tatea se mbib de energia proprietarului lor i radiaz aceasta energie.

Pietrele i cristalele prezint aure interesante, cu multe straturi i structuri complicate, ce se pot folosi m tam-duire. De exemplu, ametistul are o aur aurie, cu raze aurii radiate de faetele lui naturale.

Caractenstici ale Cmpulm Energetic Universal (CE U)

Dup cum am artat n capitolul 5, !" se cunoate i a fost obser#at de secole. $ubiectul este tratat de la nceputul istoriei. %iecare cul-tur i-a dat un nume i &-a pri#it dintr-un anu-mit punct de #edere. Descriind ce-au obser-#at, toi au niruit proprietai de baz similare ale !". Pe msur ce #rcmurile au e#oluat, cultura occidental a nceput s in#estig'eze !" mai riguros. !c'ipamentul tiinific de#enind din ce n ce mai sofisticat, putem acum sa msurm cali-tile mai subtile ale !". Din aceste in#esti-gaii #edem c !" este, probabil, compus dintr-o energie nedefinit anterior de tiinele occidentale sau poate o materie dintr-o sub-stan mai fin dect gndim noi. Daca defi-nim materia drept energie condensat, !" poate exista intre ceea ce consideram noi acum a fi trmul materiei i accla al energiei. (adar, unii sa#ani se refer la fenomenul de !" numindu-& bioplasm.

Dr. )o'n *'ite i dr. $tanle+ ,rippner au ntocmit o list cu multiplele proprieti ale !". mpul !nergetic "ni#ersal ntre-ptrunde spaiul, obiectele animate i nensufleite i leag toate obiectele ntre eleplutete de la nn obiect la altul, iar densi-tatea lui #ariaz in#ers proporional cu dis-tana pn la surs. "rmeaz legile induciei armonioase i ale rezonanei simpatice -fenomen care se produce la atingerea diapa-zonului. spaiul de lng el #a ncepe s #ibrczc cu aceeai frec#en, emind acelai sunet. /bser#aiile #izuale ne dez#luie c acest cmp este foarte bine organizat - ntr-o serie de particule geometrice, puncte de lumin pulsnd izolat, spirale, reele, linii, scntei i nori. Pulseaz i poate fi simit la pipit, gust, miros, iar persoanele extrasensibile l pot auzi i #edea. ercettorii din acest domeniu susin c !" este fundamental sinergetic, adic acioneaz simultan n agcni separai care mpreun au un rezultat total mai mare dect suma efectelor lor luate separat. (cest cmp este opus entropiei - termen folosit pentru descrierca fenomenului de degradare lent obser#at att de des n realitatea fizic, dis-trugerea formei i ordinii. !0) are efect de organizare asupra materiei - constmiete forme. !l pare s existe n mai mult de trei dimensiuni. /rice sc'imbare din lumea mate-

Ftgura 6-2: 1erificarea efectului de 2frunz-fantoma3

45