10 STRUCTURI INALTE

1. TAIPEI 101 Taipei, Taiwan

INALTIME: 509 m, 101 etaje, 5 nivele subterane;
AN CONSTRUCTIE: 1999 - 2004;
INGINERI/PROIECTANTI: Thronton Tomasetti;
ARHITECTI: C.Y. Lee;
TIP STRUCTURA: otel (de inalta alitate! si beton ("9 #$a!;
TEHNOLOGIE UTILIZATA: %trutura a &ost one'uta in
asa &el inat sa re(iste la tai&un ( vant de "0 m)s * 1+0 mile)h!
si la seismele s'ei&ie (onei, inlusiv la el mai 'uterni
seism avand un ilu de 2500 de ani. La atiunea aestor
inarari, ladirea este su&iient de &le,ibila inat sa 'ermita o
de'lasare laterala (dri&t lateral!. -le,ibilitatea este asi.urata
'rin 3 !"a#pi de otel, / dintre ei &iind reali(ati u beton ( de
"9 #$a! numiti 0$e%a-!"a#pi1. La &ieare / nivele, niste
.rin(i u (abrele &a le.atura intre stal'ii din nuleul ladirii si ei de 'e e,terior, 'entru a
asi.ura stabilitatea.
&'n(a"ia este reali(ata (in 3)0 (e pi#*"i introdusi in teren 'ana la o adanime de /0 m, &iind
inastrati +0 m in roa. 2iametrul unui 'ilot este de 1,5 m si su'orta o inarare de 100031+20
tone.
2e la etajul 92 'ana la /4 este sus'endat 'n pen('# (in *"e# pe p*!" (e a$*+"i,*+
(T'ne( Ma!! -a$pe+!, avand o .reutate de ""0 de tone.
5re &orma s&eria, reali(at din 41 'lai irulare de otel u o
.rosime de 125mm, antarind &ieare " tone.
-I&ICULTATI: -iind 'rima onstrutie de aest .en, a'ar
di&iultati de reali(are (de tehnolo.ie!.
In "i$p'# .*n!"+'."iei, in +1 martie 2002, a avut lo un
.'"+e$'+ (e $a%ni"'(ine ,) pe !.a+a Ri./"e+ are a
doborat 2 maarale de la etajul 5", etajul la are se lura in ael moment. 6n aident au murit
ini 'ersoane. La ins'etie, s3a onstatat a strutura de re(istenta nu a &ost avariata si
ast&el, in surt tim', s3au reluat lurarile de onstrutie.
RECOR-: Tai'ei 101 detine reordul 'entru el mai ra'id li&t din lume, are 'oate sa ajun.a
la o vite(a ma,ima de 1010 m)min la urare si "00m)min la oborare.
2. TURNURILE PETRONAS 0'a#a L'$p'+,
Ma#ae,ia
INALTIME: 45+ m, // etaje;
AN CONSTRUCTIE: 199+ - 1999;
INGINERI/PROIECTANTI: Thronton Tomasetti1
ARHITECTI: Cesar $elli;
TIP STRUCTURA: beton armat de inalta re(istenta;
&atadele reali(ate din otel si stila;
TEHNOLOGIE UTILIZATA: Terenul bun de
&undare(roa! se a&la la o adnime mare, asadar, 'entru
2'n(a"ii, au &ost neesari 104 'iloti u lun.imi u'rinse
intre "0m si 114 m, &iind delarate .e#e $ai a(an.i
2'n(a"ii din lume. $entru +a(ie+'# (e 3, $ %+*!i$e si
antarind +2.500 de tone, au &ost neesari 1+ 200 de
m de beton si 54 de ore de turnare ontinua. 5u
detinut reordul mondial, 'ana in 2004, 'entru ea mai
mare turnare de beton.
2atorita ostului ridiat al otelului din im'ort, turnurile au &ost onstruite din 4e"*n a+$a" (e
ina#"a +e,i!"en"a, material onsiderat de atre onstrutorii din 5sia a &iind de 2 ori mai bun
deat otelul la reduerea de'lasarilor laterale. Totusi, utili(area betonului armat reste &oarte
mult .reutatea ladirii, si im'liit a inararii transmise &undatiilor, in om'aratie u o
su'rastrutura din otel.
%trutura este sustinuta de 'n n'.#e' (e 4e"*n ( 2+ m lun.ime si 2+ m latime! si un .*n"'+
+ea#i,a" (in 5!'pe+6 !"a#pi, ast&el turnurile detinand o su'ra&ata interioara de 5"0 000 m' &ara
stal'i.
-I&ICULTATI7 La e&etuarea 'rimelor &oraje, s3a onstatat a sit3ul initial al onstrutiei era
e&etiv 'e mar.inea unei stani7 jumatate u'rindea alar, jumatate 'iatra moale. Tot sit3ul a
&ost mutat u "1 m 'entru a toata ladirea sa &ie onstruita 'e 'iatra.
La 'rimele nivele ale turnurilor, un lot de beton nu a treut testul de re(istenta, lurarile &iind
o'rite. %3au testat toate etajele &inali(ate 'ana in ael moment si s3a onstatat a betonul s3a
utili(at doar 'entru un nivel, are ulterior a &ost demolat si reonstruit. $entru a 'reveni
asemenea situatii 'e viitor,&ieare lot era testat si betonul era omandat de la trei statii di&erite.
6ntreru'erea lurarilor au ostat 400 000 de dolari 'e (i.
Turnurile au &ost onstruite in 'aralel7 Turnul 1 de o &irma ja'one(a, Turnul 2 de o &irma sud3
oreeana. $e durata onstrutiei, s3a deso'erit a turnul 2 are o inlinatie de 25 de mm &ata
de vertiala. $entru a oreta aeasta 'roblema, urmatoarele 1" etaje au &ost onstruite u o
inlinare de 20 mm in 'artea o'usa, vertialitatea &iind veri&iata de 2 ori 'e (i, 'ana la
&inali(area struturii.
RECOR-: Cele mai inalte turnuri .emene din lume. 5u detinut titlul de ea mai inalta
onstrutie 'ana in 2004, and a &ost &inisat Tai'ei 101. La etajul 41 e,ista o 'asarela are
&ae le.atura intre ele doua turnuri, situata la 140 m de nivelul stra(ii.
+. TURNUL SEARS78ILLIS TO8ER9 C/i.a%*, SUA
INALTIME: 442m, 10/ etaje, + nivele subterane;
AN CONSTRUCTIE: 1940 - 1944;
INGINERI/PROIECTANTI: %8# (%9idmore, 8:in.s, #errill! * -a(lur
;ahman <han = >rue ?raham
ARHITECTI: %8# (%9idmore, 8:in.s, #errill! * -a(lur ;ahman <han =
>rue ?raham
TIP STRUCTURA: 0bundled tube struture1; strutura din otel;
TEHNOLOGIE UTILIZATA: 6deea de strutura de ti'
0'ahet de tuburi1 a lui -a(lur <han a &ost utili(ata 'entru
'rima data la Turnul %ears. Construtia este alatuita din 9
tuburi, sub &orma unei matrie de +,+. -orma ba(ei
struturii este un 'atrat u latura de 45m. Toate tuburile au
&ost ridiate 'ana la etajul 50 al ladirii. 6n ontinuare doar 4
tuburi au &ost onstruite 'ana la etajul "", urmand a 'ana
la etajul 90 sa se onstruiasa doar 5. 2e la etajul 90 'ana
la 10/ s3a ontinuat u ele 2 tuburi ramase. -ieare tub
este o strutura individuala, tuburile &ind le.ate intre ele 'rin
intermediul .rin(ilor si a 'lanseelor. 6n 'lus, sunt ri.idi(ate
intre ele u ajutorul unor niveluri ri.ide (ve(i &i.ura!. %tal'ii
interior sunt le.ati de stal'ii e,terior, la &ieare nivel, 'rin
intermediul .rin(ilor3'erete. Toate aeste le.aturi au dus la &ormarea unei struturi ri.ide,
lurand a un sistem unitar de tuburi ri.idi(ate.
@lementele struturale, numite 0'om de Craiun1, erau sudate in ateliere. $e santier, erau
reali(ate doar imbinarile. 5est 'roes de onstrutie a &ost unul ra'id si in aelasi tim'
eonomi, deoaree sudarea 'e santier re're(inta un as'et ostisitor al struturilor din otel.
-I&ICULTATI: @ta'ele initiale de 'roietare si onstrutie au mers &ara 'robleme, insa 'e
'arurs -a(lur <han a &ost nevoit sa isi &orme(e o ehi'a de 'roietanti ("3/ 'ersoane! are
sa3l ajute. @hi'a a lurat hiar si ore su'limentare, insa a reusit sa termine 'roietul in + luni.
RECOR-: 6n anul 1944, and a &ost terminat, era ea mai inalta ladire din lume, surlasand
elebrele Turnuri ?emene de la Aorld Trade Center din Be: Yor9, si a detinut aeasta 'o(itie
tim' de 25 de ani, and au &ost onstruite Turnurile ?emene $etronas.
4. TURNUL :IN MAO S/an%/ai, C/ina
INALTIME: 420.5 m, // etaje;
AUPRA&ATA: 2,+ hetare1
AN CONSTRUCTIE: 1994 - 199/;
INGINERI/PROIECTANTI: 5drian 2. %mith, %8#;
ARHITECTI: 5drian 2. %mith;
TIP STRUCTURA: otel; beton; urmareste stilul
'a.odei;
TEHNOLOGIE UTILIZATA: 2ia&ra.mele de la subsol
au o .rosime de 1 m, +" m inaltime si 5"/ m lun.ime,
la reali(area arora s3au &olosit 20 500 m de beton
armat. -undatia este reali(ata din 1 0"2 'iloti din otel
de inalta re(istenta in.ro'ati 'ana la o adanime de
/+.5 m. ;adierul are o .rosime de 4 m. Buleul
struturii este reali(at din dia&ra.me dis'use in &orma
de ota.on, inonjurat de / 0su'er1stal'i om'o(iti si / stal'i din otel. %trutura a &ost
'roietata in asa &el inat sa re(iste la atiunea unui vant de 2009m)h (dri&tul total in var&ul
ladirii7 45 m! si la seisme de ma.nitudine 4 (sara ;ihter!. 5rtiulatiile stal'ilor ationea(a
'e 'ost de amorti(oare si, de asemenea, tot un amorti(or 'oate &i onsiderata si 'isina de la
etajul 54.
RECOR-: Con&orm onstrutorilor, ladirea are ele mai bune li&turi din lume; in a&ara de
si.uranta, aestea o&era si ra'iditate (9.1m)s!. 2e la 'arter 'ana la ultimul etaj se 'oate
ajun.e in 45 de seunde. @,ista doar 2 li&turi de aest .en, restul sunt de la 'arter 'ana la
etajul 10, de la etajul 11 la 20, s.a.m.d.
5. 8ORL- &INANCIAL CENTER 7S8&C9
S/an%/ai, C/ina
INALTIME: 492 m, 101 etaje;
AN CONSTRUCTIE: 1994 - 200/;
INGINERI/PROIECTANTI: Leslie @. ;obertson 5ssoiates
ARHITECTI: <ohn $edersen -o,
TIP STRUCTURA: beton armat si otel
TEHNOLOGIE UTILIZATA: -orma tra'e(oidala a struturii
ajuta la 'reluarea inararilor .ravitationale, laterale si de
inovoiere. 5estea sunt transmise &undatiei 'rin intermediul
ontravantuirilor dis'use dia.onal 'e inaltime. 2atorita desi.n3
ului struturii, a &ost 'osibila saderea .rosimii 'eretilor
nuleului si a antitatii otelului &olosit in 'eretii struturali 'erimetrali, duand ast&el la o
utili(are e&iienta a materialelor de onstrutie. Ctili(and enturile de .rin(i le.ate de
0me.a1stal'i a dus la o si mai mare eonomie.
-I&ICULTATI: 6n 14 au.ust 2004 a i(bunit un inendiu la nivelul etajului 40. 5variile au &ost
minime. %e 'resu'une a inendiul ar &i 'ornit din au(a lurarilor de sudura e&etuate 'e
santier.
RECOR-: 5 detinut reordul de ea mai inalta
strutura din China 'ana in anul 201+, and a
&ost &inali(at %han.hai To:er.
". SHANGHAI TO8ER S/an%/ai, C/ina
INALTIME: "+2 m, 121 etaje, 5 niveluri subterane;
AN CONSTRUCTIE: 200/ 3 2014;
INGINERI/PROIECTANTI: Thornton Tomasetti;
ARHITECTI: ?ensler Com'anD (Eun Fia * onduator de
'roiet!;
TIP STRUCTURA: beton;
TEHNOLOGIE UTILIZATA: ;adierul are o .rosime de " m, ase(at 'e 944 de 'iloti din beton
armat u diametru de 1m. %istemul strutural 'entru 'reluarea inararilor laterale (0ore3
outri..ers3me.a3&rame1! este alatuit din + 'arti7 nuelu mi,t, 0me.a1adru e,terior
(0su'er1stal'i, stal'i 'e dia.onala erului e,terior, enturi duble de .rin(i u (abrele! si brate
ri.ide. 0#e.a1adrul e,terior 'reia 55G din &orta seismia de ba(a si 45G momentul de
torsiune de(voltat de inararea din vant si ea din seism. Buleul entral este in &orma de
'atrat u latura de +0m, are o .rosime a dia&ra.mei variind de la 1,2 m 'ana la 0,5m, iar la
olturi sunt introduse 'ro&ile metalie.
%istemul de .rin(i u (abrele interioare im'reuna u sistemul de enturi duble de .rin(i u
(abrele ajuta intre. sistemul strutural sa inde'lineasa onditiile de dri&t (1)500! im'use de
Codul Chine(. 5st&el, sub inararea re(ultantei din vant dri&tul total este de h)505 si sub
inararea din seism dri&tul este de h)"2+.
$erioadele &undamentale ale struturii sunt7 T1H9.05s (translatie 'e F!, TsH/.9"s (translatie
'e Y! si T+H5.59s (torsiune!.
%isetmul strutural 'entru 'reluarea inararilor
.ravitationale este &ormat din enturile duble de
.rin(i u (abrele(dis'use radial!, are transmit
inararile 0me.a1stal'ilor om'o(iti. ?rin(ile u
(abrele e,terioare sunt utili(ate si 'e 'ost de
su'ort 'entru &atada ladirii.
-I&ICULTATI: La ine'utul anului 2012 s3au
de'istat niste &isuri mari la nivelul solului, in
a'ro'ierea &undatiei onstrutiei. %3a onstat a
aeste &isuri se datorea(a sub(identei terenului
(au(ata de e,tratia e,esiva a a'ei subterane din (ona
%han.hai!, .reutatea struturii ne&iind o 'roblema in aest
as'et. 6nsusi terenul de &undare a &ost o adevarata
'rovoare, 'ana la o adanime de 15 m &iind doar straturi de
nisi' si ar.ila (terenul bun de &undare se a&la la o adanime
mult 'rea mare, inaesibila 'entru so'uri 'ratie!.
%trutura a &ost inadrata in el mai de&avorabil a( de
'roietare antiseismia.
RECOR-: %e lasea(a 'e loul 2 in to'ul
elor mai inalte struturi din lume, &iind ea
mai inalta ladire din China. 2etine reordul
'entru li&tul are strabate ea mai lun.a
distanta (54/.5 m!, de'asindu3l 'e el de la
>urj <hali&a (504 m!.
4. ;UR: 0HALI&A -'4ai, E$i+a"e#e
A+a4e Uni"e
INALTIME: /2/ m, 1"0 etaje;
AN CONSTRUCTIE: 2004 3 2010;
INGINERI/PROIECTANTI7 >ill >a9er (%8#!
ARHITECTI: 5drian 2. %mith (%8#!
TIP STRUCTURA: 0bundled tube1, beton armat; :
>a(at 'e un nou sistem strutural numit nuleu sustinut * onsta intr3un mie( he,a.onal
sustinut de + ontra&orturi in &orma de 0Y1. 5est sistem strutural on&era struturii stabilitate
laterala si im'iedia a'aritia &enomenelor de torsiune
TEHNOLOGIE UTILIZATA. %amsun. @n.ineerin. = Constrution este &irma de e,eutie are
a reali(at si Turnurile ?emene $etronas si Tai'ei 101.
%3au utili(at + maarale 'entru nivelurile su'erioare, &ieare avand o a'aitate de ridiare de
25 tone. Cltima 'arte din strutura a &ost reali(ata din otel usor.
-undatiile au &ost reali(ate din 192 de 'iloti avand diametrul de 1,5m si lun.imea de 4+m,
in.ro'ati la o adanime mai mare de 50m. $entru intrea.a strutura s3au utili(at ++0 000 m
de beton, 55 000 tone armaturi din otel si 22 de milioane de ore de muna.
-atadele sunt alatuite din 142 000 m' de .eam re&letori(ant si este 'roietat sa re(iste la
tem'eraturile de vara e,treme din 2ubai.
-I&ICULTATI: 2i&iultati in reali(area unui beton are sa re(iste atat la inararea mare a
struturii, at si la tem'eraturile ridiate din 2ubai (50 .rade Celsius!. 5st&el, turnarea
betonului a avut lo numai noa'tea, iar 'e tim' de vara s3a adau.at .heata. Cn ameste de
beton ree se intareste mai uni&orm, 'rin urmare este 'utin 'robabil sa se intareasa 'rea
re'ede si sa ra'e. 8rie &isura semni&iativa ar &i 'utut 'une intre.ul 'roiet in 'eriol.
RECOR-: 5da'osteste birouri, louinte, un hotel, iar osturile s3au ridiat la 1,+ miliarde de
dolari. 6nvestitia se 'oate reu'era, din moment e un metru 'atrat osta aii hiar si 'este
40.000 de dolari. La surt tim' du'a deshiderea hotelului, om'ania are a onstruit turnul a
anuntat a nu detine su&iiente lihiditati 'entru a3si 'lati datoriile. 5st&el, 'resedintele
@miratelor 5rabe Cnite, %hei9 <hali&a bin IaDed al3BahDan, a venit in ajutorul 2ubaiului u 10
miliarde de dolari.
6n mai 200/ ei de la $ut(meister au reali(at un reord mondial, 'om'and betonul la o
inaltime de "0" m (etajul 15"!.
/. ONE 8ORL- TRA-E CENTER New
<*+=, SUA
INALTIME: 54" m, 104 etaje J 5 niveluri subterane;
AN CONSTRUCTIE: 200" * 20141
INGINERI/PROIECTANTI: A%$ Cantour %einu9;
ARHITECTI: %8# (%9idmore, 8:in.s, #errill!;
TIP STRUCTURA: otel
TEHNOLOGIE UTILIZATA: %trutura are o ba(a de beton (&ara .eamuri!, are se ridia 'e
inaltimea de 5" m, 'entru a 'roteja ladirea de amenintari teroriste la nivelul solului. -atada
este reali(ata din stila si otel. 2e la etajul 20 olturile ladirii sunt rotunjite, trans&ormand
ast&el &orma struturii 'e inaltime.
La !"+'."'+a (e +e,i!"en"a !-a lurat u 2 maarale (#anito:o * ele mai mari maarale
utili(ate vreodata in Be: Yor9!, are au 'o(itionat stal'ii din otel antarind &ieare 42.5 tone.
6n interior, s3a turnat un nuleu &ormat din dia&ra.me de beton armat. %istemul hDbrid &ormat
din beton de inalta re(istenta utili(at la nuleu si .rin(ile 'erimetrale din otel au ondus la o
strutura e&iienta din 'unt de vedere al ri.iditatii. Totodata, &orma aerodinamia a struturii
redue e,'unerea la inararea din vant, im'liit reduand antitatea de otel neesara 'entru
'reluarea ator inarari.
-I&ICULTATI:
RECOR-:. ;e're(inta un e&ort de a omemora si reonstrui turnurile .emene distruse in
ataul de la 11 se'tembrie.
9. 8ORL- TRA-E CENTER New <*+=, SUA
INALTIME: 414 m; 110 etaje;
AN CONSTRUCTIE: 194+ (&inali(at!;
INGINERI/PROIECTANTI: 5utoritatea $ortuara
Be: Yor9;
ARHITECTI: #inoru Yamasa9i;
TIP STRUCTURA: tuburi u adre;
TEHNOLOGIE UTILIZATA7 Turnurile au &ost reali(ate a o struturK u tuburi u adre. 5est
luru a &ost reali(at 'rin utili(area unui numKr de "0 de stLl'i 'erimetrali din oMel dis'uNi la
distanMe relativ reduse unii &aMK de eilalMi. %tLl'ii de oMel au &ost e,eutaMi din .rin(i Oierrendel
u o PnKlMime de +" m Pn seMiune. %3au sudat 'lKuMe 'e stLl'ii 'erimetrali are au ajutat la
transmiterea &orMei tKietoare Ni la stabilitatea la &lambaj lateral. $lKile 're&abriate din oMel
susMineau PnKrarea 'ro'rie, ea utilK Ni PnKrarea ori(ontalK din vLnt. $lanNeul este alKtuit
din 'laa de beton de 10 m .rosime aNe(atK 'e tablK utatK. 2esi.nul struturii este ba(at
'e multe tehnii inovative um ar &i 'ereMi noroioNi utili(aMi 'entru e,eutarea &undaMiei Ni
e,'erimente Pn tunelul de vLnt. ConstruMia struturii a Pne'ut Pn 5u.ust 19"/, iar utili(area
elementelor 're&abriate a &avori(at o duratK de e,euMie ra'idK. @lementele au &ost ridiate u
ajutorul unei maarale, dar ele u .reutate mare au &ost trans'ortate u o maara hidrauliK.
Turnurile au ba(a 'KtratK Pn 'lan, laturile avLnd &ieare "+ m.
RECOR-:. Cnele din ele mai mari ladiri din lume intre anii 1942 si 194+;
10. THE SHAR- 7LON-ON ;RI-GE TO8ER9 L*n(+a, An%#ia
INALTIME: +0"m;/4 nivele; + nivele subterane;
AN CONSTRUCTIE: 200932012;
INGINERI/PROIECTANTI: 5utoritatea $ortuara Be: Yor9;
ARHITECTI: ;en(o $iano;
TIP STRUCTURA: beton 'reom'rimat, otel;
TEHNOLOGIE UTILIZATA7 5rhitetul a 'ro'us un ti' s'eial de
stilK 'entru &aMadK, ast&el K ele 11000 'anouri &olosite re&letK
ra(ele soarelui Ni erul, idee e a dus la modi&iarea stilei Pn
&unMie de anotim'.
2in 'unt de vedere strutural, turnul este reali(at din elemente
de beton 'reom'rimat, .rin(i metalie Ni 'lanNee om'o(ite, iar
in&rastrutura din &undaMii 'e 'iloMi.
2in 'rimele eta'e de 'roietare, intenMia a &ost ea de a res'eta ins'iraMia arhitetului Ni de a
&olosi tehnii moderne 'entru a o'timi(a &ieare as'et al lKdirii, de la &undaMii 'LnK la
PnKrKrile ori(onate. Ctili(area unor materiale di&erite 'entru (one di&erite ale turnului a dus la
on&ormarea arhiteturalK, dar Ni la o 'roietare 'er&ormantK a stabilitKMii struturale.
2atoritK onstruMiilor adiaente, 'roietarea noii &undaMii
trebuia sa minimi(e(e miNarea 'KmLntului Pn tim'ul
e,euMiei 'iloMilor de diamentru 900 mm Ni adLnime de
50 m.
%ubsolul se Pntinde 'e trei nivele, &iind alKtuite din
'lanNee de beton armat dis'use 'e .rin(i din beton
armat are s'rijinK 'e stLl'i din beton sau metalii.
%istemul strutural ales 'entru su'rastruturK este unul
alKtuit din adre om'o(ite oMel3beton Ni 'lanNee din
beton 'reom'rimat, .rosimea aestora din urmK variind
u nivelele turnului. %istemul &olosit adue o 'er&ormanMK
dinamiK din 'unt de vedere a PnKrKrii din vLnt.
$lanNeele din beton 'rom'rimat au &ost alese totodatK Ni
'entru miNorarea PnKlMimii .rin(ilor Pn adrul struturii.
$rimele nivele hoteliere sunt reali(ate dintr3un sistem de elemente Oierendeel.
$er&ormanMa struturii la seism Ni vLnt a &ost alulatK u ajutorul 'ro.ramelor de element &init
+2, iar testele adiMionale 'e mahete au &ost reali(ate Pn tuneluri de vLnt.
RECOR-:. @ste onsidera a &iind ea mai inalta onstrutive din Cniunea @uro'eana si este
struturata a o 'iramida din stila;
10 STRUCTURI CU -ESCHI-ERI MARI
1> A0ASHI 0AI0O 7PEARL
;RI-GE9 - :ap*nia
-ESCHI-ERE: 1 991m;
LUNGIME TOTALA: + 911m;
INALTIME: 2/2,/m ('ilonii de sustinere!
"5,42m (sub sosea!;
AN CONSTRUCTIE: 19// 3 19/9
INGINERI/PROIECTANTI: %atoshi <ashima1
TIP STRUCTURA: 'od sus'endat;
TEHNOLOGIE UTILIZATA: Cablurile utili(ate au un diametru de 1.1m si o lun.ime de 4
04+m. $odul este onstruit in asa &el inat sa
re(iste la vanturi de /0m)s, utremure de
ma.nitudine /.5 (sara ;ihter! si urentii de
a'a 'uternii din %tramtoarea 59ashi
(4.5m)s!. Cablurile au &ost onstruite 'rintr3o
metoda in&iintata in 19"0 * 0$arallel Aire
%trand ($A%!1, durata de e,eutie a
aestora &iind de 5 luni. -ieare ablu ontine +" /+0 de &ire de otel si au in total +00 000 de
9m. Cablurile antares 50 500 de tone si au o re(istenta la intindere de 1/0 9.&)mm'. (14"5
B)mm'!. Cand ele doua turnuri de sustinere, alatuite din .rin(i u (abrele, au &ost &inali(ate
s3a instalat un ablu 'rovi(ori, are a ajutat la atasarea ablurilor 'rini'ale. $untea(soseaua!,
alatuita din 290 de elemente triun.hiulare din otel, antarind 4000 tone &ieare, a &ost &i,ata
u ajutorul unor maarale 'e a'a. @ta'ele de reali(are a soselei7 1. @,eutia deshiderilor
mar.inale; 2. @,eutia deshiderii entrale. Oara, din au(a aldurii, se intam'la a lun.imea
'odului sa varie(e u 'ana la 2 m in aeeasi (i. $odul a &ost dotat u 'enduli are sunt
'roietati sa diminue(e &ortele e ationea(a asu'ra lui, ast&el inat sa se evite atin.erea
&reventei de re(onanta. Ionele de anoraj (&undatiile! au neesitat +50 000 de tone de beton
&ieare. Co&rajele &undatiilor aveau o .reutate de 15 000 tone si o inaltime de "0 m.
-I&ICULTATI: >etonul obisnuit nu se intareste in a'a sarata, ast&el a &ost neesara o reteta
s'eiala de beton.
RECOR-: Cel mai lun. 'od sus'endat din lume.
?> TA: MAHAL @ In(ia
-ESCHI-ERE: +/ m;
INALTIME: 4+m;
AN CONSTRUCTIE: 1"+2 * 1"5+;
INGINERI/PROIECTANTI: 6smail <han;
ARHITECT7 Cstad 5hmad Lahauri, #ir
5bd3ul <arim;
TIP STRUCTURA: #ausoleu
TEHNOLOGIE UTILIZATA: #aterialele utili(ate au &ost aduse din toata 6ndia si 5sia. Iidurile
sunt onstruite din aramida, iar nuleele din 'ietris, invelite u 'lai de marmura si .resie
'rinse u ajutorul unor leme si dibluri de &ier. Cnii 'ereti ajun. hiar si la o .rosime de ativa
metri. $este 1000 de ele&anti au &ost neesari 'entru a trans'orta materialele de onstrutie.
Carami(ile si .resia au &ost aduse de la o distanta de 25 de 9m de santier, iar marmura alba
de la o distanta de 45 de 9m. #aterialele erau aduse in adrul santierului 'e o ram'a din
'amant om'atat si erau manevrate u ajutorul unor sisteme de sri'eti.
%e 'resu'une a shelele si arele au &ost in intre.ime reali(ate din aramida. -orta de
muna a &ost alatuita din 20 000 de munitori, inlusiv sul'tori, s'eialisti in turle.
-I&ICULTATI: Cea mai mare 'rovoare a aestei onstrutii a re're(entat e,eutia
&undatiilor. 6n so'ul de a su'orta sarina onsiderabila a mausoleului. Terenul de &undare,
alatuit numai din nisi'uri, trebuia stabili(at7 s3au introdus &antani, are s3au o&rat si s3au
um'lut u mortar si &ier, re(ultand o &undatie asemenea 'ilotilor.
6n 1942 s3au instalat niste shele in jurul ladirii 'entru a o 'roteja de ataurile aeriene ale
.ermanilor si ale ja'one(ilor. 6n tim'ul ra(boiului dintre 6ndia si $a9istan (19"531941! a &ost din
nou 0asunsa1 u ajutorul shelelor.
RECOR-: 2in 19/+ &ae 'arte din $atrimoniul #ondial CB@%C8.
3> SAINT PANCRAS - L*n(+a, An%#ia
-ESCHI-ERE: 45m; lun.ime7 210m;
INALTIME: +0m;
AN CONSTRUCTIE: 1/"/
INGINERI/PROIECTANTI: Ailliam QenrD >arlo:,
;oland #ason 8rdish;
TIP STRUCTURA: ar; 'ereti din aramida, ao'eris din &ier &orjat;
TEHNOLOGIE UTILIZATA: 5o'erisul este om'us din niste oaste ajurate din &ier &orjat.
-ieare jumatate de ar este &ormat din doua se.mente irulare, e&etul .enerat &iind de el
al unui ar.
-I&ICULTATI: 6n 19"" s3a 'ro'us demolarea statiei. %3
a renuntat la aeasta idee, intrand ast&el in ate.oria
ladirilor are neesita reabilitare. ;enovarea a ine'ut
in anul 2001.
RECOR-: 6n aul 1/"/ era ea mai mare strutura de ti'
ar din lume si avea ea mai mare deshidere.
3> PANTHEON R*$a, I"a#ia
-ESCHI-ERE: 4+.+ m;
AN CONSTRUCTIE:
INGINERI/PROIECTANTI: 'usK Pn &unMiune de #arus
5.ri''a a tem'lu, iar reonstruMia lui a &ost reali(atK
de Pm'Kratul Qadrian la 12" 52;
TIP STRUCTURA: dom1
TEHNOLOGIE UTILIZATA: %trutura este irularK, avLnd o terasK u mai multe .ru'uri de
stLl'i din .ranit reali(aMi Pn stil orintian 'e are s'rijinK un 'ostament triun.hiular. 5eNti 'iloni
sunt am'lasaMi ast&el7 / la intrare si doua .ru'uri de ate 4 la a'etele terasei. Cn vestibul
retan.ular uneNte terasa u PnK'erea Pn &ormK irularK ao'eritK de un dom din beton u o
deshidere entralK (oulus! s're er. RnKlMimea aestui oulus este aeeaNi u deshiderea,
adiK 4+.+ m.
5 &ost nevoie de 4+2 de munitori 'entru a reonstrui
$antheonul, e,euMia durLnd 'este + ani. %tLl'ii utili(aMi
aveau diametrul de 1.5 m, PnKlMimea de 11.9 m Ni masa
de "0 tone. Rn interiorul lKdirii sunt am'lasate niNe
'entru susMinerea statuilor.
2omul din beton roman avea masa totalK de 45+5
tone, iar .rosimea lui varia de la ".4 m la ba(K la 2.1 m
la vLr&. @&orturile din aest element sunt mult reduse
deoaree Pn e,euMia aestuia s3au &olosit a.re.ate u
o densitate mare la ultimele nivele ( enuNK vulaniK
Ni 'ietre 'oroase !.
$ereMii are s'rijinK domul sunt onstituiMi din are de
KrKmidK vi(ibile Ni la e,teriorul lKdirii, are transmit
PnKrarea .ravitaMionalK s're &undaMii.
$antheonul este onsiderat a &iind .randios, dar Pn
aelaNi tim' sim'list Pn one'Mie.
5. S<-NE< HAR;OUR ;RI-GE SA(neA, A'!"+a#ia
-ESCHI-ERE: 50+m; lun.ime totala7
1149m;
INALTIME: 1+4m deasu'ra nivelului
a'ei;
AN CONSTRUCTIE: 192+ 3 19+2;
INGINERI/PROIECTANTI: 2orman Lon. = Co Ltd;
TIP STRUCTURA: are de otel1
TEHNOLOGIE UTILIZATA: 5rul este reali(at din douK 'anouri a Lte 2/ de .rin(i u
(Kbrele, PnKlMimea lor variind de la 1/ m la entru la 54 m la a'ete.
;ulmenMi mari metalii susMin a'etele arului, asi.urLndu3i de'lasarea au(atK de
tem'eraturK, ontraMie Ni e,'ansiune a materialelor.
?reutatea totalK a sheletului de metal a 'odului LntKreNte 52/000 tone, aii &iind inluse
arul Ni deshiderile laterale. $odul este susMinut de " milioane de nituri australiene PnKl(ite Ni
dis'use 'rin introduere.
La &ieare a'Kt al arului e,ista ate un stal' de inaltime /9 m reali(at din beton de PnaltK
re(istenMK, 'laat u .ranit. $ilaNtrii la ba(a 'ilonilor sunt esenMiali 'entru 'reluarea PnKrKrii
arului Ni 'entru menMinerea deshiderii Pn 'lanul ei. 5este elemente au &ost inluse 'entru a
&orma un adru 'entru 'anourile de are Ni 'entru a reda o mai bunK vi(ibilitate a 'odului.
@,euMia 'odului a &ost reali(atK 'rin intermediul a mai multor in.ineri7 La:rene @nnis,
@d:ard Eud.e Ni ;al'h -reeman. @lementele struturale au &ost dis'use u ajutorul unor
maarale KMKrKtoare.
RECOR-: @ste onsiderat el mai inalt 'ot onstruit u are metalie.
". MILLAU BIA-UCT - &+an"a
-ESCHI-ERE: +42m1 lun.ime7 24"0m;
INALTIME: +4+m deasu'ra otei terenului
amenajat;
AN CONSTRUCTIE: 2001 3 2004;
INGINERI/PROIECTANTI: #ihel Oirlo.eu, Ni
arhitetul Borman -oster;
TIP STRUCTURA: able3staDed;
TEHNOLOGIE UTILIZATA: 6deea de ba(K a &ost de a se reali(a un 'od Pn.ust, susMinut de
abluri, u o't deshideri7 ele laterale de 204 m, iar ele intermediare de +42 m. %eMiunea
transversalK a 'odului este reali(atK dintr3o utie de .rin(i metalie dis'use Pn triun.hiuri,
susMinutK vertial de doi 'iloni de oMel. 5eastK seMiune are lKMimea neesarK 'entru douK
ben(i de irulaMie 'e &ieare sens. Cutia de .rin(i este ehi'atK de asemenea u 'anouri
laterale are miNorea(K intensitatea vLntului. $roietarea 'ilonilor s3a reali(at din alulul
PnKrKrii utile nesimetrie transmisK 'e deshideri, Lt Ni din e&ete de tem'eraturK a
.rin(ilor. Cutia de .rin(i este le.atK de 'iloni 'rin tendoane vertiale 'retensionate &i,ate u
doi rulmenMi 'e &ieare 'arte. %tLl'ii deasu'ra 'KrMii arosabile au &ormK Pn O. @,euMia s3a
reali(at 'rin ridiarea elementelor u maaraua turn de 245 m. $untea 'odului a &ost
e,eutatK u ajutorul a o't turnuri tem'orare dis'use la jumKtatea deshiderilor 'entru o
susMinere adiMionalK.
C> ;ROO0L<N ;RI-GE - New <*+=, SUA
-ESCHI-ERE: 4/0m;
AN CONSTRUCTIE: 1/40 * 1//+;
INGINERI/PROIECTANTI: Eohn
5u.ustus ;oeblin.;
TIP STRUCTURA: 'od sus'endat;
TEHNOLOGIE UTILIZATA: Turnurile
'odului au &ost e,eutate din alar,
.ranit Ni iment ;osendale. -ieare
din aestea au Lte doua are .otie 'rin are tree Noseaua. Cu Lt deshiderea 'odului era
mai mare, u atLt .reutatea aestuia trebuia sK se mKreasK 'entru o bunK stabilitate
struturalK. 2in aest onsiderent, ablurile de diametru +9 m erau susMinute u ajutorul unui
sistem de dia.onale duse din a'Ktul su'erior al turnului 'LnK la Nosea.
Chesoanele erau alKtuite din lemn Ni &ier, avLnd dimensiunile 52.4+ F +1.09 m, dis'use la o
adLnime de 24 m &ata de nivelul a'ei.
$odul o&erK o o'ortunitate uniK de a simMi &orMe o'use Pn miNare, iar dis'unerea ablurilor
adu &rumuseMe struturii 'rin evitarea banalitKMii unei deshideri ori(ontale sim'le.
-I&ICULTATI: ConstruMia 'odului a adus multe 'robleme, um ar &i moartea 'roietantului
datoritK unei in&eMii si PmbolnKvirea &iului aestuia (are a 'reluat 'roietul 'odului!, din au(a
unor .a(e emise de hesonul subavati. Rn tot aest tim' o e,'lo(ie a distrus un heson, un
altul a luat &o Ni un ablu a ieNit din anoraj.
RECOR-: 5 &ost 'rimul 'od din lume la are s3au utili(at abluri sus'endate din otel si
e,'lo(ivi 'eriulosi in interiorul hesoanelor subavatie are serveau a &undatia struturii.
)> THE GOL-EN GATE ;RI-GE San
&+an.i!.*, SUA
-ESCHI-ERE7 lun.ime totala7 24+4.4 m;
INALTIME: 24.4 m;
AN CONSTRUCTIE: 19++ * 19+4;
INGINERI/PROIECTANTI: Eose'h %trauss, 6rvin.
#orro: Ni Charles @llis;
TIP STRUCTURA: 'od sus'endat1
TEHNOLOGIE UTILIZATA: %trauss a &ost unul din in.inerii 'rini'ali Pn e,euMia 'odului, dar
datoritK &a'tului K avea 'uMine noMiuni des're ablurile sus'endate o mare 'arte a
res'onsabilitKMii a K(ut 'e alMi e,'erMi.
#orro: a 'roietat &orma turnurilor 'odului, shema de lumini Ni elementele art3deo 'reum7
deoraMiile turnului, ben(ile de irulaMie. 6n.. @llis a reat desi.nul strutural al 'odului, 'rin
one'tul S Teoria de&l,iuniiT Nianume7 o 'arte arosabilK subMire Ni &le,ibilK se Pnovoaie
datoritK vLntului, ast&el 'rovoLnd o reduere a PnKrKrii 'rin transmiterea aesteia la
turnurile 'odului 'rin ablurile de susMinere. $odul are douK abluri 'rini'ale de susMinere
are tre 'este vLr&urile elor douK turnuri de PnKlMime 224.4 m Ni sunt 'rinse la &ieare a'Kt
u anoraje. -irele rKsuite .alvani(ate de oMel3arbon om'rimK &ieare ablu 'rini'al.
2iametrul unui ablu 'rini'al este de 0.92 m, iar lun.imea aestuia de 2++2 m. BumKrul
&irelor .alvani(ate de 'e un ablu 'rini'al este de 24.542, iar 'rin rKsuirea lor se reea(K "1
de toroane.
9. SILBER -OME STA-IUM
Mi./i%an, SUA
-ESCHI-ERE: 220m;
AN CONSTRUCTIE: 194+ * 1945;
INGINERI/PROIECTANTI: ?ei.er >er.er
5ssoiates;
ARHITECTI: 8T2ell)Qe:lett = Lu9enbah;
TIP STRUCTURA: strutura 'neumatia;
TEHNOLOGIE UTILIZATA: Rn vederea e,euMiei 'roietului, au &ost mutaMi 1.+4 milioane
metri ubi de 'KmLnt. #aterialele utili(ate 'entru onstruMia stadionului au &ost7 44 550 m de
beton, 1.400 tone de oMel strutural, 404"9 m' de 'anouri din &ibrK de stilK Pnvelite Pn te&lon,
1/ abluri .roase de oMel, 25 de ventilatoare 'entru aer, uNi 'entru irulaMia aerului.
RnKlMimea ao'eriNului este de "1." m, iar lKMimea inelelor de susMinere a u'olei este de 220
m>
-I&ICULTATI: 6n 19/5 au &ost neesare re'aratii, in urma unui ola's din au(a inararii din
(a'ada. $rin .aura 'rovoata ao'erisului a avut lo o 'ierdere de 'resiune a aerului si ast&el
domul a ine'ut sa se de(um&le. ?reutatea (a'e(ii a de&ormat domul in asa &el inat s3a
trans&ormat intr3un 0astron1, distru.and si mai mult
ao'erisul. Lurarile de reabilitare au &ost inreru'te
tim' de o sa'tamana din au(a vantului 'uterni,
are a distrus a'roa'e toate 'anourile ao'erisului.
%3a luat dei(ia a tot ansamblul ao'erisului sa &ie
shimbat 'entru a 'reveni aindente
asemanatoare in viitor. Costurile de re'aratie s3au
ridiat la a'roa'e / milioane de dolari si a onstat
in shimbarea 'an(ei ao'erisului din &ibra de
stila ao'erita u Te&lon u o 'an(a armata u
.rin(i massive de otel.
RECOR-: 5 &ost onsiderat el mai mare stadion al Li.ii Bationale de -otbal 'ana in anul
1994.
10. GEORGIA -OME A"#an"a, Ge*+%ia
-ESCHI-ERE: 1/5 m;
LUNGIME: 2+5m;
INALTIME: /2.5m;
AN CONSTRUCTIE: 19/9 * 1992;
INGINERI/PROIECTANTI: Aeidlin.er 5ssoiates; #atthDs $. LevD; 5ntrani. 8u(onnian;
ARHITECTI: QeerD 6nternational 6n., ;osser -abra' 6nternational, %ott A. >radleD;
TIP STRUCTURA: tense.ritD able membrane struture (strutura tensionata inte.ral!;
TEHNOLOGIE UTILIZATA: @ste reali(at din &ibra de
stila ao'erita u Te&lon. Tense.ritD este o suesiune
om'le,a de triun.hiuri * stal'ii sunt sustinuti de abluri
'reintinse la 'artea in&erioara si su'erioara, 'rinse u ae
de otel si one,iuni sudate. Cablurile tra. de stal'i u &orta
e.ala in toate diretiile 'entru a &orma triun.hiuri
'uternie, inordate. 5o'erisul este &i,at de un inel de
beton armat de3a lun.ul 'erimetrului u'olei. 6nelul se
s'rijina 'e un sistem de atenuare a alunearilor, din
Te&lon, are 'ermite ao'erisului o usoara de'lasare in
tim'ul vanturilor 'uternie.
-undatiile sunt reali(ate din .ru'uri de 'iloti (turnati 'rin 'resiune! le.ati de stal'ii struturii.
5easta metoda a &ost o alternativa la &undatiile u hesoane, dovedindu3se a &i mai
eonomie si mai 'otrivite 'entru onditiile o&erite de solul din aea (ona.
-I&ICULTATI: La + ani de la terminarea onstrutiei, inte.ritatea ao'erisului a devenit o
'roblema. 6n au.ust 1995, ao'erisul a edat in urma .reutatii a'ei din tim'ul unei &urtuni
'uternie, a(and u o asemenea 'utere inat a &aut .auri in 'ardoseala din beton. Clterior,
ao'erisul a &ost reabilitat de o asemenea maniera inat sa se evite aidente asemenea
aidente 'e viitor.
6n 200/, in tim'ul unui mei de bas9et, domul a &ost avariat din au(a unei tornade.
RECOR-: 5 detinut reordul 'entru el mai mare dom din lume 'ana in 1999, and s3a
deshis #illenium 2ome din Londra si %tadionul 2o9lands din #elbourne, 5ustralia (2000!.
6n anul 200/, la Cam'ionatul de -otbal, domul a .a(duit /0 /92 de 'ersoane.