CAUZELE DEGRADARII FUNDATIILOR

1.

Actiunea agresiva a apelor subterane si a terenului de fundare. 2. Alegerea unui sistem de fundare necorespunzator; 3. Supraetajari ale cladirilor existente. 4. Reducerea capacitatii portante a terenului prin umezire. 5. Executia proasta a fundatiilor (nerespectarea proiectului). 6. Amenajari de subsoluri noi la cladirile existente. 7. Realizari de lucrari sub cladirile existente (galerii pentru metrou, sisteme de canalizare etc.) 8. Afuierea fundatiilor (eroziunea) la pilele si culeele de poduri 9. Efectul vibratiilor 10. Nerespectarea adancimii de inghet. 11. Lipsa unor masuri de precautie la terenuri acvifere. 12. Plantarea unor pomi in jurul constructiilor

SOLUTII DE CONSOLIDARE PENTRU FUNDATIILE CONTINUE AFLATE SUB PERETI PORTANTI

Fundatiile continue sub pereti portanti au o axa longitudinala rectilinie, poligonala sau curba. Foarte multe constructii vechi au fundatii continue realizate din zidarie de caramida sau piatra naturala. Dupa 1910-20, majoritatea constructiilor au fundatii din beton simplu sau beton armat. In cazul fundatiilor continue sub pereti portanti se pot intalni trei variante de consolidare, si anume: - subzidiri (sub-betonari); - supralargiri ale fundatiilor existente; - rezemari intermediare din piloti sau din blocuri de beton armat.
1. Subzidiri (sub-betonari) ale fundatiilor existente In aceasta categorie de solutii avem doua situatii: sub-betonarea fundatiilor din beton si sub-betonarea fundatiilor existente din caramida. Sub-betonarea fundatiilor existente din caramida sau beton se face in doua sau trei etape pe tronsoane cu lungimi de cca 1 m. De obicei, in prima faza se sub-betoneaza tronsoanele de la intersectia peretilor portanti (deoarece acolo sunt concentrari mari de incarcari).

In acest caz, sub-betonarea se face in doua etape: I se sapa si se betoneaza tronsoane de tip A II se sapa si se betoneaza tronsoane de tip B La cladirile cu incarcari mari, sub-betonarea se poate realiza in trei etape. Sub-betonarea fundatiilor se impune in cazul supraetajarii constructiilor sau schimbarii destinatiei acestora. De exemplu, o cladire de locuit se transforma in depozite. Clasa betonului din sub-betonare este minim C12/15; ea se alege n functie de agresivitatea apelor subterane si a terenului de fundare. Sub-betonarea fundatiilor existente din zidarie de caramida La foarte multe constructii vechi, fundatiile sunt executate din zidarie de caramida. In cazul acestor fundatii, pentru preluarea eforturilor de intindere datorate tasarilor diferentiate se prevad de obicei pe exteriorul cladirii centuri din beton armat asezate pe tronsoanele de sub-betonare si care sa conlucreze cu fundatia veche pe 5 10 cm. In cazuri deosebite (cu incarcari mari) carcasa de armatura din centura se ancoreaza de fundatia existenta.

Cand se stabileste solutia de proiectare si consolidare a fundatiei se au in vedere conditiile din teren si intotdeauna se urmareste eliminarea cauzelor care au dus la degradarea fundatiilor, executia cat mai simpla si sigura.

2. Supralargiri ale fundatiilor existente Sunt multe cazuri cand fundatiile cladirilor existente au o cota de fundare corespunzatoare, dar capacitatea portanta a terenului este depasita, sau datorita tasarilor diferentiate sunt fisuri, crapaturi si chiar dislocari. In acest caz, este mai economic sa centuram fundatiile la nivelul talpii sau cel putin la nivelul cotei de inghet. La cladirile usoare, centurarea fundatiilor se poate face pe o singura parte (asimetric), iar la cladirile cu incarcari mari centurarea se face pe ambele parti.

3. Realizarea de reazeme intermediare din piloti armati Aceste solutii se folosesc in special la cladirile vechi cu incarcari foarte mari; de obicei pilotii sunt prefabricati din tuburi de beton armat executati din tronsoane cu lungimea de 1 m. Pilotii se introduc in teren prin presare cu utilaje speciale de mici dimensiuni care pot sa incapa si in subsolul constructiilor. Pilotii, in functie de situatia din amplasament, pot fi dispusi pe o singura parte a fundatiei sau pe ambele parti.

Distanta l dintre grupurile de piloti se stabileste in functie de incarcarile de la suprastructura si capacitatea portanta a pilotilor. Aceste solutii au fost mult utilizate si sunt folosite in Franta. In prima faza, se introduc prin presare tronsoane de piloti (tuburi din beton armat); in faza a doua se introduce carcasa de armatura si se toarna beton, iar in faza a treia se realizeaza consolele sau grinzile de beton armat care fac legatura cu fundatiile existente. O varianta simplificata este daca in locul pilotilor se folosesc blocuri din beton simplu sau beton armat. Legatura dintre cele doua blocuri se poate face cu

grinda din beton armat sau metalica (profil metalic) la nivelul talpii fundatiei existente sau in apropierea cotei trotuarului. Aceasta solutie este folosita des in Italia la consolidarea fundatiilor cladirilor vechi.

CONSOLIDAREA TERENULUI DE FUNDARE

Exista situatii cand fundatiile existente se afla intr-o stare foarte buna, dar capacitatea portanta a acestora nu pot prelua noile incarcari. In aceasta situatie se recurge la consolidarea terenului de fundare, de obicei prin injectii cu diferite solutii. Injectiile in terenul de fundare sunt foarte eficiente in cazul pamanturilor necoezive si in cele semicoezive (prafuri nisipoase, prafuri argiloase). Nu dau rezultate bune injectiile in terenuri argiloase. Totusi, la ora actuala s-au dezvoltat tehnologii care realizeaza injectiile solutiilor la presiuni de 2-3 atmosfere sau mai mari; acestea produc fracturarea terenurilor argiloase, in anumite conditii controlate putandu-se obtine rezultate corespunzatoare. Injectiile se realizeaza de obicei din lapte de ciment la care se mai adauga silicat de sodiu.

In prima faza se executa injectiile de tip 1 langa fundatie pe directia verticala, la distanta de cca 2 m, iar in faza a II-a, injectiile de tip 2 inclinate si decalate fata de tipul 1 (intercalate). Se pot folosi pentru injectare tuburi din material plastic perforate partial si prevazute cu mansete din cauciuc care raman pierdute in teren sau se pot folosi tuburi metalice cu diametrul de 1 2 toli, ascutite la varf si perforate pe lungimi de 1 1,5 m in zona acestuia. Aceste tuburi se introduc in teren prin batere sau vibrare dupa care se injecteaza o solutie de lapte de

ciment sau silicat de sodium (sticla solubila). Injectiile contribuie atat la marirea capacitatii portante a terenului, cat si la impermeabilizarea acestuia. Solutiile injectate patrund in porii terenului de fundare, legand particulele de faza solida, formand in final zone compacte si impermeabile. La constructii vechi, cu fundatii din caramida, asezate pe gratare si piloti din lemn, in timp, datorita variatiei nivelului apelor subterane, pilotii au putrezit si sub peretii portanti au ramas goluri care au dat nastere la tasari, fisuri si crapaturi in peretii portanti. Consolidarea terenului si a fundatiei in acest caz se face tot prin injectii, in special cu lapte de ciment si bentonita.
Calculul consolidarii fundatiilor existente si a terenului de fundare se face conform normativelor actuale in vigoare P112/2004, P1001/2006.