Filehost - Psihologia Personalitatii - Grila Cu CITATE (2009)

Psihologia Personalitatii- An 2 - sem II - 2008/2009 Grila An 2 - competat cu citate
1. Tipul de personalitate accentuat presupune: A. discrepanta intre real si imaginar B. accentuarea tuturor fatetelor personalitatii C. discrepanta intre esenta si aparenta . accentuarea unei laturi a personalitatii
a. A+B b. A+D c. B d. e. C+D A!"#
4. Tipul accentuat, caracterizat prin e$crescen%a uneia sau alteia dintre &atetele personalitatii, care uneori Ie subordoneaza pe toate celelalte, alteori, pur i simplu, Ie anuleaza. Exista persoane la care conteaza ce sunt n realitate, nu ce cred ei sau al!ii despre aceasta, de aceea toate fa!etele personalit"!ii #or fi $asimilate$ $absorbite$, subordonate de personalitatea lor reala, de crezul lor $de a fi ei nii$. %a alte persoane, dimpotri#a, imaginea de sine mult &ipertrofiata, Ie absoarbe i Ie subordoneaza pe toate celelalte. Imaginea excelent" pe care unele persoane i'o fac despre ele nsele, Ie orbesc, Ie fac, pe de o parte, s" nu mai !in" seama de felul cum sunt n realitate, iar, pe de alt" parte, fie s"'i ignore pe altii, fie s" considere (e#ident n mod eronat) c" acetia au aceeai p"rere bun" despre ele pe care o au ele nsele. Acestea sunt persoanele $ nc&ipuite$ care i atribuie insuiri, calit"!i pe care nu Ie au i pe care nici al!ii nu i Ie recunosc. Exist" apoi persoane care negli*+ndu'se pe sine, se comport" aa cum cred ele c" ateapt" al!ii s" se comporte. In toate aceste cazuri se a*unge la o oarecare s"r"cire, simplificare i unilateralizare a personalitatii, la nc&istarea ei ntr'o serie de sc&eme comportamentale rigide, stereotipe care accentueaz" i uneori c&iar falsific" personalitatea. Asemenea persoane se cred ne ntelese, ignorate, persecutate, lezate. De aceea, pentru a'i ap"ra personalitatea ultragiat" i pentru a tr"i cel putin n armonie cu sine, i elaboreaz" comportamente insinuante, agresi#e, mitomane, fac permanent apel la autoritate etc.
'ielu (late ' )*+ "I P),"-!A+ITAT)A - edi!ia a treia, adaugita ' Editura 01EI
,g. -.'-/
,si&ilogia ,ersonalitatii (2I3AE%A C41I5A 6767)' 8rila (/99:) completata cu citate din: ,si. ,ersonalitatii; ,si. Creati#itatii; <Eul si personalitatea= 2. >late ' (2istralle ' ?orum 1oAdi1o)
,rof. Dr. .A,+ +)-!/A, @ A,ersonalitati accentuate n #ia!" i literatur"= (Ed Btiin!ific" i Enciclopedic" @ Bucureti .:C: :
.arl +eonhard 0 1,ersonalitati accentuate n #ia!" i literatur"= ,g. ./
/. 2aracteristicile tipologice sunt# A. unice fiecarui tip de indi#id 3. proprii unor grupuri de indi4i5i C. proprii tuturor indi#izilor D. singulare
a. A+D 6. 3 c. D d. B+D e. A A!"# 3

%a ni#elul personalit"!ii, opereaz", de fapt, simultan trei tipuri de caracteristici (ni#eluri): a. 8eneral @ umane (uni#ersale), proprii tuturor oamenilor; b. 0ipologice (particulare), 4ala6ile numai pentru anumite grupuri (categorii) de indi4i5i; ,g. ./ D. A6ordarea nomotetica 4i5ea5a# A. legile generale 3. e$plicatiile deterministe C. metodele calitati#e . metodele cantitati4e a. A+C b. A+D c. C+D d. A+B+C e. A737 A!"# ) Cu referire la di#ergen!ele metodologice din cadrul psi&ologiei personalit"!ii 2. 8olu (/99E) le sistematizeaz" n urm"toarele tipuri de orient"ri: nomotetic" si idiografic", biologist" si sociologist'culturologic"; atomar'descripti#ist" si sintetic'structuralist"; plan" si ierar&ic"; static" si dinamic". .. Di#ergen!a dintre orientarea idiografic" si orientarea nomotetic" se refer" la problema raportului particular (indi#idual, concret) si general (uni#ersal). 4rientarea nomotetic" (nomos @ lege, norm"; nomot&etiFos @ promulgare de legi) presupune: G e$plica%iile cauzale (deterministe, tip cauz"'efect) ale fenomenelor psi&osociale; G cuantificarea proceselor psi&ocomportamentale; G elaborarea legilor generale, cu caracter deducti# si probabilist; G utilizarea metodelor psihologice cantitati4e (experimentul de laborator); G recurgerea la metodele calitati#e (idiografice) doar cu scop ilustrati#. ,g..H'.-
E. -rientarea idiotetica a &ost introdusa de catre# A. +amiell 3. Allport C. %inton D. Adler a. A73 b. A c. B d. B+D e. A+C A!"# A 1ezol#area dilemei tiin!" @ unicitate (nomotetic @ idiografic) o constituie paradigma interac!ionist @ sistemic": mpletirea demersului indi#idual @ concret cu cel general. Aceast" direc!ie a fost formulat" de psi&ologul american I. +amiell (.:J.), sub denumirea de abordarea idiotetic" a personalit"!ii. ,g. .H
James T. Lamiell (n. 08.02.1950) lamiellj@georgetown.edu
8ordon Allport (.J:C @ .:-C)
Desi psi&ologii a#eau p"reri oarecum distincte n leg"tur" cu ceea ce se n!elege prin personalitate, Allport a constatat existen!a a trei elemente comune: .. ?iecare indi#id are o personalitate unic"; /. ,ersonalit"!ile indi#iduale con!in o serie de caracteristici diferite; D. Aceste caracteristici (<tr"s"turi=) sunt relati# constante n timp. Astfel, Allport distinge cele dou" tipuri de abord"ri n studiul personalit"!ii: abordarea idiografic" si abordarea nomotetic". Desi studiul asupra tr"s"turilor de personalitate pune accent pe aspectele indi#iduale ale oamenilor (abordarea idiografic"), Allport nu pierde din #edere perspecti#a de ansamblu asupra personalit"!ii unice, recunosc+nd existen!a unor tr"s"turi comune ( n diferite grade) tuturor oamenilor (abordarea nomotetic"). ,g. H:'-9
H. Persona8ul ca masca9 se re&era la: A. ce #reau sa fiu 3. ce 4reau sa par ca sunt C. ce mi se impune sa fiu a. A b. A+B c. 3 d. C e. B+C A!"# 2 ..D.H. ,ersona*ul G 1eprezint" exteriorizarea persoanei prin comportament. G Este persoana n rol, omul interpretat ca un rol social. Deoarece fiecare om poate *uca mai multe roluri, el se poate manifesta prin mai multe persona*e. Distingem, astfel, diferite ipostaze ale persona*ului, si anume: a. Personajul ca stereotip social, care *oac" rolul aferent pozi!iei pe care o ocup" n societate si condi!ionat de imperati#ele sociale (<ce am datoria s" fiu=); b. Personajul ca ideal personal (<#oliti#=), care se automodeleaz" n raport cu propriile idealuri si aspira!ii (<ce #reau s" fiu=); c. ,ersona*ul ca <masc"=, prin care indi#idul prezint" n mod deliberat o anumit" ipostaz" pentru ceilal!i, disimul+nd unele fa!ete ale propriei personalit"!i (<ce 4reau s par c sunt:); d. ,ersona*ul ca refugiu, conduita impus" de statut fiind un alibi moral pentru propriul comportament (<ce mi se impune s" fiu=). ,g. /E ;. Intre persoana si persona8: A. exista relatii de ierar&izare B. nu exista relatii 2. e$ista relatii de cooperare . e$ista relatii con&lictuale a. A b. B c. A+C d. 27 e. A+C+D A!"# G Dac" la ni#elul persoanei identific"m poten!ialit"!ile psi&osociale ale cui#a, la ni#elul persona*ului se realizeaz" obiecti#area acestor poten!ialit"!i ( n func!ie de situa!ia social" concret" n care se afl" persoana). G ,ersoana #izeaz" elementele de identitate, continuitate si stabilitate psi&osocial" a indi#idului, n timp ce persona*ul #izeaz" modalit"!ile de inser!ie social" acti#" a persoanei, precum si aspectele con*uncturale (ce !in de #ia!a social" a comunit"!ii). G Din punct de #edere psi&osocial, persona*ul este persoana n interpretarea unui rol social, din punct de #edere strict psi&ologic persona*ul reprezint" mularea persoanei ntr'un model social, indi#idul ncorpor+nd atitudinile si conduitele prescrise de societate. G Kntre persoan" si persona* pot e$ista rela%ii armonioase (de cooperare), dar si disonan%e care, atunci c+nd sunt foarte mari, pot duce la st"ri patologice (dedublarea personalit"!ii). ,g. /H
<. A6ordarea sintetic-structuralista a personalitatii corespunde paradigmei# A. gestaltiste B. asociationiste C. introspectioniste D. sistemice a. A+D 6. 6. A c. c. C+D d. d. B e. e. D A!"# 3 Orientarea sintetic structuralist: G corespunde paradigmei gestaltiste; G porneste nu de la parte (elementele componente), ci de la ntreg (modul lor de organizare si ierar&izare n cadrul structurii globale); G consider" personalitatea ca o structur" integral", global", unitar". ,g. .C 8. 2on&orm acceptiunii psihologice= personalitatea este un ansam6lu de : A. insusiri psihice 3. conditii interne C. #alori a. A 6. A73 c. B d. B+C e. A+B+C A!"# 3 ..E./. Accep!iunea psi&ologic" ,ersonalitatea este un <ansamblu de condi%ii interne=. Ea nu se constituie printr'un simplu efect de amprent" a rela!iilor sociale; ntotdeauna influen!ele externe ac!ioneaz" prin intermediul condi!iilor interne, acestea din urm" fiind interioriz"ri ale primelor (1ubinstein, .:-/). G 5atura condi!iilor interne poate fi dubl": a. Biologic", ereditar" (ele controleaz" n primul r+nd constitu!ia somatic", tipul de sistem ner#os, predispozi!iile nati#e care stau la baza aptitudinilor si a altor nsusiri). Condi!iile interne de natur" biologic" definesc indi#idul. b. ,si&ologic" (se refer" la forma!iunile psi&ice structurate n procesul dez#olt"rii @ cogniti#e, afecti#e, moti#a!ionale, energizoare, aptitudinale si atitudinale @, ce s'au constituit datorit" interac!iunii dintre factorii interni si condi!iile externe, prin interiorizarea unor date externe). G Condi!iile interne de natur" psi&ologic" @ >nsusirile psihice @ sunt forma!iuni sintetice rezult+nd din condensarea di#erselor func!ii si procese psi&ice. Ele sunt sintetiz"ri si generaliz"ri ale particularit"!ilor dominante apar!in+nd proceselor psi&ice (de exemplu, inteligen!a @ ca nsusire sintetic" de personalitate, implic" un ni#el superior n desf"surarea proceselor cogniti#e). G Desi si au originea n procesele psi&ice, nsusirile psi&ice (de personalitate) nu deri#" din fiecare din procesele psi&ice sau din suma lor, ci sunt forma!iuni psi&ice relati# noi (de ni#el superior). ,g. D.'D/
9. 2onditiile interne de natura psihologica ale personalitatii sunt# A. insusirile psihice B. procesele psi&ice C. functiile psi&ice a. B+C b. B c. A d. A+B e. A+B+C A!"# 2 G Condi!iile interne de natur" psi&ologic" @ >nsusirile psihice @ sunt forma!iuni sintetice rezult+nd din condensarea di#erselor func!ii si procese psi&ice. Ele sunt sintetiz"ri si generaliz"ri ale particularit"!ilor dominante apar!in+nd proceselor psi&ice (de exemplu, inteligen!a @ ca nsusire sintetic" de personalitate, implic" un ni#el superior n desf"surarea proceselor cogniti#e). ,g. D.'D/
10. e&initiile prin structura interna e$plica# A. formarea personalitatii 3. natura personalitatii 2. gene5a personalitatii 9 upa manual corect e doar natura personalit%ii ?3@ a. A+C 6. 372 c. B d. C e. A+B+C A!"# 3 /. Defini!iile prin structur" intern" ................... (,g. DE) A#anta*ul acestui tip de defini!ii const" n faptul c" se explic" interioritatea personalit"!ii si se surprinde con!inutul acesteia, elementele ei componente si mai ales rela!iile dintre ele (ob!in+ndu' se o #iziune mai corect" asupra con!inutului personalit"!ii). %imita: aceste defini!ii nu pot e$plica gene5a personalit%ii, formarea ei. Ele explic" natura personalit%ii, dar nu si modul de apari!ie al structurii interne. ,g. DH'D-
11. 2onceptul de indi4idualitate se aplica# A. organismului uman 3. organismului in&rauman C. tuturor organismelor #ii a. 3 b. B+C c. A d. C e. A+B A!"# A ..D. ,reciz"ri conceptuale Existen!a, e#olu!ia si manifestarea fiin!ei umane presupune prezen!a mai multor ipostaze care, desi fiin!eaz" n unitate, n interdependen!" si interac!iune, constituie o obiecti#are de sine st"t"toare. ,e de o parte, #iz"m unitatea fiin!ei umane si pe de alt" parte, subliniem manifestarea ei prin mai multe ipostaze. Kn aceast" perspecti#", conceptele de indi#id, indi#idualitate, persoan", personalitate, persona* repre5int iposta5e distincte ale su6iectului uman. Li, deoarece n literatura de specialitate acesti termeni apar de multe ori nediferen!ia!i, sinonimi, se impune delimitarea lor teoretic". ,g. .: G indi#idualitate @ caracteristic" a celui ce constituie un indi#id; ansam6lu de propriet%i somatice= psihice si psihosociale cu o structur" specific", singular" si prin care cine#a se deosebeste de ceilal!i. ,g. D:
G Kn!elegerea personalit"!ii ca iz#or+nd din indi#idualitate, nu ne permite izolarea ei de <infrastructura= biologic" de care r"m+ne legat". Dac" nu orice indi#id este persoan", orice persoan" este indi#id, deoarece personalitatea @ din punct de #edere genetic @ nu este o simpl" suprapunere, ci un salt si o restructurare. De aceea, prin persoan" si personalitate nu n!elegem numai con!inutul constiin!ei de sine si imaginea Eului n constiin!a altuia, ci >ntreaga &iin% uman= adic", asa cum precizau L&eldon si Allport, organi5area dinamic a aspectelor cogniti4e= a&ecti4e= conati4e= &i5iologice si mor&ologice ale indi4idului. ,ersonalitatea este o persoan" n de#enire. ,g /D'/E
12. Persoana este o entitate: A. psi&ologica B. biologica 2. psihosociala a. A b. A+B c. 2 d. B+C A!"# 2 Desi persoana constituie obiectul preferat al disciplinelor care, direct sau indirect, abordeaz" problematica uman", prin con!inutul s"u apar!ine, n primul r+nd psi&ologiei. G Este o entitate psihosocial, la ni#elul ei realiz+ndu'se interac!iunea dinamic" dintre indi#idual si social, dintre procesele psi&ice care stau la baza elabor"rii conduitelor si procesele psi&osociale care condi!ioneaz" forma si con!inutul acestora. Este determinat" sociocultural (statut, etnie, religie etc.), constituindu'se doar prin interac!iunea omului cu mediul sociocultural. ,g. //
1A. In conceptia lui Bung= inconstientul personal repre5inta# A. stratul inaccesibil al psi&icului 3. stratul super&icial al psihicului C. stratul profund al ps&icului a. A+B 6. 3 c. C d. A+C A!"# 3
Lpre deosebire de ?reud, Iung nu consider" inconstientul doar ca o surs" de instincte ci ca o parte #ital" si bogat" a #ie!ii indi#idului, con!in+nd simboluri exprimate prin #ise. Inconstientul personal poart" amprenta #ie!ii indi#idului si constituie stratul super&icial al inconstientului. ,g. ED
2arl Gusta4 Bung (.JCH'.:-.)
1C. 2on&orm modelului 6alantei caracteriale= trasaturile e$ista# A. doau cate doua 3. una opusa alteia C. in cercuri concentrice . in perechi polare a. A+B b. A+B+C c. A737 d. A+C+D e. B+C+D A!"# 2 2. 8olu (/99E) defineste tr"s"tura caracterial" ca <structur" psi&ic" intern", care confer" constan!a modului de comportare a unui indi#id n situa!ii sociale semnificati#e pentru el=. 0r"s"turile caracteriale sunt sistematizate dou cDte dou, >n perechi polare (de exemplu: muncitor'lenes, altruist'egoist, cura*os'las etc.), la fiecare persoan" nt+lnindu'se ntreaga gam" de perec&i, dar cu ponderi di&erite= preponderent spre polul po5iti4 ?caracter po5iti4@ sau preponderent spre cel negati4 ?caracter negati4); ec&ilibrarea reciproc" a tr"s"turilor polare este ec&i#alent" cu un caracter ambiguu, slab determinat. ,e baza acestei caracteristici s'a elaborat modelul balan!ei caracteriale. ,g. .H-
1E. Arhetipurile sunt achi5itii# A. dobandite B. ontogenetice 2. &ilogenetice D. pretimpurii a. A+B b. B c. 2 d. C+D e. B+D A!"# 2 Ar&etipurile declanseaz", n general, aceleasi reac!ii la ni#elul tuturor popoarelor si tuturor indi#izilor unei na!iuni. Experien!le umane uni#ersale @ exprimate prin ar&etipuri, repet+ndu'se de' a lungul genera!iilor, s'au imprimat la ni#el psi&ic, d+nd nastere la o anumit" tr"ire psi&ic", si la reac!ii similare membrilor unui popor. Imaginile primordiale sunt premerg"toare ideilor. Ele sunt forme nn"scute, ac&izi!ii &ilogenetice. ,g. EE 1;. "inte5a de&initiilor prin e&ect e$tern si prin structura interna se regaseste in a6ordarea # A. be&a#iorista 3. structurala C. integrati#a . sistemica a. A+B b. B+C c. 37 d. C+D e. B+C+D A!"# 2 4 defini!ie autentic" a personalit"!ii #a trebui s" ia n considerare sinteza, integrarea at+t a structurilor interne c+t si a exteriorit"!ii personalit"!ii; rela!ia nu poate fi negat": structura intern" se manifest" n afar", iar exteriorul se repercuteaz" @ feedbacF @ asupra interiorit"!ii (interac!iunile fiind circulare). Direc!ia #a fi aceea de a sublinia aceste interdependen!e ntre structura intern" a personalit"Mii si modul ei de manifestare. Defini!iile prin structur" intern" au accentuat anumite caracteristici, note definitorii ale personalit"!ii (in#arian!ii, constantele personalit"!ii). Linteza defini!iilor prin efect si prin structur" intern" se #a reg"si n abordarea structural'sistemic a personalit"!ii. ,g DC
Defini!iile personalit"!ii pot fi sistematizate dup" criteriul con!inutului n: defini!ii prin efect extern, defini!ii prin structur" intern" si defini!ii poziti#iste sau formale. 4 defini!ie adec#at" a personalit"!ii #a trebui s" ia n considerare sinteza dintre structura intern" a personalit"!ii si modul ei de manifestare. Dup" criteriul sferei, defini!iile personalit"!ii pot fi: reduc!ionist' unidimensionale si multidimensional'globale, ultimele e#iden!iind mult mai #eridic rolul integrator supraordonat al conceptului de <personalitate=. ,g. D:
1<. -rientarea plana corespunde teoriei# A. trasaturilor de personalitate B. factorilor de personalitate C. constructelor personale D. structurale a. A+B+C b. A+B c. A d. C+D e. B A!"# 2 E. Di#ergen!a dintre orientarea plan" (liniar") si orientarea ierar&ic" (plurini#elar") se refer" la problema organiz"rii interne a personalit"!ii. 4rientarea plan": G concepe organizarea intern" a personalit"!ii n mod liniar, ec&ipoten!ial, toate elementele componente fiind amplasate pe un singur ni#el si a#+nd importan!" egal"; diferen!ierile depind de cercet"tor, n func!ie de obiecti#ele si ipotezele formulate; G se reg"seste n teoria si modelul trsturilor de personalitate (8. Allport, 1. Cattell, 3. 2urraN); in#entarul liniar al tr"s"turilor red" organizarea intern" a personalit"!ii, f"r" a mai fi necesar" determinarea ponderilor lor. ,g. .C
18. )$tra4ersiunea implica# A. centrare pe esential B. tendinta de refulare 2. orientare spre ceilalti D. rationalzarea conflictelor a. B+C b. B+D c. B d. 2 e. A+C+D A!"#
Astfel, a#+nd drept criteriu direc!ia ma*or" de orientare a energiei psi&ice, Iung diferen!iaz" oamenii n dou" tipuri psi&ologice fundamentale: tipul extra#ertit si tipul intro#ertit. ,e baza dimensiunii polare extra#ersie @ intro#ersie se pun n e#iden!" diferen!ele interindi#iduale, exprim+nd modalitatea dominant" a interac!unii indi#idului cu lumea, precum si orientarea energiilor sale. Indi#izii apar!in+nd tipului extra#ertit manifest" un interes primordial pentru lumea din a&ar; atitudinea semenilor, mediul social si fizic determin" modul lor de a fi, bucuriile si triste!ile lor; lumea din afar" este un fel de magnet care atrage si concentreaz" tot interesul lor. ,g. EC
Dincolo de contradic!iile dintre Cattell si ENsencF cu pri#ire la metodele de formulare a structurii personalit"!ii, exist" o serie de puncte comune legate de factorii secundari (de suprafa!"), ceea ce confer" o relati#" #aliditate celor dou" teorii, precum si c&estionarelor deri#ate. G Ltudiile ulterioare de analiz" factorial" au condus spre acreditarea ideii c" esen!iali pentru structura personalit"!ii ar fi cinci factori care decurg din teoriile lui ENsencF si Cattell. Asadar, structura de baz" a personalit"!ii poate fi descris" prin cinci factori principali, denumi!i Big'?i#e (<2arele cinci=). ,rezent"m, n continuare cei cinci factori si tr"s"turile lor specifice: a. Extraversiunea O orientarea personalit%ii ctre e$terior, sociabilitatea si optimismul; b. Agreabilitatea O amabilitatea, generozitatea si capacitatea de n!elegere; c. Constiincio itatea O responsabilitatea, ordinea, disciplina; d. !tabilitatea e"o#ional O tensiunea, ncordarea, calmul; e. Cultura sau intelectul O creati#itatea, in#enti#itatea, desc&iderea c"tre experien!". Big'?i#e reprezint" un compromis (rezonabil) ntre pozi!iile extreme pe care se situeaz" Cattell si ENsencF si face trecerea de la studiul analitic la studiul sintetic al personalit"!ii (de la descrip!ia si analiza personalit"!ii n termeni numerosi si di#ersi, la descrip!ia si analiza ei n termeni mai pu!ini numerosi si relati# asem"n"tori ntre ei). ,g. C9
19. Tipul dependent descris de Adler se caracteri5ea5a prin# A. dorinta de a-i a8uta pe ceilalti B. impulsi#itate C. senziti#itate sociala a. A+C 6. A c. B d. C e. A+B+C A!"# 3 0ipurile psi&ologice Kn func!ie de caracteristicile predominante ale <stilului de #ia!"=, Adler identific" patru tipuri de personalitate @ dominant, dependent, e#itant si social @ descrise de I. 2acsinga (/999) dup" cum urmeaz" (tabelul nr. E):
,g. HH
Alfred Adler ( .JC9' .:DC)
20. Tipul de personalitate comple5ent= descris de .. /orneF= de54olta o orientare interpersonala# A. indiferenta 3. spre relatie C. detasata de relatie D. impotri#a relatiei a. A+C 6. 3 c. C d. A+D e. A+B+C+D A!"# 3 .aren /orneF Tipurile psi$ologice ?.JJH @ .:H/) 2odalit"!ile prin care indi#idul rezol#" conflictul interpersonal, dep"sind <anxietatea fundamental"=, conduce la pattern'uri moti#a!ionale durabile sau trebuin!e neurotice (care asigur" securitatea social") si care se cristalizeaz" ca tr"s"turi de personalitate. Kn acest context, 3orneN identific" trei tipuri de personalitate: complezent, agresi# si detasat. ,g. H?iecare tip de personalitate, pentru a'si *ustifica actele comportamentale si pentru a reduce anxietatea, utilizeaz" un anumit ra!ionament afecti# predominant: .. ,entru tipul complezent, ra!ionamentul afecti# este <dac" i fac s" m" iubeasc", nimic nu m" poate atinge=. 1eprimarea ostilit"!ii la astfel de persoane conduce de cele mai multe ori la somatiz"ri (transformarea tensiunii psi&ice n simptom organic). ,g. HC Constat"m c" fiecare tip de personalitate este generat de trebuin!e diferite, care conduc la orient"ri interpersonale diferite (tabelul nr.-):
,g. HC
21. Trasaturile cardinale descrise de Allport au= in cadrul personalitatii= o semni&icatie: A. ma8ora B. minora C. atitudinala a. A b. B c. C d. A+C A!"# A
Kn orice personalitate exist" tr"s"turi cu semnifica!ie ma*or" si tr"s"turi cu semnifica!ie minor". Kn acest sens, Allport consider" c" tr"s"turile de personalitate pot lua, la un indi#id, una din urm"toarele trei forme: a. Trsturi cardinale, care determin" si orienteaz" ntreaga existen!" a indi#idului, a#+nd semnifica!ie ma8or pentru #ia!" si oferind posibilitatea cunoasterii si afirm"rii unei persoane. b. Trsturi centrale, mai pu!in generale, desi Allport le consider" dispo i#ii de ba , care caracterizeaz" modul obisnuit de reac!ie a indi#idului. c. Trsturi secundare, cel mai pu!in generale si consec#ente, si cu influen!a cea mai slab". Ele reprezint", de fapt, preferin!ele speciale ale unei persoane si atitudinile sale ntr'o situa!ie particular". ,g. -.
22. i&erenta dintre indi4id si indi4idualitate semni&ica trecerea de la &iinta generica la &iinta: A. irepeta6ila B. dinamica C. sistemica . unica a. A+B b. B+C c. C+D d. A7 A!"#
%a ni#elul personalit"!ii, opereaz", de fapt, simultan trei tipuri de caracteristici (ni#eluri): a. 8eneral @ umane (uni#ersale), proprii tuturor oamenilor; b. 0ipologice (particulare), #alabile numai pentru anumite grupuri (categorii) de indi#izi; c. Ltrict indi#iduale (singulare), ce definesc omul ca entitate irepeta6il, unic, original". ,g ./'.D
%.&.'. (ndividualitatea G Diferen!a dintre indi#id si indi#idualitate semnific" trecerea de la fiin!a generic" @ n!eleas" ca unitate indi#izibil" a speciei, la fiin!a unic si irepeta6il @ perceput" constient ca atare, ntr'un context sociocultural dat. ,g. /9
2A. In conceptia lui .ellF= comportamentul este# A. anticipati4 B. compre&ensi# C. reacti# D. directi# a. A+B 6. A c. C+D d. B A!"# 3
8eorge PellN (.:9H'.:-C)
'.%.) Teoria constructelor personale *+. ,ell-.......................... ........ Astfel, omul'model al teoriei constructelor personale este <o"ul / savant=. 4mul este n esen!" un sa#ant, ocupa!ia lui fiind pre#iziunile; el se str"duieste permanent s" anticipeze ceea ce se #a nt+mpla n momentul urm"tor, prin construirea si reconstruirea uni#ersului s"u. De aceea, PellN consider" c" oamenii interpreteaz" sau construiesc lumea, si nu doar o obser#"; comportamentul este mai mult anticipati4 dec+t reacti#. ,ostulatul fundamental al teoriei lui PellN este c" <procesele unei persoane sunt canalizate din punct de #edere psi&ologic de felul n care ea anticipea5 e#enimentele=. ,g. -D 2C. 2on&orm modelului cercurilor concentrice caracteriale= trasaturile cardinale sunt dispuse# A. periferic 3. central C. piramidal D. coaxial a. A+C 6. 3 c. B+D d. D e. C+D A!"# 3 -././. 0r"s"turile caracteriale B. 0odelul cercurilor concentrice caracteriale permite interpretarea caracterului ca sistem organizat concentric: cercul interior con!ine tr"s"turile cardinale, cercul mediu cuprinde tr"s"turile centrale, iar cercul exterior subsumeaz" tr"s"turile secundare. Deoarece tr"s"turile secundare au manifestare episodic" si se men!in n stare latent" (dar care la un moment dat ar putea de#eni acti#e), numai primele dou" sunt tr"s"turi caracteriale. Caracterul de <poten!ialitate= al tr"s"turilor secundare sugereaz" faptul c" cele trei categorii de tr"s"turi nu sunt fixe, predeterminante, ci au un caracter mobil, flexibil, put+nd trece dintr'un cerc n altul, n func!ie de situa!ie. Asadar, caracterul dispune de plasticitate si flexibilitate, a#+nd o mare capacitate adaptati#". 4 tr"s"tur" caracterial" negati#" @ ca tr"s"tur" central" @ poate fi con#ertit", prin inter#en!ii educati#e adec#ate, n tr"s"tur" secundar" si in#ers, o tr"s"tur" caracterial" poziti#", atunci c+nd apare ca tr"s"tur" secundar", poate fi transformat" n tr"s"tur" central". ,g. .HJ
2E. Gactorii metaergici ai personalitatii au &ost descrisi de catre# A. 2attell B. Allport C. ENsencF D. Adler a. A+B b. A+C c. D d. A e. C A!"#
,aFmond 3ernard 2attell (.:9H @ .::J)
'.%.1. Anali a 2actorial a personalit#ii *,. 3. 2attell. 3actorii de personalitate au o #aloare predicti#" asupra comportamentului condi!ionat de o anumit" situa!ie. ,entru descrierea personalit"!ii, 2attell identific" urm"toarele categorii de factori: 1. G 3actorii de supra2a#, care se exprim" direct n comportamentul #erbal sau motor al persoanei. Lunt lega!i de anumite circumstan!e, nu au o manifestare constant", ci #ariaz" n situa!ii diferite la indi#izi diferi!i. Coincid cu tr"s"turile secundare descrise de Allport. G 3actorii/surs, de profunzime, care reprezint" pattern'ul comportamental, pe baza c"ruia se extrag informa!ii pri#ind conduita indi#idului ntr'o situa!ie dat". Au o #aloare predicti#" mai mare dec+t factorii de suprafa!". Coincid cu tr"s"turile centrale descrise de Allport. 2. G 3actorii ergici O structuri moti#a!ionale nn"scute (instincte, trebuin!e biologice) si tr"s"turi temperamentale (tempoul si stilul general de comportament @ energie, reacti#itate emo!ional"); G ?actorii metaergici O for!e moti#a!ionale dob+ndite, subdi#iza!i n atitudini, interese si sentimente. Lentimentul cel mai puternic si care focalizeaz" comportamentul este sentimentul Eului care integreaz" di#ersele atitudini si interese ale persoanei. Lentimentele si atitudinile opereaz" o selec!ie a scopurilor, stimuleaz" r"spunsul emo!ional la anumi!i stimuli si faciliteaz" selectarea circumstan!elor si mi*loacelor de atingere a scopurilor propuse. ,g -C
2;. Personalitatea este un sistem# A. dinamic 3. hipercomple$ C. inc&is . pro6a6ilist a. A+B b. A+B+C c. A737 d. B+C e. A+B+C+D A!"# 2 Ca entitate real", personalitatea con!ine toate atributele sistemicului, ea fiind un <sistem dinamic, desc&is, hipercomple$ si pro6a6ilist= (idem): .. Caracterul dinamic al personalit"!ii implic" coordonata temporal": personalitatea este func!ie de timp @ ,Qf(t) ', adic" e#olueaz" n timp parcurg+nd o serie de etape de dez#oltare ontogenetic". Listemul de personalitate are o natur" dual'contradictorie, a#+nd at+t caracter static'func!ional (in#arian!ii structurali, care i asigur" identitatea de sine n succesiunea momentelor temporale), c+t si dinamic'func!ional (modific"rile, adapt"rile sau dezadapt"rile datorate influen!elor mediului extern). ,g. CE 2<. In raport cu temperamentul= tipul de acti4itate ner4oasa superioara are un continut# A. mai bogat 3. mai restrans C. mai putin precizat a. A+C b. A c. 3 d. B+C e. C A!"# 2 0ipul de acti#itate ner#oas" superioar" (tipul general de sistem ner#os) are o sfer" mai larg" dec+t temperamentul, influen!+nd nu doar planul #ie!ii psi&ice, ci si acti#itatea intern" a organismului, a func!iilor di#erselor organe, p+n" la procesele trofice; sub aspectul con!inutului, tipul de acti#itate ner#oas" superioar" este, ns", mai restrDns. Dac" tipul de acti#itate ner#oas" superioar" este o no!iune fiziologic" @ fiind expresia structurii morfofunc!ionale a sistemului ner#os @, temperamentul este o no!iune psi&ologic", care pri#este acti#itatea psi&ic" si conduita. ,g. J/
28. In cadrul personalitatii= temperamentul repre5inta componenta# a. cea mai fluctuanta 6. cea mai sta6ila c. ereditara a. A b. A+C c. 372 d. B e. C A!"# 2 0ipul de acti#itate ner#oas" superioar" este cea mai stabil" dintre condi!iile interne. De aceea, temperamentul apare ca cea mai general" si sta6il component" a personalit"!ii. Al"turi de <predispozi!ii=, structura temperamental" si, respecti#, tipul temperamental este nn"scut, ambele reprezent+nd <elementul= ereditar n organizarea intern" a personalit"!ii. ,g. JD
Concepte'c&eie G temperament @ ansamblu de tr"s"turi dinamico'energetice ale personalit"!ii, cu caracter relati# sta6il, a#+nd o baz" ereditar si care se manifest" sub cele mai di#erse forme n conduit" si comportament. ,g. .9/
29. "u6 raport 4aloric= temperamentul este# A. bogat B. relati# 2. nespeci&ic D. specific a. A+C b. A+D c. D d. 2 e. B+C A!"# G %a ni#elul sistemului de personalitate, temperamentul nu reprezint" latura de con!inut, ci latura formal" (de form") a personalit"!ii. El !ine de stilul, de forma, de modul omului de a fi si de a se comporta. 0emperamentul, prin sine nsusi, nu genereaz" nici con!inuturi psi&ice, nici performan!e. Kn cadrul lui, nt+lnim coninuturi #ariate si c&iar opuse, temperamentul fiind nespeci&ic sub raport #aloric pentru personalitatea uman". El si pune amprenta (influen!eaz") asupra conduitei, n special asupra modului n care di#erse con!inuturi sunt realizate, dar nu determin" con!inutul #ie!ii psi&ice. 0r"s"turile nu coreleaz" semnificati# cu #alorile orientati#e, aptitudinale sau caracteriale. Dac" cine#a g+ndeste lent, nu g+ndeste neap"rat si prost; dac" cine#a #orbeste repede, nu spune neap"rat si ce#a interesant; generozitatea nu este o tr"s"tur" de temperament, dar modul cum fiecare si dob+ndeste si manifest" generozitatea depinde de temperament (colericul si exprim" generozitatea ostentati#, cu agita!ie, melancolicul cu rezer#e si discre!ie). 0emperamentul, pe de o parte ne indic" modul n care se exteriorizeaz" si se manifest" o persoan" ntr'o situa!ie concret", sub aspectul intensit"!ii, mobilit"!ii si ec&ilibrului di#erselor tendin!e, pulsiuni si procese biologice contrare (for!" @ sl"biciune, mobilitate @ iner!ie, excita!ie @ in&ibi!ie, control @ impulsi#itate etc.), iar pe de alt" parte influen!eaz" celelalte laturi ale personalit"!ii, nuan!+nd modul lor de manifestare, a#+nd rol predispozant si facilit+nd sau in&ib+nd formarea lor. ,g. JE'JH
A0. Tipul temperamental astenic are o constitutie &i5ica# A. 4erticala B. orizontala C. proportionala D. robusta a. A+C b. A+D c. A d. B e. B+D A!"# 2
ErnstKretschmer(1888 - 1964)
D./. Tipologii te"pera"entale ................................................ ,e baza constat"rilor f"cute pe bolna#ii psi&ici= .retschmer elaboreaz" o tipologie #alabil" si pentru oamenii normali. El distinge trei tipuri constitu!ionale principale, si anume: a. 0ipul picnic constitu!ie orizontal", abdomen #oluminos, tendin!a spre obezitate, statur" mi*locie, piele ntins", fa!a moale si larg", g+t mare, torace bombat si l"sat n *os, extremit"!i moi, rotunde, scurte, sistem osos fragil; b. 0ipul leptosom (astenic) constitu!ie 4ertical (dez#oltat mai mult n lungime), trunc&i cilindric, cutie toracic" plat" (turtit"), umeri apropia!i si ngusti, cap mic si rotund, musc&i si oase sub!iri (aspect sc&eletic), nas lung si ascu!it, paloarea fe!ei, tr"s"turi feminine la b"rba!i si masculine la femei; c. 0ipul atletic @ #+scos constitu!ie fizic" propor!ionat", dez#oltare ampl" a sc&eletului osos, a musculaturii, epidermei; partea de sus a corpului dez#oltat" n l"rgime, g+t ngust, umeri la!i si bazin ngust. %a aceste trei tipuri principale se adaug" si un tip accesoriu @ tipul displastic (cu malforma!ii indi#iduale si mai pu!in indi#idualizat). ,g. J-
A1. Goleman considera ca inteligenta emotionala implica: A. moti4atia 3. empatia C. testarea realitatii D. autorealizarea E. perceptia interpersonala a. A+B+E b. B+D+E c. A73 d. D+E e. B+C+E A!"# 2
aniel Goleman (n. C 2artie, .:E-)
2ai mul!i autori (I. D. 2aNer si ,. Lalo#eN, Bar'4n, D. 8oleman, L. 3ein, I. Legal) e#iden!iaz" o nou" form" de inteligen!": inteligen!a emo!ional". Adaptarea indi#idului la mediu se realizeaz" nu numai prin componentele cogniti#e, ci si prin aspectele de ordin afecti#, personal si social, acestea din urm" fiind esen!iale pentru succesul indi#idual. D. 8oleman include n componen!a inteligen!ei emo!ionale: ' constiin#a de sine ( ncrederea n sine); ' autocontrolul (dorin!a de ade#"r, constiinciozitatea, adaptabilitatea, ino#area); ' moti4a%ia (dorin!a de a cuceri, d"ruirea, ini!iati#a, optimismul); ' empatia (capacitatea de a ne raporta la sentimentele si ne#oile celorlal!i, de a'i n!elege pe ceilal!i); ' aptitudinile sociale (influen!a, comunicarea, managementul conflictului, conducerea, stabilirea de rela!ii, colaborarea, cooperarea, capacitatea de lucru n ec&ip"). ,g. .EH A2. !ota determinanta a temperamentului sang4inic este# A. mo6ilitatea B. inertia 2. echili6rul D. neec&ilibrul a. A72 b. A+D c. B+C d. B+D e. A A!"# A Tipologia lui (.P. Pavlov .................................................................. Caracteristicile psi&ocomportamentale ale temperamentelor clasice: a) 0emperamentul sang#inic (al bunei dispozi!ii) G 5ota dominant" mo6ilitate, ritmicitate, echili6ru pe fondul #ioiciunii, rapiditatea reac!iei. G 4n plan e"o#ional efer#escen!" emo!ional"; sensibil dar fluctuant si inegal n tr"irile afecti#e, manifest+nd o oarecare superficialitate n acest plan. G 4n plan intelectual producti# n acti#it"!ile de scurt" durat", si fixeaz" greu scopurile, flexibilitate si mobilitate intelectual". G 4n planul activit#ii se anga*eaz" usor n acti#itate, dar nu o finalizeaz"; este #ioi, mobil, dar nepersistent. G 4n plan rela#ional reac!ii prompte; #esel, #orb"re!, destins, spiritual; influen!abil, nestatornic, renun!" usor (f"r" a suferi); sociabil, se adapteaz" repede, dar nu e persistent. ,g :/':D
AA. In plan intelectual= temperamentul coleric este producti4 in acti4itatile# A. de durata medie B. de lunga durata 2. de scurta durata D. solicitante a. A+D b. B+D c. C+D d. A e. 2 A!"# ) c)0emperamentul coleric (irascibil): G 5ota do"inant neec&ilibrul, inegalitatea n manifest"ri, trecerea de la o extrem" la alta. G 4n plan e"o#ional sentimente intense, dar de scurt" durat"; nest"p+nit, cu st"ri de team", panic", furie, alarm"; nclinat spre exagerare. G 4n plan intelectual producti# n acti#it"!ile de scurt durat; omul marilor ini!iati#e, dar si oscilant. G 4n planul activit#ii acti#, rezistent, dar manifest" risip" de energie; o e#olu!ie sinusoidal" a capacit"!ii de munc" (cu ascensiuni si c"deri, cu entuziasm si st"ri de decep!ie). G 4n plan rela#ional reacti#itate prompt", ner"bdare, agresi#itate, impulsi#itate, iritabilitate, sc&imb"tor, nelinistit; predispus la explozii afecti#e, la furie #iolent", dar si la tr"iri afecti#e deosebite; exagereaz" fie ambi!ia, fie ostilitatea. ,g. :D
AC. Temperamentul pasionat se caracteri5ea5a prin# A. acti4ism B. non'acti#ism 2. re5onanta a&ecti4a secundara D. rezonanta afecti#a primara a. A72 b. A+D c. B+C d. B+D A!"# A
Tipologia olande +. 6e-"ans si E.7. 8iers"a Cei doi autori definesc temperamentul pe baza a trei dimensiuni ( nsusiri) psi&ice fundamentale: a) e"otivitatea sau instabilitatea emo!ional": #izeaz" reac!iile indi#idului la e#enimentele cu care se confrunt"; c+nd e#enimentele sunt importante, tensiunea psi&ic" se descarc" deseori prin emo!ii; distingem dou" tipuri: tipul e"otiv (tendin!a de a se tulbura puternic) si tipul none"otiv (se emo!ioneaz" foarte greu). b) activitatea: const" n prezen!a sau absen!a dispozi!iei spre ac!iune; este legat" de for!a sistemului ner#os folosit" de ,a#lo# n tipologia sa; se disting dou" tipuri: tipul activ (mereu anga*at n ac!iune, tendin!a de a nl"tura obstacolele care mpiedic" desf"surarea ac!iunii) si tipul non/activ (depune efort pentru desf"surarea ac!iunii ca si cum totul ar fi mpotri#a dorin!elor sale). c) re onan#a a2ectiv: se refer" la <ecoul= pe care un e#eniment l are asupra indi#idului; se diferen!iaz" dou" tipuri: tipul pri"ar (indi#idul se detaseaz" cu rapiditate de e#enimentul petrecut, prezentul fiind tr"it imediat, reac!iile fiind spontane si imediate) si tipul secundar (un e#eniment l preocup" pe indi#id mult" #reme; e#enimentul este analizat, clasat si inter#ine n experien!a anterioar" a subiectului; c&iar si un e#eniment minor poate a#ea un <ecou= foarte profund). De exemplu, tipul primar dac" este *ignit reac!ioneaz" imediat, dar apoi uit" repede incidentul, n timp ce tipul secundar nu sesizeaz" *ignirea n primul moment, dar apoi o !ine minte mult timp. Lecundarul este mai stabil, mai organizat, cu tendin!e de aprofundare, planificare, constan!", rigiditate.
Din combinarea celor trei dimensiuni polare (e"otiv/none"otiv, activ/nonactiv, pri"ar/ secundar) rezult" opt tipuri psi&ologice (opt temperamente), prezentate n tabelul urm"tor, n care semnul <+= semnific" faptul c" subiec!ii se situeaz" deasupra mediei pentru dimensiunea considerat", semnul <'A arat" c" subiec!ii se situeaz" sub medie pentru dimensiunea considerat", iar literele <,= si <L= indic" predominarea func!iei primare, respecti# secundare (tabelul nr. ..): ,g :C':J
AE. Tipul temperamental estetic are ca 4aloare dominanta# A. &ericirea 3. armonia C. dragostea de oameni D. unitatea a. A+B 6. A 999 In carte scrie armonia nu &ericirea c. B d. C+D e. A+B+D A!"# 3
)duard "pranger (.JJ/ @ .:-D)
Allport
Philip ). Hernon ?190EI198<@
Tipologia elaborat de !pranger, Allport si 9ernon Acesti autori, plec+nd de la premisa c" #alorile determin" anumite tipuri umane deoarece omul are o atitudine fa!" de ele, au identificat sase tipuri umane n func!ie de orientarea #aloric" a persoanei, de atitudinea dominant" fa!" de #alori:
a. Tipul teoretic are ca #aloare dominant" descoperirea ade#"rului, scopul s"u principal fiind acela de a' si ordona si sistematiza cunoasterea; este predominant empiric, critic si ra!ional, e#it+nd *udec"!ile estetice sau morale, n fa#oarea celor strict cogniti# @ analitice; b. Tipul econo"ic este dominat de ideea utilit"!ii, satisfacerea trebuin!elor materiale fiind pe primul plan; fiind interesat de afaceri, produc!ie, comer! si consumul bunurilor, tinde s" ignore dimensiunea estetic" a existen!ei, mai ales atunci c+nd acesteia i lipseste componenta comercial";
c. 0ipul estetic are ca #aloare dominant" armonia, experien!a empiric" fiind *udecat" n sine, din perspecti#a gra!iei, simetriei si coresponden!ei; componentele teoretice si pragmatice sunt con#ertite n experien!" estetic", frumosului acord+ndu'i'se implicit si o func!ie de ade#"r;
d. Tipul social are ca #aloare suprem" dragostea de oameni, obiecti#at" n rela!ii interpersonale poziti#e, filantropice, prietenie si altruism; pragmatismul, atitudinea teoretic", economic" sau politic" sunt considerate reci si inumane; e. Tipul politic este interesat n primul r+nd de putere, ascenden!" si control asupra celorlal!i, toate acti#it"!ile desf"surate fiind ocazii si pretexte pentru competi!ie, lupt" si posibile surse de ob!inere a superiorit"!ii; f. Tipul religios are ca #aloare suprem" unitatea; este mistic si caut" s" n!eleag" uni#ersul ca ntreg si s" se raporteze pe sine la aceast" totalitate cuprinz"toare; exist" <mistici imanen!i= (care si g"sesc experien!a religioas" n afirmarea #ie!ii si n participarea acti#" la ea; de exemplu, un ?aust cu elanul si entuziasmul s"u #ede ce#a di#in n fiecare e#eniment) si <mistici transcedentali= (care caut" unitatea sa cu di#initatea prin retragerea din #ia!" @ ascetul). ,g. ::'.99
A;. Tipu hipertimic se caracteri5ea5a prin# A. eu&orie 3. optimism C. pesimism D. &iperacti#itate a. D b. B+C c. A73 d. A+B+D e. B A!"# 2 D./.H. 0ipologii psi&opatologice Acestea pornesc de la criterii psi&opatologice, #iz+nd n principal, destructur"rile manifest"rilor temperamentale. E. Pa&n distinge urm"toarele tipuri: a. 0ipul ner#os: caracterizat printr'o fenomenologie ne#rotiform"; b. 0ipul sensibil: impresionabil, cu sensibilitate infantil"; c. 0ipul obsesi#: nesigur, tem"tor; d. 0ipul explozi#: #iolent, primiti# n reac!ii; e. 0ipul &ipertimic: eu&oric, optimist; f. 0ipul depresi#: pesimist, cu spirit critic exagerat; g. 0ipul instabil: oscilant; &. 0ipul amoral: lipsit de scrupule; i. 0ipul nestatornic: nclinat spre sc&imbare; *. 0ipul impulsi#: nest"p+nit, d+nd fr+u liber tendin!elor instincti#e; F. 0ipul fantastic: #is"tor, tr"ieste n re#erie; l. 0ipul bizar: excentric, cu un surplus de originalitate. ,g. .99'.9. A<. 2ercetarile lui Pa4lo4 au e4identiat ca temperamentul are o 6a5a# A. &i5iologica B. neurologica C. psi&ologica D. psi&osociala a. A b. B c. C+D d. A+B e. C A!"# A
I4an Pa4lo4 ?.JE: @ .:D-)
Cercet"rile lui I.,. ,a#lo# au rele#at baza &i5iologic a temperamentului, temperamentul fiind manifestarea pe planul conduitei a tipului de acti#itate ner#oas" superioar". 0ipul de sistem ner#os este determinat ereditar, iar componenta genetic" ac!ioneaz" n mod indirect, mediat asupra tr"s"turilor de temperament. ,g .9.
A8. Psihologii engle5i considera notiunile de 9aptitudine9 si 9capacitate9 ca &iind# A. sinonime B. diferite C. opuse a. A b. B c. C A!"# A 4. APT(T:7(5(;E CA !:<!(!TE0 (5!T=:0E5TA;OPE=A>(O5A; A; PE=!O5A;(T?@(( ...............,si&ologii englezi se refer" si ei la aptitudine n sensul de poten!ial, de <capacitate latent"=, <realitate #irtual"=, dar spre deosebire de autorii francezi, ei consider" no!iunile de aptitudine (aptitude) si capacitate (capacitN) ca sinonime. Con!inutului no!iunii de capacitate din limba francez" (capacitR), i corespunde n limba englez" nu termenul de capacitN, ci cel de abilitN: <o capacitate reprezint" posibilitatea de reusit" n executarea unui lucru, sau n exercitarea unei profesii. Ea poate fi obiectul unei e#alu"ri directe S...T ea este condi!ionat" de o aptitudine, pe care o dez#"luie n mod indirect, dar depinde de unele condi!ii probabile S...T de ni#elul de matura!ie, de forma!ia educati#" sau n#"!are si exerci!iu=............... ,g. .9H A9. In raport cu capacitatea= aptitudinea are# A. o sfera mai larga 3. o s&era mai restransa C. un continut mai bine precizat a. A+C b. B+C c. A d. 3 e. C A!"# .. Definirea aptitudinilor prin raportarea la capacit"!i. 7nii psi&ologi (3.,iRron, B. 0eplo#, ,. ?oulUuiR, 1. Laint'Iean) denumesc prin termenul de capacitate ceea ce al!ii numesc n mod curent, aptitudine. Aptitudinea este pentru cei dint+i: G <condi!ia congenital" a unei modalit"!i de eficien!", substratul constitu!ional al unei capacit"!i, preexist+nd acesteia din urm", care #a depinde de dez#oltarea natural" a aptitudinii, de forma!ia educati#", e#entual, si de exerci!iu; numai capacitatea poate fi obiectul unei aprecieri directe, aptitudinea fiind o #irtualitate= (3. ,iRron, .:H/ apud 2. Be*at, .:C.); ,g .9H Ltef"nescu'8oang" arat" c" no!iunea de aptitudine <se refer" mai mult la dispozi!ia nati#" si n sensul acesta termenul de poten!ialitate este inerent n!elegerii ei. 2apacitatea este aptitudinea plus cDstigul ei >n calitate si cantitate, #enit prin exerci!iu S...T. Este foarte greu, de altfel, s" se desprind" aceste dou" laturi, de aptitudine si capacitate, pentru c", de fapt, ele ntotdeauna sunt mbinate sau sunt unul si acelasi lucru n diferite faze= (?l. Ltef"nescu'8oang", apud 2. Be*at, .:C.). Aceast" defini!ie sugereaz" faptul c" exist" o rela!ie de la parte la ntreg ntre aptitudini si capacit"!i, asa cum arat" si ,. ,opescu'5e#eanu (.:CJ): G aptitudinea este doar un segment al capacit%ii, respecti# nsusirile poten!iale ce urmeaz" s" fie puse n #aloare; G capacitatea este un concept cu s&er mai larg, respecti# un sistem de nsusiri func!ionale si opera!ionale n uniune cu deprinderile, cunostin!ele si experien!a necesar", care duc la ac!iuni eficiente si performante. ,g. .9,si&ilogia ,ersonalitatii (2I3AE%A C41I5A 6767)' 8rila (/99:) completata cu citate din: ,si. ,ersonalitatii; ,si. Creati#itatii; <Eul si personalitatea= 2. >late ' (2istralle ' ?orum 1oAdi1o)
C0. Gunctionalitatea aptitudinilor conduce intotdeauna la o6tinerea unei per&ormante la ni4el# A. supramediu B. mediu C. minimal a. A b. B c. C A!"# A /. 7e2inirea aptitudinilor prin raportarea la 2inalitatea 2unc#ionrii lor (din perspecti#a produsului).Autorii acestor defini!ii pun accentul pe randament @ <comportamentul eficient= @, no!iune care #izeaz": a. cantitatea si calitatea acti#it"!ilor desf"surate de indi#id; b. usurin!a sau rapiditatea cu care se desf"soar" acti#itatea. Le consider" c" func!ionalitatea aptitudinilor conduce ntotdeauna la ob!inerea unui randament (performan!") peste media popula!iei. ,rezent"m n continuare c+te#a defini!ii: ,g. .9................................................................................... G <Aptitudinile sunt componente instrumental'opera!ionale ale personalit"!ii, care permit desf"surarea cu rezultate supramedii a anumitor tipuri de acti#it"!i= (5. 2itrofan, .:JJ). ,g..9C
Concepte'c&eie G aptitudine @ nsusire sau sistem de nsusiri ale indi#idului, mi*locind reusita ntr'o acti#itate; se identific" dup" criteriul performan!elor supramedii si al specificit"!ii. ,g. ./-
C1. In comparatie cu aptitudinea= per&ormanta are un caracter# A. obiecti# 3. instrumental 2. constatati4 D. predicti# a. A+B b. A+C c. 372 d. C e. D A!"# 2 5i#elul de dez#oltare al aptitudinilor se poate e#alua dup" o serie de indicatori ai performan!ei, si anume: rapiditatea, precizia, producti#itatea, originalitatea, eficien!a etc. ?unc!ionalitatea si eficacitatea aptitudinilor se exprim" prin performan!e, prin rezultatele efecti#e ale acti#it"!ii, f"r" ca ntre acestea s" existe un raport de identitate. Aceste defini!ii nu rele#" ns" natura si specificul psi&ologic al aptitudinilor; faptul c" aptitudinile se definesc nu doar prin performan!e (ale acti#it"!ii psi&ice), ci ele presupun ca respecti#ele calit"!i ale acti#it"!ii psi&ice s" se manifeste constant, relati# stabil @ aptitudinea ca nsusire psi&ic" ,g. .9C 4rice aptitudine, n afar" de func!ionalitate si eficien!" sau reusit" n acti#itate are si un aspect procesual, structural. Expresia materializat", rele#ant" a func!ionalit"!ii si eficien!ei unei aptitudini este performan!a. De aceea, n in#estigarea aptitudinilor rolul'c&eie l are in#estigarea performan!elor realizate n di#erse sarcini. ar testele msoar per&orman%a, la un moment dat, si nu aptitudinea care are un caracter personal, dinamic. 0estul nu poate surprinde dinamismul si nici procesualitatea aptitudinii. Per&orman%a nu ne permite s &acem pre4i5iuni asupra a ceea ce 4a putea reali5a o persoan >n alte >mpre8urri si condi%ii, pe c+nd aptitudinea (prin caracterul constant, relati# stabil al componentelor sale psi&ice) este cea care ofer" baza pentru a prognostica performan!e superioare n orice situa!ii si condi!ii. Astfel, studiul aptitudinilor poate fi eficient numai dac" le abordeaz" sub ambele aspecte, al func!ionalit"!ii si al procesualit"!ii. ,g..9C'.9J G performan!" @ ac!iune cu un efect superior ni#elului comun, put+nd constitui c&iar un record; toate rezultatele acti#it"!ii, ce de!in un rang maxim n plan indi#idual sau grupal. ,g. ./C
A5u a" gasit ceva concret la aceasta Bntrebare. Orice interventie, este binevenita.
C2. Gactorii intelectuali ai creati4itatii sunt# A. stilul percepti4 3. aprehensiunea 2. gandirea di4ergenta D. factorii educati#i E. rezonanta intima a. A+C b. B+C c. C d. A7372 e. B+D+E A!"# Ini!ial, creati#itatea era redus" la inteligen!", de c"tre 2. 0erman, iar C.P. Guilford prezint" creati#itatea ca pe o sintez" a ntregii personalit"!i, care include g+ndirea di#ergent" si tr"s"turi de personalitate. Kn aceast" prim" categorie, a factorilor psi&ologici sunt inclusi factori intelectuali si nonintelectuali, pe care i #om prezenta, pe r+nd, n continuare. .. ?actori intelectuali, care includ trei dimensiuni: gDndirea di4ergent, g+ndirea con#ergent", stilul percepti4 (aprehensiunea). (,si&ologia creati#it"!ii @ ,g. /:) ..........c) tipul artistic, la care predominant este subsistemul percepti4e'imaginati#;............ ,g :H Listemul tridimensional al lui Guilford are urm"toarea componen!" (tabelul nr. ./): .. Con#inutul se refer" la domeniul n care se manifest" inteligen!a, lu+ndu'se n considerare patru domenii: G figural (modul de a opera cu figuri); G semantic (modul de a opera cu cu#intele); G simbolic (modul de a opera cu simboluri); G comportamental (modul de comportare n rela!iile cu ceilal!i, n sensul capacit"!ii de a cunoaste manifest"rile acestora, de a le pre#edea si a le pre nt+mpina, precum si de a'i determina s" ac!ioneze sau s" reac!ioneze asa cum le este indicat). Astfel, con!inutul se exprim" n: imagini, idei, acte, comportamente. /. Opera#ia #izeaz" at+t produsele si mi*loacele alese de subiect pentru rezol#area unei probleme, c+t si procesele mintale care au loc n timpul utiliz"rii procedeului ales. Aceste procese pot fi: G cunoasterea (cunostin!ele pe care subiectul le posed" si mai ales pe care le poate descoperi cu a*utorul a ceea ce stie, gradul de constientizare a informa!iilor stocate, combinate cu informa!iile nou acumulate); G memoria (cantitatea de informa!ii si cota care, odat" reactualizat", continu" s" fie pri#it" din acelasi punct de #edere, reprodus" c+t mai fidel); G gDndirea di4ergent (capacitatea de a elabora o pluralitate de c"i si solu!ii la o problem" oarecare; ob!inerea de elemente informati#e noi @ pri#ite din alte ung&iuri @ dintr'o cantitate de informa!ii date, implic+nd transfer si reactualizare de informa!ii); G g+ndirea con#ergent" (capacitatea de a g+ndi sistematic, riguros, organizat, algoritmizat, unidirec!ionat, care admite o singur" soluMie optim" dintr'o cantitate de informa!ie prestabilit"); G e#aluarea (capacitatea de a compara produsul unei informa!ii noi cu informa!ia cunoscut", conform unui criteriu logic care s" duc" la o anumit" concluzie ce satisface criteriul ales). ,g. .DE'.DH
CA. Pentru a de4eni aptitudine= o insusire psihica tre6uie sa &ie# A. indi4iduala B. complexa C. generala a. A b. B c. C A!"# A 5u orice nsusire psi&ic" este o aptitudine. ,entru ca o nsusire psi&ic" s" de#in" aptitudine trebuie s" ndeplineasc" anumite condi!ii: G s" fie indi4idual, diferen!iatoare n planul performan!ei (si nu comun", asem"n"toare celorlal!i oameni @ de exemplu, a merge, a m+nca etc.); ,g .9J
CC. Prima de&initie precisa a inteligentei emotionale a &ost data de catre# A. "alo4eF B. 8oleman 2. 'aFer D. 3ein a. A+B b. B+C c. C+D d. A72 e. B+D A!"#
Io&n D. 2aNer, ,eter Lalo#eN peter.salovey@yale.edu
&ttp:VVWWW.Noutube.comVWatc&X#Qzf>FbN*,CW9
2ai mul!i autori (I. D. 'aFer si ,. "alo4eF, Bar'4n, D. 8oleman, L. 3ein, I. Legal) e#iden!iaz" o nou" form" de inteligen!": inteligen!a emo!ional". Adaptarea indi#idului la mediu se realizeaz" nu numai prin componentele cogniti#e, ci si prin aspectele de ordin afecti#, personal si social, acestea din urm" fiind esen!iale pentru succesul indi#idual. ,g. .EH
CE. Pe un &ond ereditar superior corelat cu un mediu ne&a4ora6il= aptitudinea are un ni4el de de54oltare# A. inalt 3. mediu C. scazut D. precar a. A 6. 3 c. C d. D A!"# 3 4.&. =aportul ereditate/"ediu Bn deter"inarea aptitudinilorDDDDD.. Kn procesul form"rii aptitudinilor, accentul nu trebuie pus pe ponderea unui anumit factor (ereditate sau mediu), ci pe calitatea rela!iei si posibilitatea compens"rii reciproce dintre cei doi factori. 1ed"m, n continuare, posibilit"!ile interac!ionale dintre ereditate si mediu (2. 8olu, /99E): .. 3ond ereditar superior "ediu Bnalt 2avorabil (este cazul ideal, aptitudinea ating+nd ni#elul cel mai nalt de dez#oltare); /. 3ond ereditar superior "ediu ne2avorabil (ereditatea poate compensa precaritatea mediului, dar &oarte rar aptitudinea atinge un ni4el >nalt de de54oltare);. D. 3ond ereditar "ediu "ediu Bnalt 2avorabil (mediul poate compensa ereditatea, aptitudinea put+nd atinge un ni#el nalt de dez#oltare); E. 3ond ereditar "ediu "ediu ne2avorabil(ereditatea poate compensa <deficitul= de mediu, dar dez#oltarea aptitudinii r"m+ne sub ni#elul mediu); H. 3ond ereditar precar @ "ediu Bnalt 2avorabil (mediul poate compensa ereditatea, dez#oltarea aptitudinii realiz+ndu'se deasupra ni#elului fondului ereditar); -. 3ond ereditar precar "ediu ne2avorabil (ni#elul cel mai sc"zut de dez#oltare a aptitudinii). ,g. ..H
C;. Personalitatea perceputa se re&era la # A. imaginea despre altii B. imaginea despre sine C. corectitudinea V incorectitudinea imaginii de sine . corectitudinea / incorectitudinea imaginii despre altii a. A+C b. B+C c. A7 d. B+D A!"# 2 AAstfel, am putea identifica: .. personalitatea real" (,1), aa cum este ea in realitate; /. personalitatea autoe#aluata (,A), adica imaginea pe care indi#idul o are despre sine; D. personalitatea ideala (,I), adica cea imaginata, cea dorita, cea pe care indi #idul aspira sa i'o formeze; E. personalitatea perceputa (,,), imaginea indi#idului despre altii; H. personalitatea proiectatii (,,ro), adici" ce crede indi#idul ca g+ndesc altii despre el; -. personalitatea manifestata (,2), cea exteriorizata, obiecti#ata in comportament...... ,g. H9 C. Personalitatea perceputa ?PP) cuprinde ansamblul reprezent"irilor, ideilor, aprecierilor cu pri#ire la al!ii. Aa cum indi#idul i elaboreaza o imagine de sine, tot aa el i formeaz" i o imagine despre al!ii, care l g&ideaza in comportamentele sale fa!" de ace!tia. Dacii o persoana crede ca o alta este desc&isa, sincera se #a comporta ca atare cu ea, daca, dimpotri#a, o considera ca fiind nesincera, intriganta etc., #a manifesta reticenle fa!" de ea. Le pare c" mecanismul esen!ial al form"rii unei asemenea imagini este atribuirea. 0eoriile atribuirii formulate de psi&ologia sociala (3eider, Iones i Da#is, PelleN etc.) au o mare rele#an!" pentru explicarea ei. Imaginea despre altul i mai ales corectitudinea sau incorectitudinea acesteia sunt in func!ie, Ype de o parte, de capacitatea persoanei cunoscute de a se exterioriza, de a se lasa cunoscuta, iar pe de alt" parte, de capacitatea persoanei cunosc"toare de a descifra esentialul in informa!iile care i se ofer". Din perspecti#a problemei pe care o tratam suntem inclinati sa credem ca o mai mare nsenmatate o are capacitatea din urm". Aceasta deoarece imaginea despre al!ii este o crea!ie proprie a persoanei cunosc"toare, deci ea #a fi influen!at" i #a depinde maximal de posibilita!ile i limitele psi&ofiziologice ale celui ce cunoate, de scopul, moti#atiile, aspira!iile sale, de felul de selectionare, organizare i structurare a indicilor percepti#i, influentate, la randul lor, de ordinea perceperii indicilor, de rele#anta lor, de st"rile psi&ologice temporare ale celui care percepe, de atitudinile sau de caracteristicile personale ale acestuia. %a fel de importante in aprecierea celorlal!i sunt i o serie de cliee sau stereotipii percepti#e $ce deformeaz" *udecata personala, impun+ndu'se ca un fel de ade#"r obiecti#$. 0otodat", s'a demonstrat experimental c" sunt persoane care n condi!ii de deficit informa!ional cu pri#ire la o alt" persoan", reuesc s'o cunoasc" foarte bine datorit" capacit"!ilor percepti#'discriminati#e de care dispun, in timp ce altele, c&iar in condi!ii de exces sau de abundenta a informa!iilor, nu ating o asemenea performan!". Allport consider" c" unii oameni dispun doar de capacitatea de *udecat" stereotip" (sensibilitate fa!" de un altul generalizat), n timp ce al!ii dispun de o sensibilitate interpersonal". $5e &azard"m s" emitem ipoteza scria el ' c" cei mai buni e#aluatori au ambele tipuri de abilit"!i$. ,ercep!ia altuia sau imaginea despre altul se inscrie ca un $dat$ (fapt) esen!ial n personalitatea indi#idului, regl+ndu'i nemi*locit rela!iile cu ceilalti. De!i n fazele ini!iale ale actelor interpersonale ea este extrem de mobil", c&iar fluctuant", datorit" mobilit"t!ii i fluctua!iilor situa!ionale ale rela!iilor i comportamentelor persoanelor implicate in rela!ii, cu timpul, anumi!i in#arianti comportamentali ai altor persoane p"trund n ea, o cristalizeaz" i stabilizeaz" acord+ndu'i #aloare de criteriu n conduitele interpersonale.= ,g HH'H-'HC
C<. *nul dintre cei mai importanti &actori moti4ationali in &ormarea aptitudinilor il repre5inta# A. idealul 3. interesul C. ne#oia de autorealizare D. ne#oia de performanta a. A 6. 3 c. C d. D A!"# 3 4.4.&. =ela#ia aptitudini di"ensiunea a2ectiv/"otiva#ional......................................... 7nul dintre cei mai importan!i factori moti#a!ionali n formarea aptitudinilor l reprezint" interesul, acesta asigur+nd o orientare afecti# @ cogniti#" a indi#idului ntr'un anumit domeniu de acti#itate. Interesul este at+t <for!a= care influen!eaz" dez#oltarea aptitudinii, c+t si un indice al preferin!ei pentru o anumit" acti#itate si, totodat", a atitudinii poziti#e fa!" de respecti#a acti#itate. ,g. ..C
C8. 2a aptitudine generala= inteligenta 4i5ea5a mai ales# A. structura 3. &inalitatea C. continutul D. eficienta a. a 6. 3 c. C d. D A!"# 3 ).%. Conceptul de inteligen# /.Inteligen!a ca aptitudine general" #izeaz" nu at+t con!inutul i structura ei psi&ologic", ci, mai ales, &inalitatea ei, implicarea ei cu succes n di#erse acti#it"!i. Aceast" accep!iune s'a do#edit a fi limitat", deoarece studiile au e#iden!iat nu numai o inteligen!" general" (care permite finalizarea cu succes a mai multor acti#it"!i), ci si forme particulare de inteligen!" (care permit finalizarea cu succes a unei singure acti#it"!i). Astfel, n afar" de capacitatea general" de ac&izi!ie a cunostin!elor, de g+ndire ra!ional" si de rezol#are de probleme, inteligen!a implic" diferite tipuri de acti#it"!i. ,g. .D.
C9. In cadrul modelului piramidei caracteriale= cea mai mare importanta se acorda# A. numarului de atitudini 3. modului de organi5are a atitudinilor si trasaturilor 2. modului de relationare a atitudinilor si trasaturilor D. numarului de trasaturi a. A+D b. A+B+C c. 372 d. B+C+D A!"# 2 C. 2odelul piramidei caracteriale surprinde modul de organi5are, rela%ionare si structurare al atitudinilor si trsturilor caracteriale, calitatea lor de sistem. Ierar&izarea multini#elar" a tr"s"turilor caracteriale poate lua forma unei piramide care con!ine n #+rf tr"s"turile dominante, esen!iale si la baz" tr"s"turi din ce n ce mai particulare (subordonate), accentul c"z+nd pe modul de rela!ionare al tr"s"turilor. ,g. .H: E0. Teoria 6i&actoriala a inteligentei a &ost ela6orata de catre# A. 0&urstone B. Burt C. Lternberg . "pearman a. A b. B c. C d. A!"#
2harles )dJard "pearman (.J-D ' .:EH)
a. Teoria bi2actorial C. "pearman face trecerea de la constat"rile empirice ale lui A. Binet la o concep!ie teoretic" asupra inteligen!ei. Kn .:9E, el a elaborat teoria bifactorial". Analiz+nd corela!iile la di#erse grupe de teste (care solicitau acti#it"!i intelectuale diferite), Lpearman a a*uns la concluzia c" orice form" de acti#itate intelectual" face apel, pe de o parte, la o aptitudine general", comun" si, pe de alt" parte, la o aptitudine specific" acti#it"!ii respecti#e. ,g. .D.
E1. Gactorul Kg: de inteligenta este# A. general 3. comun tuturor acti4itatilor C. specific anumitor acti#itati a. A 6. A73 c. A+C d. B e. C A!"# 3 Aptitudinea comun" a fost denumit" de Lpearman inteligen!" general" sau factorul g, iar ceilal!i factori au fost denumi!i factori specifici sau factorul s. Astfel, inteligen!a reprezint" o combina!ie liniar" ntre doi factori: un factor general ?g@ care ar fi omogen si un factor specific (s) legat de #arietatea acti#it"!ilor. Conform acestei teorii, efectuarea unor calcule aritmetice, rezol#area unei probe de aten!ie etc. solicit" acelasi &actor comun (g) ntr'o m"sur" mai mare sau mai mic", la care se adaug" c+te un factor specific (s) fiec"reia dintre aceste acti#it"!i. ... ,g. .D.'.D/
E2. Asimilarea este procesul care presupune# A. modificarea sc&emelor existente 3. utili5area schemelor e$istente C. anularea sc&emelor existente a. A 6. 3 c. C A!"# 3 H././. Abordarea genetic"ZZZZZZZZZZZZZZZZZ. I. ,iaget defineste inteligen!a ca rela!ie adaptati#" ntre organism si mediu. <Iz#oarele inteligen!ei se confund" cu acela al adapt"rii senzoriomotorii, n general, iar dincolo de aceasta, cu iz#oarele adapt"rii biologice ns"si= (I. ,iaget, .:-H). %a r+ndul s"u, adaptarea structurilor cogniti#e (sc&emelor si opera!iilor) la cerin!ele mediului se realizeaz" printr'un dublu proces de asimilare si acomodare: G Asimilarea se refer" la procesul prin care o idee nou" (sau un obiect nou) este n!eles n termenii conceptelor sau ac!iunilor (sc&emelor) pe care indi#idul de*a le are. ,g .DC ....................................................................................................................... ,rocesele de asimilare si acomodare au loc pe tot parcursul #ie!ii, pe m"sur" ce ideile si comportamentul indi#idului se adapteaz" circumstan!elor n sc&imbare. Asimilarea este procesul prin intermediul c"ruia indi#idul face fa!" noilor situa!ii si probleme, prin utili5area schemelor e$istente. ,g .DC
EA. .. /orneF pune la 6a5a descrierii si dinamicii personalitatii notiunea de# A. atractie interpersonala 3. an$ietate &undamentala 2. con&lict interpersonal D. conflict intrapersonal a. A+B b. B+D c. 372 d. C A!"# 2
'.%.&. Psi$anali a interpersonal *,. 6orne-. P. 3orneN pune la baza descrierii si dinamicii personalit"!ii no!iunea de con&lict interpersonal (fundamentat n cadrul rela!iilor interpersonale), dez#oltarea personalit"!ii fiind pus" pe seama rezol#"rii acestui tip de conflict. Conflictul interpersonal reprezint" <efectul existen!ei a dou" atitudini fundamentale contradictorii fa!" de alt" persoan"= (P. 3orneN, .::H). Acest conflict #a conduce la o stare de tensiune si la sentimentul de anxietate @ an$ietate &undamental @ definit ca < sentimentul izol"rii si neputin!ei ntr'o lume poten!ial ostil"= (idem). Anxietatea fundamental" reprezint" r"spunsul emo!ional la pericolul poten!ial, fiind astfel diferit" de anxietatea manifest" care este r"spunsul emo!ional la pericolul manifest. ,g. H-
EC. i&erenta de in5estrare intre omul de geniu si omul comun este o di&erenta# A. de natura 3. de grad C. de #aloare a. A 6. 3 c. C A!"# 3
Ga6riel "Lailles (.JH/ @.://)
8eniul reprezint" cea mai nalt" form" de dez#oltare a aptitudinilor speciale si generale, care se manifest" ntr'o acti#itate creatoare de nsemn"tate istoric" pentru #ia!a societ"!ii. 4mul de geniu creeaz" o nou" epoc" n domeniul s"u de acti#itate, pun+nd bazele unui nou curent sau stil, a unui nou mod de g+ndire. 8. LRailles preciza faptul c" diferen!a de nzestrare ntre omul de geniu si omul comun este una de grad si nu de natur". ,g. ./H
EE. "entimentul de an$ietate descris de .. /orneF se re&era la# A. an$ietatea &undamentala 3. an$ietatea potentiala C. anxietatea manifesta a. A 6. A73 c. A+C d. B+C e. A+B+C A!"# 3 '.%.&. Psi$anali a interpersonal *,. 6orne-. P. 3orneN pune la baza descrierii si dinamicii personalit"!ii no!iunea de conflict interpersonal (fundamentat n cadrul rela!iilor interpersonale), dez#oltarea personalit"!ii fiind pus" pe seama rezol#"rii acestui tip de conflict. Conflictul interpersonal reprezint" <efectul existen!ei a dou" atitudini fundamentale contradictorii fa!" de alt" persoan"= (P. 3orneN, .::H). Acest conflict #a conduce la o stare de tensiune si la sentimentul de anxietate @ an$ietate &undamental @ definit ca < sentimentul izol"rii si neputin!ei ntr'o lume poten!ial ostil"= (idem). Anxietatea fundamental" reprezint" r"spunsul emo!ional la pericolul poten%ial, fiind astfel diferit" de anxietatea manifest" care este r"spunsul emo!ional la pericolul manifest. ,g. H-
E;. Pro6lema gene5ei inteligentei a &ost a6ordata de catre# A. Piaget B. Ianet C. EN D. 8uilford a. A b. B c. C d. D e. A+D A!"# A
Bean Piaget (.J:- @ .:J9)
).'.'. Abordarea genetic ,si&ologia genetic" dep"seste abordarea factorial", centr+ndu'se pe problema genezei inteligen!ei. Contribu!ia lui B. Piaget este esen!ial" si o #om prezenta sintetic n cele ce urmeaz". I. ,iaget defineste inteligen!a ca rela!ie adaptati#" ntre organism si mediu. <Iz#oarele inteligen!ei se confund" cu acela al adapt"rii senzoriomotorii, n general, iar dincolo de aceasta, cu iz#oarele adapt"rii biologice ns"si= (I. ,iaget, .:-H). ,g .DC
E<. Tipurile de inteligenta descrise de Gardner sunt considerate de catre el ca &iind# A. independente B. interdependente C. contingente a. A b. B c. C A!"# A
/oJard Gardner (n. IulN .., .:ED)
a. Teoria inteligen#elor "ultiple 0eoria lui 8ardner (.:JD) se bazeaz" at+t pe rezultatele ob!inute prin test"ri, c+t si pe cercet"rile de neuropsi&ologie. 8ardner introduce conceptul de inteligen!" multipl", identific+nd apte tipuri (forme) distincte de inteligen!", si anume: E inteligen#a lingvistic (apitudini legate de limba*: cititul, scrisul, #orbirea, ascultarea); G inteligen#a logico/"ate"atic (aptitudini numerice); E inteligen#a spa#ial (capacitatea de a n!elege rela!iile spa!iale, ca n conducerea masinii sau *ocul de sa&); G inteligen#a "u ical (capacitatea de a c+nta #ocal sau la un instrument); G inteligen#a Fineste ic (folosirea corpului, ca n dans sau atletism); G inteligen#a interpersonal (capacitatea de a'i n!elege pe ceilal!i si de a rela!iona cu ei); G inteligen#a intrapersonal (capacitatea de autocunoastere). 0ipurile de inteligen!" sunt considerate de 8ardner ca fiind independente unele fa!" de altele. Ele func!ioneaz" ca sisteme modulare f"r" a fi controlate de un <coordonator central=. ,g .D:'.E9
E8. Termenul Kcreati4itate: a &ost introdus in psihologie de catre# A. Allport B. 8uilford C. 8oleman a. A b. B c. C A!"# A Cel care introduce termenul de creati#itate n psi&ologie este 8. Allport, n .:DC, dar el reducea no!iunea la atitudini, inteligen!" sau tr"s"turi temperamentale; astfel 8. Allport, apreciaz" c" fenomenul creati#it"!ii desemneaz" un ansamblu de tr"s"turi proprii fiec"rui indi#id la un anumit ni#el, iar poten!ialul creati# existent la to!i oamenii poate fi actualizat si dez#oltat. (,si&ologia creati#itatii @ ,g. -)
E9. "tern6erg a6ordea5a inteligenta din perspecti4a psihologiei# A. cogniti4e B. asociationiste C. umaniste a. A b. B c. C A!"# A
,o6ert "tern6erg (n. Dec. J, .:E:),
Kn timp ce teoriile factoriale au ncercat s" identifice structura aptitudinal" a inteligen!ei, alte teorii mai recente tind s" e#iden!ieze modul de func!ionare al acestei structuri. 3. 8ardner (.:JD) si 1. Lternberg (.:JH) n!eleg inteligen!a n termenii unei interac!iuni complexe ntre sistemul cogniti4 si alte sisteme. ,g. .D: !ubteoria co"ponen#ial Aceast" subteorie se refer" la mecanismele care genereaz" comportamentul inteligent. Lternberg abordeaz" inteligen!a din perspecti#a psi&ologiei cogniti4e, dep"sind abordarea psi&ometric" si factorial". ,g. .E. ;0. Inteligenta emotionala contine componente# A. #oliti#e B. cogniti#e 2. a&ecti4e . moti4ationale a. A+C b. A+D c. B+C d. 27 e. A+C+D A!"# 2ai mul!i autori (I. D. 2aNer si ,. Lalo#eN, Bar'4n, D. 8oleman, L. 3ein, I. Legal) e#iden!iaz" o nou" form" de inteligen!": inteligen!a emo!ional". Adaptarea indi#idului la mediu se realizeaz" nu numai prin componentele cogniti#e, ci si prin aspectele de ordin afecti#, personal si social, acestea din urm" fiind esen!iale pentru succesul indi#idual. D. 8oleman include n componen!a inteligen!ei emo!ionale: ' constiin!a de sine ( ncrederea n sine); ' autocontrolul (dorin!a de ade#"r, constiinciozitatea, adaptabilitatea, ino#area); ' moti4a%ia (dorin!a de a cuceri, d"ruirea, ini!iati#a, optimismul); ' empatia (capacitatea de a ne raporta la sentimentele si ne#oile celorlal!i, de a'i n!elege pe ceilal!i); ' aptitudinile sociale (influen!a, comunicarea, managementul conflictului, conducerea, stabilirea de rela!ii, colaborarea, cooperarea, capacitatea de lucru n ec&ip"). ,g. .EH G inteligen!" emo!ional" implic" aspectele noncogniti#e ale inteligen!ei (componente de ordin a&ecti4, personal si social), considerate ca fiind esen!iale pentru reusita n #ia!" a indi#idului. ,g..EC
;1. Pentru a e4identia particularitatile indi4iduale= Allport apelea5a la notiunea de# A. trasatura B. factor C. insusire a. A b. B c. C A!"# A ,entru a e#iden!ia particularit"!ile indi#iduale, Allport apeleaz" la no!iunea de tr"s"tur". 0r"s"tura, ca descriere calitati#" a personalit"!ii indi#idului, este definit" de Allport ca predispozi!ia de a r"spunde, n aceeasi manier" sau ntr'un mod asem"n"tor, la diferi!i stimuli (situa!ii). ,g. -9 ;2. Potentialul creator implica # A. potentialul creati4 general 3. potentialul creati4 speci&ic C. potentialul creati# producti# D. potentialul creati# eficient a. A b. B c. A73 d. C+D A!"# 2 &. Aptitudinile speciale. Kn cadrul poten!ialului creator putem distinge dou" dimensiuni ma*ore, poten%ialul creati4 general si cel speci&ic, constituit dintr'un ansamblu de nsusiri care permit ob!inerea unor performan!e n domenii cum sunt: arta, literatura, stiin!a, te&nica. (,si&ologia creati#it"!ii ' ,g. D/)
;A. In descrierea personalitatii= .ellF introduce notiunea de# A. construct personal B. construct multidimensional C. concept personal a. A b. B c. C A!"# A
George .ellF (.:9H @ 2arc&)
Kn descrierea personalit"!ii, PellN introduce no!iunea de construct personal care se refer" la modul n care indi#idul percepe, n!elege, anticipeaz" si interpreteaz" lumea sau realitatea. ,ersonalitatea este considerat" de PellN, un sistem de constructe. ,g. -D
;C. Atitudinea caracteriala este# A. o reactie imediata 3. o dispo5itie latenta 2. o orientare deli6erata a. A+B b. A+C c. 372 d. A+B+C A!"# 2 Atitudinea caracterial" nu este o reac!ie imediat", impulsi#", ci o orientare constient", deli6erat. Ea reprezint" un fel de dispo5i%ie latent a indi#idului de a reac!iona sau ac!iona ntr'un mod sau altul la stimul"rile mediului extern. ,g. .H.
;E. Personalitatea proiectata repre5inta# A. ceea ce gandesc altii despre mine 3. ceea ce cred eu ca gandesc altii despre mine C. imaginea de sine despre altii . imaginea de sine atri6uita lumii a. A+C b. A+D c. B+C+D d. 37 e. A+B+C+D A!"# AAstfel, am putea identifica: .. personalitatea real" (,1), aa cum este ea in realitate; /. personalitatea autoe#aluata (,A), adica imaginea pe care indi#idul o are despre sine; D. personalitatea ideala (,I), adica cea imaginata, cea dorita, cea pe care indi #idul aspira sa i'o formeze; E. personalitatea perceputa (,,), imaginea indi#idului despre altii; H. personalitatea proiectat" (,,ro), adic ce crede indi4idul ca gDndesc altii despre elM -. personalitatea manifestata (,2), cea exteriorizata, obiecti#ata in comportament...... ,g. H9 .................................................................................................................................... H. ,ersonalitatea proiectata (,,ro) cuprinde ansamblul g+ndurilor, sentimentelor, aprecierilor pe care crede un indi#id c" Ie au, Ie nutresc, Ie fac ceilalti asupra sa. Ca o construc!ie prin excelen!" a indi#iclului dat, ea este ceea ce [aleriu Ceauu denumete $ imaginea de sine atri6uita lumii$, adic" ce cred eu c gandesc altii despre mine.= ,g. HC
;;. 2omponenta cogniti4a a atitudinilor include# A. repre5entari B. emotii C. idealuri a. A b. A+B c. C d. A+C e. A+B+C A!"# A Atitudinea este o construc!ie psi&ic" sintetic", ce reuneste elemente cogniti#e, afecti#e si #oliti#e. 4 atitudine trebuie s" aib" un obiect @ elementele cogniti#e @, cu o rezonan!" n subiect @ elementele afecti#e @ si care ne impulsioneaz" la ac!iune @ elementele #oliti#e. Atitudinea apare, astfel, ca o structur" psi&ic" multidimensional" cu urm"toarele componente: .. Componenta cogniti#" (informa!ional") include toat" gama de repre5entri, cunostin!e, concepte, con#ingeri, stereotipuri pe care o persoan" le are n raport cu obiectul atitudinii. Aceast" component" i confer" atitudinii orientare. ,g. .H/
;<. In conceptia lui 2. G. Bung= personalitatea este constituita din# A. arhetipuri 3. inconstientul colecti4 C. preconstient a. A73 b. A+C c. A d. B e. A+B+C A!"# A
Lpre deosebire de ?reud, Iung nu consider" inconstientul doar ca o surs" de instincte ci ca o parte #ital" si bogat" a #ie!ii indi#idului, con!in+nd simboluri exprimate prin #ise. Inconstientul personal poart" amprenta #ie!ii indi#idului si constituie stratul superficial al inconstientului. c. Inconstientul colecti4 reprezint" stratul cel mai profund si mai inaccesibil al psi&icului. Lpre deosebire de ?reud, pentru care inconstientul este doar personal, Iung consider" c" exist" si un inconstient colecti4, comun tuturor indi#izilor, iar materialul con!inut n inconstientul colecti# nu de#ine niciodat" constient si este rezultatul eredit"!ii. Inconstientul colecti# este alc"tuit dintr'o serie de con!inuturi impersonale, din amintiri (imagini) ancestrale reprezent+nd reziduuri psi&ice ale dez#olt"rii umane, care au fost depozitate n psi&icul uman si de care indi#idul nu este direct constient. Aceste amintiri (imagini) primordiale ale experien!ei speciei sunt denumite arhetipuri. ,g ED'EE
;8. )lementul esential prin care A. Adler descrie personalitatea= il constituie# A. moti4atia B. #ointa C. cognitia a. A b. B c. C A!"# A /.../. Psihologia indi4idual" ?A. Adler@ Elementul esen!ial prin care Adler descrie personalitatea este moti4a%ia, analiza si n!elegerea personalit"!ii fiind ec&i#alente cu identificarea cauzelor, a moti#a!iei comportamentelor umane. Autorul introduce dou" concepte primare, si anume: a) sentimentul de inferioritate; b) complexul de inferioritate. ,g. HD ;9. )mpatia presupune# A. preluarea starii de spirit a celuilalt 3. retrairea gandurilor celuilalt C. preluarea identitatii celuilalt a. A+B+C 6. A73 c. B+C A!"# 3 Aptitudinea de a efectua roluri este n func!ie de capacitatea indi#idului de a trece de la un sistem de referin!" la altul. Disponibilitatea de a intra n rol poate fi dominant interioar" (empatie crescut") sau dominant exterioar" (dexteritate de reproducere, de imitare si interpretare). ,g. /J D. 8oleman include n componen!a inteligen!ei emo!ionale: ' constiin#a de sine ( ncrederea n sine); ' autocontrolul (dorin!a de ade#"r, constiinciozitatea, adaptabilitatea, ino#area); ' moti#a!ia (dorin!a de a cuceri, d"ruirea, ini!iati#a, optimismul); ' empatia (capacitatea de a ne raporta la sentimentele si ne4oile celorlal%i, de a'i n!elege pe ceilal!i); ' aptitudinile sociale (influen!a, comunicarea, managementul conflictului, conducerea, st abilirea de rela!ii, colaborarea, cooperarea, capacitatea de lucru n ec&ip"). ,g. .EH D. empatia: este procedeul de transpunere, f"r" identificarea creatorului cu obiectul sau fenomenul n cauz", pentru a'l aborda din aceast" perspecti#", pentru solu!ionarea problemei. (,si&ologia creati#itatii ' ,g. ..E) E. Inteligen!a social" si capacitatea empatic" permite #e&icularea informa!iei ne#erbale din interac!iunile sociale, n care un rol important l *oac" n!elegerea atitudinilor, dorin!elor, inten!iilor, percep!iilor personale si ale celorlal!i. (,si&ologia creati#itatii ' ,g ./J)
<0. Trasaturile caracteriale centrale sunt in numar de# A. .'/ B. H'.9 2. 10-1E a. A b. B c. 2 A!"# 2
0r"s"turile caracteriale sunt sistematizate dou" c+te dou", n perec&i polare (de exemplu: muncitor'lenes, altruist'egoist, cura*os'las etc.), la fiecare persoan" nt+lnindu'se ntreaga gam" de perec&i, dar cu ponderi diferite, preponderent spre polul poziti# (caracter poziti#) sau preponderent spre cel negati# (caracter negati#); ec&ilibrarea reciproc" a tr"s"turilor polare este ec&i#alent" cu un caracter ambiguu, slab determinat. ,e baza acestei caracteristici s'a elaborat modelul balan!ei caracteriale. ,g .HZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ.. .. 1ela!ii de ierar&izare. 8. Allport (.::.) ierar&izeaz" tr"s"turile caracteriale indi#iduale (denumite de el <dispozi!ii personale=) n: @ trsturi cardinale ( n num"r de .'/) sau <r"d"cinile #ie!ii=, care le domin" si le controleaz" pe toate celelalte, cu semnifica!ie ma*or" pentru indi#id si care si pun amprenta asupra fiec"rui act de conduit";
@
@
tr"s"turi centrale ( n num"r de 10-1E), care pot fi cu usurin!" recunoscute la un indi#id ca fiindu'i caracteristice si care controleaz" situa!iile obisnuite, cotidiene;
trsturi secundare sau peri2erice ( n num"r foarte mare), mai pu!in acti#e, care exprim" aspecte neese!iale ale acti#it"!ii si conduitei indi#idului, a#+nd o existen!" episodic", latent" si pe care ns"si persoana uneori le neag". ,g. .HC'.HJ
<1. Perse4erenta este o trasatura de caracter# A. cogniti#a 3. 4oliti4a C. moti#ationala a. A 6. 3 c. C A!"# 3 2. 8olu (/99E) distinge dou" tipuri de tr"s"turi caracteriale: ,g. .H: .. trsturi caracteriale globale (de ansamblu), si anume: @ unitatea caracterului,ZZZZ @ expresi#itatea caracteruluiZZZZZZ. @ bog"Mia caracteruluiZZZZZZZ.. @ stabilitatea caracterului @ plasticitatea caracterului @ t"ria de caracter (integritatea) /. trsturi caracteriale particulare, diferen!iate n func!ie de componentele psi&ice #alorizate de indi#id si implicate n determinarea atitudinii acestuia fa!" de obiectul de referin!", si anume: @ tr"s"turi cognitive (reflexi#itatea, obiecti#itatea, spiritul critic si opusul lor); @ tr"s"turi a2ectiv/"otiva#ionale (sentimentalismul, timiditatea, l"comia, a#ari!ia, mercantilismul si opusul lor); @ tr"s"turi 4oliti4e (cura*ul, independen!a, perse#eren!a, fermitatea, &ot"r+rea, consec#en!a, autocontrolul si opusul lor); @ tr"s"turi intersubiective (solicitudinea, spiritul de cooperare, spiritul de ntra*utorare, altruismul si opusul lor); @ tr"s"turi "orale (cinstea, bun"tatea, corectitudinea, demnitatea, modestia si opusul lor). ,g. .-9
<2. upa B. P. Guil&ord= personalitatea creatoare presupune# A. sensibilitate B. entuziasm 2. &luiditate . &le$i6ilitate a. A+C b. A+D c. B+C+D d. 27 e. A+B+C+D A!"#
BoF Paul Guil&ord (.J:C @ .:JC
4. Creativitatea ca di"ensiune co"plex a personalit#ii. ,utem spune c" latura transformati#'constructi#" a personalit"!ii integreaz" ntreaga acti#itate psi&ic" si personalitatea indi#idului i este, n acelasi timp, una din cele mai complexe dimensiuni ale personalit"!ii. Amintim, n acest sens, defini!ia dat" de ,aul ,opescu'5e#eanu: <Creati#itatea presupune o dispoziie general" a personalit"!ii spre nou, o anumit" organizare (stilistic") a proceselor psi&ice n sistem de personalitate= (,. ,opescu'5e#eanu, .:JC). Kn!elegerea complexit"!ii creati#it"!ii a determinat o serie de autori s" descrie caracteristicile personalit"!ii creatoare: @ I. ,. 8uilford distinge urm"toarele caracteristici ale personalit"!ii creatoare: &luiditate, &le$i6ilitate, originalitate, elaborare, sensibilitate fa!" de probleme, capacitate de redefinire. (,si&ologia creati#itatii ' ,g. J)
<A. Printre aptitudinile speciale se numara in primul rand aptitudinile# A. artistice 3. pro&esionale C. intelectuale a. A 6. 3 c. C A!"# 3 G aptitudini speciale, care au o aplicabilitate restr+ns", ele condi!ion+nd succesul doar ntr'un anumit domeniu de acti#itate. ,rintre aptitudinile speciale se num"r" n primul r+nd aptitudinile pro&esionale: aptitudinea matematic", aptitudinea te&nic", aptitudinea stiin!ific", aptitudinea literar", aptitudinea muzical", aptitudinea pedagogic", aptitudinea managerial" etc. ,g. ./.
<C. )ul este# A. un construct personal B. un concept personal C. un construct atitudinal a. A b. B c. C A!"# A
(late 'ielu
,lec+nd de la ideea c" teoria constructelor personale elaborat" de 8. PellN, ar e#iden!ia cel mai bine natura psi&ic" a Eului, constructul fiind o reprezentare personal" a lumii, folosit" pentru a'i da sens, pentru a o anticipa, un fel de <unealt" spiritual"= prin care discrimin"m, organiz"m si anticip"m realitatea, 2. >late (/99/) consider" c" <Eul este un construct sintetic si personal care iz#or"ste din sim!ire, urc" la reflexie si se exprim" n conduit", fiind permanent sus!inut moti#a!ional.= ,g. .-: ,"strand propor!iile i asuma+ndu'ne riscurile oric"rei compara!ii, am putea considera ca Eul este un construct sintetic Gi personal care i vorGte din si"#ire, urc la re2lexie Gi se expri" Bn conduit, 2iind sus#inut per"anent a2ectiv/"otiva#ional. ,rin intermediul unui asemenea construct indi#idul se conceptuali ea pe sine BnsuGi, se evaluea Gi BGii anticip co"porta"entul. ,rin termenul de construct aplicat la Eu #iz"m nu doar produsul ob!inut la un moment dat, ci c&iar procesul prin intermediul c"ruia el se obtine. A#em n #edere mai ales procesul de sintetizare, de implicare i integrare succesi#" a diferitelor componente ale #ie!ii psi&ice p+n" la ni#elul contiin!ei de sine, adic" p+n" la Eu. ,g. .9:
<E. ,.3. 2attell de&ineste personalitatea in termeni de# A. roluri 3. &actori C. trasaturi D. dimensiuni a. A+B 6. 3 c. C d. B+C e. B+D A!"# 3
,aFmond 3ernard 2attell (.:9H @ .::J)
'.%.1. Anali a 2actorial a personalit#ii *=. <. Cattell. 1.B. Cattell defineste personalitatea prin consisten!a tr"s"turilor, ca pe ce#a care permite o predic!ie asupra modului de a se comporta a indi#idului ntr'o anumit" situa!ie: <personalitatea este ceea ce putem anticipa despre indi#id c" #a face ntr'o situa!ie dat"= (1.B. Cattell, .:H9). Le are n #edere, asadar, organizarea intraindi#idual" a tr"s"turilor n structura personalit"!ii. Lpre deosebire de Allport, care utilizeaz" no!iunea de tr"s"tur" ca forma!iune care indi#idualizeaz", Cattell (la fel ca si ENsencF) consider" ca no!iune central" n descrierea si explicarea personalit"!ii no!iunea de &actor, pentru a surprinde mult mai bine diferen!ele dintre oameni, n func!ie de gradul n care se manifest", pe plan comportamental, o tr"s"tur" de personalitate. 3actorii de personalitate au o #aloare predicti#" asupra comportamentului condi!ionat de o anumit" situa!ie. ,g. -C <;. Temperamentul este corespondentul in plan psihocomportamental al tipului de: A. sistem psi&ic 3. sistem ner4os 2. acti4itate ner4oasa superioara a. A+B 6. 372 c. A+B+C d. A+C e. C A!"# 3 0emperamentul este un corespondent n plan psi&ocomportamental, al tipului de sistem ner4os. 0ipul de acti4itate ner4oas superioar nu se transfer", ns", direct ntr'o caracteristic" temperamental", ci mediat (filtrat) de sistemul de rela!ii cu lumea (reflexe condi!ionate, experien!a subiecti#"). Acest filtru determin" ca n temperament s" se manifeste n mod predominant o anumit" nsusire a tipului de sistem ner#os (ec&ilibrul, mobilitatea), intensitatea proceselor ner#oase fiind la om n mod frec#ent ,g. J/
<<. "pre deose6ire de 2attell= )FsencN ela6orea5a descrierea personalitatii in termeni de# A. trasaturi 3. dimensiuni C. factori D. roluri a. A 6. 3 c. C d. D A!"# 3
/ans BOrgen )FsencN (.:.- @ .::C)
Analiz+nd, prin metoda analizei factoriale, rezultatele subiec!ilor ob!inute la teste si c&estionare de personalitate (subiec!ii apar!ineau domeniului clinic @ sapte sute de solda!i spitaliza!i pentru boli ner#oase), ENsencF a a*uns la concluzia c" personalitatea poate fi descris" prin dou" dimensiuni ma*ore, care stau la baza diferitelor tipuri umane pe care le nt+lnim, si anume: G extra#ersiunea (E); G neuroticismul (5); 7lterior, autorul a ad"ugat o a treia dimensiune a personalit"!ii: G psi&oticismul (,). ,g. -E'-H
<8. Tipul temperamental 4isceroton corespunde tipului temperamental # A. astenic 3. picnic C. leptosom . ciclotim a. A+C b. A+D c. B+C d. 37 e. B A!"# ,e baza constat"rilor f"cute pe bolna#ii psi&ici, Pretsc&mer elaboreaz" o tipologie #alabil" si pentru oamenii normali. El distinge trei tipuri constitu!ionale principale, si anume: a. 0ipul picnic constitu!ie orizontal", abdomen #oluminos, tendin!a spre obezitate, statur" mi*locie, piele ntins", fa!a moale si larg", g+t mare, torace bombat si l"sat n *os, extremit"!i moi, rotunde, scurte, sistem osos fragil; ,g. JG tipul ciclotim, caracterizat printr'o permanent" oscila!ie (trecere n cicluri) de la o stare psi&ic" la alta (#eselie @ triste!e, calm @ iritare); aceste oscila!ii pot fi rapide si superficiale la unii, lente si profunde la al!ii; este adec#at la excita!ie (natural, linistit); se asociaz" cu extra#ersia (persoane naturale, firesti); ,g. J0ipul picnic corespunde tipului temperamental ciclotim, iar tipul astenic corespunde tipului sc&izotim. Pretsc&mer stabileste si o corela!ie ntre cele patru tipuri si predispozi!ia pentru anumite boli psi&ice: G tipul picnic @ ciclotim predispune la boli maniaco' depresi#e; G tipul astenic @ sc&izotim predispune la sc&izofrenie; G tipul atletic @ #+scos si tipul displastic predispun la epilepsie. ,g. JC
a) 0ipul #isceroton caracterul relaxat al !inutei i al misc"rilor, dorin!" de confort fizic, pl"cerea de a munci, sociabil, amabil, tolerant, m+nc"cios, somn ad+nc, ne#oia de ceilal!i atunci c+nd este tulburat; corespunde tipului picnic descris de Pretsc&mer. ,g. JJ
<9. 2ea de-a patra dimensiune a tipului de sistem ner4os introdusa de !e6ilitin se numeste# A. acti#ism 3. dinamism C. excitatie D. in&ibitie a. A 6. 3 c. C d. D A!"# 3 Tipologii neopavloviene [. D. 5eb li!in a introdus o a patra dimensiune ( nsusire) a tipului de sistem ner#os si anume, dinamismul proceselor ner#oase: usurin!a, #iteza cu care celulele ner#oase genereaz" procesele excitati#e si in&ibiti#e n cursul elabor"rii reac!iilor condi!ionate (poziti#e si negati#e). (ndicatorii dina"is"ului constau Bn: G rapiditatea apari!iei si stingerii reflexelor condi!ionate; G ritmuri specifice EE8; G durata reac!iei de orientare la prima prezentare a stimulilor; G #iteza elabor"rii diferen!ierilor dintre stimuli. ,g. :E':H 80. Haloarea dominanta a temperamentului amor& este# A. placerea B. legea C. linistea D. acti#ismul a. A b. B c. C d. D A!"# A
,g. :J
81. Tipul temperamental e$centric= cu un surplus de originalitate= este denumit de .ahn tipul# A. impusi# B. instabil 2. 6i5ar a. A b. B c. 2 A!"# 2 &.'.). Tipologii psi$opatologice Acestea pornesc de la criterii psi$opatologice, #iz+nd n principal, destructur"rile manifest"rilor temperamentale. E. ,a$n distinge urm"toarele tipuri: a. Tipul nervos: caracterizat printr'o fenomenologie ne#rotiform"; b. Tipul sensibil: impresionabil, cu sensibilitate infantil"; c. Tipul obsesiv: nesigur, tem"tor; d. Tipul explo iv: #iolent, primiti# n reac!ii; e. Tipul $iperti"ic: euforic, optimist; f. Tipul depresiv: pesimist, cu spirit critic exagerat; g. Tipul instabil: oscilant; &. Tipul a"oral: lipsit de scrupule; i. Tipul nestatornic: nclinat spre sc&imbare; *. Tipul i"pulsiv: nest"p+nit, d+nd fr+u liber tendin!elor instincti#e; F. Tipul 2antastic: #is"tor, tr"ieste n re#erie; l. Tipul 6i5ar: excentric, cu un surplus de originalitate. ,g. .99'.9. 82. 2lapared de&ineste aptitudinea ca &iind orice insusire psihica sau &i5ica considerata su6 unghiul# A. preciziei 3. randamentului C. rapiditatii a. A 6. 3 c. C A!"# 3 /. 7e2inirea aptitudinilor prin raportarea la 2inalitatea 2unc#ionrii lor (din perspecti#a produsului). Autorii acestor defini!ii pun accentul pe randament @ <co"porta"entul e2icient= @, no!iune care #izeaz": a. cantitatea si calitatea acti#it"!ilor desf"surate de indi#id; Pdouard 2laparQde b. usurin!a sau rapiditatea cu care se desf"soar" acti#itatea (.JCD @ .:E9) . .......................................... ,rezent"m n continuare c+te#a defini!ii: G <Aptitudinea este orice nsusire psi&ic" sau fizic" considerat" sub ung&iul randamentului= (E. Clapar\de, .:/:, apud 2. >late, /999). ,g. .9-
8A. i&erentierea aptitudinilor in domenii di&erite de acti4itate se &ace in &unctie de# A. numarul componentelor 3. natura componentelor 2. speci&icul componentelor a. A+B b. A+C c. A+B+C d. 372 A!"# 7in punct de vedere structural/2unc#ional distinge": a. Aptitudini ce apar!in unor do"enii di2erite de activitate, diferen!ierea lor f"c+ndu'se dup" natura si speci&icul componentelor implicate. De exemplu, aptitudinile matematice presupun capacitatea de a n!elege rapid structura de ansamblu a problemei, capacitatea de sintez", de abstrac!ie, de imagina!ie spa!ial", sim!ul corela!iilor spa!iale si aritmetice, pe c+nd aptitudinile muzicale presupun cu totul alte calit"!i psi&ice: auzul absolut, sim!ul ritmului, perceperea si reproducerea melodiilor, capacitatea de tr"ire afecti#". ,g. .9:
8C. Tipul de personalitate insta6il implica o insta6ilitate# A. focalizata 3. generali5ata 2. intre &atetele personalitatii . in interiorul &iecarei &atete a personalitatii a. A+C b. A+D c. A+C+D d. 3727 e. A+B+C+D A!"# '. Tipul instabil, caracterizat prin ac!iunea independent", necorelat" i nesistematic" a fa!etelor personalit"!ii. Acesta este omul despre care n limba*ul curent se spune: $nu tiu ce s" cred despre el, o dat" se comport" ntr'un fel, alta dat" n cu totul alt fel$. Este #orba de o instabilitate generali5at, adic" atat >ntre &a%etele personalit%ii, c+t i >n interiorul &iecreia dintre ele. ,g. -9
8E. Aptitudinea mu5icala reuneste capacitatea de ascultare a mu5icii= capacitatea de e$ecutie si capacitatea de# A. compo5itie mu5icala 3. creatie C. relationare a. A73 b. A c. A+C d. A+B+C A!"# A ?iecare dintre aceste aptitudini con!ine un anumit set aptitudinal sau component" intern", dup" cum urmeaz": ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ ,g. ./. e. Aptitudinea "u ical" reuneste capacitatea de ascultare a muzicii (percep!ia muzicii), capacitatea de execu!ie (de interpretare) si capacitatea de crea%ie (de compo5i%ie mu5ical): G sensibilitatea auditi#"; G diferen!ierea fin" a calit"!ilor sunetului (intensitatea, n"l!imea si timbrul); G sim!ul tonalit"!ii sau sim!ul gamei; G sim!ul ritmului si al #aria!iilor de inter#al; G sim!ul melodic (auzul melodic); G sim!ul armoniei muzicale (auzul armonic); G for!a si bog"!ia imagina!iei; G concentrarea auditi# @ emo!ional" a aten!iei (focalizarea tr"irilor emo!ionale); G capacitatea de reprezentare auditi# @ muzical" (auzul intern). ,g .//'./D
8;. 2reati4itatea poate &i a6ordata ca# A. proces B. latura a aptitudinilor 2. produs . potentialitate general umana a. A+B b. B+D c. A+B+C d. A727 e. A+B+C+D A!"# %.'. 7e2ini#ii ale creativit#ii Kn sens restr+ns, putem distinge patru accep!iuni ale termenului de creati#itate: ca produs; ca proces; ca poten%ialitate general uman, ca abilitate creati#"; ca dimensiune complex" a personalit"!ii (2. >late, .::E). (,si&ologia creati#it"!ii @ ,g.-)
8<. In conceptia lui Bung= cel mai important arhetip este# A. umbra 3. sinele C. animus D. anima a. A 6. 3 c. C d. D A!"# 3 '.%.%. Psi$ologia analitic *C.+. Cung. .......................................................................... G Cel mai important ar&etip este sinele. Acesta este ar&etipul integrator, care reprezint" unitatea, totalitatea si integrarea personalit"!ii (poten!ialit"!ilor psi&ice) indi#idului, n care sciziunea dintre constient si inconstient este suprimat". !inele este un punct al ec&ilibrului, mi*locul drumului ntre polarit"!ile constientului si inconstientului, care formeaz" centrul personalit"!ii (psi&icului). !inele este personalitatea total" si, n acelasi timp, centrul acesteia, asa cum Eul este centrul constiin!ei (sinele cuprinde constiin!a, aceasta percep+nd sinele ca transcendent). Kn sens larg, sinele constituie un impuls ar&etipal (for!" moti#atoare) spre coordonare si reunire a contrariilor (polarit"!ilor). ,rintre simbolurile sinelui ar&etipal men!ion"m: di#initatea si mandala. ,g. E88. !ota distincti4a a talentului este# A. tenacitatea 3. originalitatea C. simtul estetic D. flexibilitatea a. A+B+C b. B+C c. B+D d. 3 e. D A!"# Kmbinarea original", la un ni#el calitati# superior a aptitudinilor generale si speciale constituie talentul. Kntre talent si aptitudine exist" diferen!e de grad, dar si calitati#e. 0alentul nu poate fi identificat n mod simplist cu o combina!ie a#anta*oas" a aptitudinilor, ci este o configura!ie specific" a diferitelor tr"s"turi de personalitate, inclusi# a celor aptitudinale. Kn structura talentului, tr"s"turile de personalitate (pasiunea, acti#ismul, atitudinile creati#e etc.) au o pondere mai mare dec+t n structura aptitudinilor. 0alentul se caracterizeaz" printr'o contribu!ie personal" ntr'un domeniu oarecare de acti#itate. 5ota distincti#" a talentului este originalitatea si ncadrarea performan!elor sale n coordonatele axiologice ale <epocii=, mbog"!ind tezaurul existent. ,g. ./E'./H
89. in punct de 4edere psihologic= inteligenta are un caracter # A. adaptati4 3. de orientare C. cogniti# ' operational . anticipati4 a. A+B b. A+C c. B+C+D d. A737 e. A+B+C+D A!"# Desi exist" numeroase defini!ii ale inteligen!ei, putem distinge, din punct de #edere psi&ologic, anumite note comune si definitorii pentru inteligen!", si anume: G caracterul complex; G caracterul de orientareM G caracterul operatoriu. Astfel <inteligen#a se relev a 2i aptitudinea intelectual general a individului u"an de a siste"ati a si apoi utili a ac$i i#iile anterioare Bn situa#ii proble"atice noi, "odi2icHnd Bn "od necesar se"ni2ica#ia 2unc#ional a ele"entelor cunoasterii, Bn scopul reali rii unui ec$ilibru opti"al la situa#iile noi si "ereu variabile ale "ediului= ([. 4prescu, .::.)................. ,g. ./: ................................................................................................................................................... Dup" cum arat" 2. >late (/999), inteligen!a ca sistem de opera!ii nseamn": G abilitatea de adaptare a indi#idului la situa!iile noi (nefamiliare); G abilitatea de a g+ndi abstract, de a generaliza si a face deduc!ii; G abilitatea de a corela si integra ntr'un tot unitar p"r!ile relati# disparate; G abilitatea de a anticipa si pre#edea consecin!ele unor ac!iuni si e#enimente; G abilitatea de a compara rapid #ariantele ac!ionale si de a re!ine pe cele optime; G abilitatea de a rezol#a rapid si corect probleme cu grade cresc+nde de dificultate. ,g. .D9
90. )senta creatiei consta in# A. noutate B. talent C. inspiratie . originalitate a. A+B b. A+C+D c. B+C+D d. A7 e. B+D A!"# .. Creativitatea ca produs. 2a*oritatea autorilor au pri#it creati#itatea din perspecti#a caracteristicilor produsului creator, cu tr"s"turile specifice acestuia: noutatea, originalitatea, #aloarea, utilitatea social", aplicabilitatea lui #ast". (,si&ologia creati#it"!ii @ ,g.-) ............................................................................................................................................. 1ezum+nd contribu!iile mai multor autori, autoarea rom+nc", 2. 1oco enumer" calit"!ile pe care le prezint" fenomenul complex al creati#it"!ii: @ producti#itatea ce reflect" num"rul mare de idei, solu!ii, lucr"ri de specialitate, produse materiale sau spirituale; @ utilitatea, #iz+nd rezultatele ac!iunii, care trebuie s" aib" o folosin!" pentru demersul acti#it"!ii; @ eficien!a, reflect+nd caracterul economic al performan!ei, randamentul ac!iunii ob!inut prin folosirea produselor acti#it"!ii creatoare; @ #aloarea produselor acti#it"!ii creatoare, respecti#, importan!a lor teoretic" sau practic", recunoasterea si respectul pe plan social; @ ingeniozitatea, implic+nd elegan!" si eficacitate n folosirea metodelor de rezol#are; @ noutatea, adic" distan!a n timp a lucrurilor, ideilor; @ originalitatea, e#aluat" dup" raritatea ideilor, produselor, fiind considerate originale acele rezultate ce apar. (,si&ologia creati#it"!ii @ ,g.:) ......................................................................................................................... Kn acelasi sens, men!ion"m si contribu!ia autoarei Anca 2unteanu, care aminteste patru criterii esen!iale pentru e#aluarea unui comportament creati#: @ criteriul psi&ologic, c+nd semnifica!ia produsului realizat este una strict personal", fiind important" doar pentru dez#oltarea personal" a indi#idului respecti#; @ criteriul sociologic, c+nd produsul ob!inut duce la progresul unei comunit"!i, ntr'un anumit grad; @ criteriul nout%ii; @ criteriul originalit%ii. (,si&ologia creati#it"!ii @ ,g. .9'..) %ucr+nd separat, 8uilford ntre .:H. i .:H/ i %oWenfeld, ntre .:HJ i .:H:, au obser#at aceiai factori esen!iali ai creati#it"!ii, at+t pentru tiin!", c+t i pentru art" (2. Be*at, .:J.): ........................................ -riginalitatea, factorul cel mai pregnant al creati#it"!ii, este abilitatea de a produce idei i imagini noi, de a g"si solu!ii noi, ea fiind condi!ionat" de flexibilitate i facilitat" de fluen!". (,si&ologia creati#it"!ii @ ,g. ./-)
91. Thurstone e4identia5a sapte &actori primari semni&icati4i ai inteligentei= pe care ii denumeste# A. atitudini mintale primare B. atitudini mintale secundare 2. aptitudini mintele primare D. aptitudini mintale secundare a. A+C b. A c. 2 d. B+D A!"# 2
+ouis +eon Thurstone (.JJC @ .:HH)
c. Teoria "ulti2actorial Elaborarea acestei teorii si a metodelor corespunz"toare de analiz" (analiza multifactorial") se datoreaz" n special psi&ologului american ;. T$urstone (.:D9)ZZZZZZZ................ Autorul apeleaz" la un criteriu denumit de el criteriul <structurii simple= care exprim" at+t un punct de #edere general teoretic, c+t si o te&nic" de analiz" factorial". El e#iden!iaz" sapte factori <primari= semnificati#i ai inteligen!ei sau sapte aptitudini mintale primare(.:DJ), ,g. .DD 92. Gactorii de personalitate implicati in creati4itate sunt &actorii# A. temperamentali B. intelectuali 2. atitudinali D. moti#ationali a. A+C+B b. A+C+D c. C+D d. A72 e. A+B+C+D A!"# 2. >late #orbete de patru categorii principale de factori care ac!ioneaz" n scopul de a crea mediul fa#orabil manifest"rii creati#it"!ii, ca fenomen multidimensional (2. >late, .::E): .. 3actori interiori/structurali sau factorii de natur" psi&ologic", incluz+nd trei categorii: @ intelectuali: g+ndire, inteligen!a creatoare cu forma ei esen!ial" pentru creati#itate @ g+ndirea di#ergent"; @ afecti#'moti#a!ionali: curiozitatea, pasiunea, creterea tensiunii moti#a!ionale, tendin!a de autorealizare, tendin!a de a comunica; @ factori de personalitate: atitudinali, aptitudinali, temperamentali; (,si&ologia creati#it"!ii @ ,g. /:)
9A. 'odelul lui Guil&ord= pri4ind inteligenta= cuprinde# A. operatii B. procese 2. produse a. A+B b. B+C c. A72 d. A+B+C A!"# 2
Concep!ia multifactorial" cea mai radical" i apar!ine lui C.P.+uil2ord. Autorul unei teorii "or2ologice a inteligen!ei, 8uilford a construit un tablou general al opera!iilor inteligen!ei prin combinarea naturii acestora cu materialul asupra c"ruia se exercit" opera!iile respecti#e (figuri, cu#inte, simboluri etc.), precum si rezultatele la care a*ung, descoperind existen!a a ./9 de factori ai inteligen!ei. 0o!i acesti factori sunt considera!i egali ca importan!", ei neput+nd fi structura!i si organiza!i ierar&ic. 8uilford adopt" ns" un alt criteriu de a structura, sintetiza, factorii respecti#i n "odelul tridi"ensional (.:-C): 2iecare factor este definit prin raportarea simultan" la ceea ce el consider" a fi cele trei dimensiuni ale inteligen!ei: opera%ii, produse, con#inuturi. ,g. .DE
9C. Atitudinea= ca 4ector ma8or al personalitatii= este in primul rand# A. selecti4a B. obiecti#a C. instrumentala D. adaptati#a a. A b. A+B c. C d. C+D e. E A!"# A ,rin atitudine, indi#idul se orienteaz" selecti# si se autoregleaz" preferen!ial. Atitudinea, ca #ector ma*or al personalit"!ii, este n primul r+nd selecti4 n perceperea i e#aluarea e#enimentelor. ,g. .H.
9E. 2unoasterea structurii caracteriale la ni4el indi4idual presupune identi&icarea atitudinilor# A. rele#ante 3. dominante C. constante a. A 6. 3 c. C A!"# 3 Lpecificul caracterului rezult" at+t din rela!iile dintre componentele atitudinii (rela#ii intraatitudinale), c+t si din rela!iile dintre atitudini diferite (rela#ii interatitudinale). Caracterul nu este o sum" de atitudini, ci un mod de interac!iune a atitudinilor, de interdependen!" si ntrep"trundere a lor, rezultat din dez#oltarea indi#idual". Kntre atitudini pot exista urm"toarele tipuri de rela!ii: .. =ela#ii de ierar$i are: o atitudine este condi!ionat" de alte atitudini, ele fiind organizate n sistem ierar&izat. Lunt atitudini supraordonate (dominante) si altele subordonate, organizarea put+nd fi diferit" de la un indi#id la altul (o atitudine subordonat" proprie unui indi#id poate ap"rea ca atitudine dominant" la alt indi#id). Atitudinile dominante le controleaz" pe cele subordonate, put+nd s" le reprime (s" le interzic") sau s" le stimuleze (s" le pun" n #aloare). Apare, astfel, rela!ia: atitudine fa!" de atitudine. ,g. .HD Cunoaterea structurii caracteriale la ni#el indi#idual presupune identificarea atitudinilor dominante, rela!iilor dintre atitudini si raportului dintre orientarea caracterial" si #oin!". ,g. .HH 9;. 'odelul caracterial multini4elar corespunde modelului# A. piramidei caracteriale B. balantei caracteriale C. cercurilor concentrice caracteriale a. A b. B c. C A!"# A I.'.'. Trsturile caracterialeDDDDDD.. Ca si n cazul atitudinilor, rela!iile dintre tr"s"turile caracteriale sunt foarte diferite de la un indi#id la altul si pot fi de mai multe tipuri: .. =ela#ii de ierar$i are. 8. Allport (.::.) ierar&izeaz" tr"s"turile caracteriale indi#iduale (denumite de el <dispozi!ii personale=) n: tr"s"turi cardinale ( n num"r de .'/) sau <r"d"cinile #ie!ii=,ZZZZZ..; tr"s"turi centrale ( n num"r de .9'.H),ZZZ.. tr"s"turi secundare sau peri2erice ( n num"r foarte mare), ZZZZZZZZZZ A cunoaste pe cine#a, nseamn" a'i determina tr"s"turile caracteriale cardinale. ,lec+nd de la aceast" clasificare, realizat" de Allport, s'a elaborate "odelul cercurilor concentrice caracteriale. /. =ela#ii de coordonare sau de cooperare. D. =ela#ii de co"petitivitate si excludere reciproc"J E. =ela#ii de co"pensare. 0ipurile de rela!ii dintre tr"s"turile caracteriale au sugerat elaborarea unui model de tip multini#elar, piramidal, denumit "odelul piramidei caracteriale. ,g .H-'.HC
9<. Gunctia moti4ationala a )ului se reali5ea5a prin )ul# A. real B. social C. spiritual . ideal a. A+B b. A c. C+D d. A!"# Actual, Eul este interpretat ca organi ator al cunoasterii si ca reglator al conduitei cuprinz+nd at+t elemente cogniti#e, c+t si afecti#'moti#a!ionale. Kn cadrul personalit"!ii, Eul ndeplineste c+te#a func!ii esen!iale, si anume: G 2unc#ia cognitiv", de percep!ie si interpretare a fluxului informa!ional prin raportarea constient" la propria persoan"; G 2unc#ia de "ediere si reglare a atitudinilor, conduitelor si ac!iunilor prin care indi#idul se orienteaz" n mod voluntar si constient la mediul s"u, la ceilal!i si la sine nsusi; G 2unc#ia "otiva#ional, prin Eul ideal (configurarea sistemului proiecti# al persoanei) si prin structurarea constient" a c+mpului moti#a!ional n func!ie de priorit"!i, ni#el de aspira!ie, con*uncturi etc. ,g. .-: 98. Personalitatea umana &unctionea5a la ni4el# A. 6iologic 3. psihologic 2. social D. epistemologic a. B+C 6. A7372 c. B+C+D d. A+B+C+D A!"# 3 ,ersonalitatea uman" reprezint" unul dintre cele mai complexe fenomene din uni#ers; este o realitate extrem de co"plex" (deoarece integreaz" o #arietate de componente diferite ca structur", func!ionalitate si finalitate @ 6iologice, psihologice, sociale, axiologice, istorice) si dina"ic" (desi dispune de tr"s"turi relati# stabile, cunoaste o e#olu!ie n timp, at+t n plan filogenetic, c+t si n plan ontogenetic). Ca urmare a acestui fapt, personalitatea nu poate fi cercetat" de o singur" stiin!", ci necesit" o abordare multidisciplinar". ,g. :
99. Trasaturile caracteriale deri4a din# A. aptitudini 3. atitudini C. trebuinte a. A 6. 3 c. C A!"# 3 I.'.'. Trsturile caracteriale Dob+ndind stabilitate, pregnan!" si semnifica!ie, atitudinile, asa cum precizeaz" 2easisce#, de#in caracteristice pentru indi#id, transform+ndu'se n tr"s"turi de caracter. 0r"s"turile caracteriale exprim" notele specifice ale atitudinilor, diferen!iindu'se de atitudini prin faptul c": au o sfer" mult mai restr+ns" (atitudinile a#+nd un grad de generalitate mult mai mare); deri#" din atitudini, fiind reflect"ri ale acestora, dar nu si in#ers (de exemplu, sociabilitatea @ ca tr"s"tur" de caracter @ deri#" din atitudinea poziti#" fa!" de sociabilitate, dar nu si in#ers). ,g. .HH'.H100. i&icultatile pri4ind modelul unitar al personalitatii sunt de natura# A. ontologica 3. deontologica 2. metodologica a. A+B b. A+C c. 372 99 In manual scrie ontologic d. A+B+C corect este A72 A!"# 2
,lec+nd de la aceste considerente, [. ,a#elcu (.:J/) consider" c" elaborarea unui "odel unitar al personalit#ii presupune mai nt+i precizarea di#ergen!elor n problema structurii si orient"rii personalit"!ii si apoi, sinteza contradic!iilor. Kn acest sens, dificult"!ile pri#ind modelul unitar al personalit"!ii sunt de natur" episte"olgic", metodologic si ontologic: ,g .D
*Toate imaginile sunt culese de pe internet. Hyperlink-urile duc, n majoritatea cazurilor, la explicaii pe pagini ikipedia.

Filehost - Psihologia Personalitatii - Grila Cu CITATE (2009)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Filehost - Psihologia Personalitatii - Grila Cu CITATE (2009)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologia Personalitatii- An 2 - sem II - 2008/2009 Grila An 2 - competat cu citate

.arl +eonhard 0 1,ersonalitati accentuate n #ia!" i literatur"= ,g. ./

a. A+D 6. 3 c. D d. B+D e. A A!"# 3

James T. Lamiell (n. 08.02.1950) lamiellj@georgetown.edu

8ordon Allport (.J:C @ .:-C)

2arl Gusta4 Bung (.JCH'.:-.)

Alfred Adler ( .JC9' .:DC)

,aFmond 3ernard 2attell (.:9H @ .::J)

)duard "pranger (.JJ/ @ .:-D)

Philip ). Hernon ?190EI198<@

2harles )dJard "pearman (.J-D ' .:EH)

Ga6riel "Lailles (.JH/ @.://)

/oJard Gardner (n. IulN .., .:ED)

,o6ert "tern6erg (n. Dec. J, .:E:),

BoF Paul Guil&ord (.J:C @ .:JC

,aFmond 3ernard 2attell (.:9H @ .::J)

/ans BOrgen )FsencN (.:.- @ .::C)

S-ar putea să vă placă și