Sunteți pe pagina 1din 42

Constructia si functionarea releelor de protectie electromecanice Definirea si clasificarea releelor de protectie electromecanice (cu contacte)

1.Generalitati Releele reprezinta categoria cea mai importanta de aparate din cuprinsul unei instalatii de protectie si comanda automata. In general, prin releu se intelege un aparat care fiind supus unei actiuni exterioare, realizeaza automat o operatie, pentru o gama data de valori ale marimii aplicate la intrare care provoca actionare acestuia. In functionarea oricarui releu este caracteristica variatia brusca(in salt) a marimii de iesire cand marimea de intrare, de regula, atinge sau depaseste o valoare prescrisa, numita valoare de actionare (excitare).La scaderea marimii de intrare sub o anumita valoare, numita valoare de revenire are loc saltul invers al marimii de iesire. Raportul intre valoarea de revenire si cea de actionare se numeste factor de revenire Krev. Marimile care caracterizeaza un anumit releu sunt urmatoarele: -natura marimii de intrare (sau actionare ) -puterea ce trebuie absorbita la intrarea pentru ca releul sa actioneze (cu valori cuprinse intresub 1 si circa !" )# -curentul (puterea) rezultat in circuitul de iesire, in conditile unei tensiuni admisibile date si in functie de natura sarcinii (de exemplu, se spune ca un contact rupe $% la 11"& si sarcina rezistiva, sau ",'% la $$"& si sarcina inductive) -numarul si pozitia contactelor releului : (n releu poate avea un numar de contacte normal desc)ise si (sau) un numar de contacte normal inc)ise. *rin pozitia normala a unui contact se itelege pozitia acestuia cand releul este neexcitat (sau pozitia in stare de magazie a releului )# -domeniul de actionare sau gama de regla pentru marimea de intrare ! -timpul propriu de actionare, care masoara timpul scurs intre momentul aplicarii marimii de actionare, pana la inc)iderea contactelor (de la valoari de circa 1"-'"ms, la relee instantanee, la valorii de ",1+.1"s si mai mult, in cazul releelor cu actionare temporizata prin constructia lor). ".Clasificare Rleele elecromecanice (cu contacte ) se pot clasifica in mai multe categorii. Dupa principiul de constructie si functionare a elementului sensibil al releului se deosebesc: -relee electromagnetice (nepolarizate sau polarizate) -relee electrodinamice (fara fier sau cu fier) -relee magnetoelectrice -relee magnetice (cu circuite magnetice saturabile sau cu amplificatoare magnetice) -relee electronice (cu tuburi cu vid sau cu gaz si element de executie electromecanic) Dupa natura marimilor aplicate la intrare se deosebesc: -relee de curent (pt curent continu sau alternativ) -relee de tensiune (pt tensiune continua sau alternativa) -relee de putere (activa, reactiva, aparenta) -relee de impedanta (de rezistenta, reactanta, impedanta) -relee de frec#enta (sau de alunecare) -relee de defaza (de succesiune a fazelor )

Dupa felul #ariatie marimii de actionare, adica a marimii de la intrarea releului, se deosebesc, -relee ma$imale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare depaseste o anumita valoare maxima, dinainte stabilita# -relee minimale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare scade sub o anumita valoare minima, dinainte satabilita# -relee directionale, a caror actionare se produce numai la sc)imbarea sensului marimii de intrare (de exemplu, sc)imbare sensului unei puteri electrice, in cazul releelor directionale# -relee diferentiale, a caror actionare se produce atunci cand diferenta valorilor sunt doua marimi aplicate la intrare devine, in valoare absoluta, mai mare decat o valoare dinainte stabilita.

Definirea releelor de protec%ie. &unc%ii. Cerin%e.

'n sistem de protec%ie prin relee este alc-tuit din totalitatea dispozitivelor .i aparatelor destinate sasigure, /n mod automat, deconectarea unei instala0ii la apari0ia unui defect sau regim anormal de func0ionare periculos pentru instala0ie, sau cel pu0in s- semnaleze aceasta.

Dez#oltarea te(nicii de protec%ie prin relee )i etapele parcurse

*rin separarea automat- a unei instala0ii defecte se urm-resc trei obiective, s mpiedice dezvoltarea defectului .i extinderea acestuia asupra altor instala0ii# s prentmpine distrugerea izola0iei .i aparatelor ca urmare a .ocului electrodinamic .i electrotermic, /ntrerup2nd rapid toate posibilit-0ile de alimentare a locului de defectare# s contribuie la restabilirea func0ion-rii normale pentru continuitatea alimentarii consumatorilor de energie electric-.

Releul electric de protec%ie este, deci, un aparat electric care execut- /nc)iderea, desc)iderea sau comutarea unuia sau mai multor contacte la varia0ii ale unor marimi electrice aplicate la intrarea acestuia. 3n cazul releelor f-r- elemente mobile , respectiv f-r- contacte, are loc o basculare a valorii de ie.ire la producerea unei varia0ii /n salt la intrare. Releul transmite comanda de declan.are la mecanismul (dispozitivul) de declan.are al /ntreruptorului. In figura 1.1 este reprezentat- sintetic dezvoltarea te)nicii de protec0ie prin relee .i etapele parcurse. *tructura releului de protec%ie: 3n figura 1.$, a, b .i c sunt reprezentate, sc)ema bloc, sc)ema desf-surat- .i simbolul general pentru releul de protec0ie.

*c(eme ale releelor )i simbolizarea lor: a.)sc(ema bloc! b.)sc(ema desf+)urat+! c)simbol pentru releul de protec%ie 45 - ,lement *ensibil (de intrare)# 46 - ,lement de Compara0ie sau prelucrare logic- a informa0iei .i de Decizie# 44 - ,lement de ,xecu0ie.

Caracteristica intrare - ie)ire (static+) a unui releu de protec%ie

*c(ema bloc de elemente a unui circuit de protec%ie prin relee .arametrii principali ai releelor: 1) Parametrii nominali ( (n, In, fn, 7n , etc.) - m-rimi ce pot fi suportate timp /ndelungat de aparat# $) Valori de pornire (ac0ionare) - valori la care ac0ioneaz- releul# 1) Valoarea de revenire - valoarea m-rimii controlate la care elementele de execu0ie ale aparatului ac0ioneaz- invers dec2t la ac0ionare# !) Factorul de revenire ,

K rev =

valoarea de revenire 1 valoarea de pornire

(1.1)

La releele maximale care ac0ioneaz- la dep-.irea unei m-rimi /re#01# la releele minimale, care ac0ioneaz- la sc-derea m-rimii de ac0ionare sub valoarea reglat-, /re# > 1.

'

5e consider- ca un releu este cu at2t mai bun cu c2t Krev este mai aproape de 1. ') Timpul propriu de acionare al releului care este timpul m-surat din momentul atingerii valorii de ac0ionare p2n- la emiterea m-rimii de execu0ie (la ie.ire). La acest timp se adaug- iner0ia proprie a aparatului, la care se adun- timpul reglat al aparatului. 8) Puterea consumat de releu - este /n raport invers cu sensibilitatea releului. %ceast- m-rime intervine la /nc-rcarea circuitelor secundare .i la calculul .i alegerea transformatoarelor de m-surcare alimenteaz- sc)ema (1C,11) 9) Puterea de rupere (capacitatea de comutare) este puterea maxim- din circuitul comandat prin contactele releului f-r- ca acesta s- se deterioreze. :) Poziia normal a contactelor (normal desc)ise sau normal /nc)ise). 5e consider- pozi0ie normal- a contactelor starea lor ini0ial-,cu aparatul nealimentat. ;) Stabilitatea termic i electrodinamic care este capacitatea aparatului de a suporta un timp limitat efectele curen0ilor de scurtcircuit, far- consecin0e negative. 1") roarea releului este diferen0a dintre valoarea real- de ac0ionare .i valoarea reglat- pentru ac0ionare. 2n concluzie, 5e poate spune c- releele electrice sunt aparate automate care, sub ac0iunea unui parametru electric aplicat la intrare, produc varia0ia /n salt (brusc) a m-rimii de ie.ire la o anumit- valoare a parametrului de intrare. 4le func0ioneaz- pe baza codului <%=>( .i fac parte din categoria aparatelor pentru comenzi discontinue. 3n figura 1.1, caracteristica static- intrare - ie.ire pentru un releu de protec0ie, /n general. 3n cazul unei varia0ii a parametrului x de la intrare /ntre " .i x, acestuia /i corespunde o valoare constant- a parametrului de ie.ire ?@?min, .i cel mai des ?min@". 62nd x atinge valoarea xpornire, ? variaz- /n salt de la ?min la ?max, iar timpul /n care se produce aceast- varia0ie este determinat de durata procesului tranzitoriu /n circuitul comandat. La o cre.tere ulterioar- a parametrului x de la intrare (de exemplu x@xmax) valoarea lui ? r-m2ne nesc)imbat-. La descre.terea parametrului x (xmaxAxmin), valoarea ?@?max r-m2ne nesc)imbat- dar pentru x@xrev se produce mic.orarea prin salt /n Bos p2n- la valoarea ?@?min. Cunc0ia releului de protec0ie realizeaz- o comand- automat- de tip releu cu o caracteristicunidirec0ional-. 5c)ema bloc de elemente a unei instala0ii de protec0ie prin relee este ilustrat- /n figura 1.!, unde s-a considerat o protec0ie maximal- de curent pentru o linie electric- aerian- conectat- prin /ntreruptorul I1 la barele *,,. 4lementele din sc)em- sunt, transformatorul de curent 1C, transformatorul de tensiune 11, blocul de intrare 34 care poate fi realizat cu relee cu contacte, sau printr-o interfa0- format- din traductoare .i=sau filtre la instala0ii realizate cu * sau automate programabile. D-rimile D1 .i D$ se aplic- blocului de prelucrare logic- a informa0iei 3.5 care este .i un bloc de decizie. %cesta stabile.te dac- exist- regim anormal de func0ionare, iar /n caz afirmativ elibereaz- un semnal de execu0ie la blocul de ie.ire 3,. <e la aceasta pleac- comanda de declan.are la /ntreruptor, respectiv semnalizarea execu0iei acestei comenzi. 31. - blocul de temporizare care asigur- dac- este necesar o anumit- temporizare# 36 - blocul de alimentare al sc)emei care asigur- tensiunile operative de CC pentru func0ionarea /ntregii sc)eme de protec0ie. 4nstala%ia de protec%ie - are un caracter mai larg, put2nd fi examinat- /n mai multe ipoteze, 1. protecia de tip sau funcie elementar independent- de obiectivul proteBat (de exemplu,protec0ia maximal- de curent sau protec0ie diferen0ial- sau protec0ie minimal- de impedan0- etc)# $. protecia ca instalaie de comand automat pentru un anumit tip de defect (protec0ie /mpotriva scurtcircuitelor polifazate, protec0ie /mpotriva suprasarcinilor, protec0ie /mpotriva punerilor la p-m2nt)# 1. protecia ca instalaie comple! cu funciuni corelate n cadrul unui ansamblu de elemente de prote"at (protec0ia p-r0ii electrice a unei centrale sau protec0ia unei re0ele electrice). *c(eme folosite in reprezentarea instalatiei de protectie prin relee: %cestea pot fi, - sc#eme functionale$ - sc#eme bloc$

sc#eme lo%ice - /n care apar elementele din sistem /n succesiunea logic- a func0iunilor /ndeplinite.

5c)emele de principiu (sau principiale) ale instala0iilor de protec0ie pot fi,

sc#eme de principiu restrnse, monofilare sau trifilare$ sc#eme de principiu desfurate$ sc#eme de amplasare$ sc#eme de monta"$ sc#eme de e!ecuie&

Relee electromagnetice
Releele construite pe principiul electromagnetic sunt cele mai raspandite relee electrice cu contacte.%ceste relee sunt utilizate in curent continuu si alternativ# functionarea lor se bazeaza pe atragerea unei armaturi de otel de catre o bobina cu miez de fier (electromagnet). 1.R,5,, ,5,C1R7M6G8,14C, D, C'R,81 *4 1,8*4'8, Releele electromagnetice de curent si tensiune sunt relee de curent maxim, si tensiune maxima si de tensiune minima. <in aceasta categorie fac parte releele de tip RC (relee de curent) si de tip R1 (relee de tensiune ), fabricate in tara. Releul ma$imal de curent tip RC (fig. 1.1) este un aparat electromagnetic cu armatura mobila rotitoare, alimentat cu curent alternativ de '"Ez. FReleul se compune dintr-un miez de fier 1, pe care sunt atasate bobinele $.

In intrefierul electromagnetului se poate roti o armatura de otel 3 (paleta mobila), solidara cu axul releului .Pe acelasi ax este fixat un capat al resortuli 4.celalalt capat al resortului 4 este solidar cu levierul indicatorului de regalaj 7, care se poate deplasa intre limitele fixate pe scara de reglaj 8. piesa i!olata poarta "calaretul# metallic $ care asigura ic%iderea contacelor fixe & se leaga la cele doua borne ineterioare ale rleului. 6and bobinele electromagnetuli sunt parcurse de curent, armatura 1 tinde sa se roteasca in intrefier spre polii miezului 1. sub actiunea proportionala cu patratul fluxului magnetic , ocupand pozitia cea mai favorabila unui flux maxim.
6uplul activ care produce deplasarea armaturii se poate exprima prin relatia# Ma9/t "9/"4"r 4r fiind curentul prin bobina releului, iar /1 si /" constante care depind de caractersticile constructive ale releului .

<eplasarii armaturii 1 in sensul direct indicat de sageata in fig. 1.1 (sensul actionarii contactelor mobile ale releului) I se opune cuplul antagonist dat de resortul ! si cuplul antagonist produs de frecari in lagare. 5e poate scrie deci relatia cuplului antagonist rezultat# Mr9Mro:/;( - o):Mfr, In care, Droeste cuplul antagonist initial, - o deplasarea ung)iulara a armaturii, Dfr cuplul antagonist produs de frecari (practi constant)# In cazul cresterii curentului in infasurarile releului pina la valoarea pentru care Da> Dr, pe tot parcursul deplasarii armaturii mobile, in urma atragerii acestei armaturi spre polii electromagnetului , contactele ' si 8 (normal desc)ise) se inc)id si releul actioneaza . &aloarea minima a curentului Ir la care releul actioneaza, inc)izandu-si contactele se numeste curent de actionare al releului Iar. Raportul dintre curentul de revenire si curentul de actionare a releului reprezinta factorul de revenire a releului ,

K rev =

I rev r I ar

Cactorul de revenire este intodeauna subunitar pentru releele maximale si supraunitar penutru cele minimale. Releul de curent tip R6 este un releu de maximal, actionand numai in cazul cresterii curentului I r, peste valoarea reglata.6oeficientul de revenire a releului R6 este , Rrev@",:'. Releul are infasurari cu spire putine, de sectiune mare, care sunt parcurse de curenti mari# Irn@",$+.$""%. 6urenrul de actionare a releului maximal de curent R6 poate fi reglat prin variatia tensiuni initiale a resortului antagonist (reglare continua) si prin sc)imbarea conixiunii (serie sau paralel) la cele doua sectii ale bobinei releului (reglare in trepte). %lte relee electromagnetice de curent si de tensiune fabricate in tara sunt prevazute cu o singura bobina, avand o priza mediana, pentru modificarea domeniului de reglaB de la simplu la dublu. Gensiunea resortului se modifica, rotind indicatorul de reglaB 9. *unerea la punct a releului se modifica (aducerea in scara) se poate face cu doua suruburi care limiteaza pozitia de repaus (corespunzatoare curentului Ir) si pozitia de actionare (corespunzatoare curentului Irev r) a paletei mobile 1 in campul magnetic al electromagnetului 1. Gimpul propriu de actionare al releului R6 este practic nul (de ordinul ","'s).Releul poate fi folosit atat in curent continuu cat si in curent alternativ , are o constructie simpla si prezinta mare stabilitate in functionare. Releul de tensiune R< ma$imal sau minimal de tip electromagnetic.

5e deosebeste de releul de curent R6, numai prin faptul ca bobinele releului de tensiune au spire multe si subtiri, fiind construite astfel incat sa reziste la o tensiune nominala de alimentare. Releul maximal de tensiune actioneaza la cresterea tensiuni peste valoarea reglata, inc)izandu-si contactele normal desc)ise# cel de tensiune minima (sau minimal) actioneaza la scaderea tensiunii sub valoarea reglata.
Gensiunea de actionare al releului se regleaza prin modificarea tensiunii ini0iale a resortului antagonist si prin sc)imbarea (serie sau paralel) la cele doua sectii ale bobinelor de tensiune. Cactorul de revenire al releului maximal de tensiune este ",:', iar minimal are valoarea ,

1 1,$ ",:'

R,5,, ,5,C1R7M6G8,14C, D, 14M.


Releele electromagnetice de timp se folosesc in sc)emele de protectie in scopul introducerii temporizatorilor necesare pentru functionarea selective a protectiei prin relee. Releul electromagnetic de timp R1, cel mai frecvent intalnit, este compus dintr-un s?stem electromagnetic de tip solenoidal si un mecanism de ceasornic care este armat de sistemul electromagnetic (fig. 1.$).

La trecerea curentului prin bobina electromagnetului 1, miezul acestuia este atras si, prin intermediul surubului fara sfarsit $ si al rotii dintate 1, determina rotatia piesei intermediare !. %ceasta produce tensionarea resortului ', care antreneaza in rotetie axul ec)ipaBului mobil 8 (de retinut ca axu rotii dintate 1 nu este cuplat mecanic cu axul ec)ipaBului mobil). Roata dintata 9, fixata pe axul 8, se angreneaza cu roata dintata de pe axul unui mecanism de ceasornic :, care determina o anumita viteza de rotatie a ec)ipaBului mobil al releului de timp. Got pe axul 8 este fixat contactul mobil ;, care se roteste odata cu cu axul ec)ipaBului mobil, pana aBunge la contactul fix 1", inc)izand circuitul %H (releu actioneaza).

'upa intrerupere curentului din bobina electromagnetului (, mie!ul acestuia este impins de resortul de revenire (( spre stanga .

%xul ec)ipaBului mobil impreuna cu toate elementele solidare cu axul revine brusc in pozitia initiala (releu dezeexcitat). (n opritor 1$ limiteaza cursa contactuluimobil ; la revenire. Gimpus de actionare a releului RG se regleaza prin variatia distantei dintre pozitia initiala a contactului mobil ; si a contactului fix 1" care limiteaza cursa. *entru fixarea unui anumit reglaB de timp (timpul de actionare al releului Iar) contactul 1" se deplaseaza pe sacara de reglaB 11 pana la o anumita diniziune a acestuia . 5cara de reglaB a releului este etalonata in secunde si are o foarma semicirculara. Hobina electromagnetului 1 este calculata pentru un curent de scurta durata (de maxim $"-1"s) la tensiunea nominala Gemporizarea releului RG este independente de valoarea tensiunii amplificate bobinei, cu conditia asigurarii unei tensiuni de actionare (ar ",9(nr.

R,5,, ,5,C1R7M6G8,14C, 481,RM,D46R,


In cazurile in care capacitatea de rupere a contactelor sau numarul de contacte de lucru ale releelor principale electromagnetice (de exemplu de tensiune, de timp etc.) sunt insuficiente se folosesc relee inermediare . Releele inermediare de tip R4, se construiesc in tara noastra. 5unt aparate electromagnetice cu armatura basculanta, de curent continuu sau alternativ#in fig. 1.1 este reprezentat sc)ematic un astfel de releu. 6ircuitul magnetic este construit din tole magnetice. 6and curentul circula prin infasurarea bobinei 1, miezul ei atrage armatura basculanta $, impruna cu puntea de contacte mobile 1, care desc)id contactele fixe , normal inc)ise ' si inc)ed contactele, fixe, normal desc)ise ! si, in consecinta, releul actioneaza. <upa intreruperea curentului din bobina 1, sub actiunea resortului 8, armatura basculanta $, revine imediat in pozitia initiala si contactele releului revin la pozitia normala (releu dezexcitat). Gimpul de actionare a releelor inermediareeste de numai cateva sutimi de secunda si din aceasta cauza, ele influientiaza putin aspra timpului de actionare a protectiei Releele intermediare se utilizeaza fie pentru a IamplificaJ un semnal mai slab, de la un traductor sau un alt releu , fie pentru multiplicarea numarului de circuite. Releele intermediare se executa pentru tensiuni nominale de $!, !:, 11" si $$" &, avand tensiunea minima de actionare ",'(n (la aceasta tensiune este invinsa forta antagonista a resortului 8). 6ontactele releului suporta , fara sa se deformeze, un curent de '% timp de $" min. In fig 1.! este reprezentat un astfel de releu intermediar

1"

R,5,, ,5,C1R7M6G8,14C, D, *,M8654=6R,


Releul de semnalizare tip Rds, fabricat de asemenea in tara, este un releu electromagnetic care semnalizeaza optic si isi inc)ide contactele, in functie de marimea de actionare (curentul continuu sau tensiunea continua) ce se aplica bobinei. In fig. 1.' este reprezentata sc)ema constructiva a unui asemenea releu . In momentul in care infasurarea $ a electromagnetului 1 este parcursa de current (bobina se alimenteaza la bornele %, H), armatura mobila 1 este atrasa spre electromagnet. 6and armatura 1 se deplaseaza , clapeta de semnalizare (steguletul) 8 nu mai este sustinuta si cade sub actiunea greutatii proprii, efectuand o rotatie de ;""pana in dreptul ferastruici 9 . 6lapeta 8 este readusa manual in pozitia normala (corespunzatoare starii dezexcitate a releului) cu aButorul butonului :. Intregul mecanism al releului este inc)is intr-o carcasa , avand o ferastruica in dreptul pozitie clapetei cazute . <aca steguletul (clapeta ) este in dreptul vizorului , inseamna ca releul a lucrat . Readucerea clapetei se face manual pentru ca personalul de serviciu sa fie obligat sa inregistreze protectia care a lucrat .

<eoarece actionarea unor tipuri de protectii este insotita de o semnalizare luminoasa s-a prevazut o lama de contact !, care, la rotirea clapetei , inc)ide contactele ' ale circuitului de semnalizare . Releele de semnalizare din seria Rds se construiesc in doua variante # -releu tensiune, avand bobina cu un numar mai mare de spire (se conecteaza in derivatie cu infasurarea releului de timp, sau cu infasurarea releului intermediar?.

11

-releu de current, avand bobina cu spire mai groase si mai putine (se leaga in serie cu bobina de declansare a dispozitivului de actionare a intreruptorului, sau infasurarea releului intermediar).

Relee magnetoelectrice
Functioanare releelor magnetoelectrice se bazeaza pe cuplul care se exercita aspura unei bobine parcurse de curent continuu de catre campul magnetic al unui magnet permanet. In figura 1.8 este prezentat sc)ematic un releu magnetoelectric.In intrefierul magnetului permanet 1 se gaseste un miez cilindric $, de fier moale, in Burul caruia se poate roti un cadru mobil 1, care poarta bobina ! a releului.6urentul continuu I este adus la bobina releului prin intermediul unor antagoniste. K data cu rotirea intr-un sens sau altul a cadrului mobil se deplaseaza contactul fix 8, solidar cu cadrul, ceea ce provoaca inc)iderea sau desc)iderea contactelor fixe 9. 6uplul aplicat bobinei releului este proportional cu, curentul care o parcurge conform relatiei , D@KI Releele magnetoelectrice sunt foarte sensibile, putand fi construite pentru puteri de actionare de ordinul 1"-1" . 4le prezinta insa dezavantaBul ca nu pot funciona in curent alternativ, deoarece atunci cuplul midiu de actionare este nul.

Relee de inductie
Releele de iductie sunt relee electrice cu contacte a caror functionare se bazeaza pe cuplurile si fortile electromagnetice care se exercita asupra unor conductoare masive sau filiforme (situate intr-un camp magnetic variabil in timp), in care se induc curenti prin inducti electromagnetica. Relee de inductie sunt de mai multe feluri , de curent, directionale, de impedanta,diferentiale si releele-balanta (ele lucreaza numai in curent alternativ).

1$

Releu de inductie directional de putere


In cele ce urmeaza se prezinta, spre exemplificarea, releul de inductie directional de putere. Releul de putere directional (tip IDH 191=1), cu doua bobine cu rotor cilindric, actionand la sc)imbarea sensului puterii electrice este reprezentat sc)ematic in figura 1.9.

In principiu, releul este format dintr-un circuit magnetic m cu poli aparenti, un rotor cilindric de aluminiu r, infasurarile de curent si tensiune plasate pe Bugul m, un contact normal desc)is c si un contact mobil actionat de paleta p, fixata pe axul rotorului cilindric. 6ilindrul de otel f, plasat in interiorul cilindrului de aluminiu r, serveste la reducerea reluctantei circuitului magnetic total. In intrefierul electromagnetului D se roteste cilindrul de aluminiu ( polii sunt notati cu D in figura 1.:.), avand rolul de a amortiza oscilatiile rotorului, si un resort antagonist R%, care mentine contactele releului dezexcitat in pozitia Lnormal desc)isJ. Infasurarea este formata de doua bobine legate in serie, a.ezate pe doi poli, iar Infasurarea de tensiune din patru bobine legate in serie, a.ezate pe toate laturile circuitului magnetic exterior. In figura 1.; este reprezentata diagrama fazoriala a tensiunilor si a curen0ilor. Cunc0ionarea releului de putere se bazeaz- pe ac0iunea reciproca dintre fluxurile magnetice variabile in timp si curen0ii indus de acestea in elementul mobil al releului ( rotorul cilindric r ). 6uplul de rota0ie al releului este dat de rela0ia , D rot @ K M I M ( cos ( N r O P ). ( 1. '. )

*ana la satura0ia miezului magnetic, fluxurile sunt propor0ionale cu curen0ii, adic- ,

11

Ur Z M I @ K1 I r # M ( @ K $ I t @ K 1 U @ K ! ( r

( 1. 8. )
!

(nde 7 ( este impendanta bobinei de tensiune a releului, iar K 1, K $, K 1, K propor0ionalitate. La func0ionarea in regim nesaturat, in rela0ia 1. '. devine , D rot @ KQ ( r I r cos ( N r O P ). ( 1. 9. )

sunt coeficien0ii de

4xpresia ( r I r cos ( N r O P ) are aspectul unei puteri. <up- cum aceasta expresie este pozitiva sau negativa, releul ac0ioneaz- sau nu ac0ioneaz- ( rotorul se rote.te intr-un sens sau altul ). <e aceea, releele de putere se mai numesc si relee direc%ionale. *entru P @ ", cuplul de rota0ie maxim se ob0ine la valoarea , N r @ ". In acest caz, releul are o caracteristica de ac0ionare cosinusoidala si se nume.te releu >attmetrie ( ac0ioneaz- numai pentru ( r Ir cos N r R " ). <aca in serie cu bobina de tensiune se leag- un condensator de capacitate 6, care defazeazcurentul I t, compens2nd complet reactan0a inductiva a bobinei ( ceea ce ec)ivaleaz- cu P @ ;" " ), expresia cuplului D rot devine ( in modul ) , D rot @ KQ ( r I r sin N r, iar condi0ia de ac0ionare al releului este , ( r I r sin N r R ". (n asemenea releu are o caracteristica sinusoidala si poarta numele de releu #armetrie. &alorile uzuale pentru ung)iul P sunt cuprinse intre 1" " si !' ". Releul direc0ional intra in func0iune atunci c2nd cuplul de rota0ie D rot /ntrece cuplul antagonist, dat de resortul R% ( fig. 1. :. ) .

Cunc0ionarea releului direc0ional poate fi studiata pe caracteristica ung)iulara al releului, care reda dependenta dintre tensiunea de ac0ionare ( act si defazaBul N r pentru I r @ ct ( fig. 1. ;. ). *e aceasta curba, pentru fiecare curent I r dat se poate citi care este valoarea tensiunii de ac0ionare ( r @ ( act corespunz-toare unui anumit defazaB N r " . *entru diferite valori ale lui I r se ob0ine o familie de astfel de caracteristici cu Ir @ ct . 6u aButorul curbelor ( act @ f ( N r )

1!

pentru I r @ ct, se poate determina ung)iul N r la care releul direc0ional are cea mai mare sensibilitate numit si unghiul sensibilit !ii maxime ( fig. 1. 1". )

Construc%ia si func%ionarea releelor statice 6#anta ele introducerii releelor statice (electronice) in sc(emele de protec%ie
<in punct de vedere al rapidit-0ii de ac0ionare, releele electronice statice (fara contacte) sunt superioare celor electromecanice, datorita elimin-rii iner0iei elementelor in mi.care. In plus, timpul propriu de ac0ionare a releelor electronice este foarte redus (aproape nul), iar revenirea se produce mai rapid. *rotec0iile realizate cu relee electronice permit ob0inerea unor caracteristici de ac0ionare complicate, necesare in cazul protec0iilor complexe (de exemplu, protec0ia de distanta), ceea ce conduce la o buna selectivitate si sensibilitate a protec0iei prin relee. In compara0ie cu releele electromecanice, functioanrea releelor electronice este mai pu0in influen0ata de .ocuri mecanice, vibra0ii, sau de prezenta prafului in atmosfera. <urata mare de viata, independenta de conditile exploat-rii, consumul redus de putere si num-rul mare de ac0ionari sigure (practic nelimitat) confer-, de asemenea, /nsemnate avantaBe releelor electronice de protec0ii. K data cu apari0ia semiconductoarelor si a circuitelor integrate (de data mai recenta), protec0iile cu relee electronice fara contacte au capatat o utilizare din ce in ce mai larga. 5a extins, tot o data , utilizarea releelor cu contacte in gaz (relee LreedJ sau relee Lfara armaturaJ). 5c)emele de protec0ie cu relee statice au

1'

permis aplicarea unora dintre principiile moderne ale automatici in te)nica protec0iei prin relee (ca de exemplu, principiul adaptrii si cel al optimalit-0ii).

,$emple de relee statice


In fig. $.1 este reprezentata sc(ema unui releu static electrionic, realizat cu tranzistore. <oua tranzistore identice G1 si G$ sunt conectate, in fig. $.1 in montaB simetric.

Intrucat rezistentele R1@R$ si RQ1@RQ$ au valori relativ mari (de ordinul zecilor de Siloo)mi), iar rezistentele Rc1@Rc$ sunt rezistente de sarcina (de circa 1+$ST), rezulta ca valorile curentilor de circulatie I 1 si I$, ca si ale curentilor din baza IH, sunt negliBabile in raport cu curentii de emitor I4 sau de colector I6. 5a presupunem ca numai tranzistorul G1 se afla in regim de conductie, adica rezistenta de sarcina (de colector R ct) este strabatuta de un curent mare I ct (plus I $ negliBabil), in timp ce prin rezistenta de sarcina Rc$ curentul este practic zero (I 1 este negliBabil). Cata de o stare LinitialaJ in care G1 este blocat, potentialul colectorului 6 1 creste (devine L mai pozitivJ). %cest lucru are ca efect scaderea curentului I$, adica o LpozitivareJ a bazei H$, paralel cu o LnegativareJ a punctului 4$, datorita curentului I41, ceea ce face ca tensiunea baza-emitor a lui G$ sa devina pozitiva, adica G$ sa fie blocat. *e de alta parte, starea de blocare a tranzistorului G $, deci negativarea colectorului 6$, creeaz- o tensiune negativa baza-emitor a tranzistorului 41 si asigura astfel regimul de conductie al acestuia. <aca se aplica brusc o tensiune pozitive de intrare ( 1 pe Bonctiunea baza-emitor a lui G1, suficienta pentru ca, pentru moment, (4H1 R ", tranzistorul G1 se bloc)eaza, colectorul 61 se negativeaza, I$ creste, deci H$ se negativeaza, ceea ce are ca efect (H4$ U ", adica G$ incepe sa conduca. 5istemul LbasculeazaJ , adica acelasi proces descris la inceput are loc invers (G$ conduce, iar G1 este blocat) si curentul prin Rc$ creste brusc de la zero (deoarece IH1 O I1 sunt negliBabile) la o valoare relativ mare Ic$ (curentul de colector a lui G), ceea ce reprezinta o functionare de tip releu. 6onditia de functionare a releului static prezentat este, plus (1 - (H41, unde (H41 reprezinta tensiunea baza-emitor a tranzistorului G1 in regim de conductie. Releul prezentat se mai numeste si bistabil (deoarece, in stare desc)isa, este stabil in ambele pozitii) sau trigger. 6lte relee statice (fara contacte) sunt realizate cu punti redresoare si amplificatoare cu reactie poziti#a sau cu relee LreedJ (cu contacte in gaz).

18

Comparatie intre releele electromecanice si releele electronice


1. 6#anta ele releelor electronice *rinte avantaBele mai importante a releelor electronice se numara urmatoarele, Releele electronice permit obtinerea unei rapiditati superioare celei atinse de releele electromecanice. Releele electronice perimt obtinerea unor caracteristici de actionare cu performante superioare celor asigurate de releele electromecanice. Colosirea componetelor electronice in constructiea releelor a condus la elabolarea unor noi principii de realizare a protectiilor. *rin utilizarea releelor electronice se asigura o reducere importanta a consumului de la transformatoarele de curent, ceea ce permite evitarea functionarii in saturatie a circuitelor magnetice ale acestor transfoamatoare, deci miscarea erorilor care pot interveni in functionarea protectiileor. Releele si protectiile electronice au gabarite mai mici de cat cele electromecanice, conducand la reducerea dimensiunilor panourilor si a camerelor in care sunt instalate. ". Deza#anta ele releelor electronice Releele electronice sunt influentate de factori perturbatori (in special de variatiile temperaturii mediului ambiant) in masura mult mai mare decat releele elctromecanice. Grecerea de la tranzistoarele cu germaniu la tranzistoarele cu siliciu a micsorat acest dezavantaB. &ecinatatea dintre instalatiile electromagnetice proteBate, prin care circula curentii de ordinul Siloamperilor, si sc)emele electronice de protectie, prin care circula curenti de ordinul microamperilor, constituie o dificultate in utilizarea releelor electronice. <ificultatea este determinata de faptul ca supra tensiunile induse in circuitele electronice (din cauza variiatiei curentilor din instalatiile proteBate, in special la efectuarea unor comutari in circuitele primare, de inalata tensiune) pot conduce in deterioararea tranzistoarelor. *entru micsiorarea valorilor supratensinilor induse este necesar ca ec)ipamentele electronice de protectiie sa fie Budicios amplasate in raport cu circuitele primare proteBate, sa fie folosite cabluri ecranate, sa se realizeze in bune conditii legaturile la pamant. <e asemenea, influenta comutarilor din circuitele operative de curent continuu ale statilor electrice asupra functinarii releelor electronic constituie un dezavantaB al acestei categorii de releele. ". .erspecti#e

(na dintre solutiile care se contureaza in prezent consta in folosirea in paralel a noilor protectii electronice cu protectiile clasice, cu relee electromecanice. In acest mod, marea responsabilitate a protectiei unor importante instalatii electroenergetice este impartita intre protectiile electronice si ec)ipamentele indelung verificate cu relee electromecanice, care le dubleaza pe cele electronice. %ceasta dublare este Bustificata economic, intrucat pentru instalatiile electro energetice importante linia actuala consta nu numai in dublarea protectiilor de baza prin protectii de rezerva, ci c)iar in dublarea protectiilor de baza, pentru crestere sigurantei in functioanare. Colosirea circ?uitelor integrate permite extinderea utilizarii protectiilor electonice, datorita avantaBelor acestor circuite din punct de vedre al fiabilitatii, performantelor si miniatirizarii. Releele directionale IDH 191=1 sunt relee rapide, cu timp de actionare foarte scurt, de cateva sutimi de secunda. 6oeficientul de revenire este , Krev@",9.

19

*emne con#entionale pentru relee si sisteme de protectie prin relee


5emnele conventionale pentru reprezentarea releelor de protectie, precum si a sistemelor de protectie prin relee sunt stabilite de 5G%5 1';"=:-91. In sc)emele de principiu ale protectiilor, releele se reprezinta printr-un patrat, a#and deasupra un semicerc (fig. 1. 1.). *atratul simbolizeaza elementul sensibil al releului# in partea inferioara a acestuia se reprezinta legaturile la circuitele care alimenteaza bobina releului respectiv. 5emicercul simbolizeaza elementul mobil al releului, cu contactele acestuia. <e aceea, in interiorul semicercului se reprezinta toate contactele releului. Contactele se reprezinta in pozitie de repaus, adica in situatia cand bobina (sau bobinele) releului nu sunt alimentate. %stfel spus, pozitia normala a contactelor este pozitia pe care ocupa acestea atunci cand releul se afla in magazin de aparate. In fig. 1. $. este reprezentat simbolul unui releu intermediar, avand doua contacte normal desc)ise (contactele 1 si $) si doua contacte normal inc)ise (contactele 1 si !). In tabela 1.1. se prezinta semnele conventionale ale releelor de protectie (conform 5G%5 1';"=:91), iar in tabela 1.$. sunt grupate semnele conventionale pentru contactele si bobinele releelor de protectie (conform 5G%5 1';"=8-91 si 1';"=:-91). La reprezentarea in sc)emele detaliate, bornele se deseneaza sub forma unor cercuri in care se noteaza cifrele de numerotate (sau marcarea) a acestora.

"eprezentarea conectarii in circuit a contactelor se face astfel incat parcurgerea circuitului de la comanda la executie se face de la stanga la dreapta (sau de sus in #os) 4n tabela ;. ;. sunt prezentate cate#a din semnele con#entionale pentru sisteme de protectie prin relee, mai des folosite. *rin sistem de protectie se intelege combinatie de relee care au scopul de a asigura protectia completa in potriva unor anumite defecte sau regimuri anormale de functionare.

1:

1;

$"

Relee de protectie
>umarul functiilor integrate intr-un releu a fost extins de-a lungul timpului, in paralel cu cresterea capacitatii de procesare si stocare a informatiilor. In tabel este prezentata evolutia catorva parametri care redau aceste modificari.

'ezvoltarea releelor di%itale


Releele de protectie au devenit dispozitive multifuncionale universale, numite generic I4< . Cunctile care nu au ca scop protectia, cum ar fi masurarea, monitorizarea, controlul si automatizarea ocupa un spatiu din ce in ce mai mare in scopul si functia releului.

(elee moderne de protectie

*rotectia completa a unei instalatii din sistemul electroenergetic (transformatoare, linii) poate fi acum realizata prin utilizarea catorva asemenea relee integrate. <e exemplu, protectia unui mare grup

$1

generator poate fi realizata cu doua sau trei asemenea relee, fiecare realizand aproximativ 1' functii de protectie. Colosind relee traditionale era nevoie de metri cubi de Vcutii negreQ pentru a realize aceste functii. *rotectiile de baza digitale au suferit numeroase teste in laboratoare precum si in situ, astfel ca ele sunt foarte bine stabilite si cunoscute. In ultimii ani ele au fost imbunatatite prin aplicarea algoritmilor inteligenti. Kferta de functii integrate acopera practica internationala. (tilizatorul poate opta intre diverse curbe si caracteristici ale impedantelor. Dasurarea si inregistrarea evenimentelor sunt functii standard oferite de releele mici actuale. 4rori de doar 1W in cazul masurarii curentilor si tensiunii si $W pentru puterea activa sau reactiva sunt destul de des intalnite. Gimpul de stocare al inregistrarilor erorilor este in general de mai mult de 1"s cu o rezolutie de 8"" pana la $!"" Ez, depinzand de tipul de releu. Donitorizarea calitatii energiei este in general realizata de releele moderne. Inregistarea fluctuatiilor in tensiune mai mari de 1"s si a armonicelor de ordinul ' pana la 1" este suficienta in cele mai multe cazuri. Donitorizarea regimurilor tranzitorii rapide si armonicilor inalte (pana la ordinul '") ar necesita spatii de memorie mult mai mari. <ezvoltarea te)nologica continua si reducerea preturilor componentelor )ardXare vor favoriza probabil integrarea acestor functii in releele de protectie. <e-a lungul anilor a aparut o tendinta globala de combinare a functiilor de protectie si control in cadrul I4<. 5fera de aplicare este data in special de retelele de distributie si de cele industriale. %ceste dispozitive universale integreaza toate functiile secundare ale unei statii cu exceptia masurarii incasarilor. Hazandu-ne pe capacitatea proprie de monitorizare a I4< moderne, intretinerea prin auto-control s-a constituit intr-un important factor de reducere a costurilor. 5tudiile teoretice arata ca fiabilitatea unei protectii digitale este comparabila cu cea a unei protectii analogice redundante, asigurand in acelasi timp siguranta sporita in ceea ce priveste operarea gresita. <esigur ca nici cel mai bun intertinerea unor astfel de dispozitive o data la ' ani, nu mai mult insa de 1" ani. (n studiu asupra motivelor penelor de curent si asupra performantelor protectiilor a relevat faptul ca alegerea protectiilor era in general buna. 4xistau insa, o serie de operatii gresite efectuate asupra protectiilor de linie. Dai multa atentie ar trebui acordata setarii releelor si coordonarii acestora cu capacitatea de incarcare a grupurilor generatoare. 5tudiul a mai relevat ca eliminarea rapida a defectelor, in special a celor aparute pe bare, este vitala pentru stabilitatea sistemului. <ublarea protectiei si prevederea situatiilor in care intruptoarele refuza sa declanseze sunt cruciale, in special pe barele importante si liniile de inalta tensiune. *e inalta si foarte inalta tensiune, protectii redundante cu relee singulare au fost pastrate in paralel cu modificarile aparute privind introducerea de relee digitale. Relee cu principii de masurare diferite (de exemplu protectiile diferentiale si de distanta) sau relee de provenienta diferita sunt preferate. Cunctiile de control sunt efectuate de unitati independente aflate pe linii. concept de automonitorizare nu poate acoperi in proportie de 1""W o sc)ema de protectie. In general se recomanda

$$

Kdata cu introducerea comunicatiilor digitale din ce in ce mai multe protectii diferentiale sunt aplicate liniilor electrice aeriene pe distante de pana la 1"" Sm lungime. %cestea garanteaza selectivitatea fazei si a zonei pentru orice tip de scurtcircuit. Colosirea acestora este avantaBoasa in special in cazul configuratiilor complexe de linii. *rotectiile diferentiale si de distanta sunt considerate o combinatie ideala pentru liniile de inalta tensiune. Gransferul datelor prin intermediul unor retele de comunicatii necesita o planificare atenta. In aceste cazuri sincronizarea Y*5 ar putea fi necesara. In cazul liniilor scurte de pana la 1" Sm o conexiune directa bacS to bacS a releelor de la capetele liniilor este posibila in special datorita utilizarii fibrei optice. Imbunatatirea localizarii defectelor este unul din subiectele preferate ale studiilor si articolelor recente. In cele mai multe cazuri sunt discutate metode noi si imbunatite care propun reducerea influentei factorilor cum sunt rezistenta defectului, cuplarea liniilor paralele. <etectarea defectelor bazate pe masurarea reactantei, ca functie integrata a releelor de distanta are o precizie de aproape 1W in conditii favorabile. <esigur ca vor aparea erori mai mari odata cu cresterea rezistentei defectului. In acest domeniu imbunatatirile vor aparea odata cu introducerea sincronizarii bazate pe Y*5 a ac)izitiilor de date si procesarii de informatii la ambele capete ale liniei. K precizie mai mare este obtinuta prin localizarea defectelor cu aButorul undelor calatoare. In acest caz localizarea defectelor se estimeaza prin masurarea diferentei de timp in propagarea undelor purtatoare la capetele liniei. Colosirea filtrelor digitale si ale algoritmilor inteligenti au imbunatatit sensibil performanta protectiei diferentiale a transformatorului. Cunctiile integrate variaza de la suprasarcina si curent maximal la defecte de punere la pamant si supraexcitare. 6ontrolul si monitorizarea transformatorului sunt de asemenea integrate in unele dispozitive combinate. (nitatile cu porturi sunt conectate la o unitate centrala prin legaturi de fibra optica. %lgoritmii sofisticati garanteaza atingerea independentei in cazul saturarii sistemului. K replica a izolatiei este realizata prin intermediul softXare-ului si poate fi adaptata la cele mai complexe configuratii de bare prin intermediul programelor de setare. *rotectiile digitale cu impedanta scazuta sunt oferite c)iar si in regiuni care tranditional aveau o impedanta mare, deoarece in principiu protectile de impedanta mare nu pot fi integrate prin te)nologia digitala. K preocupare recenta o reprezinta sc)emele de protectie a sistemelor (5*5). 4le opereaza pe baza ac)izitiei de informatii din sistem si incearca sa evite caderea sistemului care poate aparea in conditiile puterii active sau reactive instabile (ca o consecinta a scaderii tensiunii sau frecventei sau pierderii sincronismului). In mod normal se incearca atingerea stabilitatii partiale a retelei prin divizarea sistemului, previziunea sarcinii si controlarea puterii generate. 5*5-urile sunt menite sa functioneze in starea initiala de instabilitate, inainte de aplicarea masurilor de control a sismului. 4xista o serie de 5*5-uri care functioneaza in prezent in Zaponia.

$1

Gendinta actuala este de a dezvolta protectii combinate si I4<-uri controlate, aceasta deoarece se impune reducerea costurilor. Reducerea conglomeratelor de cutii negre la doar un releu multifunctional economiseste atat spatiul cat si numarul de cabluri utilizate. *anouri cu ec)ipamente de comutatie integrate care utilizeaza transformatoare de curent si tensiune mici castiga din ce in ce mai mult teren. Retelele traditionale urbane utilizeaza protectii diferentiale. >oile relee digitale trebuie sa se potriveasca cu cablurile existente. <e aceea principiile compararii analogice de curent sunt pastrate dar upgradate la standardelele releelor digitale. *entru conexiunile cablurilor scurte pot fi folosite relee cu comunicatii digitale. <ezvoltarea generarii distribuite necesita reconsiderarea protectiei distributiei. In multe cazuri trecerea la relee directionale presupune comunicarea cu generatoarele distribuite. K problema in acest sens este pierderea protectiilor principale datorita faptului ca releele care functioneaza la frecventa si tensiunea traditionale sunt prea lente sau insensibile. <esi au fost propuse un numar de principii noi, aceste probleme nu au fost rezolvate. <etectarea rapida a defectelor si imbunatatirea capacitatilor sistemului de a furniza energie de calitate devin din ce in ce mai importante. In acest scop defectele de puneri la pamant si indicatorii de scrutcircuit sunt evaluati impreuna cu calcularea distantei pana la defect. Danagementul modern al defectului include automat ac)izitia si procesarea acestor date. Rezultatele sunt indicate intr-o forma grafica in camera de comanda. <etectarea defectelor cu rezistenta mare (conductoare puse la pamant) a fost studiata indelung. %lgoritmii propusi se bazeaza pe analiza formei de unda si recunoasterea caracteristicilor tipice ale arcului. (n studiu recent a relevat faptul ca un algoritm potrivit pentru aplicatii practice nu a fost descoperit inca in ciuda eforturilor depuse. 6ontrolul si protectia integrate au aprut initial la miBlocul anilor Q:" si s-au dezvoltat de atunci la solutii complete de automatizari ale statiilor. 5isteme simple pentru retelele de distributie sau industriale folosesc protectia combinata de linie, I4<-uri pentru control si o unitate centrala de tip *6. %lternativ se pot folosi RG(-uri cu porturi de intrari - iesiri descentralizate. 4t)ernet este general acceptat ca o retea locala in substatii. 5istemele mari folosesc o unitate centrala speciala si porturi separate pentru control. La aceste porturi sunt in general conectate relee de protectie independente. Cunctia de control la distanta este emulata in unitatea centrala. 5tandarul I46 8":9"-'-1"1 a fost intre timp adoptat pentru comunicatiile intre statie si camera de comanda. 6omunicatiile directe pin cu pin intre porturi sunt de asemenea oferite. 4le sunt folosite pentru control dar nu si pentru protectie datorita timpului mare de reactie (1""ms). In figura urmatoare este redata comunicatia intr-o statie automatizata.

$!

Procesul de comunicare intr)o statie automatizata (ltima tendinta este folosirea te)nologiei internet in cadrul retelelor Intranet sau Internet. Dai multi vanzatori ofera sisteme de automatizare cu server internet integrat. In acest mod datele ac)izitionate pot fi transmise cu costuri foarte mici intr-o retea Intranet si distribuita catre mai multi utilizatori. Lucrarile de mentenanta, de exemplu implementarea de noi functii, poate fi in acest caz efectuata direct in serverul central. Releele si alte dispozitive sunt in acest caz conectate la server printr-un canal de comunicatie 4t)ernet. Informatiile sunt adunate intr-o baza de date a serverului si pot fi accesate prin proceduri standard %5*. 4xista vanzatori americani care au mers mai departe si ofera sisteme de monitorizare in care datele sunt administrate de pe propriul server al vanzatorului. (tilizatorul trebuie doar sa-si instaleze releele si dispozitivele in statii si sa le conecteze la internet prin furnizorul local. %ccesul persoanelor neautorizate este restrictionat prin folosirea de parole, proceduri de autentificare si fireXalls.

Sisteme de protectie ale generatoarelor


Dasina sincrona reprezinta elementul electric cel mai important si cel mai costisitor. (n generator sincron trebuie proteBat, impotriva defectelor interne (in rotor si in stator)# improtriva regimurilor anormale de functionare. <efectele interne in statorul masinii sincrone generatoare sunt,

$'

scurtcircuitele polifazate F reprezentand defectul intern cel mai grav# puneri la pamant monofazate (respectiv la carcasa masinii) F care provoaca topirea prin arc electric a fierului statoric si F in unele cazuri F degenereaza intr-un scurtcircuit polifazat# scurtcircuite intre spirele aceleiasi faze F care determina supraincalzirea bobinaBelor si creeaza pericolul unui scurtcircuit intre faze. <efectele interne in rotorul masinii sincrone generatoare sunt,

simpla punere la pamant F intr-un punct al circuitului de excitatie# evident un astfel de defect nu reprezinta un pericol imediat si poate fi numai semnalizat la releele protectiei# dubla punere la pamant F in doua puncte ale circuitului de excitatie, care determina deteriorarea masinii sincrone generatoare si scaderea accidentala a curentului de excitatie, provocand, in ultima instanta, pierderea stabilitatii functionarii. Regimuri anormale de functionare ale unui generator sincron sunt,

supraintensitatile provocate de scrutcircuitele exterioare generatorului sau de suprasarcini (care provoaca uzura, imbatranirea izolatiei)# cresterea curentului de secventa inversa (care determina incalziri suplimentare sau vibratii in masina sincrona)# cresterile de tensiune (care provoaca distrugerea treptata a izolatiei)# trecerea la functionarea in regim de motor (in cazul unor defectiuni ale turbinei care antreneaza generatorul)# supratemperaturi datorita defectelor in sistemul de racire (care conduc, de asemenea, la uzura si imbatranirea izolatiei). In functie de defect sau de regimul anormal impotriva caruia trebuie sa actioneze, sistemele de

protectie prin relee ale generatorului sincron indeplinesc una sau mai multe din urmatoarele functiuni, comanda declansarea intreruptoarelor# comanda actionarea automatului de dezexcitare rapida# semnalizeaza regimurile anormale de functionare. (n exemplu de releu digital modern <Y* care produs realizeaza de Yeneral protectia 4lectric diferentiala a liniilor electrice este releul 6ompan?, ale carui functii de protectie sunt descrise pe scurt in continuare. Cunctiile de protectie pe care acest releu le realizeaza sunt prezentate in

(eleul '*P de protectie a %eneratoarelor sincrone $8

tabelul '.1, alaturi de codurile %>5I atribuite fiecarei functii. Reprezentarea diagramei monofilare a acestui releu este prezentata in figura '.$ <iferentiala statorica este functia care asigura proteBarea cu viteza foarte mare a statorului generatorului in timpul defectelor pe doua sau trei faze. Cunctia nu va opera in conditiile de aparitie unor defecteturn to turnin legaturile masinii. >u va opera de asemenea daca doar o faza e pusa la pamant si sistemul nu are legatura la pamant sau legaturile au impedanta prea mare. *roteBarea in cazul punerii la pamant a unie faze presupune ca neutrul masinii (sau alta masina cae functioneaza in paralel) sa fie pus la pamant. K mica portiune a legaturii langa neutru nu va fi proteBata, marimea ei fiind determinata de tensiunea necesara pentru generarea unui curent minim care sa treaca prin impedanta dintre neutru si pamant. 4xista dispozitive care limiteaza acest curent prin cresterea impedante. 4xista mai multe cauze care duc la dezec)ilibarea generatorului cum sunt sarcinile dezec)ilibrate, defectele dezec)ilibrate si circuitele desc)ise. 6omponenta de secventa inversa a curentului statoric I $ este direct legata de astfel de dezec)ilibre si genereaza un camp de flux cu o rotatie inversa. %ceasta rotatie in sens invers duce la incalzirea locala in fierul rotoric. 6apacitatea generatoarelor de a rezista la incalzirea
$ provocata de curentii dezec)ilibrati este exprimata sub forma unei constante ( I $ [ $ = ct ) si este

specificata de producator.

&unctia de protectie <iferentiala statorica <ezec)ilibrarea curentilor *ierderea excitatiei Cunctionarea in regim de motor 5upracurent temporizat cu nivel impus al tensiunii *unerea la pamant a statorului 5upracurentul de punere la pamant 5upraexcitarea 5upratensiune 5ubtensiune 5ub si suprafrecventa <efectarea sigurantei transformatorului de tensiune Functiile de protectie ale '*P

Codul 68*4 :9Y !8 !" 1$ '1& 8!Y1, $9G> '1Y> $! '; $9 :1 &GCC

$ Cunctia de protectie are caracteristici de operare-timp exprimate sub forma I $ [ $ = % . 4ste

incorporata si o resetare cu caracteristica liniara, care aproximeaza racirea generatorului ca urmare a dezec)ilibrarii curentilor. %ceasta functie de protectie dispune si de o alarma in cazul aparitie curentilor dezec)ilibrati, care opereaza pe baza componentei de secventa inversa a curentului, fiind setata cu un anumit timp de intarziere.

$9

Cunctia impotriva pierderii excitatiei are rolul de a detecta pierderea excitatiei la masinile sincrone. 4a include doua caracteristici m)o, fiecare cu timpi de intarziere si declansare aBustabili. %ceasta functie este blocata de prezenta tensiunii de secventa inversa (care indica o eroare la siguranta de tensiune a transformatorului). 4xcitatia se poate pierde datorita declansarii nedorite a intreruptorului, desc)iderea sau suntarea circuitului legaturii de camp, defectarea regulatorului sau pierderea sursei legaturii de camp.

Sc#ema monofilara a '*P *ierderea excitatiei poate deteriora masina si, mai mult, poate duce la aparitia unor defecte in sistem. 6and un generator sincron isi pierde excitatia, va tinde sa functioneze ca un generator inductiv. &a functiona la o viteza mai mare decat cea nominala, va genera o putere mai mica si se va excita din sistem. Impedanta observata de un releu legat la generator va depinde de caracteristica masinii, nivelul sarcinii inaintea pierderii excitatiei si cauza pierderii excitatiei. 5tudiile indica ca prima zona m)o a functiei de protectie e bine sa fie setata pentru detectarea cazurilor grave de pierdere a excitatiei cu un timp de intarziere foarte scurt, iar a doua zona pentru celelalte cazuri de pierdere a excitatiei. *entru aceasta a doua zona, timpul de intarziere este mai mare. 5istemul trebuie proteBat de contributia generatoarelor la un defect. Releul are o functie de supracurent temporizata cu tensiunea maxima de '1& integrata, pentru a asigura protectia de rezerva a sistemului. %ceasta functie e supraveg)eata de un detector de defecte si de siguranta de tensiune a statorului. (n algoritm separat este procesa pentru fiecare faza, cu impunerea tensiunii maxime pe faza. %cest nivel maxim de tensiune este proportional cu amplitudinea tensiunii pe fiecare faza in parte. Cunctia de protectie impotriva punerii statorului la pamant are rolul de a detecta defectele de punere la pamant a statorului intr-un sistem generator legat la pamant printr-o impedanta foarte mare. 5unt acoperite in intregime toate legaturile statorice prin aceasta functie. In mod normal neutrul statorului generatorului are un potential apropiat de cel al pamantului. 6and apare un defect de punere la pamant, potentialul neutrului va creste (cu exceptia cazului in care defectul e

$:

foarte aproape de neutru). Cunctia 8!Y de protectie va detecta supratensiuniea din neutru pentru aproximativ ;'W dintre legaturile statorice, depinzand de supratensiunea cu franare setata. Cunctia $9G> detecteaza armonicile de gradul 1 ale supratensiunii neutrului si se foloseste prin legarea la un transformator de tensiune conectate in stea sau triung)i. *rocentaBul legaturilor statorice acoperite de aceasta functie depinde de nivelul cu franare al supratensiunii ca si de armonicile de ordinul 1 ale tensiunii neutrului (&>1) generate la momentul defectului. Darimea &>1 depinde de mai multi factori ca tipul generat, curentul de sarcina, factorul de putere al sarcinii, starea sistemului, etc. 5upraexcitarea poate fi cauzata de defectarea regulatorului, reBectarea sarcinii sau o supraexcitare in cazul in care generatorul nu e conectat. *oate rezulta si din descresterea vitezei atunci cand un operator incearca sa mentina constanta tensiunea statorului. *rotectia contra supraexcitare contine functia de declansare si alarma.

Sisteme de protectie ale transformatoarelor


%legerea sc)emelor de protectie a transformatoarelor electrice depinde de particularitatile sc)emei de conexiuni a statiei in care acestea sunt instalate. 5e prevad, protectii impotriva defectelor (scurtcircuitele polifazate sau monofazate) in transformator& protectii impotriva regimurilor anormale de functionare (impotriva supra sarcinilor si a scaderii nivelului de ulei in cuva F actionand la semnalizare si impotriva supraintensitatilor provocate de scurtcircuitele exterioare F actionand la declansare). *rin zona prote#ata se intelege portiunea cuprinsa intre intreruptoarele care leaga transformatorul de sistem, incluzand conductoarele de legatura spre barele colectoare. 5e prevad urmatoarele tipuri de protectii, importiva scurtcircuitelor in interiorul zonei prote#ate, ' protectie diferentiala longitudinala F in cazul transformatoarelor cu putere aparenta 5

1"""" %() sau cu puteri 5 U 1"""" S&%


' sectionarea de curent F pentru celelalte transformatoare protectia cu relee de gaze F pentru transformatoare cu puteri peste 1""" S&% impotriva supraintensitailor provocate de scurtcircuitele exterioare* ' ' protectia maximala de curent, cu sau fara bloaB de tensiune minima# protectii de distanta F pentru transformatoare cu puteri superioare lui $""D&%, sau cand protectiile maximale de curent nu sunt suficient de sensibile impotriva suprasarcinilor* protectii maximale de curent.

$;

(n exemplu de releu digital modern care realizeaza protectia diferentiala a liniilor electrice este releul 9!' produs de Yeneral 4lectric 6ompan?, ale carui functii de protectie sunt descrise pe scurt in continuare. In tabelul 8.1 sunt prezentate principalele functii de protectie pe legatura. Reprezentarea grafica a acestor functii este realizata in sc)ema monofilara din figura 8.$ &unctia de protectie (legatura ") Daximala de curent instantanee de secventa negativa Daximala de curent temporizata de secventa negativa Daximala de curent instantanee pe faza 1 Daximala de curent instantanee pe faza $ Daximala de curent instantanee pe neutru 1 Daximala de curent instantanee pe neutru $ Daximala de curent instantanee de punere la pamant 1 (eleul de +,de protectie a transformatoarelor Daximala curent instantanee de punere la pamant $ Daximala de curent temporizata pe faza Daximala de curent temporizata pe neutru Daximala de curent temporizata de punere la pamant <iferentiala de punere la pamant Cactorul de distorsiune 6urentul necesar *imbolul 68*4 $'"=!8 $'1=!8 $'"*1 $'"*$ $'">1 $'">$ $'"Y1 $'"Y$ $'1* $'1> $'1Y $:9GY $GE< $%<

Functiile de protectie ale releului +,- pe o le%atura 5istemul 5R 9!' este un Releu pentru Danagementul GransformatoarelorGD, trifazat, foarte rapid, bazat pe multiprocesor, proiectat pentru a asigura protectie de baza si management pentru tranformatoare de putere mici, medii cu doua sau trei infasurari. In releul 5R 9!' se combina elemente de protectie ca diferential procentual, maximal de curent, frecventa si supraexcitatie alaturi de monitorizarea anumitor armonici si GE< (distorsiuni armonice totale) intr-un singur ansamblu economic.

1"

Sc#ema monofilara a releului +,Releul dispune de o varietate de caracteristici de protectie adaptive, Cr2nare la %rmonici, care rezolva problema declansarilor false in timpul magnetizarilor, 4lemente Daximale de 6urent cu Gemporizare, care-si modifica propriul reglaB de actionare pe baza puterii calculate a transformatorului c2nd alimenteaza o sarcina cu continut mare de armonici, 5eturi Dultiple de ReglaBe, care permit utilizatorului sa selecteze in mod dinamic p2na la ! grupe de reglaBe adaptand astfel cerintele de protectie la diferite configuratii din sistem, 4galizare <inamica a Raportului de Gransformare a Gransformatoarelor de 6urent, care monitorizeaza pozitia comutatorului de ploturi si egalizeaza in mod automat raportul de transformare a G6 si in fine ClexLogicGD care permite ca ecuatiile logice care folosesc intrari logice si elemente de protectie sa fie asignate la oricare din iesirile releului 5R 9!'. K functie puternica de testare si simulare oferita de 5R 9!' este Dodul 5imulare. %cest lucru confera inginerului protectionist posibilitatea de a testa functionarea releului pe baza informatiilor legate de forma de unda inregistrata sau generata pe calculator, care poate fi convertita in format digitizat si incarcata in bufferul de simulare al releului 5R 9!' pentru Ipla?bacSJ. 5R 9!' dispune de asemenea de functia sa proprie de Kscilografiere care inregistreaza datele pentru forma de unda in caz de defect, punere sub tensiune sau stari de alarma.

11

Cunctia de autoconfigurare elimina necesitatea realizarii oricaror conexiuni speciale la transformatoarele de curent permit2nd conectarea tuturor transformatoarelor de curent in stea.

Definirea releelor de protec%ie. &unc%ii. Cerin%e.

'n sistem de protec%ie prin relee este alc-tuit din totalitatea dispozitivelor .i aparatelor destinate sasigure, /n mod automat, deconectarea unei instala0ii la apari0ia unui defect sau regim anormal de func0ionare periculos pentru instala0ie, sau cel pu0in s- semnaleze aceasta.

.rotec%ia prin relee a generatoarelor sincrone


Yeneratorul sincron este ec)ipamentul electric cel mai important .i cel mai scump din central-. >ormativele prev-d protec0ii obligatorii /mpotriva defectelor interne /n stator .i rotor .i /mpotriva regimurilor anormale de func0ionare. Defectele interne ?n stator: - scurtcircuite polifazate# - scurtcircuite /ntre spirele aceleia.i faze (care supra/nc-lzesc /nfa.ur-rile , distrug izola0ia .i creeaz- pericolul unui scurtcircuit /ntre faze)# - puneri la p-m2nt monofazate /n stator (care provoac- topirea prin arc electric a fierului statoric .i pot degenera /ntr-un defect polifazat). Defectele interne ?n rotor: - simpla punere la p-m2nt /ntr-un punct al circuitului de excita0ie rotoric# - dubla punere la p-m2nt care provoac- distrugerea ma.inii , pierderea excita0iei .i a stabilit-0ii func0ion-rii . Regimuri anormale de func%ionare: Kextprovocate de scurtcircuite exterioare sau suprasarcini# - supraintensit-0i - cre.terea curentului de secven0- invers-# IL - cre.terea de tensiune la borne# - supratemperaturi provocate de defecte /n sistemul de r-cire# - trecerea la func0ionare /n regim de motor, c2nd generatorul antreneaz- turbina# (

>ormativele prev-d urm-toarele 1" protec0ii pentru un generator sincron (figura $.1), IY 1. Kint Y.5. 1 \ I G (< '. :. ;. R *ex (R G

1$
%<R

8. $. I G

I) G

(())

1. !.

I-I ]] I ]]

9.

R<** R5**

1".

R*I

*istemele de protec%ii prin relee pentru un generator sincron 1. protec0ia maximal- de curent /mpotriva supraintensit-0ilor provocate de scurtcircuitele exterioare,cu sau f-r- blocaB de tensiune minim-# $. protec0ia maximal- de curent /mpotriva supraintensit-0ilor provocate de suprasarcin- # 1. protec0ia diferen0ial- longitudinal- /mpotriva scurtcircuitelor polifazate /n stator# !. sec0ionarea de curent /mpotriva scurtcircuitului polifazat /n stator # '. protec0ia diferen0ial- transversal- /mpotriva scurtcircuitelor /ntre spirele aceleia.i faze statorice# 8. protec0ia )omopolar- /mpotriva punerilor la p-m2nt /n stator# 9. protec0iile rotorice /mpotriva simplei .i dublei puneri la p-m2nt# :. protec0ia /mpotriva reducerii= pierderii excita0iei# ;. protec0ia /mpotriva cre.terilor de tensiune# 1". protec0ia de putere invers- direc0ionat- /mpotriva trecerii generatorului la func0ionarea /n regim de motor.

%ceste protec0ii se pot realiza cu relee analogice cu contacte sau /n variante )ibride ce con0in relee f-r- contacte cu comuta0ie static-, elemente de ie.ire cu contact, dar .i cu automat programabil .i microprocesoare care preiau func0iile de protec0ie .i func0ioneaz- pe baza unor subrutine specializate. )istemele de protec*ie ale generatoarelor ac*ionea!+ la semnali!are ,i-sau declan,are concomitent cu ac*ionarea automatului de de!excitare rapid+ .'/(figura 0.0)

11

*c(ema de principiu a automatului de deze$citare rapid+ (6DR)

3n cazul defectelor interne ale generatorului, dac- nu exist- %<R, generatorul ar continua s- se roteasc- .i ar alimenta arcul de la locul de defect provoc2nd /n final distrugerea ma.inii. 3n cazul scurtcircuitelor exterioare, generatorul r-m2ne /n gol, se supratureaz- .i tensiunea la borne cre.te nepermis de mult. 5imultan cu func0ionarea protec0iilor la declan.are se transmite impulsul ce ac0ioneaz- %<R , care /ntrerupe circuitul rotoric .i /l comut- pe R1 (rezisten0a de stingere a c2mpului) .i /n urma desc)iderii contactului 1 introduce o rezistent- R$ suplimentar- de 1" ori mai mare dec2t rezisten0a /nf-.ur-rii de excita0ie a excitatorului limit2nd curentul de excita0ie .i evit2nd producerea de supratensiuni la bornele Y5.

1!

Releu static de temporizare tip R5G-$< cod R598";"<


Gensiuni nominale (, $!...$$" & c.c >um-r contacte, max. $ comutatoare Gensiune maxima pe durata, 8% <omeniul de temporizare, ",1s ... 1")

Releu static de temporizare R5G-1"1 cod >:9"89


Gensiuni nominale (, $!...11" & c.c# $!...$$" & c.a. >um-r contacte, max. $ comutatoare Gensiune maxima pe contacte, $'"& c.c. 6urent maxim pe durata,8% <omeniul de temporizare, ",1s ... 1$ min.

Releu static de m-sura tensiune tip R5DG-1 cod R5-9!988


Gensiuni nominale (, $! & c.c# $$" & c.a. >um-r contacte, max. 1 normal /nc)is# 1 normal desc)is Gensiune maxima pe contacte, $$"& c.c. 6urent maxim pe durata, '%

1'

Releu de semnalizare tip R54-1


Gensiuni nominale (, 1$...$$" & c.c# 6uren0i nominali, I,","1 ... '% >um-r contacte, max. $ comutatoare

Releu miniatura tip RD-! cod R5-91'"$


Gensiuni nominale (, 8...8" & c.c >um-r contacte, max. 8 comutatoare Gensiune maxima pe contacte, 8" & c.c.# & c.a. 6urent maxim pe contacte,1%

Releu miniatura tip RD-8 cod >-:$""8


Gensiuni nominale (, 8...8' & c.c >um-r contacte, max. $ comutatoare Gensiune maxima pe contacte, $'"& c.c.# & c.a. 6urent maxim pe contacte,8%

Releu intermediar tip RI-11 cod R5-9$'""


Gensiuni nominale (, 8...$$" & c.c# & c.a. >um-r contacte, max. 1comutatoare Gensiune maxima pe contacte, $$"& c.c.# & c.a. 6urent maxim pe contacte, 8%

18

Releu intermediar tip RI-11 cod R5-9!8'"


Gensiuni nominale (, 8...$$" & c.c# & c.a. >um-r contacte, max. 1comutatoare Gensiune maxima pe contacte, $$"& c.c.# 1:" & c.a. 6urent maxim pe contacte, 18%

19

1:

Relee intermediare.
In aceasta sectiune sunt prezentate urmatoarele familii de relee ,
relee miniatura tip 7G - sunt relee cu montaB pe soclu, cu doua sau patru contacte basculante si tensiuni de alimentare de 8, 1$, $!, !:, 11" si $1"&ca=cc. 6urentul nominal al contactelor este de '%. relee multifunctionale tip DG - sunt relee cu montaB pe soclu, cu doua sau trei contacte basculante si tensiuni de alimentare de 8, 1$, $!, !:, 11" si $1"&ca=cc. 6urentul nominal al contactelor este de 1"%. 5oclul este special construit astfel incat se pot adauga module de protectie cu dioda, de temporizare sau grupuri R6. relee de putere tip RD - sunt relee cu montaB pe soclu sau cu conectare prin papuci, cu unul, doua sau trei contacte basculante si tensiuni de alimentare de 8, 1$, $!, !:, 11" si $1"&ca=cc. 6urentul nominal al contactelor este de 1", 18, $' sau 1"%. relee miniatura tip R* I, R* II - sunt cu montaB pe soclu sau direct pe circuit imprimat, cu unul sau doua contacte basculante si tensiuni de alimentare de 8, 1$, $!, !:, 11" sau $1"&ca=cc. 6urentul nominal al contactelor este de : sau 1$%. relee temporizatoare tip 7R - sunt de temporizare multifunctionale, cu montaB pe soclu sau pe sina, cu unul sau doua contacte basculante si alimentare intre $!-$1"&ca=cc. Gemporizarea poate fi facuta intre ",1 secunde pana la 1" ore, iar curentul nominal al contactelor este de :%.

relee tip (R - sunt relee de monitorizare a tensiunii, a curentului, a fazelor intr-o retea trifazata sau de urmarire a nivelului intr-un rezervor de lic)id, de asemenea relee de comanda pentru reglarea nivelului (inclusiv sonde).

1;

Relee i declanatoare termice


Construc%ie )i caracteristici Releele .i declan.atoarele termice sunt construite pe baza unor lamele bimetalice (dou- lamele metalice, cu coeficien0i de dilatare termic- diferi0i, laminate /mpreun-) /nc-lzite de curentul din circuitul proteBat, - fie direct, prin /nseriere /n circuit#

- fie indirect, printr-o /nf-.urare de /nc-lzire dispus- /n Burul lamelei,


- fie mixt (direct .i indirect). 3n cazul curen0ilor mari, se folose.te un transformator de curent. Releele termice de protec0ie care func0ioneaz- /n curent alternativ sunt /n general tripolare# trei lamele bimetalice sunt con0inute /ntr-o carcas- comun-. Releele sunt de regul- compensate (fiind insensibile la varia0ia temperaturii ambiante) .i prev-zute cu un dispozitiv sensibil la /ntreruperea unei faze (func0ionarea /n monofazat). Revenirea /n starea ini0ial- dup- func0ionare (rearmarea) se poate face manual sau automat. Releele termice sunt asociate cu contactoare, av2nd un contact de desc)idere (normal /nc)is) /nseriat /n circuitul bobinei de ac0ionare a contactorului. <eclan.atoarele termice sunt /n execu0ie unipolar-, fiind /nglobate /n /ntreruptoare, put2nd provoca desc)idere aparatului prin dez-vor2rea mecanismului de men0inere /n pozi0ia /nc)is. +urentul nominal (de serviciu) In este curentul nominal al lamelei bimetalice. Yama de curen0i nominali cuprinde un num-r de valori discrete (tab. 8.9.1). +urentul nominal al unui bloc de relee termice (realizat ca element independent) se constituie /ntro scar- de valori discrete, cu mai pu0ine trepte dec2t In, /ntr-un bloc put2nd fi montate lamele av2nd curen0i de serviciu /ntr-o anumit- gam- (tab. 8.9.1). Gabelul 8.9.1 Grepte de curent pentru relee termice (exemple) Lamela (Is) ",! ",'' ",9' 1," 1,1 1,: 1,1 !,' 8 : 1" 1$ Hloc (In) -11 18 $" $' 1$ -!" 81 -81

I, %

*entru a putea acoperi toate valorile curentului din circuitul supraveg)eat, releul=declan.atorul poate fi reglat, /ntr-o plaB- stabilit-, modific2nd, cu aButorul unui .urub, cursa ung)iular- pe care trebuie s-o efectueze extremitatea lamelei pentru a elibera dispozitivul care men0ine releul=declan.atorul armat. *laBele de reglaB corespunz-toare diverselor valori ale curentului de serviciu sunt alese astfel /nc2t s- se suprapun- par0ial, d2nd posibilitatea alegerii unui dispozitiv de protec0ie pentru orice valoare a curentului din circuitul proteBat. +urentul de regla# Ir poate fi situat /n una din plaBele,

I r = ( ",9 1) I n I r = ( ",:1) I n I r = ( ",'1) I n .

+aracteristica (de declan,are) timp'curent este o caracteristic- descendent-, invers dependent- de curent (fig. 8.9.1, 8.9.$), indicat- frecvent pentru func0ionarea pornind din stare rece (f-r- trecerea prealabil- a unui curent)# declan.area se produce dup- un timp cu at2t mai scurt cu c2t suprasarcina este mai mare. <eclan.area are loc dup- dep-.irea unui prag cuprins /ntre 1"' .i 1$"W din valoarea curentului de reglaB. $impii de declan,are -n cazul c.nd suprasarcina intervine dup o -nc lzire prealabil se reduc aproximativ la #um tate. *rotec0ia la suprasarcin- /n circuitele motoarelor trebuie realizat- 0in2nd seama .i de particularit-0ile pornirii. 5upracurentul de pornire nu trebuie interpretat drept curent de defect. <e asemenea, aparatele de protec0ie trebuie nu trebuie s- ac0ioneze pe durata pornirii /n diferite condi0ii (de

!"

exemplu, pornire /n gol, porniri /n sarcin- la antrenarea unor ma.ini cu iner0ie mare. *entru a putea fi adaptate le caracteristicile motoarelor, au fost stabilite clase de declan,are (fig. 8.9.1, tab. 8.9.$). Gabelul 8.9.$. 6lase de declan.are

6lasa 1"% 1" $" 1"

Gimp de declan.are, pornind din stare rece (f-r- sarcin- ini0ial-) 1,"' Ir 1,$ Ir 1,' Ir 9,$ Ir U $ min $ 1" s , ! min ! 1" s R$) U$) U : min $ $" s U 1$ min $ 1" s
t

1lasa (2 1lasa 02 1lasa 32

x Ir

Cig. 8.9.1
*rotec0ia termic- de clasa 1" (fig. 8.9.$) convine maBorit-0ii situa0iilor practice (timp de pornire sub 1" s). +urentul de autoprotec!ie este valoarea curentului (circa 1" Is) care provoac- declan.area aparatului comandat de releu=declan.ator /nainte ca lamela bimetalic- s- dep-.easc- temperatura limit- la care se men0in caracteristicile de material.

!1

6lasa 1"

x Ir 1 F func0ionare ec)ilibrat- trifazat-, pornind din stare rece $ F func0ionare /n dou- faze, pornind din stare rece 1 - func0ionare ec)ilibrat- trifazat-, pornind din stare cald-

Cig. 8.9.$
6legerea releelor@declan)atoarelor termice a. alegerea curentului de serviciu *entru motoare, se alege acea valoare a curentului de serviciu /n a c-rui plaB- de reglaB se situeaz(recomandabil, c2t mai aproape de limita superioar-) curentul nominal al motorului,

I rt I nmot

b. alegerea curentului nominal al blocului de relee termice se face conform tabelului de coresponden0- /ntre Irt .i In.

!$