Transfer Viziune (completare) 12 07 2012

Idei generale - organizare

OAZA
Nuanele raiunii umane pot contribui la raiunea global a umanitii pentru constituirea unui model ontologic care s explice mai corect lumea material i s ndrume tiina spre noi explorri i cunoatere riguroas. Blaga

A aduce bucurie in sufletul oamenilor este la randu-i o bucurie a unui suflet ce daruieste si se daruieste! A construi insa o oaza din care sa reizvorasca bucuria de a trai este cu totul altceva! Este o provocare adusa deopotriva inimii si ratiunii! Este, prin natura constructiei materiale, supusa eficientei si profitului si prin natura ei spirituala supusa daruirii neconditionate. Se poate spune astfel, ca oaza aceasta este, prin reusita sa, dovada unei impacari profunde intre spirit si materie, si prin efectul pe termen lung garantia formarii unui Om constient si responsabil de scanteia divina pe care o poarta din Geneza. Pentru a reusi este nevoie de armonizarea vointelor unor oameni ai NOULUI care, intelegandu-si misiunea, asumandu-si COMPETENTA dar si limita individuala sunt capabili sa coopereze neconditionat, supusi doar crezului-VIZIUNII ce ii anima. Pentru a porni la drum este nevoie de CREDINTA, VIZIUNE, OAMENI DEVOTATI, EXPERIENTA, RESURSE dar si de: UN PROIECT ADECVAT MOMENTULUI, DE SANSA SI SPRIJIN DIVIN

Un proiect viabil este cel care porneste de la -o buna cunoastere a contextului mondial, european, regional, national;

-O buna cunoastere a realitatii in societatea romaneasca si a protretului psihologic si al abilitatilor specifice romanului de diferite varste;
-O corecta evaluare a asteptarilor si dorintelor latente chiar si neexprimate ale partii potential active din soceitatea civila romaneasca; -O inspirata alegere a locului si momentului de lansare a proiectului in vederea agregarii treptate a unei structuri durabile Activitatea desfasurata de Centrul pentru Studii Complexe si experienta dobandita in cei 15 ani de activitate, constituie garantia reusitei transpunerii in viata a unei nazuinte comune: Motivarea tinerei generatii in a cunoaste, recunoaste si asuma sansa si bucuria de a trai civilizat in Romania.

Ce este societatea CUNOATERII?

Societatea Cunoaterii presupune:

O extindere i aprofundare a cunoaterii tiinifice i a adevrului despre existena, Utilizarea i managementul cunoaterii existente sub forma cunoaterii tehnologice i organizaionale, Producia de cunoatere tehnologic nou prin inovare, O diseminare fr precedent a cunoaterii ctre toi cetenii prin mijloace noi, utiliznd cu prioritate internetul i cartea electronic i folosirea metodelor de invare prin procede electronice (e-learning)

SCHIMBAREA RESURSELOR RESTRUCTURAREA SCARII DE VALORI


Resurse materiale

Resurse cognitive
ca resurs propriu-zis, activ, cunoaterea exist doar n capul oamenilor, ca o cunoatere posedat de un om (cunoaterea tacit), nu poate fi n ntregime transferat dect prin transferarea omului care o posed i atunci tot parial, cci schimbarea organizaiei sau a rii care o va utiliza face ca o mare parte din cunoaterea posedat de om s nu mai fie n concordan cu noul mediu sunt produse i prin fonduri publice proprietatea intelectual fiind mai dificil de aprat i mresc valoarea prin utilizarea lor (creterea prestigiului social al cunoaterii) (D. Bell) i mrete valoarea exist sub dou forme:
cunoatere tacit (nsuit de om i existent n capul su) cunoatere explicit (obiectiv - K. Popper)

sunt exterioare omului, exist obiectiv, independente de cine le posed de aceea sunt implicit transferabile pe pia ca mrfuri sunt n proprietatea unui actor social aprat de dreptul de proprietate industrial i consum valoarea

prin folosirea lor (i, deci, prin consumul valorii de ntrebuinare i trecerea valorii n produs
exist doar sub forma resurselor obiective
Substane Energie

CARACTERISTICILE CUNOATERII EXPLICITE I TACITE

Cunoatere tacit Exist doar n capul omului cunoatere nsuit i interpretat individual aspectele comportamentale Nu este accesibil altora dect prin medierea trecerii n cunoatere explicit Nu este asimilabil dect parial trecerea n cunoaterea explicit nu poate transmite elementele psihologice axiologice, comportamentale ale celui care i exteriorizeaz cunoaterea tacit Nu poate fi niciodat total transferabil. O transferabilitate maxim (nu total) implic transferarea persoanei (care posed n capul su cunoaterea necesar) n alt organizaie sau ar, dar schimbarea mediului face ca o cunoatere tacit (prin unicitatea ei) s nu se mai potriveasc cerinelor i s-i piard din valoarea sa
aspectele cognitive aspectele psihologice aspectele axiologice

Cunoaterea explicit
Este exteriorizat (obiectivizat K. Popper) n raport cu oamenii (cri, reviste, studii, expuneri, experiene prezentate, brevete, mrci, etc)

Este direct accesibil altora Este direct asimilabil de ctre un individ

Este , deci, total transferabil. Fiind separat de oameni, resursa material poate fi micat (oriunde, oricnd)

fr a-i pierde nimic din valoarea sa.

continuare
Este totdeauna parial i lacunar (nici o exteriorizare nu poate oferi o cunoatere de ansamblu), fragmentarizat n obiectivizri pariale (K. Popper), diversificat (aceeai problem poate fi prezentat n nenumrate modaliti), i potenial (cunoaterea explicit se nsuete prin capacitile individuale de a fi neleas i transformat n cunoatere tacit Este cunoatere codificat, nelesul fiind exteriorizat prin forme strict obiective Reprezint o codificare secundar a unei codificri (primare) a cunoaterii tacite a celui ce o creeaz

CT CDI

CE (CDSII)

Cunoaterea tacit a unei persoane este autocodificata pentru sine

i expus (exteriorizat) ntr-o codificare pentru alii

Este divizibil dar nefragmentabil. Cunoaterea impune o viziune unitar despre om societate - natur, care poate fi prezentat pe faetele complexului, dar fr a omite unitatea complexului (M. Bunge). Aristotel principiile prime De aceea, specializarea oamenilor (a cunoaterii tacite deinut) este normal (necesar) dar ntr-un model unitar. Abordrile alternative i complementare. Este o cunoatere decodificat personal_ nelesul este posedat de individ prin factorii psihologici, axiologici, comportamentali, ce in de experiena sa i capacitatea sa. Citind o carte, caui s nelegi (s o decodifici i s-o fixezi ca o cunoatere proprie (recodificat)

Cunoasterea Explicita (exteriorizata):

asigura intermedierea in cadrul transferului cunoasterii

este o cunoastere exteriorizata, obiectivizata, asimilabila in intregime asigura o asimilare partiala a CT care isi pierde continutul prin codificarea secundara

Cunoasterea Tacita:
exista numai impreuna cu persoana care o detine, fiind o informatie insusita si interpretata in mod individual, personal o codificare primara a cunostintelor; nu este accesibila altor persoane decat prin intermediul CE in cadrul procesului de intermediere prin CE o parte din continut este pierdut informatia nu poate fi asimilata complet; transferabilitatea maxima (nu totala, datorita schimbarii mediului) poate fi realizata numai prin transferul persoanei

Pieele serviciilor depind esenialmente - de cunoaterea tacit i de omul care o posed.

Definiia serviciului se refer la acel tip de produs care exist n procesul muncii i prin procesul muncii. Dup ce munca a ncetat, nceteaz i serviciul Definiia bunului are n vedere produsul ca rezultat ncheiat al procesului de producie. Produsul poate fi considerat un bun dup ce asupra lui s-a depus o munc (el exprim munca trecut) - un bun stocheza, depoziteaza munca, independent de cel ce o face, valoarea adaugata se detaseaza de cel ce a muncit si poate calatori independent.

n acest caz pieele serviciilor i circulaia lor reprezint, n realitate, un aspect al pieelor muncii i a circulaiei forei de munc Circulaia serviciilor intensiv cognitive, care se refer la activiti menite a ntreine, moderniza, proiecta, fabrica bunurile intensiv cognitive sau a crea fora de munc intensiv cognitiv devine o circulaie a specialitilor purttori ai cunoaterii tacite proprii muncii cerut de servicii.

1. Pieele cunoaterii
Ale nvmntului Ale tiinei, cercetrii inovrii Ale produselor intensiv cognitive Ale artei Ale bunurilor intangibile (imateriale). Apare o a treia clas de producie, nu de bunuri, aici de servicii, ci de < < bunuri imateriale >> cuprinznd produse informale, tiinifice, literare, artistice i de distracie. Acestea pot fi cumprate sau vndute, ca alte bunuri, dar sunt invizibile n registrele de bunuri (assets) (The Untachables, in rev. Euroabstracts, 2001, nr.2, p.4)

Istoria nu se poate CUMPARA

rolul central in cadrul economiei cunoasterii revine pietei fortei de munca si circulatiei persoanelor, ca purtatori ai CT.

O noua clasificare a profesiilor

profesii de strpungere produc stocul cunoaterii i inveniile tehnologice necesare ptrunderii n societatea cunoaterii (cercettorii n TIC, profesii de elit, managerii cunoaterii, cercettorii i inovatorii n biotehnologii, nanotehnologii, noi materiale, ecotehnologii etc.); asupra specialistilor din aceasta zona este exercitata cea mai mare forta de atractie;
Structurarea cadrului de functionare, a organizarii si metodologiei

Formarea specialistilor pentru aceasta profesiune

Formarea specialistilor de interfata pentru firme de transfer (Snow a treia cultura)
Identificare, formare, selectie, mentorat

Busola eursitica

profesile de dezvoltare preiau cunoaterea i inveniile produse de primul grup i le difuzeaz n sectoarele productive, genernd inovarea (productorii de hard i soft n IT, inginerii de sisteme, specialitii din industriile noile materiale, nanotehologiilor etc.); asigura competitivitatea industriala; profesile de sprijin - utilizatorii profesioniti ai creaiei profesiilor de dezvoltare; asigura piaa noilor produse i servicii; profesile tradiionale continu vechi activiti necesare

efecte asupra pietelor:

pietele cunoasterii aparitia bunurilor intangibile pietele invatamantului functii noi: producerea rupturii prin crearea noilor structuri socio-profesionale exprimate n profesile de strpungere; diseminarea cunoaterii spre ntreprinderi; generarea de clustere, reele, spin-off (externalizri);
Invatamantul continuu pentru profesori Invatamantul continuu pentru parinti Science Shop, Science fun, Hands on Science, Firme declansatoare (triggering) Mentorat si training

pietele stiintelor trecerea de la cercetarea fundamentala spre cea aplicativa, transdisciplinaritate

Mecanisme de tip Proiecte deschise Firme tip Spin off al proiectelor, prototipurilor in baza accidentelor de strapungere si generare de cunostinte

Romania:
pieele evolueaz, nc, predominant n mecanismele economiei industriale domin pieele produselor industriale clasice. Producia i consumul masificat, standardizat (viziunea taylorist);

cercetarea i nvmntul sunt, nc, practic tratate ca servicii care consum fonduri i nu ca principalele ci de realizare a valorii adugate (Pentru 2007 se prevede alocarea pentru cercetare a unui procent din PIB (U.E. aloc n 2005 1,9%, pentru 2020 se prevd 3% pentru toate statele membre)
Actiuni de dezvoltare a initiativei (cultura antreprenoriala), legislatie permisiva pentru initiativa in invatamantul alternativ, complementar etc.

Nevoia de constientizare simultan la toate palierele prin campanii in massmedia (abordare fractala a problemei)

continuare
sectorul privat nu dezvolt suficient cercetarea n Romnia i nici nu difuzeaz cunoaterea i inovarea spre alte firme(IMM). Nu exist o pia (slab emergent) pentru cercetare-inovare.
Cercetarea este perceputa ca investitie cu risc inalt si implicit evitata prin import de francize, patente, tehnologii la cheie (externalizarea responsabilitatii si lipsa de viziune profit pe termen scurt) Nevoia acuta a unui mecanism de finantare tip Angel capital, Venture capital si formarea

migraia specialitilor

se confund economia cunoaterii cu simpla introducere de calculatoarelor

Nevoia unui up-grade conceptual al personalului (vezi ofertele CSC&ASTECH solutions)

Dezvoltare de noi metode de fidelizare si noi practici de cooperare tip retea (parteneriate de aur) Generarea de programe Brain GAIN si pregatirea fenomenului de Brain Regain

continuare
cunoarterea externalizat nu poate fi nemijlocit convertit n invenie (creearea unei noi tehnologii) i inovaie (difuzarea inveniei n procesele societale) deoarece nu este elaborat pn la capt (nu este transferabil); necesarul de cunoatere-inovare poate fi importat de la firme din strintate - externalizarea cunoaterii daca specialitii sunt pregtii astfel nct s posede o cunoatere tacit capabil s medieze trecerea de la cunoaterea explicit externalizat la cea a specialitilor (cunoaterea tacita este deficitara);
Modelul retelei in jurul unui neuron central ce deserveste partenerii din retea Programe de tip NEXUS care urmaresc transformarea cunostintelor in Cunoastere tacita (formare de abilitati dincolo de cunostinte) pe metoda: CUNOASTERE RECNOASTERE ASUMARE

Uniunea Europeana
o for de cercetare major deficitar n transferul rezultatelor tiinei n inovaie i performan economic;
Programul Science & Society (FP6)

explicatia: fragmentarea actorilor sociali din sistemul inovativ (NB.: Inovaia este un proces complex, cu mai multe dimensiuni: tehnologice, economice, sociale i culturale);
soluii: reele eterogene, clustere, cooperri