Obiceiuri din Oltenia

Tara Oltului prezinta din punct de vedere al portului trei zone. Cea dintai - zona Avrigului grupeaza localitatile: Porcesti, Sebesul de Sus, Sebesul de Jos, Racovita, Avrigul, Poru bacul de Sus, Poru bacul de Jos si Sarata. !le entele carecteristice in port sunt aici: vanatoarea alba sau pastura cu "lori rosii pentru cap, surtele vinete din doua-trei "oi de #cu oc$i%, iar in spate cratintele rosii, iile cu pu nasii intorsi, apoi pieptarul cu "lori ari rosii si cu ciucurei si buboul negru purtat in trecut atat de barbati cat si de "e ei. &a barbate, ca asa cu aneca larga. 'n picioare caltunide panura sau de piele. 'n general, culori puternice, in trecut predo inand rosu, iar ai de curand culoarea neagra. Portul de Saliste a patruns aici la s"arsitul secolului al ('(-lea , "iind preluat si dezvoltat intr-o varianta locala. )ona *agarasului "or eaza zona Tarii Oltului si este cea ai cuprinzatoare cu +, localitati, intre care si *agarasul ergand de la Cartisoara pana la Stanca -oua si Sercaia. Portul este ai sobru, din ateriale groase, tipice "iind aici po eselnecele albe la "e ei, pastura neagra pe corp in gen de "ota, sarica si buboul cu par alb, ca asile cu #stra"uri% si #pu nasi% la barbate, #recalele%, opincile cu no.ite de par de cal sau de capra etc. !le entele noi in port patrund ai tarziu, dupa ,/01, adaugandu-se sau suprapunandu-se vec$iului port. 'n "ine, cea de-a treia este zona de est, de la Parau la 2ateias 3 ,0 localitati 4, cu portul colorat pestrit si in care in"luenta portului sasesc, si in parte a celui unguresc, se resi te in croi, ateriale si orna entica. Cuprinsa intre olt si untii *agarasului, Tara Oltului se prezinta ca un ses lung de vreo 5+ 6 si lat de +-,7 6 , ce se intinde de la Turnu Rosu spre rasarit pana in 2untii Persani. Cea dintai i presie pe care ti-o lasa aceasta zona este puternica ei unitate geogra"ica, ase anarea si darzenia oa enilor, caliti in lupta cu e8ploatarea din trecut si cu zgarcenia pa antului. Pe zecile de rauri ce brazdeaza sesul din unte spre Olt sunt asezate satele, cate doua-trei, sate surori, unul in sus si altul in .osul raului al carui nu e il si poarta: Arpasul de sus, Arpasul de Jos, 9cea de Sus, 9cea de Jos. :istea de Sus, :istea de Jos, Sa bata de Sus, Sa bata de Jos etc. Altele stau "ata in "ata, tot pe acelasi rau: Streza si Oprea Cartisoara, :oivodenii 2ari si :oivodenii 2ici, ;erivoii 2ari si 2erivoii 2ici, Telec$i Recea si :aida Recea etc. Acolo unde sesul se largeste, apar treipatru randuri de sate paralele cu Oltul si untele. Toate sunt apropiate , intre ,-7 6 unul de altul, si grupate in palcuri. 'n ceea ce priveste ocupatiile, cresterea vitelor cunostea in trecut o are e8tindere 3 la ,5<0 nu ai cetatea *agarasului avea ,5./7= oi, iar la ,5=1 in =5 sate se nu arau 0=.>,/ oi si capre 4. Tur ele ergeau si in trans$u anta, peste Carpati. Alaturi de pastorit si cresterea vitelor, agricultura era ocupatia de baza, terenurile cultivate crescand in dauna padurii de"risate dinspre Olt spre unte. Se cultiva ai ales eiul, secara. Ovazul, $risca si canepa, iar dupa ,711, carto"ii. Culturile se "aceau prin rotatie in 0-= tarlale, ingaduind cresterea vitelor ari si gunoirea pa antului. ?intre industrii si estesuguri, un avant deosebit au luat industria le nului, sticlariile, orile de $artie, oraritul, piuaritul si olaritul. &a ,>00 se nu arau in

districulu *agarasului ,1+ ori, 50 piue iobagesti, 0 sticlarii, ,<, caldari de rac$iu etc. Tabacaritul a cunoscut o are in"lorire, caci la ,5=< principele @. Ra6oczA ' a con"ir at statutele breslei tabacariloe ro ani din *agaras. !8ista si o breasla a palarierilor. ;oboteaza - 5 ianuarie ;oboteaza 3'ordanul4 - 5 ianuarie: la ;oboteaza nu se spala ru"e, apa s"intita luata acu are puteri iraculoase, ea nu se strica niciodata. &a ;oboteaza se s"intesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. 2ai ulti barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul. 'ordanitul "e eilor: in satele din nordul tarii, pe vre uri, "e eile se adunau in grupuri ari acasa la cineva si duceau ali ente si bautura. ?upa ce serveau asa, ele cantau si .ucau toata noaptea. ?i ineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau inta plator pe dru , ii luau cu "orta la rau a enintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acu , in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in co unitatea "e eilor casatorite prin udarea cu apa din "antana sau dintr-un rau. 'n noaptea de ;oboteaza, tinerele "ete isi viseaza ursitul. !le isi leaga pe inelar un "ir rosu de atase si o bucatica de busuiocB busuioc se pune si sub perna. *etele care cad pe g$eata in ziua de ;oboteaza pot "i sigure ca se vor arita in acel an. S"antul 'oan ;otezatorul - > ianuarie: acest obicei, nu it C9datul 'onilorC, are loc in Transilvania si ;ucovina. 'n ;ucovina, la portile tuturor care poarta acest nu e se pune un brad i podobit, iar acesta da o petrecere cu lautari. 'n Transilvania cei care poarta acest nu e sunt purtati cu are alai prin sat pana la rau unde sunt botezatiD puri"icati. ;oboteaza 'n suita celor ,0 sarbatori i portante crestine se nu ara si ;oboteaza 3;otezul ?o nului4, tinuta En "iecare an, En ziua a sasea a lunii ianuarie. Sarbatoarea este enita sa rea inteasca cele petrecute la apa 'ordanului, Enainte ca 'sus sa paseasca En viata publica, la E plinirea vFrstei de apro8i ativ <1 de ani. 'ntrucFt En aceasta zi 'sus sGa prezentat pentru pri a data En lu e, sarbatoarea se ai nu este si !pi"anie, Teo"anie, Aratarea ?o nului. Hnca din sec. <, poate si ai Enainte, este se nalat Enceputul acesteia. Cert este ca En CConstitutiile ApostoliceC ;oboteaza "igura de.a printre sarbatorile crestine, alaturi de Craciun si de Pasti. 'n 'ordan botezFndu-Te Tu, ?oa ne... ;oboteaza ai este cunoscuta si sub nu ele de !pi"anie, Teo"anie, Aratarea ?o nului, ?escoperirea CuvFntului 'ntrupat Sarbatorita Enca de la Enceput En ziua de 5 ianuarie, ulta vre e E preuna cu Craciunul 3lucru ra as pFna astazi En practica ;isericii otodo8e ruse, a ;isericii Ar ene

si a celorlalte biserici necalcedoniene4, ;oboteaza ai este cunoscuta si sub nu ele de !pi"anie, Teo"anie, Aratarea ?o nului, ?escoperirea CuvFntului 'ntrupat. !veni entul ;otezului este descris de catre toti evang$elistii. 2atei ne relateaza ca 'sus a venit din @alileea la rFul 'ordan unde boteza 'oan ;otezatorul, cerFnd sa "ie si el botezat. 'oan i-a zis: C!u a trebuinta sa "iu botezat de tine si tu vii la ineC 32atei <, ,=4, iar la raspunsul lui 'sus ca asa se cuvine, a "ost botezat in cele din ur a de catre 'oan. ;oboteaza 3;otezul ?o nului4 este o ani"estare a celor trei co ponente ale Trei ii: *iul se boteaza En 'ordan de catre 'oan, Spiritul S"Fnt se coboara asupra lui 'sus En c$ip de poru bel, iar Tatal din cer El declara ca "iind *iul sau. ;oboteaza 35 'anuarie4 si cu S". 'oan 3> 'anuarie4 aproape ca "or eaza una si aceeasi sarbatoare. Hn a.un, preotul s"inteste casele cu apa care a "ost s"intita En di ineata aceea dupa liturg$ie. Oa enii tin post negru pFna ce vine preotul si beau EntFi din aceasta apa s"intita. Preotul este precedat de copii E bracati En ca asi albe, sunFnd din clopotei si desc$izFnd calea preotului, strigFnd Iira &eisa, adica pronuntarea ro Fneasca a grecescului IArie !leison 3?oa ne iluieste4. Pe lFnga Troparul ;obotezei, copii cFnta colinde speciale care descriu iracolul care a avut loc la 'ordan 3;otezul lui 'sus4. Hn ziua aceasta, En a"ara de preot, ni eni nu se duce colindFnd din casa En casa. Hn ziua de ;oboteaza, dupa liturg$ie, preotul E preuna cu enoriasii "ac o procesiune spre un lac, rFu sau vreun izvor, pentru slu.ba S"intirii Apelor. CFnd Troparul ;obotezei Encepe, vFnatorii si padurarii satului E pusca peste ape ca sa alunge du$urile necurate. Astazi, acest obicei a pastrat doar se ni"icatia "estiva a unui "oc de arti"icii, "iind lipsit de si bolis . ?aca este "rig, se pregateste o cruce de g$iata, pentru a arca locul slu.bei si la s"Frsit preotul arunca En apa o cruce de le n, iar "eciorii satului se arunca sa o scoata, c$iar daca este ger. Se crede ca En ziua aceasta toate apele pa Fntului sunt s"intiteB de aceea "e eile nu spala ru"e pentru ur atoarele opt zile pFna la s"Frsitul praznicului. ?e Pasti Cea ai are sarbatoare a crestinilor, 'nvierea ?o nului, este prile.ul, pentru ro ani, de a trai clipe de bucurie s"anta, dar si de a sarbatori in cadrul co unitatii. Pastele, cu denu esc ro anii sarbatoarea 'nvierii, isi are eti ologia in cuvantul ebraic pesa$, trecere. Pastele evreilor arca trecerea poporului ales prin 2area Rosie, din robia !giptului, in pa antul "agaduintei, Canaan. Pastele crestinilor este, in pri ul rand, sarbatoarea 'nvierii ?o nului, dupa al carui odel vor invia toti crestinii. ?ar inainte de a "ace o discutie apro"undata asupra sarbatorii Pastelui, trebuie sa spune ca ea nu este una izolata. Antreneaza un intreg ciclu de sarbatori si eveni ente, care "ac sa se individualizeze, clar, in calendarul ro anilor, o entul pascal. Acesta cuprinde ai ulte sarbatori, de la intrarea in Postul 2are pana la Pogorarea ?u$ului S"ant 3Rusaliile4, adica perioadele nu ite, in ter eni bisericesti, a Triodului si a Penticostarului. Pe planul culturii populare, inceperea Postului 2are este arcata prin distractia

care se "ace inainte de post. 'n :estul tarii, dar si in zonele cu populatie catolica, aceasta poarta nu ele de "arsang, "asanc sau "as$ing. !ste, de "apt, un carnaval al intregului sat, la care tinerii se asc$eaza, iar cei ai in varsta asista. 2astile sunt "ie con"ectionate ad$oc, din ateriale e8istente prin gospodarie - $aine vec$i, perdele, obiecte vec$i, etc. - "ie sunt consacrate prin traditie, cu e cazul CberbecilorC de la Slatina - Ti is, din .udetul Caras - Severin. Cele ai des intalnite scenarii la "arsang, nelipsite din cele ai ulte locuri, sunt CnuntaC, C ediculC si, obligatoriu, Cin or antareaC. Aceasta din ur a i eaza cere onialul unei in or antari traditionale, nu ai ca ortul este ... "arsangul - o papusa din paie, i bracata in straie vec$i. !a este arsa, la s"arsitul carnavalului, ca se n al ortii iernii si al venirii pri averii. 2o entul arc$eaza si s"arsitul carnavalului, care se des"asoara in ulti a zi a sapta anii branzei. 2ascatii u bla pe strada, sau .oaca, sau colinda pe la casele oa enilor, .ucand ici scenete i provizate, sau doar urand ceva gazdei. ?eoarece ulti dintre ei sunt "eciori de insurat, Cspargerea carnavaluluiC se soldeaza, de regula, cu o petrecere, la care sunt invitate si "etele din sat. 'ntre datinile de &asata Secului, se individualizeaza obiceiul CCuciiC, speci"ic ?obrogei 3 ai de ult4 si satelor din sesul ?unarii. Astazi obiceiul este sporadic intalnit, cel ai spectaculos carnaval "iind in co una ;ranesti, langa ;ucuresti. Acu obiceiul este o parada a astilor de cuci si cucoaice, ur at de o bataie si de $ora. 'n vec$i e este atestat un obicei ai a plu, in trei parti. Pri a se des"asura in di ineata zilei de &asata Secului, cand cucoaicele 3"lacai travestiti in "e ei4, cutreierau satele si uland bataia cu c$iuliciul 3un bici in var"ul caruia atarna o opinca rupta4. A doua parte a obiceiului o constituia o piesa care o avea in centru pe Cbunica cucilorC, in .urul careia se adunau, in i.locul satului, iri si irese, ciobani si ciobanite, vanatori si vraci, constituind o parada zgo otoasa. ?upa ce trageau trei brazde si bolice, in "or a de cerc, unul dintre ei 3de obicei irele4 era udat cu vin. Seara se des"asura ulti a parte a carnavalului, cand astile erau rupte de pe cap, se tranteau la pa ant, se calcau in picioare si se striga: CSa piara cu tine Tot ce-i rau in ine Si sa "ie lu inat Cu a "ost inturnatC S"arsitul era, "ireste, $ora.