CAPITOLUL I NEVOIA DE PLANIFICARE FINANCIAR

1.1 Necesitatea planificrii financiare Planificarea financiar este necesar oricarui adult, indiferent de statutul social, familial sau intelectual1. Ea este legat de desfurarea vieii persoanei, cu evenimentele specifice ce pot aprea (cstorie, naterea unui copil, achiziia unei locuine, decesul, etc.). ie c este prima slu!", c s#a nscut primul copil sau c trece printr#un divor, fiecare persoan adult ar tre"ui s treac printr#un proces de planificare financiar , menit s il a!ute s i$ defineasc o"iectivele pe termen mediu i lung i care s $i canalizeze aciunile ctre realizarea acestor o"iective. %n plan financiar "ine $ntocmit poate a!uta un tanr aflat $n prima slu!" s $i cumpere o cas sau s $i deschid o afacere $ntr#un interval de timp relativ de timp , timp ce pe un t&nr printe $i poate asigura c $i va putea trimite copilul la o scoal de prestigiu , sau s il a!ute s deschid acestuia un ca"inet stomatologic sau un atelier de t&mplarie'. (e su"liniat este c un plan financiar $ntocmit corect i care este respectat cu strictee , ne a!ut s ne vedem asipraiile realizate. Planificrile financiare corecte pot salva o familie $n orice circumstane neprevzute , din punct de vedere financiar. )vnd $n vedere c viaa este plin de surprize i este neprevazut , oric&nd e*ist posi"ilitatea s intervinceva neplacut , $n viaa oricruia dintre noi. %n e*emplu potrivit pentru acest caz ar fi decesul persoanei de care depind financiar ceilali mem"rii $ntr#o familie. (ei aceast situaie nu este de dorit, se poate $ntampla oricui, motiv pentru care planificarea financiar facuta dinainte este foarte important , deoarece acesta poate salva situaia $n cazul acesta . )sigurarea de via+ oferind astfel nu numai protecie , dar devine astfel i un mod eficient i sigur de a acumula capital. ,az $n care intr i -planul financiar suplimentar pensiei- , deoarece ne putem gandi la acesta ca la nite "ani suplimentari care se adaug la pensia pentru care cotizm de!a ( pensia de la stat, cea o"ligatorie sau cea facultativ ) .

http.//000.investeam.ro/"log/planificarea#financiara###un#1''must#have1''#pentru#orice#individ#art123 Ghidul asiguratorului , publicat de CSA 2012 http://asigurari-pensii.ing.ro/Asigurari-Pensii/Asistenta_ inanciara.ht!l

2 3

)"sena planului financiar poate conduce la numeroase $ncoveniente . 4n acest caz , o familie poate s ram&n neprote!at financiar , $n eventualitatea unei calamitai naturale sau a unui deces , a unei "oli sau a unei invaliditai a unui mem"ru. 4ns chiar i far $ntampinarea unei astfel de pro"leme , a"sesna unui plan financiar conduce la nerealizarea unor o"ictive legate de educaie , carier , cltorii sau pensionare anticipat. 4n cadrul planificrii financiare tre"uie s se identifice corect viitoarele nevoi, dar, pe de alt parte, i viitoarele resurse ce pot fi disponi"ile. )stfel, planificarea financiar este modalitatea care a!ut la prioritizarea o"iectivelor i esential pentru atingerea o"iectivelor propuse. %n rol important 5n planificarea financiar revine consultanilor specializati $n acest domeniu, consultani care datorit e*perienei lor sunt $n masur s a!ute orice doritor s $ntocmeasc un plan financiar inteligent, in funcie de resursele financiare disponi"ile de fiecare doritor $n parte. Planificarea financiar este necesar, fiind chiar de neinlocuit, deoarece realitatea economic $n care ne aflm fiecare dintre noi, o $nfrunt zi de zi , motiv pentru care se solicit o atenie tot mai mare a viitorului nostru financiar i la necesitatea de economisire pe termen lung. Planificarea financiar reprezint astfel procesul prin care sunt atinse o"iectivele specfice fiecrei etape de via printr#o administrare continu a resurselor financiare. 6"iectivele financiare sunt astfel unice i individuale indiferent de o"iectivele propuse, fie ele de achiziionare a unei case sau a unei maini, $ntemeierea unei familii, pregtirea pentru pensie, toate depind de sta"ilirea unui plan financiar foarte "ine pus la punct. 1.2. Etapele unei planificri financiare de calitate 1.2.1. Stabilirea obiectivelor i a intervalului de timp n care se dorete realizarea planificarii ,u toate acestea , constientizarea acestei nevoi este doar un prim pas necesar. 6dat sta"ilit scopul planificarii financiare se trece la alcatuirea planului financiar $n sine $mpreuna cu un consilier financiar de specialitate, plan care va contine urmatorii pai . # )nalizarea nivelului de venituri i a anaga!amentelor financiare curente ( credite , datorii , etc. ) , lundu#se $n calcul i posi"ilitatea apariiei unor noi evenimente neprevzute 7 5ndeplinirea acestora, indiferent dac acestea sunt o"iective pe termen mediu sau pe termen lung. 4n acest conte*t, economisirea este

8dentificarea o"iectivelor personale 7( e*. 9ta"ilirea dac este cazul , de novoi ca venit

suplimentar $n cazul pensiei , fonduri suplimentare $n cazul educaiei pentru copii , fonduri pentru proiecte ce necesit o investiie mai mare ) : # # # 9ta"ilirea perioadei de timp $n care se dorete s se ating o"iectivele sta"ilite 7 8dentificarea sumei necesare pentru atingerea o"iectivelor propuse 7 Pregtirea planului propriu#zis , identificarea planului de investiie cel mai potrivit 6dat pus $n practic planul , acesta poate fi modificat oricnd este necesar, asta $n funcie de schim"rile economice i de cele survenite stilului de via a celui cruia $i este necesar. 9e face o evaluare perioadic a modului de aplicare a planului i se modific $n functie de noile circumstane. )ceast este o etap esential, de care depinde succesul sau eecul aciunilor financiare , asta deoarece fiecare persoan are o"iective diferite , $ns ma!oritatea acestora pot fi incluse $n urmatoarele categorii. 1 . Protec"ie inanciar# i!potri$a riscului% de : &eces nea'teptat ( )n$aliditate ( Cheltuieli !edicale ( Pierderi 'i deteriorari ale proprietatilor i!obiliare ( 'o!a*

precum i atitudinea fata de risc 7

2. Acu!ulare de capital +n scopul : Crearii unui ond pentru urgente ( Sus"inerii a!iliei ( ,e$oilor educa"ionale ( )n$esti"iilor

-. Asigurarea unui $enit supli!entar la pensie ( .. /anage!entul proprieta"ilor i!obiliare (

4 5

,egoita )on 0 Aplicatii practice in asigurari si reasgurari ( 1d. 1tape, Sibiu , 2001 http://asigurari-pensii.ing.ro/Asigurari-Pensii/Asistenta_ inanciara.ht!l

Anali2area ni$elului $eniturilor, al datoriilor 'i anga*a!entelor inanciare )denti icarea obiecti$elor personale: a. ad!inistrarea resurselor inanciare 2ilnice ( b. achi2itionarea unei locuinte ( c. asigurarea unei $ie"i lipsite de gri*i pentru a!ilia respecti$# d. asigurarea unei pensii supli!entare e. in$esti"iile ( &eter!inarea ori2ontului de ti!p +n care dori"i s# atinge"i aceste obiecti$e( )denti icarea situa"iei inanciare actuale 'i a celei i!puse de obiecti$ul stabilit( Pregatirea planului propriu-2is si identi icarea tipului de in$estitie adec$at si a

asu!ate (

atitudinii ata de riscul inanciar presupus de acesta(

Punerea +n practica a planului conceput( Actuali2area planului inanciar +n unc"ie de cli!atul econo!ic 'i de schi!barile

sur$enite +n stilul de $ia"#(

1$aluarea !odului +n care obiecti$ul a ost reali2at.

1ste oarte i!portant# identi icarea corect# a obiecti$elor 'i a ori2ontului de ti!p +n care se dore'te atingerea lor dearece de aceasta depinde subcapitolul ur!ator: 1.2.2 Alegerea instrumentelor financiare )ceast etap presupune analizarea fiecarui o"iectiv identificat anterior i selectarea celor mai potrivite instrumente financiare pentru satisfacerea nevoilor. %n e*emplu concret $n acest caz ar fi urmatorul . daca dintre o"iectivele unei familii se numara protecia financiara a acesteia $n eventualizarea decesului sau invaliditaii a unuia dintre mem"rii , timp de cel putin 1; ani , sau $n eventualitatea unui cutremur i crearea unui fond de colarizare a unui copil pentru cnd va
4

termina coala gimnazial . instrumentele financiare 2 potrivite acestor o"iective ar fi . cate o asigurarea de via pentru fiecare dintre mem"rii familiei , o asigurare a locuinei $mpotriva riscului de cutremur sau catastrofe naturale< , i un fond de acumulare pe termen lung ( adic un fond diversificat de investiii ). Planificarea financiar persoanal avnd scop creterea $ncrederii clienilor prin oferirea unor criterii internaionale recunoscute $n toat lumea. Pentru reuita planului financiar 3 $ntocmit mai sus, este a"solut necesar i esenial respectarea acestuia. (ei acest lucru poate prea evident, sunt multe persoane care deviaz de la acesta $n funcie de necesitaile de moment. 4n cazul asigurarilor fcute la 8=> ? @ au fost $ntalnite persoane care dupa '#+ ani de contri"uii la asigurarea de via i#au propus ca n#o s li se $ntample nimic i au renunat la aceasta. 9au persoanele care au hotarat s foloseasc "anii acumulai $n contul de coalarizare a copilului, dupa ; ani de contri"uii, pentru a face renovari $n cas , spunandu#i c o s pun ei "anii la loc, fapt ce nu s#a mai $ntamplat mici $n ziua de astzi. 4ntotdeauna pot intervenii pro"leme curente care s necesite rezolvari financiare urgente . 4ns aceste pro"leme nu ar tre"uii s afecteze randamentele o"iectivelor pe termn lung , iar pentru rezolvarea aceste pro"leme curente , cel mai eficient ar fi ca $n planificarea financiar s se includ i un o"iectiv de creare a unui cont de urgene. ,rearea unui astfel de cont , fiind foarte util $n cazul $n care intervin pro"leme de genul celor menionate mai sus1A. 4n concluzie, su"estimarea necesitaii de fonduri economice 11, va atrage dupa ea , o pro"lema mare deoarece persoanele $n cauza se vor trezii la un moment dat $n situaia $n care tre"uie s vand "unurile pentru a face rost de "ani , s fac credite inro"itoare , s se lipseasca de spri!in $mpotriva "olilor i $mpotriva fenomenelor naturale distructive , i $n final s a!unga s ai"a o "atranee ca o povar i s munceasc pentru altii in loc sa ai"a "ani de investitii personale. 9i aceasta chestiune se poate intampla doar pentru c , mereu se gasesc motive de a cheltui toi "anii i de a nu economisii nimic.
6 7

333.csa-isc.ro 4egea nr.250/2006 pri$ind asigurarea obligatorie a locuin"elor 7!potri$a cutre!urelor, alunec8rilor de teren 'i inunda"iilor, republicat8 7n /onitorul 9 icial al :o!;nie 8 http://asigurari-pensii.ing.ro/Asigurari-Pensii/Asistenta_ inanciara.ht!l 9 )bide! 2

10

11

4egea nr.-2/2000 pri$ind acti$itatea de asigurare i supra$egherea asigur8rilor, cu !odi ic8rile i co!plet8rile ulterioare , publica in /onitorul 9 icial al :o!aniei

=oii lideri ai lumii fiind cei care au tiut s economiseasc. 6ricat de grea pare calea economisirii , ea este singur totui care ofer deminitate i respect. iecare lun care trece fr o contri"uie la fondul de pensii sau la fondul de copii, lipsii de protecia financiar a sumelor acumulate , atrage dupa ea un viitor mai sum"ru. )t&ta timp cat e*ist totui capacitate de consum , e*ist i capacitate de economire. )cestea fiind spuse , planificarea financiar este de o mare importan , deoarece reprezinta modul prin care se poate economisii uor i poate fi util doar celor care $neleg rolul capitalului acumulat.

Asigurarea de via ! instrument de planificare financiar personal )sigurarea de viata este o forma de protectie financiara a dependentilor sau a altor persone desemnate in cazul decesului asiguratului. (in punctul de vedere al societatii de asigurari, asigurarea de viata reprezinta o modalitate de transfer al riscului financiar legat de pierderea vietii sau sanatatii unui individ asupra unui grup de indivizi, e*pusi aceluiasi risc. Bransferul riscului se face de la individ spre grup, si fiecare mem"ru al grupului participa la constituirea fondului din care se vor plati sumele asigurate ( despagu"irile) printr#o cota de participare care nu este altceva decat prima de asigurare1'. (in perspectiva individului, asigurarea de viata poate fi definite ca o intelegere prin care asiguratul plateste o anumita suma de "ani @ prima de asigurare @ in schim"ul caruia asiguratorul va plati o anumita suma de "ani @ suma asigurata @ in caz de deces sau de supravietuire1+. )sadar, se poate afirma ca sigurarea de viata se "azeaza pe incheierea unui contract de asigurare @ polita de asigurare @ prin care asiguratorul se o"liga sa plateasca "eneficiarului asigurarii o anumita suma la producerea riscului asigurat @ suma asigurata @ in schim"ul platii de catre contractantul asigurarii a unei prime de asigurare, respective -pretulC protectiei oferiteasiguratului de catre asigurator. Polita de asigurare de viata confera protectie "eneficiarului politei ( in functie de tipul de polita ).

12

13

http://333.portaldeasigurari.ro <istriceanu Gheorghe 0 Siste!ul asigurarilor din :o!ania, 1d. 1cono!ica, <ucuresti, 200.

Discul in asigurarea de viata este riscul de deces. Botusi, decesul este un eveniment sigur, cert7 incertitudinea rezulta din momentul in care el se produce. (in aceasta definitie rezulta ca, in contractul de asigurare, e*ista mai multe categorii de persoane,si anume . )siguratorul @ societatea de asigurare 7 )siguratul @ persoana a carei viata se asigura 7 ,ontractantul asigurarii @ persoana care incheie contractul de asigurare si care plateste prima de asigurare. (e cele mai multe ori, contractantul este aceeasi persoana cu asiguratul. 8n caz contrar, asiguratul tre"uie sa#si dea acordul in legatura cu incheierea acestui contract 7 Eeneficiarul @ persoana care va incasa suma asigurata in cazul decesului asiguratului. Primele de asigurare se sta"ilesc pe "aza calculelor actuariale 1:, avandu#se in vedere criterii generale (de e*emplu statistici demografice, ta"ele de mortalitate) si speciale (ce tin de individ). (in primele de asigurare incasate se creaza rezervele matematice care se valorifica prin investire, sporind fondul din care se vor plati sumele asigurate. 9pre deose"ire de asigurarile generale (non#viata), unde contractile de asigurare sunt contracte de despagu"ire, in asigurarile de viata, acest lucru nu este vala"il, deoarece nici viata,nici sanatatea sau integritatea nu pot fi evaluate in "ani. 6ricine are un interes asigura"il nelimitat in ceea ce priveste propria persoana, dar modul in care isi determina suma asigurata depinde de puterea sa financiara si de nivelul de protectie de care are nevoie sip e care il poate sustine. ,hiar si in tarile cu traditie in asigurari 1;, incheierea unei polite de asigurare este o decizie individuala pe "aze voluntare, facuta din interes personal sau pentru a prote!a familia sau pe cei dragi. E*ista si situatii in care aceste asigurari tre"uie sa fie incheiate, si acest lucru este determinat de uzante, politici de firma, sau in functie de situatie. Ele izvorasc din nevoia fireasca de siguranta a omului. Pentru a fi eficiente pentru asigurat si companie, asigurarile de viata se incheie de regula, pe un numar mai mare de ani, respective zece, cincisprezece, douazeci de ani. 9unt asigurari pe termen, de o"icei, mediu sau lung ( de la cinci la douazeci si cinci sau chiar pana la optzeci de ani), spre deose"ire de contractele de asigurari generale, a caror durata este redusa ( un an, o luna, o calatorie etc.). (ata fiind aceasta caracteristica, asigurarea de viata o"lige la o deose"ita seriozitate a contractantului asigurarii
14

15

. 4egea 1=2/200. pentru !odi icarea si co!pletarea 4egii 1-5/1>>% ?/.9. nr. .=- din 25.0%.21. Constantinescu &an Anghel 0 @ratat de asigurari , 1d. 1cono!ica , <ucuresti , 200.

privind plata primelor su" aspectul regularitatii si a perioadei de asigurare 7 plata primei se poate face o singura data (intreaga prima sau in rate anuale, semianuale, trimestriale si, mai rar, lunare). 8n terminilogia uzuala a asigurarilor de viata, se considera ca atunci cand, in "aza contractului de asigurare, se acorda o indemnizatie intr#o singura transa, asigurarea este de capital. 8ndemnizatiile periodice se practica in sistemul asigurarilor de renta (anuitati). ,uvantul -rentaC are aici, asadar, semnificatia de indemnizatie periodica. Fa produsele -pureC 12 se pot adauga si unele clauze aditionale 1<, in functie de nevoia fiecarui asigurat in parte, prin care se e*tinde gama riscurilor si, implicit, a protectiei prin asigurare . )siguratorul va fi o companie de asigurari care tre"ui sa indeplineasca o serie de criterii si conditii foatre riguroase. seriozitate7 soliditate financiara 7 va e*ista si in momentul in care va tre"ui sa plateasca7 va plati 7 "anii clientilor sunt in siguranta . ,hiar si in tarile in care asigurarile sunt "ine reglementate si supravegheate si in care e*ista o educatie in domeniu, multe personae nu stiu cum sa aleaga societatea de asigurari si dupa ce criterii sa se adreseze uneia sau alteia dintre cele e*istente pe piata. )sigurarile de viata clasice nu sunt intotdeauna foarte tentante numai prin protectia pentru riscul de deces, motiv pentru care societatile de asigurare au -inventatC noi tipuri produse prin care, alaturi de protectie, sunt oferite si alte avanta!e, cum ar fi. economisire, investitii, pensie pe o perioada determinata sau viagera, tratament medical, cheltuieli de inmormantare etc. )sadar, asiguratul poate "eneficia de sume importante pe durata vietii, ceea ce inseamna ca asigurarile pot fi si asigurari de supravietuire. )cestea poarta denumirea de -asigurari mi*te de viataC. Partea de protectie consta in faptul ca, in caz de deces, "eneficiarul politei va incasa suma asigurata, iar in caz de supravietuire, asiguratul incaseaza aceasta suma la e*pirarea contractului, asa cum este sta"ilita in contract.

16 17

https://ing.loializare.com/asigurari-protectie . 4egea 1=2/200. pentru !odi icarea si co!pletarea 4egii 1-5/1>>% ?/.9. nr. .=- din 25.0%.21.

E*ista mai multe tipuri de asigurari de persoane, pentru a caror clasificare se folosesc mai multe criterii, dintre care. a. ,onsiderand drept criteriu riscul care se asigura, asigurarile de persone pot fi impartite in urmatoarele categorii principale . )sigurari de supravietuire 7 )sigurari de deces 7 )sigurari mi*te de viata 7 )sigurari de "oala 7 )sigurari de accidente. ". (upa scopul asigurarii, in literature de specialitate intalnim si o alta clasificare . )sigurari de viata pe termen limitat 7 )sigurari de viata pe termen nelimitat 7 )sigurari mi*te de viata cu capitalizare 7 )sigurari de pensii . (esigur ca, indiferent de criteriile de clasificare, e*ista nenumarate variante ale tipurilor de asigurari pe care societatile de asigurari de viata le ofera clientilor, adaptate nevoilor si scopurilor acestora. 6ferta poate fi e*trem de diversificata, de ordinal a sute de produse, cum este cazul pietelor mature, unde asistam la com"inatii dintre cele mai ingenioase intre asigurari si alte produse finance.

Capitolul II PIATA ASIGURARILOR DE VIAA N PERIOADA 200 !20 0

2.1 "ntroducere n asigurrile de via 4nc din antichitate, oamenii s#au preocupat de prote!area vieii, a sanataii i "unurilor lor $n forme diverse, care au evoluat p&n la cele care se practic $n prezent. ,ele mai vechi forme ale asigurarilor de via sunt indemnizaiile de deces, acordate $n vederea acoperirii cheltuielilor de $nmormantare i asigurarea de renta viager. )m"ele au aparut $n antichitate, $naintea erei noastre, $n zona Grii Gediterane (>recia i Doma antic), fiind legate de asociaiile religioase. Prin asigurrile de $nmormantare, asiguratorul suport toate cheltuielile de $nmormantare sau $nchinerare. Fa inceput, ele erau $ncheiate su" forma asigurrilor mutuale i $n aceast form se mai practica $nc i astzi. )sigurrile mutuale sunt acele asigurri $ncheiate $n cadrul unui grup de persoane, $n "aza unui sistem care prevede c, la moartea unei persoane din grup, toi ceilali mem"ri s adune "ani pentru achitarea cheltuielilor de $nmormantare. (e fapt, este forma de achitare ulterioara a primei de asigurare. )sigurarea de inmormantare a fost multe secole singur forma de asigurare de via cu indemnizaie in caz de deces. 4n antichitate, a e*istat o"iceiul ca aristocraii s incheie cu supuii lor contracte de renta viager, pentru a o"ine venituri pentru tot restul vieii (echivalentul a apro*imativ 1A1 din suma platit). ,ele mai vechi date privind aceste contracte provin din Gilet @ )sia Gica @ i dateaz din anii 'AA i.,h. )cest tip de contracte au e*istat i $n Evul Gediu, fiind $ncheiate $n ma!oritate de varsta asiguratului. (e aceea, de multe ori, pentru $ncheierea unei asemenea asigurri, oamenii declarau copii $n locul adulilor, pentru a "eneficia de rente pe o perioad mai mare. 4n Evul Gediu, asociaiile de spri!in reciproc care reuneau meteugarii i lucrtorii din acelai domeniu, cunoscute su" denumirea de -ghildeC,constituiau fonduri speciale de $ndemnizaie pentru urmaii mem"rilor lor. Pentru aceste fonduri, fiecare mem"ru pltea o cotizaie anual. ,otizaia pentru cei mai varstnici era sta"ilit de regul la o sum mai mare

10

decat cea pentru tineri. )cest lucru punea aadar $n evidena diferentele $n riscul de deces (pro"a"ilitatea ca cineva s moar) pentru persoanele de varste diferite. 6 forma special de asigurare a contractelor de rent viager a fost tontine. Ea reprezenta un fond $n care un numar de persoane varsau anual anumite sume de "ani. Profitul anual provenit din "anii depui anterior era imparit $ntre participani. (aca unul dintre acetia murea, urmaii si pierdeau "anii depui de acesta $n timpul vieii, profitul revenind celorlali participani. %ltimul supravietuitor devenea "eneficiarul $ntregii sume depuse de#a lungul timpului. ,nd i acesta murea, "anii erau preluai de organizator, adesea un organ al conducerii locale. B Bontina a evoluat ulterior spre ideea de case de economii . ,ea mai simpl form a contractelor pentru economisire prevedea c participanii $n via s primeasc la sfaritul contractului suma economisit. 4n )nglia, $n secolele HI8#HI88, se practicau asigurri mai evoluate i mai diversificate, principalele fiind urmatoarele. )sigurarile pe termen scurt, respective pe o perioad determinate, numai pentru acoperirea riscului de deces, legate $n principal de transportul pe mare. )ceste asigurri erau folosite de comerciani i, $n general, de cei ce voia!au pe mare. Ele mai erau folosite i ca o garanie pentru $mprumuturi, astfel $ncat, dac asiguratul deceda creditul putea fi ram"ursat de ctre asigurator. )sociaiile mutuale de asigurari, care erau -clu"uri de autoasigurareC , unde toi mem"rii acestora participau cu o anumit contri"uie "neasc la crearea unui fond din care se plteau anumite sume de "ani familiilor mem"rilor decedai. (in acest fond se deduceau, evident, cheltuielile administrative de funcionare a asociaiilor. =ivelul acestor sume se sta"ilea $n funcie de numarul mem"rilor asociaiei i de numarul de decese. )nuitatile, care au reprezentat o alt form de asigurare de pensie prin care se oferea asigurailor un venit pe o anumit perioad de timp 13. Ele au fost de mare a!utor, $n special pentru vaduve dupa moartea soului. P&n $n secolul al H8H#lea, asigurrile de $nmormantare i cele de rent viager au fost cele mai practicate forme de asigurare. 4m"untairile calitative $n evoluia asigurrilor au fost puternic marcate $n secolele al HI88#lea si al HI888#lea de a"ordarea tiinific a pro"lemei asigurrilor. )pariia preocuprilor pentru colectarea i centralizarea informatiilor demografice, tot mai precise, s#a permanentizat,
18

. Constantinescu &an Anghel 0 @ratat de asigurari , 1d. 1cono!ica , <ucuresti , 200.

11

ceea ce a permis $ntocmirea ta"elelor de mortalitate, pe "aza crora a fost posi"il calcularea primelor de asigurare. Prima incercare de compilare a unor date demografice pentru ela"orarea unor ta"ele de mortalitate a fost fcut $n anul 12?+ de catre astronomul Edmund JalleK, iar un ta"el complet a fost construit $n anul 1<<; de Lames (odson, professor de matematica la coala ce aparinea de ,hristMs Jospital . 9copul celor doi oameni de tiin a fost de a demonstra, asa cum arata JalleK, ca preul asigurrii de via poate fi calculate $n funcie de varsta persoanelor a caror via se asigur, mai e*act ca se poate plati aceeai prima de asigurare pe toata durata contractului de asigurare de viata, in functie de varsta asiguratului la momentul intrarii in risc. )tunci s#a introdus si conceptul de -prima nivelatC. Ba"elele de mortalitate si introducerea calculelor actuariale au revolutionat in intrgime practica asigurarilor de viata1?. (e#a lungul timpului, nevoile care au determinat $ncheierea unei asigurri de via s#au schim"at destul de mult. )stzi, $n afara gri!ilor legate de cheltuielile de $nmormantare, se constat nevoia unor asigurri, printre care mai frecvente sunt urmatoarele. # asigurarea unei protecii financiare a familiei sau a celor dependeni $n caz de deces. # achitarea datoriilor unei persone $n caz de deces, caz $n care asigurarea apare ca o ganie pentru credite7 # alocaia de urma7 # alocaia de "tr&nee7 # economisirea pentru eventualele datorii viitoare (e*. studiile copiilor, zestre)7 # cheltuielile de spitalizare, $ngri!ire medicala, compensarea veniturilor $n caz de "oala sau invaliditate temporar)7 # investiiile i altele 7 2.2 #iaa international a asigurrilor de via (iversificarea i creterea activitaii economice i, implicit, a schim"urilor internaionale de valori au dus la crearea i dezvoltarea unor piee active de asigurri i reasigurri'A.

19

. Constantinescu &an Anghel 0 @ratat de asigurari , 1d. 1cono!ica , <ucuresti , 200. http://333.asigurari-sanatate.ro/ing_nederlanden.ht!

20

12

Piaa international a asigurrilor se caracterizeaz printr#un grad ridicat de eterogenitate determinat de e*istena unei mari diversitai a evenimentelor cauzatoare de pagu"e i a activitailor pe care le pot afecta. (in acest motiv nu se poate vor"i de o singur pia a asigurrilor la nivel internaional, ci de piee ale asigurrilor, fiecare dintre ele fiind individualizat prin preponderena anumitor categorii de asigurri, prin e*istena anumitor societai de asigurri i reasigurri, norme i reglementri specifice, cutume, mod de funcionare, tranzacionare, reguli. (ispersia internaional a riscurilor mari '1 prin intermediul asigurrii poate fi realizat $n mai multe moduri . prin asigurarea direct, posi"il prin participarea asigurtorilor straini $n calitate de coasiguratori alturi de societaile naionale, sau prin transferarea unei pari a riscurilor asumate de asiguratorii naionali, prin reasigurarea international. 4n am"ele cazuri, asiguratorul strin poate opera printr#o societate local, poate imputernici un agent $n strintate, delegat prin contract s su"scrie afaceri $n numele su, sau s $nfiineze propriile sale filiale$n strintate. 4n mod similar, asiguratorul poate e*porta servicii de asigurare, $n sensul ca su"scrie, de o"icei la sediul su, asigurarea riscurilor localizate $n alte ri. )stfel de servicii pot fi oferite fie naionalilor, fie strinilor aflai $n ara sa. )ceast categorie de afaceri poate fi numit NM"usiness transfrontiere NM, termen mai mult descriptiv, dar mai puin confuz decat NMservice "usinesssMM folosit, $n general, $n %niunea Europeana''. (iversificarea i creterea activitaii economice i, implicit, a schim"urilor internaionale de valori au dus la crearea i dezvoltarea unor piee active de asigurri i reasigurri. Piaa international a asigurarilor se caracterizeaz printr#un grad ridicat de eterogenitate determinat de e*istena unei mari diversiti a evenimentelor cauzatoare de pagu"e i a activitilor pe care le pot afecta. (in acest motiv nu se poate vor"i de o singura pia a asigurrilor la nivel internaional '+, ci de piee ale asigurrilor, fiecare dintre ele fiind individualizat prin preponderena anumitor categorii de asigurri, prin e*istena anumitor societai de asigurri i reasigurri, norme i reglementri specifice, cutume, mod de funcionare, tranzacionare, reguli.

'1

22

Ciurel Aioleta 0 Asigurari si reasigurari : abordari teoretice si practice internationale( <ucuresti ,2000 23 Ciurel Aioleta 0 Asigurari si reasigurari : abordari teoretice si practice internationale( <ucuresti ,2000

1d. All <ecB, 1d. All <ecB,

13

Branzaciile internaionale cu asigurri sunt puternic influenate de reglementrile naionale ale flecrei ri. (ispersia internaional a riscurilor mari prin intermediul asigurrii poate fi realizata $n mai multe moduri . prin asigurarea direct, posi"il prin participarea asigurtorilor strini $n calitate de coasiguratori alturi de societtile naionale, sau prin transferarea unei pari a riscurilor asumate de asiguratorii naionali, prin reasigurarea internaional. 4n am"ele cazuri, asiguratorul strin poate opera printr#o societate local, poate imputernici un agent $n strinatate, delegat prin contract s su"scrie afaceri $n numele su, sau s infiineze propriile sale filiale $n strintate. 4n mod similar, asiguratorul poate e*porta servicii de asigurare, $n sensul ca su"scrie, de o"icei la sediul su, asigurarea riscurilor localizate $n alte ri. )stfel de servicii pot fi oferite fie naionalilor, fie strinilor aflai $n ara sa. )ceast categorie de afaceri poate fi numit NM"usiness transfrontiere NM, termen mai mult descriptiv, dar mai puin confuz dec&t NMservice "usinesssMM folosit, $n general, $n %niunea Europeana':. 4n aceste condiii cateva piee internaionale s#au impus $n domeniul asigurarilor i reasigurOrilor, cum sunt cele din Garea Eritanie, >ermania, ranta, 9%) i Laponia dar i din zonele li"ere i $n ri ce ofer facilitai fiscale. +. 4m"unatirea climatului $n domeniul asigurrilor directe care a impiedicat companiile internationale de asigurari sa#si desfasoare activitatea ca asiguratori directi pe pietele internaionale, iar pentru a se menine pe aceste piee, companiile au fost o"ligate s $ncheie tranzacii de reasigurare, ca urmare a a"senei unor reglementri stricte pentru acestea, datorit reducerii veniturilor o"inute din primele de asigurare fa de cele o"inute din reasigurri a determinat asiguratorii direci sO apeleze i ei la reasigurare';. :. >lo"alizarea serviciilor financiare, $n general, i a serviciilor de asigurri, $n special, au dus la o concentrare puternic a comerului internaional '2 cu asigurri i reasigurri. uzionari impontante $ntre marile societi de asigurare, rezult&nd adevarai coloi financiari a cror valoare de pia crete continuu, cum sunt socitile )llianz, FloKds B9E, 8=> >roup, >enerali, )E= )GD6 etc.

24

C. /. &ragan,Canel Plopeanu, <ogdan ,icuPopa , Contabilitatea asigurarilor 2005 ,1ditor:Asociatia 1uropeana de Studii si Consultanta,<ucuresti,200%
';

26

Ciurel Aioleta 0 Asigurari si reasigurari : abordari teoretice si practice internationale( <ucuresti ,2000

1d. All <ecB,

14

$%#&' "NS$"$&$""'%( )"NAN*"A(E "N E&(%#A+ dupa valoarea de piata la 2, septembrie 2-1-2. Valoa#%a '% piata "ilioa&% Eu#o 12;.A 1A1.' 3;.; <3.: <<.3 <2.1 23.1 2:.' 21.' 21.A ;?.: ;<.A ;;.: ;:.3 ;1.? :?.' ::.< :+.3 :1.: +<.<

Nu"a# $u#%&t

D%&u"i#%

1 J9E, Jolding ' %E9 + DoKal EanP 9cotland : E=P Paris"as ; Eanco 9ant )nder 2 8=> < %nicredito 3 EarclaKs ? EEI) 1A )H) 11 Jalifa* EanP of 9cotland 1' ,redit 9uisse >roup 1+ )llianz 1: 9ociete >enerale 1; ,redit )gricole 12 (eutsche EanP 1< FloKds B9E >roup 13 )E= )GD6 1? ortis 'A >enerali Sursa : ),G <arings, octo!brie 201026

)ceste fuziuni care e*prim clar tendina de concentrare a ofertei internaionale , $n afar avanta!elor pentru noile entitai nscute, vor determina o dominaie i mai puternic i vor fi cele care vor crea piaa viitorului cu noile sale reguli. Practic, concurena se va manifesta preponderant $ntre acetia i alii de dimensiuni asemanatoare din 9%) i Laponia. ,ele mai reprezentative piee de asigurri i reasigurri sunt concentrate $n marile centre comerciale i financiare ale lumii unde se desfaoara ma!oritatea acestor tranzacii. %nele dintre aceste piee care alt dat serveau numai asiguratorilor direci locali i care, $n urma e*tinderii
27

333.cea.eu 0 site-ul Co!itetului 1uropean de Asigurari

28

http://333.internationalbiotrust.co!/assets/i!ages/)<@PresentationAG/_&ec11.pd

15

activitaii unor companii de asigurare ce i#au deschis filiale, au devenit treptat internaionale. Este cazul Fondrei, Europei continentale, 9%), Laponiei. iecare dintre acestea este o pia internaional deoarece o mare parte sau chiar cea mai mare parte din afacerile $ncheiate provin de la societai de asigurri i reasigurri din alte ri i pentru ca influeneaz $n mare msur uzantele i practicile altor piee'?. 6 caracteristic a acestor piee este aceea c, deoarece sunt prezente att societai de asigurare, cat i societi de reasigurare, o societate este, $n general simultan cumparator i v&nztor de reasigurare. 6rice pia este alcatuit din cerere i oferta7 pe pieele de asigurri i reasigurri e*ist, evident, clieni i ofertani. 4n ultimii 1; ani, ponderea marilor piee de asigurri i reasigurri ale lumii a cunoscut unele modificari care sunt strans legate de dezvoltarea economica. 4n paralel cu creterea volumului de prime, at&t pe total, cat i pe fiecare din aceste piee, se constata o crestere mult mai mare a volumului activitaii de asigurare $n coninentul asiatic, de circa 2 ori, reflectat i $ntr#o cretere a ponderii acestuia $n totalul asigurrilor mondiale de la 1?,2 1 la +;,+ 1. )cest lucru este determinat de sporirea investiiilor $n aceast zona de interes, $n special a celor efectuate de investitorii strini. ,u toate acestea, principalele piee care determin mersul asigurrilor mondiale sunt cele cu economie foarte dezvoltat. Este o pia puternic concentrat, $n care principalii actori sunt Laponia, 9.%.) si %niunea Europeana+A . 2./ #iaa asigurrilor n (om0nia Piaa asigurrilor $n Dom&nia este una dintre cele mai mici din %niunea Europeana din toate punctele de vedere , at&t ca nivel de primire su"scrise c&t i ca i densitate a asigurrilor Fa sfaritul anului 'A1A+1 , $n Dom&nia erau $nregistrare :+ de societi de asigurare . 'A au desfaurat numai activitate de asigurri generale 7 1' au desfaurat activitate de asigurri de via 7
29 30

333.ingbarings.co! http://333.internationalbiotrust.co!/assets/i!ages/)<@PresentationAG/_&ec11.pd 31 :aportul CSA 2010, pag 6

16

 11 au desfaurat activitate compozit 7

)igura 1. Structura capitalului social subscris al companiilor de asigur ri pe ri de provenien 2n 2-1-. Sursa (aportul *SA 2-1- pag //2 ,onform li"erei circulaie a serviciilor un numar de ?2 de companii de asigurri din 9paiul Economic European i +?; de "roPeri au $ntiinat ,omisia de 9upraveghere a )sigurrilor asupra inteniei de a desfaura activitate pe teritoriul Domaniei. Piata asigurarilor din Domania a scazut pe tot parcursul anului 'A1A, tendinta de scadere manifestandu#se inca din anul precedent, in conditiile in care economia romaneasca era inca in recesiune. Piaa asigurrilor din Domania a $nregistrat o scdere de circa ;1 in E%D6. Particularitatea pieei de asigurri din Dom&nia anului 'A1A este faptul c sectorul asigurrilor generale au cunoscut o scdere de 2,<;1 iar asigurrile de via o cretere de +1. 4n anul 'A1A s#au $nregistrat un volum al primelor "rute su"scrise de apro*imativ 1.?33,3? mil euro, $n lei (.)*).0+0 lei. )ceste prime s#au su"scris din asigurri generale, 1.2AA,+1 mil euro, respectiv ,. 2(. +0 l%i (31,;31) i din asigurri de via, (13,:'1).
32

+33,;3 mil euro, respectiv

.,)+.-00 l%i

Structura capitalului social subscris al co!paniilor de asigur8ri pe 8ri de pro$enien8 7n 2010. Sursa :aportul CSA 2010 pag -

17

4n graficul numarul ? se prezint dinamica primelor "rute su"scrise $n pia Domaneasc de asigurri $ntre anii 'AA2#'A1A++.

igura ? (inamica primelor "rute su"scrise 5n piaa Dom&neasc de asigurari 5ntre anii 'AA2# 'A1A. Sursa3 (aportul *SA 2-1-+ pag 12

4nceputurile asigurrilor moderne $n Dom&nia se situeaz cu peste 1'; de ani $n urm, $ncep&nd cu anul 13<1. )tunci prin 4naltul (ecret (omnesc nr. 2?? din 1+ martie, a fost $nfiinat prima societate rom&neasc de asigurri ,,(aciaC, av&nd un capital social de + milioane lei. Printre fondatorii i mem"rii ,onsiliului de )dministraie erau prezente personalitai marcante ale vieii politice, sociale i economice ale vremii, cum ar fi. >. >il. ,antacuzino, E. Eoerescu (ministru al afacerior e*terne), Bh. Gehedinteanu. I ,. Porum"aru. )le*andru Qissu, B. =egroponte i alii. Pana atunci, $n Dom&nia au funcionat reprezentante ale unor societi de asigurare austriece, italiene, engleze i maghiare dintre care reprezentative erau. )nPer, 6sterreichesher Phoeni*, Iatterlanische Rechselseite, )nstal Iersicherung (cu sediul la Iiena),
&ina!ica pri!elor brute subscrise 7n piaa :o!;neasc8 de asigurari 7ntre anii 2005-2010. Sursa: :aportul CSA 2010, pag 12
33

18

)ssicurazioni >enerali, )zienda )ssicuratrice (cu sediul la Brieste), Fondon 8nsurance ,K, =orth Eritish S Gercantile (cu sediul la Fondra). (oi ani mai t&rziu. $n 13<+. a fost infiinat o a doua societate de asigurare ,,Dom&niaC, cu un capital social de ' milioane lei. Printre fondatorii ei se numar persoane cunoscute ale epocii. Prinul >hica, Prinul 9tir"ei. Gihaill Togalniceanu. 4n 1331 s#a creat societatea ,,(acia# DomaniaMM prin fuzionarea acestor dou societai de asigurare. Fa numai un an dupa aceasta $n 133' a fost constituit societatea ,,=aionalC, iar $n 13?<, la Eraila a fost intemeiat societatea ,,>eneralC de lumea comercial din Eraila i >alai, cu cola"orarea Eancii Garmorosch, ElanP S ,o. i ,,)ssicurazioni >eneraliC din Brieste, astzi una dintre cele mai mari societai de asigurri i reasigurri din lume. (ata fiind dezvoltarea comercial a celor dou orae i activitatea de transport maritim, societatea s#a specializat $n asigurarea transporturilor maritime, $n special a celor de cereale. ,ola"orarea cu soceti strine de asigurri era necesara i pentru c acoperirea prin asigurarea pentru mrfuri i nave avea un caracter internaional datorit traseului parcurs de la punctul de $ncarcare la cel de descrcare. )stfel, era necesar recunoaterea polielor de asigurare i, $n acest fel acceptarea de ctre alte societi a unei pri din riscurile sale $n reasigurare. %lterior,,,>eneralaC si#a mutat sediul in Eucuresti, si#a e*tins operatiile in toate ramurile de asigurare si si#a marit capitalul in 1?+; pana la ;A milioane lei, rezerve de '2.''; mii lei7 prin volumul primelor $ncasate la 1+2.?+3 mii lei s#a plasat $n fruntea societailor de asigurare din Dom&nia. 4n 1?A< a luat fiin societatea ,,)gricolaC, care $n 1?+A a fuzionat cu ,, oncieraC # ,lu!. )lte societi de asigurare au luat fiina, i anume ,,IulturulC din ,hisinau, ,,Prima )rdeleanaC (1?11)+:. 4n 1?'A, s#a constituit societatea ,,9teaua Dom&nieiC, care $n 1?+' a fuzionat cu societatea ,,)ncoraC, iar in 1?+2 a preluat partea rom&neasc a societaii ,,Phoeni*C din Iiena aflat $n lichidare. 4n 1?'+, a luat fiin societatea ,,)sigurarea Dom&neascC, cu un capital de : milloane lei, specializata $n asigurri populare (asigurri de via far e*aminare medical). P&n la $nceputul Primului Dz"oi Gondial, societaile de asigurri din Dom&nia practicau preponderent asigurri de incendiu i asigurri de via i mult mai puin asigurri de transport.

34

http://333.internationalbiotrust.co!/assets/i!ages/)<@PresentationAG/_&ec11.pd

19

(up raz"oi au mai luat fiin '' de societi, unele noi, altele succesoare ale societilor de asigurare strine, cum ar fi ,,GunchenerC ,,Erste %ngarischeC i ,,)driaticaC i mai t&rziu, dup 1?'<, alte societi straine recunoscute $n Europa i#au infiinat reprezentante $n Dom&nia, cum ar fi. ,,=or0ichC, ,,9tandardC, ,,9unC, ,,Phoeni*C. )ctivitatea de asigurare in Domania, ca si activitatea economica in general, a cunoscut mai mare dezvoltare in anii N+A, practicandu#se toate tipurile de asigurare, dar odata cu iz"ucnirea celui de#al doilea raz"oi mondial a intrat in declin. 8n 1?:; in Domania functionau 1+ societati de asigurare romanesti si ; reprezentante straine, dintre care cea mai importanta era )driatica din 8talia. )laturi de aceste societati private sectorul de stat a inceput sa isi faca apantia in asigurari. (upa reorganizarca sectorului asiguranlor printr#o lege emisa in 1?:' a luat fiinta Degia )utonoma a )sigurarior de 9tat (D.).).9.), care a inceput sa practice toate categoriile de asigurari. )ceasta regie a rezultat prin reorganizarea ,asei de )sigurari a Ginisterului de 8nterne (infiintata in 1?1; si reorganizata in 1?+2), in 1?:+ s#au mai infiintat sectiile de transport, raspundere civila generala, furt si altele. iind in proprietatea statului, D.).).9. nu avea capital social si suporta despagu"irile de asigurare si cheltuielile sale de regie din primele incasate. Dolul sau primordial era de a presta un serviciu pu"lic si nu de a o"tine profituri, motiv pentru care nivelul primelor era su" cel practicat de societatile private. 8n paralel cu aceste societati si regia de asigurare, mai e*istau si alte instittutii care primeau "unuri pu"lice in asigurare.,,Eforia Eisericii 6rtodo*e DomaneC care asigura "isericile proprietate parohiala7 ,,,asa )rmateiC cu activitate de asigurare a cailor # proprietate de stat aflati in folosinta armatei7 ,,Degia Gonopolurior 9tatuluiC # pentru asigurarea culturilor de tutun pentru riscul de grindina. 8ntr#o structura diferita s#au practicat asigurarile agricole a caror nevoie s#a simtit permanent. ,hiar in forme rudimentare s#a practicat asigurarea animalelor pentru cazuri de accidente, denumite ,,hopsaC. %lterior au inceput sa apara asociatiile mutuale, in 1?A? au fost organizate doua mari astfel de asociatii. ,,Deuniunea proprietarior de vite din 6rastieC si alta la ,acova, in Eanat. Ele cuprindeau in sfera lor :AA de comune, dar nu au functionat mai mult de : ani, deoarece erau dificultati in colectarea primelor, iar sfera de acoperire a riscurior era restransa si cheltuielile de achizitie, administratie si control se aflau la un nivel foarte nidicat.

20

9i mai tarziu, in 1?1:, 9ocictatea =ationala de )gricultura a introdus asigurarile mutuale de culturi agricole ale o"stilor satesti pnin intermediul ,asei ,entrale a Eancilor Populare, prin care au fost asigurate 1;; de o"sti de arendare din intreaga tara, cu tarife de prime reduse cu ';1. )ceasta actiune de asigurare a culturilor agricole a fost oprita de raz"oi, dupa care nu a mai fost reluata. 8n perioada inter"elica s#au dezvoltat asociatiile mutuale pentru asigurarea vitelor. Deglementarea asigurarilor s#a facut printr#un set de acte normative, printre care. # ,odul ,omercial din 1332+;7 # Fegea pentru constituirea si functionarea intreprinderilor private de asigurare si reglermentare a contractului de asigurare din < iulie 1?+A, cu modificarile din ? aprilie 1?+1, 1' martie 1?+' si 1A aprilie 1?+2+27 # )rticolele ;;<#2'1 ale ,odului comercial care modifica prevedenile articolului :?#?2 ale legii asigurarilor (prorogat prin decretul lege din +1 decem"rie 1?:A)7 # (ecretul lege din 1 octom"nie 1?:1 privind acoperirea riscului de raz"oi in asigurarile de viata7 # (ecretul lege din '? martie 1?:1 privind intarzierea constituirii de noi societati de asigurare in Domania. (intre toate acestea tre"uie in mod deose"it remarcata Fegea pentru constituirea si functionarea intreprinderilor private de asigurare si reglementarea contractului de asigurare care a reprezentat cel mai important act normativ specific pentru domeniul asigurarilor. Prin aceasta se reglementau atat aspecte de organizare, cat si aspecte de fond ale asigurarilor. )stfel, pentru infiitarea si functionarea societatilor de asigurare era necesara autorizarea de catre Ginisterul 8ndustriei si ,omertului care apro"a si functionarea societatilor straine in tara noastra, prevedea infiintarea unui organ de control al operatiilor si administrarii fondurilor societatilor, impunea societatilor de asigurare sa#si constituie unele garantii pentru indeplinirea tuturor o"ligatiilor legale, fi*andu#se in ce anume sa se investeasca si sa se plaseze rezervele, sta"ilirea mar!ei de solva"ilitate. 8n privinta societatilor straine autorizate sa functioneze in tara, li se cerea sa investeasca in tara o cota de +;1 din rezervele tehnice (partea din rezerva nea"sor"ita de riscul purtat la sfarsitul fiecarui an, dar cel putin :A1 din primele incasate in cursul anului de la asigurarea in
35

4egislatie Co!erciala /Codul Co!ercial ro!an, legea nr -1/1>>0, 1ditura 4u!ina leD <ucuresti , reeditat in 1>>5 36 http://333.internationalbiotrust.co!/assets/i!ages/)<@PresentationAG/_&ec11.pd

21

vigoare la finele anului), aceasta cota putea fi ma!orata de Ginisterul 8ndustriei si ,omertului +< cu avizul 6ficiului de 9upraveghere, pana la 2A1. 6 etapa distincta a asigurarilor poate fi considerata dupa anul 1?:3. 6data cu nationalizarea din iunie 1?:3, a mi!ioacelor de productie, a "ancilor si societatilor de asigurare, socictatile de asigurare private au trecut in proprietatea statului si institutiile pu"lice de asigurare s#au incorporat in noile structuri organizatorice si in noul sistem al economiei nationale planificate. 8n paralel, si in asigurari a patruns capitalul sovietic, creandu#se societatea 96ID6G # )98>%D)DE. 9ocietatea a preluat portofoliile de asigurare si rezervele corespunzatoare ale societatilor de asigurare lichidatein 1?:?. 8n acelasi conte*t, in anul 1?:?, conform reglementarilor in vigoare la vremea respectiva, Degia )utonoma a )sigurarilor de 9tat a fost transformata in societate comerciala de stat si asigurari. 8n 1?;', a luat fiinta )dministratia )sigurarior de 9tat U)()9#, cu capital integral romanesc, institutie specializata in operatii de asigurare, reasigurari si comisariat de avarie. )dministratia )sigurarior de 9tat isi desfasura activitatea pe "aza unor acte normative specifice si su" conducerea generala a Ginisterului inantelor+3. E*istenta )()9 se suprapune cu perioada de monopol de stat asupra asiguranilor. =ici o alta societate de asigurari cu capital romanesc sau strain nu a mai e*istat in Domania in accasta perioada. 6"iectul sau de activitate consta in practicarea tuturor tipurilor de asigurari de "unuri, persoane si raspundere civila su" doua forme, si anume. prin efectul legii (o"ligatorii) si pe "aze contractuale (facultative). Iolumul primelor incasate (ca indicator principal al activitatii de asigurare) de )()9 a crescut in perioada 1?;;#1?3? de 1:,: ori, perioada in care venitul national a crescut de 1A,' ori. 8n acelasi interval de timp, priimele de asigurare incasate au provenit din asigurari prin efectul legii in proportie de <3,;1 pana in anii N2A7 in urmatoarele decenii, respectiv in anii N<A si N3A au devenit ma!oritare incasarile din asigurarile facultative. 8n concluzie, asigurarile in Domania au inregistrat o evolutie lenta avand drept cauza conditiile economice, politice si sociale ale fiecarei perioade. ,aracterul de piata su"asigurata, cu o lipsa de cunoastere a avanta!elor pe care le aduce protectia prin asigurare se mentine partial si in prezent. )sigurarile o"ligatorii, precum si cele de "unuri si persoane pe "aze contractuale, au cunoscut o dezvoltare si diversificare limitate, neacoperind nici nevoile si nici posi"ilitatile
37 38

4eD Co!ercial Art...2-.==/2010- 1ditura <ucuresti. http://333.ana .ro

22

economiei nationale. (e altfel, prin sirnplul mecanism al asigurarior de stat, nu a putut fi vor"a de o competitie care sa stimuleze dezvoltarea unui sector atat de important pentru orice economie nationala. 2.4.1 Asigurrile n (om0nia dup 1,,-/, (eceniul zece al acestui secol a fost marcat de importante schim"ari legislative, organizatorice si de functionare a intregului sistem economic. )stfel, in domeniul asigurarilor, primul pas l#a reprezentat inlaturarea monopolului de stat prin transformarea )()9 in societati comerciale, posi"ilitatea constituirii altor societati cu capital privat, aparitia intermediarilor in asigurari si a societatilor de prestari de servicii pentru asigurari. )stfel, prin Jotararea >uvernamentala 1'<?/1??A s#a desfiintat )()9 :A, urmand ca pe "aza "ilantului conta"il intocmit la +1 decem"rie 1??A activele si pasivele acestuia sa fie preluate de societatile comerciale pe actiuni ,,)sigurarea Domaneasca 9.).C, ,,)stra 9.).C, ,,,arom 9.).C. )ceste societati au inceput sa functioneze in aceasta forma la 1 ianuarie 1??1. Fa infiintarea celor trei societati cu capital de stat, s#a facut o delimitare a o"iectului lor de activitate, astfel. a) 9ocietatea ,,)stra 9).C practica asigurari facultative de persoane, altele decat cele de viata, si asigurari de "unuri si raspundere civila. (e asemenea practica reasigurari in toate categoriile de asigurari mentionate. Ea a preluat activele societatilor mi*te, cu participarea )()9 in strainatate, cele aferente asigurarilor si operatiilor de reasigurare in relatiile cu strainatatea, in suma de +.;AA mil. lei si in limitele acestora, pasivele corespunzatoare. ") 9ocietatea,,)sigurarea Domaneasca 9.).C ()98D6G) practica asigurarile o"ligatorii prevazute de actele normative, asigurari facultative de "unuri si raspundere civila si reasigurari din toate categoriile de asigurari mentionate. Ea a preluat active de peste <.AAA mil. lei si in limitele acestora, pasivele corespunzatoare. c) )gentia ,,,arom 9.).C a preluat activitatea privind constatarea daunelor, sta"ilirea si plata despagu"irilor in cazuriile de daune produse in Domania, cand raspunderea revine unor asigurati la societatile de asigurare din strainatate si in cazurile de pagu"e produse in strainatate automo"ilistilor romani asigurati in tara, efectueaza prestari de servicii din domemul asigurarilor pentru societati de asigurare din tara si din strainatate. 8n 1??' a fost infiintata Eanca de E*port
39 40

http://333.portaldeasigurari.ro http://333.portaldeasigurari.ro

23

8mport a Domaniei, numita pe scurt EH8GE)=T, cu o dlirectie de asigurari#reasigurari, find astfel singura institute specializata in asigurarea riscurilor financiare si politice. Fa toate cele patru societati, capitalul social initial este integral detinut de statul roman, ca actionar unic. 9eparat de societatile cu capital de stat au inceput sa functioneze societati cu capital privat:1 sau mi*t, care isi desfasoara activitatea in domeniul asigurarilor si reasigurarilor:'. Deglementarile in vigoare in acel timp datau din anii N<A#3A, astfel a aparut necesitatea adaptarii lor la noul mediu economic. Fegea privind constituirea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor, nr. :< din 12 !ulie 1??1, precum si Fegea asigurarilor si reasigurarilor, nr. 1+2 din decem"rie 1??;:+ au fost adoptate in acest scop. 9eparat de societatile cu capital de stat , au inceput sa functioneze societati cu capital privat sau mi*t, care isi desfasoara activitatea in domeniul asigurarilor si reasigurarilor. ,oncurenta dintre societatile de asigurari este in crestere ::, dar nu poate fi vor"a de o participare echili"rata pe piata datorita concentrarii pietei intr#un numar relative restrans de societati. 2.4.2 #iaa rom0neasc a asigurrilor Piata romaneasca a asigurarilor si reasigurarilor a cunoscut o evolutie interesanta in perioada acestui deceniu, urmand evolutiile contradictorii pe care le#a suportat si economia in ansam"lul ei. (aca ar tre"ui sa caracterizam nivelul de dezvoltare si importanta asigurarilor in economie, ar tre"ui sa pornim de la prezentarea unor indicatori cantitativi si calitativi. (in analiza lor se constata ca nu s#au inregistrat progrese semnificative in evolutia acestui sector fata de anii anteriori. 8n termeni relativi, comparand nivelul de dezvoltare si irnportanta asigurarilor in economia romaneasca:; cu alte tari europene, putem vedea ca nici din acest punct

41

42

4eD Co!ercial Art...2-.==/2010- 1ditura <ucuresti <istriceanu Gheorghe 0 Asigurari si reasigurari in :o!ania , 1d. Eni$ersitara , 2005 'egea nr. 1/561,,7 privind asigurarile si reasigurarile in (omania din /onitorul 9 icial

43
44

45

Aacarel )ulian , <ercea Clorian 0 Asigurari si reasigurari , 1d. 1Dpert , 1>>6 Aacarel )ulian , <ercea Clorian 0 Asigurari si reasigurari , 1d. 1Dpert , 1>>6

24

de vedere nu se constata im"unatatiri, "a dimpotriva. in timp ce in acestea continua evolutia, in Domania predomina stagnarea:2. Pe "aza datelor disponi"ile se pot face unele comparatii privind dezvoltarea sectorului din Domania si din alte tari dezvoltate. 9pre e*emplu, comparand gradul de penetrate a asigurarilor in economie, e*primat ca raport intre volumul primelor de asigurare/P.8.E. # indicator care arata contri"utia acestui sector la crearea produsului intern "rut # se constata valori ridicate in tari precum Elvetia (1',<1) sau )nglia (1+,: 1), ranta (?,'1). 8n cazul Domaniei acest indicator era in 'AA2 de numai 1,2<1 fata de 1,;:1 fata de anul 'AA;. (aca ne referim la densitatea asigurarii e*primata in prime de asigurare/locuitor, in anul 'AAA, media europeana era de ?+A V/loc, in timp ce in Domania era de numai 1+,?V/loc. 9i aici se constata diferente semnificative de la o tara la alta la nivel european. Elvetia :;AA V/loc., ranta ';AA V/loc. (in datele statistice, rezulta ca in Domania su" 11 din veniturile nete personale sunt cheltuite pentru asigurari, in timp ce in tarile %niunii Europene aceasta cota depaseste in medie 1A1. Botusi, aceste date nu sunt relevante daca le privim in conte*t separat, deoarece nivelul si structura veniturilor si a cheltuiehior in %E si Domania sunt foarte diferite:<. Piata romaneasca a asigurarilor este o piata competitiva, desi nu se afla in faza de maturitate din acest punct de vedere. Domania reprezinta un caz aparte, dat fiind ca nu este o tara cu traditie in domeniul asigurarilor asa cum sunt ele concepute si practicate in tarile dezvoltate. 8n anul 'AA2, structura sectorului de asigurari din Domania a continuat sa se modifice, in principal ca efect al e*pirarii ultimelor doua termene de adecvare a capitalurilor sociale ale societatilor de asigurare la noile cerinte prevazute de catre ,omisia de 9upraveghere a )sigurarilor in legislatia emisa. )stfel, pentru neadecvarea capitalului social, in anul 'AA2 au fost retrase autorizatiile de functionare a 2 societati de asigurare , iar in cazul altor : societati au fost retrase autorizatiile de desfasurare a activitatii de asigurari de viata. Pe fondul consolidarii pietei si a potentialului asigura"il e*istent, in anul 'AA2 au fost inregistrate si intrari de asigurari noi, fiind autorizate sa functioneze + asemenea societati, din care doua in domeniul asigurarilor de viata si una in domeniul asigurarilor generale. Prin urmare, la data de +1.1'.'AA2 erau autorizate sa desfasoare activitate de asigurare, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, :1 de societati de asigurare.
46 47

http://333.portaldeasigurari.ro http://333.portaldeasigurari.ro

25

(in acestea, in cursul anului 'AA2, au desfasurat activitate de asigurare :A de societati, din care. '1 de societati au desfasurat numai activitate de asigurari generale, 3 societati au desfasurat numai activitate de asigurari de viata si 11 societati au desfasurat activitate compozita, practicand am"ele categorii de asigurari:3. 8n conte*tual continuarii cresterii economice si e*pectatiilor privind "eneficiile aduse de aderarea Domaniei la %niunea Europeana, piata asigurarilor din Domania :? a inregistrat, si in 'AA2, un ritm de crestere semnificativ al primelor "rute su"scrise.)stfel, volumul primelor su"scrise a atins in 'AA2 nivelul de apro*imativ1,< miliarde euro, fapt care a facut ca prin raportarea acestora la Produsul 8ntern Erut, de asemenea in crestere, sa se atinga un grad de penetrare a asigurarilor de 1,2<1 fata de 1,;:1 in anul anterior. ,ontri"utia ma!oritara la formarea primelor su"scrise a continuat sa fie adusa de asigurarile generale si indeose"i de asigurarile auto, fapt care indica, cel putin pe termen mediu, o pro"a"ilitate scazuta ca asigurarile de viata sa consemneze o crestere semnificativa a ponderii in total prime. Pentru anul 'AA<, se preconizeaza o crestere a primelor "rute su"scrise pentru cele doua categorii de asigurare pana la apro*imativ 3 miliarde lei, din care 2,< miliarde lei din asigurarile generale. 9e prognozeaza ca o contri"utie semnificativa la aceasta valoare va fi adusa de asigurarile de credite, asigurarile de garantii, de asigurarile de daune la proprietati, precum si de asigurarile de mi!loace de transport auto si cele de asistenta a persoanelor aflate in dificultate in cursul deplasarilor. 8n sectorul asigurarilor de viata, se estimeaza o valoare a primelor "rute su"scrise de peste 1,+ miliarde lei (:AA milioane euro), in crestere reala cu 1A1 fata de anul 'AA;, in principal ca urmare a dezvoltarii asigurarilor de sanatate. Daportand volumul estimate al primelor "rute su"scrise pentru cele doua categorii de asigurare la valoarea estimate pentru 'AA< a P.8.E. ( de +?A,+ miliarde lei,conform Proiectiei principalilor indicatori macroeconomici in perioada 'AA<#'A1+ realizata de ,omisia =ationala de Prognoza, prognoza de primavera 'AA<), rezulta un grad de penetrare estimate de peste '1. 8n conte*tul in care, de la 1 ianuarie 'AA<, Domania a devenit stat mem"ru al %niunii Europene, se apreciaza ca aplicarea principiilor pietei unice privind li"era circulatie a serviciilor si dreptul de sta"ilire va conduce la intensificarea concurentei in domeniul asigurarilor. 6 concurenta accentuate va fi insa resimtita, cel mai pro"a"il, pe termen mediu, drept pentru care in
48
49

. Constantinescu &an Anghel 0 @ratat de asigurari , 1d. 1cono!ica , <ucuresti , 200. http://333.portaldeasigurari.ro

26

perioada imediat urmatoare provocarile ma!ore pentru asiguratorii e*istenti pe piata romaneasca rezida din structura tipica a piatei romanesti, in care asigurarile dominante sunt cele auto. )stfel, in conditiile in care e*ista un numar important de factori care contri"uie la cresterea daunalitatii este important ca societatile de asigurare sa acorde o atentie deose"ita tarifarii produselor de asigurare, dar si modului de determinare si suficientei rezervelor tehnice. Botodata, este foarte importanta necesitatea implementarii de catre societatile de asigurare a procedurilor de control intern si antifrauda, precum si a celor de management al riscului, mai ales in conditiile in care, de la 1 ianuarie 'AA<, in determinarea solva"ilitatii lor se tine cont de capitalurile proprii de care dispun, direct influentate de rezultatele financiare o"tinute. 9ocietatile de asigurari autorizate sa practice asigurari de viata au inregistrat in anul 'AA2 un volum total de prime su"scrise din asigurari de viata de ++2.2AA.:?< euro. Ponderea su"scrierilor din asigurari de viata in total su"scrieri din activitatea de asigurare s#a diminuat in 'AA2 fata de anul precedent de la '+,;1 la 1?,?1, inregistrand astfel cel mai mic nivel din ultimii ; ani. (e asemenea, pentru anul 'AA< se inregistreaza cel mai mic ritm de crestere a primelor "rute su"scrise din asigurarile de viata din ultimii ; ani, respective de ?,221 in termini nomin . 8n anul 'AA3, cele '' de societati care au practicat asigurari de viata au inregistrat un volum de 133.A?A.?;2 eur, volum care a crescut cu 'A,+:1 fata de 'AA2. Qece companii au controlat peste ?'1 din totalul tranzactiilor effectuate, iar din cele zece, o singura societate a detinut peste :A1 din total. 9u"scrierile din asigurarile de viata ;A au contri"uit cu '+,;1 in totalul su"scrierilor din activitate de asigurari, comparative cu 'AA2 cu '3,1'1 mai mari, in termini reali. 9e mentine si in 'AA< fenomenul de concentrare a pietei, in care opt societati controleaza peste 331 din volumul tranzactiilor efectuate pentru asigurari de viata . )naliza structurii primelor "rute aferente asigurarilor de viata in anul 'AA3, arata ca peste ?31 din acestea au fost su"scrise la doua din cele 2 clase, respective la clasa 8 @ asigurari de viata, anuitati si asigurari de viata suplimentare (respective de 21,;1) si la clasa 888 @ asigurari de viata si anuitati legate de fonduri de investitii (de +2,21). ,omparativ cu 'AA<, in anul 'AA3 se o"serva o usoara tendinta de crestere a asigurarilor de viata cu componenta investitionala (a caror pondere a crescut cu 1,< puncte procentuale) si, in
50

http://333.portaldeasigurari.ro

27

acelasi timp, o scadere a asigurarilor de viata traditionale( ponderea acestora in total diminundu# se cu 1,3 puncte). )ceasta arata ca produsele de asigurari de viata si anuitati legate de fonduri de investitii sunt in continuare o alternative via"ila la produsele de economisire, investitii sau chiar pensii facultative e*istente pe piata;1. 9ocietatile care detin peste 3A1 din primele su"scrise la fiecare dintre aceste doua clase sunt. a) la clasa 8 @ asigurari de viata, anuitati si asigurari de viata suplimentare, clasa pentru care, la nivelul intregii piete au fost suscrise prime "rute in cuantum de 'A<.1<<.'2' euro, in crestere reala cu numai 1,A31 fata de 'AA<. 1. )8> F8 E, cu +;.+A<.11+ euro , reprezentand 1<,A1 din volumul total pe clasa, in crestere reala cu '?,2'1 fata de anul 'AA;7 '. )98E)=, cu un volum de prime su"scrise la aceasta clasa de 13.1;A.13+ euro, reprezentand 3,31 din volumul total al su"scrierilor pentru aceasta clasa, in scadere anuala cu ++,2'17 +. )98D6G, cu '2.A++.:A1 euro, adica 1',21 din su"scrierile la aceasta clasa, in crestere cu 1,2<1 in termini reali fata de 'AA;7 :. E,D )98>%D)D8 (E I8)B);', cu 1:.3?;.'2A euro prime su"scrise la aceasta clasa, reprezentand <,'1 din total clasa7 ;. >D)RE, cu 13.?:A.;?+ euro, reprezentand ?,11 din total clasa, in crestere reala cu <+,<<1 fata de anul precedent7 2. 8=> )98>%D)D8 (E I8)B) ;+, cu 1:<.'3A.A'1 lei (:+.;;'.A22 euro), adica '11 din total clasa, in crestere anuala reala cu 2,A117 <. 6G=8)98> )98>%D)D8 (E I8)B), cu 1A.;23.1:+ euro , reprezentand ;,11 din total clasa, in scadere cu 1;,<21 in termini reali fata de anul 'AA<. ,umulat, primele "rute su"scrise la clasa 8 de asigurari de viata de catre aceste < societati reprezinta 3A,31 din total clasa. ") la clasa 888 @ asigurari de viata si anuitati legate de fonduri de investitii, clasa pentru care au fost su"scrise prime totale de 1'+.1:?.'3< euro, in crestere reala cu ?,2:1 fata de 'AA< Daportand primele "rute su"scrise din activitatea de asigurari de viata la numarul mediu de contracte de asigurari de viata in vigoare in anul 'AA3, rezulta o prima "ruta su"scrisa medie
51 52

http://333.portaldeasigurari.ro http://333.portaldeasigurari.ro 53 333.ingasiguraride$iata.ro

28

anuala de 133 lei (;;,2 euro) pe contract. )nalizand acest indicator pe fiecare dintre clasele de asigurari de viata cu ponderi semnificative, se o"tin urmatoarele rezultate pentru anul 'AA3. pentru clasa 8 @ valoarea medie a primei "rute su"scrise este de 1'+ lei (+2,:: euro) pe contract7 pentru clasa 888 @ valoarea medie a primei "rute su"scrise este de 1.+;+ lei (:AA,13 euro) pe contract.

Capitolul III Societatea de asigurri "N8 Asigurri de 9ia

/.1 Scurt istoric "N8 8roup

29

>rupul 8=> ;: a fost constituit in anul 1??1 prin fuziunea dintre grupul =GE PostEanP si =ationaleW=ederlanden care era la acel moment cea mai puternica societate de asigurari olandeza. E*perienta si calitatea serviciilor, atat in sfera asigurarilor de viata cat si in sfera asigurarilor non#viata erau de!a garantate de cei aproape 1;A de ani de activitate a celor doua fondatoare ale companiei. 8n anii care au urmat fuziunii, au fost facute alte importante achizitii. "anca "ritanica de investitii Earings in 1??;, compania de asigurari de viata Eguita"le of 8o0a in 1??<, precum si urman 9elz, care a oferit >rupului 8=> si mai multe oportunitati pe piata investitiilor "ancare din 9%). 8nstitutia financiara de origine olandeza 8=> >roup este astazi cel mai puternic grup olandez cotat ca al treilea in topul mondial din sfera serviciilor financiare integrate, ei desfasurandu#si activitatea in domeniul "ancar, al a sigurarilor si al investitiilor avand o retea e*tinsa in 2; de tari si peste 11AAAA de anga!ati. 8n numai 2 ani >rupul a reusit sa#si du"leze valoarea pe piata, a!ungand la '3.3 miliarde %9(, performanta realizata numai de cateva companii in intreaga lume. 8=> a incheiat secolul HH cu rezultate e*traordinare situandu#se intre primele grupuri financiare din lume. 9uccesul inregistrat se datoreaza importantelor achizitii facute si numarului tot mai mare de clienti#peste ;A de milioane in prezent, care au conferit grupului o prezenta semnificativa pe cele mai importante piete ale lumii. 8=> ;; >roup asigura o gama larga de servicii financiare integrate pentru clienti individuali si institutionali, folosind mai multe canale de distri"utie, oferind astfel clientilor sai posi"ilitatea de a opta pentru varianta care se potriveste cel mai "ine nevoilor lor specifice.,resterile anuale si succesele inregistrate au creat din 8=> o imagine de marca puternica in lumea financiara. Bot mai multe companii ale grupului au ca strategie includerea numelui -8=>C si a sim"olului -leul portocaliuC in identitatea lor, "eneficiind in acest fel de reputatia internationala castigate de acesta. 6"iectivul principal al grupului 8=> este de a oferii tuturor clientilor sai servicii la cele mai inalte standarde de profesionalism7 aprecierea calitatii si preturilor produselor 8=> de catre clienti este socotita ca fiind cea mai pretioasa rasplata. 8=> >D%P D6G)=8);2
54 55

333.ing.co! )bide! 1 56 http.//000.asigurari#sanatate.ro/ingWnederlanden.htm

30

8=> Dom&nia face parte din 8=> >roup, unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din lume. (e#a lungul anilor, 8=> si#a c&stigat si pe piata rom&neasca reputatia de grup financiar ce ofera cele mai comple*e produse si servicii pentru o larga paleta de clienti. corporatii, institutii si persoane fizice. Pe teritoriul roman 8=> >roup si#a inceput activitatea in 1??: prin infintarea 8=> EanP Domania si ulterior 8=> 9ecurities Domania in 1??2. )cestor importante institutii li s#au alaturat 8=> Earing EXiutK Partners Domania in 1??3 si 8=> EmploKee Eenefits Domania in'AAA ;<. 8=> >roup a e*tins si in Domania;3 limitele responsi"ilitatilor sale, de la clienti si actionari la intreaga societate. ,a urmare 8=> considera ca implicarea sa in viata societatii tre"uie sa se manifeste atat prin furnizarea unei game largi de servicii financiare de calitate clientilor sai, cat si prin anga!area directa a pietei pe care opereaza.8n cadrul e*pansiunii internationale a 8=> >rup, Domania a fost considerata o piata in dezvoltare cu potential ridicat, fiind a doua tara ca marime din Europa ,entrala. Patrunderea pe aceasta piata a fost planificata si sta"ilita cu mult timp inainte ca alti importanti investitori straini sa fie pregatiti pentru acest pas . 9ucursala din Eucuresti a depasit toate asteptarile in ceea ce priveste numarul de clienti si dezvoltarea afacerilor. =umarul anga!atilor a crescut de la 1: la peste <AA, iar "aza de clienti cuprinde <;1 din numarul companiilor multinationale care activeaza pe piata, precum si importante societati mi*te si ma!oritatea companiilor autohtone care desfasoara activitati e*terne. Principala preocupare a 8=>;? >rup Domania este sa ofere clientilor sai servicii de incredere, eficiente si fle*i"ile pe o piata imperfecta, adesea dificila. Prima e*pansiune a sediilor 8=> Domania2A s#a petrecut la doar un an de la inceperea operatiunilor. (atorita cresterii continue a numarului de clienti, "anca si#a e*tins investiile pentru a spri!ini aceasta crestere. ,a urmare a dezvoltarii continue, 8=> Domania s#a mutat in 1??< intr# o cladire complet renovata, un sediu modern construit pe o fundatie solida care a rezistat in timp. 9uccesul pe piata romaneasca si recunoasterea atat din partea partenerilor cat si a competitorilor se datoreaza adaptarii continue la nevoile pietei locale, introducerii de noi servicii care sa satisfaca asteptarile clientilor si refuzului ferm de a face concesii calitatii.
57

http://333.contabili2at.ro/linBuri_utileFcategoria-institutii_bancareFsiteing_banB_n_$_a!sterda!_sucursala_bucuresti.ht!l 58 http://333.contabili2at.ro/linBuri_utileFcategoria-institutii_bancareFsiteing_banB_n_$_a!sterda!_sucursala_bucuresti.ht!l 59 333.ing.n$.co! 60 http://333.asigurari-sanatate.ro/ing_nederlanden.ht!

31

4n 1??? 8=> )sigurari de Iiata a devenit liderul pieei asigurrilor de via din Dom&nia, cu un volum al primelor "rute su"scrise 5n 'AA' de aproape <?,+ mil Euro i o cot de pia de ;?,:1. ,u un capital social de :;A,: miliarde lei (echivalentul a '3,3 milioane %9(), 8=> )sigurri de Iia este cea mai puternic capitalizat companie de pe piaa asigurrilor, ocup&nd primul loc i din punctul de vedere al atragerii de noi clieni. Fa sf&ritul anului 'AA:, 8=> =ederlanden a devenit 8=> )sigurri de Iia21. 4n prezent, 8=> )sigurri de Iia deine :1,'1 din piaa asigurrilor de via din Dom&nia. Permanent la dispoziia clienilor notri, ''AA de consultani de asigurare 5i desfoar activitatea 5n cele 2: de "irouri deschise 5n ;? de orae din 5ntreaga ar. 8=> )sigurri de Iia ofer clienilor si @ persoane fizice i companii @ produse i servicii de asigurri la cele mai 5nalte standarde de calitate i profesionalism, 5n conformitate cu e*igenele sta"ilite la nivelul >rupului 8=>, pe "aza "unei cunoateri a pieei locale, precum i a tradiiei i forei sale financiare internaionale. 8=> EanP este un !ucator important pe piata romaneasca avand foarte multe sucursale si desfasurand activitati "ancare atat pentru persoane fizice cat si pentru persoane !uridice. 9erviciile pentru persoane !uridice includ acordarea de imprumuturi, efectuarea de plati, si cash management. )ceste servicii sunt spri!inite de catre cele mai mari operatiuni de pe pietele financiare. comercializarea si distri"uirea de produse financiare cum ar fi schim"ul valutar, piata monetara si derivativele. 9erviciile pentru persoane fizice, lansate recent, includ depozite, operatiuni de cont curent, schim" valutar si carduri )merican E*press. /.2 Evoluia ponderii n piaa asigurrilor de via din (om0nia a "N8 Asigurri de 9ia ntre 2--1:2-1152 8=> >roup a o"tinut in 'AA1, un profit net operational de :,'; miliarde euro, in crestere cu 2,11 fata de rezultatele o"tinute in anul 'AAA. Profitul net operational pe actiune a crescut in 'AA1 cu ;,+1 pana la ','A euro/ actiune, iar valoarea activelor administrate a crescut cu '1 la ;1+ miliarde euro, in conditiile unor intrari nete de :1 miliarde de euro. (eclinul economic la nivel mondial si scaderea pietelor de capital au avut un impact negativ asupra rezultatelor
61 62

333.ingasiguraride$iata.ro )bide! -

32

grupului 8=> pentru anul 'AA1. 8n 'AA' im"unatatirea performantelor a avut prioritate a"soluta. 8ntegrarea companiilor de asigurari din 9tatele %nite a continuat si s#a incheiat in mare parte pana la sfarsitul anului. (e asemenea, in 'AA' s#au continuat eforturile de adaptare a sistemului "ancar pentru corporatii la noile conditii de piata. Fa nivelul companiei s#au pus si mai mult accent pe proiectele generatoare de eficienta pentru a reduce costurile si a creste gradul de competitivitateY, a declarat E0ald Tist, presedintele 8=> >roup2+. Ieniturile totale ale grupului, incluzand cele realizate de companiile Deliastar, )etna inancial 9ervices si )etna 8nternational, s#au ridicat la <:,' miliarde euro, in crestere cu :?,21. Ieniturile totale din activitatile de asigurari au crescut cu 2:,<1 atingand valoarea de 2+,1 de miliarde de euro. )sigurarile de viata au crescut cu <3,11, iar asigurarile non#viata cu ::,'1. Botodata, venitul pe investitii a crescut cu '3,21, in timp ce veniturile "ancare au scazut cu 1,<1 la 11,1 miliarde de euro, deoarece scaderea cu '+,31 a comisioanelor a contra"alansat cresterile veniturilor din do"anzi de :,?1 si celelalte venituri in valoare de 'A,21. %na dintre reusitele anului 'AA1 a reprezentat#o programele de re"randing care au fost introduse de 8=>2: pe cele mai multe piete unde opereaza. aza urmatoare, care a inceput in ianuarie 'AA', a constat in folosirea numelui 8=> ca marca unica pentru toate activitatile grupului. 8n 6landa, =ationale#=ederlanden, Post"anP, ,enE EanPiers si DI9 vor utiliza logo#ul 8=> ca parte componenta a logo#ului propriu. (upa incheierea unui acord, in octom"rie 'AA1, EJ EanP, parte a grupului 8=>, EJR # o companie de servicii financiare germana si E>)> # o companie de investitii a sindicatelor germane reprezentand 3 milioane de muncitori si +A1 din actionarii (iEa au infiintat EJR 8nvest B, un !oint# venture care a intrat pe piata produselor de pensii "azate pe noua legislatie Diester. EJR 8nvest B a primit de!a primele mandate din partea fondurilor de pens8=> EanP a o"tinut rezultate financiare solide si in anul 'AA', inregistrand un profit "rut de '2.3 milioane Euro. Ienitul total a crescut cu :.21, a!ungand la ;'.; milioane Euro. 8n sistemul "ancar romanesc8=> se afla pe locul cinci din punct de vedere al activelor "ancare si pe locul trei din punct de vedere al creditelor catre sectorul privat2;.

63 64

http://333.asigurari-sanatate.ro/ing_nederlanden.ht! 333.ing.ro 65 http://333.contabili2at.ro/linBuri_utileFcategoria-institutii_bancareFsiteing_banB_n_$_a!sterda!_sucursala_bucuresti.ht!l

33

8=> EanP22 a inregistrat in 'AA' o crestere de 1;.'1 fata de anul trecut a creditelor pentru persoane !uridice, nivelul acestora atingand +<+.+ milioane Euro, respectand totodata politica stricta a 8=> in privinta administrarii riscurilor. -9tatutul !uridic de sucursala ne permite sa fim mai implicati in creditare pentru ca nu suntem limitati de restrictiile de e*punere fata de un anumit client, impuse de E=D, in cazul nostru fiind considerata e*punerea la nivel de grupC. -9untem convinsi ca portofoliul nostru de credite se situeaza la cel mai inalt nivel calitativ de pe piata romaneascaC, a declarat domnul Gisu =egritoiu, (irector >eneral )d!unct 8n acelasi timp, 8=> a urmarit im"unatatirea continua a calitatii produselor si serviciilor sale, oferind solutii inovatoare clientilor sai (e*. introducerea decontarii electronice a platii ta*elor vamale si de"itarea directa on#line . Piata asigurarilor de viata a insumat, in primele noua luni ale anului 'AA< aproape +1< mil. E%D, ceea ce reprezinta 1?,21 din totalul primelor "rute su"scrise la nivelul pietei asigurarilor. Primele zece companii din piata au su"scris prime "rute a caror valoare se apropie de '?< mil. E%D ceea ce reprezinta peste 3A1 din piata asigurarilor amintite. 8=> )sigurari de Iiata2<, )8> Fife si )98E)= reprezinta primele trei companii din piata in ordinea primelor "rute su"scrise. ,ele trei companii detin cote de piata de +;,;+1, 1:,<'1, respectiv <,?11. 8=> )sigurari de Iiata, liderul pietei, a su"scris prime "rute a caror valoare a insumat 11A mil. E%D, in crestere cu peste '+1, in E%D, fata de valoarea consemnata in perioada similara a anului precedent. ,ompania a adaugat aproape '1 mil. E%D in plus la rezultatele inregistrate in perioada ianuarie#septem"rie 'AA2. ,EE) ,E )G G)8 9P%9 @ BDEE%8E ),%B) EI6F%B8) 8=> P)=) 8= )=%F 'A11 (de tine, nu de pe internet)

66 67

),g 0Asiguraride $iata , pliante bancare. http://333.asigurari-sanatate.ro/ing_nederlanden.ht!

34

Capitolul IV #roduse de asigurare la "N8 ! Asigurri de 9ia Studii de caz

4.2. Asigurri de baza 4.2..1 #lanuri de asigurare cu investiii "N8

8n portofoliul de produse al societati8 8=> =ederlanden se cuprind atat produse de asigurare individuala cat si produse de asigurare de grup.8n portofoliul de produse al societatii se cuprind produse de tip %nit FinPed23 cu incasarea primelor si respective plata indemnizatiilor , in lei si
68

Sursa: docu!enta"ia ,ederlanden pri$ind arest tip de contracte

35

valuta prin care clientii au acces la piata de capital romaneasca si la pietetele de capital international. Produsele de asigurare tip %nit FinPed se caracterizeaza prin faptul ca include in cadrul aceluiasi contract o asigurare de viata si un produs de investitie.

/ecanis!ul de unc"ionare al produselor unit-linBed ),G ,ederlanden este pre2entat 7n igura 15>.
Prim ealonat Prim unic C)P8B)F Prime suplimentare

),B8I PF%9

),B8I PF%9 ,)P8B)F

Cumprare de unituri

Contul contractului n ei sau !"#

Component a de protec$ie

Component de protec$ie suplimentar

Componenta de in%esti$ie

#(espgu"ire 5n caz de deces ),B8I PF%9

69

&#esp'u(ire n ca) de*

deces din accident7 invaliditate permanent

Participarea la programele de investiii 8=> =ederlanden prin. cumprare de unituri7 plti pariale
36

),B8I PF%9 Sursa: documentaia Nederlanden privind arest tip de contracte #)sigurri de sntate 5n caz de. accident7

# (espgu"ire 5n caz de deces din accident ,)P8B)F

),B8I PF%9 ,)P8B)F

5m"olnvire. ),B8I PF%9

,omponenta de investitie este foarte fle*i"ila . ,lientul avand acces permanent la sumele investite , si este in acelasi timp implicat in directionarea lor catre tipurile de portofolii puse la dispozitie de societatea de asigurare si poate oricand sa diminueze sau sa ma!oreze valoarea acestei componente de investitie. Gai mult decat atat , clientul poate oricand opta pentru terminarea contractului , rascumpararea acestuia facandu#se in lei sau in valuta. Planurile de asigurare cu investitii 8=> <A sunt produse de tip %nit FinPed#concept inovator lansat in premiera pe piata romaneasca de 8=> in 1??3. Prin acest tip de investitie te poti implica activ in alcatuirea propriului portofoliu de active . )cest lucru se poate indeplini alegind unul sau o com"inatie intre cele doua programe de investitii care difera in functie de gradul de risc pe care doresti sa ti#l asumi si de performantele pe care le astepti. 8n functie de nevoile si de strategia pe cate o adopti sunt doua planuri de asigurare cu investitii . >E= B si ,)P8B)F. Prin >E= B "eneficiezi de un plan financiar care iti permite sa realizezi o investitie asigurindu#ti atit acumularea pe termen mediu si lung a unor fonduri suplimentare , cit si protectia financiara garantata pe perioada de plata a primelor de asigurare.Pentru a avea acces la acest produs nu este nevoie de un capital su"stantial , plata primei de asigurare facindu#se esalonat avind posi"ilitatea de a investi regulat suma de "ani pe care o sta"ilesti. ,apital este un produs cu o componenta investitionala mai puternica deoarece componenta sa de protectie asigura numai riscul decesului prin accident. (aca dispui de un capital care doresti sa#l investesti in totalitate intr#un anumit moment , planul ,apital este cel mai avanta!os . Pentru acest produs prima de asigurare este unica si se plateste in momentul incheierii contractului . Prin componenta de protectie oferita de asigurarea de viata ,este asigurata o acoperire a riscului de deces din accident oriunde in lume# su" forma unei sume asigurate plati"ile "eneficiarilor desemnati. Programele de investitii 8=> ofera posi"ilitatea de a investi in titluri de stat emise de Ginisterul inantelor , alte plasamente monetare precum si cele mai "ine cotate actiuni la Eursa de Ialori Eucuresti. Programul de investitii @ Eonuri de Bezaur afera un atu important acelora care prudenta este cea mai importanta in investitii.
70

http://333.asigurari-sanatate.ro/ing_nederlanden.ht!

37

Programul de investitii # Gi*t adauga portofoliului un plus de risc dar si posi"ilitatea de a inregistra cistiguri sporite prin investirea a '; 1 din capitalul detinut in cele mai "iine cotate actiuni la Eursa de Ialori Eucuresti. 8n ciuda fluctuatiilor inregistrate de aceste programe, performantele lor au depasit rata inflatiei inregistrata in aceeasi perioada.. Produsele de asigurare 8=> =ederlanden sunt. # # )sigurare individuala. produse traditionale, produse %nit FinPed, produse de accident )sigurare de grup individual, asigurari suplimentare, asigurari de sanatate7

4./.2. #roduse tradiionale de asigurri .1 Produse de risc. prudent, maraton7 Produse de economisire. phoeni*, regal, academica, de"ut. #rudent ! Asigurare de viata pe o durata limitata.2. 8ncheierea asigurarii de viata pe o durata limitata o"liga pe asigurator sa achite suma inscrisa in contract, daca decesul asiguratului survine in perioada de vala"ilitate a acestuia. (aca la aniversarea politei asiguratul este in viata, asiguratorul este e*onerat de orice o"ligatie fata de asigurat. 8n cazul acestui tip de asigurare nu se vor aloca valori de rascumparare sau mariri ale sumelor asigurate ca urmare a participarii la profit. Prin urmare asigurarea de viata pe o durata limitata nu este o asigurare de capitalizare(de economisire), ci una de protectie impotriva unui risc determinat.

Iarsta de intrare.

minim 12 ani ma*im 2; ani

71

http://asigurari-pensii.ing.ro/Asigurari-Pensii/Asigurari/di erente_asigurari.ht!l
Sursa: documentaia Nederlanden privind arest tip de contracte.

72

38

(urata asigurate.

perioadei minimum ; ani ma*imum ;? ani(pana la varsta de <; ani) politei, sau pana la data producerii decesuluiG suma initiala asigurata este nelimitata

Godul de achitare esalonat(pri!ele $or i platite pana la data de !aturitate a a primelor. 9uma asigurata.

Protectia automata impotriva inflatiei @ AIP # se aplica si in cazul acestui produs, e*ceptand ultimii + ani ai asigurarii. Datele de prima sunt mai mici pentru acest tip de asigurare. ,u toate acestea, prima asociata acestei asigurari creste in functie de durata perioadei asigurate si de varsta asiguratului. . #;oeni< ! Asigurare mi<ta redusa./. )cest tip de asigurare permite asiguratului sa incaseze suma asigurata, la e*pirarea termenului de asigurare, daca este in viata. 8n situatia survenirii decesului asiguratului in perioada de a contractului, "eneficiarului i se va ram"ursa suma primelor de!a platite, aferente doar asigurarii de "aza, inclusiv valoarea primelor ZscutiteC, in cazul in care asiguratul aderase la clauza de scutire de plata primelor. Ialoarea de rascumparare nu va include eventuala reducere de marire acordata la contractarea asigurarii, ea reflectand totusi reducerea de frecventa. (atorita faptului ca primele vor fi restituite "eneficiarului in momentul in care survine decesul asiguratului, acest produs va avea mereu un "eneficiu de deces in crestere, indiferent de valoarea asigurata sta"ilita in caz de deces, prin clauza temporara fle*i"ila. Iarsta de intrare. (urata minimum 12 ani ma*imum 2; ani perioadei minimum ; ani

asigurate. ma*imum ;? ani(pana la varsta de <; ani) Godul de achitare a esalona(pri!ele $or i platite pana la data de !aturitate a primelor 9uma asigurata.
<:

politei, sau pana la data producerii decesuluiG suma initiala asigurata este nelimitata

73
74

Sursa: documentaia Nederlanden privind arest tip de contracte.

333.csa.ro

39

Protectia automata impotriva inflatiei @ AIP @ se e*plica, e*ceptandu#se ultimii + ani ai asigurarii. )ceasta facilitate se acorda numai politelor cu o plata esalonata a primelor, nu si celor care au o plata unica a acestora. Ialori de rascumparare. # # 8n cazul politelor cu plata esalonata a primelor se acorda valoarea de rascumparare 8n cazul politelor cu plata unica a primelor, rezilierea contractului se poate produce incepand cu al doilea an de asigurare7 oricand in decursul perioadei asigurate. (egal ! Asigurare mi<ta de viata.7. )sigurarea mi*ta de viata reprezinta produsul clasic de asigurare care acopera atat riscul de deces cat si riscul supravietuirii asiguratului, permitand plata sumei asigurate printr#un singur contract. )stfel, in cazul decesului persoanei asigurate, "eneficiarul asigurarii intra in posesia sumei asigurate, iar in caz de supravietuire, contractantul asigurarii incaseaza personal suma asigurata prevazuta in contractul de asigurare. )siguratului i se ofera posi"ilitatea de a#si mari suma asigurata aferenta riscului de deces prin aderarea la clauza temporara fle*i"ila<2. Protectia automata impotriva inflatiei @ AIP @ se aplica in general pentru fiecare produs de asigurare, e*ceptand ultimii trei ani ai perioadei asigurate pentru care nu mai acorda aceasta facilitate. AIP se acorda numai politelor cu o plata esalonata a primelor, nu si celor cu plata unica. Ialori de rascuparare. # # 8n cazul politelor cu plata esalonata a primelor se acorda valoarea de rscumparare 8n cazul politelor cu plata unica a primei, rezilierea contractului se poate produce incepand cu al doilea an de asigurare<<7 oricand in decursul perioadei asigurate.
75
76

Sursa: documentaia Nederlanden privind arest tip de contracte.

http://333.!HbanB.ro/persoane- i2ice/asigurari/asigurari-de-$iata/detalii-0-0-ron-0-0-152-produs-bancaasigurari-de-$iata-ing-asigurari 77 http://asigurari-pensii.ing.ro/Asigurari-Pensii/Asigurari/di erente_asigurari.ht!l

40

Iarsta

de minimum 12 ani

asigurare. ma*imum 2; ani (urata perioadei minimum ; ani asigurate. ma*imum ;? ani(pana la varsta de <; ani) Godul de achitare esalonat(pri!ele $or i platite pana la data de !aturitate a politei, sau a primelor. 9uma asigurata. pana la data producerii decesuluiG suma initiala asigurata este nelimitata

)sigurarea mi*ta de viata este un produs de asigurare comple* care ofera du"la protectie.
<3

)ceasta este o asigurare de viata pe o durata limitata, care prevede si constituirea unui fond de

economii disponi"il asiguratului in caz de supravietuire. Pe durata de vala"ilitate a asigurarii, asiguratul are acces la acest fond de economii prin intermediul valorii de rascumparare. )vand in vedere ca plata primei asigurate se face atat in caz de deces cat si in caz de supravietuire, prima aferenta unui astfel de produs va fi mai mare in aceasta situatie decat in cazul unei asigurari de viata pe termen limitat. Asigurari suplimentare reprezinta "eneficii suplimentare care completeaza nevoia de protectie. ,aracteristici generale. sunt asigurari de persoane altele decat cele de viata7 pot fi atasate asigurarii de "aza7 nu se ataseaza contractelor cu prima unica si contractelor cu plta primelor in dolari7 nu au rezerva matematica. )sigurari suplimentare. ,lauza temporar fle*i"ila7 )sigurari de accident. asigurare de deces din accident, invaliditate permanenta din ,lauza de crestere garantata a sumei asigurate7 ,lauza de scutire de plata a primelor.

accident, deces si invaliditate permanenta din accident7

*lauza temporara fle<ibila:)$(., Permite marirea sumei corespunzatoare "eneficiului in caz de deces al asiguratilor care au optat pentru o plata esalonata a primelor. Perioada de asigurare poate fi mai scurta sau egala cu cea corespunzatoare politei de "aza. 9uma asigurata va fi platita "eneficiarului daca asiguratul va
78

)bide! 5> Sursa: docu!enta"ia ,ederlanden pri$ind arest tip de contracte.

79

41

deceda in timpul perioadei de vala"ilitate a clauzei. )ceasta clauza poate fi atasata tuturor produselor, mai putin Zasigurarii de viata pe o durata limitataC. )ceasta clauza poate fi vala"ila doar pana la varsta de <; de ani. Asigurarea suplimentara de deces din accident:A=(1Permite marirea indemnizatiei in caz de deces din accident. 9uma asigurata aferenta acestei clauze va fi pltita daca decesul persoanei asigurate va surveni ca urmare a unui accident intamplat pe perioada de vala"ilitate a clauzei. (ecesul tre"uie sa intervina nu mai tarziu de 1 an de la data producerii accidentului. Data de prima lunara aferenta acestei clauze este de A,1; lei pentru fiecare 1AAA lei suma asigurata. )ceasta clauza este vala"ila pana la varsta de 2' de ani. Asigurare suplimentara de invaliditate din accident:#A=. (aca un accident are ca urmare o invaliditate permanenta persoanei asigurate i se va achita o suma forfetara, in functie de procentul de invaliditate, asociat pierderii suferite. 8nvaliditatea tre"uie sa intervina la nu mai mult de 1 an de la accident. Data de prima lunara aferenta acestei clauze este de A,'; lei pentru fiecare 1AAA lei suma asigurata. )ceasta clauza este vala"ila pana la 2' de ani. Asigurare suplimentara de invaliditate si deces din accident:A=. )ceasta clauza reprezinta insumarea prevederilor corespunzatoare celor doua clauze din accident )(D si P)(. 9uma asigurata va fi platita daca persoana asigurata decedeaza ca urmare a unui accident survenit pe perioada de vala"ilitate a clauzei. (ecesul tre"uie sa intervina nu mai tarziu de un an de la data producerii accidentului. (aca un accident provoaca invaliditate permanenta persoanei asigurate i se va achita o suma forfetara, in functie de procentul de invaliditate asociat pierderii suferite. (aca persoana asigurata decedeaza ca urmare a unui accident pentru care a incasat de!a suma forfetara aferenta incapacitatii permanente, ea va fi despagu"ita doar cu diferenta dintre suma asigurata si suma forfetara de!a ram"ursata. Eeneficiul total o"tinut nu poate depasi insa 'AA1

80

Sursa: documentaia Nederlanden privind arest tip de contracte.

42

din suma asigurata aferenta pentru urmarile de invaliditate permanenta ce decurg din acelasi accident. Data de prima lunara aferenta acestei clauze este de A,+; lei pentru fiecare 1AAA lei suma asigurata. Este vala"ila pana la varsta de 2' de ani. *lauza de scutire de plata primelor !>%#11. )ceasta clauza permite incetarea platii primelor daca asiguratul devine incapa"il sa cotinue plata lor ca urmare a do"andirii unei invaliditati de gradul +, urmare a unui accident survenit dupa intrarea in vigoare a contractului de asigurare, sau gradul 1 sau ' din orice cauza, inclusiv accident. )ceasta clauza este vala"ila doar pana la varsta de pensionare(;</2' ani). =u se acorda persoanelor incadrate de!a intr#un grad de invaliditate sau pensionare pe motiv medical. Data de prima aferenta acestei clauze reprezinta ;1 din prima totala de asigurare. *lauza de crestere garantata a sumei asigurate !8"%. Fa ficare treia aniversare a contractului, asiguratii cu o plata esalonata a primelor care adera la aceasta clauza pot sa#si sporeasca atat prima aferenta asigurarii de "aza, cat si pe cea corespunzatoare celorlalte clauze suplimentare cu +A1, cu conditia ca perioada ramasa pana la e*pirarea asigurarii sa fie cel putin + ani. )cest lucru se poate face fara un control medical preala"il. )ceasta clauza este vala"ila pana la varsta de 2' de ani. E*ceptie. clauza >86 atasata unui contract tip Phoeni* poate fi acceptata pana la varsta de <; de ani. Data de prima aferenta acestei clauze reprezinta 1,;1 din prima aferenta asigurarii de "aza. =u este vala"ila in cazul contractelor cu plata unica a primelor de asigurare. Asigurari de sanatate. 9unt asigurari suplimentare de persoane care acopera riscul de interventii chirurgicale sau spitalizari consecutive unei im"olnaviri sau unui accident, pe o durata aleasa de asigurare. )ceasta asigurare ofera. protectie in caz de accident sau im"olnavire7 protectie pentru persoana asigurata si familia acestuia7 suport financiar pentru cheltuieli medicale7 "ani in caz de spitalizare sau interventie chirurgicala. Bipuri de asigurari de sanatate. indemnizatia de spitalizare, indemnizatia pentru interventii
81

)bide! Pg..-

43

chirurgicale. Iarsta de intrare in asigurare. minim 12 ani @ ma*im ;< ani pentru persoana asigurata si minim + ani @ ma*im 13 ani pentru copii. Iarsta pana la care dureaza acoperirea. ma*im 2' ani pentru persoana asigurata si ma*im 'A pentru copii. (urata clauzei. minim ; ani si ma*im 1; ani. Prima de asigurare se plateste esalonat, pe toata perioada asigurata. Ea se calculeaza pentru fiecare persoana asigurata in parte in functie de tipul clauzei, varstei, se*, valoarea sumei asigurate. Data de prima aferenta asigurarilor de sanatate din accident nu depinde de varsta persoanei asigurate. Prima anualizata [ rata lunara de prima \9) / 1AAA \1' =otiunile teoretice prezentate, vor fi particularizate prin descrierea mecanismului de functionare la politele de asigurare Pheoni* si Degal e*sistente in portofoliul 8=> =ederlanden. Evenimentele asigurate de cele doua polite de asigurare sunt. # # # # # # 9upravietuire7 (eces din im"olnavire7 (eces din accident7 8nvaliditate permanenta din accident si im"olnavire7 8nterventie chirurgicala din im"olnavire si accident7 9pitalizare din accident.

6 copie dupa polita de asigurare de tip phoeni*, a unei femei in varsta de +; ani, care plateste in frecventa trimestriala prima de asigurare de ';' lei (urata contractului este de ': ani. Eeneficiile acestei polite de asigurare, sunt urmatoarele. 'a supravietuire3 # # Fa finele contractului, persoana asigurata, va incasa suma asigurata din produsul de 8n cazul in care persoana asigurata sufera o intrventie chirurgicala cauzata de "aza. +AAAA lei adaptata anual cu inflatia, la care se adauga in fiecare an participarea la profit. im"olnavire sau accident, aceasta va incasa :AA \ n, unde n] (1, ;)3' si se acorda in functie de tipul interventiei chirurgicala suferita de persoana asigurata.
82

http://333.!HbanB.ro/persoane- i2ice/asigurari/asigurari-de-$iata/detalii-0-0-ron-0-0-152-produs-bancaasigurari-de-$iata-ing-asigurari

44

(aca persoana asigurata se spitalizeaza ca urmare a unui accident, aceasta va incasa Primele sunt platite ma*im 2A zile spitalizare/an, la o spitalizare, primele trei zile

:A lei / zi de spitalizare, in urmatoarele conditii. sunt neacoperite (aca persoana asigurata va suferi o invaliditate permanenta( grad 88 sau 888 ) ca

urmare a unui accident, va incasa un procent cuprins intre 1A1#'AA1 din 1AAAA lei, in functie de gradul de invaliditate atestat medical. (aca pensionarea medicala are loc din im"olnavire compania va prelua plata primelor de asigurare, conform clauzei de scutire de plata a primelor. )ceasta clauza actioneaza si in cazul invaliditatii permanente din accident. ,lauza de crestere garantata a sumei asigurate, permite la fiecare trei ani o a!ustare a primei de asigurare, fara evaluare medicala cu un anume procent, suma asigurata crescand corespunzator. 9i clauzele suplimentare pot fi a!ustate anual cu inflatia. 'a deces3 (aca persoana asigurata decedeaza din im"olnavire, indemnizatia de deces incasata de "eneficiar va fi 233+ lei, reprezentand suma asigurata aferenta clauzei temporare fle*i"ile la care se adauga suma primelor platite din produsul de "aza. (aca persoana asigurata decedeaza ca urmare a unui accident, indemnizatia de deces va fi. 9)clauza temporara fle*i"ila ^ 9)clauza deces din accident, adica 233+ ^ 1AAAA [ 1233+ lei la care se adauga suma primelor platite din produsul de "aza3+. 6 copie dupa o polita de tip Degal, incheiata de un "ar"at de :A ani, pe o durata de 'A ani, care plateste o prima de asigurare de '+? lei. (iferenta ma!ora dintre contractul de asigurare de tip Phoeni* si cel de tip Degal, consta in indemnizatia de deces, eveniment asigurat la care "eneficiarii vor primi intreaga suma asigurata din contractul de "aza, in acest caz 1+1:2 lei, a!ustati cu inflatia, la care se adauga si participarea la profit, pana in momentul producerii evenimentului asigurat. Fa asigurarea tip Phoeni*, la deces, se acorda numai suma primelor platite din produsul de "aza. ,lauzele de sanatate precum si clauzele suplimentare de accident, au acelasi mecanism de functionare ca si la asigurarea de tip Phoeni*.
83

http://333.!HbanB.ro/persoane- i2ice/asigurari/asigurari-de-$iata/detalii-0-0-ron-0-0-152-produs-bancaasigurari-de-$iata-ing-asigurari

45

46

Studiu de caz143 AS"8&(A(EA =E =E*ES #ersoana asigurata =ume si prenume (ata nasterii, se*, v&rsta . +A.A;.1?<3, masculin, +: 6cupatia / Profesia =atele contractului de asigurare Asigurarea principala3 )sigurarea de deces 9uma asigurata .................................................................................................. ;A.AAA,AA D6= 8nceputul protectiei / 9f&rsitul protectiei ....................... A1.A;.'A1' p&na la A1.A;.'A'', 1A ani 8nceputul platii primelor / 9f&rsitul platii primelor ....A1.A;.'A1' p&na la A1.A;.'A'', 1A *lauze suplimentare3 )sigurarea de invaliditate din accident 9uma asigurata ....................................................................................................;A.AAA,AA D6= 8nceputul protectiei / 9f&rsitul protectiei ....................................A1.A;.'A1' p&na la A1.A;.'A'' Prima de asigurare trimestrial ................................................................................... +',1? D6= ?eneficiile contractului de asigurare Asigurarea principala3 )sigurarea de deces "n cazul 2n care asiguratul este 2n viata la sf0rsitul asigurarii3 =u e*ista "eneficiu. "n cazul 2n care asiguratul decedeaza pe durata asigurarii3 Eeneficiul reprezinta suma asigurata ................................................................. ;A.AAA,AA D6= *lauze suplimentare. )sigurarea de invaliditate din accident "n cazul 2n care asiguratul este 2n viata la sf0rsitul asigurarii3 =u e*ista "eneficiu. "n cazul 2n care asiguratul devine invalid ca urmare a unui accident produs pe durata asigurarii+ asiguratorul va plati3
84

ani

Prima de asigurare, trimestrial ...................................................................................+2,A; D6=

Sursa: documentaia Nederlanden privind arest tip de contracte.

47

# un procent din suma asigurata egal cu gradul de invaliditate al )siguratului, 5n cazul 5n care invaliditatea fiziologica este de cel putin ';17 # suma asigurata aferenta acestei clauze # 5n cazul invalidita.ii permanente totale. #rima de asigurare #rima totala+ trimestrial ......................................................................................... 23,': D6= Asigurarea principala..............................................................................................+2,A; D6= *lauze suplimentare................................................................................................ +',1? D6= Su!a asigurata poate i indeData anual, in unctie de rata in latiei6%. Asigurarea de supravietuire individuala 6 pentru cupluri Permite economisirea unei sume de "ani la care se adauga acumularea de capital rezultata din investirea rezervelor. 9uma este incasata la finalul perioadei de asigurare, daca persoana asigurata este in viata. )ceasta asigurare se adreseaza persoanelor care doresc economisirea unei sume de "ani, la o data sta"ilita. ,om"inand cele doua tipuri de asigurari. deces si supravietuire, se o"tine o asigurare mi*ta de viata, care ofera acoperire atat pentru riscul de deces, cat si economisirea unei sume de "ani si capitalizarea acesteia.

Studiu de caz153 AS"8&(A(EA =E S&#(A9"E$&"(E #ersoana asigurata =ume si prenume (ata nasterii, se*, v&rsta. ';.A1.1?<:, masculin, +3 6cupatia / Profesia =atele contractului de asigurare
85

http://333.!HbanB.ro/persoane- i2ice/asigurari/asigurari-de-$iata/detalii-0-0-ron-0-0-152-produs-bancaasigurari-de-$iata-ing-asigurari 86 )bide! Pg..=

48

Asigurarea principala3 )sigurarea de supravietuire 9uma asigurata ................................................................................................... ':.322,2A D6= 8nceputul protectiei / 9f&rsitul protectiei ................................... A1.A+.'A1' p&na la A1.A+.'A'' 8nceputul platii primelor / sf&rsitul platii primelor .....................A1.A+.'A1' p&na la A1.A+.'A'' Prima de asigurare, trimestrial ................................................................................ ;??,?3 D6= *lauze suplimentare3 )sigurarea de deces din accident 9uma asigurata ....................................................................................................'A.AAA,AA D6= 8nceputul protectiei / 9f&rsitul protectiei ....................................A1.A+.'A1' p&na la A1.A+.'A'' Prima de asigurare trimestrial .....................................................................................<,<+ D6= ?eneficiile contractului de asigurare Asigurarea principala3 )sigurarea de supravietuire "n cazul 2n care asiguratul este 2n viata la sf0rsitul asigurarii Eeneficiul reprezinta suma asigurata ................................................................. ':.322,2A D6= *lauze suplimentare3 )sigurarea de deces din accident "n cazul 2n care asiguratul este 2n viata la sf0rsitul asigurarii3 =u e*ista "eneficiu. "n cazul 2n care asiguratul decedeaza pe durata asigurarii3 9uma asigurata daca decesul este produs ca urmare a unui accident. 9uma asigurata poate fi inde*ata anual, in functie de rata inflatiei. 8n schim"ul platii unei prime aditionale, asiguratul poate atasa politei principale oricare din urmatoarele asigurari suplimentare. Asigurarea suplimentara de e<onerare de plata a primelor in caz de invaliditate E*onerarea contractantului de la plata primelor viitoare aferente atat asigurarii principale cat si a tuturor clauzelor suplimentare cu un procent egal cu gradul de invaliditate in cazul in care invaliditatea fiziologica este de cel putin ';1 sau in totalitate, in cazul in care invaliditatea este totala. Asigurarea suplimentara pentru deces din accident Plata catre "eneficiarii politei a sumei asigurate pentru aceasta clauza daca asiguratul sufera un accident mortal pe durata de vala"ilitate a politei Asigurarea suplimentara de invaliditate din accident
49

8n functie de gradul de invaliditate din accident, do"andit pe perioada vala"ilitatii clauzei, plata unui procent din suma asigurata sau suma integr Asigurarea suplimentara pentru riscul de interventie c;irurgicala Plata unui procent din suma asigurata, in functie de tipul interventiei chirurgicale. Asigurarea suplimentara pentru riscul de interventie c;irurgicala din accident Plata unui procent din suma asigurata, in functie de tipul interventiei chirurgicale cauzata de producerea unui accident. Asigurarea suplimentara de imbolnavire grava Plata unei sume de despagu"ire facuta pe "aza unui diagnostic al unei "oli grave (cancer, infarct miocardic, atac vascular cere"ral etc), fara nicio legatura cu cheltuielile medicale, cheltuielile de spitalizare ori tratamentele medicale, diagnosticarea "olii 5n sine reprezent&nd evenimentul asigurat. Asigurarea suplimentara pentru spitalizare din accident Plata unei indemnizatii zilnice pentru fiecare zi de spitalizare datorate unui accident sau unei "oli. *onditii generale de asigurare . 1. 9biectul asigurarii 8n schim"ul platii primelor, )siguratorul garanteaza Eeneficiarului onorarea Prestatiilor asigurarii prevazute. fie in caz de deces al )siguratului, fie in caz de supravietuire a )siguratului,

numai in impre!urarile si dupa modalitatile enuntate in conditiile particulare. 2. <a2ele incheierii Contractului de asigurare6= ,ontractul se incheie pe "aza informatiilor furnizate cu sinceritate si fara reticenta de catre ,ontractantul asigurarii si )sigurat in cererea de asigurare si chestionarul medical suplimentar, astfel ca )siguratorul sa fie complet lamurit asupra riscurilor pe care urmeaza sa si le asume. )siguratorul poate solicita e*aminarea medicala a )siguratului de catre un medic agreat. Pana la definitivarea procedurilor de under0riting )siguratorul va acoperi numai riscul 33 de deces din accident in cuantumul sumei asigurate pentru asigurarea principala de deces. Prin
87

http://333.!HbanB.ro/persoane- i2ice/asigurari/asigurari-de-$iata/detalii-0-0-ron-0-0-152-produs-bancaasigurari-de-$iata-ing-asigurari 88 C. /. &r8gan, tiina asigur8rilor, 1ditura Eni$ersitar8, 200=

50

Y accident Y se intelege un eveniment "rusc, e*tern organismului, neprevazut si neintentionat care a provocat instantaneu )siguratului o leziune identifica"ila de catre un medic la locul si momentul producerii. =otiunea de accident va fi interpretata in momentul producerii acestuia conform !urisprudentei relativ la legislatia in vigoare asupra accidentelor de munca. (upa efectuarea procedurilor de under0riting )siguratorul va e*tinde riscul la deces din orice cauza prin emiterea unui supliment de precizare pe care il va trimite ,ontractantului. 8n cazul in care e*ista solicitarea de incheiere a unei asigurari pentru un risc care depaseste nivelul de risc standard, )siguratorul isi rezerva dreptul de. a accepta incheierea asigurarii solicitate de ,ontractant in schim"ul unei prime ma!orate7 a oferi ,ontractantului posi"ilitatea incheierii asigurarii in alte conditii decat cele solicitate a refuza cererea de asigurare. (aca varsta si se*ul )siguratului au fost declarate incorect, )siguratorul va modifica Prestatiile asigurarii corespunzator datelor reale. )siguratul este o"ligat ca in declaratiile solicitate de )sigurator sa informeze despre toate conditiile pe care le cunoaste sau ar tre"ui sa le cunoasca si care sunt importante din punctul de vedere al riscului su"scris7 daca se constata ca aceste declaratii sunt nee*acte sau incomplete, )siguratorul isi rezerva dreptul de a rezilia ,ontractul de asigurare sau de a modifica corespunzator Prestatiile asigurarii. 4././. *azurile n care prestaiile asigurrii sunt limitate =u este acoperit prin ,ontractul de asigurare decesul datorat sinuciderii )siguratului, daca acest eveniment are loc in termen de ' ani de la data incheierii ,ontractului de asigurare. 8n conformitate cu art. +; din Fegea nr. 1+2/1??; cu modificarile si completarile ulterioare daca un "eneficiar a produs intentionat decesul asiguratului, prestatiile asigurarii se platesc celorlalti "eneficiari desemnati sau, 5n lipsa acestora, mostenitorilor legali ai asiguratului. =u este acoperit prin ,ontractul de asigurare decesul )siguratului datorat unui fapt comis cu intentie de ,ontractant / Eeneficiar sau la instigarea acestora daca )siguratul nu mai are alti "eneficiari / mostenitori in afara persoanelor care i#au cauzat cu intentie decesul. =u este acoperit prin ,ontractul de asigurare decesul )siguratului datorat unei condamnari !udiciare, unei crime sau delict cu caracter intentional comis de )sigurat ca autor sau complice.
51

prin cererea de asigurare7

=u este acoperit prin ,ontractul de asigurare decesul )siguratului survenit in urma revoltelor, tul"urarilor civile, tuturor actelor de violenta colectiva, de inspiratie politica, ideologica sau sociala, insotite sau nu de re"eliune impotriva autoritatii de stat sau oricarei puteri legal instituite, mai putin cazurile in care )siguratul a facut parte din fortele de mentinere a ordinii sau a actionat in sensul prote!arii directe a propriei persoane si a "unurilor sale. =u este acoperit prin ,ontractul de asigurare decesul )siguratului cauzat de evenimente de raz"oi sau alte evenimente cu caracter militar (inclusiv raz"oi civil) daca )siguratul a participat activ la ostilitati. 8n cazul unui se!ur in strainatate, decesul )siguratului datorat unui eveniment de raz"oi este acoperit prin ,ontractul de asigurare daca. conflictul, imprevizi"il, iz"ucneste pe durata se!urului )siguratului7 )siguratul calatoreste intr#o tara in care se desfasoara un conflict armat si e*ista stipulata in

mod e*plicit protectia de deces fie in ,onditiile particulare, fie intr#o clauza suplimentara contra platii unei e*tra#prime. 8n plus, in aceste doua circumstante, Eeneficiarul va tre"ui sa faca dovada ca )siguratul nu a participat activ la ostilitati. (aca nu s#a convenit altfel in ,onditiile particulare sau in ,lauzele suplimentare, nu este acoperit prin ,ontractul de asigurare decesul )siguratului datorat. participarii la o competitie sau la un antrenament pentru o competitie folosind un mi!loc de unui accident rezultat ca urmare a folosirii unui aparat de z"or. cu ocazia competitiilor, demonstratiilor, testelor de viteza, raidurilor, z"orurilor de cand aparatul este un prototip sau este un aparat militar altfel decat de transport, efectuarii unui salt cu parasuta, mai putin cazurile de forta ma!ora, utilizarii unui aparat de tip deltaplan, Qeppelin sau oricarui aparat de z"or fara motor7 saltului in gol cu coarda elastica. =u este acoperit prin ,ontractul de asigurare decesul )siguratului cauzat de contaminarea radioactiva. locomotie pe sol sau pe apa,

antrenament, record sau tentative de record, z"orurilor de incercare7

52

=u este acoperit prin ,ontractul de asigurare decesul )siguratului cauzat de evenimente petrecute din vina sau negli!enta grava a )siguratului, favorizate de consumul de alcool (mai mult de A.; _), etilism, to*icomanie sau folosirea in scopuri neterapeutice a stupefiantelor 7 Pentru cazurile in care acoperirea pentru riscul de deces este e*clusa, )siguratorul va plati 9uma de rascumparare calculata pentru ultima zi in care )siguratul a fost in viata, respectand eventualele precizari din ,onditiile particulare. 8n cazul in care )siguratul se sinucide in termen de ' ani de la o eventuala revalorizare a ,ontractului, )siguratorul va proceda astfel. va onora prestatiile cuvenite anterior respectivei revalorizari si va returna acea parte a primelor perceputa cu ocazia revalorizarii, diminuata cu un procent repezentand costurile de administrare si colectare ale )siguratorului3?. 4. *ontractul de asigurare intra in vigoare la ora --.-- a datei de -1 a lunii curente in care *ontractantul a semnat *ererea de asigurare si a platit cea dintai #rima de asigurare@ -0 (ata de sfarsit a asigurarii este data indicata pe polita de asigurare, la ora AA.AA, daca ,ontractantul a platit toate primele de asigurare conform scadentarului mentionat pe polita de asigurare. 7. Aodificarea contractului )siguratorul nu poate modifica in mod unilateral ,onditiile generale, ,onditiile particulare sau ,lauzele suplimentare ale ,ontractului de asigurare. ,ontractantul poate solicita oricand )siguratorului printr#un act scris modificarea sau adaptarea ,ontractului de asigurare. 8n acest caz modificarile Prestatiilor asigurarii se vor sta"ili in functie de criteriile de acceptare a riscului si de tarifele in vigoare la data solicitarii. 5. "ncetarea platii primelor ,ontractantul "eneficiaza de un termen de gratie de +A de zile pentru plata Primei de asigurare scadente. (epasirea termenului de gratie este interpretata de )sigurator ca o suspendare a contractului de asigurare.

89 90

). Aacarel, ). <ercea, Asigurari si reasigurari, 1d. 1Dpert, <ucuresti 1>>6 )bide! pg..6

53

(epasirea termenului de gratie are drept consecinta 9uspendarea ,ontractului pentru o perioada de ?A zile calendaristice. 8n perioada de suspendare a contractului, ,ontractantul poate repune polita de asigurare in vigoare prin plata primelor de asigurare restante fara ca )siguratorul sa ii perceapa vreo penalizare. 8n perioada de suspendare, )siguratorul nu este o"ligat sa onoreze prestatiile asigurarii7 daca )siguratul decedeaza in perioada de suspendare a contractului asiguratorul va plati "eneficiarilor suma de rascumparare calculata la data decesului. (epasirea termenului de suspendare a contractului fara ca primele restante sa fie platite de ,ontractant este interpretata de )sigurator ca o incetare a platii primelor. 8ncetarea platii primelor are drept consecinta Deducerea ,ontractului7 in cazul in care a trecut mai putin de un an de la intrarea sa in vigoare consecinta incetarii primelor este rezilierea ,ontractului. (aca la data scadentei celei dintai prime neplatite 9uma de rascumparare are o valoare considerata negli!a"ila, )siguratorul va proceda la rezilierea ,ontractului si nu la reducerea acestuia, mai putin cazurile in care ,ontractantul se va opune in mod e*pres acestei proceduri. .. (educerea si rascumpararea *ontractulu de asigurare la solicitarea contractantului,1 (aca nu se specifica altfel in conditiile particulare, ,ontractantul are dreptul de a solicita reducerea sau rascumpararea ,ontractului de asigurare doar daca au trecut doi ani de la intrarea sa in vigoare si primele aferente acestei perioade au fost platite integral. ,alculul 9umei asigurate reduse se face tinand seama de perioada acoperita de ultima prima platita, ,ontractul redus urmand sa intre in vigoare la incheierea acestei perioade. (aca prima scadenta este neplatita iar ,ontractantul isi anunta intentia de a nu mai plati primele de asigurare, data intrarii in vigoare a ,ontractului redus va fi decisa de ,ontractant. ,ontractantul poate solicita Dascumpararea ,ontractului de asigurare adresand o cerere scrisa )siguratorului. (aca prima scadenta este neplatita, )siguratorul va reduce ,ontractul de asigurare, iar 9uma de rascumparare se va calcula pentru ,ontractul redus corespunzator zilei in care a fost depusa cererea de rascumparare. 9uma de rascumparare va fi sporita, daca este cazul cu contravaloarea primelor de asigurare platite in avans si diminuata cu un procent repezentand costurile de administrare si colectare ale )siguratorului. Pentru a intra in posesia 9umei de
91

)bide! pg..6

54

rascumparare, ,ontractantul va tre"ui sa depuna la sediul )siguratorului Polita de asigurare si toate ane*ele sale. ,ontractul de asigurare este considerat iesit din vigoare la data efectuarii platii 9umei de rascumparare. 1. (epunerea in vigoare a *ontractului rezilizt+ rascumparat sau redus,2 ,ontractantul poate repune in vigoare ,ontractul care a fost reziliat sau rascumparat intr# un termen de + luni. 8n aceste cazuri Prestatiile asigurarii vor fi considerate cele din momentul datei rezilierii, respectiv rascumpararii ,ontractului. Depunerea in vigoare a ,ontractului implica plata primelor restante ma!orate cu do"anda aferenta si returnarea )siguratorului a sumei reprezentand suma de rascumparare platita . ,ontractul repus in vigoare se va supune conditiilor )siguratorului in materie de acceptare a riscului in acel moment si va fi vala"il din momentul in care ,ontractantul a primit o notificare in acest sens din partea )siguratorului. ,. (ezilierea contractului ,ontractantul are dreptul de a denunta oricand ,ontractul de asigurare printr#o cerere scrisa adresata )siguratorului. 8n acest caz ,ontractantul este indreptatit sa primeasca 9uma de rascumparare calculata pentru ziua in care )siguratorul a luat la cunostinta de denuntarea ,ontractului. 6data cu 9uma de rascumparare se vor restitui si primele platite in avans (daca este cazul). 1-. Avansul asupra politei ,ontractantul asigurarii poate solicita )siguratorului un avans asupra politei (numit si rascumparare temporara) in limita 9umei de rascumparare a ,ontractului de asigurare in acel moment. )vansul asupra politei se acorda in conditii de do"anda sta"ilite de )sigurator. . #articiparea la beneficii

92

)bide! pg.6

55

(aca nu se specifica altfel in ,onditiile Particulare de asigurare, fiecare contract de asigurare poate participa la "eneficiile realizate de )sigurator prin investirea rezervelor, procentul de participare fiind de cel putin 3;1. Participarea la "eneficii se poate materializa prin acordarea unui E*cedent care sporeste nivelul Prestatiilor asigurarii. )cordarea acestui "eneficiu nu este garantata si va fi decisa de asigurator in functie de randamentul investitional al companiei si mediul concurential. 12. #rotectia la inflatie Fa fiecare aniversare a politei, )siguratorul va oferi ,ontractantului prin notificare scrisa posi"ilitatea revalorizarii ,ontractului impotriva inflatiei. prin inde*area 9umei asigurate cu un procent in functie de care se va comunica noua valoare a Primei. )siguratorul isi rezerva dreptul de a refuza inde*area solicitata de ,ontractant in cazurile. procentul de crestere a sumei depaseste rata medie a inflatiei pe ultimele 1' luni7 ,ontractantul nu a uzat de acest drept timp de ' ani consecutiv.

8n aceste cazuri inde*area poate fi acceptata doar dupa o e*aminare medicala. 1/. =repturile asupra #restatiilor asigurarii 9impla sa desemnare in Polita de asigurare de catre ,ontractant ofera Eeneficiarului dreptul sa intre in posesia Prestatiilor asigurarii. (esemnarea "eneficiarului se poate face fie la 5ncheierea contractului de asigurare, fie 5n cursul e*ecutarii acestuia, prin declaratia scrisa comunicata )siguratorului de catre )sigurat sau de ,ontractantul asigurarii, cu acordul )siguratului, ori prin testament. 14. =reptul de a accepta contravaloarea #restatiilor asigurarii,/ Eeneficiarul desemnat in Polita de ,ontractant poate accepta sa intre in posesia Prestatiilor asigurarii oricand, incepand cu data cand acestea au devenit e*igi"ile. 17. *are sunt diferitele formule de asigurare

93

)bide! pg.6

56

,ontractul de asigurare va contine o asigurare principala care se supune prezentelor ,onditii >enerale precum si unor ,onditii Particulare, la care se poate adauga una sau mai multe clauze suplimentare supuse propriilor ,onditii specifice de asigurare. 15. Aodalitatea prin care se platesc primele + durata si termenele de plata a primelor de asiguare,4 Primele de asigurare sunt platite de ,ontractant la scadentele specificate in Polita de asigurare. Primele de asigurare se pot plati in mod unic sau esalonat (pe o perioada limitata sau viager). Prima de asigurare se calculeaza pe "aza tarifului )siguratorului in functie de varsta )siguratului, de eventuale e*tra#prime percepute pentru depasirea nivelului de risc standard si eventualele reduceri acordate de )sigurator. Primele esalonate se pot plati cu frecventa anuala sau su"anuala7 primele su"anuale se calculeza prin. fractionarea primei anuale cu 1' si ma!orarea cu ;1 in cazul primei lunare7 fractionarea primei anuale cu : si ma!orarea cu +1 in cazul primei trimestriale7 fractionarea primei anuale cu ' si ma!orarea cu '1 in cazul primei semestriale. Pentru primele de asigurare neincasate de )sigurator este raspunzator ,ontractantul asigurarii. 1.. #rocedura care trebuie indeplinita pentru a beneficia de #restatiile asigurarii Pentru a "eneficia de Prestatiile asigurarii, Eeneficiarul asigurarii va tre"ui sa procedeze astfel. 8n cazul decesului )siguratului (resp. in cazul primului deces in cadrul cuplului )sigurat) pe durata de vala"ilitate a ,ontractului de asigurare, )siguratorul tre"uie sa fie instiintat prin notificare scrisa de catre Eeneficiar sau reprezentantul sau legal in termen de 1; zile de la producerea Evenimentului asigurat. 6data cu aceasta instiintare vor fi furnizate )siguratorului. dovada achitarii ultimei Prime de asigurare7 certificatul de deces (original si copie)7 un act oficial constatator al cauzei si datei decesului7 8n cazul in care )siguratul/)siguratii este/sunt in viata la e*pirarea ,ontractului de )sigurare, Eeneficiarul asigurarii tre"uie sa furnizeze )siguratorului.
94

Fa fiecare aniversare a politei ,ontractantul poate modifica frecventa de plata a primelor.

333.csa-isc.ro 0 site-ul Co!isiei de Supra$eghere a Asigurarilor din :o!ania

57

actul sau de identitate7 dovada achitarii ultimei Prime de asigurare7 Polita de asigurare. Pentru clarificarea impre!urarilor decesului )siguratului, )siguratorul poate sa solicite

documente suplimentare. ,heltuielile ocazionate de o documentare suplimentara sunt suportate de Eeneficiar daca s#au constatat declaratii nesincere sau ine*acte in actele solicitate de )sigurator7 in caz contrar aceste cheltuieli vor fi suportate de )sigurator. 8n conformitate cu rezultatul cercetarilor intreprinse de catre )sigurator, contravaloarea prestatiilor asigurarii este plati"ila intr#un termen de 1A zile calendaristice de la data prezentarii de catre Eeneficiar a ultimului document solicitat de catre )sigurator. 11. *;eltuieli + impozite si ta<e )siguratorul isi rezerva dreptul de a percepe contravaloarea cheltuielilor particulare ocazionate de modificarea ,ontractului de asigurare in sensul art. ;, ,ap. +. ,heltuielile pentru e*aminarile medicale solicitate la incheierea asigurarii vor fi suportate de )sigurator. Ba*ele sau impozitele care privesc primele de asigurare, daca sunt aplica"ile, vor fi suportate de ,ontractant. Ba*ele sau impozitele care privesc Prestatiile asigurarii, daca sunt aplica"ile, vor fi suportate de Eeneficiar sau de ,ontractant. 1,. Solutionarea litigiilor,7 Boate litigiile care ar putea fi prile!uite de e*istenta sau derularea ,ontractului de asigurare si care nu au putut fi rezolvate pe cale amia"ila in conformitate cu prevederile legii +'/'AAA ?2 cu modificarile si completarile ulterioare vor fi atri"uite spre competenta solutionare a instantelor de !udecata din Domania?<. 2-. *orespondenta referitoare la contractul de asigurare,1 )dresa pentru corespondenta oficiala a )siguratorului este cea a sediului sau social. (aca ,ontractantul nu a transmis o notificare scrisa )siguratorului privind modificarea domiciliului,

95

A se $edea Codul de procedura Ci$ila 0 Actuali2a in 1 Septe!brie 2011 1ditia a 15-a 1ditua Iu!angiu

96 97

Art. 1 4egea -2/2000 9biectul legii, 7n"elesul unor ter!eni 'i categorii de asigurare din /.9 333.csa-isc.ro 0 site-ul Co!isiei de Supra$eghere a Asigurarilor din :o!ania 98 )bide! pg..6

58

atunci adresa sa pentru corespondenta oficiala este cea mentionata in cererea de asigurare. Efectuarea notificarilor reciproce intre )sigurator si ,ontractant se pro"eaza cu recipisa postala. 21. #ierderea sau distrugerea politei 8n cazul pierderii sau deteriorarii Politei de asigurare, )siguratorul poate eli"era la cererea ,ontractantului un document care sa o inlocuiasca. Pentru a intra in posesia documentului inlocuitor, ,ontractantul va tre"ui sa declare nula polita printr#o declaratie notariala si prin pu"licarea pierderii intr#un ziar de circulatie. Ba*a perceputa de )sigurator pentru ela"orarea unui duplicat al politei de asigurare este in valoare de 1A lei. 22. *onfidentialitatea informatiilor 8n conformitate cu prevederile legii 2<</'AA1, )siguratorul isi asuma o"ligatia de a pastra confidentialitatea cu privire la datele personale si informatiile cu caracter medical furnizate de catre ,ontractant / )sigurat in legatura cu contractul de asigurare si de a furniza ,ontractantului / )siguratului informatiile prevazute de lege??.1AA ,ontractantul / )siguratul este de acord cu transmiterea datelor personale si informatiile cu caracter medical catre companiile reasiguratoare in vederea efectuarii procesului de under0riting. ,ontractantul/ )siguratul isi da in mod e*pres consimtamantul ca )siguratorul sa solicite si sa o"tina date cu caracter medical de la medicul curant, institutii si oficialitati care l#au investigat sau care il vor investiga la cererea )siguratorului. ,ontractantul/ )siguratul este de acord sa eli"ereze medicul curant, institutiile si oficialitatile care l#au investigat sau care il vor investiga la cererea )siguratorului de raspunderea pentru pastratea secretului profesional. )ceste date vor fi utilizate de catre )sigurator numai in procesul de evaluare a riscului si in procesul de intocmire a dosarelor de dauna. 4./.4 .#lanuri de economisire pentru copii )sigurarea poate fi incheiata pentru o perioada de minim ; ani @ ma*im 'A ani. Este un produs fle*i"il de economisire si protectie care permite copilului sa "eneficieze, de la

99

100

333.csa-isc.ro 0 site-ul Co!isiei de Supra$eghere a Asigurarilor din :o!ania 4egea -2/2000 pri$ind socetatile de asigurare si supra$egherea asigurarilor ?/.9 nr. 1.6 din 10.0..2000G

59

varsta aleasa de parinte, de o suma de "ani garantata la care se adauga capitalizarea realizata pe perioada contractului. )ceasta asigurare poate fi incheiata inca din primii ani de viata ai copilului. Persoana asigurata poate fi parintele, tutorele sau orice adult/adulti de care copilul depinde. (aca in intervalul de plata a primelor survine decesul unuia dintre asigurati, contractul de asigurare continua, 8=> =ederlanden preluand plata primelor. 8n acest fel, copilul va "eneficia de suma sta"ilita de parinte la data inscrisa in contractul de asigurare. 8n planurile de economisire pentru copii se va tine cont de . # valoarea sumei care se doreste sa o acumulati in "eneficiul copilului7 # prote!eaza investitia in cazul producerii unor evenimente neprevazute (accident, "oala, deces)7 # se pate sta"ili frecventa de plata a primelor7 # valoarea sumei asigurate poate fi inde*ata anual, in functie de rata inflatiei # capitalul acumulat poate fi platit in functie de nevoile copilului "eneficiar # copilul poate primi intreaga suma acumulata, daca doreste realizarea unei investitii, achizitionarea unui imo"il, inceperea unei afaceri etc7 # se poate alege valoarea sumei care se doreste sa o acumulati in "eneficiul copilului7 # prote!eaza investitia in cazul producerii unor evenimente neprevazute (accident, "oala, deces)7 # se pate sta"ili frecventa de plata a primelor7 # valoarea sumei asigurate poate fi inde*ata anual, in functie de rata inflatiei # capitalul acumulat poate fi platit in functie de nevoile copilului "eneficiar # copilul poate primi intreaga suma acumulata, daca doreste realizarea unei investitii, achizitionarea unui imo"il, inceperea unei afaceri etc7 # copilul poate primi suma su" forma unor plati anuale, daca doreste finantarea studiilor. 8n schim"ul platii unei prime aditionale, se poate atasa politei principale oricare din asigurarile suplimentare de mai sus. AvantaBele #lanurilor de economisire pentru copii3

60

%nul dintre cele mai importante evenimente in viata unei familii este aparitia unui copil care aduce familiei atata "ucurie cat si necesitatea de a realiza planuri financiare foarte riguroase. Planurile financiare ale unei familii vor fluctua , influentate fiind de nevoile specifice fiecarei varste a copilului . (e aceea , in realizarea unui plan financiar este necesar sa se tina cont de urmatoarele chestiuni1A1.

de costurile privind alimentatia si ingri!irea copiilor7 de aparitia de noi cheltuielile legate de ingri!irea copiilor de varsta prescolara.

cresa, gradinita, "a"K#sitter # cheltuieli care sunt, in general, mai ridicate7

de cheltuielile incidentale care, cu cat copilul inainteaza in varsta cresc pentru ca

si nevoile asociate unei "une dezvoltari sociale a copilului sunt mai mari7

decizia copilului de a urma cursurilor unei facultati.

=evoile financiare ale copiilor crescand astfel odata cu varsta acestuia, astfel in momentul aparitiei unui copil , familia tre"uie sa aloce prioritar resurse financiare pentru dezvoltarea si educarea acestuia. Eforturile financiare menite sa asigure acoperirea nevoilor viitoare ale copilului , nevoi ce tre"uie mentionare in planul financiar , astfel incat pentru fiecare etapa din viata copilului sa e*iste resurse financiare necesare. 8n planificarea financiare tre"uie sa se sta"ileasca e*act cine contri"uie la fondul alocat si sa se asigure ca valoarea acestuia este calculate in conformitate cu reglementarile in vigoare , asta in cazul in care unul dintre parinti ofera pensie alimentara copilului in cauza. /.).+ #lanuri de economisire n vederea pensionarii

Pensionarea reprezinta momentul in care veniturile individuale sau ale familiei se diminueaza simtitor si, in acelasi timp, apar nevoi specifice varstei care determina cheltuieli considera"ile de care tre"uie sa se tine seama.

101

333.ingasiguraride$iata.ro

61

Pentru a a se mentine stilul de viata o"isnuit este nevoie de investitii "ine alese si de un plan de pensii care sa functioneze. 6 premisa importanta o reprezinta echili"rul intre o"iectivele de la varsta pensionarii si necesitatiile din plina schim"are. Perioada prin care trece societatea romaneasca este supusa unor schim"ari permanente, inclusiv la nivelul reglementarilor privind sistemul de pensii de stat si privat. Pana la aparitia fondurilor private de pensii, se poate achizitiona produse specifice oferite de societatile de asigurari care isi propun furnizarea de alternative pentru pensiile private. Prin incheierea unei asigurari de viata cu pensie suplimentara se poate "eneficia de flu*ul financiar care va a!uta ca dvs. si familia dvs. sa va mentineti standardele sta"ilite. Planurile de economisire in vederea pensionarii de la 8=>1A' sunt o solutie la care se poate apela pentru suplimentarea veniturilor la iesirea din activitate. Planurilor de economisire in vederea pensionarii de la 8=> li se pot adauga urmatoarele clauze suplimentare: (enta de urmas )ceasta forma de asigurare ofera persoanei desemnate de asigurat un suport financiar pe o perioada de ; sau de 1A ani. (enta de invaliditate *lauzele suplimentare.

Pot fi revalorizate odata cu asigurarea de "aza7 Pot fi reactivate dupa ce au fost intrerupte7 9e pot incheia fie odata cu asigurarea de "aza, fie la orice aniversare a politei din perioada

de plata a asigurarii de "aza. AvantaBele #lanurilor de economisire in vederea pensionarii # puteti alege varsta de la care sa incasati renta7
102

333.ingasiguraride $iata.ro

62

# puteti opta pentru tipul de renta dorit. viagera sau pe o perioada limitata7 # puteti sta"ili valoarea rentei dorite sau suma pe care doriti sa o economisiti7 # suma asigurata este garantata, la ea adaugandu#se acumularea de capital7 # valoarea rentei sta"ilite se poate pastra prin inde*area anuala cu rata inflatiei. /./.7 . #roduse bancassurance E*perienta pe piata financiar#"ancara si gri!a pentru clientii sai au determinat 8=> =ederlanden sa ofere gratuit o asigurare de viata la aceasta , odata cu contractarea creditelor de nevoi personale sau a creditelor pentru achizitionarea unei locuinte. AvantaBele asigurarii de viata oferite de "N83 # prote!eaza investitia facuta garantand "ancii ram"ursarea creditului in situatia producerii unui eveniment nefericit, investitia realizata de asigurat ramanand in posesia familiei, iar plata creditului contractat este preluata de 8=> )sigurari de Iiata1A+ )sigurarii de viata i se pot adauga o serie de clauze suplimentare pentru a putea fi prote!at in orice circumstante.

Stu'iu '% $a0. .A1i2u#a#% '% Viata p%&t#u G#up C#%'itat

Suma asigurata a contractului reprezinta totalul soldului lunar al creditelor acordate de "anca. (iscul asigurat @ decesul din orice cauza. )sigurarea de viata se incheie pentru persoanele fizice care au varsta cuprinsa intre 13 2; ani. #rima de asigurare se calculeaza prin aplicarea cotei lunare de prima (e*primata in 1 si sta"ilita de asigurator ) la soldul lunar al creditului.

103

)bide! pg.56

63

#erioada asigurata incepe odata cu emiterea certificatului de asigurare si la integrale creditului1A:. Iarsta . +1 ani inceteaza data a 'una 1 ' + : ; 2 < 3 ? 1A 11 1'

Sold credit ? ronG 1;.AAA 1+.<;A 1'.;AA 11.';A 1A.AAA 3.<;A <.;AA 2.';A ;.AAA +.<;A '.;AA 1.';A

#rima de asigurare ?ronG :1;,;; +3A,33 +:2,'; +11,2+ '<<,AA ':',+3 'A<,<; 1<+,1+ 1+3,; 1A+,33 2?,'; +:,2+

ram"ursarii

Persoana asigurata . (an 8onescu Ialoare credit/Perioada de creditare . 1;.AAA ron / 1 an Data credit. 1';A ron/luna recventa de plata a primelor . lunar ,ota lunara de prima. A,A'<<1 Prin semnarea certificatului de asigurare clientul desemneaza "anca Eeneficiar al asigurarii, indreptatind#o sa incaseze despagu"irea in cazul producerii evenimentului asigurat in perioada de vala"ilitate a contractului de asigurare. )siguratorul este e*onorat de plata indemnizatiei de asigurare daca evenimentul asigurat a fost cauzat , direct sau indirect , total sau partial, de . # participarea activa a mem"rului asigurat la . acte de raz"oi,ostilitati militare,invazie, insurectie, acte de sa"ota!, terorism, revolte 7 # participarea mem"rului asigurat la orice actiune ilegala7 # fuziunea sau fisiunea nucleara, radioctivitate, radiatii electromagnetice7 # sinuciderea in primii doi ani de la data intrarii in asigurare, tentativa de sinucidere, auto# vatamare intentionata7 # consumul de droguri, a"uzul de alcool, administrarea de medicamente( altele decat cele prescrise de medic)7
104

)bide! pg.=

64

# orice "oala/afectiune medicala diagnosticate in perioada anterioara intrarii in asigurare, precum . "oala )lzheimer, "oala ParPinson, scleroza multipla, orice forma de cancer/ tumori maligne , cardiopatie ischemica si "olile coronariene ,accidente vasculare cere"rale, dia"et zaharat insulino# dependent, insuficienta renala, afectiuni cronice ale ficatului/pancreasului# plamanului, transplantul de organe, "oli profesionale7 # participarea la competitii de orice tip7 # practicarea unor sporturi /activitati recreative periculoase7 # virusul J8I sau variatii ale acestuia . Gem"ru asigurat /reprezentantul familiei acestuia este o"ligat. # sa anunte in scris si in ma*imum 1; zile de la data survenirii evenimentului asigurat, unitatea institutiei financiare de la care a contractat creditul7 # sa puna la dispozitia asiguratorului urmatoarele documente. certificatul de nastere, certificatul de deces si cel medical constatator al decesului emis de un medic/autoritate competenta 7 alte documente solicitate de asigurator, necesare determinarii circumstantelor producerii evenimentului asigurat. )siguratorul are dreptul de a investiga orice pretentie cu privire la plata indemnizatiilor si se o"liga sa efectueze plata, in cel mult +A de zile de la data depunerii ultimului document solicitat, in aceeasi moneda in care sunt e*primate suma asigurata si prima de asigurare aferente certificatului de asigurare1A;. 8ndemnizatia de asigurare reprezinta soldul neachitat inregistrat la data scadenta imediat urmatoare producerii evenimentului asigurat, plus do"anda acumulata pana la data platii indemnizatiei si sta"ilita in conformitate cu prevederile contractului de credit. "".Asigurare limitata de deces1-5 Asigurare de baza. )sigurarea pe termen limitat de deces Asigurare suplimentare. )sigurarea suplimentara de invaliditate permanenta din accident Suma asigurata. minim valoarea creditului si a do"anzii aferente primelor doua luni de creditare. Persoana asigurata . )lin 6prescu Iarsta . +1 ani
105 106

)bide! pg 2% )bide! pg.50

65

Ialoare credit / perioada de creditare . ;A.AAA ron / 1Aani (o"anda credit. 1'1 9uma asigurata /deces [9uma asigurata/invaliditate permanenta [ ;1.AAA ron recventa de plata . trimestrial Prima de asigurare . 12:,:' ron Aentiuni speciale . # inainte de completarea politei de asigurare , tre"uie analizata cererea# chestionar in vederea sta"ilirii e*acte a conditiilor de acceptare in asigurare(daca ne confrutam cu un factor de risc ridicat fata de cel standard , asiguratorul il ia in calcul la sta"ilirea tarifelor de prima ). # in functie de suma imprumutata si de varsta , clientul va fi supus unei e*aminari medicale, efectuate de catre un medic agreat de asigurator. Pot fi cuprinse in asigurare, in calitate de asigurati, persoane a caror varsta este cuprinsa intre 12#2? ani, cu conditia ca la e*pirarea asigurarii sa nu depaseasca <A ani si la incheierea asigurarii sa nu ai"a un grad de invaliditate mai mare de :A1. Iarsta asiguratului se calculeaza in ani intregi , impliniti la data incheierii asigurarii. Primele de asigurare pot fi unice sau esalonate si se vor plati in avans, acestea devenind scadente si plati"ile asiguratorului la datele calendaristice mentionate in polita de asigurare. ,ontractantul asigurarii "enficiaza de un termen de gratie, pentru plata primelor de asigurare esalonate, de +A de zile calendaristice de la data scadentei respectivei rate de prima, situatia contractului de asigurare ramanand neschim"ata pana la e*pirarea acestui termen1A<. 8n cazul decesului asiguratului in perioada de vala"ilitate a contractului, asiguratorul se o"liga sa plateasca indemnizatia de asigurare "eneficiarilor desemnati in polita de asigurare in parti egale, daca in polita de asigurare nu s#a dispus altfel. )siguratul poate modifica "eneficiarii in orice moment in timpul derularii contractului de asigurare, notificand in scris asiguratorul asupra oricarei schim"ari efectuatein acest sens. 9chim"area intra in vigoare la data instiintarii. 8n cazul producerii evenimentului asigurat, asiguratorul va fi instiintat in scris , in cel mult 1; zile calanderistice de la data producerii evenimentului asigurat. 8n caz contrar, asiguratorul poate refuza plata indemnizatiei, daca din acest motiv nu s#au putut determina cu e*actitate circumstantele producerii evenimentului asigurat.
107

)bide! pg 5.

66

,ontractul de aigurare inceteaza. # la ora ':7AA a zilei desemnate in polita ca data de e*pirare a asigurarii7 # la data decesului asiguratului survenit in perioada de vala"ilitate a contractului de asigurare. ,ontractul poate fi denuntat unilateral de oricare parte prin notificarea celeilalte parti si acordarea unui termen de preaviz de +A zile anterioare incetarii contractului. Boate ta*ele, impozitele si spezele "ancare si orice cheltuieli care se refera la plata primelor de asigurare sunt suportate de contractantul asigurarii. Eventualele litigii decurgand din sau in legatura cu contractul de asigurare vor fi solutionate de catre instantele !udecatoresti competente.

67

*oncluzii i propuneri
Pe plan internaional pieele care determin mersul asigurarilor mondiale sunt cele cu economie foarte dezvoltat. Este o piaa puternic concentrat, $n care principalii actori sunt Laponia, 9.%.) i %niunea Europeana .4n privina asigurrilor de via, se constat aceeai concentrare $n !urul acelorai piee. )sigurarile reprezint un sector cheie al economiei europene, a carui influen se simte att $n protecia $n faa riscurilor $n domeniul economic i social al rilor mem"re, $n rolul stimulator al ideii de economisire pe termen mediu i lung, cat i ca furnizor de fonduri pentru pieele financiare. 4n mod tradiional asigurrile de via genereaz un volum mai mare de prime de asiguare i, implicit, de investiii. (in acest punct de vedere, raportul dintre investiii i prime reprezint un coeficient mediu de 3,' in asigurrile de via fa de ',< $n cazul asigurarilor non via. )sigurrile de via depind, $n foarte mare masura, de volumul contractelor $n vigoare, dat fiind natura contractelor pe termen lung a acestor asigurari, i chiar mai mult, de durata o"ligaiilor pe care societile de asigurare le au pe termen lung fa de clieni. Ponderea primelor de asigurri de via $n totalul primelor de asigurri a atins un nivel de 2'1 in 'AA; care este totui cu +1 mai mic fa de anul 'AAA (vezi )ne*a 1). )cest procent a crescut cu A,31 $n ultimii doi ani. )ceasta tendin de cretere confirm $ncrederea asigurailor $n sectorul de asigurri . ,el mai $nalt nivel este o"servat $n pieele foarte "ine dezvoltate din Fu*em"urg (321), 8rlanda (<;1), Eelgia (<;1) i Garea Eritanie (<A1), $n timp ce cel mai mic nivel este o"servat $n rile din est unde procentul este mai mic de ;A1. Este posi"il ca acest procent $n urmatorii ani s creasc $n rilee din est deoarece va continua s creasc foarte repede nevoia de pensii private datorit$naintarii $nv&rst a populaiei. Piaa rom&neasc a asigurarilor este o pia competitiv, dei nu se afla $n faza de maturitate din acest punct de vedere. Domania reprezint un caz aparte, dat fiind ca nu este o ar cu tradiie $n domeniul asigurrilor aa cum sunt ele concepute i practicate $n rile dezvoltate. 4n conte*tul $n care, de la 1 ianuarie 'AA<, Domania a devenit stat mem"ru al %niunii Europene, se apreciazca aplicarea principiilor pieei unice privind li"era circulaie a serviciilor i
68

dreptul de sta"ilire va conduce la intensificarea concurenei $n domeniul asigurrilor. 6 concuren accentuat va fi $ns resimit, cel mai pro"a"il, pe termen mediu, drept pentru care $n perioada imediat urmatoare provocarile ma!ore pentru asiguratorii e*isteni pe piaa rom&neasc rezida din structura tipic a piatei romanesti, in care asigurarile dominante sunt cele auto. )stfel, $n condiiile $n care e*ist un numar important de factori care contri"uie la creterea daunalitaii este important ca societatile de asigurare sa acorde o atenie deose"it tarifrii produselor de asigurare, dar i modului de determinare i suficienei rezervelor tehnice. Botodat, este foarte important necesitatea implementrii de ctre societaile de asigurare a procedurilor de control intern i antifraud, precum i a celor de management al riscului, mai ales $n condiiile $n care, de la 1 ianuarie 'AA<, $n determinarea solva"ilitaii lor se ine cont de capitalurile proprii de care dispun, direct influenate de rezultatele financiare o"inute. )nul 'AA< a fost un an mai puin "un, din punctul de vedere al su"scrierilor pe segmentul life. 9ituaia a fost determinat, $n primul rand, de introducerea reformei pensiilor de Pilon 88 care a concentrat toat for de v&nzari disponi"il, pe aceasta activitate , $ns se preconizeaza $n acest an o crestere cu ';1, pe fondul ridicrii gradului de educare a populaiei $n privina acestui domeniu, $n urma implementrii reformei pensiilor private. Ditmul de cretere estimat pentru 'AA3 este de ';#+A1, accelerarea avand loc datorit at&t modificarii atitudinii consumatorilor, de la a cheltui la a economisi, ca urmare a educaiei financiare realizate $n timpul campaniei de aderare, cat i diversificrii canalelor de distri"uie. ,onform ,omisiei de 9upraveghere a )sigurrilor primele "rute su"scrise din asigurri de via, 5n primul trimestru din 'AA3, au fost 5n sum de 11',?: milioane euro, 5n cretere cu ';,231 fa de perioada similar din 'AA<, i au reprezentat 1<,;1 din total su"scrieri. Fa sf&ritul trimestrului 8 'AA3, erau 5n vigoare apro*imativ 3,: milioane contracte de asigurri generale i <,+< milioane contracte de asigurri de via. Prin dimensiunea i diversitatea serviciilor pe care o ofer, 8=> )sigurri de Iia deine o poziie sta"il pe piaa asigurrilor de via .6"iectivul principal al 8=> =ederlanden este de a oferi tuturor clientlor si @ individuali i instituionali @ servicii la cele mai $nalte standarde de profesionalism. Evoluia 8=> =ederlanden a pstrat ritmul de cretere de circa :11 $nregistrat de piaa asigurarilor pe primele trei luni ale anului 'AA<.

69

(ezvoltarea portofoliului de produse i e*tinderea reelei de vanzare sunt factorii care au contri"uit la creterea primelor "rute su"scrise. Dezultatele o"inute p&n $n acest moment sunt o concretizare a strategiei de marPeting i v&nzri adoptat de companie. (ezvoltarea reelei de distri"uie, a reelei de v&nzare, calitatea serviciilor, fle*i"ilitatea i promptitudinea $n relaiile cu clienii au permis atingerea o"iectivelor propuse p&n la acest moment i o dezvoltare rapid $ntr#o pia cu un grad ridicat de competitivitate cum este cea a asigurrilor de via. ,heia reuitei o constituie atitudinea fa de client, capacitatea de a#i oferi soluii novatoare, individualizate i eficiente, adaptate nevoilor fiecruia. Potrivit ultimelor date pu"licate de ,omisia de 9upraveghere a 9istemului de Pensii Private, 8=> =ederlanden a devenit noul lider pe pia pensiilor facultative, dupa valoarea activelor administrate, detron&nd )llianz#Biriac Pensii Private. Gisiunea 8=> =ederlanden este de a oferi soluii eficiente de protecie i economisire, spri!inindu#i clienii $n rezolvarea prioritilor ma!ore. protecia familiei7 securitatea financiar i pstrarea standardelor de via7 continuarea i securitatea intereselor de afaceri.

70