire dinamic dezvoltat multimodular sub un mediu orientat obiect.

Altfel spus, Moodle este un sistem de management al cursurilor (Course Management System CMS), un pachet software creat pentru a ajuta profesorii s realizeze cursuri de calitate online i s coordoneze rezultatele celor ce nva/studenilor. Astfel de sisteme sunt uneori numite Learning Management Systems (LMS) (Sisteme de coordonare/management a nvrii), Virtual Learning Environments (VLE) (Medii de nvare virtual) si Learning Content Management Systems (LCMS) (Sisteme de management al coninutului de nvare). Utilizatorii au nevoie doar de un browser (e.g., IE, Firefox, Safari) pentru a participa la un curs in Moodle. Moodle este un program Open Source, ceea ce nseamn ca oricine este liber s-l downloadeze gratis, s l foloseasc, modifice i chiar s-l distribuie (n termenii licenei generale publice GNU - General Public License). Moodle ruleaz fr modificri pe platforme Unix, Linux, Windows, Mac OS X,

Netware i orice alt sistem care suporta PHP, incluznd majoritatea furnizorilor de web (cei de gzduiesc paginile web). Informaia este stocat ntr-o singur baza de date: MySQL si PostgreSQL sunt cele mai bine suportate, dar poate fi folosit i cu Oracle, Access, Interbase, ODBC i altele.

Crearea unui cont Pentru a putea accesa resursele aflate pe platforma Moodle este necesar crearea unui cont. Contul poate fi creat de ctre utilizator prin apsarea butonului ncepe acum deschiznd un cont nou pe site-ul nostru aflat sub titlul Eti pentru prima oar aici? (vezi figura). Dup crearea contului utilizatorul va primi un mail de confirmare pe adresa de mail furnizat. Dup activarea contului (prin accesarea link-ului din interiorul mailului de confirmare), el va putea fi accesat prin completarea numelui de utilizator i a parolei n csuele aferente i apsarea butonului Deschide-i cont. Moodle a fost tradus n peste 75 de limbi. Putei modifica limba accesnd meniul drop-down din dreapta paginii.

Selectarea limbii

Accesarea platformei

Crearea unui cont nou

Pagina de acces a platformei Moodle

Dac ai ales s deschidei un cont nou vei fi condui ctre urmtorul formular (vezi figura):

Completai cu numele de utilizator i parola dorite

Informaii despre dumneavoastr: Toate cmpurile trebuie completate. V rugm s completai: adresa de email, numele, prenumele, oraul i ara unde v aflai.

Apsai butonul pentru a confirma

Vei primi un mail. Pentru a activa contul accesai link-ul inclus n mail.

Fereastra ce permite crearea unui cont nou

Login Pentru a putea utiliza platforma Moodle trebuie s accesai contul creat (vezi figura). Dup ce ai completat cu datele de acces (nume de utilizator i parol) vei fi condui ctre pagina principal (vezi figura).

Completai cu datele dumneavoastr (nume de utilizator si parola)


Fereastra de accesare a contului creat

Login/Logout: Dupa accesarea contului, numele de utilizator apare in partea dreapta. Apsnd pe acest nume putei modifica datele din cont (profilul). Tot de aici puteti iei din cont.

Cutare cursuri: Aceast opiune v permite cutare unui curs dup nume.

Cursurile la care suntei ncris: Aici sunt afiate toate cursurile la care utilizatorul este nscris. Pentru a accesa un curs trebuie sa apasati pe linkul catre acel curs.

Pagina principal a contului dumneavoastr Aceast pagin conine lista cursurilor la care suntei nscris, buton de vizualizare a tuturor cursurilor existente i un calendar.

Cerere de creare a unui curs Putei cere s fie creat un curs nou (vezi figurile 5 i 6). Crearea unui curs nou pe platforma Moodle nseamn adugarea lui n lista de cursuri deja existente cu numele complet, devenind astfel accesibil att de ctre instructori ct i de ctre cursani. Acest lucru se face de ctre administratorul platformei Moodle prin validarea cererii de creare a cursului. Dup crearea cursului, dumneavoastr ca instructor trebuie s schimbai proprietile caracteristice (setrile/configurrile) cursului nou creat.

Dup apsarea butonului vei fi condui ctre un formular care conine principalele aspecte care definesc cursul.

Lista de cursuri i butonul pentru cererea de creare a unui curs nou (Request a course)

Numele complet al cursului: Utilizatorul va trece aici numele complet al cursului asa cum apare i in curricula. Cursul va putea fi gsit prin introducerea numelui complet n csua de cutare. Numele scurt al cursului Numele scurt poate fi un acronim sau chiar prescurtarea numelui complet. Rezumat: Un scurt rezumat al coninutului cursului. Cheie de nscriere: Pentru a putea avea un control asupra celor care particip la curs se poate introduce o parol. Informaii suplimentare: Alte informaii care ar putea s l ajute pe administrator n evaluarea si validarea cursului propus.

Formularul care trebuie completat atunci cnd se dorete crearea unui curs nou Dup ce ai completat formularul de mai sus apsai butonul Save changes din josul paginii i cererea dumneavoastr va fi transmis administratorului Moodle. Dup ce cursul va fi validat de ctre acesta, l vei putea vedea n lista de cursuri i l vei putea modifica n funcie de dorinele dumneavoastr. Setri ale cursului Putei vedea acum cursul n lista dumneavoastr de cursuri. Iniial va aprea scris cu gri, fiind invizibil pentru ceilali utilizatori. Primul lucru pe care dumneavoastr ca instructor trebuie sl facei pentru ca cursul s devin vizibil tuturor utilizatorilor este s configurai caracteristicile acestuia. Pentru a seta opiunile legate de curs accesai Configurri din meniul Administrare , aflat n partea dreapt a paginii principale dup accesarea cursului.

Meniul Administrare ce v permite modificarea i gestionarea resurselor din cadrul cursului Dup accesarea link-ului Configurri vei fi condui ctre urmtorul formular:

Numele complet al cursului Numele scurt al cursului Rezumat: Un scurt rezumat al cursului. Acest rezumat va aprea mai tarziu n lista de cursuri. Formatul cursului: Exist mai multe formate disponibile. Acestea vor fi prezentate pe larg mai trziu. Numar de sptmni sau lecii: De exemplu, 14 sptmni pe semestru. Data de ncepere a cursului
Fereastra Configurri curs n care putei modifica datele importante ale cursului

Termen de nscriere la curs: Aici se poate specifica o perioad de timp n care se pot efectua nscrieri la curs. Accesibilitate: n momentul n care este creat cursul, el este invizibil cursanilor. De aici poate fi fcut vizibil. Cheie de acces: Pentru a restriciona accesul la curs se poate preciza o cheie de nscriere.

Accesul oaspeilor: Este permis sau nu accesul vizitatorilor.

Fereastra Configurri curs - continuare

Dup ce ai completat toate cmpurile necesare trebuie s apsai ntotdeauna butonul Salveaz schimbrile pentru ca modificrile fcute s fie vizibile Apsai butonul Salveaz schimbrile pentru a salva noile setri ale cursului dumneavoastr.

Tipuri de formate de curs n funcie de specificul cursului poate fi selectat un anumit format. n zona central a ferestrei se pot vedea, n funcie de format, resursele cursului grupate pe sptmni sau pe sesiuni. Blocuri care permit accesul la diversele funcii ale platformei se afl in prile laterale ale paginii. Acestea pot fi modificate sau ndeprtate. Format tip lecie (vezi figura) Cursul este organizat n lecii. O lecie (topic) nu este

a)

restricionat nici unei limite de timp. Numrul de lecii poate fi specificat n setrile cursului i poate fi modificat oricnd.

Formatul de tip lecie Format sptmnal (vezi figura) Cursul este organizat sptmn de sptmn, cu date

b)

clare de nceput i sfrit. Fiecare sptmn este listat ntr-o csu separat i poate fi modificat sau mbuntit cu diferite materiale, texte i activiti.

Formatul sptmnal

c)

Format social (vezi figura) acest format este orientat pe un forum principal, forumul

Social, care apare listat pe pagina principal.

Formatul social

Interfaa Moodle n partea central a ecranului se afl listate lecii (topics) sau sesiuni, n timp ce funciile utilizate pentru administrarea cursului i comunicare se afl n prile laterale ale paginii principale a cursului (vezi figura).

Numele complet al cursului Lista cu participan ii la curs curs Activiti: Lista cu toate tipurile de activiti disponibile n cadrul cursului. Login/Logout

Switch role to...: Cursul apare diferit cursantilor i instructorilor. Aceast opiune i permite instructorului s vad cursul aa cum l vede un cursant. Activarea editrii: Acest mod poate fi acesat doar de ctre instructorul care a creat acest curs. Permite aducerea la zi i organizarea cursului. Ultimele tiri: Aici apar ultimele mesaje postate pe forum-ul de discuii.Este inclus o legtur care permite postarea de subiecte noi. Upcoming events: Atenionri cu privire la evenimente legate de curs care sunt programate n perioada urmtoare.

Activiti recente: Aici vor aprea listate modificrile aprute de la ultima accesare a site-ului.

Configurri: De aici pot fi modificate setri generale: numele cursului, rezumat, parol, format etc. Assign roles: De aici pot fi numii ali instructori i pot fi nscrii cursani. Fiiere: Permite ncrcarea de fiiere i accesul la directorul care conine fiierele.

Activiti pe sptmni/lecii: Cursul pe sptmni/subiectele cursului, dar i texte, materiale i teme. n funcie de formatul cursului acestea vor fi grupate pe lecii, sptmni sau mesaje pe forum.

Pagina principal a unui curs

Aducerea la zi i adaptarea unui curs Dup activarea modului editare temele, coninutul cursului, activitile etc. pot fi modificate. Opiuni i simboluri suplimentare devin vizibile, se pot ncrca materiale, pot fi introduse titluri etc. Blocurile pot fi de asemenea modificate, mutate sau terse atunci cnd instructorul a activat acest mod.

Activare/inactivare editare: n modul editare instructorul poate aduce modificri cursului. Organizare blocuri: Aceste simboluri permit mutarea, tergerea sau ascunderea unui bloc.

Organizare teme: Subliniaz, ascunde sau mut o tem sau o sesiune. Activare bloc adiional: ntr-un curs nou sunt doar cteva blocuri activate. De aici se pot aduga blocuri suplimetare.

Add a resource: O list cu resursele care pot fi adugate unei teme/sesiuni.

Add an activity: Se poate aduga o activitate care poate avea ca scop testarea, evaluarea, ncurajarea comunicrii i a muncii n echip ntre participani.

Pagina principal a cursului dup ce a fost activat editarea

Grupuri: Afieaz vizibilitatea grupurilor existente Vizibil/invizibil: Diversele activiti, materiale etc. pot fi vizibile sau nu pentru participanii la curs. terge: Materialele, activitile sau blocurile sunt terse permanent. Modificare: Deschide un editor text care permite introducerea de informaii suplimentare despre o activitate sau un material. Mutare: Schimb ordinea activitilor, materialelor, blocurilor etc. Mutare spre dreapta

Explicarea simbolurilor folosite n editare

Adugarea unei resurse Moodle permite ncrcarea de resurse n curs, crearea unei legturi ctre un fiier sau ctre o pagin web extern, introducerea unei etichete care s conin instruciuni i informaii suplimentare referitoare la o seciune a cursului. Pentru a ncrca i organiza resurse i pentru a crea i edita o pagin text poate fi folosit editorul text.

Add a resource: Cu ajutorul meniului drop-down care listeaz diverse tipuri de resurse, se pot aduga resurse pe subiecte sau sptmni.

Insert a label: Se va deschide o csu unde pot fi introduse instruciuni scurte, informaii sau un scurt comentariu pentru a structura o seciune a cursului. Compose a text page: Se pot aduga resurse sub form de text neformatat. Opiune utilizat mai ales pentru a scrie direct sau pentru a aduga texte. Compose a web page: Se poate aduga un text folosind un editor care are prevzute o multitudine de opiuni de formatare. Se pot aplica i HTML i Javascript. Link to a file or web site: Se poate crea o legtur ctre un fiier care a fost ncrcat pe server sau ctre o pagin web extern. Paginile web vor fi deschise n fereastra browser-ului, fiierele multimedia vor fi redate de un program care trebuie s fie deja instalat pe calculatorul utilizatorului. Display a directory: Afieaz coninutul unui director n fiierele cursului permind accesul la orice fiier aflat n acel director. Add an IMS Content Package: Opiunea i permite utilizatorului s importe resurse care se conformeaz standardului IMS.

Meniul drop-down Add a resource

Adugarea unei activiti Moodle permite, pe lng administrarea resurselor digitale, comunicare i interactivitate, munc cooperativ pe texte, evaluarea contribuiilor i rspunsurilor.

Chat: Permite comunicarea n timp real i conine opiuni pentru administrarea i repetarea chat-urilor. Database: Posibilitatea de a crea o arhiv proprie. Formular evaluare: Crearea i evaluarea de chestionare. Forum: Susine comunicarea online i poate fi structurat n diverse moduri (forum de mesaje, forum centrat pe diverse subiecte, form de tipul ntrebare rspuns etc.). Poate fi folosit de asmenea pe post de mailing list. Glossary: Permite crearea i meninerea unei liste cu definiii. Poate fi colaborativ generat de participani, sau poate constitui o baz comun de cunotine. Sondaj: Permite crearea i evaluarea de sondaje i evaluri. Acestea pot fi anonime sau pot conine numele respondentului. Datele obinute pot fi exportate ntr-un fiier cu format CSV dup care pot fi evaluate statistic folosind un program de analiz statistic potrivit. Teme de cas: Teme tipice: ncrcarea de eseuri, fiiere, experimente, proiecte sau rapoarte. Pot consta n ncrcarea unui fiier sau pot fi editate direct online. Este posibil evaluarea lor. Test: Teste online. Pot conine diverse tipuri de ntrebri. Exist de asemenea diverse modaliti de analiz i evaluare a rezultatelor. Wiki: Aceast opiune poate fi folosit mai ales pentru compilarea i editarea de texte colective. ncurajeaz munca colaborativ.

Meniul drop-down Add an activity

Setarea i editarea unui Forum Forum-urile pot fi adaptate cerinelor specifice cursului. Astfel instructorul poate specifica dac toi cursanii vor primi toate mesajele prin mail i cum pot fi acetia activi pe forum. Forumul poate avea deci fie caracterul unui avizier, fie cel al unui forum cu moderator, fie forum deschis.

Nume forum Tip forum: Specificai dac cursanii pot doar s citeasc sau dac pot i s rspund i s scrie pe forum. Astfel se va defini fie un forum asemntor unui avizier, fie un forum cu moderator sau un forum deschis. Introducere forum: O scurt prezentare. n funcie de opiunea pe care o facei aici este posibil ca toi cursanii s primeasc tot ce se posteaz pe forum. n funcie de aceast opiune postrile necitite vor fi marcate sau nu. Aici se specific dimensiunea maxim a unui ataament. Specificai dac i cum sunt evaluate contribuiile pe forum.

Specificai dac forum-ul va fi diferit n funcie de grupuri. n cazul n care se selecteaz No groups nu vor exista subiecte colective, dac se selecteaz visible pot exista subiecte alternative iar dac se selecteaz separate subiectele sunt restricionate la anumite grupuri.

Dup ce ai efectuat modificrile dorite apsai unul din cele dou butoane.

Fereastra formular ce trebuie completat pentru crearea unui forum Dup crearea forumului, acesta va deveni vizibil n dreptul leciei unde a fost creat i poate fi recunoscut dup simbolul din figura urmtoare.

Putei recunoate un forum dup acest simbol.

Adugai un subiect nou. n cadrul forumului creat, att instructorul ct i cursanii pot aduga un subiect nou de discuie sub forma unui mesaj.

Subiectul contribuiei.

Aici se introduce mesajul.

Exist posibilitatea de a ataa un fiier. Dup completarea mesajului se apas butonul Post to forum pentru ca mesajul s fie postat pe forum.

Apsai pe butonul Replic dac dorii s scriei un rspuns. Paii care trebuie urmai pentru a scrie un rspuns sunt similari cu cei urmai pentru a aduga un subiect nou. Paii necesari pentru postarea de mesaje pe forum

MODEL DE PLATFORMA DE ELEARNING CU PATRU NIVELURI DE ACCES Administratorul, care are acces la toate cursurile i determin felul cum arat site-ul. Administratorul poate, de asemenea, s posteze mesaje de interes general pe modulul de pe pagina login. Toi utilizatorii platformei primesc aceste mesaje n e-mail-ul lor. Administratorul creeaz cursuri i autentificri de utilizator. Creatorul de cursuri este un fel de profesor-ef, care are dreptul screeze cursuri. Profesorul are control deplin n ceea ce privete cursurile sale n alctuirea acestora, administrarea i predarea lor, dar nu poate crea conturi pentru cursani. Cursanii pot folosi platforma de elearning numai pentru a nva, majoritatea opiunilor deschise profesorilor fiind ascunse pentru ei.

Drepturile Profesorului includ: ocontrolul nregistrare; oadugarea i eliminarea de instrumente i activiti din curs; onregistrarea sau excluderea de cursani; ocontrolul unitilor de notare pentru diferite activiti; osupravegherea i evaluarea de activiti ale cursanilor i consilierea acestora; opostarea de evenimente pe grupe i cursuri n calendar. setrilor cursului, incluznd cheia de

ADMINISTRAREA CURSURILOR Atunci cnd accesai platforma de elearning, vei vedea pagina de nceput a cursului dumneavoastr. Pagina de curs este format din trei arii paralele i o bar de navigare. Aria din stnga conine meniurile de management al cursului: Participani Activiti Cutare n forumuri Administrare Categorii de cursuri (cele la care avei acces)

Utilizatori online Aria din mijloc conine activitile i resursele cursului dumneavoastr, acestea fiind adugate de Dumneavoastr n momentul n care construii cursul. Aria din dreapta conine o serie de meniuri opionale, printre care enumerm: Cele mai recente tiri Evenimentele urmtoare Activiti recente Calendar Etichete Meniu blog Mesaje Responsabilitile profesorului n cadrul cursului sunt urmtoarele: Administrarea cursului Construirea cursului Predarea cursului Funciile meniului Administrare Funciile necesare pentru administrarea cursului sunt accesibile din meniul Administrare. n continuare vor fi descrise funciile meniului Administrare. a) Activeaz modul de editare Editarea poate fi activat fie prin click pe aceast funcie, fie apsnd butonul Activeaz modulul de editare din partea superioar dreapt a paginii.n momentul n care editarea este activat, n dreptul fiecrui meniu sau activiti din curs vor aprea funciile de edit are, desemnate prin iconie : - permite alinierea la dreapta a activitii sau meniului respectiv; - permite mutarea n sus sau n jos a activitii sau meniului respectiv; - permite editarea activitii sau meniului respectiv; - permite tergerea activitii sau meniului respectiv; - permite ascunderea activitii sau meniului respectiv; - permite accesarea activitii sau resursei respective de ctre un anumit grup. Atunci cnd editarea este activat, este de asemenea posibil adugarea resurselor sau

activitilor la cursul respectiv, utiliznd meniurile n cascad din topicurile sau sptmnile cursului. b) Setri Funcia Setri permite modificarea caracteristicilor principale ale paginii de curs. c) Asociaz roluri Funcia Asociaz roluri atribuie rolul fiecrui participant n cadrul cursului. Rolurile n cadrul unui curs pot fi: Administrator poate face orice modificare pe site; Creator de curs poate crea noi cursuri; Profesor poate face orice n cadrul unui curs, inclusiv modificarea activitilor i notarea studenilor; Tutore poate preda i nota studenii n cadrul unui curs dar nu poate schimba activiti; Student are puine privilegii n cadrul cursurilor; Vizitator nu poate dect sa vizualizeze anumite activiti din cadrul cursurilor.

d) Note Aceast funcie listeaz totalitatea cursanilor dintr-un curs, precum i notele obinute de acetia la activitile cursului. Lista cu notele poate fi descrcat ca fiier text sau ca tabel Excel.

e) Grupuri Cu ajutorul funciei Creeaz Grup din cadrul meniului Grupuri se pot forma echipe de lucru, adugnd utilizatori la grupul nou creat. f) Copii de rezervi restaurare Dei aceste funcii sunt folosite rar, ele sunt foarte importante. Odat un curs creat sau modificat, este util realizarea unei copii de rezerv a cursului respectiv i descrcarea acesteia n computerul personal. Aceast operaie previne pierderea datelor n cazul n care serverul se defecteaz, permind restaurarea datelor pe un nou server. De asemenea, copia de rezerv mai poate fi util pentru a reseta un curs la forma sa iniial. Atunci cnd creai o copie de rezerv, platforma de elearning pune la dispoziia dumneavoastr o list de opiuni, prin care suntei invitat s alegei ce fel de date va conine copia de rezerv creat. Restaurarea cursului se face pornind de la copia de rezerv care a fost creat i ncrcat ca fiier pe platforma de elearning. Restaurarea se poate face prin tergerea datelor anterioare din cadrul cursului sau prin adugarea datelor restaurate

la cele deja existente.

g) Import Cu ajutorul acestei funcii se pot importa activiti i grupuri din cadrul altor cursuri predate.

h) Resetare Resetarea permite tergerea din cursul selectat a informaiilor legate de utilizatori i pstrarea n acelai timp a activitilor i a altor setri. Atenie: dup selectarea parametrilor dorii din aceast pagin i trimiterea cererii, toate informaiile selectate vor fi terse din curs!

i) Rapoarte Pagina rapoartelor permite verificarea modului n care un cursant (sau toi cursanii) frecventeaz cursul respectiv. Rapoartele pot fi foarte mari, deoarece orice activitate este nregistrat aici. De aceea, este util s selectai n raport fie un cursant, fie o anumit dat sau o anumit activitate. j) ntrebri Cu ajutorul acestei funcii se pot crea categoriile de ntrebri i tipurile de ntrebri care vor fi folosite n testele de verificare. k) Fiiere Pe platforma de elearning pot fi ncrcate toate tipurile de fiiere care, dup aceea, pot fi utilizate pe pagina principal a cursului. Vizualizarea fiierelor depinde, ns, de programele i pluginurile instalate pe computerul utilizatorului. De exemplu, pentru vizualizarea fiierelor de tip PDF este necesar existena pe computerul utilizatorului a programului Adobe Acrobat Reader, fiierele de tip Flash au nevoie de programul Flash Player. Toate aceste programe de vizualizare pot fi descrcate gratuit de pe site-urile productorilor lor. Dac dorii s ncrcai, descrcai sau s mutai fiiere, cea mai simpl modalitate este s le compresai ntr-un singur fiier de tip zip (inei cont c dimensiunea maxim a unui fiier ce poate fi ncrcat este de 8 MB) iar, dup aceea, s le decompresai n directorul destinaie. Dac ai ncrcat fiiere compresate, atunci, pe platforma de elearning, n dreptul acestora va aprea comanda Unzip.

l) Profil Permite modificarea informaiilor personale coninute n profilul dumneavoastr.

Meniurile de administrare a cursurilor Meniurile sunt csue separate n interiorul celor trei arii ale platformei de elearning. Meniurile din zona din mijloc (teme sau sptmni) sunt stabilite prin variabilele de setare a cursului, iar acestea pot fi modificate sau ascunse, atunci cnd editarea este activat. Meniurilor din stnga i din dreapta li se pot asocia roluri, pot fi ascunse, terse sau mutate prin intermediul iconielor de editare din dreptul lor . De asemenea pot fi adugate altele noi din meniul derulant intitulat Blocuri. Meniurile din zonele din stnga i din dreapta sunt urmtoarele: Zona din stnga Zona din dreapta

Meniul Participani conine un rezumat al Meniul Cele mai recente tiri listeaz ultimele tuturor utilizatorilor din (profesori i cursani). Meniul Activiti conine o list a tuturor Meniul Evenimente urmtoare este legat de activitilor disponibile pentru cursul respectiv: Calendar i conine termenele limit, precum i chat-uri, forumuri,glosare, resurse, teme, teste notrile fcute n calendar. etc. Meniul Caut n forumuri conine un motor Meniul Activiti recente listeaztoate modificrile simplu de cutare, ce permite utilizatorilor s care s-au nregistrat n curs de la ultima caute cuvinte n forumuri. accesare a utilizatorului respectiv. Cu ajutorul acestui meniu se poate verifica dac cursanii i-au trimis temele sau au postat mesaje noi n forum, etc. cursul respectiv anunuri adugate de profesor n forumul de tiri.

Meniul Administrare conine funciile i Meniul Calendar ofer o imagine de ansamblu instrumentele de administrare a cursurilor (vezi asupra activitilor din luna curent. capitolul Funciile meniului Administrare). Meniul Categorii de cursuri permite accesul Meniu Blog permite adugarea de noi intrri, la cursurile predate. personalizarea blogului vizualizarea propriilor articolelor precum i a articolelor site-ului Meniul Utilizatori online permite vizualizarea Cu ajutorul meniului Mesaje se pot trimite mesaje utilizatorilor care au accesat platforma n anumitor utilizatori. ultimele 5 minute.

CREAREA CURSURILOR Pagina nou de curs La nceputul activitii, o pagin nou de curs nu conine nici o activitate sau resurs, ci numai un forum de tiri. Forumul de tiri este parte integrant a platformei de elearning ce nu poate fi tears, ci doar ascuns. Toi utilizatorii cursului sunt n mod automat nscrii n acest forum, dar numai profesorii pot posta mesaje. Adugarea resurselor i a activitilor Primul pas pentru adugarea resurselor i activitilor l reprezint activarea editrii. Editarea se activeaz prin apsarea butonului Activeaz modulul de editare din colul dreapta-sus al paginii sau a funciei Activeaz modulul de editare din meniul Administrare. Atunci cnd editarea este activat, n dreptul fiecrei activiti sau resurse va fi afiat urmtorul set de iconie care reprezint: - permite alinierea la dreapta a activitii sau resursei respective - permite mutarea n sus sau n jos a activitii sau resursei respective - permite editarea activitii sau resursei respective - permite tergerea activitii sau resursei respective - permite ascunderea activitii sau resursei respective - permite accesarea activitii sau resursei respective de ctre un anumit grup La fiecare tem sau sptmn a cursului vor aprea meniurile n cascad de mai jos, ce v vor permite adugarea resurselor sau activitilor dumneavoastr. Organizarea resurselor i activitilor Odat adugate, resursele i activitile fiecrui curs pot fi organizate folosind funciile descrise mai sus. De asemenea, profesorul mai are la dispoziie urmtoarele faciliti: - Selectarea unei singure teme, iar celelalte vor fi ascunse automat: - Marcarea temei curente: - Ascunderea unei singure teme:

Resursele cursurilor Exist mai multe tipuri de resurse, ce pot fi adugate ntr-un curs. Acestea sunt listate n meniul n cascad denumit Resurse : n continuare vor fi descrise tipurile de resurse ce pot fi adugate unui curs: a) Insereaz o etichet permite adugarea unor descrieri n cadrul fiecrei teme sau sptmni a cursului respectiv, astfel nct acea descriere s fie afiat chiar pe pagina cursului. b) Creeaz o pagin cu text deschide editorul simplu de text (fr bara de meniuri). Aceast funcie este recomandat pentru crearea paginilor simple de text. c) Creeaz o pagin Web deschide editorul de text (cu bara de meniuri). Aceast funcie este recomandat pentru crearea paginilor complexe de text, care conin i resurse multimedia (fotografii, sunete, animaii). d) Insereaz link la un fiier sau un site Web creeaz legturi ctre un fiier ncrcat n curs sau ctre o pagin Web extern. e) Afieaz un director ofer oportunitatea afirii unui ntreg director de fiiere, ncrcate n curs. Cursanii au posibilitatea de a vizualiza i descrca fiierele, dar nu pot modifica i ncrca fiiere n acel director. Aceast opiune este util n situaia n care dorii afiarea, n cadrul unui curs, a mai multor fiiere. f) Adugare IMS Content Package ISM este un instrument care ajut la definirea unor standarde tehnice pentru diverse materiale, inclusiv materiale elearning. IMS Content Package face posibil stocarea de pri din material ntr-un format standard, care pot fi reutilizate n diferite sisteme, fr a converti materialul n noile formate. Exist numeroase opiuni pentru afiarea acestora cum ar fi: ntr-o fereastrde tip pop-up, cu un meniu de navigare sau cu butoane etc. Resursa cea mai des utilizat n cadrul cursurilor este de tipul Insereaz link la un fiier sau un site Web.

Activitile cursului Adugarea unei activiti presupune accesarea meniului n cascad pentru activiti (vezi figura), urmnd ca apoi s fie accesat activitatea dorit. n acest fel va fi deschis pagina pentru activitatea respectiv. Fiecare activitate este abordat, n ordine alfabetic, mai jos:

Alegere (ntrebare sondaj) Aceast activitate creaz ntrebri cu rspunsuri multiple, n urma creia se pot obine feedback -uri rapide de la cursani. Prin participarea la ntrebarea sondaj, rspunsurile pot fi vizualizate de ctre toi participanii, dar ntrebarea poate fi setati pentru ca rspunsul s fie accesibil unui singur utilizator. Trebuie ns avut n vedere un fapt important: ntrebarea sondaj nu face parte din sistemul de evaluare propriu-zis a cursanilor.

Chat Este un sistem de comunicare sincron n timp real. Poate fi folosit pentru ntlniri online, dar nu pentru predarea unei lecii. Este foarte uor de folosit, dar viteza sa de lucru poate fi afectat, dac sunt prea muli utilizatori, ajungndu-se pn la situaia n care unii dintre utilizatori pot fi deconectai, dac accesul lor la platform nu se face de la o conexiune puternic, care poate actualiza rapid datele transferate.

Forum Este o activitate esenial pe Platforma de elearning i este dedicat comunicrii ntre participanii la un curs, fie ei profesori sau cursani. Casetele de dialog permit comunicarea pe diferite teme, fiecare participant avnd posibilitatea s deschid propriul subiect de discuie, n paralel cu cel stabilit de ct re profesor. Interveniile aferente subiectelor de discuie sunt vizibile pentru toi participanii la forum, ceea ce mbuntete att comunicarea la nivelul platformei, ct i eficiena procesului de nvare, prin complementaritatea format de multitudinea subiectelor de discuie. Exist patru tipuri de forum din care putei alege: Fiecare cursant public o singur intervenie - e doar un singur subiect, totul pe o singur pagin. Folositor pentru discuii scurte, concentrate.

Forum standard pentru uz general - este un forum deschis, n care oricine poate propune oricnd un subiect. Forum ntrebare i rspuns solicit cursanilor s posteze perspectivele lor nainte de a vizualiza postrile altor cursani. Dup prima postare, cursanii pot vizualiza i rspunde la postrile altora. Aceasta facilitate ofer cursanilor posibilitatea unei preri personale, ncurajnd astfel gndirea originali independent. O singur intervenie simpl - fiecare persoan poate publica un singur subiect de discuie i oricte intervenii.

Glosar Glosarul reprezint o baz de date n care cursanii pot gsi explicaii i referine la termenii de specialitate mai dificili, ntlnii n cadrul cursului. Glosarul nu trebuie transformat ntr-un dicionar, pentru c dicionarele sunt oricum mai bine prezentate dect s-ar putea realiza ntr-un curs care nu are ca obiect de activitate acest lucru. Este ns posibil s fie mai greu accesibile dicionarele de specialitate, drept pentru care un glosar ar fi foarte indicat n sprijinul cursanilor. Glosarele sunt de dou feluri: principale i secundare. Glosarul principal este cel realizat de ctre profesor, dar poate fi permanent mbuntit prin intermediul glosarului secundar. Acesta din urm este realizat de ctre cursani, postnd termenii care par a fi mai dificil de neles i de folosit, urmnd ca profesorul s completeze pe parcurs explicaiile aferente termenilor i s le adauge glosarului principal. Lecie O lecie ofer informaii ntr-o manier interesanti flexibil. Lecia conine un numr de pagini, fiecare pagin terminndu-se cu o ntrebare cu mai multe variante. Leciile sunt folosite atunci cnd profesorul dorete s comunice cursanilor informaii grupate n pachete mai mici. Subiectul este mprit n pachete care se finalizeaz cu o ntrebare de control. Rspunsul corect permite trecerea mai departe, n timp ce un rspuns greit las cursantul s aprofundeze acelai material sau chiar l penalizeaz, prin artarea unui material precedent finalizat cu o ntrebare la care deja s-a rspuns. Paginile sunt aranjate n lecie ntr-o ordine logic numiti ordinea de navigare. Profesorul vede toate paginile, una n continuarea celeilalte, putnd s le mute dup cum dorete prin butoanele "mai sus", "mai jos". De asemenea, este posibil ca profesorul s prefere anumite salturi n cadrul leciei de la o pagin ctre alta, n condiiile n care rspunsurile i sugereaz chestiuni nenelese.

Astfel, se formeaz leciile cu o structur neliniar. Dup rspunsul calculatorului (Rspuns) profesorii pot gsi cmpul Srii ce are presetat Pagina urmtoare. Pentru a sri la alta pagin din cadrul leciei, profesorul trebuie s selecteze care va fi pagina afiat n cazul acelui rspuns. Prin verificarea ntrebrii, profesorul poate vedea exact ce va vedea i cursantul n momentul n care parcurge lecia. La finalul leciei, profesorul are posibilitatea de a verifica toat navigaia (Verific navigaie) pentru a parcurge lecia de la cap la coad. Singura diferen este aceea, c profesorul nu va obine nota final. Leciile pot fi notate la sfrit. Procedura presupune un raport ntre numrul de rspunsuri corecte mprit la numrul de pagini vizualizate. Acest lucru se ntmpl deoarece profesorul poate permite trecerea peste anumite pagini, cnd cursantul d dovad prin rspunsurile sale c a neles suficient de bine coninutul. Dac un cursant nu parcurge o lecie n totalitate, el va fi ntrebat data urmt oare cnd deschide lecia dac dorete s o rencep sau dorete s o continue de la ultimul rspuns corect. Nota pentru sesiunile ntrerupte va include i rspunsurile precedente. Atenie, totui: leciile exist pentru a transmite cunotine, nu pentru a le testa! De aceea, notele sunt, de obicei, folosite pentru a stimula cursanii s mai parcurg nc o dat cursul, n vederea obinerii unui procent de rspunsuri corecte mai bun. Leciile sunt destinate n special nvrii i nu testrii cunotinelor! De aceea, profesorul poate decide dac s permit cursantului s mai ncerce nc o dat lecia (Cursant, putei relua). De asemenea, dac profesorul a ales ca participarea cursantului la acea lecie sa fie evaluat, limita maxim pentru nottrebuie s fie diferit de 0. n aceste condiii, profesorul trebuie s decid cum se va face notarea cursantului. Opiunile sunt media notelor sau nota maxim. Media reprezintsuma notelor obinute, mprit la numrul de repetri ale testului, n timp ce nota maxim preia doar cea mai mare nota dintre toate ncercrile. Tem pentru acas Tema este o component de baz a sistemului de evaluare. Tema stabilete o sarcin pentru cursant, avnd un termen limit de rezolvare. Exist 4 tipuri de teme pentru acas : Funcionalitate complex de ncrcare fiiere - aceast opiune este folosit cnd tema pentru acas este rezolvat n cadrul site-ului. Profesorii au la dispoziie o palet larg de opiuni

prin care pot configura tema, precum i opiuni de notificare, pot acorda note pe platform, iar cursanii le pot afla. Text online - aceast opiune este folosit cnd tema pentru acas este rezolvatn cadrul site-ului. De aceast dat ns cursanii nu trebuie s ncarce fiiere complexe, ci sa posteze texte online. Activitate offline - aceast opiune este folosit cnd tema pentru acas este rezolvat n afara site-ului. Cursanii pot vedea o descriere a temei pentru acas, dar nu pot ncrca pe server nici un fel de fiier, ei vor trimite tema pe adresa de e-mail a profesorului. Profesorii pot acorda totui note pe platform, iar cursanii le pot afla. ncarc un singur fiier pe server - acest tip de tem pentru acas permite tuturor cursanilor s ncarce un singur fiier, indiferent de extensia sa. Aadar, fiierul poate fi un document Word, o imagine, un ntreg site comprimat sau orice alt tip de fiier cerut de profesor. Profesorul poate acorda note online pentru acest tip de tem.

Test Cu ajutorul activitii Test pot fi create teste online cu limit de timp, care pot fi evaluate automat. Rezultatul poate fi afiat n diferite moduri. ntrebrile pot fi create cu un editor de text, care este performant prin opiunile pe care le ofer pentru formatul ntrebrii. Timpul n care testul este deschis (setat cu timp i dat de nceput i de sfrit) trebuie s fie mai mare dect timpul aferent testului n sine, astfel nct s le permit cursanilor s nceap testul mai trziu. Oricum, ntr-o aplicaie de tip test, timpul ct aceasta este deschis trebuie s fie aproape dublu fa de intervalul rezervat testului propriu-zis executat de cursani. Accesnd Salveazi afieazdin partea de jos a paginii, vei obine ecranul urmtor, unde putei crea categorii i ntrebri. Accesnd butonul Categorii, putei s v creai propria categorie de ntrebri, completnd spaiile libere care apar. Dup crearea categoriilor urmeaz adugarea ntrebrilor. Selectnd Categoria din lista derulant, ea se va deschide pentru a v permite selectarea ntrebrilor pe care dorii s le adugai n test. n continuare, vor fi prezentate tipurile de ntrebri i modul n care pot fi ele create.

a) ntrebri corelate ntrebrile corelate prezint dou liste de termeni pe care utilizatorul trebuie s i combine n perechi. Acesta este modul de a se testa abilitatea cursanilor de a asocia pri diferite ale aceluiai concept. b) Mai multe rspunsuri Ca rspuns la o ntrebare (care poate include o imagine) cursantul examinat alege dintre mai multe rspunsuri. Exist dou tipuri de ntrebri cu rspunsuri multiple: cu o singur variant corect cu mai multe variante corecte.

ntrebarea cu o singur variant corect permite alegerea unui singur rspuns. Punctajul pentru o asemenea ntrebare trebuie s fie pozitiv (+). ntrebarea cu mai multe variante corecte permite alegerea uneia sau a mai multor variante fiecare variant putnd purta punctaje diferite, negative (-) sau pozitive (+), astfel nct bifarea tuturor variantelor s nu atrag n mod neaprat punctajul maxim. Dac punctajul final per test este negativ (-) nota final va fi 0. n final, fiecare rspuns (corect sau greit) ar trebui s includ feedback-ul (acesta este artat imediat dup fiecare rspuns) dac aceast opiune este activat. c) ntrebri cu rspuns scurt Ca rspuns la o ntrebare (care poate s includ o imagine) cel examinat scrie un cuvnt sau o fraz. Pot fi mai multe rspunsuri corecte, fiecare variant aducnd un anumit numr de puncte. Existena rspunsurilor corecte multiple e justificati de sinonimia limbii. Rspunsurile pot ignora sau nu scrierea cu caractere majuscule sau minuscule (dac alegei ca scrierea cu majuscule sau minuscule s fie luat n considerare vei obine, de exemplu, un punctaj diferit pentru "Cuvnt" n loc de "cuvnt"). Rspunsurile sunt comparate exact, aadar fii foarte ateni la ortografie! d) ntrebri cu rspuns de tip adevrat/fals Ca rspuns la o ntrebare (care poate s includ o imagine) cel examinat alege una dintre cele dou variante de rspuns: Adevrat sau Fals. Dac feedback-ul este activat, atunci mesajul de feedback este artat celui examinat imediat sub rspuns. De exemplu, dac rspunsul corect este Fals, dar el rspunde Adevrat (greind) atunci feedback-ul de la "Adevrat este artat. Dup adugarea tipurilor de ntrebri acestea vor fi afiate n banca de ntrebri, n cadrul categoriei n care au fost ncrcate. Dup ce ntrebrile sunt adugate testului dumneavoastr, putei modifica prin diferite puncte dificultatea testului, dar dup aceea salvai aceste modificri.

APLICATII:

1. Realizati o platforma e-learning pentru un curs optional pentru o grpa de 10 elevi.

BIBLIOGRAFIE: -Adscliei, A., Instruire asistat de calculator: didactic informatic, Polirom, 2007. Brut, M., Instrumente pentru e-learning: ghidul informatic al profesorului modern, Iai, Polirom, 2006. -Cristea, V., Iosif, G., Marhan, A., Niculescu, C., Truan-Matu, ., Udrea, O., Sisteme inteligente de instruire pe Web, Editura Politehnica Press, Bucureti, 2005. -Ghilic-Micu, B., Stoica, M., Managementul proceselor de e-learning bazate pe tehnologia informaiei i comunicaiilor, Workshop - Managementul proiectelor informatice, Bucureti, oct. 2004. -Muntean, M. i al., Consideraii privind e-learning n societatea bazat pe cunoatere, Revista economic, nr. 4(28)/2003. -Roca, I.G., Apostol, C.,Zamfir, G., E-learning paradigma a instruirii asistate, Revista Informatica Economica, nr. 2 (22)/2002. -Vlada M., E-Learning i software educaional, Noi tehnologii de e-learning, Conferina Naional de nvmnt Virtual, Software educaional, Editura Universitii din Bucureti, 2003.