UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE ADMINISTRAIE I AFACERI MARKETING

REFERAT
Disciplina: Fundam n! l "!iin# i m$%&u%il'%

Ti!ula% cu%s: (%'&)uni*)d%) C'ns!an!in G+IGA S!ud n!,#i-: Ci%s! a And% a Dumi!%u And% a El na Ula%u C'ns!an!in

BUCURETI 2013

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE ADMINISTRAIE I AFACERI MARKETING

D si.n i s! !ica m$%&u%il'%

Ti!ula% cu%s: (%'&)uni*)d%) C'ns!an!in G+IGA S!ud n!,#i-: C/%s! a And% a Dumi!%u And% a El na Ula%u C'ns!an!in

BUCURETI 0123

CU(RINS

1. INTR4DUCERE..5

2. ESTETIC6..7 3. DESIGN..8 4. DESIGNUL INDUSTRIAL..20 5. ELEMENTE DE DESIGN I ESTETIC6.23 6. F4RMA.23 7. DIMENSIUNI ALE F4RMEI..25 8. GRAFICA..27 9. CUL4ARE.29

10. C4NCLU:II..2; 11. BIBLI4GRAFIE2<

2) INTR4DUCERE Realizarea pe pia intern i extern a produselor fabri ate !n serii "ari# are s orespund pe deplin erinelor "ateriale $i spirituale ale unor %rupuri so iale# ba &iar s onstituie $i s propun un standard ridi at de 'ia(# depinde !n "are "sur de ara teristi ile lor esteti e# rezultat al apli rii $i 'alorifi rii rea(iei artisti e !n industrie. )sist" astzi# !n so ietatea "odern# la o puterni interferen( !ntre industrie $i art# expri"at at*t !n deter"inarea de tre i'iliza(ia industrial# "ai ales !n ondi(iile re'olu(iei te&ni o+$tiin(ifi e onte"porane# a unor noi oordonate ale e'olu(iei artelor# *t $i !n ptrunderea "ereu "ai pre%nant a 'alorii artisti e !n uni'ersul obie telor te&ni e produse !n serii industriale. )stfel# s+au onstituit %enuri noi ale artelor , ine"ato%rafia# tele'iziunea-# au fost re'olu(ionate te&ni ile artisti e datorit apari(iei unor noi "ateriale# noi te&nolo%ii# instru"ente# s+au elaborat te&ni i e'oluate de produ ere# reprodu ere# onser'are $i difuzare a 'alorilor artei. .e poate apre ia &iar s+a reat o autenti industrie artisti # e onst !n produ (ia de "as a unor obie te artisti e are !"bin alit(ile utile u ele esteti e. /e de alt parte# arta influen(eaz dire t e'olu(ia obie tului te&ni . 0steti a industrial este# !n esen(# un pro es de i"pli are or%ani a artei !n stru tura inti" a produsului industrial. 0steti a industrial uprinde at*t ele"ente de proie tare ,desi%n-# *t $i ele"ente de psi&olo%ie a for"elor# de teorie a onsu"urilor# de so iolo%ie a %usturilor. . opul pri"ordial al esteti ii industriale a fost $i r"*ne a ela de a oferi desi%nerului platfor"a teoreti ne esar !n a (iunile pra ti e pe are a esta ur"eaz s le !ntreprind. )rta reprezint# !n a est ontext# 1 o"bustibilul1 psi&i indispensabil produ (iei onte"porane. 2atorit artei 3o"ul produ (iei1 !$i 'a putea perfe (iona i"a%ina(ia# spiritul de ini(iati'# si"(ul for"ati'it(ii# %ustul esteti # iar prin a estea 3o"ul onsu"ului4 !$i 'a putea perfe (iona siste"ul de exi%en(e esteti e !n le%tur u fie are bun "aterial realizat sub influen(a# !ns# a tradi(iilor esteti e lo ale sau na(ionale. 5a onfluen(a a estora inter'ine !n "od &otr*tor rolul e ono"i$tilor de o"er(# rora le sunt ne esare deprinderi esteti e pentru a putea sele ta *t "ai ri%uros "rfurile sub aspe tul propriet(ilor esteti e# o"parabile u standardele "ondiale $i u ele "ai bune produse realizate pe pia(a interna(ional. /rodusul de'ine astfel# i"pli it# $i fa tor esteti so ial edu ati'. /entru satisfa erea ne esit(ilor onsu"atorilor# orespunztor %usturilor lor $i# !n a ela$i ti"p# pentru a oferi produse are s ontribuie la edu area %ustului# se i"pune o str*ns olaborare !ntre $tiin(a e ono"i $i art# !ntre e ono"i$ti $i arti$ti# "ai ales desi%neri. 6i a easta fiind pra ti a a do'edit+o7 un 'olu" apre iabil din a ti'it(ile e ono"i e "oderne depinde nu de efi a itatea te&ni a produsului sau de efi ien(a u are este produs# i de alitatea artisti a desi%nului. 0xtinderea olaborrii este sus(inut $i de ideea 3 c posibilitile de satisfacie procurate de dezvoltarea artistic sunt nelimitate; sunt cu siguran mai numeroase dect cele oferite de dezvoltarea tehnic. 8"perati'ele unei on uren(e# !ntodeauna prea aspr# "ondializarea pie(elor# e'olu(ia te&nolo%iilor $i a "odurilor de 'ia(# obli% !ntreprinderile s+$i adapteze per"anent strate%iile $i produsele la exi%en(ele unor s &i"bri din e !n e "ai a elerate. )stzi# din e

!n e "ai "ul(i "ana%eri realizeaz +$i pot !"bunt(i substan(ial puterea o"petiti' da adopt desi%nul !n aria de on ep(ie a !ntreprinderii. /oliti ieni $i e ono"i$ti subliniaz apartenen(a desi%nului la instru"entarul a tual al politi ii e ono"i e "oderne. 2esi%nul fa e parte inte%rant din industria $i e ono"ia onte"poran. 9a parte funda"ental a pro esului are ne asi%ur bunuri $i ser'i ii# desi%nul este o o"ponent esen(ial a ulturii "ateriale# a esteti ii $i "ediului !n on:urtor. 2esi%nul st la baza unor industrii. ;obilierul danez $i finlandez !$i datoreaz fai"a a tual nu unor alit(i te&ni e# i 'alorii artisti e. Rena$terea industriei italiene !n perioada postbeli a a'ut a eea$i baz. /rodusele italiene$ti ex eleaz nu prin te&ni itate# i prin aspe t. 2esi%nul $i esteti a "rfurilor de'in# !n a est ontext# atuuri !n lupta on uren(ial# ele"ente de real diferen(iere a produselor# indiferent de natura lor. /rodu (ia industrial !$i re'endi "asi' drepturi de ordin esteti . 2esi%n nu !nsea"n doar "od# auto"obile de lux sau "obil stil. 9a"ere de fil"at# "a$ini de s ris# r*$ni(e de afea# perii de din(i#toate a este banale obie te adu do'ada produsul industrial nu poate $i nu trebuie s fie nu"ai util# i $i fru"os. 2e ase"enea# ne pune" "ari speran(e !n desi%nul $i esteti a desfa erii lor# a prezentrii $i pro"o'rii !n a ti'itatea o"er ial "odern. 0steti a "rfurilor# dependent de esteti a industrial# este o dis iplin de sintez# al rei do"eniu i"pune uno$tin(e e ono"i o+so iolo%i e# de "ar<etin%# "er eolo%ie# "ana%e"ent# de teorie $i pra ti artisti et . =bie tul a estei dis ipline !l onstituie studiul propriet(ilor esteti e dob*ndite de "rfuri !n pro esul fabri rii lor# indi atorii esteti i ontribuind# alturi de indi atorii %enerali ai alit(ii# la pro esul o"plex de apre iere a alit(ii "rfurilor. 8ndi atorii esteti i uprind riterii de apre iere are pri'es for"a produsului# raportul for"stru tur+fun (ionalitate# for"+"aterial# for"+ uloare+orna"ent# for"+ uloare+"od+detalii# for"+"ediu a"biant# aspe tul $i finisarea# a"bala:ul $i prezentarea "rfurilor# expresi'itatea "r ii de fabri et . 2e i# alitatea esteti a unei "rfi in lude "ai "ul(i indi atori !ntre are exist o str*ns interdependen(. )nu"i(i indi atori esteti i trebuie s fie introdu$i !n nor"ati'e u 'alori atribuite !n "od orespunztor !n fun (ie de natura produsului# de propriet(i $i destina(ie. 0i pot onstitui indi atori# at*t pentru re ep(ia alitati' a "rfurilor# *t $i pentru %ruparea "rfurilor pe lase de alitate# ontribuind astfel la re$terea rspunderii fir"elor produ toare $i a elor o"er iale. 0) ESTETICA Cuvinte cheie7 esteti a> fru"osul ,fru"use(ea-> fru"osul industrial> fru"osul natural# fru"osul artisti > 'aloarea esteti > atitudinea esteti > %ustul esteti . ,,Estetica reprezint o disciplin filosofic care studiaz esena, legitile, categoriile i structura acelei atitudini umane fa de realitate, caracterizat prin reflectarea, contemplarea, valorizarea i furirea unor trsturi specifice ale obiectelor i proceselor din natur, societate i contiin sau ale creaiilor omeneti 0steti a s+a onstituit a dis iplin spe ifi !n se . al ?@88+lea# *nd Al =and % Baum.a%! n ,1714+1762-# esteti ian $i filosof %er"an# !i d denu"irea !n lu rarea sa intitulat >A s!? !ica@ ,1750- $i o define$te drept tiina cunoaterii senzoriale". .ele (iile# ierar&izrile# preferin(ele a ordate obie telor# feno"enelor# o"porta"entelor u"ane# rea(iilor "ateriale sau ideale ale o"ului# dup "sura !n are ele

satisfa la un "o"ent dat sau !n %eneral trebuin(ele# dorin(ele $i idealurile lui# se finalizeaz !n eea e nu"i" *al'%i. 0le nu sunt lu ruri# de$i nu pot exista fr suport "aterial# nu sunt ni i idei# on epte# no(iuni# si"boluri et .# i un mod specific de raportare preferenial i deziderativ a omului la mediul n care triete, pe baza unor criterii sociale $i# to "ai de a eea# 'ariabile !ntre anu"ite li"ite ,spe ifi itatea so iet(ii# %radul de ultur# parti ularit(ile etni e# tradi(ie# ni'elul de instruire# on:un tura so io+politi et .- . @alorile "soar ni'elurile de i'iliza(ie ale so iet(ii# di"ensioneaz apa it(ile reatoare ale o"ului# onferind sens $i finalitate a (iunilor sale. alorile estetice# on entrate !n :urul valorii de frumosA expri" a ele trsturi ale uni'ersului u"an are+$i apt ara terul lor spe ifi printr+o stru turare ar"onioas# olorat sau expresi'# orespunztoare ne'oilor o"ului de ar"onie# uloare# expresie. 0 %reu de respins ar%u"entul fru"osul pentru obser'ator e o rea (ie personal $i subie ti'. 2ar# se poate sus(ine# pe de alt parte# rea (ia ne esit un sti"ul ini(ial# apabil s de lan$eze experien(a esteti . .e poate afir"a identifi area ur*tului $i fru"osului e re unos ut a o rea (ie personal $i subie ti' la sti"uli exteriori. !rumosul industrialA no(iune ad*n !nrd inat !n teoretizrile esteti e ale i'iliza(iei se olului al ??+lea# amplific nelegerea valorii de frumos, printr-o raportare direct i e plicit la variatele faete ale dimensiunii material-creatoare ale omului. 6i pe "sur e o"ul reu$este s dialogheze4 u toate se"nele indi'idual+distin te ale fie rui obie t !n parte# pe "sur e el apre iaz tot "ai "ult for"a autono" $i inedit a obie tului $i pe "sur e+$i izeleaz si"(ul esteti # utilul $i fru"osul# 'aloarea e ono"i $i ea artisti se 'or !"pleti "ai str*ns !n 'ia(a $i a ti'itatea# !n %*ndirea $i !n si"("intele lui. Aeoria %ustului esteti reliefeaz "odalit(i diferite de analiz $i definire a lui# are !$i afl expli a(ia !n stru tura sa o"plex# senzorial# afe ti' $i ra(ional. Bn rol deter"inant !n onstituirea $i afir"area %ustului esteti !l are aprecierea subiectiv# are expli "area sa di'ersitate# "obilitate $i spontaneitate. /roble"a e'olu(iei %ustului prezint diferite aspe te. 5a opii# p*n la o anu"it '*rst# &iar $i la adul(ii are posed pu(in ultur# eea e pla e $i displa e prin aparen(a per eptual este onsiderat totodat fru"os $i in'estit u o 'aloare de la 3agreabil! la 3sublim!. Custul orienteaz $i deter"in :ude ata lor esteti # !n ti"p e la adul(i $i la unos torul de art pro esul se desf$oar in'ers. 0'olu(ia %ustului $i :ude (ii esteti e este "ar at de dispari(ia treptat din *"pul 'izual a obie telor banale# de re$terea interesului spre 'alorile esteti e# pre u" $i de aten(ia res *nd a ordat anu"itor atribute , uloare# strlu ire# "i$ are# for"-. Custul deter"in !n "are "sur ale%erea f ut de onsu"atori !n toate do"eniile# !ntr+o so ietate ar"onios or%anizat $i perfe (ionat din pun t de 'edere esteti . .e ontureaz astfel feno"enul !n are fa torul esteti fun (ioneaz alturi de fa torul utilitar. 2esi%nul este o exi%en( onte"poran# iar i"perati'ele !"bunt(irii ondi(iei esteti e a produselor ne obli% s ne %*ndi" la sin ronis"ul are trebuie s existe !ntre %usturile elor are opteaz pentru un produs $i %usturile elor are realizeaz produsul. Cu*in! c? i 7 opia artisti > repli a# reprodu erea > !nlo uitor te&ni $i industrial de art.

Dn din anti &itate a existat preo uparea de a "ultipli a anu"ite for"e artisti e %reu a esibile# astfel !n *t rezultatul s fie apabil de aproxi"ati' a elea$i efe te ,fiind exista totu$i $i atun i on$tiin(a faptului a est rezultat nu prezint un 3 interes estetic1 si"ilar u ori%inalul-. Copia artistic reprezint lu rarea e se realizeaz dup ori%inal ,de tre ine'a !nzestrat u talent# el !nsu$i un reator-# pe are !l respe t# de la pro edeele te&ni e p*n la "i i parti ularit(i de for"# uloare# "aterie $i spa(iu. Bneori# di"ensiunile opiei 'ariaz u$or fa( de ele ale "odelului ori%inal. "eplica este exe"plarul realizat "anual de tre un artist dup o oper existent# !n ondi(iile !n are datele# oordonatele $i e'entual subie tul a esteia nu sunt respe tate !nto "ai# i de'in doar pretext pentru noua for". = dat u apari(ia 3 erei industriale4# pe baza noilor uno$tiin(e te&ni e $i $tiin(ifi e# !n ep s se realizeze !n serii "ai "ari sau "ai "i i a$a nu"itele % p%'duc %i. "eproducerea este for"a ob(inut u "i:loa e "e ani e# &iar !n ondi(ii industriale# e re onstituie# "ai "ult sau "ai pu(in fidel# exe"plarul unei opere existente# la ni'elul ele"entelor 'izuale prin ipale. 8ni(ial# reprodu erile erau ob(inute prin pro edee a'*nd la baz prin ipiile %ra'urii !n le"n# !n "etal sau lito. )poi# perfe (ion*ndu+se te&ni ile foto%rafiei# ale !nre%istrrilor pe peli ula de fil"# ale !nre%istrrilor pe dis $i band "a%neti # se a"plifi produ (ia de diapoziti'e# fil"e# dis uri# benzi de "a%netofon# asete audio $i 'ideo et . 9ara terul no i' al suro%atelor este e'ident. 8nter'ine astfel7 "ai !nt*i# proble"a onfuziei dintre arta autenti $i produsul e se pretinde drept e &i'alent al a esteia# fr !ns a poseda a elea$i alit(i esteti e> !n al doilea r*nd# proble"a "entalit(ilor $i o"porta"entului sub ultural# u i"pli a(ii "orale ne%ati'e 'e&i ulate prin inter"ediul o"pozi(iilor spe ifi e suro%atelor de art> !n al treilea r*nd# proble"a defor"rii sau alterrii sensibilit(ii esteti e la "ase de "ilioane $i "ilioane de oa"eni# absorbi(i de astfel de preo upri e nu "ai au ni"i o"un u sensul artei ade'rate.8ndustria suro%atelor de art prolifereaz astzi printr+o 'ast re(ea de "i ro!ntreprinderi prospere# are !$i desfa produsele !n lo uri de "axi" interes publi . 3) DESIGN 9ea "ai "are parte a produselor are ne !n on:oar !n 'ia(a otidian au f ut obiectul unui studiu de design de$i# din p ate# "arele publi per epe !n desi%nul a un feno"en "ar%inal# e realizeaz produse "ai "ult sau "ai pu(in efe"ere. /retutindeni# !n se olul nostru# apare evident preocuparea ca obiectul cu destinaie practic s fie i frumos. Btilizarea ter"enului Edesi%n1 dateaz din 1849# *nd F. 9ole pro"o'eaz ideea un desi%n bun e &i'aleaz u o afacere bun !n "ournal of #esign. =fi ial# ter"enul de design industrial este !ntrebuin(at abia !n anul 1913 prin re%le"entarea propus de =fi iul )"eri an de /roprietate u pri'ire la "odifi area re%ula"entului !n 'ederea extinderii prote (iei $i asupra a estei a ti'it(i. .pe iali$tii !n do"eniu# Da*id (B A spre exe"plu# el !nsu$i desi%ner# autor al lu rrii $atura designului ,A&e nature of 2esi%n# 1964-# sunt de prere for"ele tip desi%n se ara terizeaz prin respe tarea anu"itor ondi(ii e presupun# de la bun !n eput# o anu"it

proie tare# un anu"it "od de exe u(ie# bazat pe folosirea te&nolo%iilor !nalte $i a utila:elor perfe (ionate. ) estea i"pun ur"toarele7 onstru (ia $i lo%i a for"ei s se :ustifi e nu"ai prin raportare la alitatea produsului a obie t a'*nd o !ntrebuin(are pre is > o"ponentele for"ei s se oreleze %eo"etri # potri'it s opului pentru are obie tul ur"eaz a fi fabri at > "aterialele $i stru turile for"ei s fie alese a'*nd !n 'edere soli itrile e de ur% din fun (iunile sau !ntrebuin(rile obie tului > realizarea $i pro urarea obie tului s nu i"pli e eforturi e ono"i e prea "ari> obie tul astfel realizat s fie *t "ai u$or de folosit# "ane'rat# "anipulat > obie tul tip desi%n s ofere "axi"u" de onfort sau randa"ent posibil la "o"entul respe ti' > obie tul s ne esite "ini"u" de &eltuieli pentru !ntre(inere ori fun (ionare. 2up prerea noastr# s+ar adu%a $i ideea# deter"inat de interdependen(ele dintre "ediu $i dez'oltare# produsul trebuie s rspund !n "od obli%atoriu $i exi%en(elor pri'ind prote (ia "ediului. Dn eea e pri'e$te relaia design-estetic industrial# pri"ele idei referitoare la fru"use(ea util a for"elor le %si" la sf*r$itul se olul al ?8?+lea !n dezbaterile esteti ienilor fran ezi ,!n opozi(ie u ideile <antiene are arat fru"use(ea# prin !ns$i natura ei# ex lude ori e finalitate# de i nu poate fi abordat din perspe ti'a utilit(ii lu rurilor-. CacDu s Vi n'! este el are pune de fapt bazele noii dis ipline Estetica industrial $i de"onstreaz sfera $i on(inutul a esteia se suprapun nu"ai par(ial elor de desi%n. 0steti a industrial este un fel de tiin sintetic, studiind totalitatea "anifestrilor esteti e e au le%tur u industria. 2e altfel# defini(ia dat de Ga Hues @ienot este on ludent !n a est sens 7 Estetica industrial este tiina frumosului #n domeniul produciei industriale. $omeniul su este cel al locului i ambianei muncii, al mi%loacelor de producie i al produselor. .unt re unos ute ur"toarele %rupuri "ari de pre"ise e au deter"inat apari(ia desi%nului 7 (% mis d '%din c'n'mic . n %al 7 e'olu(ia !n ti"p a produ (iei industriale# deter"inat de apari(ia $i dez'oltarea !ntreprinderilor produ toare $i a surselor de ener%ie# p*n la satisfa erea 'irtual a ne esit(ilor existente pe o arie so ial deter"inat. 9u sute de ani !n ur"# obie tele fun (ionale erau ob(inute prin prelu rarea unui anu"it "aterial# folosindu+se u pre dere for(a o"ului sau a unor ani"ale do"esti e. 2e ele "ai "ulte ori# benefi iarul obie telor era &iar el are le+a reat. Iiind produse "anufa turale# ele a'eau astfel# o 'aloare foarte "are# "oti' pentru are se pstrau u "are %ri: $i se trans"iteau din %enera(ie !n %enera(ie. /*n astzi s+a trans"is# la ni'elul unor nu lee de 'ia( so ial# tradi(ia utilizrii din %enera(ie !n %enera(ie a "obilierului# obie telor de uz asni # a unor piese de !"br "inte# ne"ai'orbind de utila:ele "etali e ne esare pra ti rii di'erselor "eserii.

2ez'oltarea "e$te$u%urilor# prin folosirea unor surse de ener%ie a '*ntul# apa# deter"in lr%irea $i a"plifi area lo al a produ (iei bunurilor "ateriale u 'aloare fun (ional. )poi# dez'oltarea %eneral a produ (iei industriale de obie te u 'aloare fun (ional este ne"i:lo it le%at de folosirea noilor surse de ener%ie 7 aburii# ele tri itatea et . )'*nd la baz des operiri te&ni e din epo a "odern# ea unoa$te un ase"enea rit"# !n *t# pe la sf*r$itul se olului tre ut# se a:un%e !n situa(ia de a putea fi satisf ute# 'irtual# toate erin(ele existente pri'ind un anu"it obie t util. Dn ondi(iile "un ii artizanale# "e$te$u%arul realizeaz deopotri' on ep(ia $i exe u(ia obie tului# '%i.inalul fiind rezultatul uni $i definiti' al a ti'it(ii sale. Dn ondi(iile a ti'it(ii industriale# p%'!'!ipul este stadiul ini(ial de on ep(ie# iar = cu#ia este "ai departe produsul a ti'it(ii "e ani e# oordonate de o"# obie tul propus spre realizare presupun*nd o existen( de serie# "ultipl. /rin na$terea di'iziunii "un ii# pentru pri"a dat opera(iunea de desi%n $i produ (ia propriu+zis nu "ai pot fi realizate de una $i a eea$i persoan. Dn ondi(iile !n are pe pia( se pot %si# !n antit(i u "ult peste ele stri t ne esare# di'erse produse# de a ela$i tip# destinate satisfa erii a elora$i ne esit(i# realizate de tre di'erse fir"e produ toare# preo uparea pentru *al'a% a s! !ic$ apt noi di"ensiuni. 2esi%ur# 'irtu(ile esteti e ale produsului nu pot fi on epute arbitrar# ele fiind subordonate aspe telor te&ni o+ fun (ionale $i destina(iei. Sp ci&ici!a! a p%'duc#i i indus!%ial # rezultat al a (iunii unor for(e "e ani e diri:ate de o" $i u apa itate de "ultipli are. /rodu (ia de serie presupune nu nu"ai un proie t perfe t# i $i o "are pre izie !n exe u(ie. ) est lu ru a fost posibil datorit apari(iei ma"inii. ) easta a de'enit un inter"ediar !ntre obie t $i o"# !ntre produs $i for(a de "un . 2ar onsa rarea "a$inii a "i:lo de "un # alturi de unealt# a onstituit un feno"en u profunde i"pli a(ii pe planul o"porta"entului o"ului# deoare e ea 3"er%e3# 3fun (ioneaz3# pe *nd unealta trebuie "*nuit. ;a$ina are o relati' autono"ie# odat pornit e apabil s exe ute opera(iuni pe ont propriu# onfor" o"enzilor pri"ite. /ri"ele "a$ini apar a strine de fiin(a oa"enilor# inspir*nd tea"# spai". Redu erea a$a+zisei 3prpastii psi&olo%i e J e separa o"ul de "a$in $i inte%rarea ei printre prezen(ele inti"+u"ane a 'izat s& % l s! !icului. ;ai !nt*i# s+a re urs la efe tele artei apli ate > pri"ele "a$ini u aburi# de exe"plu# au pilonii de sus(inere !n &ip de oloane ioni e# dori e# orinti e > piesele "etali e ob(inute prin turnare sau $tan(are sunt "oti'e de orati'e fito"orfe# zoo"orfe sau antropo"orfe. )poi "a$inile au !n eput s fie proie tate la ni'elul inerentelor lor for"e# a produse !nzestrate u *al'a% s! !ic$. (% mis d ! %mina! d fa torii e au ontribuit !n ulti"ul se ol $i :u"tate la di'ersifi area extraordinar a %a"ei produselor# la su esiunea rapid a seriilor de for"e# la redu erea pre(ului de ost pentru obie tele prioritar ne esare# la o anu"it a"eliorare a onfortului oa"enilor 7 o"bustibilii superiori deri'a(i ai petrolului $i ener%ia ele tri . /rin utilizarea a estora de'in posibile noi tipuri de "a$ini# a'*nd la baz "otoarele u ardere intern# "otoarele ele tri e# a estea afe t*nd !n (rile dez'oltate nu nu"ai industria# a%ri ultura sau transporturile# i aproape toate se toarele 'ie(ii publi e $i parti ulare > proble"a apro'izionrii !ntreprinderilor u "aterii pri"e. /rin perfe (ionarea te&nolo%iilor de extra (ie# prin des operirea noilor z "inte de "inereuri# prin extinderea $i "odernizarea

transporturilor# a estea pot fi pro urate "ai u$or. apari(ia $i utilizarea !n produ (ia industrial a unor noi "ateriale> in'en(ii $i ino'a(ii te&ni e e+$i %ses i"ediat apli abilitatea> extinderea re(elei de ener%ie ele tri # ap# analizare# introdu erea 3!n lzirii entrale3 a i"obilelor et . )stfel# obie tul te&ni !n epe s fie onsiderat a indispensabil ele"ent de onfort interes*nd popula(ia de ele "ai di'erse ate%orii. /rodu (ia este astfel orientat# at*t dup 'olu"ul# *t $i dup di'ersitatea ererii pie(ei. (% mis d '%din s'cial "i cul!u%al : e'olu(ia %*ndirii filosofi e europene din se olele de dup Rena$tere# %*ndire e a insistat# "ai "ult de *t se insistase !n tre ut# $i asupra ideii arta onstituie un ele"ent for"ati' sau edu a(ional de ne!nlo uit > dorin(a de a fa'oriza a esul tuturor oa"enilor la rea(iile artei# a'*nd !n 'edere prin inter"ediul artei pot fi el "ai bine ulti'ate aspira(iile# nzuin(ele $i idealurile fie rui o". ) est lu ru a fost posibil prin ob(inerea pe ale industrial a su edaneelor artisti e > interesul ar&ite (iilor# arti$tilor de a a (iona prin inter"ediul obie tului util $i fru"os totodat# pentru un plus de onfort $i bu urie !n 'ia(a oa"enilor. c'li "i cu% n! c au d ! %mina! "i in&lu n#a! d si.nul ;ul(i autori lea% !n eputurile desi%nului on$tient de 6 oala Kau&aus# fondat dup pri"ul rzboi. 2ar pre"isele a estei on$tiin(e apar !n de la sf*r$itul se olului al ?@888+lea !n eputul se olului ?8?+lea7 5a sf*r$itul se olului al ?@888+lea !n .B) L S?aE %s L "e"brii unei se te de ori%ine re$tin# refuz*nd ondi(iile de 'ia( ale laselor defa'orizate# reau $i fabri au produse ,"ai ales "obilier- fr de ora(iuni# dar u ele"entele o"ponente stru turate !ntr+o perfe t ordine de puritate $i si"plitate. 2orin(a lor de ar"onie !ntre fun (ie $i for" prefi%ureaz fun (ionalis"ul.

M'd l d scaun , Ca!al'.ul S?aE %A 2;85-

&n perioada '()*+',** apare !n )n%lia# sub influen(a lui -illiam .orris, o "i$ are nu"it >A%!s and C%a&!sF. /entru a lupta !"potri'a rupturii dintre produ (ie $i onsu"#

Millia" ;orris orienteaz rea(ia spre o tentati' de re!ntoar ere la artizanat. /rodusele astfel realizate# au un pre( "ai "are# dar su esul lor !i in it pe industria$i s+$i adapteze $i s+$i "odifi e *te'a dintre "odelele lor. E;orris and 9o+5td.1 fondat !n 1861 se o upa de de ora(iuni "urale# "obilier $i 'itralii. .pre sf*r$itul anilor 1880# exe"plul en%lez f ea !n on:urul 0uropei ontinentale# ideea lui ;orris fiind !"br(i$at de nu"ero$i arti$ti. E)rt and 9rafts1 or%aniza expozi(ii de "obil# tapiserie# obie te uzuale# apre iindu+se expozi(ia din 1893 a reprezentat pri"a "anifestare a stilului "odern. Re'enirea la o produ (ie artizanal !ntr+o epo ara terizat de produ (ia "e anizat $i de on entrarea urban a reprezentat o "are ontradi (ie istori . ) east "i$ are este o for" de rena$tere a )rtelor 2e orati'e. 6i tot ea a dat na$tere .%a&icii puGlici!a% A u deosebire afi$ului ,ra"ur funda"ental a desi%nului o"uni a(iilor 'izuale-. 3)rt and 9rafts1 $i+a propus drept (eluri pro%ra"ati e structura raional a obiectului, logica fr compromisuri % !n folosirea "aterialelor $i expri"area pro esului de fabri a(ie dire t !n 'alori plasti e. ) east "i$ are s+a bu urat de un renu"e deosebit# a'*nd o "are influen( $i asupra ar&ite turii. 9asa lui M. ;orris# E Red Fouse1# este pri"ul exe"plu de desi%n total# de ansa"blu# on eput a o oper de art# la are fie are detaliu este ales u "ult %ri:. 2e re"ar at !n a east perioad /esthetic .ovement, u puterni e influen(e esti e# de'enind un stil britani o+oriental. 5iniile ur"ate !n desi%n erau si"ple# urate# lipsite de a%lo"erri# definind un Estil de 'ia(1 pentru lasa "i:lo ie aflat !n plin pro%res. 9ei "ai "ari sus(intori au fost =s ar Milde $i )ubreN KeardsleN# are au propa%at do trina Eart de dra%ul artei1# si"bolul prin ipal fiind "oti'ul Efloarea+soarelui1. ;ul(i desi%neri a"eri ani au fost inspira(i de idealurile en%lezilor $i de"onstra(iile lor onfor" rora un stil na(ional poate fi pro"o'at prin raportarea la for"ele tradi(ionale. )stzi# a est stil atr%tor are o "ul(i"e de ad"iratori.

Hilliam D M'%.an ,A%!sI C%a&!s SUAA 2<15-

0he Craftsman magazine

1na2eA ,A%!sI C%a&!sA 2;;1-

Aer"enul de 4desi%n4 a aprut in 1851# !n le%tur u o"pli atele realiti ale produ iei industriale. 0ste o on epie i o "etod de reaie are ur"rete s asi%ure fie rui produs un !nalt randa"ent fun ional# !nsoit de un aspe t a%reabil. Dn toate epo ile de !nflorire u"an a existat o orelare !ntre posibilitile "ateriale# ni'elul te&nolo%i # relaiile e ono"i e interne i externe# orizontul spiritual expri"at prin %ustul artisti i apa itatea de reaie. ;ai "ult &iar# te&nolo%ul i artistul se onfundau la !n eput !ntr+o sin%ur persoan.

)rta# te&ni a i tiina nu sunt do"enii in o"patibile# ontradi torii sau on urente# i doar spe ifi e i solidare. 0le se i"pli i se ondiioneaz re ipro . 2esi%nerul tie fun ionalul# er%ono"i ul# esteti ul i e ono"i ul onlu reaz pentru a se a:un%e la efi ien.

5) DESIGNUL INDUSTRIAL 0ste o for" spe ial a desi%nului i a proie trii din industrie# are este onsiderat a fi o for" de art apli at !n stru tura reia se re%ses fun ii esteti e# de utilizare i de !"buntire a produselor industriale pentru a fi "ai uor de folosit i de produs. Rolul unui desi%ner industrial este de a uta# rea i a exe uta obie te reprodu tibile industrial prin %sirea de soluii are s in lud proble"e de in%inerie# produ ie# "ar<etin%# dez'oltarea liniei de produse i '*nzri. )r&ite tul i desi%nerul %er"an /eter Ke&rens este onsiderat a fi reatorul desi%nului industrial aa u" este !neles astzi. D &iniia d si.nului indus!%ial onfor" definiiei date de ICSID ,a roni" pentru 8nternational 9oun il of .o ieties of 8ndustrial 2esi%n# !n ro"*n# &onsiliul internaional al societilor de design industrial-# 42esi%nul este o a ti'itate reatoare al rui s op este de rea aliti polifun ionale a obie telor# pro eselor# ser'i iilor i a siste"elor O!n are a estea fun ioneazP de+a lun%ul !ntre%ilor i lurilor de 'ia ale a estora. 9a atare# desi%nul este fa torul "a:or de u"anizare ino'ati' a te&nolo%iilor i un fa tor deter"inant al s &i"burilor ulturale is e ono"i e.4 2repturile de autor !n desi%nul industrial sunt parte a proprietii intele tuale f *nd din desi%nul obie telor industriale are nu sunt pur o"une subie t al al a estui tip spe ial de proprietate. =ri e produs al desi%nului industrial sau ori e "oti' de orati' artisti iQsau fun ional# are !n orporeaz rearea de for"e# onfi%uraii# o"poziii ,repetiti'e sau aleatorii-# siste"e i stru turi sau ori e o"binaie bi+ i tri+ di"ensional a elor de "ai sus# are areQau 'alori esteti e i sunt "enite a produ e un obie t de orati'# un produs artisti uni at sau un produs industrial repetabil# este subie t al drepturilor de autor# al proprietii intele tuale. 9onfor" !nele%erii de la Fa%a nu"it 'ague (greement &oncerning the )nternational #eposit of )ndustrial #esigns# un tratat ad"inistrat de M8/=# exist o pro edur standard pentru !nre%istrarea ori rei for"e de desi%n industrial. =ri e doritor poate apli a pentru prote:area desi%nului dorit# fie dire t u M8/=# sau la un ofi iu naional al ori rei ri are este parte a tratatului.

7) ELEMENTE DE DESIGN I ESTETIC6 ALE AMBALACULUI )"bala:ul a de'enit !n ulti"a perioad unul dintre ele "ai i"portante riterii de a &izi(ionare a unui produs. = prezentare bun a produselor o"er ializate reeaza o pri" i"a%ine# are are un rol esen(ial !n de izia de u"prare. 2a p*n nu de"ult fir"ele ro"ane$ti nu puneau prea "ult a ent pe "odul !n are !$i E!"br au3 "arfa# !n ulti"a

perioada on uren(a produselor i"portate i+a deter"inat s+$i s &i"be opti a asupra a"bala:elor. ) tual"ente# !n ondi(iile "ondializrii pie(ei# a"bala:ul de'ine un i"portant instru"ent de o"uni are# obie ti'ul fiind '*nzarea a eluia$i produs !n !ntrea%a lu"e# u a ela$i a"bala:# (in*nd totu$i ont de li"bile# "entalit(ile# ultura $i adrul le%islati' spe ifi . 8at de e "r i a ;arlboro# 9o a+9ola et . sunt unos ute !n toat lu"ea. 9u *t uni itatea a"bala:ului unui produs este "ai pronun(at# u at*t produsul 'a fi re unos ut# distribuit u su es $i u"prat de onsu"atori. 2e i si"bolul de "ar a este u si%uran(a unul dintre ele "ai i"portante# da nu &iar el "ai i"portant instru"ent 'izual# deoare e el reprezint alea opti" de expri"are a personalita(ii si abordarea interna(ional a produsului. EDn tratarea esteti a a"bala:ului trebuie s se (in sea"a de existen(a unui o"plex senzorial# are deter"in o "anifestare de aprobare sau de respin%ere din partea si"(ului esteti al fie rui indi'id# de efe tul e"o(ional de lan$at de a tul de u"prare $i de onsu".1 )"bala:ele de '*nzare u"uleaz dou fun (ii i"portante7 Func#ia d p%'! c#i L onst !n asi%urarea prote:rii alit(ii $i inte%rit(ii produselor> Func#ia d p%'m'*a% L se refer la apa itatea a estuia de a atra%e aten(ia asupra produsului# de a+l diferen(ia $i de a+l on'in%e pe onsu"ator s+l u"pere. 8eri# i"a%inea produsului era su%erat# esteti a "odest. )stazi# se dore$te reprezentarea fidel a produsului# 'irtuozitate esteti prin for"# %rafi # uloare. ) estea sunt ele"entele de baz ale desi%n+ului a"bala:ului. 9) F4RMA Ior"a a"bala:ului trebuie pri'it a ele"entul esteti !n stabilirea ruia !$i pun a"prenta onstr*n%erile pe are !l adu e natura produsului pe are !l on(ine# ondi(iile de produ ere $i utilizare $i !n "od deosebit puterea de su%estie pe are este &e"at s o furnizeze u"prtorului. Ior"a a"bala:ului poate su%era alitatea produsului7 de lux# de alitate superioar sau inferioar. Ior"a a"bala:ului trebuie sa fie adaptat la on(inut# pentru a se e'ita for"atele exa%erate $i spa(iile %oale e dau iluzia unui on(inut "ai "are. 0xisten(a spa(iilor %oale ar putea sa influen(eze ne%ati' i"a%inea onsu"atorilor# are ar putea rede s+a u"blat la on(inutul produsului# sunt !n$ela(i asupra a eea e on(ine a"bala:ul. 0xist o "are di'ersitate a for"elor de a"bala:# iar desi%nerii de(in !n nu"eroase posibilita(i de "rire a nu"rului a estora orespunztor erin(elor unei lientele 'ariate sub aspe tul %usturilor# tradi(iilor# obi eiurilor# 'eniturilor. .e poate spune &iar !ntreprinderile subordoneaz for"a a"bala:ului politi ii de pia( pe are o pro"o'eaz. .unt fir"e are !$i pstreaz for"a a"bala:ului de "ul(i ani, de exe"plu7 fir"e produ toare de buturi al ooli e- $i ontinu s aib su es pe pia(# dar ele "ai "ulte fir"e ur"ares di'ersifi area for"elor a"bala:eor a ele"ent de ptrundere pe noi pie(e# de atra%ere de noi se%"ente de onsu"atori.

.e re"ar # de exe"plu# preo uparea "odern de a adapta for"a a"bala:elor la !ntrebuin(ari supli"entare. )stfel# a"bala:ele unor produse ali"entarepentru opii ,za&aroase# buturi r oritoare- se pot folosi $i a :u arii> unele a"bala:e din arton sau plasti !"bra for"a unor %en(i are ser'es la transportul sti lelor sau utiilor "etali e> a"bala:ele din "ateterial plasti pentru lapte pot fi folosite ulterior drept ni. 9a si"boluri 'izuale# for"ele reprezinta o i"portanta sursa de identitate %lobala. .pre deosebire de nu"e# for"ele tra'erseaza relati' usor %ranitele ulturale. 2in olo de obie tele spe ifi e pe are pot sa le i"ite# for"ele sunt o"puse din *te'a di"ensiuni esen(iale are dau na$tere unor aso ia(ii spe ifi e. 8) DIMENSIUNI ALE F4RMEI Un.?iula%i!a! a) Ior"ele un%&iulare sunt a elea are on(in un%&iuri# !n ti"p e for"ele rotun:ite nu au ol(uri as u(ite. )"bele ate%orii o"port o "are bo%(ie de onota(ii aso iati'e. Bn%&iularitatea este aso iat u onfli tul# dina"is"ul $i "as ulinitatea > rotun:i"ea e'o ar"onie# "oli iune# fe"initate. Sim !%ia) .e refer la identitatea !n o%linda# de for"a $i aran:a"ent# pe ele dou prti ale unei axe. .i"etria reeaza e &ilibru L un fa tor i"portant !n "odul de e'aluare a atra (iei 'izuale fa( de produs. .i"etria e &i'aleaza !ntr+un fel u ordinea $i ne elibereaz de tensiune# pe and asi"etria fa e exa t ontrariul# !nsa un pi de tensiune sal'eaz i"a%inea 'izual de la "onotonie. 0xe"plu de si"etrie perfe ta este si%la o"paniei M %c d s J B nK) (%'p'%#ia) /ropor(ia este o alt 'ariabil "a:or are ne influen(eaza "odul de per epere a for"elor. Ior"ele un%&iulare $i trapezoidale extind *"pul 'izual# pr*nd s surprind o propor(ie "ai "are dintr+o s en $i re*nd astfel o esteti do"inant. Ior"ele un%&iulare s urte pot parea "ai ti"ide $i u"ile. Dn azul for"elor rotunde# propor(ia $i si"etria sunt adesea intreptrunse# for"ele ir ulare par "ai pu(in penetrante# dar reeaza ar"onie. Ma%im a) /ersonalitatea poate fi dedus prin inter"ediul for"ei. Ior"ele a"ple# !nalte sau late sunt adesea per epute a fiind puterni e $i solide. ;ai "ult de *t alte di"ensiuni ale for"ei# modul n care este evaluat mrimea difer spectaculos n funcie de norma cultural i regional. Dn = ident# di"ensiunea redus este adesea 'azut a R"i i"e de spiritS. 8n =rient# !ns# "ri"ea este adesea 'zut a st*n:enitoare $i %reu de "ane'rat. 8ndiferent de zona# efe tul di"ensiunii poate 'aria > uneori# orpolent este onsiderat %rosolan $i lipsit de inteli%ent# !n ti"p e alura z'elt este onsiderat un se"n de suple(e $i inteli%en( .

;) GRAFICA

Crafi a este esen(ial !n for"area i"a%inii esteti e a a"bala:ului. Crafi a uprinde totalitatea foto%rafiilor# desenelor# slo%anelor $i si"bolurilor e ontribuie la i"pa tul ini(ial pe are un produs ,prin a"bala:ul su- !l are asupra onsu"atorilor $i :oa un rol i"portant !n o"uni area de infor"a(ii $i i"presii despre produs. Dn literatura de spe ialitate se distin% "ai "ulte stiluri de %rafi 7 %rafi a "odern# are ur"re$te rearea unei expri"ri si"boli e# s &e"atizate# si"plu de !n(eles $i de re(inut> %rafi a o"er ial# are su%ereaz# prin foto%rafii# desene $i diferite alte "i:loa e# ara teristi ile produsului# utilitatea# destina(ia> %rafi a u"oristi # la are !n solu(ia esteti se in lud ari aturi sau alte ele"ente si"ilare e apropie produsul de onsu"ator. ) este siste"e %rafi e ondu sub for"a $i prezentarea lor fun (ional la7 ale%erea foarte u$oar a produselor > pstrarea produselor !n stare proaspt ti"p destul de !ndelun%at> ondi(ii i%eni e deosebite !n eea e pri'e$te "anipularea $i prezentarea produselor >

tendin(a pe plan "ondial !n eea e pri'e$te 'arietatea for"ei $i alit(ii fa'oriz*nd desfa erea# apli *nd !n a est "od# &iar pentru un produs# u ara teristi i si"ilare "er eolo%i e# 'arietatea $i prezentarea sorti"ental > siste"e de des &idere a utiilor foarte si"ple u posibilit(i proprii in a est s op. EAendin(a a tual !n on eperea a"bala:elor se ara terizeaz printr+o %rafi si"pl# dar expresi'> ea trebuie s sti"uleze i"a%ina(ia# s prezinte produsul !ntr+un "od atr%tor# s de lan$eze un efe t i"ediat# astfel !n *t produsul s fie re"ar at# indi'idualizat $i dorit de u"prtor.1 2in pun t de 'edere %rafi # fun (ia a"bala:ului de infor"are $i pro"o'are se realizeaz prin orelarea i"a%inii u textul publi itar $i u oloristi a. 5iterele pot onstitui un ele"ent pentru %rafi a a"bala:ului prin for"a# uloarea $i dispunerea lor. 0fe tul de re la" al a"bala:elor este o"pletat de "ar a de fabri a(ie> pentru unii u"prtori este sufi ient s re unoas un anu"it a"bala: u "ar a de fabri a(ie pentru a lua de izia u"prrii produsului. ;ar a o"er ial se poate realiza !n u'inte sau !n i"a%ini o"binate. .e onstat "r ile reprezentate !n u'inte sunt "ai des folosite deoare e se ites $i se "e"oreaz "ai u$or. Ca%ac! % l d li! %a 9ara terele de liter se !nt*lnes peste tot 7 !n "aterialele publi itare# !n standurile din "a%azine# pe pun%i $i pe a"bala:e. 9ara terul de liter este un ele"ent esteti realizat din "ai "ulte ele"ente esteti e pri"are. 9ara terul de liter folosit are o anu"it for" $i o anu"it

uloare# are trebuie luate !n onsiderare at*t separat *t $i !"preun 9a $i !n azul for"elor exist# o infinit 'arietate de ara tere liter# are pot trans"ite un nu"ar infinit de i"a%ini. Asp c!ul ca%ac! % l'% li! %$ 9ara terele de litere sunt un aspe t uni al stilului# deoare e ele adau% in "od dire t alitati reprezentati'e u'intelor si literelor are trans"it prin ele insele un anu"it "esa: unui ara ter de litera i se poate da o anu"ita for"a# pentru a rea anu"ite per eptii. 5iterele inalte# in%uste# dau i"presia de ele%anta > literele rotun:ite# pline# au o aparenta prietenoasa# &iar dra%astoasa. * emplu +7 si%la 9o a+9ola este s risa u litere rotun:ite are 'or sa indu a ideea de prietenie# tinerete. Ca"a 2o'e# produse pentru in%ri:irea pielii si a parului L ara terele litera sunt# de ase"enea rotun:ite. <) CUL4ARE Bnul din ele "ai i"portante "i:loa e pe are il detin desi%nerii pentru a fa e din a"bala: un "i:lo efe ti' de o"uni are# este uloarea. 2ar# inainte de a de ide folosirea unor ulori# trebuie sa se unoas a efe tul a estora si "e anis"ul per eperii lor. Bn bun desi%ner trebuie sa unoas a efe tele fiziolo%i e si psi&olo%i e ale ulorilor# stiut fiind faptul a pentru lient# a tul de u"parare este deter"inat de prezentare. 9uloarea a"bala:ului este un ele"ent de 'anzare al produsului# i"punandu+se ale%erii onsu"atorilor prin sedu tia sa. Tu se poate afir"a a exista re%uli de folosire a ulorii in do"neiul a"bala:elor# dar exista ate'a erinte are se i"pun7 8n ale%erea ulorii a"bala:ului trebuie sa se tina sea"a de natura produsului pe are il ontine# pentru a fa'oriza aso ieri positi'e si pentru a e'ita rearea de i"a%ini derutante sau ina eptabile 9orelatia uloarea a"bla:ului L ara teristi ile onsu"atorilor 9uloarea a"bala:ului si rea tiile psi&olo%i e 9ulorile si nuantele lor pro'oa a di'erse rea tii psi&olo%i e# le%andu+se in i"a%inatia oa"enilor de anu"ite interpretari. Ao "ai a este rea tii psi&olo%i e stau la baza i"pulsionarii 'anzarilor. Ca% sun! % ac!iil la di& %i! cul'%i L R'sul este o uloare are atra%e pri'irea# retine atentia > el si"bolizeaza forta# pasiunea. 2ar rosul trabuie folosit u "ulta atentie. Bn rasu prea inchis, san%eriu sau purpuriu# poate pro'o a a%itatie ne ontrolata si &iar stari depresi'e. * emplu ,7 un ex"plu foarte rele'ant in are s+a folosit uloarea rosie u un efe t %arantat este el al fir"ei Coca+Cola. Re unoaste" u totii uloarea in onfundabila a e"ble"ei 9o a+9ola are este de un rosu intens# nu foarte des &is# dar ni i in &is# o uloare are inspira tinerete# :o'ialitate. ('%!'caliul in'ioreaza si inlesneste o"uni atiile. 0l da i"presia de uratenie si inti"itate. * emplu -7 si%la 4%an. )

 V %d l este in %eneral o uloare toni a# dar si ea "ai pretentioasa si a"bi%ua dintre ulori. @erdele pal da i"presia de deli atete# un 'erde auriu su%ereaza ener%ie# 'erdele %albui L oboseala# iar 'erdele in &is boala # depri"are. * emplu .7 se folosente in %eneral la produsele are ontin "ulta lorofila# iar a exe"plu a" luat iaurtul ) ti'ia# are ontine %er"eni de %rau si fibre 'e%etale. R'Kul pal indi a fe"initatea si deli atete. Bn roz "ai a entuat da i"presia de inti"idate si distin tie. ) easta uloare se foloseste in %eneral in a"balareapraduselor ali"entare pentru opii# a dul iurilor si a os"eti elor. * emplu /7 %u"a de "este at pentru opii =rbit GalG nul este o uloare tinereas a# un %alben+"asliniu su%ereaza insa des o"punerea si depri"a. AlGas!%ul des &is este uloarea seninatatii si linistii# dar albastrul prea in &is poate fii depri"ant. N .%ul este uloare de doliu# dar and este slefuit si i se da lu iu poate su%era foarte bine ele%anta si distin tia. AlGul o"binat in spe ial u albastru# da i"presia de prospeti"e si puritate. * emplu 07 se foloseste o"binatia alb+albastru in spe ial la produsele la tate L 2anone. B%'nKul este o uloare uni'ersala si"bolizand solidaritatea si durabilitatea. 0l nu este ni i odata 'ul%ar sau brutal. * emplu 17 ar%intiul este folosit in industria ali"entara "ai ales la produsele dieteti e# u" ar fi bauturile li%&t# fara za&ar. Dn on luzie# ale%erea ulorii unui a"bala: trebuie s se fa !n fun (ie de natura obie tului# de lo ul de '*nzare preferen(ial $i de lientela "edie. .unt *te'a lu ruri e'idente $i are nu trebuie s pate u 'ederea. ;ai !nt*i# uloarea este !nainte de ori e o senza(ie# ea presupune o stare de spirit# pro'oa o rea (ie i"ediat a or%anis"ului $i psi&i ului. /ri"ul rol al a"bala:ului 'a fi a ela de a atrage atenia. .e 'a ale%e de i uloarea sufi ient de vizibil, (in*nd ont de faptul produsele stau alturi de ele on urente# nu sunt ni iodat izolate# iar produsele are le !n on:oar sunt la fel de olorate $i on epute !n a ela$i s op.

21) C4NCLU:II Iara indoiala# "odul de prezentare al unui produs# a"bala:ul in are este el oferit pietei# este el are fa e o "arfa "ai "ult sau "ai putin 'andabila. .i asta# pentru a in fata unor produse ase"anatoare din pun t de 'edere alitati'# inter'ine subie ti'is"ul fie aruia dintre noi# are# atun i and sunte" pusi sa ale%e"# u ertitudine il 'o" ale%e pe a ela are ne in anta pri'irea. Iaptul a a"bala:ul 'inde "arfa nu "ai este un se ret pentru ni"eni# dar eea e u si%uranta# de "ulte ori# pierde" din 'edere# este a a"bala:ul insusi este o "arfa. .i pentru a# asa u" se spune# buturu%a "i a rastoarna arul "are# tot asa un a"bala: bine realizat este de natura sa reas a spe ta ulos ifra 'anzarilor unui produ ator.

3435467"/!4E I)5T8U)# 0u%en# *stetica i ambala2ul produsului# 0ditura ;irtron# Ai"i$oara# 2006 GBC)T)RB# ;ariana# #esign-ul ambala2elor# 0ditura 0uropolis# 9onstan(a# 1996 /);I8580# Rodi a# #esign i estetica marfurilor# 0ditura ).0# Ku ure$ti# 2002 /BR9VR0)# )n a# (mbala2ul 3 atitudine pentru calitate# 0ditura 0xpert# Ku ure$ti# 1999