Conceptul modern al trezoreriilor publice

Este aproape un paradox unanim recunoscut c una din instituiile majore ale vieii noastre administrative i financiare, plasat n centrul acesteia i care particip la luarea unor decizii Trezoreria public este n acelai timp una din instituiile financiare cel mai dificil de definit. Toat lumea cunoate Trezoreria public pentru c i-a vrsat ntr-una sau alta din zile o sum de bani prin intermediul unui cec. De fapt, aceast noiune, n aparen familiar, ascunde o mare complexitate. Conceptul de Trezorerie, n accepiunea sa public nate multiple ntrebri, la care rspunsurile sunt date n maniere diferite, n funcie de perioada istoric n care au fost formulate de autori, de interesele i teoriile care au stat la baza acestora, inclusiv de scopurile pe care le-au urmrit. Pentru a distinge accepiunile termenului de Trezorerie public este necesar s se recurg la sensul su originar. Numele su vine din latinescul thesaurus (tezaur, comoar, bogie), iar termenul de Trezorerie apare ncepnd cu anul 1080, n limba latin. El este utilizat cu predilecie ncepnd cu secolul al XII-lea pentru a desemna ansamblul resurselor financiare aflate la dispoziia unui suveran. n lunga sa evoluie se pot distinge trei direcii de fond ale Trezoreriei: tendina de identificare, tendina de unificare i o tendin contradictorie fa de cele dou precedente, dar extrem de prezent, n a complica i diversifica funciile. Tendina de identificare a nsemnat apariia unei voine, care a fost apoi protejat cu grij de autonomia i independena relativ a Trezoreriei. Prima problem major era de a asigura independena Trezoreriei fa de puterea politic, prin folosirea unui concept care s evite confuzia dintre Trezorerie (Visteria regal) cu caseta personal a regelui (alimentat cu veniturile domeniului regal). Confuzia realizat ntre Trezoreria public i caseta personal a suveranilor, la care s-a adugat explozia puterii publice i raritatea num erarului au condus la situaia din epoca feudal, n care a avut loc o puternic fragmentare a operaiilor de Trezorerie. Astfel, dicionarul francez Robert definete Trezoreria ca fiind ansamblul ncasrilor financiare de care dispunea un suveran. Apoi, cu timpul s-au ridicat bariere protectoare pentru a evita diversele ingerine n gestionarea fondurilor publice. Un pas decisiv n acest sens, a fost fcut la nceputul secolului al XIII-lea de Philippe Auguste, care instituie separarea ntre fondurile p ublice i veniturile personale ale suveranului. Situaiei cronice deficitare a finanelor publice i-a succedat ctigarea independenei Trezoreriei fa de perceptori i administrator, nsrcinai s colecteze impozite, precum i fa de bancherii care mprumutau fonduri. De exemplu, chiar n 1871, delegaii Comunei din Paris nu au ndrznit niciodat s intre n fondurile publice depuse la Banca Franei, fr respectarea unor formaliti legale. De altfel, Revoluia a pus bazele unui control guvernamental, parlamentar i administrativ riguros, complet indispensabil mininerii unei anumite independene. Acest episod, puin cunoscut, arat c Trezoreria era deja perceput ca o instituie creia trebuia s i se respecte independena. A doua tendin a fost cea a unificrii. La nceput existau un numr mare de case particulare, fiecare dispunnd de propriile resurse pentru a-i acoperi cheltuielile (adic ceea ce mai trziu s -a numit afectarea veniturilor). Multitudinea de case particulare, dispunnd de resurse pentru a-i regla cheltuielile, este supus unui proces de centralizare, de unificare, conform unor reguli de drept bugetar, a ncasrilor i cheltuielilor n aceeai casierie central. ncet, ncet a prevalat un principiu foarte puternic,

care face parte din regulile fundamentale ale dreptului bugetar: principiul unitii de cas, respectiv centralizarea tuturor veniturilor i cheltuielilor n aceeai cas (casierie). n ce privete tendia de diversificare a funciilor, la nceput, toate aceste operaii, din ce n ce n ce mai centralizate, erau n mod esenial operaii contabile. Dar aceste multiple ramuri s -au dezvoltat pe msura interveniei crescnd a statului n viaa economic, ceea ce a fcut ca funciile Trezoreriei s devin din ce n ce mai diverse i complexe, adesea fr legtur cu cele care i-au dat natere, determinat de creterea interveniei statului n viaa economic, a condus la adaptarea operaiilor contabile, esenial centralizate, la complexitatea i diferenierea operaiilor financiare ale statului. Trezoreria a fost o creaie progresiv a crei origine se pierde n negura timpurilor. Statul i -a cucerit de-a lungul mai multor etape independena financiar, secolul XIII marcnd definitive separarea fondurilor publice de patrimonial personal al regelui. Revoluia francez a consacrat emanciparea statului n materie de impozitare fiscal, secolul al XIX-lea consacrnd o adevrat administrare a acestora de ctre Trezoreria public

CONCEPTUL DE TREZORERIE TREZORERIA reprezint activitatea n cadrul creia sunt cuprinse tranzaciile i evenimentele prin care se gestioneaz instrumentele financiare pe termen scurt (titlurile de plasament, respectiv investiiile financiare pe termen scurt), valorile de ncasat, disponibilitile bneti aflate n conturi la societile bancare, disponibilitile bneti aflate n caseria societilor comerciale, creditele bancare pe termen scurt, disponibilitile bneti separate sub forma de acreditive la societile bancare i alte valori de trezorerie.

Prin trezorerie se nelege ansamblul operaiilor bneti i financiare pe care le efectueaz un agent economic n scopul asigurrii mijloacelor bneti necesare desfurrii normale a activitii sale. n sens larg, noiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o unitate dispune pentru a putea face fa plilor, cum sunt: disponibilitile din caserie i din bnci, valorile mobiliare de plasament, efectele comerciale scontate, creditele pe termen scurt. n sens restrns, noiunea de trezorerie cuprinde doar disponibilitile bneti ale unitaii economice aflate n caseria unitii i la bnci, fie n lei, fie n valut. inerea sub control a mijloacelor bneti i de plat, a relaiilor financiar-bancare i de circulaie a capitalului, este una din cele mai vechi i mai viabile seciuni ale contabilitii. n acest sector se ntlnesc finanele ca teorie i practic economic cu conceptele clasice ale tiinei contabile. Realizarea, simbiozei corespunztoare, care s permit derularea fluxurilor i a multiplelor implicaii financiare dintre partenerii de afaceri, concomitent cu evidena i controlul lor operativ, este un obiectiv de prim mrime al contabilitii trezoreriei ca seciune motor a contabilitii manageriale. [1]

Dei, uneori contabilitatea operaiilor de trezorerie mai este considerat ca rutinier, prin repetabilitatea de zi cu zi a fenomenelor sale, noua ordine financiar, specific economiei d e pia, i mai ales circulaia capitalului financiar implic aspecte noi, cu numeroase repercursiuni. Din acest motiv, ea rmne n continuare sub atenia permanent a teoriei i practicii economice pentru c, prudena i spiritul de economicitate manifestate constant n mnuirea finanelor regiilor autonome i societilor comerciale sunt premise sigure de care depinde eficiena activitii de ansamblu acestora. Dei conceptul de trezorerie este considerat un element determinant n gestiunea firmei, nu e xist un consens n ce privete definirea i elementele constitutive ale trezoreriei ntreprinderii.[2]

ntr-o accepie global, trezoreria a cptat n timp noi expresii: (1) cea mai restrns pune semnul egalitii ntre trezorerie i disponibiliti (disponibilitile la banc n lei i n devize, carnete de cecuri cu limit de sum, disponibilitile n numerar n lei i n devize, disponibilitile sub form de acreditive n lei i n devize); (2) o alta mai extins include alturi de disponibiliti titlurile de plasament susceptibile de a se transforma n disponibiliti; (3) o a treia, acreditat de Planul Contabil General Francez, se apropie de noiunea de trezorerie net (definit ca diferen ntre fondul de rulment i necesarul de fond de rulment i msurat ca diferen ntre disponibiliti i creditele de trezorerie) dar calculul acestuia presupune numai diferen ntre disponibiliti, pe de o parte i suma dintre creditele bancare pe termen scurt (n Frana, noiunea mai larg de concursuri bancare) i soldurile creditoare ale conturilor curente, pe de alt parte; (4) o a patra acreditat de O.E.C. (Frana), care extinde coninutul de trezorerie net, adugnd disponibilitilor titlurile de plasament iar ansamblului credite pe termen scurt + solduri creditoare ale conturilor curente efecte comerciale scontate dar neajunse la scaden, precum i creanele cedate (incluse n categoria angajamentelor n afara bilanului). Aceast expresie care corespunde accepiunii globale definite mai sus este operaional n contextul ntocmirii tabloului de finanare. (5) pentru omul de afaceri ns (gestionarul afacerilor), trezoreria poate fi neleas ca totalitatea mijloacelor financiare de care dispune o ntreprindere pentru a face fa plilor: disponibiliti, conturile bancare, numerar n casierie, cecuri de ncasat, efecte comerciale de primit neajunse la scaden, titluri de plasament etc. n cazul insuficienei acestor mijloace financiare exist posibilitatea obinerii imediate a unui credit, su b forma: credit bancar pe termen scurt, acceptarea unui efect comercial (credit comercial), scontarea unei cambii neajunse la scaden etc. Conceptul de trezorerie poate fi limitat numai la disponibilitile n monede strine (deinute n conturile din ara de origine sau n strintate) i la fluxurile financiare ntre ntreprinderea romneasc i ntreprinderi partenere din alte ri.

Se va vorbi atunci de o trezorerie internaional sau de o trezorerie n devize. Importana trezoreriei a crescut n ultima perioad datorit modificrilor intervenite n viaa economic, cum ar fi: evoluia rapid i contradictorie a ratei dobnzii i cursului de schimb valutar; nzestrarea unitilor economice cu tehnic modern de calcul. Contabilitatea trezoreriei trebuie organizat i condus n aa fel nct s asigure nfptuirea urmtoarelor obiective: (reflectarea, urmrirea i controlul existenei i gestionrii corecte a elementelor de trezorerie; (respectarea disciplinei financiare privind operaiile de ncasri i pli fr numerar prin conturile deschise la bnci; (urmrirea modificrilor ce intervin n componena i volumul elementelor de trezorerie; (asigurarea prompt i corect a tuturor informaiilor privind elementele de trezorerie necesare factorilor de decizie din unitile economice.

CONCEPTE DE BAZA Investitii financiare pe termen scurt, Valori de incasat (cecuri de incasat, efecte de incasat, efecte remise spre scontare), conturi la banci, dobanzi, credite bancare pe termen scurt, acreditive OBIECTIVE a) Definirea si explicarea conceptelor care apar in cadrul trezoreriei entitatii economice; b) inregistrarea tranzactiilor si operatiilor privind trezoreria entitatii economice. RECOMANDaRI PRIVIND STUDIUL Atentie la tratamentul contabil care este folosit pentru investitiile financiare pe termen scurt comparativ cu tratamentul contabil pentru imobilizarile financiare. Daca in cazul tranzactiilor cu imobilizari financiare rezultatul se determina ca diferenta intre veniturile obtinute si cheltuielile aferente, in cazul investitiilor financiare pe termen scurt, rezultatul este castigul sau pierderea obtinuta. Legat de creditele bancare primite de la banci, consideram ca pentru intelegerea corespunzatoare a acestora, trebuie sa se faca distinctia intre creditele obtinute printr-un cont distinct, creditele furnizori si creditele obtinute in baza unei linii de creditare. Fiecare din aceste modalitati are implicatii si din punctul de vedere al conturilor folosite REZULTATE ASTEPTATE a) intelegerea elementelor care compun trezoreria entitatii economice. Formarea de deprinderi privind utilizarea acestor concepte, foarte des utilizate in activitatea practica; b) Contabilizarea corecta a operatiilor cu implicatii asupra trezoreriei entitatii economice. in sens larg, notiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o entitate economica dispune pentru a putea face fata platilor cum sunt: disponibilitatile din casierie si din banci, valorile mobiliare de

plasament,

efectele

comerciale

scontate,

creditele

pe

termen

scurt.

In sens restrans, notiunea de trezorerie cuprinde doar disponibilitatile banesti ale unitatii economice aflate in casieria unitatii si la banci, fie in lei, fie in valuta. Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament, disponibilitatilor in conturi la banci si in casa, creditelor bancare pe termen scurt si a altor valori de trezorerie.

CONCEPTUL SI IMPORTANTA TEZORERIEI

Marea majoritate a economistilor accepta ideea ca finantele firmei se manifesta atat sub forma unei gestiuni financiare de sinteza cat si sub forma mecanismului financiar.

Prin gestiune financiara se intelege un ansamblu de activitati ce se desfasoara in timp si putem distinge: gestiunea financiara pe termen lung si gestiunea financiara pe termen scurt. In cadrul gestiunii financiare pe termen scurt locul central il ocupa gestiunea trezoreriei.

Trezoreria reprezinta o notiune teoretico-metodologica si practica, fiind inteleasa ca o componenta a activitatii financiare a societatilor comerciale, cu multiple implicatii in starea financiara a acestora.

Prin intermediul trezoreriei fiecare intreprindere isi evalueaza nevoile de capital, dupa structura modului de folosinta, in plasamente stabile si plasamente ciclice. Pentru efectuarea cheltuielilor legate de cele doua tipuri de plasamente se realizeaza un sir continuu de plati, iar refacerea capitalurilor consumate se face prin incasari ca urmare a vanzarii bunurilor. Prin faptul ca, zilnic, intre incasarile si platile efectuate nu exista egalitate trezoreria este cea care initiaza modalitati de echilibru.

Trezoreria sintetizeaza rezultatele modului de realizare a activitatilor si cerintelor infaptuirii echilibrului financiar. Intreprinderea care incheie exercitiul perioadei cu un profit nu inseamna ca are si o trezorerie pozitiva- adica disponibilitati in conturile bancare si in casa. Aceasta, tocmai datorita decalajului dintre inregistrarea in contabilitate a veniturilor si a cheltuielilor si scadenta lor ca incasari si plati. Decalajul intre incasari si plati poate fi esential in asigurarea capacitatii de plata si a echilibrului financiar al intreprinderii.

Trezoreria ar trebui sa aiba, in orice intreprindere, o organizare functionala specifica, si anume:

Compartimentul de contact cu piata financiara (front office), care are menirea de a interveni pe piata financiara pentru a decide plasamentele de capital cele mai profitabile precum si resursele de acoperire a minusului de trezorerie-cele mai ieftine;

Compartimentul prin care se deruleaza nemijlocit activitatea de trezorerie (back office), care are menirea de a elabora bugetul trezoreriei, planul zilnic al operatiunilor de trezorerie, desfasurarea si controlul zilnic al operatiunilor de trezorerie, precum si evidenta zilnica, completand documentele aferente operatiunilor de incasari si plati.

Aceste compartimente urmaresc realizarea urmatoarelor obiective:

Cresterea operativitatii incasarii creantelor fara a afecta politica fata de clienti;

contractuali;

Repartizarea echilibrata a scadentelor obligatiilor de plata cu respectarea termenilor

Procurarea de credite pe termen scurt la un cost cat mai mic;

Fructificarea excedentului de trezorerie prin plasamente care sa asigure rentabilitate, siguranta si lichiditatea optima;

Eliminarea costurilor de finantare si a celor de oportunitate printr-o trezorerie cu sold zero;

Evitarea reducerii termenelor de plata a obligatiilor si a cresterii numarului de zile pentru incasarea creantelor; scurtarea ciclului de conversie a numerarului.

Aceste obiective sunt subordonate obiectivului esential al functiei financiare a intreprinderii, care este maximizarea valorii intreprinderii, si se realizeaza in practica prin activitatile financiare ale acesteia.

Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente. Inregistrarea unei trezorerii nete in cadrul mai multor exercitii succesive, demonstreaza succesul intreprinderii in viata economica si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei ei pe piata. Trezoreria neta este rezultatul intregului echilibru financiar al intreprinderi.[1]

[1] E. Chirila - Finantele Intreprinderilor, Ed. Universitatii din Oradea, 2001, pag. 112

Finante banci

Comert Finante banci Merceologie

Colectarea creantelor fiscale SISTEMUL VENITURILOR PUBLICE - CONSIDERATII GENERALE CLASIFICARE SI MOD DE DETERMINARE A TREZORERIEI Elemente introductive privind impozitul CREDITUL BANCAR SI TREZORERIA INTREPRINDERII CRITERIILE IMPUNERII VENITURILOR SI A AVERII GESTIONAREA TREZORERIEI IMPOZITUL PE VENITUL GLOBAL - UN IMPOZIT CONTROVERSAT Circulatia monetara. Concept. Definitie. Consecinte ale liberalizarii contului de capital

Copyright 2013 - Toate drepturile rezervate\

cribd

Concepte de baz privind trezoreria ntreprinderii Varietatea i complexitatea aspectelor legate de buna gestionare atrezoreriei creeaz un amplu cmp de analiz i dezbatere pentruspecialitii i practicienii domeniului, cu att mai mult, cu ct acestsubiect influeneaz n mod practic activitile desfurate detoi ageniieconomici.n perioadele de slbire a pieei financiare, de reducere a autofinanriii de cretere a inflaiei, de limitare a creditului i de cretere a rateidobnzilor, devine tot mai relevant rolul pe care l are trezoreria n viaa uneientiti economice.n contextul actual al economiei romneti, literaturade specialitate abordeaz din ce n ce mai mult, la nivel conceptual, principalele instrumente, tehnici i chiar soluii, general sau parialvalabile, prin intermediul crora se poate asigura un echilibrueconomic i financiar la nivel microeconomic. Definirea conceptului de trezorerieTREZORERIA reprezint activitatea n cadrul creia sunt cuprinse tranzaciilei evenimentele prin care se gestioneaz instrumentele financiare pe termen scurt(titlurile de plasament, respectiv investiiile financiare pe termen scurt), valorilede ncasat, disponibilitile bneti aflate n conturi la societile bancare,disponibilitile bneti aflate n caseria societilor comerciale, creditele bancare pe termen scurt, disponibilitile bneti separate sub forma deacreditive la societile bancare i alte valori de trezorerie.Prin trezorerie se nelege ansamblul operaiilor bneti i financiare pe care leefectueaz un agent economic n scopul asigurrii mijloacelor bneti necesaredesfurrii normale a activitii sale.n sens larg, noiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o unitatedispune pentru a putea face fa plilor, cum sunt: disponibilitile din caserie idin bnci, valorile mobiliare de plasament, efectele comerciale scontate,creditele pe termen scurt.n sens restrns, noiunea de trezorerie cuprinde doar disponibilitile bneti aleunitaii economice aflate n caseria unitii i la bnci, fie n lei, fie n valut.inerea sub control a mijloacelor bneti i de plat, a relaiilor financiar - bancare i de circulaie a capitalului, este una din cele mai vechi i mai viabileseciuni ale contabilitii. n acest sector se ntlnesc finanele ca teorie i practic economic cu conceptele clasice ale tiinei contabile.

scriitube Trezoreria reprezinta o sectiune importanta a contabilitatii si activitatii oricarui agent economic, avand influenta importanta in ceea ce priveste desfasurarea normala a programului de activitate, pentru mentinerea permanenta a echilibrului financiar.

Trezoreria sau conceptul de trezorerie poate fi definita prin totalitatea operatiilor financiare cu caracter operational care asigura incasarile si platile curente, care la randul lor reprezinta operatii de trezorerie.

In structura trezoreriei, asa cum prevede Regulamentul contabil si Planul general de conturi, se cuprind, in ordinea stabilita prin intermediul acestuia din urma, urmatoarele categorii sau feluri de operatii:

- titlurile de plasament sunt hartii de valoare care se pot transforma in disponibilitati, dintre care se amintesc: actiunile si obligatiunile si alte titluri de plasament si creante similare achizitionate in vederea revanzarii pentru obtinerea de profi;

- efecte comerciale primite anterior si depuse spre incasare sau scontate la banci;

- disponibilitatile banesti existente in conturile la banci, in lei si in devize;

- credite bancare pe termen scurt, creditele externe si creditele de la trezoreria statului;

- disponibilitatile banesti in numerar, in lei si in devize.