6.

evolutia stiintei adm in raport cu evolutia statului Primele studii privind adm publica isi au originea in Franta si in tarile germanice in sec 7 si dezvolta tendintele care apar la sf acestui sec. Lucrarile din acea perioada vizau, pe de-o parte, sa recenzeze textele legale si sa expuna dreptul pozitiv, sip e de alta parte sa descrie structurile adm asa cum functioneaza ele sis a propuna eventuale imbunatatiri. Prima tendinta era asa-numita stiinta a politiei. Scopul ei era acela de a urmari fericirea cetatenilor in masura in care acest lucru era posibil cu respectare interesului general. A doua tendinta a fost constituita de asa-zisele stiinte camerale care erau practici ale adm si care cautau o solutie la problemele din acea epoca. Denumirea de cameraliste provine din caracterul lor de servitori ai regelui. Cameralistii erau functionary ai camerei care scriau despre problemele respective care intrau in competenta lor administrativa. 7. impactul teoriei organizatiilor asupra studiului administratiilor din Europa In tarile europene, teoria organizatiilor s-a dezvoltat paralel cu cercetarile intreprinse asupra adm publice, ceea ce a determinat o perturbare, adm publica fiind perceputa atat ca o entitate specifica (vechea traditie), cat si ca o organizatie( noua abordare). Cu toate acestea, asistam la un fenomen de incrucisare, asa cum demonstreaza si lucrarile centrului de sociologie a organizatiilor (CSO) din Franta, cele 2 filiatii intersectandu-se in diferite curente al caror camp stiintific s-a structurat incepand cu anii 60. 8. dubla dinamica a stiintei administrative si perspectivele dezvoltarii acesteia. Istoria stiintei adm este complexa, de-a lungul acestei istorii profilandu-se mai multe reprezentari ale fen adm si mai multe conceptii care se succed, se intrepatrund si se actualizeaza. Aceasta istorie a avut o dubla dinamica: -una de natura socio-politica determinate de transformarile societatii si alea statului - si ce-a de-a 2a de natura stiintifica data de transformarile campului de cunoastere. Cele 2 dinamici se interconditioneaza reciproc deoarece: -pe de-o parte, abordarea fen adm a variat in functie de evolutia rolului social al statului. -pe de alta parte, analiza fenomenului adm a fost marcata de evolutia cunoasterii in cadrul societatii: * suprematia stiintei juridice va permite juristilor sa detina monopolul studiilor adm. *dezvoltarea stiintelor sociale, in special al sociologiei, va crea o bresa in acest monopol. *dezvoltarea dupa cel de-al 2lea razboi mondial al stiintei politice si al teoriei organizatiilor.

9. abordarile studiului adm publice a. abordarea juridica - principalul ei scop are in vedere o mai buna cunoastere a structurilor si functionarii adm publice. Este preocuparata de carantia acordata cetatenilor fata de arbitrariul autoritatilor publice si studiaza , in primul rand, relatiile juridice punand accentual pe notiuni precum : suveranitate, constitutii, si reglementarea adm publice. b. abordarea managerial este orientata spre gasirea si punerea in practica a celor mai eficace tehnici de gestiune. c. abordarea politica - subliniaza valori precum reprezentativitate, responsabilizare, politica, si responsabilitatea alesilor fata de cetateni. d. abordarea sociologica incearca sa progreseze in cunoasterea fenomenului administrative cu ajutorul conceptelor si metodelor sociologice. 10. diferentele dintre org publice si cele private ( caracteristicile fundamentale ale serv publice) CRITERIU a. finalitati, scopuri urmarite ORG PRIVATE - au un scop clar si anume maximizarea politica in functie de care vor actiona si isi vor modela organizarea. -rationeaza in termeni de venituri, de rezultate de cont de exploatare; primul indicator al gestiunii financiare este cifra de afaceri sau profitul. -finalitatea intreprinderii private este introvertita. -rationeaza in termeni de optimum - au o anumita capacitate de actiune strategica care sa le permita sa ajunga obiective pe care si le-au fixat. ORG PUBLICE -urmaresc interesul general.

-rationeaza in termeni de cheltuieli, de mijloce de buget; primul indicator al gestiunii financiare este consumarea creditelor bugetare. ..extrovertita maximum -finalitatea serv publice este de a fi util. -se caracterizeaza prin independenta actiunilor lor, ele se supun puterilor publice si dreptului - actiunea adm trebuie sa se supuna deciziilor luate de catre puterea politica sis a se supuna legii. - adm se sustrage disciplinei pietei intrucat isi ia resursele printr-un mechanism in care nu exista o relatie directa intre pret si costul serviciului furnizat. -serv public are la dispozitie un timp mai mare pt a-si recupera banii.

b. gradul de autonomie

c. pozitia in raport cu viata

- actioneaza concurential.

intr-un

system

11.Explicati diferentele ce exista intre rationalitatea juridica si cea manageriala. Criteriu Legitimitate Primatul Prioritati Mod de rationare Conceperea organizatiei Autoritate Controlul Rationalitatea juridica -este bazata pe regularitatea procedurilor aplicate. -primatul mijloacelor -stabilitatea structurilor formale ale organizatiei -logica juridica -este ferma,functionand dupa o logica proprie -functioneaza cuplul ierarhiesupunere -este bazat pe respectful fata de reguli Rationalitatea manageriala -este bazata pe eficacitatea actiunilor intreprinse -primatul scopurilor -adaptarea la schimbari,la inovatie -logica eficacitatii actiunii -este deschisa inspre mediul propriu -functioneaza delegarea pe scara larga stimularea si negicierea -este bazat pe rezultatele obtinute

12.Explicati in ce consta abordarea noului management public si contextual in care a aparut acest nou context de gandire al stiintei adm. In anii 80,in tarile occidentale isi face aparitia un nou current denumit New Public Management derect inspirit din abordarea theckeriana:obiectivul era de a tanspune in adm modelul de gestiune al intreprinderii private considerat a fi mai performant. In mod concret acest curent implica: -un program de privatizari de mare amploare -cresterea autonomiei de gestiune si punerea in concordant a serviciilor ramase in sectorul public -urmarirea in permanenta a mijloacelor utilizate -o gestiune orientate spre schimbare -o gestiune a resurselor umane ce viza conferirea unei mai mari autonomii indivizilor si grupurilor. 13.Legatura dintre stiinta politica sic ea administrative. Legaturile stiintei adm cu stiinta politica sunt de ordin theoretic si practic deoarece adm are o pozitie de subordonare fata de puterea politica. Administratia executa sarcinile incredintate de catre puterea politica care isi asuma raspunderea asupra continutului lor. Ca si stiinta politica si stiinta adm este o stiinta umanista,experimentata care formuleaza observatii si plecand de la acestea stabileste principii. Propunerile facute de catre stiinta adm ptr imbunatatirea structurii si activitatii adm urmeaza a fi luate in considerare de catre puterea politica ptr ca pe baza acestora sa se poata adopta decizii oprtime fundamentate stiintific.

O delimitare ce trb realizata este cea dintre politicile publice si stiinta administratiei. Diferenta este data de subiectele diferite ale analizelor lor si de continutul diferit al politicilor publice ca activitate practica si cel al adm pub. Diferenta se poate caracteriza astfel:administratia pub contine activitati bine stabilite care se repeat intr-un cadru de reglementari preordonate in timp ce politicile pub repr crearea a ceva nou care merge dincolo de practicile dj stabilite de implementarea intereselor publice. 6. strategiile de reforma ale lui Pollit si Bouckaert. 1. strategia de mentinere de intarire a mecanismelor de gestiune traditionala. Aceasta strategie are in vedere un control mai minutios si detaliat al cheltuielilor. 2. strategia de modernizare presuoune ca aut publice au intentia de a-si organiza intr-un alt mod structurile si procedurile. Reformele au in vedere imbunatatirea sistemului de gestiune, modernizarea manageriala, si cresterea gradului de participare al cetatenilor si grupurilor de utilizatori, modernizare participatorie. 3. strategia de marketizare este o strategie de comercializare care are in vedere o orientare a sectorului public si a valorilor sale catre sectorul privat. 4. strategia de minimizare reduce domeniul public ceea ce implica o privatizare a serviciilor ce reveneau in mod traditional sectorului public.