MARII INITIATI AI INDIEI SI PARINTELE PAISIE de Dyonysios Farasiotis Cuvnt ctre cititor Referint biografic PARTEA INTAI - MBOLDIREA

SPRE RU Rdcinile mele Aris hipnotizatorul Alexandra Cineva invizibil m loveste Un vis ciudat Demostene masonul PARTEA A DOUA - AJUTORUL DUMNEZEIESC Prima vizit n !fntul "unte #ntlnirea mea cu $trnul Paisie %Cu ce drept te amesteci n viata mea&% Crucea izvorste mireasm 'edenia Primele mele ncercri %duhovnicesti% %"icile% harisme ale btrnului %"etoda% nvtturii btrnului ( Duhul !fnt "area binecuvntare #ngerul pzitor PARTEA A TREIA - NTRE DOU TRADITII SPIRITUALE #ntlnirea cu !)ami *ogamu+ananda "ind control ( %,u tot ce strluceste este aur---% %.ras de pr% ctre !fntul "unte Coiful duhovnicesc /murire PARTEA A PATRA - VIATA MEA N INDIA #ndia #ntlnirea la $enares Cltoria ctre $aba0i ( %zeul% ntrupat 1imalaya2 n ashramul %dasclului dasclilor% /a ,e) Delhi3 n ashramul lui !hri Aurobindo /a "ongyr2 ashramul lui !atyananda 4amenii ashramului Allahabad2 a doua ntlnire cu $aba0i 5venimentele spirituale "rturia "aicii 6avrilia Ce am descoperit n biblioteca lor Din nou n ashramul lui !hri Aurobindo PARTEA A CINCEA - DUP INDIA, NAPOI N GRECIA Revenirea n !fntul "unte /umin sau ntuneric Diavolul3 ngerul si "aica Domnului %4peratia% "os #lie ---! nu(/ ispitesti pe Domnul Dumnezeul tu .ufa de dafin $trnul strluceste 'indecarea creierului Armata

$trnul Porfirie Rugciunea si mantra Dumnezeiasca mprtsanie .ainele crestine si lucrrile magice PARTEA A SASEA - CUGET, DECI EXIST 5fecte sociale ale nvtturii de credint n hinduism si crestinism *oga2 religie sau stiint& %'iata armonioas% sau tehnica nselrii #nviere sau re ncarnare& #nfluenta practicii yoga asupra trupului si a mintii %Dumnezeii% hinduismului #dolii neamurilor sunt demoni "editatie si autohipnoz 5pilog

CUVNT CTRE CITITOR " socotesc pe mine nsumi fericit pentru faptul de a fi cunoscut de(a lungul vietii oameni de seam3 precum btrnul Paisie- 5i m(au a0utat foarte mult n drumul meu- "i(au druit experiente minunate si au rspuns n acest fel dificilelor ntrebri cu care m(am luptat vreme de multi ani2 De ce exist lumea& 5xist Dumnezeu& Cum trebuie s triesc& Cine sunt& #n ce const firea mea& 'oi nceta s exist dup moarte&--.riam si m miscm cufundat ntr(o tain- /umea3 viata3 mi se revelau ca o urias tain--- Dar cea mai intim tain a mea eram eu nsumi- !inele meu--- acest necunoscut- mi era pur si simplu cu neputint s triesc fr a dobndi rspunsuri la asemenea ntrebri- n 0urul meu3 n societate3 oamenii manifestau un acut dezinteres pentru acest tip de probleme- 'iata societtii se conformeaz unui program avnd la baz o serie de valori 7economice8- 'iata indivizilor se subordoneaz aceluiasi program- 'iata mea era asadar inevitabil programatAltii se gndiser pentru mine3 naintea mea- 'oi obtine diploma de licent3 mi voi satisface stagiul militar3 mi voi procura un serviciu bun3 m voi cstori3 voi avea copii3 voi pleca n cteva excursii si vacante3 voi iesi la pensie3 voi muri--- Proiectul era astfel finalizat--- Dar care s fie rostul adevrat al tuturor acestor etape& n fond3 care este sensul3 scopul vietii& !tereotipiile fiecrei zile sunt consternante2 dis(de(dimineat pornim grbit spre locul de munc3 unde petrecem opt ore de lucru ( care de obicei nu ne furnizeaz nici o satisfactie si ne absorb toat energia (apoi cas3 mncare3 putin somn de dup(amiaz3 lncezeala televizorului3 fotbal3 scenete umoristice3 nelipsitele stiri menite s ne spun ce ar trebui s ne intereseze si ce prere ar trebui s avem despre diverse chestiuni absolut secundare3 apoi somnul--- si iarsi de la capt- Din cnd n cnd mai ntlnim si cte un prieten3 mergem mpreun la o tavern3 spunem un banc--- Cine are mintea sau cutezanta de a pune mcar n discutie si probleme serioase&--.rece si aceast zi 7fr nici o durere8 si 7 n mod plcut83 si astfel se scurge ntreaga noastr viat- Acesta este tabloul activittilor omului occidental contemporanAsa ceva n(am putut tolera- " exaspera gndul c ntr(un chip asemntor se va consuma si viata mea3 fr s nteleg ce mi ce ntmpl- !ufeream cumplit--- ntregul cancer al societtii3 uriasa multime inert si obedient3 m obligau s m conformez si s(mi ignor ntrebrile3 s renunt la strdania de a afla rspunsuri- " simteam precum !isif3 prizonier al unui efort zadarnic--- ncercam din rsputeri s rezist3 dar fr succes- " apropiam de prbusire- 5xact atunci l(am cunoscut pe btrnul Paisie- Atunci au venit minunatele experiente3 darurile duhovnicesti- !e spulbera astfel nestiinta3 si aflam rspunsurile ndelung cutateAm petrecut ani de zile bucuros si fericit n 7singurtatea8 mea- Purtam n suflet aceste daruri duhovnicesti- Din cnd n cnd le scoteam din 7vistieria8 inimii3 m minunam si m bucuram de ele--- Ce(mi druise Dumnezeu9 ncet( ncet am nceput s m gndesc si la ceilalti oameni--" frmntam ncercnd s(mi dau seama dac ar trebui scoase sau nu la iveal toate acestea- Nu dati cele sfinte cinilor, nici nu aruncati mrgritarele voastre naintea porcilor, ca nu cumva s le calce n picioare si,

ntorcndu-se, s v sfsie pe voi, a spus Hristos :"atei ;3 <=- Cunosc sensul acestor cuvinte din experienta personal- Cunosc3 de asemenea3 si mpotrivirea oamenilor3 cci le(am vorbit unora dintre ei despre toate lucrurile acestea- 5 prime0dios3 dobndesti dusmani atunci cnd vorbesti despre Adevr- 5poca noastr iubeste mai curnd minciuna--.rebuia s scriu3 s vorbesc- .cerea ar fi fost vinovat3 egoist- De altfel3 nu se cuvenea ca toate aceste ntmplri minunate s se piard n adncul ntunecat al uitrii- 5le sunt deosebit de pretioaseDe vreme ce omenirea cheltuieste atta hrtie si cerneal pentru a tipri mormane de maculatur :ziare de scandal3 reviste pornografice3 periodice de mod3 0urnale sportive etc-= care distrug mintile omenesti3 apreciez c tiprirea acestor rnduri si oferirea lor oamenilor nu este lipsit de valoare#(am spus(o btrnului Paisie3 ntruct intentiile mele l priveau si pe el n mod direct3 si mi(a dat binecuvntare s scriu o carte- Am discutat de cteva ori despre aceasta- 4 dat m(a rugat chiar s m opresc din scris3 iar dup cteva luni mi(a ngduit s continui!criu de asemenea si pentru mine nsumi> spre aducere aminte3 spre a nu uita mai trziu3 spre a ntelege mai bine- Precum se pare3 aceste ntmplri mi sunt izvor nesecat de cunoastere- Pe de alt parte3 exist oameni crora le pas de mine3 si as fi vrut s le ofer prieteneste ceea ce am3 cci comunicarea este si o necesitate a mea> apoi3 mi doresc a0utorul lor spre a fi evaluate aceste lucruri- 'oiesc3 n acelasi timp3 s am pe drumul vietii nsotitori care s m cunoasc si pe care s(i cunosc fiintial3 n profunzime4are nu exist suflete surori3 de care s fiu atasat3 desi nu le cunosc personal& Cine stie dac nu se vor naste oameni care s aib aceleasi ntrebri si aceleasi nelinisti& Poate c nu(i un a0utor substantial3 dar este un indiciu3 o mrturie--- 7Priviti3 este cineva care spune c exist aceste minuni uriase3 c nu sunt mituri3 basme3 nchipuiri8--/e(am trit3 le(am auzit3 le(am vzut cu ochii mei3 le(am simtit pe pielea mea- ,u este oare un semn de cura0 a continua drumul& Cutati si veti afla :/uca ??3 @=- 5u am cutat si am aflat cu adevrat,u am avut si nu am nici un fel de calitti deosebite- Am vrut numai s aflu3 s stiu2 Cine sunt& Unde m gsesc& Ce se ntmpl cu aceast lume& Unde voi merge& Ce se ntmpl dup moarte& Cum trebuie s triesc& Ce este esential si ce nu este esential& Am dobndit3 sau mai precis mi(au fost druite toate aceste rspunsuri ca un dar nepretuit3 si astfel pot tri astzi mai departe3 plin de recunostint pentru cei care mi(au mprtsit viat3 cunoastere3 iubire5ste adevrat c m(am gndit si la copiii mei- !ocotesc c aceast carte va fi un nsemnat dar adus lorn sfrsit3 mi(as dori ca acest infim obol al meu s fie o pietricic adus la temelia uriasei mele familii3 Adamul lui Dumnezeu3 omenirea ntreag- ! prelucreze aceast pietricic n mintea si sufletul ei3 apoi s o iubeasc sau s o uiteCeea ce urmeaz s fac este o dezgolire3 o dezvelire de sine> sunt bucti foarte scumpe din sufletul meu- " tem s nu fiu rnit din neatentie sau nestiint- mi voi lua msurile mele de precautie3 voi pstra o anumit distant3 dar voi duce lupta comunicrii pn la sfrsit- 'oi face tot ceea ce depinde de mine- Pentru rezultat nu sunt rspunztor numai eu3 ci si felul n care se proiecteaz intentia cititoruluiAceste ntmplri3 aceste experiente au adus n mine multe transformri- 7.u te(ai schimbat cel mai mult dintre noi toti83 mi(a spus o prieten dup ce lipsisem doi ani- ntr(adevr3 fusesem cu totul altfel n trecut- "ai tnr3 cu un alt mod de viat3 cu o alt minte3 foarte diferit3 de nerecunoscut n comportament3 n nftisare3 n asumarea unor valori- !i totusi ( ce tain9 ( rmn aceeasi persoan3 pstrez acelasi caracter,u sunt scriitor profesionist3 nici nu am veleitti si pretentii literare- Relatez pur si simplu istoria mea- ,u expun teorii3 nu produc idei noi3 nici nu sondez cuceritoare probabilitti- ,u emit reflectii3 nu sustin anumite puncte de vedere- " limitez la a expune ntmplrile pe care le(am trit- ,iste ntmplri care sunt de necrezut pentru omul contemporan obisnuitmi propun s realizez o simpl descriere> valorizarea ei v revine dumneavoastr- 5xist anumite prti scrise chiar atunci cnd s(au petrecut faptele- "(am strduit s le articulez ntr(un ntreg inteligibil3 ntmplrile sunt uluitoare3 de vreme ce eu nsumi nu le pot ptrunde cu mintea- "ai presus de fire3 uimitoare3 stranii3 izbitoare3

aductoare de cunoastere3 ele produceau adevrate furtuni n fiinta mea- De aceea voi releva si sentimente personale3 de vreme ce si ele sunt rezultatul acestor ntmplriDesigur3 evenimentele experientei sunt crmizile cu care individul si cldeste edificiul ntelegerii3 conform schitei preexistente ( constnd n caracterul omului si viziunea sa asupra lumii ( ce functioneaz n acest caz asemenea patului lui Procust4mul obisnuit--- Acest Procust care urmreste s aduc totul la msurile lui3 pentru a nu fi incomodat n 7fericita8 sa letargie- 'a ironiza3 va calomnia3 va denatura3 va ur 3 va combate3 va nltura tot ceea ce l depseste- ,u accept s gndeasc3 televizorul ?(a fcut s urasc ratiunea- ,u admite s se problematizeze3 e prea epuizantCivilizatia contemporan ?(a fragilizat considerabil3 le vrea pe toate usor- n felul acesta rmne la suprafata vietii3 nctusat numai n lucrurile materiale5ste mort duhovniceste- 7.rieste8 ntr(un sens strict biologic3 numai cu trupul- .ot interesul lui este centrat doar n aria functiilor fiziologice- Astfel dobndeste o tot mai pronuntat alipire de materie3 de lucrurile materiale- 5l a dispretuit realitatea cea mai nalt a fiintei sale3 sufletul su vesnic3 si s(a atasat exclusiv de trupul su- Astfel a a0uns numai trup si s(a condamnat pe sine la o viat lipsit de demnitate- Omul fiind n cinste n-a priceput; alturatu-s-a dobitoacelor celor fr de minte si s-a asemnat lor3 spune !criptura :Ps- AB3 ?C=5xist ns cu adevrat oameni care si pot elibera mintea si sufletul din atractia hipnotic a modului contemporan ( materialist ( de viat3 care pot comunica si primi mesa0e duhovnicesti3 care au puterea si tria de a schimba tot ceea ce trebuie schimbat spre mai bine3 care au ndrzneala de a face marele salt3 care au smerita nzuint de a a0unge la izvorul duhovnicesc al lumii3 la izvorul vietii3 la Duhul Cel !fnt3 la DumnezeuAcestia salveaz mretia omului n epoca noastr (a trivialittii si ignorantei- " plec n fata lor ca un umil slu0itor3 si le cer dintru nceput iertare pentru lipsurile si nea0unsurile meleCartea este autobiografic- ntmplrile care sunt descrise s(au petrecut pe durata a aproximativ zece ani si sunt expuse condensat- 5ste ca si cnd as fotografia evenimentele mai importante3 le(as dispune ntr(o oarecare ordine cronologic si le(as prezenta apoi ntr(o relatie de interconexiune- !e creeaz astfel posibilitatea formrii unei viziuni de ansamblu si a aprofundrii unora dintre ntmplri5ste de domeniul evidentei faptul c trim n epoca reclamei3 si nu a calittii produselor- 5u ncerc s m comport ca o fiint cugettoare n fata 7produselor8 religioase> cuget ns n lumina experientelor pe care le(am tritAduc calde multumiri tuturor celor care au a0utat la realizarea acestei crti3 fie cu propuneri3 fie cu recomandri si sfaturi3 fie ndreptnd greselile si nea0unsurile mele3 punndu(si la dispozitie talentul si cunostintele lor- #n spiritul celei mai nobile modestii3 au preferat anonimatul--- !(i rsplteasc DumnezeuAutorul

REFERINT BIOGRAFICA $trnul Paisie3 pe numele de mirean Arsenie 5znepidis3 se trgea dintr(o familie din Farasa Capadociei- Dup rzboiul cu turcii din ?@CC3 ntocmai ca si celelalte dou milioane de greci care si prseau cminele strmosesti la captul a C-DEE de ani de prezent continu3 pentru a se salva de la un nou genocid3 familia lui s(a stabilit n cele din urm n Fonita 5pirului3 unde btrnul si(a petrecut anii copilrieiA fost botezat de !fantul Arsenie Capadocianul3 care a si profetit c pruncul va deveni clugr- Familia sa pstra adnca traditie religioas a Capadociei3 care a dat att de multi si de mari sfinti $isericii 4rtodoxe- #n acest climat a crescut printele Paisie!i(a manifestat de mic dorinta pentru viata monahal- n cele din urm3 la vrsta de GE de ani3 a a0uns monah- !(a

nevoit n !fnta "nstire !tomiu :Pind=3 n pustia !inaiului :5gipt=3 dar mai ales n !fntul "unte (unde a petrecut cea mai ndelungat perioad a vietii sale- 'iata sa monahal este comparabil cu cea a vechilor asceti.ria singur ntr(o chilie3 n pdure- 5ra foarte srac n cele materiale3 foarte simplu si blnd n felul de a fi- ,imic nu era fals n el3 dup cum nimic strident- Din inima lui se revrsa iubire ctre totiDobndise nc din timpul vietii o faim urias3 fr ca vreun ziar3 vreo emisiune radiofonic sau televizat s se refere vreodat la el- Faima lui s(a transmis din gur n gur- !ute de oameni mrturisesc n scris cum au primit binefaceri prin puterea sa fctoare de minuni- !(au tiprit crti cu minunile pe care le(a svrsit- Avea renume de sfnt nc din timpul vietii- ntr(o zi obisnuit l vizitau la chilie o sut(dou de oameni3 pentru a(i primi sfatulCnd iesea din !fntul "unte3 veneau mii de oameni s primeasc binecuvntarea lui- "ii de persoane asteptau la rnd3 pn n zori3 pentru a lua binecuvntare si a vorbi un minut(dou cu el- n acest foarte scurt rstimp3 multi primeau dezlegare tuturor problemelor lor> alteori3 acest lucru se petrecea mai trziu3 prin rugciunile btrnului/e(a fost cluzitor multora3 mari si mici3 nsemnati si ne nsemnati- #(a a0utat pe foarte multi n sporirea lor duhovniceasc- A fcut bine n felurite chipuri oamenilor timpului nostruPrin viata lui sfnt si prin puterea sa fctoare de minuni3 a descoperit n ochii oamenilor lumina lui 1ristos si puterea lui Dumnezeu- n felul acesta i ndemna spre sporirea duhovniceasc- !(a spus adesea despre acest mare !taret c a fost un dar al lui Dumnezeu ctre oamenii epocii noastreA murit la ?C iulie ?@@A3 fiind nmormntat la sihstria de maici a !fntului #oan .eologul3 la !uroti"ormntul su a devenit loc de nchinciune si izvor de tmduiri3 btrnul continund s fac minuni si dup adormirea sa7!ufletul care s(a legat strns cu virtutea se aseamn izvorului care se revars continuu> apa lui este curat3 linistit3 dulce3 mbelsugat3 bun3 nevtmtoare8-:5pictet=

PARTEA INTAI - MBOLDIREA SPRE RU

RDCINILE MELE #mi amintesc c l(am ntrebat odat plin de nedumerire pe btrnul Paisie2 ( Printe3 de ce mi s(au ntmplat mie toate aceste minuni& ( Pentru c de mic copil tu nu doar c n(ai fost a0utat3 ci ai mai fost si mboldit spre ru> erai ndrepttit s primesti un astfel de a0utor dumnezeiesc3 iar Dumnezeu ti l(a dat pe tot dintr(o dat3 mi(a spus el si m(a mngiatAm devenit cu att mai contrariat- De unde cunostea btrnul copilria mea& Cum reusise s(mi evalueze ntreaga viat si s trag concluzii att de precise& "ai trziu3 dup ce l(am cunoscut mai bine si m(am convins cine este printele Paisie3 am nceput s caut n trecutul meu ntmplrile care mi(au croit drumul de mai trziuH .ata aducea mereu crti n cas3 chiar dac nu le citea- Pe mine m atrsese din fraged tinerete lectura- 5ram n clasa a '(a3 la gimnaziu3 cnd am descoperit acas o carte cu paginile netiate- .itlul su era2 7Rul Iac+ot3 Puterea autoconcentrrii ( "etode pentru dezvoltarea memoriei si a ratiunii8-

7" va a0uta s nvt formulele la matematic83 m(am gndit- n realitate nu m(a a0utat la nimic- Am luat(o si am nceput s citesc- n cas nimeni nu era preocupat si n(a luat aminte la ce citeam- n afar de o anumit filosofie legat de om si de puterile ascunse ale mintii3 cartea propunea si niste exercitii practice pentru dezvoltarea memoriei3 pentru cresterea puterii de concentrare asupra unui singur subiect3 pentru capacitatea de a ne controla gndurile- Am fost ntr(adevr impresionat si am nceput s m ndeletnicesc cu exercitiile din carte"ulti ani mai trziu3 abia n universitate3 am a0uns la un contact mai profund cu yoga- "i(am dat seama c acele exercitii din vrsta copilriei erau exercitii yoghine 7laicizate8- 7Acest scriitor3 Rul Iac+ot3 trebuie c a fost yoghin83 mi(am spus atunci cu convingere#n adolescent m frmntau de0a multe ntrebri si nedumeriri despre realitatea ncon0urtoare si despre sinemi amintesc c la vrsta de ?C(?G ani am petrecut o var ntreag aproape singur3 adnc preocupat de aceste lucruri3 mi evitam prietenii3 care 0ucau continuu fotbal- Cu unul(doi dintre ei discutam cnd si cnd- si puneau anumite probleme3 dar nu la intensitatea cu care o fceam eu- ntrebarea primordial3 de al crei rspuns depindeau toate rspunsurile din lantul ntrebrilor mele3 era2 5xist sau nu exist Dumnezeu& /a aceast ntrebare de fond a0ungeam ntotdeauna atunci cnd m apucam s cercetez oricare dintre diversele probleme care m preocupau- "i(am dat seama repede c raportarea mea la lume3 maniera n care nfruntam toate evenimentele3 ntreaga mea viat ( depindeau n chip absolut de rspunsul pe care l(as fi dat la aceast ntrebare fundamental" problematizam intens3 citeam crti3 discutam cu anumiti prieteni3 dar nu aflam nici un limanPrietenii mei3 ntlnindu(m n plimbrile mele solitare pe vreun pod sau prin pdure3 la amiaz3 m tachinau cu ntrebarea2 7Ce s(a ntmplat& Ai rspuns la ntrebare& 5xist sau nu exist Dumnezeu&8- Putini dintre ei mi ntelegeau si respectau zbuciumul- Ceilalti erau pur si simplu dezinteresati si preferau totdeauna 0ocul cu mingeaDac n(as fi fost eu cel care i a0uta la lectii3 si dac n(as fi fost att de nalt si de bine legat3 n(as fi scos(o la capt usor cu ntepturile lor.ata a remarcat frmntarea si dragostea mea pentru lectur- Rscolisem toat biblioteca din cas- 71ai s te duc la un prieten de(al meu3 s(ti dea niste crti- Are multe si bune83 mi(a propus el#ntr(adevr3 ntr(o dup(amiaz am vizitat mpreun casa acelei cunostinte si am luat cteva crti- Cartea care m( a influentat covrsitor a fost cea a lordului $ertrand Russell3 reputatul umanist social(democrat si totodat fondatorul organizatiei Amnesty #nternational- 5ra intitulat 7Jhat # believe8 :7Ce cred eu8=- Primul ei capitol3 avnd n 0ur de saizeci de pagini3 purta titlul 7Pentru ce nu sunt crestin8- Aceast carte a schimbat cursul vietii mele- Din acea clip nu m(am mai preocupat de crestinism$ertrand Russell se declara ateu> cartea n(a reusit totusi s m conving c nu exist Dumnezeu3 dup cum nu m ncumetam nici s postulez cu certitudine existenta /ui- Problema a rmas suspendat3 fr rspunsDar Russell a izbutit s m distanteze de religia crestin si de preceptele ei3 fat de care n(am mai artat nici un interes- Adevrul este c nu ntlneam nici o replic serioas venit din partea crestinilor- Revistele si crtile crestine care mi(au czut n mini aveau un nivel pueril n comparatie cu cartea lui Russell- ,u intrasem nc n contact cu adnca traditie patristic/ordul si fcuse datoria2 mi(au trebuit alti zece ani pentru a decide s m nfrunt iarsi cu ntrebarea dinti (5xist sau nu exist Dumnezeu& ntre timp trecuser multe peste sufletul meu- .entatii ideologice3 teorii politice si filosofice3 miscri sociale ( precum cea din mai ?@<B3 hippy3 muzic roc+3 partide3 sindicalism3 night(cluburi si multe altele- Cutam cu patos odihna pe care o aduce adevrul7Drama ta este c ai o minte strasnic ( "ercedes9 ( dar n(ai frn- Din pricina aceasta te(ai lovit ru- nceteaz s mai faci experiente pe tine- Ct ai s rezisti& "intea rabd mult3 dar nu trebuie s o lovim3 s vedem cnd va ceda83 mi(a spus dup ani de zile printele Paisie3 la prima noastr ntlnire-

ARIS HIPNOTIZATORUL :Cinci ani mai trziu3 pe cnd eram student la universitate= 5ste o istorie ciudat3 care a nceput si s(a terminat brusc- 5ram un grup de studenti din anul ## sau ###3 bieti si fete- .riam mai degrab cu indiferent si usurtate3 mai ales c ne ntretineau printii nostri- ,e umpleam timpul cu excursii ori cu nesfrsite discutii pe teme sociale si politice3 avnd n general un mod provocator de comportament si de viat#nteresul nostru ncepea acolo unde se termina universitatea- mi amintesc c n acea vreme am citit mult psihologie2 Jilhelm Reich3 5rich Fromm3 Farl Iung3 !igmund Freud3 Ronald /eingh si Richard Cooper> diversi mistici3 de pild 'ive+ananda3 Frishnamurti3 !utrele lui $uddha si ale lui Patan0ali3 dar si poeti ca Allen 6insberg3 Rabindranath .agore si Fhalil 6ibran> de asemenea3 lucrri precum cele ale lui 1erman 1esse3 Iac+ Feroua+3 Frit0of Capra3 .himoty /eary3 /yall Jatson3 $arous (care ncercau s stabileasc paralelisme si sinteze ntre stiinta apusean si mistica oriental- Pornind de la premiza c stiinta apartine prin excelent Apusului iar mistica Rsritului3 ei se strduiau s uneasc ratiunea cu intuitia- !e nscriau ntr(un curent larg3 ntr(un demers care ( asa cum vd c merg lucrurile ( continu pn astzi3 la dimensiuni si intensitti mai mari3 n miscarea ,e) Age3 ai crei precursori au fostDisimulate sub o precar masc stiintific3 magia si misticismul cochetau de0a cu lumea occidental care3 n virtutea unui anumit reflex3 tindea s prefere constructiile 7stiintifice8- Cei mai multi dintre occidentali nu aveau absolut nici o tangent cu gndirea stiintific dar3 cel putin n perioada aceea3 fenomenul era la mod- Astzi3 dup douzeci de ani3 lucrurile par s se fi schimbat3 deplasndu(se mai accentuat ctre latura ocultismului si a magiei pureUniversitatea ne interesa numai n perioada sesiunii3 cu alte cuvinte numai trei luni pe an- ,e adunam asadar n cte o cas3 pentru a citi si nvta mpreun3 iar n lungile pauze ncingeam discutii3 ascultam muzic3 beam si fumamCum si(a fcut aparitia si cum s(a putut integra Aris3 la cei <E de ani ai si3 n mi0locul tinerilor de CC de ani3 este un lucru demn de uimire9 Acest aspect nu s(a clarificat niciodat5ra perioada examenelor si ne(am strns acas la unul dintre colegi3 7Pisoiasul83 chipurile ca s nvtm- Acolo se afla Aris- nalt de aproximativ ?3 BE m3 slab3 cu pr negru n 0urul urechilor si o impresionant chelie- !e trgea dintr(o familie de oameni simpli si nu urmase nici o facultate ( ceea ce era lesne de remarcat3 de altfel- ns fusese si el acaparat din tinerete de interesul pentru fenomenele spiritiste- 5ra extrem de informat si3 dup o discutie ndelungat pe aceast tem3 ne(a mrturisit c el sfrsise prin a se atasa cel mai mult de practica hipnozei,e(a vorbit n detaliu despre lumea spiritelor3 spunndu(ne insistent c este foarte frumos acolo3 c se aude o muzic minunat :detectase negresit patima noastr3 a tuturor3 pentru muzica roc+=3 c dup aceea te simti linistit si odihnit3 c dobndesti puteri neobisnuite :s a0ungi ntr(o clipit3 spre exemplu3 din .esalonic n America de ,ord=3 c ti se lrgeste constiinta s-a-m-d- .ema acestor puteri 7neobisnuite8 m(a incitat3 cci se mula perfect pe convingerea mea c omul reprezint infinit mai mult dect o simpl roat dintat n mecanismul social3 c dimensiunile si potentele lui sunt inimaginabile,e spunea2 75xist corpul material3 dup cum exist si corpul astral3 mai subtil3 simplu spus ( sufletul3 care prin hipnoz se desprinde de trup si poate cltori n spatiu cu o vitez colosal3 desi nu se sustrage ntru totul legilor materiale8- Asadar3 dac cineva dintre noi accepta s fie hipnotizat de ctre el3 ar fi experimentat o astfel de cltorie si ar fi intrat n contact cu fiinte spirituale.oate acestea nu sunt nimic altceva dect conceptii orientale servite cu alt 7garnitur83 adaptat de fiecare dat n functie de 7gusturile8 posibililor cumprtori#mi nchipui c Aris nici nu putea gsi un caz mai bun dect al nostru- Crtile pe care le citeam ne inoculaser de0a asemenea conceptii3 si iat acum posibilitatea de a le pune n practic-

,e(a fcut diverse teste pentru a ne verifica receptivitatea si calittile de medium- Am acceptat cu totii s ne supunem acestor teste3 n urma crora a stabilit c ne situam peste medie3 iar eu si nc cineva aveam un nivel chiar si mai ridicat- Primul pas fusese fcut- ncepusem de0a s participm5xista ns la acest om ceva care nu(mi plcea- Un sentiment nedefinit- Ceva n gesturile lui3 n comportamentul lui3 care m stn0enea si m fcea s ezitDup ce a plecat3 l(am bombardat pe colegul nostru cu ntrebri3 dar n(am primit dect rspunsuri generale2 c fratele lui l cunostea3 iar el l ntlnise prin intermediul fratelui su3 c era pensionar3 fost functionar public sau cam asa ceva- ,e(a spus ns un lucru care ne(a impresionatFratele su acceptase s fie hipnotizat si3 n timp ce se afla sub hipnoz3 a putut s 7vad8 cu ochii nchisi un numr pe care Aris i ?(a artat cu degetul3 si s citeasc titlul unei crti9 Apoi s(a hipnotizat el nsusi3 si s(a pomenit din .esalonic n Asprovalta3 la ?EE de +ilometri deprtare3 putnd vedea de sus traficul pe sosea9 Ce se ntmplase3 n realitate& Fcuse cu adevrat o cltorie astral& 5ste aceasta singura explicatie& Precum am aflat mai trziu3 $iserica 4rtodox are un alt punct de vedereDin nefericire3 pe vremea aceea nu cunosteam marile prime0dii duhovnicesti ascunse n spatele unor astfel de practici3 ntruct nimeni nu ne avertizase asupra usurintei cu care demonii3 ca entitti spirituale3 intr pe calea hipnozei n contact nemi0locit cu mintea omului3 nselndu(? si sub0ugndu(? treptat3 pn la controlul total- !unt implicate aici si capacittile demonilor de a(i induce omului perceptii senzoriale :inclusiv reprezentri vizuale= artificiale3 pe de o parte3 si de a interveni direct asupra unor evenimente din sfera realittii materiale3 pe de alt parte- ,oi ns ignoram cu desvrsire toate aceste aspecte3 ntruct multe din mecanismele hipnozei ne erau prezentate ntr(o manier distorsionat3 facil si apetisant3 mi doream de0a3 din curiozitate3 s ncerc,u frecventam des casa 7Pisoiasului8--- ns dup CE de zile ne(am regsit acolo toti cei care ne adunaserm si prima dat- Aceleasi persoane3 fr s ne dm ntlnire sau s ne ntelegem n vreun fel3 ci pur si simplu ne(am pomenit cu totii acolo printr(o stranie--- coincident9 Am pornit din nou discutii n 0urul acestor teme3 nedumeriri si ntrebri3 iar Aris ddea rspunsurile- "(am artat de acord s m supun hipnozei- Am fost cu adevrat hipnotizat3 si am nceput s simt deslusit o anumit prezent- Un chip luminos3 auriu3 cu trsturi nedefinite3 se interpunea ntre mine si Aris- "i(a spus s(? alung- Am ascultat3 dar chipul pleca si revenea- Apoi m(a trezit- ns prezenta acestui chip o simteam n anumite momente n camer/(am ntrebat ce era chipul acela- "(a linistit si am re nceput discutia2 alte ntmplri3 alte exemple- De data aceasta a fost nduplecat prietenul meu "- s se lase hipnotizatUrmream toti cu interes cum se relaxa3 cum se cufunda3 cum asculta de hipnotizator- Asadar3 dup ce ?(a adus la starea pe care o dorea3 Aris s(a strduit s(? conduc undeva anume3 dar acea prezent si(a fcut din nou aparitiaUn chip auriu3 luminos3 intra si se misca n acel spatiu- "- a spus c ochii acelui chip sunt ca si cei de pisic- Dup ce s(a strduit fr succes s(? alunge3 "- a nceput s ne spun unde simte exact c se afl acea entitate n camerCiudat este c simteam si eu acelasi lucru3 iar perceptiile mele coincideau cu cele pe care le relata "- Aris ?(a trezit peste putin timp3 iar interesul crescuse2 ce era acea prezent& 5ra un spirit& Ce fel de spirit3 bun sau ru& n timpul acestei ncercri de analiz3 att eu ct si "- :precum mi(a mrturisit pe drum= am continuat s simtim acea entitate printre noi- Devenise subiectul discutieiAm nceput s citim cu mai mult atentie crti care se refereau la aparitii ale spiritelor- Cutam cu predilectie asa( numitele crti de 7magie alb83 ntruct triam pe atunci cu impresia c exist o diferent de fond ntre magia alb si magia neagrSimpt m!"! #n general nu sunt fricos- ,ici noaptea nu mi se ntmpl s am senzatii de fric- De multe ori hoinream3 n noptile cu lun3 prin pdurea .esalonicului- Dormeam si afar3 n natur- .rziu n noapte3 pe la orele C(G3 mi plcea s m plimb singur pe strdute mrginase3 romantice- ndrgeam mai ales plimbrile prin locuri care

pstrau atmosfera unor alte epociDup hipnotizare3 ns3 am nceput s dobndesc diferite perceptii ciudate- Auzeam zgomote3 izbituri3 iar prul mi se zburlea din pricina simtirii unei prezente stranii- Auzisem despre anumite case vechi din oras bntuite de stafii3 si ( avnd curiozitatea incitat prin hipnoz si crezndu(? pe Aris cum c am o intuitie bun3 peste medie ( m(am dus s descopr--- misterele3 plimbndu(m noaptea mpre0urul acelor imobile- Kgomotele respective continuau s m nspimnte--- n realitate3 nu zgomotul este cel care te ngrozeste3 ci nefireasca lui provenient3 senzatia c este produs de ceva cu totul neobisnuit- De pild3 atunci cnd nici o frunz nu se misc3 nu exist nici urm de curent3 iar o us interioar se izbeste cu o putere nfricostoare3 aproape s ias din toc- Alt dat ( ca si cnd s(ar rupe ceva la zece centimetri n fata ta> alte ori ( una3 dou3 trei lovituri consecutive n 0urul tu si--- constati c nu exist nimic- ,u se vede absolut nimic" enervam pe mine nsumi3 spunndu(mi2 7Ce tot dai important prostiilor stora&8- ns ele se succedau permanent si pretutindeni- Fceam eforturi s le ignorDup aproximativ o lun3 n timp ce m plimbam cu prietenul meu "-3 ni s(a nscut amndurora dorinta de a(? vizita pe 7Pisoias8- ,e(am schimbat asadar planurile3 si peste putin vreme ne(am aflat la el acas- Aris era acolo3 n curnd ne(am adunat cu totii- Din nou3 exact aceleasi persoane9 Am acceptat iarsi s fiu hipnotizat- De aceast dat m(am vzut pe mine nsumi de undeva din afara trupului2 m plimbam prin camer si fceam diverse lucruri pe care mi le dicta hipnotizatorul- "ulte dintre acestea reuseau3 precum m(au ncredintat prietenii mei3 prezenti n camer- Apoi au fost hipnotizati si altii- /a sfrsit3 7Pisoiasul8 ne(a povestit urmtoarea ntmplarePentru a verifica dac aveau loc realmente aceste 7cltorii astrale83 adic dac sufletul prseste ntr(adevr trupul3 sau la mi0loc erau simple fantasmagorii3 s(a fcut acest experiment2 Aris ?(a hipnotizat pe 7Pisoias8 si ?(a 7trimis8 acas la o prieten3 s vad ce face- Citea- /(a pus s o ciupeasc tare de brat3 mai 0os de subsuoar3 att de tare nct s(i fac un semn- 5ste putin probabil s se loveasc cineva n acel loc- 1ipnotizatul a fcut ntocmai- Apoi s(a trezit si au mers cu totii mpreun la casa cunoscutei- Au gsit(o citind9 #(au cerut s le arate mna--- ntr(adevr3 vntaia exista9 Au vzut toti semnul- Au ntrebat(o unde s(a lovit- /e(a rspuns intrigat c putin mai nainte3 pe cnd citea3 a simtit o durere puternic3 asemntoare unei ntepturi3 dar nu i(a dat important--- Au cooptat(o apoi si pe ea n grup- $ine nteles c nu mi(am pus atunci serios problema identittii reale a celui care o ciupise pe fat2 putea fi la fel de bine un spirit trimis de hipnotizator3 si nicidecum 7sufletul8 sau 7corpul astral8 al 7Pisoiasului8- ,u era deloc exclus ca acest 7hipnotizator8 s fie un mag avnd niste demoni n slu0ba lui- De vreme ce acceptam existenta 7corpului astral83 a 7sufletului83 a 7lumii spirituale83 de ce n(as fi acceptat n consecint si existenta fiintelor spirituale malefice3 a demonilor3 despre care ne(a avertizat 1ristos nsusi& De ce as fi admis explicatiile hipnotizatorului mai curnd dect nvttura $isericii& Dar cine credea pe atunci n $iseric si n nvttura ei& ,ici mcar nu cunosteam ceea ce nvat $iserica Crestin despre aceste fenomene- Respingeam pur si simplu tot ce ar fi venit din partea ei3 tot ce era crestin--- Aveam de0a imense pre0udecti9 5ram cu totii atrasi de acest mister- Aproape mereu apreau acele chipuri ciudate care ne nfricosau3 ns ncepuserm s ne obisnuim,e(am ntlnit si(n alte dati- "- a fost cel care a observat3 a cincea oar cnd s(a ntmplat3 c Aris ne 7aduna8 totdeauna laolalt3 fr nici o nstiintare prealabil- Adic3 ntr(o dup(amiaz anume ne rsrea tuturor n minte ideea de a trece pe la acea cas3 fr nici un motiv3 iar acolo se afla Aris- !i nu aveam n acea perioad nici o legtur cu proprietarul casei3 nu obisnuiam s mergem acolo( Faci ceva3 de reusesti s ne aduni& l(am ntrebat( 5i3 uite3 zic si eu2 7Dac n(au ceva mai bun de fcut3 s vin pe(aici98 a recunoscut elAsta nu mi(a plcut deloc- 5ra semnul c dobndise de0a o oarecare putere3 o oarecare stpnire asupra noastr3 iar aceasta fr ca cineva dintre noi s i se ncredinteze de bun voie- ,e putea influenta gndirea si dorinta& n ce msur& Dar dac i(am fi stat mpotriv& ns3 pentru a i ne mpotrivi trebuia mai nti s constientizm3 iar apoi s cunoastem n detaliu tehnicile acestui--- rzboi- n vreme ce noi eram pe atunci cu totul neinstruiti-

ntre timp ncepuser s ias treptat la iveal viclenia si duplicitatea n comportamentul acestui om3 astfel nct am devenit mai circumspect si mai precaut3 ns fr a nceta s merg la aceste adunri- "i(a dat adresa casei sale3 spunndu(mi c(? pot gsi acolo- Pretindea c este crestin3 c are acas icoane si candel3 dar pe preotii $isericii i socotea inferiori3 tratndu(i ca pe niste 7necunosctori8- Avea adic un fel de legtur cu $iserica3 dar asa cum i era lui pe plac- !i 5vanghelia o tlcuia ntr(o manier personal3 con0unctural3 dup cum i convenea3 ignornd diferite pasa0e care nu i se potriveauH #n acea vreme s(a petrecut urmtorul fapt2 ntr(o noapte m ntinsesem n camera mea3 avnd usa nchis3 ntreaga camer era bine luminat de neonul de pe strad- Altfel spus3 dac m trezeam noaptea3 puteam vedea chiar foarte bineAu re nceput acele zgomote ciudate- /ovituri bruste n bibliotec3 n geam- #nexplicabile--- 4rice mobil trosneste cteodat noaptea3 dar acum era cu totul altceva- Plesniturile erau att de puternice nct m miram c nu aud printii sau c nu se rupe mobila- !i3 n acelasi timp3 simtmntul unei prezente n camer3 care m nfricosa- "( am ridicat si am deschis usa3 ca s m simt mai aproape de ai mei- "(am enervat pe mine nsumi si am nchis(o la loc- Cnd era pe cale s m rpeasc somnul3 iarsi izbituri> m desteptam nfricosat3 deschideam din nou usaAstfel s(a ntmplat de trei ori la rndCtre sfrsit m enervasem ru de tot- Am trntit usa3 l(am n0urat n gnd pe cel care m deran0a si m(am hotrt s(? ignor pur si simplu- Am adormit3 si de data aceasta m cuprinsese un somn adncKgomotul pe care l(am auzit apoi a fost foarte puternic si slbatic- Am srit din pat si mi(am dat seama c un ntuneric suprafiresc umpluse toat camera3 n vreme ce lumina neonului3 n chip straniu3 nu mai lumina n interior2 acest ntuneric o mpiedica s ptrund n camer- ,ici mcar nu prea a fi un ntuneric propriu(zis3 ci o anumit fiint constient- Aceasta3 iar nu zgomotul3 a fost cea care m(a ngrozit3 si atunci am scos un strigt2 71ristoase al meu98#ndat dup strigt3 a aprut ntr(un colt al camerei silueta luminoas a unui om- 4 lumin 7alb83 transparent3 ciudat3 care ns m linistea> m(a umplut de dulceat3 mi(a alungat orice fric3 mi(a dat o sigurant de neclintit,umai ce am vzut(o si m(am linistit3 m(am culcat si am adormit- ntreaga scen nu trebuie s fi durat mai mult de cteva secundeDimineat am fost descumpnit3 reamintindu(mi evenimentele din cursul noptii- Desigur3 nu puteam da nici o semnificatie precis acestor ntmplri- 4rice explicatie prea admisibil- ,(aveam nici un criteriu de 0udecat3 nici un reper pentru a discerne- n orice manier ar fi prezentat cineva lucrurile ( ar fi constituit o probabilitate pe care n(o puteam exclude din calcul- Astzi cred c a fost un a0utor de la 1ristosCnd l(am ntlnit cu proxima ocazie pe hipnotizator3 i(am descris cele ntmplate- #at ce mi(a spus2 ( ,u te teme9 Am uitat s te avertizez mai dinainte- !e strduiesc s te nfricoseze3 acum c ptrunzi n lumea spiritual3 ca s te opreasc- !trig(m3 si voi veni s te a0ut- ,u te teme9 7Am uitat89& Ce voia s nsemne 7am uitat8& ,u(? credeam- Pur si simplu ne ascundea pericolele- ,e expunea unor riscuri- ,e folosea- 5l nu se hipnotiza niciodat pe sine nsusi- ,ici pe copiii si nu(i amesteca vreodat n aceste lucruri- Cu astfel de fenomene nspimnttoare s(au confruntat si alti prieteni ai mei- !i apoi3 ce voia s spun prin 7!trig(m3 si te voi a0uta8& Adic vom avea si nevoie de el acum& 'om depinde de el& !i de ce s(? strig pe el& ,u se cuvine s strig 71ristoase al meu8& 5ste rusinos&- !au este Aris mai bun& Dup astfel de ntmplri3 multi dintre participantii la ntlniri nu s(au mai artat dornici s continue- 5u eram mcinat de curiozitatea de a afla ce se ascunde n spatele tuturor acestora- Am continuat numai pentru a descoperi adevrul- #ns $unul Dumnezeu a gsit modalitatea de a m scpa din minile lui Aris- A fcut ca lucrurile s evolueze astfel nct el s a0ung n situatia de a m evita- #at cum2 4 tnr domnisoar cunoscut mie se ntorsese din strintate3 unde studia- Acolo devenise dependent de heroin- 5ra 0un+iel Priza fr nici o msur- si periclitase de mai multe ori viata administrndu(si supradoze'oiam s o a0ut- "(am gndit asadar s fac apel la Aris3 care s o determine prin hipnoz s abandoneze drogurile- 5l pretindea c tocmai acestea sunt cazurile n care se poate folosi pozitiv hipnoza-

10

Am dus(o acas la el si i(am explicat situatia- n cele din urm a hipnotizat(o3 dar--- n(a izbutit nimic- 1ipnotizarea s(a dovedit ineficient- Fata a continuat ani de zile dup aceea s foloseasc heroinaRezultatul a fost c Aris s(a temut ca nu cumva s aib de(a face cu politia3 asa c n(am mai avut nici o ntrunire 7 ntmpltoare8- Ct despre aceast tnr3 a scpat de patim atunci cnd3 dup ani de zile3 i(am cerut printelui Paisie s se roage pentru ea- A scpat din ghearele mortii3 iar acum este un om normal- ,imeni dintre cunoscuti3 inclusiv eu3 nu credeam s mai existe pentru ea vreo cale de salvare3 cci starea de dependent i era att de avansat nct si pierduse absolut orice instinct de autoconservare3 ba chiar si fcea ru cu fiece prile0Acum3 bine nteles3 s(a schimbat cu desvrsire-

ALEXANDRA #n acele zile o cunoscusem pe Alexandra3 n niste mpre0urri cu totul ciudate- ,e(am ntlnit la Universitate si mi( a dat adresa- Dup cteva zile m(am dus s o caut- Am parcat masina pe o strdut ngust3 cu intentia de a cobor s caut strada- ns am parcat chiar la zece metri de poarta ei- nainte de a cobor bine din masin3 am vzut(o deschiznd poarta si cercetnd drumul cu privirea- !(a apropiat de mine unduindu(se- 7Chiar acum te asteptam83 mi(a spus- 5ram amndoi uimiti si simteam c ceva bizar se ntmpl"ai trziu3 cnd ne aflam mpreun3 se petreceau lucruri stranii- Am ncercat la un moment dat s(i vd aura3 prin tehnici pe care le cunosteam din crtile de yoga- 5a mi se mpotrivea- Au nceput apoi acele zgomote ciudate3 dar nu s(a speriat- Pn cnd3 deodat3 o us din interior s(a trntit brusc3 foarte tare- .oate geamurile erau nchise,ici urm de curent- Un fapt cu totul suprafiresc,e(am ngrozit- !(a apropiat si a czut n bratele mele3 aproape plngnd- De atunci nu mi s(a mai mpotrivitCare era secretul Alexandrei& Cnd i(am vorbit despre hipnoz3 yoga3 magie3 mi(a spus urmtoarele2 ( Una dintre bunicile mele obisnuia s 7descnte8- Cu putin timp nainte de a muri3 mi(a dezvluit mie 7rugciunea8 pe care o rostea ca descnt- 4 putea destinui unui singur om3 si m(a ales pe mine- ,(am dat mult important- 4dat3 un verisor de(al meu a fost deocheat2 l durea capul3 avea o stare de somnolent continu3 a0unsese ca un ntng- Atunci3 pentru prima dat n viata mea3 am 7descntat8- 5l si(a revenit imediat3 dar eu am suferit timp de CA de ore- 5ram pe atunci singur n apartamentul printilor3 n Atena- Am nceput s simt prezente ciudate- /uminile se stingeau si se aprindeau- ,umai n apartamentul meu- Am iesit pe balcon3 socatAm dat s intru n cas si am vzut perdelele suspendnd drepte3 paralele cu tavanul- Cu totul supranatural- "i s( a tiat respiratia- ,u ndrzneam s intru n apartament- Am petrecut toat noaptea pe balcon3 stpnit de fric3 fumnd si ascultnd muzic- ndat ce s(a fcut ziu am plecat3 si m(am ntors dup cteva zile3 cnd au revenit ai mei din cltorieCu timpul i(a disprut frica3 si din cnd n cnd mai 7descnta8#at3 asadar3 care era 7harisma8 Alexandrei- 5ram3 prin urmare3 doi nvtcei- 5a ns se temea s mearg mai departe3 n vreme ce eu ardeam de nerbdare s a0ung pn la captCiudat este c eram amndoi--- materialisti- Citiserm marxism3 materialism dialectic3 iar fundamentul nostru filosofic era unul materialist- ,u credeam n Diavol3 nici n maniera duhovniceasc de explicare a lumii sau a istoriei- Pe de alt parte3 admiteam tot ceea ce provenea din domeniul magiei3 n vreme ce orice provenea din domeniul religiei socoteam c este amgire sau putintate de minte- 5ra o contradictie flagrant3 pe care nici mcar nu o constientizam pe vremea aceeaAveam ?@ ani- ,u pstrasem3 din vrsta copilriei3 nici o legtur cu religia- Dimpotriv3 eram mai degrab marxist- Discutnd cu prietena mea3 i(am spus totusi un lucru pe care l simteam instinctiv-

11

Asadar3 pe planeta Pmnt se desfsoar un nfricostor3 un urias rzboi- ,u exist colt n care s nu se dezlntuie acest rzboi- Cmpul acestui rzboi sunt mintile si inimile oamenilor- 1otrrile pe care le lum3 alegerile pe care le facem3 modul n care nfruntm evenimentele vietii3 fie ne conduc pe drumul cel bun3 fie ne abat ctre fundturi dezastruoase- Fie cstigm viata3 cunoasterea3 bucuria3 fie esum si ne ndreptm spre moarte3 necunoastere3 durere si tristeteAvem vr0masi care ne ursc cu slbticie- 'or s ne distrug cu desvrsire- ! ne nimiceasc- 5i url cu neasemnat ur mpotriva noastr si uneltesc3 cu pervers viclenie si vigilent3 planuri perfide3 pentru a ne nsela si a ne conduce3 ncetul cu ncetul3 la dezastru3 la nenorocire3 la moarte!e strduiesc s biruiasc mintea omului- ! o obtureze3 s(i nchid orice fereastr care poate primi lumina vreunei cunoasteri substantiale- ! o mpiedice n a(si constientiza demnitatea si mretia- ! o conving s se vnd foarte ieftin3 pentru o piatr lucitoare3 spre exemplu- Fac tot ce le st n putere spre a o deturna ctre un drum gresit'r0masii nostri sunt persoane- Au nume- !unt perfizi3 zelosi3 depun eforturi ne ntrerupte n acest scopConlucreaz perfect3 apartin aceleiasi specii3 aceleiasi rase- /upt cu omenirea n ansamblul ei3 dar si cu fiecare individ n parte- "ai ales dac vreunul dintre noi este pe cale s le scape3 sau dac cineva i detecteaz- Astfel de indivizi se afl sub o special urmrire si presiune din partea lorDestui oameni i(au descoperit de(a lungul veacurilor- "ulti dintre ei au trecut de partea lor3 fie dorindu(le intimitatea3 fie atrasi si nselati de ctre ei- Unii ca acestia se afl sub directa lor stpnire- /e slu0esc3 le sunt robi3 le faciliteaz planurile3 si drept rsplat sunt a0utati de ctre ei pe parcursul acestei vieti- !pre exemplu3 dobndesc cu usurint pozitii privilegiate3 stpnire peste alti oameni3 bogtie3 si orice altceva ar cere- Desigur3 triesc prime0dios si sub imperiul fricii- 4 adnc3 permanent si deznd0duit frica- 7!tpnii8 lor i ursc si pe ei3 pentru faptul c sunt oameni- De altfel3 i socotesc dispensabili- Asa se face c de multe ori ura si furia 7stpnilor8 se descarc asupra lor- !unt nefericiti si terorizati"ai exist si ceilalti oameni3 care i(au descoperit si i(au dat n vileag pe acesti dusmani ascunsi ai nostri3 care au nteles dimensiunea vicleniei3 dar si a stpnirii lor asupra acestei lumi- Aproape c ne(au biruit- 4menirea este supus lor dac nu n ntregime3 atunci cel putin ntr(o msur urias- !i totusi3 aceste persoane aleg s li se mpotriveasc- ,u se sperie de puterea lor- ,u se tem de osteneal3 de prime0dii- Aleg mai curnd s moar n aceast nfricostoare confruntare3 luptnd cu hotrre mpotriva lor3 dect s li se alture- Pentru mine3 ei sunt ceea ce numim eroi" minunez de ei- !unt cei care ndur presiunea din linia nti3 pentru ca noi3 cei din spate3 s avem o oarecare usurare- 5u m temeam :si poate m tem si acum= s intru n linia nti3 preferam s m 7bucur8 de viata din spatele frontului#ns multi dintre acesti eroi i(au nimicit pe vr0masii nostri- #(au nvins n confruntri directe- Dusmanii nostri se tem de ei- !i cel mai mult se tem ca nu cumva acest fapt s a0ung cunoscut si de ctre ceilalti oameni- ! nu prind cura0 de pe urma biruintei lor si alti oameni3 si s voiasc a le urma exemplul- ! nu se creeze un anumit curent3 o miscare n mas a omenirii n aceast directie- ! nu(si piard3 adic3 prada la nivel de mase- Pentru c exist ntotdeauna aceast posibilitate3 a desvrsitei transformri a oamenilor- !pre a evita o asemenea evolutie a lucrurilor3 inamicii nostri se strduiesc s oculteze faptul existentei unor astfel de persoane3 fie prin calomnie3 fie prin denaturare3 fie prin tcereAcesti vr0masi nu numai c ne ursc3 dar n acelasi timp se si tem de noi- ,u pentru ceea ce suntem3 ci pentru ceea ce putem deveni- Pentru valentele noastre potentiale3 care le sunt cu mult superioare si pe care vor s le zdrniceasc3 n asa fel nct ele s nu devin niciodat realitate3 cci n acest caz i(am depsi cu mult#n confruntarea aceasta se anga0eaz fiecare n parte--- #zbnda sau esecul sunt personale- Cel care a biruit si s(a sustras influentei vr0masilor poate sftui3 poate cluzi3 poate arta drumul- De noi depinde s vrem s ne mobilizm- ! vrem s luptm- ,oi trebuie s contribuim cu vointa noastr--- Pentru mai departe exist a0utor3 mare a0utorUn astfel de nvingtor asupra vr0masilor era si printele Paisie3 pe care nc nu(l cunoscusem-

12

CINEVA INVIZIBIL M LOVESTE #ntmplarea de mai 0os s(a petrecut tot n acea perioad a studentiei" dusesem la Alexandra acas- ,e cunoscuserm cu cteva zile mai nainte- 5ra si ea implicat n yoga- Fostul ei prieten practica yoga si vizitase #ndia de cteva ori- A gtit si ne(am asezat la mas- Conversatia noastr se depna n 0urul temelor legate de ocultism3 yoga3 magie3 capacitti paranormale etc- $rusc3 au nceput iarsi straniile izbituri- ,e(am privit( Crezi c(i gelos prietenul meu& a ntrebat ea rznd( Prostii3 am rspuns,e(am continuat masa si discutia- Dup o 0umtate de or ( 7$um98 ( s(a auzit ca o lovitur deasupra usii- Aceasta s(a trntit att de tare3 nct am crezut c s(a rupt- 5ra suprafiresc--- Fata s(a speriatAm srit n picioare2 ( Cine esti& ,u mi(e fric de tine9 Am apucat usa3 am deschis(o3 am nchis(o- Am rs ironic( Dac esti vr0itor3 vino s ne socotim3 am spus provocator,u s(a ntmplat nimic( 4 fi prietenul meu3 a zis ea( 1ai3 mi9 ,(avem si noi dreptul s stm de vorb3 adic& 4ricine ar fi3 n(are nici un drept- 5 un necioplit9 am exclamat eu rznd- Uit totul3 hai s ne vedem de treabA prins repede cura0- Am uitat de cele petrecute- .impul trecea repede si agreabil- Aveam preocupri comune si discutiile ne a0utau s ntelegem mai profund unele lucruri- .recuser destule ceasuri- Uitaserm amndoi cu desvrsire ce se ntmplase- 5ram absorbiti unul de cellaltDeodat am simtit o lovitur n spate3 ca si cnd m(ar fi izbit cineva puternic cu un lemn lung si gros- Am zbierat cumplit din cauza durerii- Am srit ca un arc si m(am apucat cu minile de sale( Ce se ntmpl& m(a ntrebat speriat3 plin de nedumerire( Cineva m(a lovit n spate9 "(a privit contrariat- ,u numai n camer3 ci n tot apartamentul nu eram dect noi doi( Alt dat s nu(? mai provoci3 mi(a spus( /as(? ncolo de gelos3 am rspuns si m(am asezat alturi de ea!patele m(a durut dou(trei zile dup aceea- " mir astzi de usurtatea cu care priveam totul pe atunci- Cum de treceam cu atta superficialitate peste astfel de ntmplri& 5ram prea tineri3 sau prea frivoli&

13

UN VIS CIUDAT #n perioada aceea nu m implicasem nc n "ind Control3 nici nu aveam multe contacte cu yoghini din ashram3 si trecuse destul timp de cnd ntrerupsesem legturile cu hipnotizatorulAsadar3 ntr(o sear am avut urmtorul vis- "ergeam pe un drum de tar- Pe marginea drumului sedea o creatur ciudat cu aspect omenesc3 de nltime medie3 bine legat3 cu brate groase si o coad lung si viguroas- Capul prezenta att trsturi umane ct si animale3 era complet chel3 avnd urechi lungi3 ascutite3 si dou cornite mici n vrf- ntreaga suprafat a pielii i era de culoarea bronzului- !edea pe pmnt3 la marginea drumului3 si m privea- #mediat ce l(am vzut3 m(am nfiorat- "i(a fost apoi rusine de frica mea ( era la mi0loc si trufia vrstei (astfel nct am continuat s naintez temerar- 7Ce treab am eu cu sta&83 mi(am zis- 7,ici una9 ,u(? cunosc9 4 s(? ignor9 'oi trece ca si cnd n(ar exista8#ndat ce am a0uns n dreptul lui3 dintr(o sritur s(a npustit asupra mea3 m(a trntit fr nici o dificultate la pmnt3 m(a muscat si m(a btut mr- 5ram cuprins de tremur- "(am nspimntat nc si mai tare3 ntelegnd c sinele meu nu avea nici o putere s i se mpotriveasc- .oate membrele mi paralizaser si deveniser inapte s schiteze pn si cel mai mic efort- ,u(mi puteam misca nici mcar degetul mic- ,ici vorb de lupt- 5ram cu totul lipsit de aprare3 neputincios3 czut prad n minile lui- Dup ce m(a tot muscat si lovit3 s(a fcut nevzut3 si abia atunci am nceput s m misc putin cte putin3 amortit#n dimineata urmtoare3 m durea trupul exact n punctele n care m lovise- "(am sculat din somn si m simteam ca si cnd as fi mncat btaie n realitate9 " miram--- 7$ine3 visu(i vis3 dar ce(i cu durerea fizic&8- 5ram uimit3 ns nu puteam gsi vreo explicatie3 nici despre durerea din trup3 nici despre ciudata creatur din visAs fi uitat(o cu desvrsire3 dac nu s(ar mai fi ntmplat ceva straniu- Dup cteva zile a venit prietena mea si mi(a zis2 7Am avut un vis ciudat despre tine si m(am speriat- Ai gri0 s nu ti se ntmple ceva ru9 Un om(animal ciudat3 cu o mciuc ce(i iesea de la bru3 te trntise 0os si te btea8- #(am cerut amnunte3 si am constatat c vzusem amndoi aceeasi creatur- Am fost uluiti3 dar am uitat totul foarte repede3 preocupati cu aventurile noastre amoroaseCe fusese acel vis& 4 prevestire& Declararea unui rzboi nevzut sau adeverirea existentei unei dominatii strine asupra propriei mele persoane& n acea vreme mi fcea curte o cunostint a prietenei mele- Att eu ct si prietena mea o ntlniserm de curnd3 dar ne legasem de ea foarte strns- Prietena mea devenise ntre timp geloas si mi adresa chiar reprosuri.nra aceasta nu(mi fcuse niciodat vreun avans explicit3 dar se creaser adesea situatii n care s(ar fi putut ntmpla ceva- Dormiserm de multe ori n casa ei mpreun3 n acelasi pat- ,e limitasem ns la att3 cci nu doream s merg mai departe- ,u(mi plcea ca femeie3 o preferam ca prieten/a un moment dat am purtat amndoi o conversatie bizar3 pe care a nceput(o ea- ,e(am vorbit uznd de toate insinurile erotice posibile3 fr s spunem lucrurilor pe nume3 dar att de limpede nct m(am si mirat de inventivitatea noastr- 5ra o discutie foarte 7subversiv83 la captul creia eu i(am spus limpede c nu sunt atras de ea3 drept pentru care mi(a dezvluit ct de ofensat se simte- ,(am luat(o n seam3 ns mi(a spus ceva ciudat3 care semna cu o amenintare mascatA zis2 7$ine3 eu astept s(mi vin rndul n septembrie98- ,e aflam pe atunci n iunieDup aceast discutie3 raporturile noastre au reintrat n normal- ncetul cu ncetul a devenit ns foarte lipicioas fat de prietena mea3 nct am nceput s m nelinistesc- !e uitau dup diferiti tineri- 5ram gelos3 dar nu puteam face mare lucru3 cci eram si eu prins n cele de zi cu zi- ns constatam cu uimire ct de profund a0unsese s(si exercite influenta asupra prietenei mele- De altfel3 era familiarizat cu ocultismul si cu toate derivatele lui- Citea autori precum 4mraam Aivanhov3 Carlos Castaneda sau 6urd0ieff3 era la curent cu nvtturile sufi ale lui #nayat Fhan si cu tot felul de scrieri magico(mistice- Avea ns si o ndeletnicire practic2 deseori ne 7ddea n crti8- ,u n cele obisnuite3 ci ntr(unele de tarot3 pe care le cumprase dintr(o librrie masonic- Devenise specialist9 Cunostea o femeie care era extraordinar de priceput n a folosi astfel de crti si ghicea multe lucruri din viitorCel putin asa pretindea- n afar de 7datul n crti83 aceast doamn avea si alte 7aptitudini8- Cunostinta noastr o

14

luda deseori extaziat3 si ntretinea legturi strnse cu ea- A nceput s o ia si pe prietena mea acolo,u stiu ce lucru necurat s(a fcut9 ,u cunosc exact3 dar 0udecnd dup ntmplri se pot extrage oarece indicii4ricum3 la sfrsitul lui septembrie mi(am amintit de amenintarea ei voalat2 7$ine3 eu astept rndul meu n septembrie98- Din luna septembrie3 dup un sir de uimitoare coincidente si de stupide ne ntelegeri3 m(am desprtit de prietena mea- Dar n(a fost numai att- n viata mea toate lucrurile au nceput s mearg anapoda3 si sufeream de o adnc durere sufleteasc ce m conducea spre nebunie si m mpingea ctre sinucidere- Ai fi zis c se prbusise cerul peste mine- 7Dar ce se ntmpl&8 ( m ntrebam adesea- " simteam ca si cnd cineva se lupta cu mine n ascuns- Ca si cnd si(ar fi fixat drept scop al vietii sale s m distrugAm aflat de la o cunostint comun c aceast fat3 pe care o respinsesem ca partener de dragoste3 mpreun cu 7 ndrumtoarea8 ei care ghicea n cafea3 ddea n crti si fcea si altele asemntoare3 discutaser deseori pe seama mea la ntlnirile lor si m aveau drept tint a activittilor lor de sorginte ocultAcest neverosimil sir de coincidente3 de ne ntelegeri3 de nenorociri3 de durere sufleteasc si confuzie3 care mi s(au ntmplat n acea perioad3 s(ar fi putut oare datora practicilor magice ale acestor 7doamne8& Ar mai fi avut oare aceste 7doamne8 vreo putere asupra mea dac eu as fi trit o viat crestineasc& Cu sigurant c nu- 'iata mea inadecvat era cea care ddea drepturi Diavolului ( cci el era 7domnul8 respectivelor 7doamne87.i(au fcut vr0i83 m(a prevenit un oarecare btrn foarte versat care m simpatiza--- Atunci am rsRul se fcuse3 dar Dumnezeu3 Care a ngduit acest lucru3 avea s scoat un infinit mai mare bine din aceast ntmplare mai trziu- n scurt timp l(am cunoscut pe printele Paisie3 care m(a a0utat s depsesc si acest rzboi3 acoperindu(m ca pe un pui de gin cu aripile sale duhovnicesti- #ar ceea ce i s(a ntmplat apoi 7prietenei8 care mi(a provocat toate aceste neplceri a fost cu mult mai ru dect durerea mea sufleteasc- ns Dumnezeu o va a0uta3 asa cum m(a a0utat si pe mineAveam n 0ur de CE de ani pe atunci si eram de0a implicat n astfel de 7activitti89 Ce s(ar mai fi putut aduga&9

DEMOSTENE MASONUL Prietenul meu "- locuia mpreun cu cineva din Atena3 pe nume Fostas3 student la stomatologie- /a acesta venea n vizit de cteva ori pe an un vr din Atena pe nume Demostene3 si rmnea la ei cteva zileDemostene era cu doi(trei ani mai mare dect noi- /ucra pe atunci la o firm de turism- 5ra mason- 'enea3 asadar3 si se ncingeau discutii filosofice despre om3 despre lume3 despre Dumnezeu3 despre tehnici magice s-a-m-d/ui "- i fcea plcere s discute cu el3 ntruct poseda multe cunostinte- !e mrginea ns la att- ,u avea ncredere n el3 socotindu(i pe masoni dubiosi- ,u agrea 7activitatea8 lui3 precum avea obiceiul s spun4dat3 pe cnd discutau despre tehnici oculte3 "- ?(a luat peste picior3 iar Demostene s(a enervat- Apropiindu(se de fereastra lui "-3 a suflat pn ce a aburit geamul3 si a schitat cu degetul niste forme ciudate- Apoi a bolborosit ceva3 fr s nteleag nimeni ce spune- Dup ce a terminat3 a continuat discutia- Foarte trziu3 pe la C(G dup miezul noptii3 au mers s se culce3 cei doi veri mpreun3 iar "- singur n camera lui#at ce povesteste el nsusi despre experienta sa2 7,umai ce m ia somnul si ( dang9 ( aud o lovitur n geam si sar din pat- Potoleste(te3 mi zic n sinea mea3 dup care m culc la loc- Peste putin ( poc9 ( o lovitur si mai puternic- !ar iarsi3 speriat si enervat- Am fumat cteva tigri3 am czut pe gnduri si am concluzionat c sunt nc sub influenta discutiei cu Demostene> m(am linistit si m(am culcat la loc3 dup ce mai nti am deschis fereastra si m(am asigurat c nu e vorba de vreo glum- De data aceasta am adormit bine- /ovitura s(a auzit ns din nou3 puternic si slbatic- Primul lucru pe care l(am zrit ndat ce am deschis ochii a fost forma pe care o desenase Demostene si ciudatele litere( simboluri3 care erau luminate de neonul de pe strad6eamul se sprsese exact n acel punct-

15

"(am nfricosat- Am srit din pat3 am alergat n cealalt camer si l(am trezit pe Demostene- A venit mpreun cu Fostas- ,umai ce a vzut fereastra si s(a nglbenit de fric- A sters ct a putut de bine acea form- Ceea ce m(a impresionat a fost faptul c el se speriase mai ru dect totiRestul noptii l(am petrecut cu luminile aprinse3 fumnd mpreun- ,imeni n(a ndrznit s mai doarm8#n alt ordine de idei3 Demostene si schimba deseori serviciul3 ntr(o perioad n care era greu s gseasc cineva de lucru- Apartinea lo0ei engleze3 mi se pare3 si mergea mpreun cu Fostas pe la diferiti studenti3 strnindu(le entuziasmul- /a unii mai naivi avea priz- ,e spunea cte ceva despre "asonerie3 si de la el am aflat pentru prima dat c3 ncepnd cu anul ?@BE3 la nivelul mai(marilor "asoneriei se luase hotrrea de a se face cunoscut publicului larg ntreaga 7gnoz8- !i cnd spunea 7gnoz8 ntelegea ( fireste ( ocultismul si toate cele legate de magie,e(am ncredintat noi nsine de acest fapt pentru c3 dac pn acum ctiva ani foarte putini indivizi erau initiati si se ocupau cu ocultismul3 acum se nmultesc continuu si se auto(popularizeaz impetuos3 prin declaratii publice si dezbateri pe aceste temeCele relatate aici se petreceau pe vremea cnd fcusem cunostint cu Aris hipnotizatorul- 5ra cam n aceeasi perioadPentru rigoarea istorisirii3 voi relata si alte cteva evenimente notabileDup aproximativ un an de zile3 am mers acas la Fostas3 care locuia cu prietena lui3 student la medicin!tudiau o carte de vr0itorie care continea si invocri demonice- Cuprindea numele si 7specialitatea8 demonilor3 precum si modul n care i poti chema- 5rau putin speriati3 dar pe de alt parte nici nu aruncau carteaDup mai putin de un an3 au nceput s aib probleme n relatia lor- !ufereau mult- Fata a a0uns pe la psihiatri- si pierduse echilibrul mental3 si czuse totodat prad depravrii- 4 auzeam pe la petreceri spunnd cuvinte murdare fat de cunoscuti si necunoscuti3 nnebunise3 sau o stpnea un spirit3 un demon& Ultimele vesti pe care le(am avut au fost c printii ei alergau cu ea pe la mnstiri3 cci fuseser dezamgiti de doctori- Fostas suferea teribil9 5u atribui acest ru preocuprii lor pentru vr0itorie3 cci dintru nceput diavolul a fost ucigas de oameni si tatl minciunii3 dup cuvintele !cripturii- ,u este deloc exclus ca cei doi s nu se fi mrginit doar la a citi acea carte3 ci s fi si fcut vreo invocare demonic- n felul acesta au dat drepturi Diavolului si demonilor lui s aib stpnire asupra vietii lor- Fie si simpla existent n cas a acestei crti i punea n pericol duhovnicesc3 din pricina energiei demonice care i putea influenta> cu att mai mult cu ct se apucaser s si studieze$ine nteles c vrul Demostene3 care ne deschisese asemenea crri3 n(a putut s a0ute3 n ciuda tuturor tehnicilor pe care le cunostea2 7Corb la corb nu scoate ochiul8De la Demostene am auzit pentru prima dat de ,oul "esia3 de 7,oul 1ristos8 L- Acesta va veni s conduc omenirea ctre ,oua 5r3 anume 5ra 'rstorului- ,e(a spus chiar c ,oul "esia se nscuse de0a si avea s(si nceap activitatea public la vrsta de GG de anin vremea aceea nu se prea auzise despre astfel de lucruri- Astzi ele se bucur de o mare publicitate- n privinta cronologiei3 ns3 au dat gres- ! fi fost oare planul amnat& ntmpin dificultti& Cine stie&--## ntlnesc din nou pe Demostene masonul Cu Demostene m(am re ntlnit dup ani de zile- 5ram de0a amndoi oameni maturi- Fiecare naintase mult pe drumul su5u mersesem n 5ghina s m nchin !fntului ,ectarie- .ocmai ce m ntorsesem din 5gipt si3 trecnd prin Atena pentru cteva zile3 am gsit astfel ocazia s mplinesc o dorint mai veche de(a mea!fntul m(a 7osptat8 pe sturate atunci cnd m(am nchinat cinstitului su cap- 1arul lui m(a nvluit mbttor"(am ntors n curte3 n camera n care a trit3 si m(am bucurat duhovniceste- !imteam o atingere sufleteasc3 o

16

familiaritate3 o apropiere3 ca si cnd l(as fi cunoscut pe !fnt- Din acea zi s(a ntrit si s(a statornicit legtura noastr- .riam mpreun o adevrat desftare3 bucurie si pace duhovniceasc- 5ra simtirea harului si a lipsei de team pe care o naste siguranta prezentei !fintilor- ntr(o asemenea stare m aflam nc3 atunci cnd m(am urcat pe salupa ce urma s m duc napoi n Atena- " minunam de acest dar duhovnicesc--- Atunci l(am vzut pe Demostene3 retras pe un scaun3 citind- Am socotit c trebuie s(i vorbesc"(am apropiat si am nceput discutiile din punctul n care le abandonasem cu cinci ani n urm- "i(au atras atentia de(a lungul convorbirii trei amnunte3 pe care m voi strdui s le redauFusese si el n 5ghina3 pentru a se 7 nchina8 ntr(un vechi templu pgn- #(am povestit si eu despre cltoria mea n #ndia3 accentund aceast latur a vietii mele( Ce se ntmpl3 tot la lecturi ai rmas& ,u naintezi ctre nici o practic& l(am ntrebat( $a fireste c da3 avem practici si ne ocupm regulat cu magia!tiam acest lucru3 desigur3 dar o asemenea mrturisire lipsit de echivoc m(a impresionat- Avea senzatia c vorbeste cu cineva asemenea lui- si abandonase vechiul serviciu si si procurase unul legat de slu0irea intereselor "asoneriei3 creia i se dedicase cu tot sufletul su( 5u am vizitat mnstirea !fntului ,ectarie3 am spus- Acest loc este plin de energie9 ! mergi s te convingi singur( ,u m duc- ,u se potriveste cu structura mea sufleteasc- ,u(mi place3 locul m respinge"(am ntristat3 am fost uimit3 surprins- Cum este posibil s existe astfel de oameni&9 5ste cu putint s nu le 7plac8 Dumnezeu& !i se exprima att de clar si de categoric3 n timp ce eu simteam nluntrul meu atta bucurie si pace de la !fntul ,ectarie--- 75i nu cunosc3 m(am gndit3 si de aceea vorbesc asa8- #(am zis2 ( 5u am mers si am simtit asta si asta--- !i i(am descris cele pe care nc le mai simteam- ,e(am luat cu vorba si i( am spus c m(am schimbat si c sunt crestin( $ine3 crestinismul ca filosofie este foarte elevat3 dar ca religie nu spune nimic3 a zis elCunosteam3 desigur3 aceast strategie de subminare indirect a lui 1ristos pe care o aplic ei3 dar am socotit(o a fi produsul nestiintei- Am nceput o discutie ndelungat n care am avut prile0ul s prezint credinta crestin- De multe ori am a0uns s polemizm3 dar nu(mi aduc aminte exact pe ce tememi amintesc numai o replic a sa3 n urma creia mi(am pierdut orice dispozitie de a(mi prelungi strdania- "i(a spus cu o ncptnare stranie3 chiar nebuneasc2 7Dac accept c lucrurile stau asa precum spui3 atunci prefer s fiu n iad cu Diavolul8--Ce s(ar mai putea aduga& Ce bucurie pervers poate afla cineva n viclenie3 n perfidie3 n rutate3 n prefctorie3 n ur3 n autodistrugere& Pe bun dreptate se spune c portile iadului sunt nchise pe dinuntru---

PARTEA A DOUA - AJUTORUL DUMNEZEIESC

17

PRIMA VIZITA IN SFANTUL MUNTE 'iata mea la facultate a fost o aventur- Petreceri3 drumetii3 iubiri3 teorii si ideologii- Citeam mult3 filosofam mult3 discutam mult3 cutam mult- .oate acestea ntr(o continu miscare si mprstiere!e sfrsise vara si3 mpreun cu ea3 si banii nostri- ,oi ns voiam s ne continum vacanta3 bile si cltoriileAtunci3 un oarecare prieten a propus s mergem n !fntul "unte( Ce s facem acolo& am ntrebat( Cutreierm din mnstire n mnstire2 avem cazare si mas gratuite3 ba ntre timp mai facem si cte o baie3 a rspuns prietenul meu( #n regul3 mergemDac n(ar fi struit el atta3 n(am fi putut s ne trezim la D dimineata- ,u dormiserm dect trei ceasuriAutobuzul a fcut trei ore de la .esalonic pn la Uranupoli- Am urcat apoi pe vaporul care urma s ne duc n "unte- Am plutit paralel cu coasta peninsulei vreme de un ceas si 0umtate- Aveam un sentiment de bucurie luntric- "nstirile erau impresionante3 iar micile chilii3 pierdute prin verdele ierburilor3 lng mare3 atestau un mod linistit de viat si o filosofie a ndeprtrii de desertciunea lumii- 'edeam visul meu ntrupat- Deseori discutam cu prietenii mei s plecm undeva departe de societatea aceasta a masinriilor inumane3 si s trim simplu3 la tar3 dup regulile noastre- #at3 asadar3 c anumiti oameni reusiser- 5ram sincer bucuros9 #tinerariul cltoriei noastre a fost .esalonic (Uranupoli ( Dafni :portul= ( Faryes :capitala= ("nstirea Futlumusi ( "nstirea #viron ( "nstirea !tavroni+ita ( "nstirea 6rigoriu ( .esalonicAm cunoscut monahi3 am stat de vorb cu ei- Am fost uimit s constat ct erau de inteligenti si de cultivati- !e dovedeau extrem de fini cunosctori ai problemelor sociale3 politice3 ideologice3 filosofice si existentiale care m preocupau- Cuvintele lor erau adnci si pline de miez- !imteam o mare satisfactie s pot discuta cu ei- ,u acceptam punctele lor de vedere3 cci nu aveam vreme s reflectez eu nsumi asupra lor- 4ricum3 ns3 erau conceptii serioase3 pe care nu le putea cineva respinge prea usor"(a impresionat si modul chinovial de organizare a vietii lor- ,u exista n mnstire avere personal- .oate apartineau tuturor- Proprietate obsteasc- "ncau cu totii mpreun3 laolalt cu oaspetii lor3 aceeasi mncare3 la aceeasi mas- Anual3 n cadrul unei mari ntruniri3 schimbau ntre ei diversele slu0iri3 astfel nct fiecare s fie angrenat n toate activittile2 un an3 grdinar> anul viitor3 tmplar> urmtorul an3 trapezar3 s-a-m-d- 5gumenul era ales prin vot de ctre ntreaga obste3 pe viat3 cu exceptia cazului n care si(ar fi manifestat el nsusi dorinta de a demisiona din aceast demnitate- 5rau alesi si 7responsabilii(sefi83 care3 mpreun cu egumenul3 constituiau corpul administrativ al mnstirii5xistau ntre ei alte valori si alte relatii dect cele cu care suntem noi obisnuiti- Fiecare cuta s(? slu0easc pe cellalt- 4 atmosfer de iubire frteasc3 un duh de 0ertfire de sine- !e bucurau atunci cnd puteau a0uta- Ct diferent fat de individualismul mizerabil si inuman al locuitorilor marilor orase9 Aici se pstra viu vechiul duh al crestinismului3 cu cinele comune3 cu 7agapele83 cu bunurile obstesti- n primele biserici crestine nu exista nici un srac3 nimeni care s fie lipsit3 pentru c toti crestinii3 bogati si sraci3 si puneau averile la dispozitia $isericii si astfel ele deveneau proprietatea tuturor membrilor $isericii- !i toate acestea fr nici o constrngere3 fr crime3 ur3 7dictaturi ale proletariatului8 si alte grozvii- Proprietate obsteasc ntemeiat nu pe constrngere3 ci pe libertate3 pe iubirea din inim pentru aproapeleAsa a nvtat 1ristos- Aceasta este calea pe care a artat(o- Calea iubirii/a un moment dat3 am realizat c imaginea care exista n mintea mea despre crestini si crestinism3 pe de o parte3 si ceea ce vedeam si triam acum3 pe de alta ( erau dou lucruri cu totul contradictorii- 5u credeam c n general crestinii sunt oameni cu probleme psihologice3 ngusti la minte3 dar smecheri si mizerabili- Credeam c $iserica3 crestinismul3 sunt pe cale de disparitie3 apartinnd unei traditii mumificate3 adecvate preponderent oamenilor de 0oas spet3 sarlatanilor si ginarilor- Am fost uimit cnd am cunoscut faptele si oamenii de aproape-

18

"(am ntrebat curnd2 7$ine3 dar cum s(a format si a prins contur n mintea mea aceast imagine negativ3 fals3 despre crestinism si despre $iseric&8- ,(aveam nici un drept s emit vreun punct de vedere asupra acestor teme3 ntruct nu cunoscusem niciodat de aproape vreun clugr3 vreun preot sau vreun crestin practicant.oat aceast imagine negativ se formase nluntrul meu datorit ziarelor si televizorului- Adoptasem un punct de vedere strin de realitate--- Deci3 fusesem supus unei splri a creierului9 n aceasta si const supunerea3 robia spiritual2 controlul gndirii prin mi0loacele de informare n mas4are n cte alte probleme fusesem supus aceleiasi splri a creierului& Putin cte putin3 crmpei cu crmpei3 o mic stire dup alta ( si astfel ne sunt induse cu premeditare n minte imagini deformate- ,umai constientizarea si obisnuinta de a discerne si a controla informatiile pe care le primim ne pot elibera de aceast sclavie spiritual#n paralel cu aceste gnduri si evenimente3 s(a derulat un alt set de ntmplri cu mult mai nsemnate si mai--misterioase- n acele zile sufletul meu era cuprins de bucurie si de pace3 ca si cnd m(ar fi acoperit o binecuvntare3 ca si cnd cineva mi cluzea pasii3 scotndu(i n calea mea pe oamenii potriviti pentru a(mi vorbi si a m nvta- 5ra dumnezeiasca purtare de gri0& Plecnd cu vaporul din !fntul "unte3 m(am strduit s(mi astern experientele pe hrtie3 n textul de mai 0os3 pe care l(am scris atunci#at ce scriam2 7Acum simt c pot pleca din "unte- !imt c s(a ncheiat un ciclu- Un seminar- Acum nteleg existenta acestui ciclu3 pe care nu(? constientizasem ca atare n timp ce se derulaAm primit trei lectii3 si n(as fi putut pleca nainte de a le sfrsi- Ceva luntric m tinea n "unte atta vreme ct sufletul meu nc prelucra aceste lectii- 5rau dati cnd m simteam foarte ncrcat- Angrena0ele sufletului meu lucrau la temperaturi nalte/a !tavroni+ita3 egumenul ne(a vorbit la cimitir- A fost prima discutie- ntreaga mnstire3 cu atmosfera ei3 cu miscrile3 sunetele3 icoanele ei3 actiona asupra noastr- /a nceput3 egumenul se pierdea ntr(un anume fel atunci cnd vorbea2 nchidea ochii pe 0umtate3 si misca ncet( ncet capul3 intra ntr(o stare anume- Cuvintele lui mi(au prut mai nti ncurcate3 dar apoi si(au aflat nsiruirea logic- De la el am nteles misterul existentei $isericii- Ce este $iserica& Rul cel purttor de viat care curge ne ncetat prin veacuriPe Dumnezeu /(a definit ca Cel ce a dat timp netimpului si loc nelocului- ,u(mi puteam lua ochii de la egumenCeva fcea ca toate cuvinte lui s rsune adnc nluntrul meu si s(si dezvluie tainica ncrctur dinaintea constiintei mele!imteam c ceva se ntmpl aici- Ceva care depsea hotarele unei simple convorbiri- Altcineva3 mai nalt3 nevzut3 era nvttorul- ,u egumenul/a Futlumusi ( alt stare de lucruri- !imteam o presiune interioar3 un impuls de a pleca- 4 team datorat faptului c monahii de aici se apropiau de cugetele mele cele mai adnci- 5rau familiarizati cu problemele existentiale care m frmntau pe atunci- Printele A-3 un ieromonah de aceeasi vrst cu mine3 mi vorbeste despre viata sa si despre atacurile demonice- Aud pentru prima dat despre !atana ca despre o fiint care se afl lng noi si care exist tot asa precum exist cerul3 pmntul3 omul- Asadar aceste lucruri se confirmau2 nu numai c m gndisem la ele3 ci n adncul sufletului dobndisem simtmntul existentei lor- "(am nfricosat!entimentul c pusesem capt unui ntreg mod de raportare la realitatea ncon0urtoare nu era ns att de limpede- !eara am discutat cu .asos2 ( Ce fel nou de a privi lucrurile este acesta& 5 iluzie sau realitate& Prietenul meu a rspuns2 ( Ceea ce(mi d fiori nu este iluzia lor3 ci faptul c simt c nu este iluzie3 ci realitate#ntr(adevr3 ne simteam amndoi tulburati n fata dimensiunilor acestei noi experiente-

19

/a 6rigoriu am a0uns dup(amiaza3 singur- nc de pe drum presimtisem c voi avea o ntlnire seara3 iar dimineata voi pleca- /ucrurile au curs firesc dar3 n chip misterios3 faptele si evenimentele s(au dovedit strns legate3 fr sincope3 avnd continuitatea verigilor unui lant- n toat aceast multime a vizitatorilor si a clugrilor3 care mi erau cu totii absolut necunoscuti3 l(am ntlnit pe acest om fr ca mcar s(? caut sau s(i spun pe cine si pentru ce l caut- 5xact la momentul potrivit a trecut prin fata mea printele !-3 si astfel ne(am cunoscut- Am simtit c(i pot vorbi unui monah pe limba mea3 liber- 5ra un vechi cltor- Un fost--- vntur(lume9 Am discutat deschis- "(am simtit foarte liber- Prin aceast discutie mi(am redobndit sentimentul propriei responsabilitti pentru drumul meu n viat/ucrurile nu ni se petrec la ntmplare- Ceea ce are important este maniera personal pe care o alegem spre a le nfrunta8Aceast prim vizit a durat trei sau patru zile- !imteam c m sparg- " umplusem pn la refuz cu impresii noi5rau attea lucruri inedite la care trebuia s reflectez3 s mi le pun n ordine--- .rebuia s plec pentru a 7digera8 noile si intensele mele impresii-

NTLNIREA MEA CU BTRNUL PAISIE 'izita n !fntul "unte m problematizase- Rspunsurile pe care monahii le dduser tuturor nedumeririlor mele m provocau- Peste putin timp m(am re ntors3 pentru a cerceta totul mai profundAm mers la mnstirea Futlumusi- 'oiam s discut cu printele A- Dup(amiezile3- cnd si termina obligatiile3 sedeam ntr(un balcon si discutam- 5ra inteligent3 cordial si instruit n materie de ocultism- l pretuiam( Printe A-3 s(mi vorbesti despre ru ca dispozitie a sufletului omenesc3 accept9 Dar s(mi vorbesti despre Diavol ca persoan3 mi se pare prea exagerat( Dac asta(i realitatea3 ce altceva s(ti spun& ( !i tu de unde stii& /(ai vzut tu nsuti& A rs( Parc numai o dat&9 Dar numai eu crezi c l(am vzut& !unt si alti printi care s(au rzboit cu el( Cum l(ati vzut3 adic& ( Uite3 odat a venit si ne(a stricat toate grdinile mnstirii( Cum adic le(a stricat& ( /e(a stricat- A rupt lemnele3 a smuls plantele din rdcin3 le(a ntors pe toate cu susuLn 0os/(am privit cu ne ncredere- !(a uitat la mine3 a zmbit si a continuat( .i se pare de necrezut3 dar chiar asa este( .u ai vreo experient personal& l(am ntrebat( A venit mai demult n chilia mea si m(a lovit3 iar a doua zi aveam dureri"i(am amintit inexplicabila lovitur n spate pe care o primisem n trecut3 atunci cnd eram cu fata aceea3 si l(am ntrebat cu interes2 ( /(ai vzut cu ochii ti&

20

( Uneori l vezi3 alteori nu- 4dat au venit trei draci si i vedeam3 fceau glume( !i tu cum ai reactionat& ( Rdeam3 ce s fac& De vreme ce erau comici--#l priveam ne ncreztor3 dar cu interes- mi aduceam aminte de experientele mele- ,u cumva aceasta era explicatia zgomotelor3 a usilor care se trnteau3 a btii pe care o ncasasem& ( Fac si glgie& am ntrebat( 4ho9 Crezi c doar glgie& Anul trecut3 cam pe vremea aceasta3 aveam o clugrie n mnstire- Un frate nceptor urma s devin monah- .rebuia s ne adunm la ora G3 nainte de zori3 la biseric- n acea noapte3 un demon a trecut pe la toate chiliile2 trntea usi3 ferestre3 urla3 ltra--- A fost un adevrat prpd- ,e(am adunat cu totii 0os la biseric nc de la ?C3 spre a fi mpreun- ,oi3 cei tineri3 eram nspimntatiContinuam s fiu ne ncreztor si uimit de ceea ce auzeam( Uite cum stau lucrurile2 Diavolul nu vrea s(si deconspire existenta n fata oamenilor3 pentru c n felul acesta i poate lupta mai usor- Pe ascuns- ,u te feresti de un inamic a crui existent o ignori- ns o dat ce l(ai descoperit3 nu mai are sens s se ascund3 asa nct se lupt cu tine la artare"i(a relatat si alte ntmplri- Am discutat despre yoga3 despre puterile ascunse ale omului- 4are nu se pot ele explica avnd ca baz autosugestia sau psihanaliza& ,u sunt iluzii& ,u cumva 7subconstientul83 asa cum spune Iung3 ne 0oac feste& ,u cumva toate acestea nu sunt altceva dect manifestri ale mintii noastre& Am dezbtut n detaliu toate aceste aspecte#n dup(amiaza urmtoare3 discutnd3 mi(a sugerat s ncerc s(i vd 7aura83 n timp ce el se ruga cu siragul de mtnii- i spusesem c am avut cndva capacitatea de a vedea aura oamenilor- ntr(adevr3 m(am strduit3 dar fr succes- Atunci mi(a vorbit despre printele Paisie( Aici3 ceva mai sus3 este un clugr care face minuni ( printele Paisie9 ,(am fost deloc impresionat- Aproape c nici nu l(am luat n seam- 7!i ce(i cu asta& m gndeam- !i yoghinii au astfel de puteri- Am si eu o mic experient8"i(a cerut s(i art cte ceva din exercitiile yoghine pe care le fceam- Prin urmare3 am ncercat s meditez si s m concentrez3 asa nct s(i vd limpede aura- $rusc am simtit o schimbare n ru( .i(ai dat seama& l(am ntrebat- Ai simtit& #ncetasem s mai ncerc3 cci m nelinistisem din pricina intensei schimbri mentale si sufletesti ce mi se ntmplase- Printele A- se ngri0or- " simteam ciudat- Am luat inconstient un creion ca s desenez- Atunci s(a ntmplat ceva foarte--- straniuAm nceput s desenez foarte usor3 cu trsturi sigure de creion3 niste chipuri- "na mergea singur- 5rau niste chipuri urte3 scabroase2 nasuri3 urechi3 dinti mari (expresii potentate si sugestive ale ruttii si dezgustului- /(am privit cu nedumerire pe printele A( Priveste3 i(am zis3 si i(am artat fetele5rau ntocmai precum chipurile demonilor din picturile despre iad- 5ram si eu uimit de ceea ce fcusem- !tiam c n(am o asemenea ndemnare la desen- mi simtisem mna mergnd singur- ,u stiam ce va iesi pe hrtie- Adic nu avusesem n mintea mea nici o idee pe care s ncerc s o trec pe hrtie3 ci s(a ntmplat ceva independent de vointa mea'znd schitele3 printele A- a nteles imediat lucrarea demonic si a simtit nevoia s se roage n liniste- !(a ridicat si mi(a spus2

21

( .e las acum--- "ai stm de vorb mine!i a plecat alergnd pe scriAm rmas singur- 5ram iritat din pricina celor ce mi se ntmplaser- " simteam ca si cum altcineva m folosea fr voia mea- "(am strduit s neutralizez aceast influent care se exercita asupra mea- Am ncercat s(mi controlez mna- 7Acum voi desena o bisericut83 m(am gndit- n ciuda tuturor eforturilor3 a fost imposibil s o schitez- "i(au iesit din nou acele chipuri oribile9 74 s fac ceva mai usor- 'oi desena o turl3 si am s(i pun deasupra o cruce8- n loc de aceasta3 pe hrtie ieseau sni de femeie dezgoliti9 ,u(mi puteam controla mna- "( am pierdut cu firea si am aruncat hrtia- 5ram speriat3 confuz3 nelinistit- 7Ce mi se ntmpl&8- !imteam nc asupra mea acea transformare- "(am retras si m(am ntins pe pat enervat3 spernd s m linistesc dormind#n dimineata zilei urmtoare3 printele A- a venit la mine si mi(a propus s merg s(? ntlnesc pe printele Paisie"i s(a prut o idee bun- "i(a dat detalii despre drum si am pornitAm a0uns lng chilia btrnului si am tras de srma clopotelului de la intrarePeste cteva clipe3 cineva a strigat de la fereastr2 ( 5i3 copile3 ce doresti& Am lsat srma din mn( Printe3 nu(mi deschizi& am ntrebatAtunci a dat drumul la chei pe srm( #ncuie la loc3 mi(a strigatAm intrat n curte3 am ncuiat n urma mea si am urcat spre cas- Cnd am a0uns n fata casei3 sub balcon3 btrnul mi(a cerut s(i dau o 0achet care czuse pe 0osAm apucat 0acheta si am ridicat capul3 ntinznd mna ca s i(o dau- $trnul s(a aplecat peste balcon s o apuce4chii nostri s(au ntlnit pentru prima dat- Ce privire era aceea9--- 4chii lui mari3 negri asemenea crbunelui slefuit3 strluceau ca niste scntei- Ce putere era aceea&9 5ra ceva sfnt n acea privire- Ceva care covrsea firea omeneasc3 att ct o cunoscusem eu pn atunci9 Fulgertor mi(am plecat capul- ,(am rezistat acelei mretii duhovnicesti pe care am ntlnit(o naintea mea- 5ram prea mic--- " umplusem de team sfnt- #naintea de a apuca s fac ncon0urul casei3 cale de aproape GE de metri3 m simteam de parc mi se descoperise o tain adnc despre potentele firii omenestiCnd ne(am re ntlnit dup cteva minute3 am vzut n fata mea un btrnel minunat- 4chii erau normali3 nu se mai vdea nimic din mretia duhovniceasc de mai nainte- 5ra un om obisnuit- Am sezut ntr(un coltisor si ne(am luat cu vorba( Printe3 eu nu srut mna preotilor3 cci nu cred( De vreme ce nu crezi--- bine faci3 a rspuns elAm discutat vrute si nevrute- 5ra att de bun3 de blnd--- n cteva minute ne apropiasem mult sufleteste- Am simtit o mare bucurie3 apropiere si ncredere- Desigur3 la aceasta au contribuit virtutile si discernmntul btrnului/a un moment dat3 rznd bucuros3 btrnul mi(a cerut voie s m a0ute duhovniceste( ! psesc nluntrul tu& a ntrebat( Da3 printe3 am rspuns plin de ncredere-

22

( Pn si picioarele mi miros urt3 a spus el3 insinund prin aceasta c ar avea nea0unsuri duhovnicestiAm zmbit9 4mul acesta era curat precum cristalul3 si bun precum 1ristos( ,u conteaz3 printe3 eu vreau3 am rspunsAtunci a ptruns n sufletul meu- Am simtit ceva delicat3 gri0uliu si gingas3 ceva tmduitor3 luminos3 ceva puternic pogorndu(se asupra mea- Am simtit ca o transfuzie de lumin n suflet- 4 lumin lin--"i(a adus o pace bucuroas3 adnc- 4 asemenea pace3 ca si cnd m(as fi ntors la mine acas dup un ndelungat si crncen exil- 4 pace egal cu o nastere din nou> eram ca si cnd m(as fi aflat n bratele lui Dumnezeu- Am avut asadar revelatia aceasta2 c exist asa ceva n lume9 C(i este cu putint omului s devin astfel9 Ct uimire3 ct nedumerire3 ct bucurie--$trnul se bucura mpreun cu mine- " mngia- /(am mbrtisat fericit- "(am rusinat apoi de acest gest- 5ram descumpnit- Ce fusese mai mare3 nerusinarea sau dorul meu arztor& #ns btrnul mi(o ngduise- " mngia pe pr3 n vreme ce acel ceva care ne unea devenea tot mai luminos3 tot mai intens- #esisem din sine(mi- " 7 mbtasem8- Dar comportamentul meu era cuviincios3 linistit3 cumptatAceasta era prima oar cnd experimentam 7betia cea cumptat8Am pornit spre mnstire complet schimbat sufleteste3 mental3 emotional- "(am ntors alt om- "onahii pe care i( am ntlnit m ntrebau zmbind cu substrat2 ( De la printele Paisie vii& 5rau evidente darurile btrnului care se revrsaser asupra mea- /e vedeau si ei- De altfel3 mi simteam sinele cufundat ntr(un fel de lumin mental( Da3 rspundeam cu bucurie ca un--- novice printre veteraniDa3 cu adevrat se petrecuse si cu mine acel lucru minunat3 tainic3 dumnezeiescApoi m(am ntors n oras- Acolo am continuat s triesc la fel ca nainte- .otusi m problematizasem3 si chiar am cumprat o carte foarte bun ( 7!taretul !iluan8 ( pe care mi(o recomandase printele A- Practic3 ns3 viata mea nu se schimbase cu nimic-

#CU CE DREPT TE AMESTECI N VIATA MEA$% Dup vizitele mele n !fntul "unte am simtit o oarecare putere nevzut3 nedeslusit3 actionnd asupra evenimentelor vietii mele- .rebuie spus c revenisem foarte rapid la vechiul meu stil de viat- n acelasi fel triau pe atunci si toti prietenii meiDar3 mai nou3 am observat o--- nereusit3 s zicem3 n relatiile mele cu femeile si n general n toate preocuprile mele cu implicatii sexuale- 4ri de cte ori mergeam s fac un lucru pe care nvttura crestin l consider 7pcat83 ntmpinam ( n chip cu totul inedit (dificultti nemai ntlnite- Aceasta mi s(a ntmplat de foarte multe ori si pentru o lung perioad de timpDesi cel mai logic ar fi fost s atribui acest fapt interventiei printelui Paisie3 eu simteam nluntrul sufletului meu c responsabil era si printele A-3 ieromonahul cu care discutasem- "(am apucat deci si i(am scris o scrisoare- 7,u stiu ce faci anume3 dar indiferent ce tot faci ( nceteaz- ,(ai dreptul s te amesteci n viata mea98- Acestea si altele asemenea i(am scris-

23

Ce se ntmplase& "i(a explicat nsusi printele A- mai trziu2 7#n acea vreme eram proaspt hirotonit preot- 1arul preotiei se pogorse asupra mea- .e pomeneam la rugciunile fiecrei liturghii pe care o slu0eam8- Rdea9 7!unt oameni care ne cer insistent s ne rugm pentru ei3 s(i pomenim la liturghii3 iar tu mai aveai putin si ne bteai83 mi(a zisAtunci am nceput s bnuiesc c n spatele acestora se afla nsusi 1ristos- .ot atunci am nceput s constientizez si faptul c printele Paisie era luminat de Dumnezeu3 iar puterea pe care o avea era de la 1ristos3 si nu de la sine nsusi"ai trziu3 cnd l(am ntrebat despre toate acestea3 mi(a spus2 75u3 fiul meu3 sunt un om simplu- 5u m rog lui 1ristos3 si 5l lucreaz- Dac m(ar prsi 1arul /ui3 poate c as a0unge cine stie ce vagabond prin 4monia8De altfel3 nsusi 1ristos spune n 5vanghelie2 Adevrat3 adevrat zic vou2 cel ce crede n "ine va face si el lucrrile pe care le fac 5u3 si mai mari dect acestea va face :#oan ?A3 ?C=3 si fr "ine nu puteti face nimic :#oanlD3 D=-

CRUCEA IZVORSTE MIREASM #ntr(o dup(amiaz de var a venit la mine acas prietenul cu care fusesem prima dat n !fntul "unte- 5l pstrase fat de toate o distant mai mare dect mine3 dar era impresionat si chiar influentat pozitiv de monahismul ortodox#n acea dup(amiaz era frmntat si cufundat n gnduri- !e confrunta cu o dilem arztoare- Am stat de vorb si mi(a propus o colaborare- mi solicita participarea si sfatul- 5xistau dou moduri de a actiona- Printr(unul am fi cstigat destui bani3 dar ne(am fi vtmat sufleteste att pe noi nsine3 ct si pe altii- Prin cellalt mod n(am fi cstigat bani3 dar nici n(am fi produs vreo vtmare cuiva- ,e aflam ntr(adevr la intersectia dintre ru si virtute3 si ne ntrebam ce cale s alegem/a un moment dat3 pe cnd discutam3 m(am gndit la printele Paisie si i(am cerut n minte a0utorul( "i3 nu citim si noi vreo rugciune nainte s hotrm& i propun prietenului"(a privit nedumerit3 cu uimire9 Pentru o clip m(am gndit2 74 s m ia peste picior acum8- Uluit3 l(am auzit ns zicnd2 7 n regul3 citim8/a !fntul "unte se citesc n fiecare dup(amiaz rugciunile unei anumite slu0be3 cunoscut sub numele de 7Pavecernit8- !(a ntmplat s o am ntr(o brosur- ,u o mai citisem niciodat- ntruct nu exista nici o icoan a vreunui sfnt la mine n cas3 am scos de la piept o cruce de lemn3 sculptat- 4 fcuse cu minile sale si mi(o druise printele Paisie- Am atrnat(o pe perete si am nceput s citim3 cu multe poticneli si greseli3 rugciuneaDup un sfert de or terminaserm- "(am nchinat si m(am aplecat s srut crucea4 minunat mireasm mi(a nvluit atunci nrile- 4 arom foarte plcut3 puternic si totodat delicat izvora din cruce- Plin de bucurie3 i(am zis prietenului meu2 7 nchin(te si tu8- !e aplec s se nchine3 apoi ncremeni uimit3 se nchin din nou si ncepu s inspire cu putere- !e ntoarse spre mine plin de mirare2 7"i3 frate3 --- miroase983 mi zise- A luat apoi crucea n mini si a nceput s o miroas ncontinuu5i bine3 din acea clip am tbrt amndoi pe cruce- 4 srutam si o miroseam o dat unul3 o dat cellalt"ireasma umpluse toat camera- ,e priveam uluiti si bucurosiAceast mireasm cereasc producea o influent ciudat asupra noastr- ,e provoca o transformare sufleteasc si mental- !ufletele noastre deveniser usoare si bucuroase- 4 euforie spiritual ne cuprinsese- 4 7betie cumptat8 ( cum spun vechii asceti crestiniAm luat amndoi hotrrea pe dat3 fr s mai fie nevoie de vreo discutie- Cunosteam acum cu claritate drumul

24

corect- ,u ne mai interesau banii pe care i(am fi pierdut- 5ram bucurosi c urma s facem ceea ce este corect3 chiar dac aceast decizie avea s ne afecteze financiar,e(am ridicat ndat3 mpreun3 am mers si am pus n ordine chestiunea respectiv3 dnd o solutie definitiv problemei- 5ram bucurosi pentru aceast alegere a noastr"ai trziu am realizat c imensul a0utor pe care ni(? dduse n aceast situatie scurta invocare pe care i(o adresasem printelui Paisie nu a fost att faptul c ne(a scpat de tot felul de ncurcturi urte3 ct acela c ne(a dat sigurant duhovniceasc si ncredere c Dumnezeu lucreaz n viata noastr de fiecare ziAveam astfel o dovad practic despre interesul3 participarea si puterea sfintilor de a(i a0uta pe oameni n problemele lor zilniceDe atunci vizitele mele la !fntul "unte au dobndit un caracter regulat- Cteodat stteam chiar si cte o lun( dou- mi plcea modul de viat de acolo2 simplu3 linistit3 profund si contemplativHHH 5venimentele pe care le voi descrie mai 0os s(au petrecut la diverse intervale de timp n care nimic 7suprafiresc8 nu s(a ntmplat- 5u am 7comprimat8 timpul3 astfel nct m refer doar la evenimentele neobisnuite- .extul care urmeaz l(am scris tocmai n acea perioad si l(am intitulat 7'edenia8- ,u mi se nscuse nc ideea de a scrie o carte- l redau intact-

VEDENIA .esalonic3 < decembrie ?@B; 7Dumnezeu !(a fcut om ca s(i fac pe oameni dumnezei8- ( Sfntul Grigorie Teologul Cu rugciunile btrnului Paisie si cu harul lui Dumnezeu3 s(au ntmplat cu mine nevrednicul urmtoarele2 5ra n toamna lui ?@BC- Abia ce m cunoscusem cu btrnulAveam n 0ur de CD de ani si3 fiind nc student3 eram mpresurat de atmosfera studenteasc a vremii3 teribil de ignorant n aproape toate problemele legate de crestinism3 ct si n cele legate de persoana btrnului- ,u stiam cu cine am de(a face- 1otrt lucru3 nu eram crestin pe vremea aceea- Doar un tnr ideologizat3 care trise la Universitatea din .esalonic n climatul schimbrilor de regim politic3 care mostenise atmosfera anilor L<B si tria n usurtatea zilnic a barurilor acelei epoci5ra firesc s(? ntreb la un moment dat pe printele Paisie despre dragoste- 5ra unul dintre putinele lucruri frumoase din lumea noastr3 din viata omului3 si m ntrebam de ce aceast tem este att de supus constrngerilor din partea $isericii- Dup ce mi(a spus destule lucruri3 btrnul a ncheiat2 7Dup cum ciorchinele3 dac l tai din vit3 se stric3 putrezeste si nu se mai coace3 tot astfel si dragostea3 dac o desparti de taina nuntii3 prin care se hrneste din harul lui Dumnezeu3 mai devreme sau mai trziu se va strica3 se va denatura ntr(un fel sau altul8Apoi am plecat- "(am ntors la mnstirea care m gzduia- 5ram plin de nedumeriri- Aveam un trecut extrem de ncrcat legat de aceast tem3 o ntreag viat care si scotea la iveal acum mpotrivirile( $re3 m gndeam3 hai s lum lucrurile de la nceput3 s vedem ce ru putem descoperi- !i m(am apucat s(mi imaginez n secvente doi oameni cum pornesc3 cum se privesc3 cum se simpatizeaz3 cum se apropie3 apoi cuvintele lor3 gesturile3 simtmintele3 felul cum se mngie3 cum a0ung n pat si ncep s fac dragosten toat aceast 7reconstituire vizual8 pe care o fceam prin intermediul imaginatiei3 a0utat de experient3 cutam s localizez--- rul-

25

5ram asezat pe pat si m gndeam- Deodat s(a ntmplat ceva- "intea mi(a fost rpit brusc3 dar foarte delicat3 si naintea ochilor mei a nceput s se desfsoare o pelicul ciudat'edeam trupurile celor doi oameni ca pe dou sfere albe3 desprtite- Diafane3 pline de o energie anume3 fiind constituite dintr(o anumit substant- Cnd fceau dragoste3 li se pierdea nvelisul si se uneau- Deveneau o singur sfer mare- A rezultat o fiint nou- Cele dou au devenit una- Dup toate celelalte elemente ( compozitie3 substant3 energie ( nu exista nici o diferent ntre sfera mare si cele dou mici care o compuneau5lementul nou era unirea- Cele dou deveniser unaDup aceasta am vzut si trupul culcat al unui oarecare ascet3 care trise ne nsurat- Ceva ca niste sfinte moaste5xista ceva deosebit n aspectul lor- Compozitia lor3 calitatea suferise o transformare radical- 5ra mai dens3 mai tare3 extrem de consistent--- inalterabil3 as zice- .rupul si schimbase calitatea- !e petrecuse o transformare a substantei- A rezultat ceva cu totul nou3 inalterabil3 nestriccios3 care depsea sfera existentei omenesti obisnuite#ncet( ncet3 pe nesimtite3 m(am regsit ntors la starea mea normal- Ceva aflasem- n adnc3 sufletul meu se linistise3 deslusind rspunsul- Creierul alerga ntrziat3 gfind din urm3 strduindu(se s nteleag- ! afle cuvinte pentru a exprima sensurile tainelorDesi sufletul a nteles dintru nceput3 creierul si cerea si el partea cuvenit n procesul de cunoastere- #n cele din urm3 aveam s(i dau si lui satisfactieAni de zile dup aceea3 cnd ncepusem s studiez 5vanghelia3 am descoperit cuvintele3 sensurile care luminau aceast tainPentru prima parte a vedeniei2 si se va lipi de femeia sa si vor fi amndoi un trup :"atei ?@3 D=- n unirea cuplului3 celor doi nu li se schimb firea- 4mul se uneste cu om- Pur si simplu3 cele dou entitti distincte se adun ntr( una- 5lementul nou este unirea- 4 unire ce poate fi explicat prin apel la criterii de ordin corporal3 sentimental si psihologic- ,imic duhovnicesc3 nimic dumnezeiesc nu exist n ea- Altfel spus3 actul erotic este un eveniment pur trupesc3 care nu(? sfinteste pe om- !i3 ca fapt strict trupesc3 contine prin natura sa elementele alterabilittii si ale descompunerii- ,u posed caracteristicile inalterabile ale vietii vesnice pe care le confer unirea cu Duhul !fntPentru cea de(a doua parte2 cel ce se alipeste de Domnul este un duh cu 5l :# Cor- <3 ?;=- n cazul ascetului3 se unesc dou firi- .rupul3 pe de(o parte3 si harul lui Dumnezeu de cealalt> omul cu Dumnezeu- !e preschimb firea omeneasc3 primeste ceva nou3 inalterabil> dobndeste si ea calittile Duhului- !e svrseste astfel ndumnezeirea prin har a omului3 n Duhul !fnt2 prtasi dumnezeiestii firi3 dumnezei prin har3 ---veti fi ca Dumnezeu- #at cteva din expresiile !fintei !cripturi care descriu aceast realitateAsa nct potentialitatea firii omenesti este ndumnezeirea- ,imic mai putin9 4rice altceva este nedemn de om- Ce cutremurtoare revelatie--!i cuplul poate dobndi aceast ndumnezeire3 poate accede la acest nivel al fiintrii3 la aceast inalterabilitate3 si astfel unirea3 reprezentat prin noua sfer mare3 se poate si ea nduhovnici- Aceasta se ntmpl ns atunci cnd cuplul se conecteaz la 7canalele8 harului dumnezeiesc3 anume atunci cnd3 deplin constient si de bun voie3 ncepe s participe nemi0locit la .ainele $isericii :Cununia3 !povedania3 Dumnezeiasca mprtsanie= si s se strduiasc a se lipi de Domnul3 pentru a deveni un duh cu 5l-

PRIMELE MELE NCERCRI #DUHOVNICESTI% #Z& m t!"!% #mi amintesc c3 impresionat de persoana btrnului Paisie3 m(am apucat s citesc cu ardoare si entuziasm 7'iata Printelui Arsenie8 :cel din Farasa Capadociei=3 imediat ce am aflat c fusese scris de btrnul"(am nchis singur ntr(o chilie a mnstirii Futlumusi ( cea mai apropiat mnstire de chilia printelui3 si m(am lsat absorbit de carte-

26

Citeam si eram impresionat- 7"i3 omule3 n(au numai yoghinii puteri- !i printele acesta de aici trebuie c a fost un mare yoghin83 m gndeam- Parcursesem de(a lungul timpului diverse crti hinduse despre yoghini celebri> era acum pentru prima dat cnd citeam despre un sfnt crestin- mi spuneam cu mirare2 7'a s zic3 exist si n 6recia3 si n crestinism3 oameni att de evoluati spiritual98 :Pe atunci nu eram apt s operez distinctiile fundamentale dintre un sfnt ortodox si un guru hindus> mi prea cam acelasi lucru=Am continuat lectura si eram tot mai impresionat de viata sfnt a printelui Arsenie- Deodat am nceput s aud zgomote n camer- 5ra ca si cnd ar fi bubuit mici petarde- Am srit uimit n picioare si am nceput s m uit cu neliniste si mirare n 0urul meu- ,u puteam localiza nimic- Au continuat s bubuie n aer n fata mea3 lng urechea mea3 sus3 0os3 n stnga3 n dreapta- Kiua n amiaza mare- Priveam ca un buimac mpre0urul meu- " cuprinseser ngri0orarea si teamaAm prsit camera si am pornit pe crarea ctre chilia btrnului( Printe3 asta si asta mi s(a ntmplat3 i(am spus nelinistitA rs( ,u te teme3 dracul te ispiteste9 A vzut folosul pe care l dobndea sufletul tu citind cartea si a ncercat s te opreasc- ,u te speria3 nu(i nimic"(a luat n bratele sale si m(a binecuvntat cu semnul crucii3 dup care am plecat linistit7! existe ntr(adevr Diavolul3 precum mi zice btrnul&83 m ntrebam pe drum- Desigur3 n(am admis pn la urm explicatia btrnului- 7Diavolul&9 #n secolul MM&8- "intea mea nu putea accepta> cultura3 educatia3 ideologia3 viziunea mea asupra lumii nu(mi permiteau o asemenea concluzie- "i se prea prea fortat- Pe de alt parte3 ce fusese ceea ce mi se ntmplase& ,u puteam ignora tocmai propria(mi experient--- #mpas3 nedumerire--- 7/as3 s vedem mai departe- /ucrul acesta are nevoie de cercetare83 m(am gndit-

#U'"!t!"!% Altdat3 aflndu(m tot la Futlumusi3 stteam singur n camer si citeam o carte crestin- Deodat mi s(a nscut dorinta de a m ruga- 7! ncerc3 m(am gndit3 si modelul crestin3 s vedem ce diferent este ntre rugciune si meditatie- ! o simt n practic8- $ine nteles3 nu stiam cum se face rugciunea- Cunosteam destule despre meditatie3 dar nimic despre rugciune- 7Am s ngenunchez83 m gndeam3 7si am s(# vorbesc lui 1ristos- De altminteri3 1ristos este bun9 Fie c a fost un mare yoghin3 fie c a fost orice altceva3 sigur a fost bun- ,(am de ce s m tem8"(am ridicat din pat si am ngenuncheat- ndat ce am atins cu genunchii podeaua3 am auzit niste urlete slbatice de dincolo de fereastr- Am srit nspimntat- "(am uitat imediat afar pe fereastr- 5ra miezul zilei3 cald3 nu trecea nimeni si nu circula nimic pe o distant mare- Doar c urletele se auzeau n continuare- n prim instant3 am fost terifiat--7/as--- ce m ncurc eu cu rugciunile astea&8- "(am oprit> se spulberase orice dispozitie spre rugciune- Fusese suficient s primesc o amenintare viguroas din partea unui 7ceva8 slbatic si necunoscut7Ce se ntmpl&8- 4rbeciam3 luptndu(m haotic cu cineva necunoscut- Cedasem- Am simtit c ncercasem s fac un pas mic3 s intru ntr(un trm spiritual3 si cineva mi(a nchis slbatic usa n nas- ,u eram deloc bine primitFaptul m rodea pe dinuntru- 7Ce(a fost asta&8- ,u puteam s o ignor- !e ntmplaseDup cteva zile am mers din nou la btrnul( Printe3 mi s(a ntmplat cutare si cutare"(a privit cu mult dragoste- "(a luat de mn si m privea n ochi- Desi m rusinam3 l priveam si eu3 bucurndu(

27

m mult- !imteam marea sa dragoste si imensa lui gri0 pentru mine( ,u te teme3 demonii sunt9 'or s te sperie ca s n(o apuci pe drumul cel bun- Dar nu ngduie Dumnezeu s fac vreun ru- !unt legati- ,umai s urle precum cinii mai pot- ,u(ti fie team9 /ng btrnul nu m temeam- De altfel3 n general nu m temeam- Poate din necunoasterea prime0diei3 poate din usurtate#ntmplarea a trecut3 dar la capt n(am scos(o- Pe btrn l simpatizam mult3 ns cuvintele lui nu le credeam- ,u gseau ecou nluntrul meu--- Pendulam suspendat3 nu pseam n nici o directie- ,u stiam ce s cred3 cum s(mi explic evenimentele--Vi(it)t '*" + ,t*'+ " aflam gzduit pentru cteva zile la mnstirea !tavroni+ita3 pe malul mrii- ntr(o dup(amiaz3 am aflat ocazia s stau de vorb cu un monah venerabil- 5ram singuri n biblioteca din arhondaricul mnstirii( Printe3 vreau s m nvtati s m rog3 i(am spus la un moment dat( ! te rogi& m(a ntrebat cu uimire#nfluentat de 7orientalisme83 mi nchipuiam c va fi existnd vreo metod special3 vreo tehnic3 ceva de genul meditatiei( Da3 printe3 ce trebuie s fac pentru a m ruga& Ce s spun& Cum trebuie s sed& A nteles atunci marea mea ignorant3 si mi(a rspuns cu mult delicatete2 ( Da3 e simplu--- Uite9 .rebuie s fii simplu- !ezi linistit ntr(un colt si vorbeste(# lui 1ristos ca si cnd ar fi n fata ta si te(ar auzi- 5ste naintea ta si te ascult--- i vorbesti ca si unui prietenContinund s(mi vorbeasc3 am simtit ceva ciudat cobornd asupra mea si transformndu(m sufleteste/(am ntrerupt( Printe3 chiar acum3 n timp ce(mi vorbiti3 ceva ciudat mi se ntmpl3 ceva mi pune piedici- "i s(a schimbat mintea- ' vd cumva--- diferitA ridicat ochii nedumerit si m(a privit cu neliniste( ,u(i nimic3 copilul meu3 o s discutm mine"ergem acum3 s te odihnesti--!(a ridicat si a plecat repede3 nelinistit- !e nserase de0a- Am mers la mine n camer- 5ram singur3 de aceast dat3 n cmrut- "(a rpit somnul,u apucasem s dorm prea multe ceasuri3 cnd m(am trezit nelinistit- Ceva m apsa pe piept- Cineva intrase n camera mea si m presa pe piept- Am ridicat ochii nfricosat3 dar nu vedeam nimic n afar de mobilier- !imteam ns acea puternic prezent care m presa insuportabil71ristoase al meu3 nu mai rezist3 scoate(? afar de aici83 am spus n gnd3 si ndat am simtit golindu(se camera de acea prezent strivitoare- !(a ndeprtat si s(a asezat la intrarea n camer3 ameninttor- ,u mai ndrzneam s dorm- Am petrecut multe ceasuri nelinistit3 cu atentia ncordat- Cineva era afar3 la usa mea3 permanent9 Am putut adormi putin abia dup ce s(a luminat de ziu#mediat ce m(am trezit am cobort n curtea mnstirii- "(am ntlnit chiar cu monahul cu care discutasem n

28

seara din a0un despre rugciune- Prea foarte epuizat3 ca si cnd n(ar fi dormit deloc( Cum esti azi& 5sti bine& m(a ntrebat3 plin de gri0 si de iubire( Da3 printe3 mi(a trecut9 ,u am nimic astzi- " simt minunat- "ultumesc3 i(am rspunsAm simtit c acest om se ostenise rugndu(se pentru mine toat noaptea3 si de aceea nu m putuse nec0i 7vizitatorul8 nocturn- Pn astzi m simt ndatorat acestui om- Dumnezeu s(? ocroteasc si s(i rsplteasc binele pe care mi ?(a fcut3 cci eu3 datorit lenevirii mele3 sunt srac n virtuti si n(am cu ce(mi rscumpra multele datorii duhovnicesti#n ziua urmtoare am plecat s(? vd pe printele Paisie- Dup dou ore si 0umtate de mers pe 0os3 l(am ntlnit si i(am povestit ce se ntmplase( !ezi s(ti aduc un pistol3 mi(a spus rznd#ntr n chilie si mi aduse un sirag mic de metanii3 cu GG de boabe3 dup numrul anilor lui 1ristos3 si o cruce( !tii3 mi(a spus3 acesta lanseaz gloante duhovnicesti- De fiecare dat cnd zici rugciunea 7Doamne #isuse 1ristoase3 miluieste(m83 este ca si cnd ai trage asupra Diavolului3 si el nu se apropie de tine- #a( ?3 s(? ai pentru 7aprare8$ucuros c aveam ceva de la el3 l(am luat- Am mai vorbit si despre alte lucruri- De fiecare dat plecam de la btrnul mult mai bine dect eram la dus- Refcut3 cu problemele rezolvate3 fr nedumeriri3 optimist3 fortificat chiar3 cu mai multe puteri3 nu numai sufletesti ci si trupesti- " alinta cu cte o scatoalc dup ceafa3 si simteam nluntrul meu o pace si o bucurie paradisiac3 ce se prelungeau vreme de mai multe ceasuri- 4 dat mi amintesc c aceast stare a durat cteva zile n sir- ,u exista nici o problem3 nici o fric3 nici o dificultate- Doar o senzatie de sigurant si o bucurie dumnezeiasc"(am ntors la !tavroni+ita3 mnstirea care m gzduia- Apoi3 ntr(o sear3 a reaprut oaspetele nocturn- De aceast dat ns aveam 7pistolul8 printelui Paisie- Chiar ametit de somn fiind3 ndat ce i(am simtit prezenta3 am nceput s 7trag82 7Doamne #isuse 1ristoase3 miluieste(m8- !(a ndeprtat instantaneu- Am continuat rugciunea- Am prins cura0 si am nceput s(? vnez- Am naintat spre locul unde se afla3 ns imediat ce m(am apropiat de el3 am simtit puterea sa de gheat si m(am oprit brusc- 5ra cu mult mai puternic dect mine- !(a npustit asupra mea- Acum 7trgeam8 necontenit2 7Doamne #isuse 1ristoase3 miluieste(m8- Rosteam fr ncetare rugciunea- !(a ntors s fug- Ai fi zis c(? ardeau cuvintele rugciunii- ,u eu3 ci rugciunea3 numele lui 1ristos avea puterePe mine m(ar fi putut zdrobi ca pe un tntar- $rusc si(a schimbat nftisarea- A devenit glumet- 5ra acum mic3 corpolent3 ca un pitic3 cu un turban pe cap> a nceput s fac glume si s se apropie ncet( ncet de mine- Ca pentru 0oac- Am fost surprins3 aproape c rdeam- Dar ndat ce s(a apropiat destul3 sufletul meu i(a simtit amenintarea si rutatea3 asa nct am re nceput rugciunea- A fugit imediat de lng mine- n felul acesta3 rugciunea lui #isus a instituit o distant3 o zon de sigurant ntre noi,(a mai putut s(mi fac nimic din cele ce(mi fcea n trecut3 pe vremea cnd m btea si eram ca paralizat3 incapabil s m apr- #n acea sear am pus pe fug demonii si i(am tinut departe de mine- Cstigasem o btlieRzboiul nu se terminase- 5l continu nc- Dar 1ristos este atotputernic- /(a zdrobit pe cruce pe Diavol pentru noi- 5 de(a0uns s nu fim nerecunosctori si s nu ne purtm necugetatO #p'-it*'i,% .i+ , /!t'i) L*i H'i0t 0 #ntr(o alt zi3 la !fnta "nstire !tavroni+ita3 citeam din 5vanghelie- mi amintesc si ce fragment2 capitolul ?E3 versetele ?;(C? din 5vanghelia dup /uca!pune 5vanghelia2 Si s-au ntors cei sapte eci cu bucurie, icnd! "oamne, si demonii ni se supun n numele Tu# Si le-a is! $m v ut pe satana, ca un fulger c nd din cer# %at, v-am dat putere s clcati peste serpi, si peste scorpii, si peste toat puterea vr&masului, si nimic nu v va vtma# "ar nu v bucurati de aceasta, c du'urile vi

29

se pleac, ci v bucurati c numele voastre sunt scrise n ceruri# Dup toate cele ntmplate3 acest fragment semna cu un mesa0 personal pentru mine- /(am simtit pe 1ristos adresndu(mi(se peste veacuri- " ntrebam totusi cu nedumerire2 74are asa s stea lucrurile& !i toti acesti initiati si mari filosofi3 pe care i(am citit si de care m(am entuziasmat3 s nu aib habar de nimic&8- ,ume rsuntoare3 care au schimbat fata lumii2 "arx3 "ao3 $a+unin3 Freud3 Adler3 5ric Fromm3 Fhalil 6ibran3 Fazantza+is3 Jilhelm Reich3 ,ietzsche3 reflectiile lui $uddha3 !utrele lui Patan0ali3 apoi 6urd0ieff3 Dr- !uzu+i cu filosofia Ken3 /ao(.se si taoismul3 acestia si altii asemenea mi s(au nsirat prin minte- 7$ine3 dar este cu putint ca toti acesti ntelepti cunosctori ai lumii si ai societtii s fi gresit3 iar eu s descopr acum adevrul pe care acestia l(au ignorat&8"(am oprit brusc--- 5ram mirat3 ezitam- Pe oamenii acestia i studiasem3 i simpatizam3 m seduseser- "i se prea ciudat ca eu3 un om totusi fraged att din punct de vedere biologic ct si spiritual3 s fi a0uns la adevr3 s fi triumfat acolo unde ei rataser9 5ram descumpnitAtunci s(a petrecut ceva straniu si minunat- Am simtit pogorndu(se lin asupra mea ceva foarte pur3 asemenea diamantului3 limpede3 delicat3 simplu3 pasnic3 ptrunztor3 atotputernic- "(a umplut de bucurie- "intea mi s(a deschis ntr(un adnc fr margini3 care m(ar fi nfricosat dac nu mi(ar fi adus o liniste profund si desvrsit acel ceva care devenise una cu sufletul meu- 4 lumin mentalAceasta s(a petrecut n timp ce citeam versetul imediat urmtor textului de mai sus al 5vangheliei2 n acest ceas #isus !(a bucurat n Duhul !fnt si a zis2 .e slvesc pe .ine3 Printe3 Doamne al cerului si al pmntului3 c ai ascuns aceasta de cei ntelepti si de cei priceputi3 si le(ai descoperit pruncilor- Asa3 Printe3 cci asa a fost naintea .a3 bunvointa .a"i(am dat seama c prunc sunt si eu3 si am avut deodat revelatia acestei legi duhovnicesti care guverneaz ntreg pmntul- ,u cei puternici3 nu cei vicleni3 nu diplomatii3 nu descurcretii3 nu cei bogati3 nu cei cultivati3 ci cei simpli3 cei sinceri3 cei smeriti3 cei curati cu inima3 cei plini de buntate3 cei bine intentionati3 cei ce se aseamn pruncilor3 cei cu suflet de copil3 cei fr de rutate3 acestia vor ntelege3 acestia vor tri taina cea mai profund3 vor ptrunde pn la esenta ultim a acestei lumiAcestia se vor mprtsi din viata cea adevrat3 din izvorul vietii ntregii lumi- Acestia vor face experienta adevratei realitti a existentei- Ceilalti vor atinge doar materia3 nvelisul- ,u vor putea s strpung niciodat acest nvelis3 s ptrund dincolo de materie3 s(si cufunde fiinta n apele vietii adevrate- 'anitatea i mpiedic s accead dincolo de himericele lor constructii mentale- Astfel rmn rupti de adevrul lui 1ristos- De vreme ce cred n ei nsisi3 nu pot crede n Dumnezeu3 n 1ristos- !e strduiesc s triasc ceva ce nu exist3 urmnd teoriilor lor3 cufundati n nestiint- .riesc n obscuritatea unui cerc vicios de ipoteze si probabilitti- Un egocentrism feroce si o ntunecat trufie i izoleaz de adevr3 de izvorul vietii- !ectuiti3 aproape dezgoliti de orice vlag3 orbeciesc departe de Duhul lui Dumnezeu Care3 dimpotriv3 lumineaz si d viatPrin viclenie3 prin constrngeri3 chiar prin fort3 se strduiesc s dobndeasc infinite bunuri materiale- Plini de lcomie3 le rpesc de la cei crora le sunt realmente necesare- !i toate acestea doar ca s(si alimenteze senzatia c le(ar fi cu ceva superiori celorlalti- !e simt lipsiti de adevr si se silesc s umple golul cu materie- ! se consoleze prin apel la plcerile simturilor--- ,iste bieti nebuni si nefericiti care au nevoie de a0utorul lui 1ristosPriveam acum lumea si viata prin 7ochii duhovnicesti8 pe care mi(i druise3 pentru o clip3 1ristos- 5ram cuprins de o bucurie adnc si tihnit- !rutam !fnta !criptur necontenit- #i iubeam pe totii oamenii- ## rugam pe Dumnezeu s(i a0ute pe cei nedrepti3 care au practic mai mult nevoie de a0utor dect cei nedrepttitiFireste3 dup putine zile am mers din nou la printele Paisie si i(am istorisit despre cele ntmplate- !(a bucurat- A rs9 ( .e(a tratat 1ristos cu o 7pr0ituric8 din cofetria /ui3 mi(a zisApoi m(a privit n ochi2 ( 5xist si plcinte3 mi(a spus si a zmbit bucuros-

30

5u simteam ns c toate aceste lucruri minunate mi se ntmplaser prin rugciunile sale- 5l se ruga pentru mine- Rugciunea sa era pricina pentru care se revrsau asupra mea aceste daruri duhovnicesti-

#MICILE% HARISME ALE BTRNULUI "arurile sunt felurite, dar acelasi "u'# Si felurite slu&iri sunt, dar acelasi "omn# Si lucrrile sunt felurite, dar este acelasi "umne eu Care lucrea toate n toti# (% Cor# )*,+-,Printele Paisie avea multe harisme duhovnicesti- Cele mai nalte dintre ele erau greu de priceput pentru oamenii obisnuiti- De obicei3 ele erau ntelese si pretuite duhovniceste de ctre monahii ortodocsi naintati pe calea lui 1ristos- Pentru noi3 restul3 se aflau att de sus fat de posibilittile noastre personale3 nct nu le puteam percepe3 si ne rmneau astfel necunoscuteAvea ns si unele harisme duhovnicesti pe care multi le percepeau- De pild3 btrnul cunostea cine erau oamenii care veneau s(? viziteze3 ce gndeau3 ce problem i preocupa si care era solutia ei/a nceput eram impresionat de aceste harisme- "ai trziu3 ntruct se manifestau att de des3 zilnic3 le acceptam ca pe un element firesc al vietii noastreCndva3 simtindu(m stn0enit ntruct mi se prea c l obosesc3 s(a ntors si mi(a zis2 ( ,u te nec0i3 eu stiu cine vine3 cum i cheam3 ce serviciu au3 ce probleme3 ce gndesc3 si toate celelalte--- #ns i las s vorbeasc3 s le spun3 ca s se usureze putinCtre sfrsit mi devenise aproape obisnuint s nu(i mai fac cunoscut deloc problema3 ci s merg s ascult direct rspunsul#ntmplrile de acest gen sunt foarte multe- 'oi evoca doar trei dintre eleC)t)i/*" 5ra n Postul "are3 nainte de Pasti- " instalasem singur ntr(o chilie din pdure3 la dou ore deprtare de chilia btrnului- ncercam s m ndeletnicesc cu rugciuneaDup patru sptmni de post si ascez3 n timpul rugciunii am primit un atac3 o ispit mult mai intens dect celelalte> m(am temut s nu ptesc vreun ru74are btrnul s(si fi dat seama&83 m ntrebam- 75i3 sigur stie83 mi rspundeam tot euns frica3 pe de(o parte3 si dorinta mea de a(? vedea3 pe de alt parte3 m(au fcut s hotrsc2 7" duc s(? vd3 asa--- pentru sigurant8Am pornit deci3 pe 0os3 pe crrile !fntului "unte3 pentru a(? ntlni- /a captul acestui rstimp de post aspru3 mi se ivise de cteva zile dorinta s mnnc un cataif- 7Unde s gsesti pr0ituri n !fntul "unte&983 m gndeam7Dac eram la mnstire3 si dac nu era Postul "are3 poate s(ar fi aflat ceva- Dar aici3 n pdure--- poti s(ti iei gndul983 mi spuneam n sineAceast dorint a devenit ns ardent nluntrul meu- ,u m puteam gndi la nimic altceva- "intea mi era parc focalizat pe aceast idee- 7Ah3 de(as fi avut un cataif---83 si iar de la capt- " strduiam s(mi concentrez mintea la cuvintele rugciunii :7Doamne #isuse 1ristoase3 miluieste(m8=3 dar nu reuseam mai mult de un minut3 dou- !ituatia era absolut rizibil3 dar lupta se dovedea dificil- n felul acesta am mers pe 0os cele dou oreDeodat am zrit chiliuta btrnului-

31

Am redevenit serios- 7#a s pun ordine n ceea ce am s(? ntreb3 ca s nu(? obosesc peste msur83 mi(am spus n sinea mea- ntr(adevr3 am uitat de cataif si m(am umplut de bucurie n asteptarea ntlnirii"(am bucurat si mai mult cnd am a0uns la poarta din spate a curtii si am vzut c nu mai era nimeni- l voi avea pe printele Paisie numai pentru mine- ntreg al meu9 Ce noroc9 Am tras clopotelul si am asteptat alturi3 ca s m recunoasc- $trnul a fcut un zgomot nuntru3 c s(mi dau seama c este n cas- A ntrziat putin- $rusc3 a deschis putin usa3 a scos capul ncet( ncet3 strengreste3 si m(a privit cteva clipe> a nceput s rd si a nchis usa la locl asteptam3 deci3 s ias- De aceast dat a iesit serios- Cu un aer oficial- Aveam destule zile de cnd nu(? vzusem- i sorbeam chipul cu nesat- .inea amndou minile ntinse nainte- A nceput s le miste n sus si n 0osDeodat ?(a apucat rsul si s(a oprit- Apoi a redevenit serios si a continuat s pseasc ncet( ncet3 cu ifos protocolar- si tot misca minile n sus si n 0os3 ca s(mi atrag atentia- .inea ceva n ele- 5u eram mai 0os si nu puteam vedeaA a0uns lng mine- Cu greu si stpnea rsul- si cobora putin cte putin minile si3 de ndat ce ncercam s m uit la ce tinea3 le ridica repede mai sus de capul meuRdeam- Am nceput s ne 0ucm3 eu strduindu(m s vd ce tine3 iar el cobornd si ridicnd minile- 5ram bucurosi/e(a cobort brusc si--- ce s vd& Pe o farfurioar de cafea ( mult rvnitul cataif nsiropat9 "(am pierdut--( 1ai3 mnnc(? repede3 s nu vad cineva si s se sminteasc3 mi(a spus rzndAm intrat n curte3 am luat cataiful si3 mpreun cu el3 mi(am primit si lectia7"i3 prostule83 mi ziceam n gnd3 7btrnul cunoaste pn si cea mai ne nsemnat dorint a ta3 si dac ti se ntmpl ceva duhovnicesc3 dac ar exista vreo prime0die duhovniceasc3 tocmai el s nu stie& A cunoscut pn si pofta ta dup pr0itur3 si s nu simt lupta ta duhovniceasc&83 m ntrebam rusinat- 7De altfel3 cum ai scpat de atacurile demonilor& 5sti ridicol dac socotesti c de tine s(au temut si au luat(o la fug asa de repede- !i(a pus btrnul umrul3 ntr(un chip duhovnicesc3 si te(a acoperit cu rugciunea sa3 prostule3 chiar dac tu nu ti(ai dat seama8- Acestea si altele asemenea cugetam3 n vreme ce mneam cataifulPrintele m privea cu dragoste- "i(a dat si o mic scatoalc peste cap3 din acelea 7duhovnicesti83 care mi fceau mare plcere- "(am rusinat3 desigur3 s(? ntreb cum a0unsese cataiful la chilia sa3 ntr(o asemenea perioad--- "(am temut de rspunsul pe care as fi putut s(? audAstfel3 cu aceast glum3 btrnul mi(a dat o foarte serioas lectie duhovniceasc- nluntrul sufletului meu s(a nrdcinat si s(a adncit ncrederea n persoana lui- 5ra un povtuitor duhovnicesc ne nselat- "area sa iubire se manifesta si printr(o imens gri0 fat de fiii si duhovnicesti- Prin harul lui Dumnezeu3 distantele geografice se anulau si btrnul cunostea ce se petrece n sufletul fiecrui fiu al suJ!!p-*" 0i 1i,i,"!t) Alt dat3 cuprins de lenevie3 am nceput s m gndesc c ar fi bine s plec din "unte si s m ntorc n lume3 la tot confortul material de rigoare- 7 mi voi lua o biciclet s fac plimbri pe trm3 si un Ieep3 ca s plec n excursii la munte83 m gndeam- Fiindc aceste gnduri ncepeau s m preseze3 si fiindc se adugaser si alte probleme3 mi(am zis c ar fi oportun s(? ntlnesc pe btrnAm mers la chilia sa3 dar nu era acolo- "(am gndit s trec si pe la o chilie vecin3 unde avea obiceiul s se mai duc uneori#(am vzut de departe- Printele Paisie3 seznd pe o buturug afar3 n curte3 citea3 iar ceilalti ( n picioare (ascultau cu atentie- 5rau absorbiti- Am naintat si m(am oprit la vreo trei(patru metri deprtare3 ca s nu(i deran0ez- /a un moment dat3 btrnul s(a oprit din lectur3 a ridicat capul3 m(a privit si mi(a spus2 ( $un venit9 Cu ce ai sosit& Cu Ieep(ul sau cu bicicleta&

32

Ceilalti monahi au rs3 socotind c glumeste- 5u ns am nteles c mi cunostea gndurile- "(am rusinat si m gndeam2 7De ce n(am mai avut eu un pic de rbdare&8Apoi a continuat lectura si mi(a fcut semn s m apropii ca s ascult- 5rau nsemnrile cuiva care fusese mai nainte adventist si care dezvluia vicleniile organizatiei 7.urnul de veghe8!(a ntors zmbind si mi(a spus cu sub nteles2 ( De ce n(ai mai avut un pic de rbdare& A rs3 m(a privit si a continuat2 ( Ca s a0ungi nainte de a se termina lectura3 ai venit repede(repede cu Ieep(ul si cu bicicleta& Am nteles c mi urmrea gndurile- "(am rusinatAm nceput cu totii s rdem--- $ine nteles3 pentru motive diferite- Ceilalti n(au bnuit nimic din ceea ce se ntmplase ntre mine si btrnulS,'i0 )'!) Un prieten din America avea de nfruntat niste probleme foarte serioase- 5ra cunoscut printelui Paisie de multi ani- A trimis o scrisoare urgent unui monah din !fntul "unte3 cu rugmintea de a merge la printele Paisie s(? ntrebe despre dou(trei probleme concrete3 si s(i rspund apoi telefonicntr(adevr3 acest monah s(a dus fr ntrziere la chilia printelui- $trnul i(a deschis ndat si3 fr s piard timpul3 i(a spus2 ( #a si scrie3 ca nu cumva s uiti!i a nceput s(i rspund la scrisoare3 nainte ca cellalt s apuce s(i spun vreo vorb despre ceva2 nici din ce motiv a venit3 nici cine ?(a trimis3 nici ce continea scrisoarea$trnul era chiar nelinistit si3 nainte de a rspunde la ntrebrile prietenului3 a zis2 ( !pune(i s se ntoarc repede3 cu primul avion"asonii i(au hotrt moartea- 1otrrea a fost de0a luat3 acum caut doar prile0ul potrivitP 2!0ti'i )"! *+ ' ,*+ 0,*ti .!-)i m!i $trnul primea scrisori din toat lumea- !culete ntregi- Fireste3 se afla n imposibilitatea de a rspunde- 5rau att de multe9 Cunostea ns ce cuprindeau scrisorile3 si le rspundea tuturor n chip miraculos3 solutionnd problemele prin rugciune Un cunoscut a0unsese n mari ncurcturi prin implicarea sa n "iscarea !cientologic- l ntlnisem la printele Paisie- "ai trziu3 pe cnd se confrunta cu o mare dificultate3 a trimis o scrisoare btrnului si i(a cerut a0utorulProblema s(a rezolvat absolut miraculos- 4 mrturisea3 mai trziu3 amicul nsusi2 7---acesta a fost un mare dar de la printele Paisie8 4 cunostint de la Universitate3 feminist convins3 cu totul nstrinat de 1ristos si de $iserica !a3 avea de nfruntat3 mpreun cu familia3 serioase probleme sociale si economice- 1otrse chiar s se sinucid7Am auzit undeva despre btrnul> m(am apucat atunci si i(am expediat o scrisoare- ,u cunosteam adresa- Am scris att2 P- Paisie3 !fntul "unte- Dac e s mearg ( merge---3 m(am gndit,(a trecut mult timp si au ncetat certurile n familie3 ne(am linistit ntre noi- Cnd mi(am dat seama3 am fost uimit- De atunci am nceput s m interesez si s(/ caut pe 1ristos83 a mrturisit ea-

33

 5ra un om a crui meserie consta n comercializarea filmelor pornografice- Cstiga multi bani"i(a spus el nsusi povestea lui2 7Auzisem despre printele Paisie si mi(am zis2 4 s merg s(i spun eu vreo dou clugrului3 s m tin minte9"(am dus3 asadar3 mpreun cu alti doi amici3 pentru prima dat acolo- $trnul ne(a primit pe toti trei n curte( !edeti3 ne(a spus3 s aduc ceva s v tratez5u cutam prile0ul s(? iau peste picior- #(a tratat mai nti pe ceilalti doi si3 ndat ce a a0uns n fata mea3 a ntors farfuriuta si a azvrlit pr0itura n noroi( "i(a czut3 a zis- ,u conteaz3 ia(o si mnnc(o"(am simtit 0ignit( Cum3 s o mnnc -cu noroi& ( Dar ce3 tu nu(i servesti pe oameni cu noroi& mi(a rspuns aspru"(am pierdut3 eram nucit- "(am ridicat si am plecat9 A doua zi m(am dus din nou- "i le(a spus pe toate mult mai detailat de data asta- "i(a fugit pmntul de sub picioare- Ce s fac&3 l(am ntrebat- "ai nti de toate s termini definitiv cu aceast--- treab3 apoi vino s stm de vorb"(am ntors n .esalonic- Am nchis magazinul si am nceput s caut un serviciu nou- Dup o lun m(am ntors la printele si l(am gsit- "i(a spus c trebuie s m spovedesc3 si m(a pus ntr(o rnduial duhovniceasc84mul era de0a foarte schimbat- 5ra acum un crestin fericit si constiincios!unt nenumrate astfel de ntmplri- "ulti oameni le(au trit- Deseori3 cnd mergeam la btrnul si asteptam s ne vin rndul pentru a ne primi3 se gsea cte cineva s relateze o asemenea experient personal- Dac le(am aduna pe toate laolalt3 ar rezulta o carte urias-

#METODA% NVTTURII BTRNULUI -DUHUL SFNT /a nceputul relatiei noastre duhovnicesti3 printele Paisie mi vorbea foarte putin- Cuvintele sale nu aflau n sufletul meu loc prielnic pentru a rodiDe aceea3 la nceput a cutat s creeze un astfel de loc n sufletul meu- Cum a fcut(o& Prin rugciunea saRugciunea care izvora din inima sa neprihnit producea minuniPrin rugciunea lui3 asadar3 dobndeam eu triri si experiente duhovnicesti- 4riunde m(as fi aflat ( n !fntul "unte3 n .esalonic sau n #ndia ( simteam rugciunea lui rsfrngndu(se asupra mea si acoperindu(m cu o negrit dulceat si bucurie- Cteodat mi se ntmpla chiar si n vis3 iar prezenta rugciunii sale era att de intens nct m trezeaAlteori semna cu o adiere suav3 nmiresmat- Cteodat de scurt durat3 cteodat mai ndelungat- 5ra o infinit diversitate- ntotdeauna ns partea rational rmnea n planul secund- "ai nti se petreceau 7evenimentele duhovnicesti8- !ufletul nvta3 cunostea n profunzime3 iar apoi ratiunea3 ca o bun slu0itoare a lui3 se strduia s ordoneze3 s explice3 s exprime n gnduri si cuvinte aceste taine pe care sufletul le triaDar ce nteleg cnd spun c rugciunea btrnului m nvta& Ce nseamn 7rugciunea lui8& 5ra gndul lui care se ndrepta spre mine& 5ra sufletul su care venea si se atingea de al meu& ,u cumva exista nc ceva3 o alt prezent3 o alt persoan3 o alt putere& Ce se ntmpla3 exact3 n aceste clipe minunate&

34

Cine poate cu adevrat s rspund la aceste ntrebri n toat adncimea si lrgimea lor& Doar cineva care s(ar afla la msurile duhovnicesti ale btrnului- 5u voi vorbi numai pn acolo unde am trit3 pn acolo unde evenimentele mi(au ngduit s ntelegCalittile sufletului printelui Paisie depseau firea uman n sensul ei obisnuit- !ufletul su era unit n chip desvrsit cu Duhul !fnt3 cu 1ristos3 cu Dumnezeu#si curtise deplin sufletul de mizeria spiritual3 de ntunericul duhovnicesc3 de mocirla patimilor :adic mndria3 egoismul3 iubirea de stpnire3 iubirea de argint3 iubirea de plcere3 slava desart3 lenevia3 lcomia pntecelui s-a-m-d-=- Prin efortul acesta3 legat nemi0locit de participarea permanent la .ainele $isericii 4rtodoxe3 si mai ales la !fnta mprtsanie3 printele Paisie l purta nluntrul su pe 1ristos3 pe Duhul !fnt3 pe Dumnezeu- 5ra purttor(de(Dumnezeu2 unde se afla printele Paisie3 acolo !e manifesta Duhul !fnt3 DumnezeuAstfel3 fgduinta pe care #isus 1ristos le(a fcut(o tuturor ucenicilor !i din toate veacurile (Cel ce mnnc trupul .eu si bea sngele .eu rmne ntru .ine si /u ntru el - %oan ,, 0,- era o realitate zilnic pentru elAceast potent3 pe care o au toti crestinii ortodocsi3 printele Paisie o adusese la stadiul ultim3 acela de act- Cu alte cuvinte3 o transformase3 la captul unor mari osteneli3 din posibilitate n realitateCeea ce printele Paisie nzuia n sufletul su3 Duhul !fnt mplinea- Ceea ce sufletul su atingea3 primea atingerea Duhului !fntCunostinta btrnului era cunostinta Duhului !fnt3 aflat din belsug n sufletul su- Cnd stteai alturi de el3 simteai strlucirea Duhului !fnt revrsndu(se peste tine3 transfigurndu(te- Atunci cnd m aflam departe de el3 vointa btrnului3 exprimat n rugciunea sa3 devenea un canal prin care se transmiteau n sufletul meu energii dumnezeiesti- Puterea btrnului era 1ristos3 Care locuia nluntrul su$trnul lucra cu Dumnezeu3 si Dumnezeu locuia nluntrul suDe aceea cred c nsusi harul lui 1ristos3 Duhul Adevrului3 Duhul !fnt m(a nvtat3 prin rugciunile printelui PaisieDe altminteri3 aceasta propovduieste si 5vanghelia5ra profetit de ctre prorocii 'echiului .estament3 cu secole nainte de a !e arta Domnul #isus 1ristos3 c Dumnezeu va trimite Duhul !u oamenilor n vremea ntruprii lui 1ristos- Domnul le(a amintit aceste profetii iudeilor3 zicnd2 !cris este n proroci2 !i vor fi toti nvtati de Dumnezeu :#oan <3 AD="ai trziu3 adresndu(!e ucenicilor3 1ristos le(a zis2 nc multe am a v spune, dar acum nu puteti s le purtati# %ar cnd va veni $cela, "u'ul $devrului, v va clu i la tot adevrul :#oan ?<3 ?C(?G=!i3 nainte de 0ertfa !a pe cruce din iubire pentru ntreaga omenire3 vorbindu(le ucenicilor !i ntristati3 a spus2 Si /u voi ruga pe Tatl .eu, si alt .ngietor v va da vou ca s fie cu voi n veac, "u'ul $devrului, pe Care lumea nu poate s-1 primeasc, pentru c nu-1 vede, nici nu-1 cunoaste; voi l cunoasteti, c rmne la voi si n voi va fi2 :#oan ?A3 ?<(?;=Dup ani de zile3 nftisndu(le activitatea sa celorlalti crestini3 Apostolul Petru povestea2 Si cnd am nceput eu s vorbesc, "u'ul Sfnt a c ut peste ei, ca si peste noi la nceput# Si mi-am adus aminte de cuvntul "omnului, cnd icea! %oan a bote at cu ap; voi ns v veti bote a cu "u' Sfnt# "eci, dac "umne eu a dat lor acelasi dar ca si nou, acelora care au cre ut n "omnul %isus Hristos, cine eram eu ca s-1 pot opri pe "umne eu3 (4apte )), )0-)5-# #n cele din urm3 dac Dumnezeu nu(!i pune mna !a3 n chipul stiut de 5l3 mai mult sau mai putin vdit3 atunci i este cu neputint omului s descopere adevrul3 s a0ung si s rmn credincios pn la sfrsit lui #isus 1ristos3 unicul mntuitor al omenirii- ,oi trebuie s cerem tocmai a0utorul lui Dumnezeu/ucrurile pe care le nvat ntr(o clip harul dumnezeiesc3 Duhul !fnt3 sunt adnci si necuprinse3 astfel nct ele nu ncap n cuvinte omenesti3 si nici mcar n ratiunea omeneasc limitat care a creat aceste cuvinte-

35

Cea dinti lectie important este c exist Duhul !fnt- Aceasta o triesti3 este de domeniul evidentei- 5xact asa precum stii c exist lumina soarelui3 pentru c o vezi3 precum stii c focul nclzeste3 pentru c o simti pe pielea taDiferenta const n faptul c evidenta Duhului !fnt3 atunci cnd l triesti pe viu3 este de mii de ori mai izbitoare.ot asa precum atunci cnd cineva3 vznd obiectele lumii materiale cu a0utorul ( sau mai degrab din pricina ( luminii soarelui3 dobndeste n acelasi timp si o cunoastere si o experient a luminii nssi3 exact n acelasi fel3 atunci cnd cineva cunoaste taina lumii duhovnicesti prin Duhul !fnt3 dobndeste totodat si o cunoastere si o experient a Duhului !fnt nsusi5ste dificil s(i explice cineva unuia care s(a nscut orb ce nseamn 7lumin83 ce nseamn 7a vedea8- De orict elocint ar dispune3 el i va putea transmite extrem de putine date individului orb- ns3 dac printr(o operatie reusit va izbuti s(? fac s vad3 atunci nu mai trebuie s(i explice nimic- Cel care mai nainte fusese orb3 cunoaste acum el nsusi- Are o trire si o experient personal- Acum cunoaste fr explicatii rationale3 care se dovedesc de prisos si chiar obositoare#n chip asemntor se ntmpl si cu Duhul !fntCel ce trupeste este orb si cunoaste orbirea sa3 cci i aude pe ceilalti oameni vorbind despre lumin3 culori3 soare3 zi3 noapte- Din toate acestea si d seama c se petrece n aceast viat ceva foarte important3 pe care ns el nu este n stare s(? cunoasc,oi3 cei orbi duhovniceste3 ne aflm ntr(o situatie mai dificil- ,u cunoastem c suntem orbi duhovniceste3 astfel nct s ne cutm cu ardoare tmduirea- 5ste tocmai motivul pentru care cei mai multi dintre noi ne astupm urechile3 ne nchidem sufletul fat de 1ristos3 Care ne vorbeste despre lumea duhovniceasc si despre viata vesnic- .rim si murim n ntunericul nostru duhovnicesc3 fr a cunoaste vreodat /umina lumii3 pe Duhul !fnt3 pe Dumnezeu-( Desigur3 exist trepte diferite ale participrii noastre la aceast /umin a lumii- Contemplarea luminii necreate este considerat a fi cea mai nalt culme duhovniceasc- 4dat3 ntrebat de mine despre acest subiect3 printele Paisie mi(a relatat o experient de(a sa2 75ram la chilie :este vorba despre Chilia lui #patie3 mai sus de Fatuna+ia ( n-a-=- " rugam3 cnd am vzut lumina necreat- /a un moment dat3 cnd ea s(a retras3 am privit n 0urul meu si mi s(a prut c e semi ntuneric- 4 fi apus soarele3 mi zic- Ridic ochii si--- ce s vd& !oarele se afla pe mi0locul boltii- 5ra luna iulie3 toiul verii3 si mie mi se prea semi ntuneric- "i se adaptaser ochii la cealalt lumin- Ca s(ti dai seama ct de intens a fost---8Reaua mea intentie mi(a creat o multime de pcate personale3 care deschiseser un adevrat abis ntre mine si Dumnezeu- Rugciunea btrnului3 avnd ca 7material8 mila lui Dumnezeu3 7cldea8 podul peste abisul pcatelor3 prin care primeam darurile iubirii lui Dumnezeu-

MAREA BINECUVNTARE Cu ct un eveniment are o mai mare ncrctur duhovniceasc3 cu att este mai dificil s vorbesti despre el- ,u exist cuvinte3 nu exist sensuri lingvistice care s(l poat exprima- De asemenea3 nu exist experiente sau imagini analoge din lumea material n care trim3 astfel nct s poat face cineva apel la o ct de slab comparatieApostolul Pavel spune despre aceasta2 ###a au it cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului s le griasc (%% Cor# )*, +-- Adic a auzit3 a trit3 a nteles (cu puterea lui 1ristos ( lucruri pe care nu(i st n puteri omului s le exprime prin cuvnt#ntr(o dup(amiaz m dusesem n curtea din spate a btrnului3 si am simtit n aer o mireasm deosebit( Printe3 ai ars tmie& l(am ntrebat- "i(am rotit privirile n stnga si n dreapta3 ncercnd s localizez sursa

36

miresmei- ,u era nimic- " aflam ntr(un spatiu deschis( "iroase frumos& m(a ntrebat linistit btrnul( Da3 printe3 minunat9 am rspuns n timp ce m asezam lng el" obisnuisem de0a cu aceste ntmplri neobisnuite3 inexplicabile3 care se petreceau n 0urul chiliei si persoanei btrnului3 asa nct am renuntat si de data aceasta la alte comentarii si ntrebri- "i(am amintit de sfatul pe care mi(? dduse n trecut2 7,u trebuie s dai important acestor ntmplri3 nici s te preocupi mult de ele3 cci exist prime0dia s te amgeasc Diavolul- Dac o ntmplare este de la Dumnezeu si tu o treci cu vederea din precautie duhovniceasc3 atunci $unul Dumnezeu va gsi o modalitate mai evident pentru a(ti vorbi8Asadar3 am uitat repede evenimentul3 fiind captivat de interesantele discutii cu printele Paisie#ntr(un sfrsit3 m(am ridicat s plec- "(am aplecat s(i srut mna3 nd0duind s(mi dea vreo scatoalc 7duhovniceasc8 si astfel s(mi umple de bucurie si pace mintea si inima- ntr(adevr3 asa s(a ntmplatA0ungnd la usa din spate si fiind singuri3 cuprins de o dorint brusc3 i(am luat mna si i(am srutat(o- $trnul rdea- 5ra bucuros- 5u m aflam de0a n acea 7betie cumptat8A nchis- 5l era pe dinuntru3 eu afar3 ceva mai 0os- mi spunea glume despre 7cofetria8 lui Dumnezeu- 5u m bucuram3 si n acelasi timp m sfiiam mult- ,u voiam s plec3 s m dezlipesc de lng el- Unde s m duc& "i( era att de bine n apropierea lui9 !i(a pus amndou minile pe capul meu si si(a ridicat o clip ochii spre cer- Un ru duhovnicesc s(a revrsat atunci nluntrul meu- Rmsesem fr grai- 5ram att de plin de viat9 Ct pace9 Ct lumin9 Ct bucurie9 ( iar acestea sunt cuvinte foarte srace- Rusinat3 mi(am ridicat ochii si l(am privit- Avea o bucurie sobr- !i(a ntins mna si a rupt o crengut din tufa alturat- " lovea alinttor peste cap- 'aluri(valuri se revrsa peste mine harul- Asa l simteam3 ca pe un ru dezlntuit- Desi eram eu nsumi3 deplin constient de ceea ce m ncon0ura3 n acelasi timp m 7 mbtasem8 de DuhAceste lucruri s(au ntmplat dintotdeauna n $iserica lui 1ristos3 dup cum se ntmpl si n zilele noastre#at ce spune n 5vanghelie !fntul #oan naintemergtorul3 $oteztorul lui 1ristos2 5u unul v botez cu ap spre pocint3 dar Cel ce vine dup mine este mai puternic dect mine> /ui nu sunt vrednic s(# duc ncltmintea> Acesta v va boteza cu Duh !fnt si cu foc :"atei G3 ??=#n multe rnduri 1ristos fgduise s l dea pe Duhul !fnt3 "ngietorul3 celor ce vor crede n 5l3 ca s(i cluzeasc la tot adevrul- ntr(adevr3 n ziua Cincizecimii Dumnezeu !e uneste cu oamenii n Duhul !fnt2 !i li s(au artat3 mprtite3 limbi ca de foc3 si au sezut pe fiecare dintre ei- !i s(au umplut toti de Duhul !fnt :Fapte C3 G(A="ai trziu3 iat ce se ntmpl prin Apostoli2 nc pe cnd Petru gria aceste cuvinte3 Duhul !fnt a czut peste toti cei care ascultau cuvntul :Fapte ?E3 AA=#at si alt exemplu2 #ar apostolii din #erusalim3 auzind c !amaria a primit cuvntul lui Dumnezeu3 au trimis la ei pe Petru si pe #oan3 care3 cobornd3 s(au rugat pentru ei3 ca s primeasc Duhul !fnt- Cci nu !e pogorse nc peste nici unul dintre ei3 ci erau numai botezati n numele Domnului #isus- Atunci si puneau minile peste ei3 si ei luau Duhul !fnt :Fapte B3 ?A(?;=!unt astzi ncredintat c un dar asemntor am trit si eu atunci3 cu rugciunile btrnului Paisie,u(mi amintesc cum am plecat de la usa btrnului- mi aduc aminte ns c am urcat ntr(un suflet crarea ctre !fnta "nstire Futlumusi- Pe drum mi scosesem puloverul3 astfel nct am intrat n mnstire numai ntr(o flanelut- "onahii erau rigurosi n ceea ce priveste vestimentatia- ,imeni ns nu mi(a spus nimic" priveau cu ntelegere si uimire- !i(au dat seama ce mi se ntmpla-

37

Printele A- a suspinat si mi(a zis2 7Ah9 Unii se ostenesc3 iar altii primesc binecuvntri98- Am rs3 bucuros de gluma sa plin de buntateAcest har a rmas asupra mea multe zile si era foarte intens- Am experiat aceast stare vreme de aproximativ o lun- Aveam n adnc pace si liniste3 bucurie si satisfactie- "i se transfiguraser pn si trsturile fetei3 miscrile3 cuvintele- Dup zece zile m(am dus la alt mnstire- ndat ce m(a vzut3 un ieromonah a exclamat2 7#at un vizitator plin de har98-

NGERUL PZITOR Dup mult timp mi(am amintit un alt eveniment3 pe care l uitasem de ndat ce se consumase- "i se ntmplase n chiar ziua aceea n care am plecat de la usa btrnului3 n locul unde crarea trece printre chiparosi3 aproape de curte#mi amintesc c m(am aflat deodat n fata unui tnr frumos de ?<(?; ani3 mbrcat ntr(un vesmnt de pret3 asemntor cu cel de diacon- !tteam la o distant de un metru unul fat de cellalt- 5ra foarte frumos- De o frumusete imaculat- Ca o floare de cmp- Fr nimic trupesc3 provocator ( asa cum de multe ori se arat a fi frumusetea oamenilor,u mai tin minte nici ct timp3 nici despre ce am vorbit3 ns pe tot parcursul conversatiei am stiut n sufletul meu cu claritate c era nger- ngerul meu pzitor3 ndat dup aceea am uitat cu desvrsire ntmplarea"ai trziu3 cnd mi(am amintit3 am mers la printele Paisie si i(am povestit- A rs9 7Pe atunci erai nc prunc duhovnicesc3 dar acum3 c te(ai copt nitel3 a ngduit Dumnezeu s ti(o amintesti83 mi(a spus elDin nefericire ns3 m purtam tare necugetat- Aceste bogate daruri mi erau repede furate- Aveam buzunarele gurite--- De cte ori ieseam n lume3 m lsam trt n multe pcate3 risipind uriasele daruri si a0ungnd chiar mai srac dect la nceput$trnul nu s(a indignat din pricina mea3 si nici nu s(a descura0at- De fiecare dat cnd m ntorceam cu cint3 m apuca3 m ridica3 m curta3 m tmduia3 m 7 mbrca8 iarsi boiereste n pietre scumpe :v- /uca ?D3 CC=3 si astfel m trimitea napoi n lumeDe cte ori nu s(a ntmplat aceeasi trist istorie& De cte ori9 " purtam att de des ca un lipsit de minte si nemultumitor--- Dar niciodat btrnul nu si(a mputinat sau mrginit darurile duhovnicesti--- Aceasta era drnicia sa9 ###pentru c "umne eu este iubire (% %oan +, 6 ###pentru c iubirea lui "umne eu s-a vrsat n inimile noastre, prin "u'ul Sfnt, Cel druit nou (7om#0,0 %ubirea desvrsit alung frica (% %oan +, )6 S cunoasteti iubirea lui Hristos, cea mai presus de cunostint (/fes# 8, )9#nainte vreme3 nimeni nu m iubise cu adevrat pentru ceea ce sunt- .oti m 7iubeau8 pentru un motivDomnisoarele m 7iubeau8 n msura n care socoteau c am un chip sau un corp frumos- Dar dac n urma unui accident m(as fi ales cu vreo invaliditate3 oare n(as fi rmas aceeasi persoan& .otusi3 nici una dintre ele n(ar fi rmas lng mine- ,ici una nu m iubea adevrat- ,ici una nu iubea acel miez adnc al fiintei mele3 cu alte cuvinte ( pe mine nsumi- ,ici una dintre ele nu cultiva o relatie cu mine3 ci numai cu trupul meuPrietenii de ce m iubeau& Pentru minte3 pentru idei3 pentru sarm3 pentru cunostinte& Dac nu eram la Universitate3 n(as fi rmas aceeasi persoan& Dac m loveam la cap si mi se ngreuia mintea3 n(as fi fost acelasi& Cine m(ar fi iubit atunci& ,imeni,ici chiar dragostea printilor mei nu se arta a fi una cu totul curat- 5ra umbrit de niste asteptri3 de anumite

38

dorinte de rsplat n viitor- Dincolo de dragostea fireasc3 m iubeau si pentru o seam de motive precisePentru c eram inteligent3 pentru c eram un elev bun3 pentru c urma s(i ngri0esc la btrneteDar nu exista nimeni care s m iubeasc pentru ceea ce eram& Curat3 fr nici un interes3 fr s astepte vreo oarecare rsplat& ,u avea important dac eram destept sau prost3 frumos sau urt3 bun sau ru- n spatele tuturor acestor lucruri superficiale existam eu3 sinele meu adevrat- 'oiam ca cineva s m iubeasc pur si simplu3 numai pentru c existam- ! iubeasc miezul adnc al fiintei mele3 nu fardurile socialeAm nceput asadar s m dispensez de toate aceste 7podoabe8- "ai nti hainele- Am nceput s m mbrac urt3 fr gust- Prietenii au fost repede dezamgiti3 nu putini dintre ei s(au mniat chiar de aceast schimbare si s(au ndeprtat de mineAm realizat cu uimire ct de false si de superficiale erau relatiile mele cu cei din 0ur- Chiar si cei mai apropiati prieteni ai mei ncepuser s se poticneasc- 5ram ns hotrt s merg pn la capt- ! arunc de pe mine3 s m eliberez de orice lucru superficial3 mincinos- ! m dezgolesc cu desvrsire pe mine nsumi3 pn la a rmne fiinta curat3 purDoar atunci as fi cunoscut cine sunt aceia care m percep real si profund2 cei care ar fi continuat s rmn alturi de mine numai si numai pentru ceea ce sunt5i bine3 n(a rmas nimeni--- "(am aflat absolut singur- #ntr(o solitudine fiintial- ,imeni nu m(a urmat n profunzime- Detectasem centrul fiintei mele3 miezul sinelui meu3 dar--- rmsesem singur- "i(ar fi fost usor s m ntorc la o viat superficial- !tiam s 0oc aceste roluri de mic copil- Puteam 0uca din nou rolul ndrgostitului3 al prietenului3 al fiului- Dar nu voiam- 4 dat ce descoperisem centrul fiintei mele3 intentionam s m ocup de mine nsumi- 'oiam s mi cunosc sinele- Calamitatea falsei constiinte de sine mi produsese suferint- Aceast suferint a distrus falsul idol frumos pe care l furisem nluntrul meu!uferinta se dovedea un bisturiu ascutit- .ia adnc si mi desprtea carnea de oase- Falsul de adevr- 5xista n interiorul meu mult minciun care trebuia expulzat- Chirurgul era hotrt- 4peratia trebuia s aib loc- #n caz contrar3 nu exista nici o sans de salvare- Durerea era focul care mistuia minciunile#n acea vreme am trecut printr(o mare durere- !ufeream mult si profund- !imteam oasele zdrobindu(mi(se!ufletul mi rmsese ncremenit si terifiat- mi simteam mintea gata s se sparg n mii de buctele- ntmpinam mari dificultti n a(mi pstra facultatea de a rationa- ,u puteam dormi--- "i(era team s m culc- ndat ce m rpea putin somnul si mi slbea controlul ratiunii asupra simtirii3 atunci din sufletul meu3 ca dintr(o imens ran nsngerat3 se revrsa deodat un ru de cumplit durere3 amenintnd s(mi dizolve ntreaga fiint- " trezeam speriat3 silindu(m s(mi stpnesc grozava durere- " temeam c3 neputnd rezista suferintei3 nnebunirea va fi un proces inevitabilFceam eforturi intense si perseverente de a(mi explica aceast durere- " strduiam s aflu cauza ei- 5ra oare lipsa iubirii3 a adevrului& 'iata mea desart& Cutam cu zbucium arztor rspunsul- ! existe oare iubire adevrat n lume& ,u cumva cutam imposibilul& Am mers la printele Paisie si mi(am deschis naintea lui adncurile inimii- Asteptam cu agonie rspunsul- Atunci mi(a spus2 74mul merit s fie iubit numai pentru c este chipul lui Dumnezeu- ,u are important nici dac este bun sau ru3 virtuos sau pctos- (4mul merit s fie iubit pentru ceea ce este- 1ristos a iubit si !(a 0ertfit pentru oameni pctosi3 destrblati2 N-am venit s c'em pe cei drepti, ci pe cei pctosi la pocint :"arcu C3 ?;=- n acest fel trebuie s(i iubim pe toti3 fr deosebire- Asa precum soarele rsare pentru toti3 inteligenti si prosti3 buni si ri3 frumosi si urti3 astfel si iubirea noastr trebuie s fie ca si iubirea lui Dumnezeu3 care seamn cu soarele si se ndreapt fr deosebire ctre toate fpturile !ale8Am gsit alinare- Cel putin era cineva de acord cu mine- Cineva m ntelegea--- Ce mngiere9 Acest cineva era printele Paisie"(am ntors acas- Durerea--- durerea3 ns9 Cteodat nu rezistam si m trezeam noaptea plngnd7Dumnezeul meu3 Dumnezeul meu98- Un strigt mut iesea din luntrul meu- ,umai att2 7Dumnezeul meu3 Dumnezeul meu98- " izbeam cu capul de pern3 cufundat ntr(o cint adnc- Pe toate le fcusem att de

39

gresit3 att de strmb--- n aceste nopti nfricostoare luptam deznd0duit pentru ntreaga mea viat!(a ntmplat ntr(o sear- 5ram singur n apartament- " rugam3 cnd am simtit c !e apropie de mine- ,evzut3 dar att de prezent- #material3 dar atotputernic- De nea0uns3 dar att de aproape!(a atins de mine3 dar nu la suprafat3 ci n adncul meu- Pn la marginea fiintei mele- "(a umplut3 !(a revrsat n mine- !(a unit cu mine att de strns3 nct am devenit una- ,imic nu se poate uni att de mult cu altceva- "(a mbtat- Ardeam ca focul- .rupul mi era o adevrat vpaie- 'oiam s m deschid cu desvrsire- ,ici un colt al sufletului s nu(mi rmn ascuns- 4rict de urt si de murdar ar fi fost- 'oiam ca toate s fie cunoscute si vdite"rturiseam si mi dezveleam toate cele strmbe si murdare3 toate ruttile mele--- Doream cu ardoare s viziteze fiecare colt al sufletului meu- Pe de alt parte3 m simteam att de nevrednic3 att de nepotrivit s coexist cu 5l- Am czut cu fata la pmnt- 'oiam s m mistui n beton--5ra o #ubire urias3 necuprins- 'enea de pretutindeni- Din nemrginit- 5a le tinea pe toate- 5ra puterea care tine totul- .oate si luau puterea existentei din aceast #ubire- .oate si perpetuau existenta datorit ei'oiam s ncetez s mai triesc- 'oiam s m pierd3 s m dizolv- ,u ndrzneam s exist si s m unesc cu ea5ram nemiscat- 5a se apropia de mine- #zvornd din Cel ce exist dintotdeauna3 aceast #ubire se rspndea ctre toti3 strbtnd toate/a aceast #ubire se rspunde numai cu o iubire identic- ,imic mai putin- .rebuie s vrem3 s ndrznim s iubim n acelasi mod- ,umai acest lucru este vrednic de 5l3 de #zvorul #ubirii3 de 1ristos.ocmai pentru c m iubea3 m lsa s m apropii de 5l3 si m curta3 m tmduia desvrsit de toate durerile si rnile" trgea lin3 statornic3 sigur3 din ntuneric la lumin3 din mizerie la curtie3 din nefiint la fiint- mi druia o existent mai intens3 mai adevrat3 mai vie- ,u pentru c avea nevoie de mine3 ci pentru c era #ubire,u numai c m iubea--- 5ra nssi #ubirea" cuprinde acelasi sentiment al neputintei de a exprima cele inexprimabile- Ct timp a durat& ,u stiu- ,oaptea a nceput3 tot noaptea s(a terminat- Ce influent a avut asupra mea& "i(a vindecat durerea3 mi(a ntrit mintea3 a fcut s dispar prime0dia3 a rspuns tuturor frmntrilor si cutrilor mele- Am aflat chiar infinit mai mult- "i(a druit o cunoastere trit3 sigur3 inalienabil- #nfluenta ei continu pn astziAm cunoscut asadar c firea omeneasc3 fiecare dintre noi3 are prin conlucrarea lui Dumnezeu putinta de a naste n inima sa o astfel de iubire- Dac o face3 se preschimb ontologic3 se ndumnezeieste9 Putini o fac ntr(adevr- Dar tuturor le st n putere- ,oi3 cei multi3 ne lenevim3 ne temem3 ne preocupm de lucruri ne nsemnate- !untem deplin vinovati pentru o asemenea atitudineAceasta este dragostea duhovniceasc pe care o naste Duhul !fnt n sufletul omului- Aceasta l face pe om prtas dumnezeiestii firi :## Petru ?3 A=Aceast #ubire este nesfrsit mai nalt dect oricare iubire omeneasc- #ubirea matern este ne nsemnat n fata ei- Aceast #ubire este atotputernic- ,imic nu(i poate sta mpotriv- Aceast #ubire nfrnge moartea3 biruieste legile firii- Aceast #ubire este cea care a pus lege tuturor lucrurilor3 este taina totului2 ---pentru c Dumnezeu este iubire :# #oan A3 B=Printele Paisie avea nluntrul su o astfel de iubire pentru toti oamenii3 pentru toate fpturile3 pentru ntreaga creatie- #n acest fel m iubea si pe mine- Aceast iubire a sa a devenit suportul vietii mele- Pe aceast iubire m voi spri0ini pn la moarte- Pe ea m(am putut spri0ini cnd eram n #ndia- Atta vreme ct exist cineva care l iubeste n acest chip3 de ce s se team omul& ,umai de sine nsusi3 poateCteodat btrnul obisnuia s 7blesteme8 rznd2 7! v ard Dumnezeu cu iubirea /ui98- "ulti o ntelegeau metaforic- 5u cunosteam c se exprim cu maxim rigoare- Rugciunea sa mi(a druit si aceast experient!i3 dac eu am smuls aceast experient din mila lui Dumnezeu3 pentru rugciunile btrnului Paisie3 deoarece

40

aveam nevoie de ea ca s rmn n viat3 au existat3 ns3 exist si vor exista oameni care au dobndit aceast culme a culmilor prin lupte personale3 prin vrednicia lor personalUn astfel de om este !fntul !imeon ,oul .eolog3 monah din Constantinopol :@A@(?ECC d-1-=- Rareori sfintii vorbesc att de evident3 att de deschis despre experientele lor 7 n 1ristos8- #at cum descrie !fntul una dintre experientele sale de acest fel2 :;%ubirea< se afl deodat iarsi n mine, cunoscut, ntreag# Si o v ui n mi&locul inimii mele ca un lumintor, ca un disc al soarelui# ### 4iind n afar de toate fpturile, este totodat mpreun cu toate# /ste foc, este si strlucire, se face si nor al luminii, dar este si soare# ### .i-a de golit mintea de simtirea lumii si m-a mbrcat n vesmntul simtirii spirituale# $stfel, m-a desprtit de cele v ute si m-a unit cu cele nev ute# Si mi-a druit s vd pe Cel necreat si s m bucur de /l# ### Si am fost unit cu Cel necreat, cu Cel nestriccios si fr de nceput, cu Cel de toti nev ut# Cci aceasta o face iubirea=

PARTEA A TREIA - NTRE DOU TRADITII SPIRITUALE

NTLNIREA CU S3AMI 4OGAMU5ANANDA #n acea perioad viata mea era influentat de multi factori- 4 puternic nrurire avea rugciunea btrnului3 pe care o simteam n diverse momente ale zilei sau ale noptii revrsndu(se pasnic peste sufletul meu tulburat3 druindu(mi o oaz de bucurie n adnca mea durere si o anumit limpezime si liniste n torentul gndurilor!imteam mngierea unei puteri care m ntrea3 si dobndeam ncetul cu ncetul o nde0de care m tinea departe de impas si de autodistrugereDe cealalt parte3 nu contenisem cu vechile mele obiceiuri rele3 care cu anii deveniser patimi ce(si ntinseser n sufletul meu rdcini adnci si viguroase- " duceau de nasncercam s umplu golul din viata mea cu lucruri materiale si cu filosofii3 dar acest gol se mrea3 iar agonia se ntetea--- Creierul depunea eforturi febrile pentru a afla rspunsuri si solutii- Crti3 multe crti--- "ult lectur3 mult reflectie- Filosofii3 doctrine3 muzic3 tehnic--- dar nici un rezultat3 nici o dezlegare3 nici o iesire$trnul mi arta nenumrate lucruri- /ucruri mari si minunate- /ucruri esentiale si nlttoare- ,u(mi vorbea prin cuvinte3 ci mi druia triri- Atingea sufletul meu cu sufletul lui3 ne lega iubirea sa dulce3 arztoare3 si mi druia ochii si duhovnicesti ca s(i vd inima3 ca s vd n generalAstfel a nceput s se destrame treptat norul dens care m nvluia- /umea mi se descoperea ntr(o tainic adncime si bogtie- 'iata dobndea sens3 iar cunoasterea existentei acestor lucruri era un alt fel de plcere- 4

41

plcere adevrat care nu se sfrsea3 care devenea tot mai adnc si mai intens3 care3 atunci cnd se retrgea3 lsa n urm bucurie3 iar nu tristete- Aceasta era plcerea duhovniceascDe atunci si pn astzi3 am pstrat aceast nclinatie ctre contemplarea tainei- ,orii3 psrile3 soarele3 copacii3 stncile3 animalele3 marea3 oamenii3 ntreaga lume mi se descoperea ca o tain necuprins- #ar cea mai mare si mai intim tain era sinele meu nsusi- "i se prea att de minunat si att de necunoscut--- Ce ascundea lumea& Ce ascundea sufletul& #ntuiam c acestea sunt lucrurile esentiale si voiam s le cunosc!imteam c toate se afl sub un control anume- 4 putere ascuns3 nevzut3 le stpnea- Rebel si anarhist n conceptii cum eram pe atunci3 voiam s scap de acest control3 de aceast putere!ufeream si multe alte influente n afar de cele ale btrnului- 'iata mea destrblat m expunea acestor influente- #nteresul meu pentru ocultism3 ezoterism3 magie 7alb83 yoga3 zen3 buddhism3 s-a-m-d-3 nu se diminuase- ,(aveam deloc un punct de vedere clar asupra tuturor acestora- "i se preau importante3 dttoare de sperant3 capabile la rndul lor s reveleze posibilittile vietii adevrate- Fgduintele erau multe si mari--- /e ddeam crezareDesigur3 btrnul m avertizase2 7Uite3 copilul meu3 exist dou puteri n lume2 Dumnezeu si Diavolul- Depinde cu cine se nrudeste cineva- 5u sunt cu Dumnezeu3 cu 1ristos- Acestia cu cine sunt& Are si !atana oarecare putere- Face si el oarece minuni- 5ra arhanghel3 si si pstreaz puterea de arhanghel3 tocmai pentru c Darurile lui Dumnezeu sunt neclintiteDumnezeu ?(a plsmuit pe arhanghelul /ucifer si ?(a mpodobit cu toate virtutile si cu multe puteri- Acesta s(a pervertit ns pe sine- Datorit mndriei3 a dat o rea ntrebuintare liberttii pe care i(a druit(o Dumnezeu3 si a czut astfel din starea sa ontologic si din locul su din cer2 Am vzut pe satana ca un fulger cznd din cer :/uca ?E3 ?B=- A czut si a devenit Diavol- A czut3 si din lumin a devenit ntuneric- A plsmuit pentru prima dat rutatea si minciuna- De aceea 1ristos l numeste tatl minciunii :#oan B3 AA=- nainte de cderea lui /ucifer nu exista nicieri n cosmos rutate2 Dumnezeu le(a creat pe toate bune foarte :Fac- ?3G?=Diavolul i urste pe oameni pentru c sunt meniti comuniunii cu Dumnezeu n vesnicie- Acum el se lupt ca s(? despart pe om de Dumnezeu cu orice chip3 prin minciun3 rtcire3 viclenie3 cugete3 fapte> s(? ndeprteze de lumin si s(? aduc la ntuneric3 anume n stpnirea lui- 5xist oameni care au intrat n slu0ba Diavolului- Prin ei svrseste !atana diferite false minuni8"ai auzisem toate aceste lucruri3 dar nu le crezusem- ,ici nu le respingeam3 nici nu le acceptam- De aceast dat ele veneau din partea unui om att de bun si de blnd3 nct mi(era greu s le pun la ndoial- Fusesem martorul attor lucruri minunate svrsite de el3 vzusem la el attea puteri3 attea cunostinte3 atta sfintenie3 nct nu puteam s(i ignor prerea- 5zitam5xista3 de cealalt parte3 punctul de vedere conform cruia toti suntem una- .oate religiile conduc la acelasi Dumnezeu- .oate drumurile duc la aceeasi destinatie- $ine nteles3 fiecare se strduieste s fac o reclam mai mare propriului su 7magazin8- *oghinii pretindeau c cea mai nalt cale este yoga si le gseau nea0unsuri celorlalti- "asonii aveau ceva de obiectat despre restul3 recomandndu(se n fmal pe ei nsisi ca fiind mai ntelepti si mai buni- "agii 7albi8 sustineau c ei se muleaz mai bine pe structura sufleteasc a omului apusean si c yoga este pentru orientali- Punctul asupra cruia preau toti s a0ung la consens era acela c $iserica este o institutie moart3 stupid3 o fosil vrednic de mil care nu posed cunoastere3 putere3 viat- n general3 ns3 si adaptau punctul de vedere n functie de discutie si de circumstant- Urmreau cu atentie ce cmas ideologic este la mod si o mbrcau pe aceea- Desigur3 n(am depistat din prim instant aceste tertipuri prozelitiste3 desi s(ar fi cuvenit s fiu mai vigilent- 5ram ns lipsit de orice viclenie n tot acest tvlug- !urprinztor3 dar asa s(a ntmplatPlimbndu(m odat prin pdure3 ca s(mi alin durerea si s pun ordine n gndurile mele3 s trag o concluzie dup toate cele ntmplate3 m(am ntins putin la rdcina unui pinAtunci ceva m(a nvluit brusc si m(a cuprins n ntregime- Am pierdut cu desvrsire contactul cu lumea exterioar- ,u vedeam3 nu auzeam3 nu mai simteam nimic din cele ce se petreceau n pdure- ,u stiu dac aveam ochii nchisi sau deschisi-

42

'edeam o singur imagine--- o femeie frumoas cu pr lung si negru3 mbrcat ntr(o hain lung3 cafenie- #n locul ochilor avea doi pesti de argint3 de mrimea ochelarilor- 5ra impresionant de frumoas- #n cteva clipe a disprut la fel de bruscAm continuat s rmn ntins si s m gndesc- ,u m nelinistisem- Am nteles c era un mesa0 din ashramKilele precedente3 spre exemplu3 simtisem n timp ce pseam pe bulevardul .simis+i cum cineva ncerca s inoculeze de la distant n sufletul meu dorinta de a merge la ashram- Am atribuit faptul lui !hivamurti3 femeia care ntemeiase n 6recia ashramul yoghin- ,u m supusesem ns acestei provocri3 ntelegnd foarte bine c dorinta mi fusese 7implantat8 din afar3 ceea ce mi provocase chiar o criz de furieDe data aceasta era totusi ceva intens3 astfel nct m(am hotrt s merg- Din curiozitate& !tiu si eu&--- "i(am zis pur si simplu s merg- ,(am stat pe gnduri prea mult- !ocoteam c o voi scoate la capt cumva#ntr(una din zilele urmtoare m(am dus- Am urcat cu automobilul pn la vila din Panorama3 acolo unde era adpostit pe atunci ashramul- Kiua era scldat n soare si gazonul uscat- n curtea din spate sedea !hivamurti mpreun cu o s)ami :clugrit yoghin= indianc- 'izitatoarea strin era brunet3 frumoas3 cu pr scurtCeilalti locatari ai ashramului se preumblau n 0urul lor3 la o oarecare distant- Cutau prile0ul de a o cunoaste si de a convorbi cu acea s)ami indianc3 pe care o considerau foarte naintat spiritualDatorit multelor mele relatii cu oamenii3 stiam s fiu oricnd agreabil si plin de umor- Asa se face c m(am pomenit glumind2 ( .e(am cutat n cer si te(am gsit pe pmnt#ndianca s(a aplecat si a ntrebat(o pe !hivamurti3 n englez2 ( Ce a spus& #(a explicat--- Pe !hivamurti cutam s o aflu cnd am urcatFat de !hivamurti nu ncercam nici simpatii3 nici antipatii- 4 demitizasem din prima clip cnd o vzusemDescinsesem pe atunci n acelasi ashram3 dornic s o ntlnesc- .oat multimea astepta cu nerbdare iesirea ei din camer- "i se prea putin prostesc comportamentul lor- Cei mai multi erau tineri- A iesit brusc din camer3 cu un aer extrem de impozant- Ca o mprteas care iesea s fie slvit de supusi3 n vreme ce le mprtea darurile si bunvointa ei- Doar c ea era cea care avea mai mult nevoie de admiratia lor- "i(a prut un teatru 0ucat prost5a mi(a aruncat o privire piezis- ,(am rspuns cu rolul admiratorului3 precum astepta att asistenta3 ct si ea nssi- Am schitat o privire fugar si am continuat s m ocup cu ciornele meleAlt dat mi(au fcut 7cinstea8 de a(mi propune s o conduc pe !hivamurti la aeroport cu autoturismul meu3 avnd astfel 7marea ocazie de a fi a0utat de aura marii yoghine8- Am gsit un pretext si am refuzat- !e 0uca de(a stpna- 5ra ns urt3 ca orice astfel de 0oc- 5u nu voiam s o ncura0ez prin coparticiparea mea- As fi devenit si eu responsabil n felul acesta.recusem cu o oarecare frecvent pe la ashram3 ntruct m interesau anumite cunostinte si opinii de(ale lor- /a aceasta se rezuma legtura mea cu ashramul si cu conductoarea lui"(am asezat asadar alturi de cele dou femei cu destul dega0are3 de vreme ce nu eram angrenat ( precum ceilalti ( n vreo relatie de tip superior(subaltern3 dascl(ucenic- Am nceput discutia3 ns n chip ciudat3 conversnd nu cu !hivamurti3 ci cu indianca- !hivamurti s(a mrginit s traduc atunci cnd ntmpinam dificultti cu engleza- Am discutat mult timp3 fapt care a strnit invidia si curiozitatea celor din 0ur5vident c indianca socotise semnificativ salutul meu- ,e(am spus multe- #(am destinuit cteva din lucrurile care mi se ntmplaser3 nedumeririle mele despre cine sunt3 despre ce se ntmpl n lume3 despre vedenii si despre alte evenimente neobisnuite legate de btrnul Paisie( A sosit ceasul s(ti afli gurul tu3 mi(a rspuns5u aveam astfel de nedumeriri nc de la D ani-

43

( Cum este cu putint ca un copil s ncerce asemenea nedumeriri& m(am mirat eu( Din vietile mele anterioare3 a venit rspunsulAici ne(am poticnit- "(am gndit la btrnul3 la monahi--- 5i socoteau aceast conceptie o mare eroare- ,u exist vieti anterioare- Potrivit nvtturii ortodoxe3 omul are numai nceput3 nu si sfrsit- 5ste nemuritor3 dar are un nceput- Din chiar momentul conceperii sale3 se creeaz o persoan nou care va exista vesnic- Dup moarte se distruge trupul3 iar sufletul rmne constient ca persoan3 si asteapt nvierea mortilor3 cnd noi toti ne vom redobndi napoi trupurile- Aceste trupuri vor semna cu trupul lui #isus cel nviat- .rupuri proslvite3 vesnice3 nestriccioase3 neatinse de boal3 foame3 sete3 somn- .rupuri care stpnesc materia si legile ei- .rupuri duhovnicesti- Precum trupul lui 1ristos3 care trecea prin usile ncuiate3 care s(a nltat la ceruri3 care a primit viat prin nviere- Cel nti nscut din morti !(a fcut 1ristos3 si /ui i va urma ntreaga omenire3 de la primul om3 Adam3 pn la ultimul- 'om deveni dumnezei prin har3 prin puterea lui Dumnezeu si prin buna noastr intentie- ,u putem dobndi ndumnezeirea prin trufasele eforturi care se spri0in pe puterile omenesti- ndumnezeirea este darul iubirii lui Dumnezeu3 Cel ce nu !(a rusinat s !e fac asemenea nou3 pentru a redeschide calea pe care omul o nchisese- 5ste darul lui 1ristos3 Dumnezeu(4mul3 Care ne numeste frati ai !i2 4ricine va face voia .atlui "eu Celui din ceruri3 acela mi este frate si sor si mam :"atei ?C3 DE=!i /ucifer a rvnit ndumnezeirea- !(a strduit s a0ung Dumnezeu prin furt si a devenit--- Diavol- Asemenea si Adam n Rai3 tot ctre ndumnezeire nzuia- Dar a voit s o dobndeasc fr Dumnezeu3 clcnd legile lui Dumnezeu3 si s(a distrus pe sine- Din nemuritor a devenit muritor3 si a tras n cderea lui nssi firea omeneascAstfel3 firea uman si(a pierdut slava si puterea3 si a a0uns s fie stpnit de Diavol3 de sfatul cruia a ascultat"(am gndit la toate acestea ntr(o fractiune de secund( De ce monahii sustin c voi sunteti cu Diavolul& am ntrebat( Acestia nu cunosc3 se afl ntr(un plan inferior( ,u9 ,u9 am rspuns- ,u se afl ntr(un plan inferior- 5i cunosc foarte multe lucruri#l aveam n minte pe btrnul Paisie- 5l luase de mn un paralitic din nastere si l fcuse s mearg mpre0urul chiliei- Pecetluise cu semnul crucii un bolnav de cancer la piept :cruia i se extirpaser trei sferturi din plmni si doctorii spuneau c va muri n dou sptmni= si l fcuse sntos- #mi dezvluise amnunte din viata mea pe care eu nsumi le uitasem- " nstiintase fr gres despre nenumrate lucruri ce urmau s se ntmple n viitor1rnea ursi din mn- ntreaga natur l asculta- !e ntlnea si convorbea cu sfinti3 cu ngeri3 cu Preasfnta Fecioar- A0ungea n locuri extrem de ndeprtate fr s cltoreasc3 iar n clipa urmtoare se afla iarsi la coliba lui- Dar nici mcar toate acestea la un loc nu m fceau s strig 7,u98--- 5ra altceva3 mai adnc3 mai ascuns2 btrnul era teofor- l purta pe Dumnezeu nluntrul su- n inima sa3 n sufletul su- n 0urul su se revrsa harul lui Dumnezeu3 pe care fiecare dintre noi l percepea la diverse intensitti si adncimi- /ui i se aplicau cuvintele lui 1ristos2 "ac . iubeste cineva, va p i cuvntul .eu, si Tatl meu l va iubi, si vom veni la el si vom face locas la el :#oan ?A3 CG=- Dumnezeu si fcuse 7locas8 n inima btrnului- Cel ce rmne n .ine si /u n el, acela aduce road mult :#oan ?D3 D=- Roadele btrnului se revrsau asupra miilor de oameni care l vizitau- Fiecare povestea apoi3 cu recunostint3 propria sa experient.oate aceste lucruri existau nluntrul meu3 dar nu le aveam limpezi n minte3 nici nu le constientizam ca acum5le m(au determinat s strig 7,u98( ,u exist Dumnezeu si Diavolul- ,e aflm dincolo de bine si de ru- Ce este rul& Ce este pcatul& a struit ea( Cnd rnesti3 ndurerezi3 constrngi3 ucizi pe vreun om sau pe tine nsuti3 acesta este pcat3 am rspunsDiscutia s(a oprit la acest dezacord- ,e(am ridicat si ne(am desprtit- 5u am intrat n vorb cu niste cunoscuti de( ai mei- Rmsesem la un moment dat singur3 cnd s(a apropiat de mine iarsi indianca3 pe numele su *ogamu+ananda( .u cu cine esti& m(a ntrebat direct-

44

( 5u sunt dincolo de bine si de ru3 i(am rspuns ironicA devenit foarte serioas( Dac ar exista numai Dumnezeu si Diavolul3 tu cu cine ai merge& m(a ntrebat3 privindu(m intens( Clugrii spun c voi sunteti cu Diavolul9 am zis( !o3 )hat& :!i3 ce&= a rspuns eaRaportat la context3 rspunsul este echivoc- Poate nsemna 7!i ce dac zic asta clugrii&83 sau 7!i ce dac suntem cu Diavolul&8- #ns modul de adresare nu sugera o simpl ntrebare3 ci se voia o invitatie si o provocare n acelasi timp- 4 recunoastere si un ndemn la ntovrsire- 5xista de altfel si o atractie erotic ntre noi :s o pun oare pe seama .antreil=7Uite3 suntem cu Diavolul si petrecem bine9 !mecheria noastr9 'ino si tu9 Ce este3 ce s(a ntmplat& De ce ti(e fric&8 Acesta a fost mesa0ul de ansamblu pe care l(am primit eu prin canale non(verbale- Din pozitia trupului3 din privire3 din timbrul vocii3 din simtirea sufletului,u stiu n ce mod anume3 dar lucra de0a asupra sufletului meu- Un val de dorint a nvlit pustiitor asupra mea si m provoca3 m mpingea s rspund2 7!unt cu Diavolul8Am fost socat3 m(am pierdut cu firea din pricina acestei nvliri neasteptate- ncercam cu disperare s(mi pstrez echilibrul ratiunii sub acest val al dorintei care era aproape s m nghit- n acelasi timp3 triam o experient absolut inedit pe care m strduiam s o nteleg3 s aflu ce mi se ntmpla de fapt- 5xista si o imens uimire fat de manifestarea acestei puteri a ei- 7Deci3 are ceva puteri983 m(am gndit- 7.rebuie s fiu atent cu ea8- !e ntmplau multe lucruri simultan3 brusc- !edea n fata mea si m privea cu maxim concentrare- Devenise toat o privireAm reusit s(mi stpnesc aceast pornire irational a sufletului3 s nu cedez si s spun ceea ce aveam cu adevrat n minte( !unt cu Dumnezeu3 am rspuns'oiam s continui3 dar fata i s(a ntunecat instantaneu- 5ra mnie& Amenintare& Ur& ,(am apucat s disting3 cci s(a schimbat brusc si a plecat fr s spun un cuvnt- De atunci n(am mai vzut(o--Ceea ce as fi spus n continuare3 dac n(ar fi plecat att de intempestiv3 era 7$ut # li+e rebels3 all my life # )as a rebel8 :7Dar mi plac rebelii3 toat viata am fost un rebel8=!ocotesc c aceast fraz descrie ntru totul starea mea din acea vreme3 si aici se afl explicatia faptului c am continuat s m preocup de aceste lucruri si am fcut cltoria n #ndia"ai trziu am aflat si alte detalii despre *ogamu+ananda- Fusese de la o vrst foarte fraged discipol a unui mare guru- A cltorit n ntreaga lume3 cutreiernd din ashram n ashram3 tinnd conferinte si lectii despre yoga4 socoteau foarte naintat- 5ra dintre discipolii apropiati ai lui !atyananda- !e bucura de aceeasi faim si n ashramul central al miscrii3 din "ongyr :#ndia=3 dup cum aveam s m conving personal cteva luni mai trziu3 cnd am mers acolo- A sustinut conferinte si diverse cursuri si n 6recia-

MIND CONTROL 7,u tot ce strluceste este aur---8

45

Cu ani de zile nainte de a(? cunoaste pe printele Paisie3 luasem contact cu "ind Control prin intermediul unei crti cu acelasi nume3 pe care mi(o dduse o verisoar de(a mea- Iose !ilva3 un mexican srac si destept3 descoperise o metod prin care se puteau valorifica puterile ascunse ale mintii- Aplicnd asupra sa aceast metod3 el a devenit super(bogat3 fondator si conductor al unei organizatii mondiale avnd drept scop popularizarea acestei metode n ntreaga lume- Astzi aceast organizatie are filiale si n 6recia- "embrii pltesc o cotizatie pentru conferintele regulate3 se organizeaz n asociatii si se strduiesc s atrag un ct mai mare numr de noi membri la conferinteDin punct de vedere stiintific3 metoda se bazeaz pe emisia de unde electromagnetice a creierului- "ai precis3 creierul emite un anumit tip de unde atunci cnd individul se afl n stare de veghe3 alt tip atunci cnd doarme adnc3 alt tip atunci cnd doarme usor3 cnd se afl ntre somn si veghe- Acest ultim tip de unde au fost botezate 7unde alfa83 considerndu(se asadar c n aceast stare3 ntre somn si veghe3 creierul se afl pe 7nivelul alfa8#nitiatorii metodei sustin c n momentul n care creierul se afl pe nivelul alfa3 atunci are mai multe 7puteri83 sau poate valorifica mai bine potentele sale- Astfel au elaborat o tehnic3 numrnd n sens invers de la ?E laN ?3 prin care3 constient3 individul poate cobor la nivelul alfa oricnd doreste3 fr a fi nevoie s doarm- Cnd cineva se afl la acest nivel3 si poate folosi puterile ascunse ale mintii.oate aceste enunturi au fost ambalate ntr(o terminologie stiintific si sunt prezentate ca 7stiint8- n cadrul cursurilor adresate nceptorilor3 nu se face nici cea mai mic aluzie la yoga sau misticismul oriental- Dimpotriv3 este exploatat ilicit perceptia occidental asupra stiintei3 psihologiei s-a-m-d- ,umai penetrnd cineva organizatia poate depista treptat tainicele interconexiuni- Cnd un individ a0unge s prezinte ncredere3 cnd devine unul dintre ei3 7de(al lor83 atunci i vor indica aceste vase comunicanteAtunci va recunoaste c aceast 7nou descoperire8 a lui Iose !ilva nu este nimic altceva dect vechea metod de autohipnoz pe care o foloseau vechii egipteni3 dar o folosesc si actualii hindusi3 buddhisti si toat gama de propovduitori ai misticismului orientalDifer numai vitrina3 modul de servire3 paravanul3 nvesmntarea ntregului demers cu hainele stiintei apusene.inta o constituie atragerea celor care admir si crediteaz stiinta!e ntelege c n perioada aceea nu cunosteam toate aceste lucruri- 5ste si motivul pentru care3 atunci cnd am aflat c se organizeaz o conferint introductiv despre 7"etoda Iose !ilva8 la !ocietatea de !tudii "acedonene3 am mers plin de interes- Am audiat toat prezentarea- 5xistau3 desigur3 elemente care mi aminteau de yoga3 ns destul de vag3 iar aceasta ntruct posedam totusi anumite cunostinte despre yoga- Cineva care nu avea nici o astfel de tangent n(ar fi putut nici mcar s bnuiasc ceva"i se ivise o nedumerire3 fapt pentru care i(am adresat la sfrsit urmtoarea ntrebare profesoarei care vorbise2 ( "intea omeneasc3 prin natura si constructia ei3 are un mod firesc de a functiona- Astfel3 ea se afl la nivelul alfa numai atunci cnd omul doarme3 deci pentru o perioad limitat de timp n decursul celor CA de oreDumneavoastr ne propuneti s intervenim n acest proces spontan3 natural3 si s ntreprindem o schimbare3 o nlocuire- ,e propuneti efortul de a rmne pe nivelul alfa ct mai mult timp posibil- Cum putem sti dac acest lucru nu este periculos& Cum putem fi siguri c aceast constrngere a firii nu va da nastere unui dezechilibru3 unei vtmri trupesti sau sufletesti& Cum ne edificm asupra impactului pe care l va avea asupra sistemului nostru nervos3 spre exemplu& 'tmarea poate s nu se manifeste imediat- Creierul are niste parametri de rezistent3 dar atunci cnd se opereaz o fortare sistematic3 de ani de zile3 a functionrii lui firesti3 ce se va ntmpla n asemenea conditii& De unde putem sti c va rezista& ( ,u te teme3 noi stim9 a rspunsDoar att9--- .rebuia adic s cred n ei si n cunostintele lor,(am primit un rspuns stiintific concret- Un cercettor3 un fizician3 un medic3 ar fi adus o dovad experimental3 rezultate statistice- !pre exemplu3 cutare medicament sau cutare metod a fost aplicat pentru atta timp unui grup3 iar apoi au fost examinati membrii grupului si s(a constatat asta si asta- Au fost depistate cutare efecte pozitive3 respectiv cutare influente negative3 etc- etcAcesti oameni nu numai c nu vehiculau elemente stiintifice3 validate prin experient3 dar nu practicau nici mcar

46

un mod de gndire stiintific- .otul se rezuma la cteva 7 ncredintri8 linistitoare2 7,u te teme3 stim noi ce facem3 ai ncredere n noi8Ct ncredere poate investi cineva ntr(un om neinstruit& De pild3 i poti ncredinta motocicleta3 automobilul3 casa sau ( fie9 ( chiar si contul tu din banc- Dar este oare ntelept s(i ncredintezi 7 n alb8 creierul tu3 activitatea mental3 echilibrul tu sufletesc& 5u n(am urmat atunci seminariile3 ci abia doi ani mai trz0u- mpins de uriasul meu egoism3 voiam s m disting de oameni3 s(i depsesc cu orice risc- "i se promitea c voi fi a0utat s dobndesc puteri 7ascunse83 s(mi valorific ntregul potential al mintii si3 n felul acesta3 s(i surclasez pe cei din 0ur3 s(mi pot rezolva cu usurint problemele zilnice3 s(i pot 7a0uta8 pe ceilalti oameni3 adic s m aflu ntr(o pozitie superioar lor.oate aceste patimi3 mizeria sufleteasc3 erau inconstiente3 inspirat mascate de lozinci frumoase precum 7progres spiritual83 7cutarea adevrului83 7a0utorarea omenirii83 7redescoperirea gnozei mistice8 s-a-m-d- Dac se adaug n calcul plictisul si golul vietii zilnice lipsite de 1ristos3 singurtatea si dorinta de a ntlni oameni3 n special de sex opus3 atunci pot fi ntelese cteva dintre mobilurile care i mping pe oameni3 inconstient de cele mai multe ori3 s ia parte la astfel de miscriAsadar3 la doi ani de zile dup primul contact cu ei3 si la cteva luni dup ntlnirea cu *ogamu+ananda3 m aflam la "a0estic ( o cafenea pe malul mrii unde obisnuiau s se adune studentii ( cnd m(a ntlnit un oarecare cunoscut si mi(a spus c merge s participe la prima lectie a seminarului despre "ind Control- Am hotrt s(? nsotesc!eminarul se desfsura ntr(o sal de conferinte de la 5lectra Palace3 unul dintre cele mai luxoase hoteluri din .esalonic3 n piata Aristotel- Urma s dureze patru(cinci zile3 iar participarea costa 0umtate din bursa lunar a unui student- "(am ntlnit cu profesorul si i(am spus c nu dispun de banii necesari- "(a primit gratuitn acea vreme citeam crtile lui 4mraam "i+hael Aivanhov3 un fel de mag 7alb8- Prima zi a seminarului a decurs linistit si toti erau satisfcuti- /a sfrsit am cutat prile0ul s m ntlnesc n particular cu profesorul5ra un om la vreo AE(AD de ani3 suplu3 cu o constitutie atletic- ,umele su era Paul 6rivas- 5ra cipriot de origine3 eleno(american la a doua generatie3 si locuia n ,e) *or+- ,e(am simpatizat reciproc- 'orbea foarte bine greceste( Apartii Frtiei Albe Universale& l(am ntrebat( !per c da3 a rspunsAm continuat discutia- Cnd a constatat c citisem si cunosteam destule lucruri legate de yoga3 mi(a spus c si el este yoghin- "(am mirat putin3 cci nu(mi imaginasem niciodat un yoghin mbrcat n costum( 5u practic Friya *oga si l(am avut maestru pe Paramahamsa *ogananda- Aici lucrez ca s scot ceva baniPe mentorul lui l cunosteam dintr(o carte a sa- 4 citisem pe vremea cnd eram student n anul #- mi dorisem si eu s(? ntlnesc cndva- Am continuat discutia si am descoperit c Paul era un yoghin avansat- #(am mrturisit2 ( !imt c tot ceea ce fac m schimb> faptele mele3 cuvintele3 gndurile m influenteaz profund n interior3 mi transform sufletul- ,u stiu cum trebuie s triesc- ,u stiu ctre ce trebuie s m ndrept- mi cizelez sinele n fiecare zi3 dar fr un plan3 fr un model3 ci n virtutea hazardului- ,u(i indicat s continui asa3 dar nu stiu cum( Data viitoare cnd am s vin n 6recia3 n primvar3 peste sase luni3 vom petrece o zi mpreun- De data asta nu am timp( #n primvar eu voi fi n #ndia3 am rspuns"(am mirat att de rspunsul pe care i l(am dat3 ct si de rapiditatea cu care evoluase relatia noastr- Am nteles c3 ntr(o manier necunoscut mie3 Paul m influentaseAstzi pot conchide c m supusese unei usoare hipnotizri-

47

#n rstimpul celor doi ani care trecuser de la prima conferint desfsurat la !ocietatea de !tudii "acedonene3 l cunoscusem pe printele Paisie- nmagazinasem nluntrul meu3 asadar3 cteva experiente ortodoxe3 crestine#n ziua a doua a seminarului m aflam n salonul hotelului3 asteptnd reluarea discutiilor- Din aceast zi urma s nceap adevrata instruire(initiere- 74are e bine ce fac&83 m(am ntrebat3 gndindu(m la toate cele pe care mi le spusese printele Paisie7Printe3 dac ceea ce fac e un lucru ru3 mpiedic(?9 ,u ngdui s se ntmple83 l(am rugat luntricAu sosit apoi cunoscutii3 cteva domnisoare3 si am uitat cu desvrsire de rugciunea pe care o fcusem!eminarul a demarat- Am nceput rostind cu putere 4"3 sunetul 7sfnt83 conform nvtturii hinduse3 pentru a se 7purifica8 atmosfera de influente spirituale nedorite!eminarul continua3 dar elevii mai vechi au nceput s devin indispusi- n pauze3 murmurele si agitatia cresteau5u nu puteam ntelege ce se petrecea- #l simpatizasem pe Paul si mi displcea s aud cuvinte mpotriva saPaul ns3 precum s(a dovedit mai trziu3 ncepuse s m suspecteze a fi cauza dificulttilor- Dup pauz3 a redeschis seminarul cu cteva anecdote3 pentru a destinde atmosfera- #n timp ce spunea anecdotele3 plimbndu( se prin multime3 m supunea diferitor teste psihosomatice- !pre exemplu3 mi ntindea brusc mna3 ca s vad cum voi reactiona- Absolut spontan3 fr s m gndesc3 am rspuns pozitiv> l(am prins strns de mn- "i(a fcut trei(patru astfel de teste si3 n final3 mi(a fcut unul despre care citisem ntr(o carte de psihologie- Atunci mi( am dat seama c se ndoieste de mine3 c verific raportarea mea emotional fat de seminar si fat de persoana sa"(am mirat3 cci eram realmente ntr(o stare pozitiv- De altfel3 am reactionat la toate testele pozitiv!(a hotrt s continue initierea- Atmosfera devenise cald si amical- 5ra un bun profesor- Procesul de instructie progresa gradat3 cu exercitii tot mai complexe- Dup o 0umtate de or de exercitii3 elevii mai vechi au nceput din nou s se agite- "urmurau ntre eiAceast tensiune n(a ntrziat s erup- !(au ridicat doi(trei dintre ei si au nceput s protesteze deschis2 ( 5xist sau nu exist protectie spiritual la acest seminar& ntrebau ei provocatorPentru elevii mai noi3 sensul acestei ntrebri era greu de reperat- Ce s nsemne 7protectie spiritual8& ! ne prote0eze de ce anume& 5xist vreun pericol de care trebuie s ne prote0m& Cine ne amenint si cine ne prote0eaz& /a toate aceste ntrebri3 veteranii rspundeau cu 0umtti de cuvinte- !ubliniau ns faptul c de aceast dat existau intruziuni de ordin spiritual si c situatia devenise astfel critic3 spre deosebire de sedintele precedente!eminariile s(au ntrerupt pentru o zi- Paul a anuntat c vom continua seminariile cu "ria3 o veche elev a sa3 ntruct el personal nu mai poate continuaAtunci mi(a strfulgerat n minte acest gnd2 7Ce am cerut eu de la printele Paisie& ,u l(am rugat s mpiedice initierea3 dac este un lucru ru& ! fi intervenit btrnul&---8- ,u eram sigur- /a mi0loc puteau fi nenumrate alte cauzeAm hotrt s continui3 rugndu(m n acelasi timp lui 1ristos si cerndu(i btrnului ca3 dac acest seminar este un lucru ru3 s mi(o arate nc si mai limpedeDup ntreruperea de o zi3 "ria3 care urma s continue seminariile n locul lui Paul3 a sosit din Atena- 5ra o tnr n 0ur de GE de ani3 simpatic3 blond(castanie- #nitierea s(a derulat fr impedimente pentru ceilalti- "ie3 ns3 au continuat s mi se ntmple evenimente neasteptate!pre exemplu3 la un oarecare exercitiu3 n timp ce tineam cu totii ochii nchisi si ne aflam cufundati n nivelul alfa3 sau3 mai exact3 n stare de autohipnoz3 schitam n mintea noastr imaginile pe care ni le sugera "ria-

48

5a alesese dinainte aceste imagini si le prezenta una dup alta3 fr ntrerupere3 exact ca la cinematografAstfel3 fiecare dintre noi avea n minte o succesiune permanent de imagini controlate$rusc3 n timp ce executam linistit indicatiile3 s(a petrecut ceva asemntor unei ntreruperi a 7filmului83 ca o interventie din exterior#n loc s vd ceea ce dicta "ria3 am vzut un demon- Avea un chip urt si viclean3 codit si coarne- Afisa un aer glumet- #nspira mai curnd o dispozitie prietenoas fat de mine- ,u era ameninttor3 nici dusmnosAm fost surprins de ntmplare- Ce putea fi creatura aceea& Ce voia de la mine& #maginea a durat cteva secunde3 dup care am continuat exercitiul- ,imeni n(a bnuit nimic- Pe parcursul exercitiilor3 demonul mi(a reaprut n mai multe rnduri3 de fiecare dat n alt chip/a sfrsit am hotrt s(i cer lmuriri "riei- Dup terminarea cursului3 ne(am asezat amndoi ntr(un capt al salonului si i(am descris cele ntmplate( Despre ce poate fi vorba3 care este prerea ta& am ntrebat"(a ascultat cu atentie3 fr nedumeriri sau obiectii- A admis ntocmai evenimentele3 spunndu(mi c asemenea lucruri se ntmpl frecvent n plan spiritual- A nceput apoi s(mi vorbeasc despre maestrul ei care tria n Franta- "i(a spus c o a0utase mult3 dar c(? plteste att de scump nct este nevoit s munceasc ?C ore pe zi3 fr a mai socoti si seminariile de "ind Control- si ntlneste maestrul de patru(cinci ori pe an3 si i d aproape toti banii pe care(i are- Att de costisitoare i este relatia cu el--Din cte mi(am dat seama3 maestrul ei urma asa(numita 7cale a omului siret83 era discipol al lui 6urd0ieff.nra se arta a fi inteligent3 terminase Dreptul3 cltorise mult- ,(am putut ntelege relatia ei cu profesorul francez- Practic3 ea i druia toti banii pe care(i cstiga ntr(un an- Foarte comercial vedea lucrurile acest maestru9 Printele Paisie era exact contrariul- Cuta mereu s dea3 nu s primeasc- mprtea toate darurile sale duhovnicesti copiilor si- #n dar ati luat3 n dar s dati3 le(a spus 1ristos ucenicilor /ui :"atei ?E3 B="ria socotea yoga ca fiind o cale inferioar fat de a sa- i gsea chiar si erori- 4 folosea ns con0unctural- Ct despre seminariile de "ind Control3 ele erau adresate nceptorilor3 avnd un caracter introductiv- Dac cineva dorea s progreseze3 trebuia s(si gseasc un maestru propriu- Cam acestea erau conceptiile ei#(am pus din nou aceeasi ntrebare2 ( De ce mi(a aprut demonul& A zmbit cu simpatie si mi(a spus2 ( !e pare c celulele tale au o astfel de polarizare nct l atragCu alte cuvinte3 sustinea c eu as avea o oarecare 7 nrudire organic8 cu Diavolul- Am deschis gura plin de uimire2 ( $ine3 zic3 atunci lui 1ristos de ce # s(a artat& A rmas ncremenit( Pui ntrebri dificile3 mi(a spus si s(a ndeprtatAm simtit c urmrise dou lucruri2 primul3 s m pun n contact cu maestrul ei> al doilea3 s(mi induc ideea c as avea o oarecare rezonant cu demonii3 si s m determine s privesc pozitiv acest lucru!eminariile eraii foarte aproape de sfrsit3 ncepusem s m frmnt- Pozitia "riei3 aparitia demonului3 nu erau oare tocmai mplinirea rugmintii pe care i(o adresasem printelui Paisie& ,u(i cerusem ca 7dac acest seminar este un lucru ru3 s mi(o arate nc si mai limpede8&

49

Dup un timp3 l(am ntrebat pe btrn dac auzise rugciunea mea si dac mi dduse 7mn de a0utor8- A zmbit si m(a mngiat cu mult dragoste2 ( .e(as fi lsat fr a0utor3 bre& a rspuns!e presupunea c dup aceste seminarii dobndiserm anumite aptitudini- !pre exemplu3 puteam diagnostica de la distant bolile de care sufer un om- !e presupunea c aveam puterea de a vindeca boli- Utilizam inclusiv celebra sfer de cristal3 asemntoare celei pe care o folosea vr0itoarea "agica de !pel n 7"ic+y "ouse8 al lui Jalt Disney- nvtasem si noi s prevedem viitorul cu a0utorul cristalului--- cel putin asa se presupunea--!e mai presupunea c aveam capacitatea de a ne 7programa8 viitorul- Astfel3 atrgeam spre noi evenimente care doream s ni se ntmple :de pild3 s gsim un serviciu bun3 s devenim bogati ( asa precum fcuse3 de altfel3 si Iose !ilva3 inventatorul metodei= sau evitam evenimente neplcute :vreun accident3 vreo nenorocire s-a-=Ct vreme eram mpreun cu profesorii3 ncercrile noastre se soldau cu succese- Dar aceste lucruri nu pot fi stabilite cu exactitate3 astfel nct rmne ntotdeauna loc de ndoial- !e pot oferi o multitudine de explicatiiAm decis asadar s pun la ncercare metoda- "(am gndit s(mi fixez drept scop mplinirea unor evenimente improbabile- "i le(am 7programat83 deci3 pe urmtoarele dou2 s obtin3 n viitor3 livretul militar fr s execut stagiul> si3 ca totul s fie nc si mai improbabil3 m(am 7vizualizat8 pe mine nsumi3 cu barb lung si plete3 mbrcat civil3 ridicndu(mi livretul de la "arele !tat "a0or al Armatei- !cenariul unor asemenea evenimente era neverosimil n conditii normaleDup patru(cinci ani de zile3 mi(am ridicat livretul de la "arele !tat "a0or al Armatei> eram mbrcat civil3 cu barb lung si plete3 si 7executasem8 cea mai mare parte a stagiului undeva n strintate3 absolut legalAm ales apoi un nou test3 pe termen scurt- Cu un an de zile n urm3 cunoscusem o tnr- 5ra att de ostil fat de mine3 nct evita sistematic s m ntlneasc.oate eforturile mele de a(i smulge o ntlnire erau mereu zdrnicite- " respingea cu maxim intransigent- ,(o vzusem de un an de zile- Am 7programat8 s se petreac improbabilul- Am folosit 7metoda8 si am cerut s caute ea s m gseasc3 fr ca eu s misc mcar un deget- Am 7lucrat8 la aceste dou 7programe8 aproximativ o sptmnDup zece zile3 domnisoara respectiv3 care mai nainte nu(mi putea suporta nici simpla prezent3 cuta acum ( prin intermediul cunoscutilor ( prile0uri si pretexte de a se apropia de mine- ,u m(am artat ctusi de putin interesat3 ci chiar am ncercat ostentativ s m tin departe de ea#n final3 printr(o cunostint comun3 m(a invitat la ea acas- ,(am rspuns- /a scurt vreme3 mi(a adresat aceeasi invitatie- ,u i(am dat curs nici de data aceasta- Apoi m(a contactat telefonic ea nssi3 rugndu(m s merg pentru c ar avea ( chipurile9 ( s(mi dea ceva"(am umplut de uimire9 Ce sunt oare lucrurile acestea& .in de domeniul magiei& Cine 7pregteste8 evenimentele de dragul meu& ,u cumva demonii& ,u cumva au dreptate clugrii cnd spun c astfel de oameni lucreaz cu Diavolul& De ce mi(au dat aceste puteri& " iubesc& ,(o cred9 Care s fie pretul ce trebuie pltit n schimb& ,u cred c asemenea puteri se dau fr un pret- Cine slu0este pe cine& #n urma unei concentrri cu scop 7tmduitor83 am depistat o boal a tatlui meu- ntrebndu(? despre ea3 mi(a confirmat toate predictiile- Astfel de evenimente aveau s devin att de frecvente3 nct mi(ar fi aproape imposibil s le relatez pe toate- Cert este c am sfrsit prin a m speria si3 n cele din urm3 am renuntat definitiv s mai utilizez metodaAstzi m feresc de orice legtur cu astfel de 7puteri8- Cu ct mai intens recurge cineva la aceste 7metode83 la aceste 7tehnici83 cu att mai mult se ndatoreaz si se nrobeste pe sine celui care se ascunde n spatele lor- !e autocondamn la o incalculabil nenorocire- !frseste prin a a0unge o victim etern a !ataneiCt timp trieste3 omul are permanent la ndemn posibilitatea de a se elibera din aceast abominabil tiranie3 dac cere a0utorul lui 1ristos-

50

"ie mi lipseau ns pe atunci cunostinte elementare despre aceste chestiuni- !e ngrmdeau n mintea mea o sumedenie de mituri3 rtciri3 fantezii3 astfel nct pseam pe calea vietii ca un pui de gin ametit-

#TRAS DE PAR% CTRE SFNTUL MUNTE Asadar3 n ciuda experientelor mele din !fntul "unte3 n ciuda legturilor mele cu printele Paisie3 o dat revenit n lume m(am readaptat vertiginos vechiului mod de viat- n afar de yoga3 si fcuser acum loc n viata mea si tehnicile de "ind Control/a un moment dat am nceput s constientizez3 destul de vag3 c nu merg bine- .riam ntr(un soi de zpcealAm hotrt s fac o nou vizit n !fntul "unte3 s(? ntlnesc pe btrnul Paisie#n a0unul plecrii am pus ceasul destepttor s sune3 ca s prind autobuzul dis(de(dimineat- "(am trezit trziuDestepttorul se stricase9--- Dup cteva zile am hotrt s plec ntr(o marti- /uni seara a venit un prieten din Atena3 si planurile s(au contramandat din nou--- Am decis c plec 0oi- "iercuri seara s(a ntmplat s fiu ns nevoit s dorm n alt parte--- .oate aceste 7coincidente8 ncepuser s m irite7Punct83 mi(am zis3 7Duminic dimineat voi pleca negresit- !mbt nu ies nicieri3 tocmai ca s previn orice complicatie8- 5i bine3 n chiar acea sear de smbt a venit la mine acas o prieten care a insistat s mergem la plimbare3 cci se simtea ru si avea nevoie de companie si mngiere--#ntr(o dup(amiaz m aflam la un prieten care ncepuse si el s mearg regulat n "unte- #(am povestit cele ntmplate si am conchis2 7Dac nu d btrnul o mn de a0utor3 nu m vd mergnd8- ndat3 n chiar acea clip3 am simtit o pace plin de prospetime pogorndu(se asupra mea3 n vreme ce prietenul ncepuse de0a s(mi spun2 ( Dormi aici n noaptea asta9 .e trezesc eu dimineat3 cnd plec la serviciu( ,(am bani3 nici haine3 i(am rspuns( 4 s(ti dau eu3 ba chiar ti dau si rucsacul meu3 a zis#ntr(adevr3 am dormit acas la el3 iar n dimineata urmtoare am luat autobuzul spre "unte#n tot acest rstimp3 inclusiv de(a lungul somnului3 acea pace att de reconfortant stpnea nluntrul meu- 5ra ca si cnd as fi avut n suflet un tovars intim- Abia dup plecarea autobuzului a nceput s se destrame acest simtmnt- !tiam c printele Paisie dduse nc o dat o mn de a0utor- "(a 7tras de pr8 si m(a descurcat din htisurile lumii#n sfrsit3 am a0uns si l(am gsit- "(a prins n brate cu mult gri0 si delicatete3 propunndu(mi s gzduiesc la un ascet cunoscut de(al su- 7Pn te vei linisti putin- 'ei veni s m vezi oricnd voiesti- 'ei nvta si pictur acolo83 a adugat- "(am nvoit3 asadar3 si am mers#PORTRITA% Pasii mei ctre crestinism erau nesiguri- $trnul m trimisese s stau temporar la un ascet- Acesta tria singur ntr(o csut3 n pdure- 5ra necesar o or de mers pe 0os3 pe crri deseori blocate de crengi3 pentru a a0unge n locul de unde s(ar fi putut cumpra ceva- 5xista o mic grdin pe care o ngri0eam n fiecare dup(amiaz- 5ra mult liniste9 Aproape nici un om- 4 dat pe sptmn venea un printe 7vecin8 pentru Dumnezeiasca /iturghieAlteori ascetul slu0ea singur3 si astfel petreceam cte ?D zile fr s ntlnim vreun om#ntre noi ne vedeam foarte putin peste zi- 4 or dimineata3 cnd citeam cu voce tare din cte o carte patristic n timp ce ascetul picta3 si vreo dou ore dup(amiaza3 n grdin> urma apoi ndat masa si slu0ba pavecernitei#mi petreceam timpul citind despre ortodoxie- .exte scrise n adncul veacurilor3 avnd o vechime de pn la o mie sapte sute de ani> texte mai recente3 datnd de acum trei(patru sute de ani> n fine3 texte ale unor oameni

51

care muriser n urm cu ctiva ani- .oate despre ortodoxie- !crise de asceti3 de oameni ncercati n nesfrsite osteneli si lupte duhovnicesti3 care la captul unei vaste si nemi0locite experiente personale3 dobndiser cunoastere duhovniceasc- !i tocmai n virtutea acestei cunoasteri extrem de nalte3 vorbeau despre om3 despre ce se ascunde n sufletul si n mintea lui3 despre taina si mretia lui3 dar si despre cderea lui'orbeau despre Dumnezeu3 despre cum l cunosteau3 cum l simteau3 cum l vedeau3 cum triau mpreun cu 5l3 cum l pierdeau3 cum l aflau din nou ( tot mai aproape3 tot mai limpede3 tot mai intim"(a impresionat identitatea punctelor de vedere si a tririlor unor oameni pe care i desprteau chiar si o mie cinci sute de ani3 spre exemplu- 5ram foarte uimit( Aceasta este traditia ortodox3 mi spunea ascetul ( el nsusi un veritabil isihast- Deseori i ceream s(mi clarifice diverse nedumeririmi limpezea nenumrate lucruri3 cci era purttorul viu al unei traditii vii2 tria n acelasi mod si avea aceleasi experiente ca si ascetii secolelor anterioare3 de la Acelasi 1ristos- #isus 1ristos3 ieri si azi si n veci Acelasi este :5vrei ?G3B=.riam n rugciune3 n studiu patristic si n lupt duhovniceasc- /e mai amestecam din cnd n cnd3 si ncepeam s practic diferite exercitii yoghine3 meditatii si celelalte- 5xista n sufletul meu o fervent nclinatie ctre magie3 si ea se manifesta sporadic n aceste practici- Dincolo de aceasta3 exista ns o intens viat luntric- Pe ct de linistit si de rutinat era viata noastr exterioar3 r0e att de prodigioas era cea sufleteasc3 cea luntric- #n exterior nu se ntmpla nimic3 dar nluntrul sufletului se petreceau nenumrate evenimente de maxim intensitate- Ciocniri3 rzboaie3 lupte3 angoase3 rscoliri3 tulburri3 dup cum si daruri dumnezeiesti2 experiente ale harului dumnezeiesc3 simtirea n trup a lui Dumnezeu3 deschiderea mintii si ntelegerea adnc a scrierilor patristice3 sete arztoare de cuvnt dumnezeiesc3 desvrsit dispozitie pentru rugciune3 cunoastere de sine insuflat de sus3 dulceat sufleteasc si trupeasc3 dor dup Dumnezeu3 lacrimi dulci si zdrobire de pocint!criam poezii de slav3 de cntare si de dragoste ctre Dumnezeu si ctre btrnul Paisie care3 prin rugciunea sa3 mi(a druit putinta de a tri toate aceste lucruriPrin a0utorul sfintilor3 traversam frecvent asemenea experiente care ne aduceau liniste3 bucurie3 putere3 cura0 si voint de a continua acest fel de vietuire istovitor3 dar att de roditor- !ufletul se adncea3 cobornd pn n abisApoi se nlta3 atingnd si cerul- Cunostea lucruri pe care nu le percep cele cinci simturi si tria ntr(o realitate pe care numai el o poate atingePrintre nenumratele experiente coplesitoare pe care le(am trit n aceast stare sufleteasc3 memoria mea distinge una nc si mai aparte- !e apropia ziua de ?D august3 praznicul Adormirii "aicii Domnului- #ntreg !fntul "unte se afla n srbtoare3 de la un capt la cellalt- 76rdina "aicii Domnului8 :cum mai este numit Athosul= o cinstea si o slvea cu nespus bucurie pe ocrotitoarea sa3 Preacurata Fecioar/a toate mnstirile se fceau privegheri n cinstea "aicii Domnului- ,u exista monah3 nu exista om care s nu ia parte la acest praznic- ,e(am pregtit si noi s coborm la mnstirea de care apartinea chilia noastr3 pentru a participa la priveghere#nc din data de ?G3 m cuprinsese un rzboi nfricostor pentru micimea msurilor mele duhovnicesti- Pentru printii sporiti3 el s(ar fi dovedit probabil o glum- Pentru mine ns3 era ceva peste puteri- $rusc3 mintea mi s(a umplut de gnduri- Altfel spus3 dac ntr(o zi obisnuit mi se derulau prin minte dou(trei gnduri pe minut3 spre exemplu3 deodat s(au cumulat o sut ( dou sute de gnduri9 !e succedau cu o vitez formidabil3 exercitnd o presiune insuportabil asupra mintii- Am czut astfel prad unei foarte grave stri de confuzie- "ai mult3 toate aceste gnduri erau rele3 urte3 cu un accentuat substrat negativ3 si toate mi propuneau s nu merg la priveghere- "(am pierdut3 nepricepnd ce se ntmpl cu mine- !ituatia putea fi asemnat cu aceea n care un oarecare guraliv3 viclean3 rutcios si perfid3 ti vorbeste ncontinuu la ureche3 comentnd cu mare patos toate cele din 0urul tu ( oameni si situatii3 fr s(ti lase nici cel mai mic rgaz pentru a(? contra si a ordona lucrurile ntr(un cadru logic- .e bombardeaz fr ntrerupere3 pricinuindu(ti dureri de cap si sectuire sufleteasc#ar dac acest calomniator ar fi un om n carne si oase3 atunci fr ndoial c te(ai ndeprta de el si te(ai linisti dup un oarecare timp- Ce poate face ns cineva cnd nu poate scpa de aceast gur rea3 urt3 flecritoare&

52

Cnd aceast stare te urmreste pn si n pat3 fr ncetare3 uneori vreme de trei(patru zile ncontinuu& /a aceasta se aduga si faptul c m confruntam pentru prima dat cu astfel de stri- 5ra un rzboi mental- Un rzboi al gndurilor3 precum l numesc monahii ortodocsi#mi ddeam seama c nu mai sunt eu nsumi- Am ncercat s m mpotrivesc- "(am strduit s alung tot acest noian de gnduri- ,ici un rezultat- "ai mult3 ele sporeau n intensitate- Ai fi zis c le iritasem- Am perseverat n rugciune- Aveam s ntmpin ns o si mai acerb rezistent3 astfel nct foarte repede am cedat neputincios si3 ncovoiat3 m(am oprit5ram dezarmat- ,u m puteam mpotrivi9 Aproape c nu credeam c ceea ce mi se ntmpl poate fi real$trnul a nteles totul dintr(o simpl privire( !(au adunat albinele3 mi(a spus el zmbind- #a s vedem3 vei putea dovedi rbdare& #ntr(adevr3 aceste gnduri erau precum albinele3 cci 7 ntepau8 si--- durea#n noaptea din a0unul privegherii n(am putut dormi3 cci rul continua si rugciunea mea se derula mecanic3 fr participare luntricDimineata mi(a adus o cumplit migren3 datorat lipsei de somn care(mi mputinase puterile- "i se prea c ntreg creierul este pe cale s mi se dezintegreze din pricina succesiunii rapide si a presiunii gndurilorDup(amiaz am cobort la mnstire3 unde ni s(a cedat o camer pentru a ne odihni cteva ore nainte de marea slu0b- "(am ntins3 asadar3 ns n(am putut s(mi linistesc mintea/a priveghere3 am intrat n biseric de0a epuizat> iar pe msur ce oboseala crestea3 starea mi se nruttea- Un printe vecin3 care venea deseori la chilia noastr pentru liturghie3 monah venerabil3 experimentat si naintat n cele duhovnicesti ( precum mi spusese btrnul ( s(a apropiat zmbind de strana n care m prbusisem- ,e ndrgeam reciproc3 astfel nct m(am bucurat s(? vd( Ce e3 cum merge lupta& a ntrebat( 6reu3 printe3 i(am rspuns"(am aplecat s(i srut mna3 dar si(a tras(o napoi si mi(a dat o scatoalc de alint peste cap- A fost de(a0uns pentru ca toat starea mea luntric s se schimbe- Ce s(a ntmplat& Cum s(a spulberat furtuna& Cum s(au mprstiat norii& Cum s(a fcut o astfel de liniste& Ce bucurie si usurare erau acestea& Cum s(au mistuit toate gndurile ntunecate ntr(o clipit& Ce scatoalc s fi fost aceea& Ce putere dumnezeiasc slsluia n acea mn& Am ridicat capul3 bucuros3 si l(am privit plin de fericire( 1ai3 s mergem s cntm putin3 mi(a spus3 si l(am urmat bucuros la stran- Am sezut unul lng altul si am cntat "aicii Domnului- " simteam att de usurat3 att de minunat3 att de dulce alturi de el--- Am fost adpostit pentru un scurt rstimp sub aripile sale duhovnicesti- #ntre cntri mi(a spus2 ( ,u te teme3 te ispiteste Diavolul- ,u are putere- Ce mi(a fcut mie astzi9--- Dimineat ziceam rugciunea pe siragul de mtnii3 asezat- "i(a adus un somn att de domol--- dar mi(am venit repede n fire3 dndu(mi seama c ncearc s m nsele3 btndu(si 0oc de mine- Am nvlit asupra lui s(? alung si a fugit- n timp ce fugea l(am ntrebat de unde este- 7Din #conio3 din #conio83 a strigat si s(a fcut nevzut- 5ra asadar din Asia "icAveau multe temple idolatre acolo- "(am ridicat apoi si l(am auzit cum urla din pdure2 ba ca o fiar3 ba ca un porc3 ba ca tot felul de alte slbticiuni- 4 face doar ca s ne nfricoseze si s ncetm rugciunea- #ns nu are putere3 ne sperie doar n chip mincinos3 de departe- Dumnezeu l tine legat- ,u(? las liber3 cci altfel ne(ar omor 3 ne(ar sfsia de vii- ,u te teme3 ne ocrotesc Preasfnta Fecioar si !fintiiCum as fi putut s m mai tem& notam ntr(un adnc de bucurie9 ,u(mi dovedise putin mai nainte btrnul puterea sa duhovniceasc& ,u m scpase de aceast urgie& ,u(? alungase departe de mine pe Diavol& 5ram bucuros pentru c Dumnezeu mi descoperise nc un monah adevrat- naintnd privegherea3 s(au asezat si alti

53

oameni ntre noi3 astfel c m(am desprtit de btrnul clugr- Am dus privegherea pn la capt fr problemeDup slu0b ne(am odihnit3 iar dimineat3 cnd m(am trezit3 am aflat c btrnul !ava ( acesta i era numele ( plecase din mnstire ctre chilia sa isihast- ,oi urma s stm si la mas3 iar apoi s mergem pentru vecernie la mnstirea #viron3 ca s ne nchinm icoanei "aicii Domnului Portrita3 potrivit dorintei mele#ndat ce m(am trezit3 nenorocirea a revenit3 mai slbatic3 mai agresiv- Acum ns stiam ce mi se ntmpl si l dispretuiam oarecum pe Diavol3 dup rusinea pe care o ptise de la btrnul !avaPe msur ce naintam pe drumul ctre Portrita3 rzboiul crestea- Ce furtun neasteptat era aceasta& 6nduri slbatice3 blasfemiatoare3 viclene3 poruncitoare3 nvlind unul dup altul cu putere si repeziciune2 7!coal(te9 Pleac9 Acum9 ndat9 ,u te duce la PortritaO ntoarce(te napoi98- ,u(mi mai puteam stpni mintea- !ingurul lucru pe care l doream era s se mai potoleasc intensitatea acestui iures3 s(mi reziste mintea care era de0a pe punctul de a se dezintegra- !ufeream ngrozitor- 5ram extrem de posomort- Dac nu s(ar fi ntmplat cele cu btrnul !ava3 as fi cedat gndurilor si as fi plecat departe de Portrita3 departe de btrnul care m gzduia3 departe de !fntul "unte- Am ales ns solutia rbdrii si am continuat drumul nvluit n aceast ntunecare- Cu mare greutate puteam gndi coerent3 fie si vreun lucru simplu3 de pild2 7Unde mi(am pus lanterna&8 sau 71ai s( mi iau pulovrul8- n mintea mea era o aglomerare asfixiantCnd am a0uns la mnstire3 ma0oritatea oamenilor veniti pentru praznic plecaser- Putinii vizitatori rmasi se aflau mpreun cu monahii n biseric pentru slu0ba vecerniei- Pseam prin biseric afundat n bezna unei chinuitoare confuzii si dureri- "(am oprit n fata icoanei Portrita- 5ra o icoan mare3 de aproximativ ?3D metri nltime3 ferecat n aur3 mpodobit cu multe pietre scumpe si alte ofrande de pret- 5ra cea mai vestit icoan fctoare de minuni din !fntul "unte" aflam la ctiva metri n fata ei- ,ici nu(i auzeam pe cntreti3 nici nu(i percepeam pe cei de lng mine"intea mi era cotropit3 incapabil de a reactiona- #n zpceala aceea luntric3 ochii mi(au czut pe icoan7"icuta mea3 a0ut(m983 am ngimat cu un urias efortntr(o fractiune de secund3 exact asa cum apas cineva ntreruptorul si aprinde lumina3 s(a petrecut o schimbare nluntrul meu- "intea mi s(a curtit cu desvrsire- ,u numai c s(a oprit tot potopul de gnduri urte3 dar au disprut pn si gndurile normale- "intea mea nu mai functiona- Facultatea cugettoare se volatilizase- 5xista ns altceva3 un alt tip de facultate3 un nou mod de a percepe3 de a simti3 de a exista- Un mod de cunoastere non(mental- 4 liniste si o pace adnc mi stpneau mintea3 ntr(o adevrat si desvrsit isihieAm vzut deasupra capetelor noastre un nor strlucitor3 alb3 diafan- 'ederea lui mi metamorfozase ntreaga minte- Aceast lumin era nespus de curat3 de sfnt3 de plin de buntate si putere3 cu totul opus strii mele duhovnicesti- 5u mi vedeam toat mizeria moral- #zvora din mine un miros insuportabil- 5ram exact contrariul a ceea ce era acel nor- Cum se ndupleca oare s se apropie de mine& "i se prea de ne nteles- Cum putea ngdui cu atta bunvoint mizeria mea& Dragostea si gingsia pe care mi le arta m copleseau pn la extaz- Aproape c mi doream s se ndeprteze3 cci mi se prea cu totul nepotrivit si chiar urt s ne aflm mpreun- Revrsa asupra noastr din belsug negrite daruri duhovnicesti- "iruri frumos mirositoare3 duhovnicesti3 se pogorau peste mocirla sufletului meu n care clocotea rutatea- Un fir de pr m mai desprtea de moartea duhovniceasc si3 iat3 mi(a fost druit viata--Privelistea acestui lucru minunat nstea dintr(o dat n sufletul meu cunoastere3 ntelegere3 tmduire3 putere3 cint3 recunostint3 iubire3 respect3 bucurie3 ntristare pentru pcate3 nde0dea vietii vesnice6sesc zadarnic orice strdanie de a schita orict de vag aceast nespus bogtie de viat- Aproape deznd0duit de neputinta mea3 m opresc aiciCt timp a durat aceast stare3 nu stiu- 5ra ca si cnd as fi ptruns deodat n trmul existentei vesniciei3 trupul meu aflndu(se totusi sub influenta timpului- mi amintesc c3 atunci cnd am iesit din biseric la terminarea slu0bei3 triam nc efectele acestei extraordinare schimbri/(am ntlnit pe ascet si am nceput s urcm spre chilie- !tarea precedent venirii la slu0b3 acea ispit teribil3 m(a cuprins din nou3 astfel nct mi(am pierdut coerenta gndurilor si a cuvintelorUitasem ce mi se ntmplase n biseric- mi aminteam numai c se petrecuse ceva important3 dar nu mai

54

retineam ce anume( Ceva s(a ntmplat n biseric3 printe3 dar nu pot s(ti spun pentru c nu(mi amintesc"(a privit nedumerit si a atribuit straniile mele cuvinte ispitei prin care treceam ( 7albinelor8 care se adunaser3 asa nct nu s(a mai preocupat de acest lucru #ncet( ncet lucrurile au reintrat n matca lor fireasc- "(am ntors la starea pe care o numim 7normal83 dar am uitat cu desvrsire acea ntmplare- 5a avea s(mi revin n minte putin cte putin3 dup multe luni de zile- Abia dup mai bine de un an mi(am putut(o reaminti limpede- !e pare c Dumnezeu3 pentru pricini numai de 5l stiute3 a adus uitarea3 si a ngduit s(mi amintesc despre toate atunci cnd am avut cu adevrat nevoieDup mai multi ani3 l(am ntrebat pe un btrn pustnic atunci cnd l(am vizitat la chilia sa2 ( Ce a fost3 printe3 norul acela& Dup ce m(a ascultat cu atentie3 mi(a rspuns2 ( A fost harul "aicii Domnului-

COIFUL DUHOVNICESC Deci iar le(a vorbit #isus zicnd2 5u sunt /umina lumii> cel ce mi urmeaz "ie nu va umbla n ntuneric--:#oan B3 ?C= 5xperienta acestui rzboi mental ( rzboiul gndurilor3 o mai fcusem deseori3 dar nu att de intensA doua oar cnd am avut de nfruntat un rzboi fulminant3 identic celui din ntmplarea cu Portrita3 a fost atunci cnd mi(am propus s optez decisiv ntre ortodoxie si yoga- 1otrsem s fac un efort sistematic de a studia comparativ texte si puncte de vedere avizate3 att ortodoxe ct si yoghine- Am adunat crti si reviste din amndou prtile3 mi(am cumprat un caiet gros si am nceput transcrierea metodic si compararea celor dou puncte de vedere- Dispuneam de0a si de un baga0 de experiente personale pe care le acumulasem din amndou prtile5xist Dumnezeu& Cine este Adevratul Dumnezeu& Care este adevrata religie& .oate religiile3 toate 7cile8 duc la Acelasi Dumnezeu Adevrat3 sau exist numai o singur religie3 o singur cale ce conduce la adevr3 la Dumnezeu& Acestea erau ntrebrile crora ncercam s le rspund printr(un asemenea demers- ,u exist pe ntreg cuprinsul vietii omenesti ntrebri mai serioase dect acestea- Calitatea vietii unei persoane depinde de rspunsul ei practic la aceste ntrebri- Pozitia sa3 punctele sale de vedere asupra acestor teme i vor influenta profund att personalitatea3 ct si evenimentele vietii- 5ste suficient s remarcm ct de diferit este viata unui ortodox de cea a unui ateu3 a unui musulman sau a unui hindus- Ct de diferit se confrunt ei cu oamenii3 cu viata3 cu lumea ncon0urtoare,u naintasem mult n acest demers al meu3 cnd am primit din nou un atac mental- "ii de gnduri slbatice3 strivitoare3 dezlntuite3 mi(au umplut mintea3 ntocmai precum n ziua cnd plecasem s m nchin IPortriteiDobndisem deci o mic experient3 fapt pentru care m(am hotrt s 7lupt83 n ncercarea de a depsi de unul singur acest impasFoarte repede m(am ncredintat ns de slbiciunea mea duhovniceasc- Ametisem cu totul3 neputnd opune nici o rezistent- Am renuntat la orice strdanie- "i(am adus aminte de btrnul !ava3 de printele Paisie3 de icoana "aicii Domnului Portrita- Ascetul care m gzduia fie n(a socotit de folos3 fie n(a putut pur si simplu s m a0uteDup trei zile de rbdare3 istovit3 epuizat trupeste si sufleteste3 am a0uns mpleticindu(m la chilia btrnului

55

Paisie- !oarele se ascunsese si aproape c se lsase ntunericul- $trnul era singur n curte3 pregtindu(se pentru privegherea de noapteA zmbit ndat ce m(a vzut( Cum mai merge cura0ul& a zis rznd"(am bucurat vzndu(?3 si am mai prins putin cura0( Ah3 printe3 nu mai pot3 nu mai rezist9 am rspuns3 izbutind n zpceala aceea s zmbesc cu ultimele resurse!(a apropiat rznd( !ezi s punem lucrurile n ordine3 mi(a spus si mi(a dat o mic lovitur peste capRul parc ar fi fost chiar n clipa aceea tiat cu cutitul9 ntreg tvlugul acela de gnduri rele s(a oprit instantaneu9 Dar n(a fost numai att- "intea mea n(a revenit imediat la starea ei fireasc3 ci a fost purtat undeva mai departe3 undeva mai n adnc.riam o mare bucurie3 linistit3 profund3 plin de pace- Un alt Duh se unise cu mintea mea si mi mprtsea cu nespus buntate cele pe care 5l le avea din nssi firea !a"i(e team s(# rostesc numele9 " rusinez3 mi se strnge inima vorbind despre aceasta- A fost harul lui Dumnezeu& A fost "ngietorul& Pentru aceasta 1ristos /(a numit 7"ngietor8& ntr(adevr3 ct de mult m(a mngiat9 As fi primit cu mare bucurie s mai trec o dat prin aceeasi stare cumplit3 ba chiar prin alta si mai rea3 dac as fi stiut c la sfrsit l voi ntlni pe 5l9 "(am 0enat s vorbesc explicit despre aceasta- Am ntrebat doar att2 ( Printe3 ce mi se ntmplase mai nainte& ( 5i3 te(a ispitit drcusorul9 ,u te teme3 e lupt9 Cnd ti(e greu3 s m lasi s trag si eu un glont3 s te a0ut- ! zici rugciunea- !ezi3 s(ti aduc si un 7coif duhovnicesc83 a spus rznd!(a ridicat3 a intrat n cas si mi(a adus un fes cafeniu( /(a uitat aici cineva care acum a plecat din !fntul "unteA binecuvntat fesul de trei ori cu semnul crucii si mi l(a pus pe cap rznd2 ( #a s vd--- .e(ai fcut soldat frumos9 Acum nu se vor mai apropia de tine gndurile- Au s loveasc n coif si au s ricoseze- n timpul rzboiului3 toti ofiterii strigau la noi s purtm casc- Fii atent numai s nu(? pierzi9 "(a srutat printeste pe frunte- " iubea nespus3 iar bucuria mea nu cunostea margini- Printele meu era att de puternic si de bogat duhovniceste9 'r0masul era nimic naintea sa- Fr nici o strdanie3 printr(o simpl scatoalc3 ?(a fcut s o ia la fug9 Ce motive aveam acum s m mai tem& Dac lucrurile s(ar fi nruttit din nou3 as fi venit la printele Paisie si rzboiul s(ar fi sfrsit ndat- 4 ncredere adnc si o pregnant stare de netemere s(au nscut nluntrul meu!e nserase- Coplesit de iubire3 am plecat- /a usa din spate3 btrnul mi(a spus rznd2 ( 'oi fi mereu atent> ori de cte ori au s te chinuiasc3 voi trage cte un glont#n realitate3 el purta ntreaga greutate a luptei mele duhovnicesti3 cci eu eram lenes si fricosCt timp am purtat coiful duhovnicesc pe care mi ?(a druit btrnul3 n(am suferit nici un atac din partea gndurilor- "intea mea si aflase pacea si odihna- ns3 cu toate c fusesem prevenit3 pn la urm am pierdut

56

fesul- Printele nu mi(a mai druit altul3 desi i(am cerut- " a0uta acum n alt mod/(am mai vizitat pe btrn n nenumrate rnduri- "i(a dat si alte asemenea mici lovituri care m(au umplut de har dumnezeiesc- /e asteptam3 le doream de fiecare dat cu nsufletire- mprtea adesea binecuvntri duhovnicesti n acest chip3 de multe ori chiar n fata lumii care i umplea curtea- Cine si cti ntelegeau ce se ascundea n spatele acestor mici scatoalce& Cred c multi- Unii primeau mai mult3 altii mai putin har,(am putut s aflu de unul singur rspuns la ntrebrile despre Dumnezeu3 despre lume3 despre om- Am vzut din experient c adevrul nu se cucereste usor- Dac omul nu este a0utat duhovniceste de ctre Dumnezeu3 i este cu neputint s se apropie de adevr- Pentru aceasta a venit 1ristos pe pmnt3 ca s(i a0ute pe oameni s deosebeasc lucrurile importante de cele neimportante3 adevrul de minciun- /u, 1umin am venit n lume, ca tot cel ce crede n .ine s nu rmn n ntuneric (%oan )*, +,-5ste adevrat c 1ristos l iubeste si l a0ut pe om> nu numai prin nvttura !a3 pe care a pstrat(o n $iserica pe care a ntemeiat(o3 ci si personal3 pe fiecare dintre noi n parte3 ori de cte ori i cerem a0utorul n rugciuneAvem ns si un vr0mas extrem de abil3 care ne rzboieste pe ascuns3 fr s se deconspire3 astfel nct nu percepem existenta lui3 spre a ne putea lua msuri de paz- 5l se strduieste s creeze confuzie n mintea oamenilor3 s(i deturneze ctre conceptii gresite despre viat3 despre lume3 despre Dumnezeu- Face toate eforturile pentru ca noi s nu constientizm niciodat potentele reale ale firii noastre omenesti3 anume accederea la viata vesnic si la ndumnezeire prin harul lui 1ristos#n nvttura !a3 1ristos ne(a atras de multe ori atentia asupra acestui vr0mas- /(a numit Diavol3 pentru c strmb lucrurile3 !atana3 pentru c se mpotriveste adevrului3 ucigas de oameni3 pentru c se bucur de distrugerea omului2 el ("iavolul-, de la nceput a fost ucigtor de oameni si nu a stat ntru adevr, pentru c nu este adevr ntru el# Cnd grieste minciuna, grieste dintru ale sale, cci mincinos este, si tatl minciunii (%oan 6,++-# Asadar3 acest ucigas de oameni3 tatl minciunii3 ne lupt pe ascuns ( atunci cnd nu(i cunoastem existenta ( si la artare ( cnd suntem avizati n privinta lui- Puterea lui st n neatentia si n lenevirea noastr- 5l nu are asupra noastr o putere real3 ci se strduieste s exploateze neputintele noastre- 1ristos l(a zdrobit prin 0ertfa !a pe cruce si prin nvierea !a- Diavolul este biruit o dat pentru totdeauna3 n ciuda eforturilor sale continue de a lucra rul- Pe atunci ns nu cunosteam aceste mari adevruri-

/"UR#R5 ,u voiam s cad prad amgirii nc o dat n viata mea- Cu toate evenimentele minunate pe care le traversasem alturi de printele Paisie3 m ndoiam de el- ,u credeam totusi n explicatiile pe care le ddea- 5ra posibil ca el s vad lucrurile ntr(o manier strict personal3 iar realitatea s(? depseasc- ,u excludeam posibilitatea ca el s detin numai o parte a adevrului3 si s existe si alte prti de adevr n alte sisteme de gndire si n alte religiiPoate c m lsam influentat prea mult de puternica sa personalitate3 de mediul !fntului "unte n general- Dac m(as fi ndeprtat3 dac mi(as fi impus o oarecare distant3 poate c as fi privit lucrurile n mod diferitAm hotrt3 asadar3 s ofer sanse egale si yoghinilor hindusi- i cunoscusem3 desigur3 nainte de a(? ntlni pe printele Paisie3 dar nu mersesem niciodat n #ndia3 n 7epicentrul8 religiei lor- Am decis3 prin urmare3 s plec si s triesc mpreun cu ei3 s m amestec printre ei3 s(mi deschid sufletul dinaintea lor3 asa cum procedasem si n cazul monahilor ortodocsiPentru a evita orice fel de influent din afar si a(mi pstra nealterat echidistanta3 am scos simbolic de la gt cruciulita pe care o fcuse cu minile sale printele Paisie si am plecat n #ndia animat de cele mai bune si mai sincere intentii- n realitate3 credeam c yoga mi se potriveste mai bine- !ocoteam c si acesta este un drum ctre Dumnezeu- Am trit asadar n #ndia luni de zile n diverse ashramuri3 mpreun cu s)ami si gurusi#n felul acesta3 am a0uns s acumulez experiente din amndou prtile- /e(am putut compara calitatea si provenienta- A avut loc o adevrat confruntare n sufletul meu-

57

A fost oare lipsit de pericole aceast atitudine a mea& ,u3 ci dimpotriv3 m(am prime0duit mult- ,(am putut rzbi cu puterile mele- Am fost a0utat3 sau mai degrab salvat3 prin interventiile lui Dumnezeu3 Care3 dincolo de problemele mele duhovnicesti3 mi(a rezolvat si multe dificultti practice ale vietii de zi cu ziDac nu m(ar fi a0utat Dumnezeu3 m(as fi distrus n ntregime-

PARTEA A PATRA - VIATA MEA N INDIA

INDIA 6eografic3 #ndia se nftiseaz ca o ntindere colosal2 aproximativ ct 0umtate din 5uropa- 5xist deserturi3 precum si pduri tropicale- 5xist vi nemrginite si munti gigantici- Cel mai nalt lant muntos din lume3 1imalaya3 acoper tot tinutul nordicPe o asemenea ntindere3 clima traverseaz toate treptele- .ermometrul a0unge la temperaturi extreme3 att peste zero : n sud=3 ct si sub zero : n nord=- Clim tropical3 cu ploi3 vegetatie bogat3 cldur insuportabil n sud3 dar si continental3 cu ghetari si zpezi abundente n nord- 5xist3 fireste3 multe diferente sau variatiuni locale- Rasele care populeaz acest teritoriu sunt din cele mai diverse- #n sud se evidentiaz caracteristicile negroide3 cu nasuri turtite3 buze groase si pielea foarte nchis- "ai sus3 trsturile indo(europene3 cu nasuri drepte3 fete bine conturate3 degete lungi3 ncheietura minii fin3 pielea relativ deschis- #n nord domin trsturile mongoloide3 cu pometi ascutiti3 ochi oblici si pielea neagr(rosie(galben- Asadar3 un veritabil amestec de rase#n prezent3 fiecare religie are de0a acolo milioane de discipoli- n general3 s(a rspndit printre necunosctori impresia c toti locuitorii ar fi hindusi- Aceast prere este departe de realitate- 5xist foarte multi musulmani3 crestini3 buddhisti3 si+hi3 hindusi3 precum si o impresionant multime de secte3 izvorte att din hinduism3 ct si din celelalte religii- Rivalitatea religioas este fervent3 cu nenumrate confruntri sngeroase si cu mii de victime3 att n trecut ct si n zilele noastre :sunt edificatoare n acest sens confruntrile dintre musulmani si hindusi din timpul lui 6andhi3 sau cele dintre si+hi si hindusi astzi=- .ermenul 7confruntri8 nu este poate cel mai adecvat3 ntruct avem practic de(a face cu adevrate rzboaie3 dat fiind c victimele sunt de numrul miilor3 iar conflictele se ntind pe ndelungate perioade de timp/imba care se vorbeste cu predilectie este--- engleza9 ,u doar turistii3 ci si indienii comunic ntre ei n englezDialectele sunt att de numeroase si att de diferite3 nct bstinasii nu se pot efectiv ntelege- !pre exemplu3 locuitorii din sudul #ndiei nu(i pot ntelege pe cei din nord3 astfel nct se vd nevoiti s foloseasc limba englezFaptul c un asemenea teritoriu gigantic ( att geografic3 ct si sub aspectul populatiei ( s(a putut uni ntr(un singur stat3 este demn de uimire- !e ntelege ns c vorbim despre un stat care se confrunt cu multe probleme> la putin timp dup ce a luat fiint3 s(au desprins din el dou mari prti3 $angladeshul si Pa+istanul3 situatie care creeaz si astzi frecvente tulburri5nglezii sunt cei care au construit retelele de poduri si ci ferate pe ntinderile nesfrsite ale trii- "ai ales reteaua de cale ferat este remarcabil din punct de vedere al organizrii3 al diversittii si al posibilittilor programului"ulti strini sunt peste msur de impresionati- 5nglezii au creat3 de asemenea3 un bun serviciu postal care functioneaz eficient pn astzi- n sfrsit3 tot ei au dat si limba3 care se utilizeaz n prezent pe toat suprafata trii- Cu aceste trei mi0loace importante au reusit s 7coaguleze8 imensul teritoriu- ,u(mi st n intentie s(i laud pe englezi3 care urmreau propriile avanta0e si actionau autoritar si interesat3 dar aceasta este realitateaCa popor3 sau mai bine zis ca locuitori ai acestui tinut3 cci nu pot fi socotiti o natiune omogen3 indienii manifest pn astzi un covrsitor sentiment de inferioritate n fata albilor- !e simt importanti atunci cnd poart conversatii sau ntretin vreo relatie oarecare cu un alb- Desi epoca colonial s(a sfrsit3 cel putin la artare3 totusi n sufletul lor se simte nc aceast vasalitate- 5a se exprim pn si n miscrile si privirea lor- "ulti indieni cultivati cu care m(am ntlnit fie si numai pentru o 0umtate de or mi cereau s le las un semn3 o scrisoare3 ceva care s certifice c avuseser un contact cu un alb3 cu un apusean3 lucru ce le(ar fi crescut 7actiunile8 n

58

mediul lorUn medic indian3 n vrst de aproape <E de ani3 apartinnd unei clase sociale bogate3 a fost att de satisfcut de prezenta mea atunci cnd l(am vizitat n cabinetul su3 nct mi(a tot prelungit sederea prin diverse discutii politicoase de interes general si3 vrnd s m conving de faptul c avea relatii cu albi3 ceea ce pentru indieni este simbolul unui anumit prestigiu social3 a scos cu gri0 si mi(a artat o scrisoare pe care i(o trimisese un student oarecare din 5uropa n urm cu doi ani- Adaptat structurii sufletesti a indienilor3 acest gest se traduce astfel2 7!unt important3 sunt o personalitate3 nu sunt un nimeni8Complexul acesta de inferioritate le este cultivat prin teribila discrepant economic dintre ei si albi3 prin influenta cinematografului ( unde albii sunt prezentati ca super(oameni ( si prin coplesitoarea suprapopulare3 care zdrobeste persoana- !unt att de multi9 !e pierd n multimeAlbii se disting ntotdeauna- Cu exceptia pietei din ,e) Delhi si a aeroportului din $ombay3 n orice alt loc deveneam tinta tuturor privirilor- 4dat3 cltorind mpreun cu un englez pentru cteva zile3 ne(am oprit ntr(un oras s cscm gura n fata unei case superbe- #nstantaneu ne(au ncon0urat GE(AE de indieni3 care ne priveau cu uimire de la C(G metri distant- Prietenul a rs si a nceput s(i mne precum ciobanul oile ( fr nici o exagerare9 !e supuneau oricrui semn- 5ram stn0enit de aroganta englezului3 dar si de pasivitatea indienilor- Acest complex de inferioritate coexist cu o agresivitate mocnit3 nscut din invidie- ,u sunt strini de aceste probleme psihologice nici cei cultivati3 nici cei vrstnici3 nici yoghinii avansati- .otusi3 nu se manifest agresiv dect atunci cnd sunt n grupurimi amintesc c3 odat3 la $enares3 am avut o disput cu un riscar- ,e transportase cu bicicleta si i pltisem un pret bun3 ns voia mai mult2 eram turisti3 albi3 aveam bani--- trebuia s pltim nzecit- Desigur3 noi plteam ntotdeauna mult mai mult dect indienii3 dar ei pretindeau nc si mai mult- Asa se ntmpla mereu2 desi la nceput ne nvoiam la pret3 n final cereau mai mult- Aceste animozitti deveniser pentru noi rutin3 astfel nct pstram o atitudine calm si intransigent3 fr s cedmRiscarul despre care vorbeam3 dup ce a fcut asadar obisnuitele mofturi3 ne(a n0urat si a plecat amenintndu(ne n limba lui- Dup cteva ceasuri l(am ntlnit din nou pe un alt drum3 avnd chef de ceart si cernd a0utor mpotriva noastrAtunci am vzut venind n fug de pe o strdut ngust doi(trei oameni de vrst mi0locie3 agitndu(si minile ameninttor si scrsnind din dinti3 fiind urmati de niste indivizi dubiosi pregtiti s incite la ncierare- !urprinsi de turnura evenimentelor3 am rmas nemiscati3 descumpniti#ns mirarea a crescut cnd acest buluc ameninttor s(a apropiat la doi metri de mine2 brusc3 toate amenintrile si ncercrile de intimidare s(au oprit- Ura si dorinta de rzbunare s(au stins ca un fum- !tteau n fata mea si m priveau ncremeniti3 putin rusinati- Aceast ntorstur ddea situatiei o not hazlie3 nct mi(a venit s rd- ,e( am privit si apoi mi(am vzut de drum3 n vreme ce unii mai strigau 0umtti de cuvinte3 ca s nu rmn cu totul de rusinePn astzi m ntreb ce se ntmplase de fapt- A fost complexul indienilor fat de albi& A fost frica n fata vechilor stpni& ,u cumva m(a ocrotit vreo rugciune a btrnului Paisie&

NTLNIREA LA BENARES Am pornit de la ,e) Delhi spre $enares :7'aranassi83 cum i spun indienii=- Am luat bilet la vagon de dormit3 clasa a ##(a- 'agonul era plin pn la refuz> ca peste tot n #ndia3 oamenii erau ntotdeauna multi- !e crease o mbulzeal de nedescris- .eama de hoti m obliga s(mi folosesc ncltrile drept pern- 5ra o frumoas pereche de bocanci care putea constitui o mare ispit pentru cei din 0ur- nc nu ne obisnuiserm cu mizeria nspimnttoare si nu mneam dect fructe prote0ate de coa0 :banane3 avocado3 papaya= si pine cumprat de la un magazin de lux din ,e) Delhi : nvelit ntr(o pung de hrtie3 ne ddea falsa impresie c scpase de roiurile de muste=!eara3 dup ce a ncetat trecerea continu a micilor vnztori de fistic3 ceai si alte diverse mruntisuri3 si dup ce controlorii de bilete au ncuiat vagonul si am rmas numai cei care aveam paturi rezervate3 ne(am desfcut asternuturile si ne(am destins putin- Pe patul de vis(a(vis se afla o 7apusean8- ,u(i cunosteam nationalitatea3 dar

59

ne simteam compatrioti cu toti occidentalii- Aceste diferente3 care n 5uropa par izbitoare si importante : ntre un grec si un german3 de pild3 sau ntre un englez si un francez=3 acolo se estompau n fata teribilei diferente politice3 economice si religioase dintre noi si indieniAcolo toti eram 7occidentali83 adic bogati3 cultivati3 bine hrniti3 umblati prin lume- Dar aveam totusi sentimentul srciei si al mizeriei indienilor- ,e puteam ntelege- Aveam triri comune> cntecele pe care le ascultam3 scriitorii pe care i iubeam3 cultura roc+ pe care ne(o nsusisem cu totii3 ideologia comun3 toate acestea depseau granitele nationale- 5ram tineretul contemporan al Apusului3 hipioti--- semnm mult"(am bucurat de prezenta vecinei de vis(a(vis- 5ra frantuzoaic si se numea Fi+i- Cltorea singur- 'a fi simtit probabil o oarecare sigurant alturi de noi- Dup primele priviri disimulate3 cercettoare3 ea a fcut primul pas5ra precaut3 dar excursia a durat trei zile si dou nopti3 astfel c am avut timp s ne cunoastem si s ne apropiem mai bine de ea3 a0utndu(ne mult s depsim problemele zilnice de comportament n relatia noastr cu indieniiApa3 al crei gust si miros erau cumplite3 reprezenta o mare problem- ,u exista nicieri vreo garantie a calittii ei- "ulti turisti se mbolnveau de diaree sau hepatit3 desi fcuser n prealabil o sumedenie de vaccinuri- !olutia am gsit(o storcnd lmi n plosca cu ap- "irosul si gustul urt erau astfel mascate si credeam3 ntr(un anumit fel3 c o dezinfectm- Fireste3 era mai mult o amgire de sine- Am trecut plosca de la unul la altul pn ce am a0uns la $enares!eara3 n tren3 cnd se opreau discutiile3 m strduiam s(mi pun oarecare ordine n minte- !(mi explic evenimentele3 s aflu rspunsuri la ntrebrile care m aduseser n #ndiaRugciunea pe care btrnul o fcea pentru mine nu m lsa s(? uit- n #ndia mi(? aminteam deseori3 ns gndul la el nu era o simpl amintire a unei persoane iubite oarecare- ,u era asa precum mi aduceam aminte de printii mei sau de prietena mea- 5ra substantial mai mult- Ceva foarte intens si profund3 o trire care se derula n prezent3 nu n amintire- !imteam fulgertor o iubire umplndu(mi inima si revrsndu(se n ntreaga mea fiint- 4 delicatete mbrtisndu(m3 o pace spri0inindu(m- Cred c3 ntr(un mod pe care numai Dumnezeu si btrnul l stiau3 sufletele noastre a0ungeau la o atingere ontologic- .rupurile ne erau desprtite de distante uriase3 ns sufletele erau unite de o nemrginit iubire- #ubirea lui- 5ra att de aproape de mine9 5ra att de adevrat9 5ra att de tainic3 att de simplu9 Plngeam deseori cnd simteam iubirea sa- #nima mi se nmuia3 fiind inundat de tandrete> l iubeam3 ns stiam c iubirea mea nu era dect o reflexie opac a iubirii sale- Asemeni soarelui care se rsfrnge pe un disc murdar- 5l era cel care m iubea3 iar eu rspundeam prea meschin3 mizer3 firav3 egoist- 5l m iubea ns enorm3 cum nimeni nu m(a iubit vreodat- ,u exist nici un termen de comparatie pentru aceast iubire- Fat de iubirea printelui Paisie3 iubirea mamei mele este precum lumnarea alturi de soare- Aceasta e cu adevrat diferenta9 #i trimiteam scrisori3 i scriam poezii3 l srutam3 l strngeam n bratele mele si3 n acelasi timp3 l respectam nemrginit3 m simteam nevrednic de acest dar3 eram plin de recunostint3 mi venea s m ascund de rusine pentru nevrednicia mea3 ns nu voiam s(? pierd niciodat- mi doream s fiu mpreun cu el pentru totdeauna3 desi acest lucru prea cu neputint datorit urteniei mele luntrice#ubirea sa era covrsitoare- 5a depsea legile duhovnicesti3 rscumpra cu lrgime de suflet toate lipsurile mele3 lua asupra sa nea0unsurile- 5ra totdeauna gata s ptimeasc n locul meu fr sovire3 fr nici o micsorare a rvnei sale- Dovedea o iubire fierbinte3 nvalnic3 neasemuit3 care se druia cu totul zidirii si sporirii mele duhovnicestiFr nici o exagerare3 acest lucru mi s(a ntmplat n fiecare zi a sederii mele n #ndia- "i se ntmpla si n 6recia3 dar n #ndia a fost o stare de fapt zilnicCu toate acestea3 problema mea nc persista2 Unde se afl adevrul& *oga m atrgea foarte puternic3 cu filosofia ei3 cu practica ei3 cu misterioasele ei fenomene suprafiresti- .otul3 mira0ul necunoscutului3 gustul aventurii3 7exoticul8 chestiunii3 marile fgduinte cu care eram momit3 toate acestea exercitau o puternic atractie asupra mea3 iar eu aveam n 0ur de CD de ani3 eram ndrznet3 iubitor de pariuri riscante3 lipsit de discernmnt si de ntelepciuneAstzi m mir eu nsumi de usurinta cu care am putut fi sedus de falsele lor teorii- " lsasem ametit de 7tehnicile8 lor ( dovedind astfel nerecunostinta3 ndoial3 putintate de credint ( dup ce trisem cu toate

60

simturile mele darurile duhovnicesti pe care Dumnezeu mi le fcuse prin rugciunile btrnului9 Pe atunci nu(mi ddeam seama- ,esimtirea mea sufleteasc m mpiedica s constientizez comportamentul meu vinovatPrima dup(amiaz am dedicat(o unei plimbri solitare de(a lungul fluviului 6ange#n multimea pestrit a indienilor care se perindau sufocant pe malurile 6angelui3 am remarcat un tnr chipes de cel mult CG(CA de ani3 cu ten nchis si pr deschis3 seznd n pozitia lotusului ( una dintre cele mai frecvente asane ale yoghinilor- 5ra linistit si rupt de multime- .cerea sa n mi0locul larmei dezlntuite3 nemiscarea lui n contrast cu acea viermuiala haotic3 dezinteresul su fat de presiunea gri0ilor cotidiene3 l scoteau n evident/(am depsit cu indiferent- 7 nc unul care vrea s fie n centrul atentiei83 m(am gndit- 7Aici si(a gsit s mediteze& ,u mai erau alte unghere linistite&8- "i(am continuat plimbarea pe sub uriasele cldiri3 pe treptele templelor3 pe malurile 6angelui- Cersetorii3 cu gletusele lor3 yoghinii saddhu :asceti care triesc din cersit= complet goi3 familiile pelerinilor ce se scldau n 6angele cel 7sfnt83 micii vnztori care zbierau popularizndu(si produsele :de obicei ceai=3 grupurile de hipioti care fceau baie si fumau tsilum mpreun cu indienii3 culorile fantastice ale apusului pe 6ange3 toate acestea m(au acaparat desvrsit ntr(o plimbare de multe ceasuri#mi amintesc c m(am asezat la o cafenea improvizat sub cerul liber dintr(o rogo0in ntins pe patru pari3 ridicat pe scrile de piatr ale unui templu idolatru- n timp ce(mi beam ceaiul cu lapte3 vecinul mi(a oferit tsilum ( un amestec de hasis pe care l aprindeau si l ofereau de 0ur( mpre0ur3 fiecare vecinului su- 5ra un obicei comunitar3 precum oferirea unei tigri n 5uropa- .oti fumeaz hasis n chipul cel mai firesc3 asa cum noi bem vinDup cteva ore3 ntorcndu(m pe acelasi drum3 am a0uns la locul unde(? vzusem pe tnrul saddhu- 5ra nc acolo9 Am fost cu adevrat impresionat- !tiam ce nseamn s stea cineva ceasuri ntregi n pozitia lotusului3 ntruct practicam si eu exercitii de mobilitate- 5ram experimentat si agil3 aveam si o centur oarecare la Fung( Fu3 si totusi nu puteam zbovi mai mult de un sfert de or n aceast pozitieAsadar3 m(am oprit pentru putin vreme undeva n apropierea tnrului3 ca s(? urmresc- Dup dou(trei minute s(a ridicat si s(a ndreptat ctre mine3 care m aflam lng locul unde(si lsase lucrurile- Chipul su avea trsturi frumoase si un aer linistit- 5ra vopsit pe frunte cu trei linii galbene orizontale3 simbol al zeului 'ishnu3 si o bulin rosie3 simbol al 7Celui de(al .reilea 4chi83 precum mi(a spus el nsusi- Desigur3 ceva m deran0a la el- ,u credeam cu adevrat n imaginea pe care ncerca s si(o cultive- "ai degrab se 0uca de(a yoghinul3 de(a iluminatul3 btndu(si 0oc att de ceilalti ct si de sine nsusi- Dar avea3 pe de alt parte3 si ceva ciudat- 5ra att de modest mbrcat3 chiar si pentru conditiile din #ndia3 nct am fost uimit cnd s(a apropiat mai mult si am nteles c era occidental,umele lui era Pavis- .ria n 6ermania- .atl su era german3 iar mama persan- !e afla de aproape un an de zile n #ndia- $anii i se terminaser si si pierduse pasaportul- Cu alte cuvinte3 i se ntmplase tot ce putea fi mai ru pentru un apusean- !e arta ns impasibil3 lsndu(se n gri0a +armei3 cum spunea- 5ra ns o atitudine pur declarativ3 cci n realitate stia c are atuul printilor si- 7/e pot scrie3 si mi vor trimite bani ntr(o sptmn3 dac le(o cer83 mi(a zis el- Deocamdat ns prefera s o fac pe yoghinul3 pe anahoretul- ,u mi(a cerut bani explicit3 dar i(am dat cinci rupii- "ai trziu3 aveau s(? umple de bani prietenele mele 1- si ,-3 crora le(a fost mil de el#ncepusem asadar s discutm3 si a a0uns repede la tema cunoscut2 cutarea existential prin hinduism si prin yoga- #(am mprtsit cteva din experientele mele legate de spiritism3 hipnoz si "ind Control3 i(am vorbit despre printele Paisie si despre o parte dintre dilemele mele5l a nceput s(mi povesteasc despre gurul su3 care avea un ashram n 1imalaya3 unde fusese si el gzduit pentru o sptmn si unde i se ntmplaser multe lucruri fascinante3 de pe urma crora rmsese nc uimit si entuziasmat/a vrsta de ?@ ani citisem o carte intitulat 7Autobiografia unui yoghin8 de Paramahamsa *ogananda3 care3 printre multele lucruri ciudate pe care le spunea3 se referea si la un oarecare $aba0i- Acesta era un yoghin att de sporit nct devenise zeu nemuritor- 5l i nvtase pe oameni yoga- 5l era dasclul dasclilor3 7gurul gurusilor8/ua chipul unui om tnr si li se arta din timp n timp3 peste secole3 unor ucenici marcanti- Kbura prin aer3 trecea prin ziduri3 se fcea invizibil3 vindeca bolnavi3 nvia morti- ntr(un cuvnt3 era una dintre zeittile hinduismuluiCu putin timp nainte de a pleca n #ndia recitisem aceast carte si i(o ddusem si prietenei mele ,- spre lectur-

61

6lumeam ntre noi3 strignd si gesticulnd2 ( Pe cine o s gsim n #ndia& ( Pe $aba0i9 si rsetele nu mai conteneau- Devenise sloganul sptmnii precedente plecrii#n #ndia cuvntul 7$aba0i8 are dou sensuri- Unul obisnuit3 echivalentul lui 7domnule8 sau 7omule83 si unul sfnt3 nalt3 venerabil3 divin- 5ste numele unui yoghin(zeu ce se re ntoarce pe pmnt pentru a(i initia pe anumiti ucenici foarte sporiti3 care vor deveni gurusi ai altor oameniPavis a continuat asadar istorisirea despre gurul su3 numindu(? $aba0i- 5u n(am reactionat n mod deosebit3 ntruct luasem termenul n sensul lui obisnuitRelatndu(mi ns diverse ntmplri despre acest guru3 am nceput s(? recunosc n el pe marele $aba0i- #(am spus2 ( 4 clip--- 'orbesti despre $aba0i& ( Da3 a rspuns( Despre "arele $aba0i& l(am ntrebat uimit( Da3 a rspuns cu emfaz( Cel despre care povestesc scrierile sfinte& am ntrebat din nou3 spre a m asigura c nu este la mi0loc o ne ntelegere( Da3 mi(a rspuns cu si mai mare emfazAm rmas siderat9 ( Acum3 n zilele noastre3 se afl pe pmnt3 mi(a explicat Pavis3 si a nceput s(mi vorbeasc despre cartea 7Autobiografia unui yoghin8( Am citit(o3 l(am ntrerupt eu- n 4ccident toti am aflat despre $aba0i din aceast carteAfirmatiile lui Pavis erau absolut uimitoare3 asa nct am hotrt imediat s merg spre a m convinge cu ochii mei si a trage concluziile de rigoare3 cci pentru aceasta venisem n #ndia3 consumndu(m n nesfrsite cutri- mi era imperios necesar s limpezesc lucrurile( Cum pot s(? gsesc& "i(a indicat drumul3 autobuzul3 hotelurile3 satul3 popasurile3 si tot ceea ce mai era util de stiut- Ashramul lui $aba0i se numea 1eracan si se afla sus n 1imalaya3 departe de orice tinut locuit- Ultimele ndrumri au fost acestea2 ( Urmeaz rul3 si dup aproximativ ; +ilometri o s(? ntlnesti- ns multi pornesc si nu reusesc s a0ung- Desi cunosc drumul3 se rtcesc( De ce3 e dificil& ( ,u3 dar pur si simplu nu(i doreste gurul- si iau cluze dintre localnici3 si totusi se ncurc din nou- ,u sunt capabili s a0ung acolo- Pe altii3 ndat ce a0ung3 i alung napoi- Pe unii i tine o zi3 pe altii o sptmn3 pe altii luni de zile--- #n general3 pe fiecare dup valoarea sa--- .rebuie s fie pur cel care vrea s mearg acolo3 s aib o +arm bun3 mi(a mai spus#ntre timp se nserase bine- 'zndu(le pe prietenele mele plimbndu(se prin apropiere3 le(am chemat si le(am fcut cunostint cu Pavis3 apoi ne(am ridicat s mergem la hotel3 dup ce ne(am dat o ntlnire cu totii pentru ziua urmtoare-

62

Pe drum le(am povestit tot ce auzisem3 si interesul lor a crescut brusc3 ns cnd le(am spus c voi merge s(? ntlnesc pe $aba0i3 1- s(a artat ezitant3 chiar temtoare#n ziua urmtoare3 ,(a venit cu interesul strnit la maximum- n acelasi hotel cu noi :dac se poate numi 7hotel8 acea mizerabil incint9=3 ntlnise pe cineva care trecuse prin ashramul lui $aba0i- Avea chiar o fotografie de(a sa3 care s(a dovedit capabil s o fac si pe ,- dornic s(? ntlneasc- mi vorbea de0a despre el cu uimireCnd l(am cunoscut pe individul pe Lcare l ntlnise ,-3 acesta m(a dus n camera sa3 unde3 n fata fotografiei lui $aba0i3 ardea o candel- # se nchina ca unui zeu n viat9 "(am mirat- 5ra o haimana3 un anarhist3 un apusean crescut ntr(o societate pseudo(crestin si--- devenise de0a religios& " ntrebam ce se putuse ntmpla- Ce vzuser oare acesti oameni& Pavis voia s se ntoarc n 6ermania si s ntemeieze o comunitate n cinstea lui $aba0i3 iar cellalt i se nchina9 "i(a adus o fotografie veche de(a sa3 fcut cu ani de zile n urm- nftisa un tinerel firav3 slbut3 de ?B(CE de ani3 aflat n pozitia lotusului3 cu un corp extraordinar de suplu si cu niste ochi stranii3 nefiresc de uriasi- Avea o privire extrem de energic3 o expresie neobisnuit3 nspimnttoare3 as spune- ntreaga atmosfer din 0urul su convingea c este o persoan iesit oricum din comun- Fetele s(au ntlnit din nou cu Pavis3 care le(a mai povestit cte ceva- ,- hotrse s vin cu mine- 1- avea s ne nsoteasc si ea3 ntruct nu voia s rmn singur- ,e ntrebam cuprinsi de emotie2 7Ce se va ntmpla oare n aceast situatie& 'om merge si vom vedea98Am stat la $enares n 0ur de o sptmn- Pe terasa hotelului se adunau hipiotii si mestecau hasis3 care se vindea pretutindeni n #ndia la un pret derizoriu- Pe terasele nvecinate indienii munceau n familii ntregi3 confectionnd diverse obiecte de artizanat pentru GE de drahme pe ziAm vizitat mormntul lui $uddha si am cumprat tot felul de suveniruri foarte ieftine- Fi+i a noastr se cazase la cel mai bun hotel al orasului3 care dispunea si de restaurant- Acolo ne(am lsat convinsi s mncm- 5ra oarecum curat- Am fost att de entuziasmati de mncruri3 nct ncet( ncet3 mnati si de un apetit remarcabil3 am nceput s mncm la toate restaurantele si s cumprm dulciuri de pe drum- Am achizitionat haine indiene si ne(am schimbat vestimentatia si nftisarea- Am renuntat la tinuta apusean- Acum ne integram mai bine printre ceilalti3 nu mai eram precum musca n lapte- n plus3 ne deplasam mult mai le0erCu Fi+i am fcut tovrsie zilnic- ,e(am desprtit n doar dou zile3 cnd a rmas nchis n camera ei- /uase opiu si iesea numai la toalet ca s vomite- Fi+i fcea comert- Cumpra mrgele3 testuri si alte mruntisuri3 si le vindea n Franta ( procurndu(si astfel si banii pentru biletele urmtoarei cltorii- n acest rstimp fiul ei se afla n Africa3 unde fcea exact acelasi lucru- Aveau drept scop s cumpere o proprietate n $razilia3 unde pmntul era ieftin- Foloseau zilnic narcotice3 de la hasis pn la opiu3 cocain3 /-!-DAsemenea nou3 era si ea pndit de mari pericole- Am traversat cteva situatii limit3 pe care ns le(am putut depsi- Cnd oamenii sunt att de presati de nevoi si de srcie3 cnd drumurile sunt ticsite de multimi nesfrsite de oameni3 cnd politia este prezent foarte rar si doar pe cteva artere mai importante3 atunci crima devine un fenomen extrem de rspndit- Auzeam3 de altfel3 multe lucruri nfricostoare9 Din fericire3 n(am ptit nimic grav-

CLTORIA CTRE BABAJI -#ZEUL% NTRUPAT ,u este usor s cltoreasc cineva prin #ndia- n general3 cltoria ntr(o tar strin presupune dificultti legate de limb3 probleme de comunicare3 informatii gresite furnizate intentionat de ctre unii localnici3 fie din antipatie fat de turistii 7bogati83 fie pentru c se strduiesc s(i tin ct mai mult la hotelul din orasul lor3 fie pentru un alt motiv oarecare#n #ndia lucrurile erau nc si mai complicate- Aici autobuzele se umplu att pe dinuntru ct si--- pe deasupra9 Pe acoperis se mnnc3 se fumeaz3 se doarme3 iar dac aceasta se ntmpl la 7eta083 e lesne de imaginat ce nghesuial cumplit domneste n interiorul autobuzuluiCu toate acestea3 cltoria pe care am ntreprins(o ca s(? ntlnesc pe $aba0i n 1imalaya s(a dovedit una foarte lesnicioas- n ciuda dificulttilor ntmpinate de(a lungul celor BEE de +ilometri3 se gsea ntotdeauna un om care s ne fac viata 7usoar8- De obicei era cte un discipol de(al lui $aba0i-

63

Cnd i(am spus prietenei noastre frantuzoaice3 Fi+i3 c urma s ne re ntoarcem la ,e) Delhi3 si(a manifestat dorinta de a veni si ea cu noi- ,e(am bucurat de pretioasa si agreabila ei companie- Aflnd c mergem s(? ntlnim pe $aba0i3 a ncercat s ne avertizeze- ,e(a vorbit despre diferiti gurusi care exploateaz cutrile existentiale ale tinerilor- n general3 atitudinea ei era nu doar circumspect3 ci chiar negativ fat de gurusiAceast pozitie nu survenea ca rezultat al unor pre0udecti3 ci al experientei pe care o acumulaser ea si alti prieteni apropiati de(ai ei- ,e(a povestit chiar si cteva ptanii de(ale prietenilor si- #at3 pe scurt3 una dintre ele2 4 prieten avea un guru care tria undeva n nordul #ndiei3 ns si formase un grup de discipoli n 5uropa- ,u era vreun 7mare guru83 precum Ra0neesh sau "aharad0i3 dar avea si el ucenici care i trimiteau scrisori si i cereau sfaturi legate de problemele cruciale ale vietii lor- Acesta le rspundea si medita pentru ei- 5levii aveau obligatia s(i trimit regulat bani3 fapt care i permitea s nu munceasc si s triasc foarte confortabil- Aceast tnr i devenise discipol3 si n scurt timp--- amant3 pentru cteva luni- /a captul acestei perioade3 n care a ntretinut si relatii sexuale cu el3 tnra s(a dezmeticit3 a sesizat escrocheria3 bat0ocura si exploatarea creia i era supus3 si ?(a prsit pe individ- !(a strduit apoi s(i fereasc de asemenea capcane pe alti tineri care veneau din Apus sub imboldul unor sincere cutri3 relatndu(le experienta eimi nchipui c tnra respectiv va fi auzit deseori rspunsul pe care si noi obisnuiam s(? dm pe atunci2 7Da3 exist si astfel de impostori3 ns gurul nostru nu apartine unei asemenea categorii8- De altfel3 exista n noi un orgoliu camuflat3 care se manifesta prin convingerea c noi nu suntem naivi si nu ne putem nsela- ,e socoteam capabili s recunoastem cu usurint un pseudo(guru- #i consideram pe cei pcliti niste simpli ignoranti3 lipsiti de inteligentFetele au ncercat de dou ori s cumpere bilete pentru tren si n(au reusit9 Aceasta ni se ntmpla pentru prima dat- Cu trenurile nu mai avusesem probleme niciodat n trecutA treia oar am mers cu totii mpreun- ,u retin cu exactitate care era problema3 ns mi amintesc c asteptam n fata ghiseului3 c functionarul nu avea dispozitie s ne a0ute3 c n spatele nostru se formase o coad care ne presa3 iar noi nu puteam lua biletele- Am iesit din rnd si asteptam3 dezamgiti si enervati- Rmseserm fr replic9 !(a apropiat atunci un indian care vorbea bine engleza si ne(a indicat n detaliu ce trebuia s facemUn sfert de or mai trziu3 aveam biletele n mn9 n discutia de multumire care a urmat3 acel om ne(a dezvluit c si el era discipol al lui $aba0i3 si chiar ne(a dat informatii mai concrete despre autobuzul pe care aveam s(? lum din ,e) DelhiAstfel s(a rezolvat o problem care apruse acolo unde nu o asteptam3 solutionndu(se la fel de neprevzut precum se si iviseAm demarat cltoria ne ntrerupt ctre ,e) Delhi- !eara3 n somn3 i auzeam pe vnztorii de ceai strignd cu putere n fiecare statie2 7Ceai--- Ceaai--- Ceaaai---8- " aflam ntr(o stare de agitatie si de hipersensibilitate nervoas7! fie oare chiar $aba0i&8- ,u excludeam deloc aceast posibilitate- "inunile pe care le vzusem n !fntul "unte prin btrnul Paisie3 dar si diversele fenomene inexplicabile care mi se ntmplaser la "ind Control3 precum si cele de la cursurile de yoga sau de hipnotiza3 instituiser nluntrul meu certitudinea existentei lumii spirituale- ,u m ndoiam ctusi de putin n aceast privint- .otusi3 prezenta unui zeu ntrupat3 asa cum pretindeau adeptii lui $aba0i3 nu era un lucru tocmai usor de acceptat9 Pe de o parte3 printele Paisie spunea c n cosmos exist dou puteri3 Dumnezeu si Diavolul> depinde cu cine lucreaz fiecare- Pe de alt parte3 conceptia hinduismului postula c toate puterile au aceeasi sorginte3 numai forma difer3 sursa fiind unic si comun- !i3 bine nteles3 hinduismul si n special yoga ar fi expresia cea mai adecvat3 cea mai pur a adevrului- Cum rmnea atunci cu 1ristos& "onahii yoghini mi rspundeau c era un mare guru3 iar ultimul su ashram s(a aflat n 1imalaya3 unde si murise3 dup evenimentele din Palestina- Alti yoghini ## asezau mai sus2 1ristos ar fi fost una dintre cele nou ncarnri ale lui Dumnezeu3 precum Frishna ori $aba0iApoi3 mi aminteam cuvntul pe care mi(? spusese un egumen n !fntul "unte3 cu luni de zile nainte de a pleca spre #ndia- Pe atunci nici nu plnuisem nc s merg n #ndia- A venit n trapez3 unde luam masa singur3 si am schimbat cteva cuvinte- /a un moment dat3 fr nici o legtur cu contextul discutiei3 mi(a zis ca din senin2 7Uite3 noi ti spunem c suntem cu 1ristos3 si cu 5l vrem s te unim- Ceilalti cu cine sunt3 cu cine vor s te uneasc&8- De ce s(mi fi adresat asa3 fr nici o legtur cu restul convorbirii3 aceste cuvinte& Fusese oare

64

luminat de Dumnezeu& 'orbele acelea mi produseser o impresie puternic si rmseser nmagazinate undeva n memorie- Acum3 sosise clipa ca ele s ias din nou la suprafat- Cu adevrat3 ce este acest $aba0i& "ag& *oghin& Dumnezeu& Avatar& Ce nseamn 7mag8& Ce este magul& Prin ce difer el de sfnt& "inuni face unul3 minuni face si cellaltCine spune adevrul& De partea cui st dreptatea& .uturor acestor ntrebri trebuia s le dau un rspuns- De altfel3 pentru aceasta venisem n #ndia3 s vd lucrurile de aproape si s iau o hotrre- " dusesem n !fntul "unte3 iar acum a0ungeam n #ndia3 tocmai pentru a avea acea perspectiv complet care s(mi permit s(mi clarific toate nedumeririle n cunostint de cauz3 prin experient nemi0locit- 'oiam s dau fiecrei variante a acestei alternative sanse egale/a Delhi am rmas ntr(un bungalo) lng autogara central- Pe dinafar arta destul de prezentabil- 5ra scump3 ?D rupii3 n vreme ce la hotel ddeam D(<- ,e(am hotrt s rmnem aici3 pn vom porni spre 1altvani3 un orsel la poalele 1imalayeiCnd am mers s cerem cuverturi pentru saltelele mizerabile3 proprietarul ne(a spus c vrea D rupii pentru una 7extra89 Am cedat pn la urm santa0ului- Cnd le(a adus3 ne(a fost scrb s le si apucm2 erau pline de murdrie cleioas- ,e(am resemnat la gndul c le vom pune deasupra sacilor de dormit- /a hoteluri utilizam totdeauna sacii de dormit3 datorit mizeriei- ntindeam sacii pe paturi3 si asa ne culcam- 5ra aproape ca n desert2 ziua foarte cald3 iar noaptea frig/a putin timp dup ce am stins lumina3 am auzit(o pe 1- zbiernd si am simtit ceva ca o pisic psind peste picioarele mele- ntre timp cineva a reaprins lumina- n camer intraser cinci(sase sobolani uriasi3 ct pisicile3 si se plimbau peste paturile noastre- "ai mult3 nu se speriau deloc> aruncai cu ghetele dup ei3 si te priveau indiferenti- n acea noapte am 7dormit8 cu un ochi deschis3 ncremenit de fric- Puteau s ne mnnce vreo ureche sau vreun nas- A fost o experient dezgusttoare9 #n dimineata urmtoare3 ne(am dus la autogara central- Pretutindeni n #ndia ntlnesti multimi interminabile de oameni3 dar acolo domneau o nghesuial si o forfot de nedescris- 5xistau multe ghisee3 multe peroane3 iar autobuzele erau inscriptionate numai n hindu :o form de sanscrit3 asemntoare chinezei=- ,ici vorb de inscriptii n limba englez- Am ncercat fr succes s gsim un birou de informatii- n cele din urm3 am reusit s localizm peronul- Dar cum puteam recunoaste autobuzul& Autobuzele se succedau ntr(un ritm ametitor3 unele a0ungnd cu ntrziere3 unele mai devreme3 iar altele chiar fr nici un fel de inscriptie- !i asta era departe de a fi totul--- ndat ce se ndrepta vreun autobuz spre peron3 ct nc se afla n miscare3 un buluc de indieni nvlea n 0urul lui3 ctrndu(se pe geamuri si pe usi si aruncnd nuntru boccele cu lucruri- Cnd autobuzul se oprea3 era de0a arhiplin--- ,u numai nuntru3 ci si pe acoperis9 #ar eu stteam cu baga0ul si m ntrebam dac nu cumva acela era autobuzul pe care trebuia s(? lum3 n timp ce prietenele mele cutau si ele3 ntrebnd n stnga si n dreapta- ,i se spusese c sunt dou(trei autobuze pe zi3 astfel nct venisem de dimineat tocmai ca s reusim s plecm#n aceste conditii3 ns--- ne(am mpotmolit- "i se prea imposibil s ptrundem n interiorul autobuzului3 de unde se procura si biletul- Dar n vreme ce m gndeam la toate acestea3 s(a apropiat de mine un indian si mi(a oferit solutia pe tav2 ne va lua el cu un taxi pn la o anumit statie intermediar3 si de acolo3 dup ce ntre timp vor fi cobort multi dintre pasageri3 vom putea continua drumul cu autobuzul- /e(am strigat pe prietenele mele- Am intrat sase persoane n taxi si am plecatPe drum3 am aflat n timpul discutiei c si acest indian l ntlnise pe $aba0i- 5ra discipol de(al su9 #ntr(adevr3 am prins undeva pe traseu ultimul autobuz din acea zi ctre 1altvani- 5ra nceputul dup(amiezii- Am intrat n autobuz3 am gsit chiar locuri libere3 si ne(am desftat de privelistea #ndiei- /ng mine sedea un ins de bun conditie social- !ub aspectul religiei3 era si+h- Un om serios si cultivat- Am nceput o discutie din care am aflat multe lucruri despre viata social a indienilor- Pe parcursul drumului3 care a durat multe ore3 a fumat de dou(trei ori hasis fr ca cineva s se mire sau s se arate deran0at- .recnd timpul3 l(am ntrebat la ce or crede c vom a0unge la destinatie- 7 n 0ur de ora G noaptea83 mi(a spus- Am rmas uimit2 nc o dat informatiile noastre se dovedeau gresiteAveam asadar o problem- Ce vom face ntr(un oras necunoscut3 printr(o multime de vagabonzi3 cu toate institutiile si magazinele nchise3 cu politie practic inexistent3 n vreme ce noi constituiam pentru tlhari--- o adevrat delicates- .rebuia s nu atragem n nici un fel atentia3 s trecem cu totul neobservati- De obicei3 ns3

65

autogrile sunt filate- Asadar3 situatia era dificil9 5fectuasem cteva plimbri nocturne prin ,e) Delhi si aveam o imagine despre viata de noapte n #ndia- n plus3 mai erau si cele dou fete mpreun cu mine--- " cuprinsese o foarte accentuat ngri0orare#n cele din urm3 ne(am dovedit iarsi norocosi- Cnd am a0uns3 n autogara se afla foarte putin lume3 iar noi nu cunosteam nimic altceva n afar de numele unui hotel> l spuneam riscarilor cu biciclete3 dar nici unul nu prea c l(ar cunoaste- n final3 i(am spus unuia dintre ei numele $aba0i si mi(a confirmat c ntelege- ,e(a transportat pe niste ulite ntunecate si ne(a lsat n fata unei case3 zicnd2 7$aba0i8A iesit un tnr politicos3 pe 0umtate adormit- ,e(a cerut un pret piperat3 am acceptat si--- ne(am culcatDimineata am avut ocazia s discutm din nou cu tnrul3 cruia prietenele mele i se plngeau din cauza pretului5ra si acesta discipol al lui $aba0i- Chiar gurul l nsrcinase cu aceast ndeletnicire3 de a le oferi gzduire vizitatorilor care veneau cu intentia s(? ntlneasc- 7De multe ori83 mi(a spus3 7simt prezenta gurului- ,e viziteaz aici- 5xist un miros caracteristic atunci cnd vine aici-8 .ot de la el am aflat c gurul apruse de nicieri n regiune3 ca un tnr n 0ur de CE de ani> nimeni nu stia de unde venise3 nimeni nu(? mai vzuse nainte- ## descoperiser niste ciobani- De AE de zile si nopti medita- Cnd a deschis ochii3 o ntreag multime se adunase de0a n 0urul su- /(au ntrebat cine este3 iar el a rspuns2 7$aba0i8Au rs cu totii3 fr s(? cread- !(a retras n munti3 n vechiul templu3 si peste putin timp au nceput s vin yoghini din diferite zone3 gurusi de prestigiu care l(au recunoscut dup cteva semne pe care le avea la picioare ca fiind ncarnarea lui $aba0i3 si i s(au nchinatApoi au nceput s se strng primii discipoli3 iar astzi se impusese n toat regiunea3 primind multi strini care veneau s(? vad- "ai trziu am stat de vorb si cu tatl tnrului3 care era un fanatic sustintor al principiilor hinduismului"i(a atras atentia faptul c aveau atrnat ntr(un loc foarte expus privirilor o icoan reprezentnd $unavestire a "aicii Domnului- 5ra n stil renascentist si l nftisa pe nger oferind crinul "aicii DomnuluiPrea straniu9 ! fi fost vorba de o simpl politete fat de vizitatorii apuseni& ,u cumva ncercau s insinueze c3 asa precum s(a ntrupat 1ristos3 tot astfel si $aba0i este Dumnezeu ncarnat& n spatele gestului de a expune aceast icoan am recunoscut din nou conceptia potrivit creia toti suntem una- $aba0i3 1ristos3 sunt de fapt acelasi lucru9 5u ns nu eram convins n privinta aceasta- Cutam cu asiduitate--4rselul avea o populatie numeroas- Pentru nivelul #ndiei3 care este suprapopulat3 el putea fi ns considerat mai degrab un sat- Un sat aflat sus3 pe 1imalaya- De la el mai departe nu existau mi0loace de comunicatie.rebuia s gsim un mi0loc oarecare de locomotie pentru a a0unge cu nc ?E +ilometri mai sus3 n munte- Acolo drumul se oprea3 si ar fi trebuit s mergem pe 0os3 pe crare3 pn la templul vechi3 alti ; +ilometri de(a lungul albiei unui ruAm iesit asadar n cutarea unui taxi- .oti cereau preturi exagerat de mari9 Atunci s(a apropiat de mine un domn la vreo DE de ani2 ( "ergi la $aba0i& a ntrebat( Da3 i(am rspuns( 'rei s mergem mpreun& a ntrebat din nou( 4-F-3 am rspuns3 bucuros de acest neasteptat a0utorAm nceput s cutm mpreun un mi0loc de transport3 autoturism sau orice altceva- De fapt3 el vorbea si eu i tineam companie- 5ra un om foarte bun- Am nteles repede c eu constituiam o problem- Prezenta mea ridica pretul- #(am spus2 7,(are important3 eu si prietenele mele vom plti mai mult8- ,(a acceptat ns o asemenea propunere#n cele din urm s(a gsit o camionet3 n interiorul creia ne(am nghesuit vreo ?E persoane3 si astfel am nceput s urcm drumul ngust de munte-

66

Datorit acestui om am gsit camioneta> si el ne(a a0utat tot de dragul gurului#n felul acesta a fost depsit si ultimul obstacol- Pe toat durata cltoriei3 ori de cte ori am ntlnit vreo problem pe care n(o puteam rezolva si care punea serios n pericol nssi continuarea cltoriei3 s(a gsit mereu cte un discipol al gurului care s ne a0ute cu succes- Acest lucru ne impresionase cu adevrat si ne crease o atractie pozitiv fat de $aba0i> se nstea de0a un smbure de entuziasm si de credint n capacittile 7neobisnuite8 ale acestui guru-

HIMALA4A6 IN ASHRAMUL #DASCLULUI DASCLILOR% 1imalaya3 cel putin pe versantul urcusului nostru3 avea un aspect ciudat2 foarte multe vrfuri mici de dealuri3 cu bruste nclinri abrupte3 alctuiau mpreun un mare vrf- 5ra ca si cnd cineva ar fi luat vreo sut de dealuri si ar fi ncropit cu ele un munte naltPrintre aceste dealuri presrate cu copaci nalti si rari exista o vale format de aluviunile unui afluent cu o albie foarte larg- .oat aceast vale era nverzit3 ntesat cu flori frumoase si strbtut de apele cristaline si partial nghetate ale rului- /ocul era minunat"(am pomenit asadar mpreun cu prietenele mele psind pe aceast vale3 n compania unor indieni n ma0oritate necunoscuti- 5ram vreo zece persoane- ,e(a impresionat frumusetea peisa0ului3 ns mai era ceva care ne emotiona n chip neobisnuit- 5xista atta intensitate n atmosfer3 nct simteam ntreaga regiune cutremurndu( se- 4 putere indescriptibil3 o energie extraordinar pe care locul parc nu o suporta> si muntii3 n strdania lor de a nu se dizolva3 preau c tremur- Ai fi zis c te afli n pragul unui seism- Aceasta era perceptia mea- Una dintre prietene3 cu toate c(i plceau foarte mult peisa0ele3 nu se arta ca de obicei preocupat de fascinanta frumusete a locului3 nici nu fcea traditionalele comentarii entuziaste asupra peisa0ului3 ci se predase unei tceri stranii- "i( am dat repede seama c(i era o team--- vecin cu moartea!tarea mea luntric era una de precautie uimit fat de ceea ce se ntmpla- Ceilalti nu prezentau semne exterioare c ar fi ncercat aceeasi senzatie ca si noi- #ns prietena aceasta se tot ntorcea mirat si mi spunea2 743 dar ce(i aici&98- 5ra uluit nu de frumusete3 ci de acest ciudat simtmnt3 aceast intensitate strivitoare din atmosfer- ,e mprtseam unul altuia stupefactia si curiozitateaDup D +ilometri de mers3 la o curb3 am zrit n deprtare ashramul 1eracan- 5ra pe vrful unui deal3 unde se gseau un vechi templu hindus3 cteva cldiri vechi si niste constructii recente- Pe coasta abrupt existau aproximativ dou sute de trepte de piatr- Rul curgea la poalele dealului- Acolo3 pe albia rului3 se aflau europeni3 7occidentali83 care lucrau- Adunau pietre rotunde de ru si fabricau niste borduri de piatr- "(am mirat3 cci treaba pe care o fceau nu prea s aib vreun sens/ng vale erau zidite o piramid de D metri nltime3 un locas unde ardea continuu focul3 si alte simboluri din piatr- .ot ceea ce citisem n diversele crti de ocultism si de magie alb si3 n general3 toate informatiile pe care le acumulasem din acest domeniu vast3 toate cte le auzisem--- aici erau realitate9 Am putut recunoaste diferite simboluri magice si felurite obiecte al cror uz l cunosteam din auzite- " strbtea un sentiment ciudat- nc de mic copil aveam o nclinatie ctre aceste lucruri- /a ?G ani3 gsisem n biblioteca tatlui meu o carte cu paginile netiate3 pe care citind(o3 am rmas foarte impresionat- Cuprindea si descrierile unor exercitii de yoga3 pe care le( am practicat frecvent n acea perioad- "anifestam o atractie nc neconstientizat ctre nsingurare3 ctre ascetism3 si socoteam c mi(ar fi potrivit s devin yoghin- mi amintesc c pe vremea gimnaziului le spuneam prietenilor mei2 7!titi ce vreau eu& 4 cmrut n pdure3 un blid de mncare si timp liber s m ocup de mine nsumi8- 5i bine3 iat c acum toate acestea asteptau la picioarele mele- /ucrurile care mi captaser dintotdeauna interesul3 care m preocupaser zi de zi si pe care le considerasem a fi singurele cu adevrat importante n viat3 se aflau deodat chiar n fata mea3 nu ntr(un mod fragmentar sau limitat3 ci integral si chiar cu supramsur- A0unsesem la surs3 gsisem esenta9 ,u crti cu caracter descriptiv3 ci fapt- ,u teorii3 ci trire9 .oate crtile care circul n 4ccident3 pornind de la Farl Iung3 ntemeietorul psihiatriei si autorul teoriei subconstientului3 continund apoi cu ideile pe care le(a exprimat 1erman 1esse3 scrierile diversilor yoghini3 precum 'ive+ananda si altii mai noi3 *i Iing si textele confucianiste3 teoriile diferitilor 7oameni de stiint83 precum cea a lui /yall Jatson despre 7supranatural83 cartea lui Frit0of Capra 7.ao(fizica83 Aldoux 1uxley cu 7Portile

67

perceptiei8 ( 7$iblia8 hipiotilor anilor L<E3 textele de magie alb ale lui 4mraam Aivanhov3 bizarele lucrri ale lui 6urd0ieff sau ale vr0itoarei Alice $aile3y3 crtile 1elenei $lavats+y3 ntemeietoarea !ociettii .eozofice3 toate aceste opere de aici si trgeau seva- .oti erau influentati de #ndia- #ndia este un centru care emite o anumit frecvent3 un anumit sistem de conceptii3 iar centrul #ndiei este 7ashramul8- Dintre toate ashramurile pe care le vzusem si de care auzisem3 acesta de aici prea diferit- Concentrat3 integral9 De altfel3 $aba0i era 7gurul gurusilor83 dasclul dasclilor- l recunosteau ca atare si alti yoghini pe care aveam s(i ntreb mai trziu3 si care si mrturisiser chiar dorinta de a fi primiti cndva n ashramul suAfirm cu absolut certitudine c dac n(as fi plecat mai nti n !fntul "unte si dac n(as fi avut acele coplesitoare experiente datorate btrnului Paisie3 as fi rmas definitiv n ashramul lui $aba0i si i(as fi devenit discipol#ns acum exista n sufletul meu o oarecare ndoial- Auzisem de0a un punct de vedere diferit- Un punct de vedere care avea autoritate si putere duhovniceasc3 nsotit fiind de un mare numr de minuni si de experiente spirituale distincte de toate cele pe care le traversasem pn atunci prin yoga si prin cele asemntoare ei- Acest punct de vedere era exprimat de printele Paisie3 de ntreg !fntul "unte3 de ntreaga $iseric 4rtodox a lui 1ristos de pe tot cuprinsul pmntului,u(? puteam subaprecia pe btrn socotindu(? exponentul unui mod de religiozitate inferior3 asa cum ncercau s prezinte crestinismul toate cercurile influentate de conceptii orientale3 cci niciodat n viata mea nu ntlnisem pe cineva care s se asemene printelui Paisie3 indiferent cu ce alt etalon l(as fi comparat.ririle la care am putut accede prin rugciunea lui erau cu mult mai ptrunztoare3 mai intense3 mai adnci3 mai curate dect orice altceva experimentasem cu ceilalti diversi gurusi- !i cunoscusem destui- ns nu(i puteam ignora nici pe ei- $a3 mai mult chiar3 eram nclinat s m altur lor- Am hotrt asadar s caut moduri de expresie mai apropiate de original- ! vin n #ndia3 s triesc lucrurile efectiv- "ai mult3 pentru a fi cu totul impartial si neinfluentabil3 nainte de a veni mi(am scos cruciulita pe care mi(o druise btrnul si i(am dat(o unei bune prietene de(a mea care crezuse de curnd n 1ristos- A fost un gest simbolic3 ca si cnd as fi spus2 7Acum s auzim3 s trim3 s ne deschidem glasurilor mamei #ndia8,e apropiaserm de poalele dealului unde se afla ashramul si ne mai desprtea de trepte doar rul3 cnd multimea ce cra pietrele a nceput s se agite- !(au ntors cu totii ctre vrful dealului3 izbucnind n strigte puternice2 7$ole baba +e tzei983 care nsemna3 precum am aflat mai trziu3 7!finte printe3 biruitorule983 strigt de slav si de cinstire- Atunci l(am vzut pentru prima oar pe $aba0i- A stat putin pe vrful dealului- Avea n 0ur de GE de ani3 pr negru si lung pn la umeri3 cntrea cam ?AE +g si era nalt de aproximativ ?3 ;E m- ,u pstra nici o asemnare cu biatul slbut pe care l vzusem n vechea fotografie- #ntre timp cstigase foarte multe +ilograme- 5ra mbrcat n stofe scumpe si purta ghete moi de piele aduse din 4ccidentCobora treptele n grab3 cu pasi mari si vioi3 primind cu satisfactie si naturalete ovatiile multimii- Ca si cnd ar fi mrturisit2 7Da3 sunt exact ceea ce spuneti9 Da3 sunt biruitor9 Da3 sunt sfnt98- Doar nu putea ascunde faptul c era stpnul absolut--- ,u numai c(? ascultau neconditionat n orice3 dar l si venerauAtunci mi s(a ntmplat ceva ciudat3 o experient ce(mi amintea de sedintele n care eram hipnotizat- $rusc3 n timp ce(? priveam cobornd treptele3 mi(am pierdut pentru cteva minute constiinta- 5ra ca si cum propria mea minte ar fi fost pur si simplu azvrlit departe de mine- Pentru un oarecare interval de timp3 mi pierdusem simtirea sinelui- ,u mai aveam constiinta trupului meu3 nici a faculttii mele rationale- Prea c nici n(as fi existatUn mare gol domnea n memoria mea- #n acel scurt rstimp eram efectiv inapt s(mi dau seama ce mi se ntmpl3 n ce stare m aflu3 dac mcar mai exist- Primul gnd pe care l(am avut dup ce mi(am redobndit constiinta de sine a fost2 7Ce ai3 de tot zmbesti ca un cretin&83 realiznd c un zmbet larg mi se ntiprise pe fat"(am simtit--- siluit- Ca si cnd cineva m(ar fi constrns s zmbesc3 fr ca eu s am o asemenea dispozitie!imteam c zmbetul larg de pe chipul meu era fortat3 venea n contradictie cu sentimentele mele- 5ram stn0enit de acest eveniment3 dar pe de alt parte mi se strnise curiozitatea#ntre timp $aba0i coborse dealul3 n nesfrsite ovatii3 mprtind porunci si binecuvntri3 si se apropiase de vizitatori- Ceilalti i se nchinaser de0a3 si primiser consimtmntul su de a rmne n ashram- Rmsesem eu si cele dou prietene ale mele3 ns nu schitam nici o miscare- ncremenisem de uimire- ,u stiam ce s fac- $aba0i se apropiase la cinci metri de mine3 si m simteam cuprins de un tremur- ,dusisem de neliniste- 5ram acum

68

uluit de fizionomia sa cu totul neomeneasc- Dac cineva mi(ar fi spus c ceea ce aveam n fata mea era o iluzie sau un extraterestru3 mi(ar fi prut mai credibil si m(ar fi uimit mai putin#ntreaga sa prezent prea un eveniment supranatural- Privirea lui avea o asemenea intensitate3 o asemenea putere3 o asemenea energie3 nct eram mai degrab terifiat- Dac mi s(ar fi spus c o entitate supranatural locuieste n acel trup3 as fi subscris fr rezerve- " stpnea un amestec de spaim3 ncordare si confuzieAtunci3 unul din cei patru(cinci yoghini care l ncon0urau mbrcati n vesminte negre si tinnd cte o lance cu un trident n vrf :simbol al zeului !hiva=3 s(a apropiat de mine3 m(a privit drept n ochi si3 dilatndu(si pupilele la maximum3 mi(a spus pe un ton aspru si poruncitor2 7!coate(ti ncltrile si nchin(te lui98- Cunosteam aceste siretlicuri de duzin3 asa nct3 cu toat frica mea3 l(am ignorat cu desvrsire- "(am apropiat de $aba0i3 ns nu la mai putin de trei metri--- "i se prea c exist un teribil cmp energetic mpre0urul lui- 7,amaste98--- i(am soptit3 adresndu(i politicosul salut zilnic al indienilor- "i(a artat drumul ctre ashram- Asadar ne primise- Puteam rmne"(am ndeprtat usurat si am simtit imediat diminundu(se acea tensiune pe care o percepeam n apropierea lui" coplesise uimirea- Acest $aba0i cu sigurant c nu era om- Ce putere colosal9 5ra Dumnezeu sau demon& "ag sau sfnt& 4m sau extraterestru& Aceste ntrebri constituiau o urias problem de constiint pentru mine5ra dup amiaz3 si am nceput s urc treptele abrupte ctre vrful unde se afla ashramul- "(a depsit n fug un occidental gol(golut3 de vreo GE de ani3 care tremura de frig ntruct tocmai iesise din apele nghetate ale ruluiCitisem despre prelungitele bi reci pe care le fac yoghinii3 unite cu anumite asane3 pentru a stimula o serie de glande hormonale astfel nct s se modifice biochimia organismului- De altfel3 tot ceea ce vedeam n 0ur venea s(mi confirme cunostintele pe care le dobndisem din crti> erau lucruri pe care de ani de zile rvneam s le pun n practic- Domeniul magiei si universul yoga aveau pentru mine atunci un sens pozitivPe de alt parte3 btrnul Paisie3 !fntul "unte3 experientele mele crestine strigau contrariul- " avertizau asupra Diavolului care se transform chiar si n nger de lumin pentru a nsela- " cltinam n ndoial3 nestiind ce s cred- 5ra si motivul pentru care venisem n #ndia- Ca s nteleg#n vreme ce urcam scrile n acea stare de mirare si de nedumerire3 am simtit apropiindu(se n chip nevzut o fiint care mi(a adus alinare3 linistire si spri0in3 iar n acelasi timp am auzit foarte limpede n mintea mea un glas zicnd2 S nu te nc'ini la idoli si nici s le slu&esti lor# /u sunt "omnul "umne eul tu si s nu ai alti dumne ei afar de .ine# Prima porunc pe care o dduse Dumnezeu lui "oise pe "untele !inai :les- CE3 C(G=9 #n clipa aceea m(a cuprins o asemenea pace si am nteles att de adnc sensul poruncii nct am fost absorbit cu totul de continutul ei3 fr s m mai minunez de modul neobisnuit prin care mi fusese adresat- Astzi cred c a fost vorba de un nger#n vreme ce glasul nc rsuna n mintea mea3 treptele s(au sfrsit si m(am trezit drept n fata unui mic templu hindus3 situat n aer liber- 5rau expuse acolo diferitele zeitti ale panteonului hindus- Unul dintre zei avea trup omenesc si cap de elefant3 altul se nftisa ca o maimut cu anumite trsturi omenesti3 altul avea sase mini si patru picioare--- Un ntreg sir de astfel de statui erau venerate de ctre locuitorii ashramului- "(am ntrebat2 7Dac nici acestia nu sunt idoli3 atunci ce sunt&8- Faptul constituia pentru mine o adevrat revelatie2 oamenii acestia erau idolatri n toat puterea cuvntului9 ntocmai precum vechii elini3 precum popoarele dinainte de 1ristos- Am nteles totodat si un lucru pe care mai trziu aveam s(? nesocotesc n mai multe rnduri- Anume c ortodoxia ddea dovad de verticalitate3 propovduind fr echivoc c nu avem absolut nici o legtur de ordin duhovnicesc cu toti acesti nchintori la idoli- De cealalt parte3 ns3 hindusii se strduiau s prezinte lucrurile ntr(un mod care sugera c toti am fi una si c exist doar anumiti fanatici ngusti la minte care nu vor s recunoasc acest lucru- mi devenise acum evident c aceast afirmatie a lor distorsiona realitatea- ,U(ul hotrt al crestinilor venea nu din partea vreunui oarecare preot sau clugr lipsit de minte3 ci fusese pecetluit de ctre nsusi Dumnezeu prin poruncile pe care le(a dat prorocului "oise- /a o simpl lectur a $ibliei se poate constata c poruncile fundamentale ale 'echiului .estament erau orientate mpotriva politeismului si idolatriei- De altfel3 versetele de0a amintite sunt ele nsele cum nu se poate mai elocvente2 5u sunt Domnul Dumnezeul tu :les- CE3 C= si ! nu ai alti dumnezei afar de "ine :les- CE3 G=- De ce ascundeau hindusii acest adevr& De ce mistificau nvttura de credint a adversarilor lor& De ce struiau n a prezenta lucrurile denaturat& Despre ce pretins

69

identitate vorbeau ei3 ct vreme existau att de mari diferente& Ce legtur aveau cu Dumnezeul 'echiului si ,oului .estament persona0e ca 1anuman3 cu nftisarea sa de maimut3 sau 6anesha cel cu cap de elefant& .oti acestia trimiteau mai curnd cu gndul ctre vechiul panteon3 ctre Keus si celelalte cohorte de zei si semizei,ici o legtur cu Unicul Dumnezeu3 Fctorul cerului si al pmntuluiAsadar3 pentru a intra cineva n ashram trebuia s treac obligatoriu prin acest mic templu n aer liber- ,u exista alt drum- "(au oprit si mi(au spus s(mi scot ncltrile si s strbat descult perimetrul templului3 cci locul era sfnt- naintnd nuntrul templului3 mi(a atras atentia o statuie neagr si strlucitoare3 care ntruchipa n portelan un tnr solid3 n pozitia lotusului- "ai trziu am aflat c statuia l nftisa pe $aba0i si fusese realizat de ctre discipolii si din #talia- 5ra venerat n rnd cu celelalte statui din templu4amenii din ashram credeau c $aba0i este zeu3 ba chiar Keul !uprem ncarnat3 drept pentru care i se nchinau n fiecare dimineat si sear- #n timp ce el sedea le0er la o tribun3 se perindau unul cte unul prin fata lui si i se nchinau pn la pmnt3 aducndu(i totodat si felurite ofrande- 4 parte din aceste daruri erau apoi mprtite de ctre $aba0i3 nsotite de 7binecuvntarea8 lui- .oat aceast ceremonie dura mai bine de dou ore#n diverse locuri ale ashramului era atrnat la vedere fotografia picioarelor sale3 pe care exista pretentia c se puteau observa semnele dup care l(au recunoscut ceilalti yoghini3 ceilalti gurusi3 ca dascl al dasclilor3 ca un avatar3 ca ncarnarea lui $aba0i- .ot ceea ce vedeam eu era ns doar o pereche de picioare grsune3 si m ntrebam cte persoane detineau de fapt date concrete despre semnele pe care ar fi trebuit s le recunoasc- ,u eram deloc convins c semnele respective existau neaprat n realitate3 c toat istoria aceasta nu era un simplu element de recuzit3 menit s ntretin credulitatea si entuziasmul/a fel de abundent era expus prin ncperi si un desen ce reprezenta niste flcri care formau mpreun o inim3 cu nuante de rosu aprins si portocaliu- Din cte mi(am dat seama3 era emblema gurului#nstalarea n ashram a nsemnat desprtirea de prietenele mele- Urma s locuim n corpuri separate- Am remarcat foarte repede c occidentalii alctuiau cel putin 0umtate3 dac nu chiar mai mult3 din componenta ashramului5xista asadar un oarecare numitor comun!(a mprtit mncarea3 pe care am servit(o mprtiti pe grupuri3 iar apoi am nceput s ne adunm ntr(o constructie veche cu aspect de hal2 avea acoperisul spri0init pe coloane groase si era deschis pe trei laturiAm fost printre primii care au intrat n acest edificiu- "(au atras sunetele a dou mici tobe la care cineva cnta +irtan3 imnuri religioase hinduse- n scurt timp ne(am adunat cu totii si am umplut ntreg spatiul3 stnd n picioare unul lng altul- A venit si $aba0i cu grupul su3 care prea s fie format ntotdeauna din aceiasi cinci(sase yoghini2 un fel de nucleu al celor mai apropiati discipoli ai si- "(a frapat faptul c toti erau occidentali3 albi!(a asezat la tribun3 iar multimile au nceput s treac prin fata lui3 s i se nchine si s(i aduc ofrande- 5ra att de iesit din comun nct nu(mi puteam lua ochii de la el- " cotropiser iarsi aceleasi sentimente ca si prima dat3 numai c acum m aflam la ?D metri distant de el- ## priveam ncercnd s nteleg ce era el n realitate3 s( mi conturez o prere clar despre aceast fptur neobisnuit- !orbeam fiecare amnunt din miscrile lui si fiecare cuvnt pe care l rostea- Am recunoscut multe din elementele despre care citisem n crtile de magie ca fiind utilizate consecvent de ctre el- De altfel3 chiar n spatele lui era atrnat de perete un covor care nftisa un munte cu trei creste si un soare de o form aparte- "i(am amintit imediat c ntlnisem aceast reprezentare ntr( o carte greceasc de ocultism- 5ra simbolul magiei nalteAdorarea pe care i(o aducea fiecare mbrca si forme particulare- 4ricum3 toti erau complet absorbiti de persoana sa- Cei din proximitatea lui s(au apropiat n trei rnduri de mine ndemnndu(m s merg si eu s m nchin- ,(am fcut(o- " strduiam doar s(? privesc drept n ochi/a un moment dat privirile noastre s(au ncrucisat- $aba0i nu m privea pe mine n mod special- !crutnd insistent sala3 ochii si i(au ntlnit pur si simplu pe ai mei pentru o clip- 5i bine3 n acea clip am pierdut contactul cu mediul ncon0urtor3 am czut n 7extaz89 Ca si cnd pieptul mi(ar fi devenit transparent3 am vzut prin el propria mea inim n culori vii3 n flcri.ot la fel de brusc mi(am si revenit3 pstrnd ns foarte limpede constiinta a ceea ce mi se ntmplase- Am continuat s(? urmresc3 cu att mai impresionat- A venit apoi iarsi cineva care mi(a spus s merg si eu naintea lui-

70

( $ine3 si ce s fac exact& ( Pi3 tot ceea ce(au fcut si ceilaltiCu alte cuvinte3 s m nchin lui- ,u m(am dus- ,u stiam cine este- " temeam--- De ce trebuia3 adic3 neaprat s m nchin& #n timp ce sedea acolo relaxat3 $aba0i s(a ridicat deodat si a luat pozitia lotusului concentrndu(se cu maxim intensitate3 iar ochii si au devenit pregnant scnteietori3 asemenea unui crbune negru strlucitor- n fata sa se afla un individ care l venera cu infinit devotiune3 precum o dovedeau miscrile sale3 ntregul su aspect exterior si nchinciunile repetate pe care i le fcea pn la pmnt3 fr nici o sovire- i oferea si nenumrate daruri de mare valoareAtunci $aba0i si(a atintit ochii asupra lui cu putere- 4mul si(a strns minile la piept si si(a lipit picioarele3 devenind ca un stlp- n acelasi timp a nceput s tremure si s topie pe loc ntr(un mod cu totul suprafiresc3 lsnd impresia c ar avea arcuri sub picioarele imobile- "ai mult3 ncepuse s scoat niste mugete nprasnice3 asurzitoare3 de vac rnit si nfuriat- $aba0i ?(a tinut cam un minut n aceast stare- Apoi ?(a lsat pentru un scurt rstimp3 dup care3 nainte ca omul s(si revin3 ?(a dezlntuit din nou3 mai tare de aceast dat- !e misca n fata mea ca un compresor si mugea nfiortor- .oti rmseser fr glas si priveau uluiti- "ie nsumi mi era greu s(mi cred ochilor n fata acestui spectacol- Apoi individul s(a potolit cu desvrsire3 iar lumea a continuat s treac prin fata lui $aba0i3 care si(a reluat obisnuita pozitie de relaxare3 pe 0umtate ntins- 4 tnr de lng mine s(a adresat multimii explicnd c $aba0i tocmai i druise 7iluminare8 acelui om9 5u ns m confruntam cu o dilem- Potrivit conceptiei hinduse3 pentru a0ungerea la 7iluminare8 ( samadhi3 cum mai e numit ( sunt necesare eforturi ndelungate3 precum si parcurgerea mai multor vieti ca yoghin- $aba0i i(o 7druise8 acestui om n cteva minute- i scurtase evolutia spiritual cu multe cicluri de re ncarnri- ,u constituia aceasta nc o dovad c $aba0i era--- Dumnezeu& ,u aceasta reiesea din faptele lui& Astfel se cldea rationamentul tuturor celor prezenti n salConform punctului de vedere crestin3 gurul poseda ntr(adevr nsusiri supranaturale3 ntruct era demonizatAltfel spus3 le ngduise spiritelor demonice s locuiasc n sufletul su- Puterea care se manifesta prin el era puterea spiritual a demonilor4mul care l venera deci pe $aba0i3 i venera practic pe demonii ce locuiau nluntrul lui3 si astfel le ddea dreptul de a intra si n sufletul su- Asadar3 evenimentul cruia i fusesem martor era fenomenul cotropirii sufletului su de ctre demoni- Ceilalti care i se nchinau primeau doar o anumit influent demonic3 a crei intensitate varia n functie de fiecare individ n parte3 ns nu erau supusi demonizrii3 posedrii propriu zise a sufletului de ctre diavoliCare din aceste dou pozitii era cea adevrat& 4pozitia dintre ele se dovedea absolut flagrant- Ce era n realitate 7dasclul dasclilor8& "ag sau sfnt& Dumnezeu sau diavol& .rebuia s gsesc un reper pe seama cruia s m orientez3 un criteriu n baza cruia s pot distingePeste putin timp ne(am ridicat cu totii s plecm- Atunci $aba0i a trecut prin fata mea fr ca mcar s(mi dau seama3 desi m strduisem din rsputeri s a0ung n situatia de a(? privi de aproape- Cnd m(am dezmeticit3 i(am mai putut vedea doar spatele- mi nlntuise efectiv mintea3 ne ngduindu(mi s(? privesc n momentul n care a trecut pe lng minePlimbndu(m prin ashram3 m(am ntlnit cu prietena mea ,- 5ra surprins si nelinistit- "i(a spus c 1-3 cealalt prieten a noastr3 czuse la pat bolnav> desi se afla n perioada ciclului menstrual3 totusi pierdea o cantitate nefiresc de mare de snge si nu se putea misca- ,- a adugat c toate femeile dormeau sub camera lui $aba0i3 si a fcut chiar cteva comentarii indecente legate de acest fapt- ,e(am desprtit apoi pentru scurt vremeCamera n care locuia $aba0i era izolat de restul cldirii3 avea intrare separat si era ornat pe fatada exterioar cu tot felul de plcute multicolore strlucitoare- Pentru gusturile mele3 avea un aer foarte tignesc- /a intrare m(a oprit un european2 7Aici nu poti intra83 mi(a spus el3 furnizndu(mi nesfrsite explicatii- 4mul se simtea extrem de stn0enit3 si pe deasupra mai si amortise- 4ferea ntr(adevr o priveliste ilar- .inea n mn o trestie3 purta o scufie caraghioas si avea drept scut o mpletitur de papur- # se ncredintase sarcina de a pzi intrarea lui $aba0i- !e simtea prost si cuta s se 0ustifice-

71

"i(a fost mil de el- Am zbovit putin alturi de el si mi(a spus povestea lui- l cunostea de ctiva ani pe guru- 'oia s promoveze n cadrul firmei la care lucra3 astfel nct venise s(? roage pe $aba0i s(si foloseasc puterile sale n acest scop- 7$ine nteles3 i(as fi putut trimite o simpl scrisoare3 dar am preferat s vin eu nsumi83 spunea el4are de aceea i se distribuise acest rol rizibil& nadins l bat0ocoreau& !au l obisnuiau astfel cu supunerea total si si impuneau n acest mod stpnirea asupra lui&--Am dormit peste noapte ntr(o camer mare3 mpreun cu alte zece persoane- 5ram de vrste apropiate si pream a avea cu totii cam acelasi mod de viat si de gndireUnul dintre ei mi(a spus c si cstiga pinea nvtndu(i n America pe oameni s respire- /e preda adic exercitii yoghine de respiratie- #at c putea fi si aceasta o meserie9 7 ncet( ncet au s ne nvete si cum s psim83 m(am gnditDimineata m(am trezit la rsritul soarelui si am urcat pe un deal n afara ashramului3 unde am ntlnit(o si pe ,-3 care mi(a spus c ne aflam de0a n ntrziere si c trebuia s a0ungem la slu0ba de dimineat naintea lui $aba0iCnd am sosit3 ne(au fcut ntr(adevr observatie pentru ntrziere> nu era un lucru permis2 dovedea o lips de respect fat de persoana guruluiDe data aceasta $aba0i si primea discipolii chiar n antreul su- Am intrat si noi acolo- 5ra destul de strmt- "(am asezat mai n spate si urmream totul cu interes si nedumerire- Cineva mi(a fcut observatie cu voce tare3 cci exact n locul unde sedeam exista un mic templu cu fotografii si picturi de animale antropomorfe si oameni zoomorfi3 de fapt zei- Fr intentie3 i 0ignisem asezndu(m n interiorul templuluiAm avut apoi acelasi sentiment privindu(? pe $aba0i3 aceast creatur att de stranie- Pe de o parte3 constituia o priveliste cu adevrat nspimnttoare- Pe de alta3 era doar un tnr grsan- ,u(? slbeam din ochi3 ncercnd s deslusesc vreun element mai edificator asupra lui- !i acest element a survenit--- Cred c n general copiii mici3 avnd sufletul mai curat3 dovedesc un instinct mai bun dect cei mari- Detecteaz cu usurint sentimentele ascunse3 tocmai pentru c percep lumea n special prin intermediul inimii- Creierul nu(i deturneaz prin diverse rationamente care pot s nu aib nici un fel de fundament realAsadar3 cam pe la 0umtatea rndului se afla o pereche de australieni- Aveau un copilas de patru ani- $rusc3 $aba0i a cerut s(i fie adus copilul- ndat ce l(au apropiat de guru3 micutul a nceput s plng3 s zbiere si s se agite3 ncercnd s fug ct mai departe de el- Plansetele lui mi sfsiau inima- Printii si sedeau fr s schiteze vreun gest de mpotrivire- 6urul ?(a luat n brate3 si(a introdus degetul mare n gura copilului iar degetul arttor i ?(a pus ntre sprncene3 si micutul a adormit instantaneu- ,u(mi puteam da seama dac era vorba de somn sau de hipnoz3 dar cert este c micutul a rmas n aceast stare pe aproape tot parcursul slu0beiFrica si refuzul copilului m(au impresionat- "i(am amintit din 5vanghelie cu ct bucurie si ncredere l mbrtisau copiii pe 1ristosCtiva discipoli s(au apropiat iarsi de noi3 adresndu(ne acelasi insistent ndemn de a merge s ne nchinm lui $aba0i--- ,e(am eschivat din nou3 att eu ct si prietena mea- Cealalt prieten a noastr era imobilizat la pat1emoragia sa abundent era o 7purificare83 o veritabil 7binecuvntare8 a gurului9 Aceasta fusese explicatia dat de yoghinii ashramului--!(au perindat cu totii prin fata lui $aba0i3 exceptie fcnd doar noi3 dup care ne(am mprstiat- n scurt timp ne( au reperat prin multime si ne(au pus n vedere s prsim ashramul- ,u agreaser comportamentul nostru3 ntruct refuzasem de fiecare dat s ne nchinm lui $aba0i9 Usurat si chiar fericit3 prietena mea a plecat imediat s(si pregteasc baga0ele5u am czut pe gnduri- 5ra oare bine s plec nainte de a trage o concluzie ferm si definitiv& Doar pentru aceasta venisem n #ndia- "erita s m ntorc cu aceleasi dileme si frmntri& Am cerut s(? vd pe guru- !(au dus s(? ntrebe3 si peste cteva minute s(au ntors s m conduc la el- n timp ce pseam n antreul su3 mi(am fcut cruce si am cerut a0utorul lui Dumnezeu- ,u stiu ce(mi fcuse $aba0i de la distant3 ns creierul meu de0a nu mai functiona normal- Parc mintea m prsea ntr(un anume fel--- "(am pomenit naintnd spre el- Cnd am a0uns la doi metri n fata lui3 m(am uitat dup vreun scaun3 socotind c urma s stm de vorb-

72

"(a privit cu o aversiune slbatic- !i(a unit picioarele si si(a ntors capul ntr(alt parte3 ca si cnd n(ar fi vrut s m vad3 ca si cnd se temea de mine3 ca si cnd i era totodat scrb de mine3 si a zbierat cu putere2 ( 6et out :#esi afar=9 " pierdusem complet- /(am privit cu uimire( 6et out :#esi afar=9 a urlat nc si mai tare( 4nly one Puestion :4 singur ntrebare=---3 i(am spus( ,o Puestions here :,ici un fel de ntrebri=9 6et out :#esi afar=9 "(am ntors si am plecat debusolat- 5ram plin de nedumerire- Ce comportament era acesta& #esind afar3 m(am ntlnit cu prietenele mele( ,oi plecm oricum3 tu ce faci3 vii& 71ai s plec si3 dac voi simti nevoia3 am s revin83 m(am gndit si am pornit cu ele la drumPrietenele mele erau feministe- Cu crestinismul aveau mai degrab relatii inamicale3 manifestnd ns o oarecare atitudine pozitiv fat de yoga si magie- De aceea mi(a atras cu att mai mult atentia constatarea si mrturisirea uneia dintre ele2 ( Frate3 ce era cu omul sta& 7Cazi si nchin(te mie98--- n timp ce religia noastr este delicat3 plin de blndete--- 4mul sta are ceva slbatic n elAm privit(o uimit- si depsise pre0udectile ideologicePe drumul de ntoarcere ne(au tinut companie un brahman3 discipol de(al gurului3 si o olandez care se afla de ani de zile n #ndia3 avndu(? si ea ca mentor pe $aba0i- $rahmanul si manifesta deschis rasismul fat de indienii castelor inferioare- !(a oferit s ne gzduiasc la el acasN undeva la poalele 1imalayei- "i(a spus c femeia lui era nebun- !ocotea nebunia ca fiind sfnt- " deran0ase att de tare dispretul pe care l arta compatriotilor si3 nct i(am refuzat invitatia3 spre marea uimire a olandezei- n cele din urm ne(am ntors la ,e) Delhi- Am rmas3 pltind n regim de hotel3 n ashramul lui !hri Aurobindo-

LA NE3 DELHI, IN ASHRAMUL LUI SHRIAUROBINDO Acest ashram se afla la periferia capitalei #ndiei- Dispunea de o scoal primar3 de un gimnaziu si de un liceu pentru indienii bogati- Din taxele de scolarizare se obtineau venituri foarte bune n raport cu nivelul de trai al #ndiei- .uristilor ca mine le erau oferite si camere spre nchiriere- "ulti dintre membri ashramului erau apuseni!pre exemplu3 o pereche de olandezi3 n 0ur de AE de ani3 fr copii3 se hotrser s rmn n #ndia3 iar acum predau la scoala din incinta ashramului- "i(au artat un interes special aflnd c studiasem fizica si c pot s lucrez ca profesor- "(au condus prin toate aripile scolii si au lsat s se nteleag c mi(as putea gsi acolo de lucru3 dac as vreaAtmosfera general a locului era pasnic si relaxat- ,u avea nimic n comun cu tensiunea spiritual existent la 1eracan3 ashramul lui $aba0i din 1imalayaAm discutat cu locuitorii ashramului de aici despre $aba0i- 5rau foarte rezervati si aveau mai curnd o prere negativ- 7Cum se poate sustine c el este Dumnezeu&83 ntrebau eiUrmau calea lui !hri Aurobindo3 pe care l considerau sfnt :aceasta si nseamn 7!hri8=3 anume 7calea luntric8Deseori vedeam diferiti indieni si occidentali3 dintre veteranii ashramului3 mergnd s se nchine unei pietre n form de ou care era expus la un monument n aer liber aflat n curtea ashramului- Piatra continea cenus de(a

73

lui Aurobindo#n ashram lucra de asemenea un medic indian3 pensionar3 care si oferea gratuit serviciile compatriotilor si sraci- 5ra homeopat- 4m bun3 hindus constiincios si practicant yoga3 el mi(a vorbit n cuvinte frumoase despre 'itul+as3 printele homeopatiei n 6recia- l cunoscuse nc din tinerete si pe !atyananda3 nainte ca acesta s devin cel mai venerat guru3 si mi(a spus cuvinte de laud despre el si despre ashramurile miscrii sale#mi fusese pus la dispozitie o camer solitar3 precum solicitasem3 pentru a putea reflecta mai mult la recentele evenimente3 analizndu(le si ncercnd s desprind cteva concluziiDiscutam destul de des cu 7profesorul8 olandez3 care era membru al ashramului3 despre diverse teme spirituale7Astea sunt prostii crestine83 mi(a spus el la un moment dat n timpul unei asemenea conversatii- "(am mirat--Ce cunostea el despre crestinism& ,imic- Provenind dintr(un mediu protestant3 luase contact cu un 7crestinism8 diluat3 eticist3 pur omenesc- Desprtiti de multe secole de $iserica lui 1ristos3 lepdnd .ainele pe care le(a ntemeiat 1ristos nsusi3 protestantii au confectionat un crestinism artificial3 dictat de propria lor ratiune- /e lipseste cu desvrsire experienta Duhului !fnt3 a harului lui 1ristos- Cum as fi putut asadar comunica autentic cu doctorul n atari conditii&--- Desigur3 aspirnd ctre ceva mai nalt dect un eticism fad3 el si schimbase religia3 devenind hindus- !e strduia acum s m cstige pentru hinduism- 7Dar este cu putint s existe att de multi zei&83 l(am ntrebat- Atunci a nceput s(mi vorbeasc despre sufiti3 o grupare musulman de factur mistico( magic- Cunostea o uimitoare maestr initiat care avea puteri supranaturale- 7Dac ai s vrei vreodat3 mergem s o cunosti8- ,u m(am artat ns doritorDup ce am petrecut cteva zile ca turisti lipsiti de gri0i n capitala #ndiei3 am hotrt s m despart de prietenele mele3 care voiau s(si continue vacanta n ,epal3 nefiind amatoare de noi complicatii cu gurusi3 ashramuri si altele asemenea- 5xperienta cu $aba0i li se pruse prea mult- si propuseser acum s se destind putin- A apucat(o deci fiecare pe drumul su3 dup ce ne(am nteles s avem o ntlnire n Delhi3 cu putin nainte de ziua ntoarcerii n 6recia5u am hotrt s vizitez ashramul 7mam8 al gurului !atyananda3 despre care aveam informatii de la 7filiala8 sa din 6recia- !peram s(? ntlnesc chiar pe !atyananda3 astfel nct prin contactul direct si prin comparatie cu printele Paisie3 s(mi pot contura o opinie- Cei doi erau expresiile vii ale celor dou traditii spirituale3 hinduismul si ortodoxiaCutam ceva ce nc nu gsisem-

LA MONG4R6 ASHRAMUL LUI SAT4ANANDA Dup o cltorie lung de unul singur cu trenul3 am a0uns la prnz n "ongyr- !ituat nu departe de Calcutta3 este unul din numeroasele orase(sate ale #ndiei3 ntemeiat n apropierea fluviului 6ange3 care n acel punct era groaznic de murdar- Apele lui gri3 pline de mizerie3 formau o albie larg cu pla0e extinse- "i(era scrb s(? si privesc- #ndienii fceau baie n el3 i beau apa3 ba chiar luau si pentru acas3 ca 7binecuvntare8 de la fluviul sfntAm cobort din tren nfometat- Putin mai departe de gar am zrit niste cratite mari3 negre3 asezate pe o banc de lemn3 sub o copertin din trestii ptat de 0ur( mpre0ur cu zoaie3 adpostind nc dou mese deasupra crora roia un nor de muste- Acesta era restaurantul- "(am ndreptat n directia lui- De0a m obisnuisem3 desi sunt sigur c nici un european nu s(ar fi lsat convins s mnnce acolo- /a fel procedasem si eu n primele zece zile- Apoi3 ns3 foamea si epuizarea mi(au nvins repulsia- Am comandat trei portii si niste iaurt--- Am fost realmente multumit de mncare- .recusem n tabra cealalt3 si i socoteam de0a pe europeni formalisti n privinta curteniei!tul3 am pornit n cutarea unui taxi care s m duc la ashram- Am abordat un taximetrist indian3 care ns mi(a cerut un pret nebunesc3 zmbindu(mi si bat0ocoritor pe deasupra- 7Acum te am la mn3 albule bogat si ticlos3 iar tu o s pltesti8 ( ncerca s(mi sugereze prin ntreaga sa atitudine- si manifesta franc ostilitatea3 alimentat si de o serie de motive crora le pot gsi totusi 0ustificri- n locul lui3 poate c eu as fi fost nc si mai agresiv- "(am apropiat de urmtorii taximetristi- Preturile depseau n continuare absolut orice imaginatie- Pe de alt parte3 nici nu stiam drumul ctre ashram- Asadar m(am nvoit n final cu unul dintre ei3 dup ce a cobort pretul la 0umtateIudecnd dup tarifele practicate n celelalte orase3 pentru un astfel de pret m asteptam s cltorim cel putin

74

0umtate de or- Am intrat deci n taxi- Usa se deschidea ca la automobilele anilor LAE- 7$ine3 dar mai exist astzi fabrici care continu s produc modelele anilor LAE&83 m ntrebam n gnd- 7Ce se ntmpl3 nu cumva le vnd occidentalii din stocuri& Dar de atunci si pn acum3 mai au oare stocuri&98- Am rmas pn astzi cu aceast nedumerireDup nici D minute3 taximetristul m(a lsat n fata unei porti de fier ncuiate- Dac stiam c era att de aproape3 as fi mers negresit pe 0os- Am realizat dintr(o dat ct de mult m(a furat- Cobornd n tcere3 am avut surpriza s vd c se ncumet s(mi cear si bani n plus- !triga si ddea din mini- " miram cum de reusisem nc s(mi pstrez calmul- n spatele portii de fier3 o femeie mbrcat n rasa yoghinilor urmrea scena- 5ra de partea compatriotului ei- Dup ce a fcut o ntreag tevatur si dup ce s(a convins c nu va obtine absolut nimic n plus3 taximetristul a zmbit satisfcut3 bucuros de lozul care i czuse n mini3 m(a salutat bat0ocoritor si a plecat5ram deprimat- ntlneam pretutindeni acelasi si acelasi comportament- " asteptasem ca aceast femeie ntre dou vrste3 purtnd rasa portocalie de s)ami3 s sustin dreptatea- ,(a miscat nici un deget3 n(a rostit un cuvnt- Atitudinea ei m dezamgise#(am vorbit( 'reau s(? vd pe guru"i(a rspuns sobru si sec2 ( AsteaptA trimis un copilas s ntrebe ceva- 5u asteptam dincolo de poarta de fier zvort3 care se afla la poalele unui deal3 de 0ur( mpre0urul cruia fuseser ridicate ziduri mai nalte dect statura unui om- Ashramul se afla sus3 pe vrful dealului> acolo existau cteva cldiri3 iar n centru se construia acum un bloc nalt- Din vrf si pn la zidurile de 0os nu erau dect copaci3 grdini3 curti si cteva ateliere- Dup un timp3 micutul s(a ntors- !i(au spus ceva ntre ei n indian- Poarta cea mare de fier s(a deschis3 am naintat cu totii ctre o crare ce urca3 iar la un moment dat ne(am oprit tcuti3 asteptnd- n tot cazul3 femeia nu m simpatiza- Dup vreun sfert de or a aprut un occidental3 s)ami si el3 firav3 de nltime medie si foarte pros3 avnd n0ur de GE de ani- Purta de asemenea ras portocalieAm intrat ntr(o camer si a nceput un mic interogatoriu2 7Cine esti& De unde vii& Pe cine cunosti n 6recia& !uferi de vreo boal& #ei ceva medicamente& Fumezi narcotice& "ari0uana&83 si multe alte ntrebri- ,e(am simpatizat reciproc3 cu toate c rolul su era mai curnd antipatic( 'reau s(? vd pe guru !atyananda3 am spus( ,u(i aici3 este n Australia,u mi(am ascuns nici mirarea3 nici dezamgirea- $tusem atta drum9 !i totusi nu luasem n calcul aceast posibilitate9 Reactia mea i(a fcut o bun impresie- " gndeam c m(ar primi3 dac nc m(as arta interesat s rmn- n cele din urm3 mi(am manifestat dorinta n acest sens- "i(a nmnat spre lectur un regulament al ashramului3 pe care trebuia s(? si pstrez n cazul n care as fi rmas- "ai trebuia s le predau banii3 pasaportul3 biletele- Apoi3 s nu fumez hasis3 s nu consum buturi alcoolice3 s nu creez n general probleme- n sfrsit3 s pltesc ?EE de dolari pe zi- Abia am reusit s(mi reprim un strigt de indignare9 Cu ?EE de dolari as fi petrecut o lun si 0umtate n #ndia3 si ei i voiau ntr(o singur zi&9 .oti banii cu care venisem din 6recia erau CDE de dolari( ,u am3 i(am spus3 si acesta era adevrul( $ine3 vom merge la conductorul ashramului si el va hotr dac te primeste sau nu3 mi(a rspuns7!per ca aceasta s fie ultima verificare83 m(am gnditAm strbtut un coridor lung3 la captul cruia am intrat ntr(o camer- nuntru erau trei s)ami> unul de vrst mi0locie3 unul de GE de ani si un tnr de vreo CE- Purtau cu totii rase- "(am asezat pe un scaun si asteptam3

75

precum mi se spuseseAm aflat ndat un nou prile0 de uimire2 conductorul era tocmai tinerelul9 Ceilalti culegeau sfaturi si ndrumri de la el- Ascultau cu deferent3 i puneau diverse ntrebri si l aprobau n tot ceea ce le spunea- 5ra foarte slab3 aproape scheletic3 cu capul ras3 cu ochi mari3 cu un chip mai degrab urt3 dar totusi simpatic- 5ra prognatic2 mandibula i iesea n afar- Avea un glas linistit si domol#n timp ce le vorbea3 lsnd aparent impresia c mi(ar ignora prezenta cu desvrsire3 a nceput s(si exercite anumite puteri asupra mea- Am simtit ceva nevzut apropiindu(se de mine3 ntocmai ca pe vremea cnd practicam "ind Control- Am nteles imediat c eram iarsi supus unei perchezitii luntrice9 ,(aveam nimic de ascuns- Am rmas deci linistit3 pasnic3 fr vreo urm de mpotrivire- Ceva imaterial3 mental3 o energie care provenea de la tnrul acela se focalizase asupra mea si mi 7cotrobia8 prin minte- 5ra ns o cutare superficial3 care ddea mai curnd trcoale mintii dect s ptrund nluntrul ei- "ai degrab se strduia s interpreteze deductiv anumite indicii3 fr s poat cunoaste direct si plenar3 printr(un contact profund si nemi0locit3 asa cum fcea btrnul Paisie3 care prin conlucrarea !fntului Duh 7psea8 pur si simplu prin mine si ptrundea n adncurile cele mai intime ale mintii si ale sufletului meu#ns3 dac raportat la printele Paisie aceast 7cotrobial8 era doar o glum3 n comparatie cu "ind Control ea se dovedea mai intens- n orice caz3 era manifestarea cert a unei puteri iesite din comun3 inaccesibil unui om obisnuit- Am fost impresionat- Primul meu contact cu tnrul guru :pe care l numeau ,iran0an= era revelatoriu- n ce consta revelatia semnificativ& n faptul c el reusea aceast performant n timp ce continua s vorbeasc cu ceilalti si fr s depun nici un efort vizibilDup plecarea celorlalti doi3 s(a ntors direct spre mine si mi(a spus c sunt primit n ashram- Urma s(mi pltesc sederea3 dar nu cu ?EE de dolari3 ci cu doar D rupii pe zi :atunci un dolar echivala cu ?E(?C rupii=- Foarte curnd dup aceea am ntrebat un muncitor care lucra la blocul ce se construia n mi0locul ashramului3 si mi(a spus c primea A rup i pentru o zi de munc- Prin urmare3 plteam bine pentru conditiile din #ndia- .otusi3 fat de ct mi ceruser initial3 m(as fi putut socoti privilegiatDup ce ne(am spus obisnuitele banalitti3 m(am hotrt s(? ntreb2 ( Ce mi(ai fcut adineaori& ( #art(m3 dar era datoria mea s fac astfel3 sunt conductorul ashramului si trebuie s stiu cine intr aici3 s(a aprat el( ,u(i nici o problem3 i(am spus" impresionase ns neplcut faptul c procedase pe ascuns3 fr stirea si consimtmntul meu- Din contr3 btrnul mi cerea ntotdeauna ncuviintarea n asemenea situatii,u mi(am putut reprima curiozitatea2 ( Ce(ai vzut& l(am ntrebat( /ucruri bune3 mi(a rspuns el3 fr alte detalii--A chemat apoi pe cineva s(mi arate unde voi rmneCamera mea se afla la parterul unei cldiri si era dotat cu o toalet interioar3 un robinet si un pat de lemn3 fcut din scnduri si acoperit cu o pnz mpotriva tntarilor- Avea si o saltea extrem de murdar- Cu toate c eram de ceva timp n #ndia si m obisnuisem cu mizeria3 mi(a fost att de scrb nct am scos(o si mi(am ntins sacul de dormit direct pe scnduri#n primele zile am locuit singur- "i(au trimis ns ulterior un tovars de camer- 5ra un francez de vreo CE de ani3 pe nume $enoirDis(de(dimineat3 o dat cu rsritul soarelui3 serveam cteva buctele microscopice de rahat si o can mare de ceai- ,e mutam apoi ntr(o sal mare3 unde se cntau fragmente din 6ita3 cartea sfnt a hinduismului3 vreme de

76

aproximativ o or- Dup aceea ncepea lucrul- /a prnz3 pentru a primi mncarea treceam cu farfuria n mn prin fata cazanului3 exact ca n armat3 dup care mneam seznd pe 0os3 oriunde gseam loc liber si companie agreabil- Apoi ne mprstiam la diverse activitti2 treburi de tot felul3 sau exercitii yoga- 5u obisnuiam s frecventez dup prnz cursurile unei sectii de ,idra *oga :7yoga relaxrii8=- n continuare3 munceam pn la apusul soarelui3 dup care ne adunam cu totii (brbati3 femei3 copii ( ntr(o sal mare pentru sadsang sau +irtanCntam adic diverse imnuri cu continut religios3 acompaniati de un instrument- Cineva spunea un vers3 pe care ceilalti l reluau apoi n cor- 5ra ceva oarecum asemntor cu vecernia ortodox'ersurile erau n hindus si nu le ntelegeam semnificatia- "ai trziu am aflat c ele contineau n general cuvinte de adorare a gurului3 dar si a zeilor Frishna3 !hiva3 Paravati3 'ishnu3 si a multor alti zei din panteonul hindus- 5u priveam aceste cntece ca pe un simplu folclor3 cci nu credeam n acesti zei3 si mi venea nc destul de greu s accept c oamenii din 0urul meu erau cu adevrat politeisti3 precum vechii greci- Asa cum noi crestinii credem n 1ristos3 n acelasi chip acestia cred n !hiva si n Frishna3 de pild- Pentru constiinta mea fusese n principiu att de improbabil3 att de irational ca asa ceva s se mai ntmple n secolul MM3 nct am ezitat la nceput s admit c aveam de(a face cu credinta n multi zei strini- Un politeism viu- 'echea idolatrie care supravietuieste pn n zilele noastre9 Cu toate acestea3 eu m ncptnam nc s o tratez ca pe o amuzant traditie folcloricntr(o sear cu lun plin3 au pregtit un 7altar8- Au spat o groap3 au mpodobit(o frumos si au aprins focul- Apoi au nceput s se nvrt de 0ur( mpre0ur cntnd si azvrlind din cnd n cnd n foc cte o mn dintr(un amestec de lemnisoare3 orez si flori- /(am vzut pe unul dintre prietenii mei acolo si m(am alturat si eu- .otul mi se prea pitoresc- ,(a participat ntreaga comunitate3 nici conductorul ashramului3 ci doar o parte dintre s)ami- /a sfrsit3 am ntrebat pe cineva2 7Ce(am fcut aici3 de fapt&8- "i(a spus c fusese adus o 0ertf unui zeu al crui nume nu mi(? amintesc3 ca s ne a0ute si s ne stearg pcatele- A adugat c3 potrivit traditiei hinduse3 atunci cnd este lun plin se fac asemenea slu0be si oamenii si mrturisesc pcatele la lun- 5ste ceea ce ei numesc o 7curtire8Am rmas surprins si ncurcat- Cea care mi spunea si care credea aceste lucruri era o nemtoaic3 o s)ami pe nume Pra+as3 avnd n 0ur de AD de ani- "i(a mai spus c de multe ori pe an i vede pe localnicii din "ongyr adunndu(se pe trmurile 6angelui si urmnd aceast traditie,(am dat atunci prea mult atentie ntmplrii3 nici nu m(a preocupat n mod special3 ci a trecut fr s(mi prile0uiasc o problematizare serioas- Astzi constientizez ns c att credinta respectiv3 ct si acea form de aplicare a ei practic3 vin n direct contradictie cu nvttura 5vangheliei- Conform credintei crestine3 dumnezeiescul snge pe care 1ristos ?(a vrsat pe cruce din voia !a si din marea !a iubire de oameni3 numai el are puterea de a sterge pcatele--- 5ste nc o diferent flagrant ntre credinta crestin si cea hindus-

OAMENII ASHRAMULUI 78 C +2 '1i'!) ,* Ni')+-)+, , +.*,t '*" )09')m*"*i8 #n a doua sau a treia zi a sederii3 m(am ntlnit pe coridoare cu ,iran0an3 conductorul ashramului- 5ra prietenos si avea dispozitie si timp pentru mine- Am nceput asadar discutia3 si am a0uns repede la punctul nevralgic al problemei( Ce prere ai despre crestini3 despre monahii ortodocsi& l(am ntrebat( !e afl si ei pe o crare spiritual3 mi(a zis3 dar sunt la un nivel sczut.oate experientele mele de pn atunci s(au revoltat ntr(o replic spontan2 ( ,u(i adevrat3 nu pot accepta asa ceva3 i(am rspuns si m(am strduit s(i explicA fost att de stn0enit nct ne(am desprtit intempestiv- De atunci ,iran0an n(a mai stat de vorb cu mine- !(a strduit s m conving de la distant3 pe ci mai senzationale3 dar si mai incontrolabileRefuzul meu de a(i admite punctul de vedere trebuie c i(a displcut- ntre altele3 si pentru motivul acesta2 yoghinii nvat c atunci cnd cineva nu manifest un atasament ptimas fat de propriile afirmatii si spune

77

adevrul fr prtinire3 cuvntul su este totdeauna primit de ctre cellalt- Cunosteam din lecturi si din auzite aceast tez3 pe care si n ashram o prezentau ca pe o 7lege spiritual8- Asadar3 ce se ntmpla& 7"arele yoghin83 succesorul gurului3 si totodat el nsusi guru pentru discipolii si3 dovedea o oarecare subiectivitate ptimas care l mpiedica s gseasc un ecou pozitiv n sufletul meu& ,u stiu dac el o socotea ca fiind o neputint de moment sau o lips ma0or n desvrsirea lui3 dar n(a mai discutat niciodat despre acest subiect- ,u s(a mai artat n general dispus s poarte conversatii cu mineAstzi3 dup ani de zile3 m re ntorc cu gndul la rspunsul su- 5ste posibil ca btrnul Paisie s se afle la un 7nivel spiritual sczut8& 5l3 care svrseste mii de minuni3 care tmduieste miraculos bolnavi de cancer3 paralitici3 nebuni3 oameni suferinzi de toate maladiile pmntului3 este la un 7nivel spiritual sczut8& Cel n fata cruia viitorul st deschis ca o carte3 cel care este capabil s(ti relateze cele mai mici amnunte ale ne nsemnatei tale vieti si s prevad cu exactitate ceea ce urmeaz s ti se ntmple inclusiv n viitorul pe termen lung3 se afl la un 7nivel spiritual sczut8& Cel care printr(o simpl mngiere te umple de har si te face s percepi lumea duhovniceasc3 s poti tri prezenta lui Dumnezeu3 se afl la un 7nivel spiritual sczut8& Cel care te salveaz din pericole de moarte3 de la mii de +ilometri distant3 se afl la un 7nivel spiritual sczut8& Cel care se deplaseaz cu trupul su material3 ntr(o fractiune de secund3 din !fntul "unte la .esalonic sau n 5pir sau n "acedonia3 se afl la un 7nivel spiritual sczut8& Cel care poate comunica n limbi pe care nu le(a nvtat niciodat3 este la un 7nivel spiritual sczut8& Cel care3 prin simpla prezent alturi de tine3 te transfigureaz si ti adap toat fiinta cu bucurie3 pace si sigurant dumnezeiasc3 se afl la un 7nivel spiritual sczut8&9--#l comparam automat cu yoghina indianc pe care o ntlnisem n .esalonic- Aceasta se situa la un 7nivel spiritual nalt83 era avansat ( dup cum pretindeau ei--- Prea cu adevrat un pigmeu3 absolut inexistent n fata btrnului3 indiferent ce criteriu de comparatie s(ar fi luat n calcul2 cel al puterii spirituale3 cel al harismelor3 cel al puterilor miraculoase3 cel al cunoasterii3 sau ( mai presus de toate ( cel al atotputernicei iubiri- .oti yoghinii pe care i cunoscusem pn atunci3 dar si cei din anii care au urmat3 erau un 7zero8 spiritual n comparatie cu btrnul Paisie:8 P');)0 ,u(i cunosc numele crestin- 5ra o femeie frumoas si cultivat3 de origine nobil3 avnd n 0ur de AD de ani- !otul ei se bucura de reputatia unui om puternic si influent n 6ermania3 unde petreceau o viat monden3 plin de receptii si cltorii- " luase sub 7ocrotirea8 ei si purtam adesea conversatii ndelungate7!imteam un mare gol n felul de viat pe care l duceam- .oti erau preocupati de lucruri stupide2 ce haine port3 ct de scump este materialul3 s-a-m-d-83 mi spunea ea- Pentru a(si 7umple8 viata cu ceva3 a deschis un magazin alimentar specializat n comercializarea produselor dietetice- Dar n(a rezistat nici cu o astfel de activitate dect ctiva ani- !imtea un vid luntric3 ncepuser3 n consecint3 si ne ntelegerile cu sotul ei7( Ce astepti de la propria ta viat& l ntrebam( Fericire3 mi rspundea el3 si s a0ung tare ca piatra3 s nu mai simt nimic8Asadar3 credea c n viata urmtoare brbatul ei se va re ncarna n--- piatr3 ntruct aceasta era dorinta lui- n ciuda vastei sale culturi3 nu putea identifica problema sotului ei prin prisma psihologiei3 ci prefera fuga iresponsabil ctre o explicatie metafizic facil3 fr implicatii grave pentru prezent- #nsist asupra expresiei 7pentru prezent83 ntruct consecintele pe termen lung ale unei solutii metafizice gresite3 izvorte dintr(o nselare3 sunt uriase2 distrug vieti si provoac suferinte sufletesti insurmontabilePra+as se simtea dezgolit- Aspira ctre un mod si un scop mai nalt al existentei- n cutrile ei3 a cunoscut yoga3 ?(a ntlnit pe guru si a prsit toate lucrurile care o mai legau de trecut!(a ras n cap3 s(a mbrcat cu rasa portocalie3 a devenit discipol a gurului si a nceput s practice yoga- 7Copii mei m vd o dat ( de dou ori pe an- " roag s(mi las prul lung si s m mbrac normal3 fiindc le e rusine cu mine83 mi spunea ea> amuzndu(se pe seama diferentelor dintre civilizatii- 5ra un suflet inteligent3 plin de buntate- " simpatiza si si dorea s m vad si pe mine devenind s)ami- "i(a propus de multe ori s rmn n ashram3 strduindu(se totdeauna s(mi spulbere gri0ile legate de printii mei- ,umai c eu adulmecasem de0a adncurile ortodoxiei3 n vreme ce pe ea mediul protestant german o sectuise3 i nimicise potentele unei adevrate vietuiri crestine3 iar sufletul ei nu se putea hrni cu ceea ce(i oferea materialismul3 cu modul occidental de viat (care nu era altceva dect un ateism practic-

78

<8 #G'!,*"% =Si2)')t()> #n a doua sau a treia zi a sederii mele n ashram3 yoghinii mi(au spus c exist acolo si un oarecare grec- Fireste3 m(am artat interesat s(? ntlnesc3 si curnd am fcut cunostint- Doar c era--- englez- Avea n0ur de GD de ani3 deci era cu vreo ?E ani mai n vrst dect mineAbsolvise Universitatea3 fiind de profesie electronist- Fusese cstorit n Anglia- Dovedise dintotdeauna o intens atractie ctre fenomenele paranormale- Dup niste experiente ciudate3 si(a prsit patria si familia si a plecat n 6recia- Aici a trit ilegal timp cinci ani3 fcnd pe profesorul de englez#n 6recia a luat contact cu ashramul lui !atyananda si cu practica yoga- ntretinea legturi strnse cu yoghinii 7filialei8 grecesti a ashramului3 fr s fi devenit ns membru- ntr(o zi i s(a spus c se va face o excursie n #ndia si c va putea participa si el3 n msura n care l(ar fi interesat- Atunci le(a zis2 7Dispun de cutare sum de bani3 nu stiu dac e suficient8- n scurt timp a primit rspuns favorabil- #(a nmnat banii responsabilei $- care organiza grupul3 si3 dup numai cteva zile3 a a0uns mpreun cu ceilalti n #ndia- Au stat ct au stat n "ongyr si3 o dat sosit ziua returului n 6recia3 responsabila i(a spus c el nu se va putea ntoarce deocamdat9 $anii si nu erau destui pentru a acoperi costul biletului de ntoarcere- !e vedea silit s mai rmn o vreme n #ndia9 Cnd l(am ntlnit eu3 trecuse de0a un an de cnd fusese lsat aici- 4mul se afla ntr(o stare foarte proast3 simtindu(se sechestrat si escrocat ( ceea ce era perfect adevrat--- ,u contenea cu in0uriile la adresa lui $-3 responsabila grecoaic3 pe care o acuza de sarlatanie- Povestea lui m(a uimit cu totul- ,u trise deloc n afara ashramului si avea o idee cu mult mai sumbr despre conditiile de viat din #ndia dect n realitate- Aceast imagine i(o cultivau n cadrul ashramului3 pentru a(? tineL ntre ziduri- "ie nsumi3 cnd le(am cerut permisiunea de a face o plimbare n orasul vecin3 mi(au spus c este foarte periculos3 datorit criminalittii extrem de ridicate n regiune- Pn la urm mi(au dat voie3 si am mers nsotit de !ivaratza pe malul 6angelui3 unde el s(a scldat cu o evident repulsie n apele mizerabile ale fluviului3 de culoarea zoaielor#mi prezenta o sumedenie de 0ustificri pentru situatia n care a0unsese3 ncercnd de fapt s(si gseasc scuze n fata propriei constiinte- 5ra extrem de speriat si nu ndrznea nici s fug din ashram3 nici s le cear socoteal"i(a destinuit c plnuise s le scrie unor prieteni s(i expedieze bani pentru biletul de ntoarcere3 dar nu voia ca acestia s(i fie trimisi la ashram3 ntruct se temea c nu(i vor fi nmnati( $ine3 i(am zis3 dar de ce nu mergi la ,iran0an s(i spui cum stau lucrurile si s(i ceri un mprumut3 cu fgduinta c(i vei returna suma ndat ce a0ungi n 5uropa3 sau prin intermediul ashramului din 6recia& ( ,u3 nu3 asta nu,ici nu voia s aud despre o asemenea solutie- 5ra limpede c nu avea ncredere n nimeniAtitudinea lui mi se prea consternant( "i omule3 i(am spus3 de vreme ce n(ai ncredere n ei nici mcar n chestiunea banilor3 cum le ncredintezi atunci trupul tu si practici diverse exercitii care produc transformri psihosomatice3 precum declar ei nsisi& Cum poti sti exact ce fel de transformri apar3 si dac nu sunt periculoase& Chiar mai mult dect att2 cum le ncredintezi mintea si sufletul tu3 exersnd sub ndrumarea lor& Ce garantii ai c nu te vor nsela si n privinta aceasta3 ntocmai ca si cu biletul& De unde stii c n(au s te aduc ntr(o stare nc si mai rea&--#l vedeam comportndu(se irational3 inconsecvent si nesincer fat de ei- Adevratele lui sentimente mi le dezvluia numai ntre patru ochi3 iar n tot restul timpului purta masca omului fericit3 plin de buntate si supus- !e strduia n felul acesta s(i pcleasc sau s(i evite5ra mpovrat si plictisit din pricina modului de viat si a regimului culinar din ashram- 7,umai orez3 orez si iar orez- n fiecare zi mncm orez- ,e spuneau c trebuie s mncm fructe3 iar acum ne ndoap cu orez83 se lamenta el ncontinuu3 descriindu(mi pe larg mncrurile grecesti preferate- "i(era mil de el3 ns nu aveam bani ca s(? a0ut- !ituatia lui era ntr(adevr dezolant- Cum se lsase prins ntr(o asemenea curs& 5l si vrsa toat indignarea asupra responsabilei grecoaice care l pclise3 dar este posibil ca aceea s nu(i fi cerut prerea

79

nvttoarei ei3 !hivamurti& !i este cu putint ca ,iran0an3 conductorul ashramului3 s nu fi stiut nimic& De vreme ce l aveau drept gura si i se supuneau n toate3 nu l(ar fi nstiintat despre aceast situatie& Rspunsurile la aceste ntrebri sunt de domeniul evidenteiCeea ce m(a frapat nc si mai tare a fost faptul c3 ntr(o sear3 mi(a spus c plnuieste s mearg n Cipru3 cu scopul de a deschide acolo un ashram si a deveni profesor de yoga- Ashramul din "ongyr patenta profesori de yoga- 5xista o scoal special pentru aceasta3 si el o urma( De ce n Cipru& l(am ntrebat( Pentru c mi place mult insula si pentru c exist o comunitate englez acolo6ndindu(m astzi la !ivaratza3 mi vin n minte cuvintele apostolului Pavel2 %ar oamenii ri si amgitori vor merge spre tot mai ru, rtcind pe altii si rtciti fiind ei nsisi (%% Tim# 8, )8-# Altfel spus3 individul intentiona s fac si el altora ceea ce i se fcuse lui?8 B!+ i' 5ra francez3 n vrst de CC de ani3 pompier de profesie3 si practica Friya *oga la un nivel destul de avansat- $ine cldit3 plin de ironie si neexcelnd la capitolul inteligent3 era departe totusi de a fi prost- !e numra si el printre cei cu statutul de vizitator3 astfel nct pltea mult pentru sederea sa n ashram- Am fost pentru o vreme colegi de camer#mi amintesc c ntr(o zi am ntlnit niste yoghini indieni care se ndeletniceau si cu chiromantia3 ntocmai ca tiganii nostri :care3 de altfel3 n #ndia si au rdcinile=- #(am invitat si eu s(mi citeasc n palm si s(mi prezic viitorul3 lucru pentru care mi(au cerut ?E rupii- Printre altele3 mi(au spus c voi cunoaste un guru care m va iubi foarte mult- Cnd i(am povestit lui $enoir3 mi(a mrturisit c si lui i 7explicaser8 c n doi(trei ani va a0unge la samadhi- 5ra deci bucuros si fericit- "i(a spus2 7De acum voi exersa nc si mai asiduu3 ca s reusesc8- "i s(a prut totusi greu de admis c niste bizare exercitii corporale se pot solda cu un att de urias rezultat3 precum ndumnezeirea9 " ntrebam2 oare numai prin exercitii fizice va a0unge cineva la iluminare3 la ndumnezeire3 la samadhil Ansamblul comportamental3 valorile etice3 nu au nici o relevant& Cellalt poate s ucid3 s nsele si s exploateze3 dar3 ntruct execut ireprosabil anumite exercitii si ritualuri3 va accede la ndumnezeire3 la samadhil Ce este omul3 o simpl masin& Constiinta nu 0oac nici un rol& ( Da3 se grbea el mereu s m asigure3 totul survine asa3 automat3 prin exercitii4 asemenea afirmatie mi se prea extrem de simplist si de(a dreptul stupid- "i(a fost imposibil s o accept- "ai trziu aveam s(? aud si pe ,iran0an exprimnd acelasi punct de vedere- Prea s fie credinta general a yoghinilor#n Upanishade3 pe care hindusii le socotesc n unanimitate crti sfinte si de mare autoritate3 yoga este considerat 7magie nalt8- 5a este evidentiat si elogiat n antitez cu celelalte siddhis :7puteri8= si practici3 care sunt dispretuite si privite ca magii de un nivel sczut3 cu care nu trebuie s(si piard vremea nimeni din cei initiatiPn la urm3 ns3 acesti yoghini indieni se dovedeau a nu dispretui nici 7umila8 practic a chiromantiei3 dac li se ivea oportunitatea de a stoarce bani de pe urma ei9--$enoir fusese sftuit s ia drumul #ndiei de ctre dasclul su3 un mag francez pe care l pltea scump si de capacittile cruia era foarte entuziasmat- 4dat mi(a povestit c profesorul su3 expert n +arate3 neutralizase doi tineri vagabonzi :care l atacaser cu cutitele n metroul parizian= folosindu(se numai de picioare3 fr s(si lase din mn valiza pe care o purta asupra sa- Acest profesor era admirator al lui Pitagora3 si continuator al aceleiasi traditii- Drept consecint3 $enoir se socotea el nsusi un succesor spiritual al lui Pitagora#n urechile mele3 astfel de istorii sunau oarecum ciudat- Un profesor al crui nivel spiritual se pretindea att de ridicat3 s recurg la violent fizic pentru a(si pzi portofelul--- era o imagine destul de insolit- ,u(mi pot reprima imboldul de a evoca o ntmplare relativ asemntoare3 avndu(? ns ca protagonist pe btrnul PaisieDiferenta va fi mai mult dect elocvent-

80

Cndva3 un tnr de CE de ani care crescuse ntr(o mnstire buddhist si care l vizita frecvent pe printele Paisie3 a vrut s 7testeze8 puterea btrnului- # s(a strecurat asadar pe la spate si a strns cu putere n bratele sale viguroase trupul firav si suferind al btrnului- ntr(un acces de cutezant3 i(a spus cu obrznicie2 7#a s vedem3 poate s te a0ute acum !fntul Arsenie&87,umai ce am auzit acest cuvnt3 povestea btrnul3 si l(am simtit ca pe o blasfemie- Am fcut un gest foarte discret cu mna n aer3 si s(? fi vzut cum a srit C metri mai ncolo si s(a lipit de perete--- Apoi mi(a pus metanie si l(am sftuit s(i cear iertare !fntului8Asa am socotit si eu dintotdeauna3 c pe oamenii duhovnicesti i ocroteste Dumnezeu n chip duhovnicesc3 astfel nct n(au niciodat nevoie s recurg la lovituri si +arate ( care nu numai c pot produce mari vtmri celuilalt3 dar nici nu au absolut nimic n comun cu firea si purtrile unui sfnt@8 L *i0 5ra de asemenea francez3 discipol al lui !atyananda- 'enise n ashram cu intentia de a deveni profesor de yoga- #i pretuiam caracterul3 si nc mai corespondez cu el sporadic- Pe atunci avea n 0ur de CD de ani- ,u(si aroga merite de initiat- 5ra un tnr modest3 cu suflet bun- mi amintesc c mi(a druit o cciulit de ln la scurt vreme dup ce m(am ras n cap si sufeream de frig- 5ra amabil3 milos si lipsit de viclenie- ,u ironiza3 nu invidia si nu 0ignea niciodat pe cineva- Fire linistit si retras3 nu obisnuia s vorbeasc prea mult despre sine- .ria mpreun cu printii si ntr(un sat din sudul Frantei,u mersese la facultate- Avea probleme cu serviciul si cu banii- Pe deasupra3 si vrsa regulat o bun parte din economii n fondurile ashramului- 'oia s scape de srcie si credea c va reusi acest lucru prin--- yoga- 7Cnd voi face bani3 am s te vizitez n 6recia83 mi spunea el adesea- n ciuda tuturor eforturilor mele de a(i submina aceast obsesie3 a continuat s cread cu nflcrare c va deveni bogat cu a0utorul yogi- Acum3 dup zece ani3 se afl n exact aceeasi situatie3 desi a devenit ntre timp yoghin- !rac si necstorit pn astzi3 mi scrie totusi c m va ntlni n 6recia imediat ce 7va face bani8- .rieste nc n acelasi sat3 nsufletit de vechea sperant c yoga l va a0uta s fac rost de bani- 4 credint creia i rmne la fel de consecvent3 n ciuda celor zece ani care s(au scurs fr nici un rezultat- Dincolo de marea lui naivitate3 i pstrez o adnc simpatieA8 5)1i'!+) #ntr(una din cldirile ashramului functionau o tipografie si o legtorie de crti3 care angrenau o ntreag mas de oameni- !e tipreau aici exclusiv crtile gurului- Responsabilul acestei activitti era un s)ami indian- Avea n 0ur de GE de ani si se numra printre cei 7 naintati8 spiritual- #ncinta tipografiei era ntesat de mandale2 ciudate combinatii de figuri geometrice colorate variat si strident3 ale cror mesa0e sunt adresate subconstientului3 dup cum afirm Farl Iung3 ntemeietorul psihiatriei contemporane- Iung n(a ascuns legturile sale cu hinduismul3 din care s(a si inspirat n elaborarea unora dintre teorii3 precum el nsusi a mrturisit ctre sfrsitul vietiiAceste mandale erau pictate de o s)ami american3 rezident permanent a ashramului- 5rau ntr(adevr forme sugestive- /ucrnd pentru cteva zile la aceast tipografie3 am simtit deodat un impuls neobisnuit ctre a desena> am nceput deci brusc s desenez3 aproape mecanic3 automat3 fr nici un efort de imaginatie si chiar fr nici o urm de participare personal3 ci mai degrab supunndu(m unui stimul care fie emana din luntrul meu3 fie era indus din afar prin sugestie- Am schitat astfel o suit ntreag de forme ciudate3 simetrice3 absolut impresionante- /e(am artat responsabilului indian3 la sugestia celor din 0urDup o scurt privire3 acesta a exclamat2 7!apte frunze9 !aptele este un numr ncrcat de sensuri spirituale98!una prietenos si chiar ncura0ator- Am continuat pentru cteva zile s(i art desenele pe care le realizamAceast stare neobisnuit m acapara zilnic2 desenam fie pe hrtie3 fie pe pardoseal3 iar uneori modelam chiar din pmnt diverse forme si figurine simetrice- Am a0uns repede la concluzia c aceast predispozitie stranie a mea provenea din afar- "ai precis3 de la conductorul ashramului3 ,iran0an- .emeiul acestei convingeri a fost faptul c simteam exact acelasi lucru ca atunci cnd l ntlnisem pentru prima dat n biroul su- 5ra usor de presupus c cele numai cteva zeci de metri care ne desprteau acum nu constituiau un impediment serios n calea tehnicilor sale3 chiar dac i lipsea contactul vizual cu mine#n acele zile am cunoscut(o la tipografie pe Fabirena- 5ra o s)ami indianc3 putin mai tnr dect mine- Am intrat n vorb pornind de la niste chestiuni concrete legate de activittile pe care le desfsuram la legtorie3 si

81

ne(am pomenit privindu(ne insistent3 surztori si fericiti- 5ra ceva7 neasteptat3 intens3 cu un substrat erotic--- ,e aflam n mi0locul tipografiei3 n picioare3 n vreme ce toti ceilalti colegi sedeau pe podea3 si nu ne mai puteam stpni rsetele si bucuria- !e ntelege c am ncercat s prelungim la maximum momentul respectiv#n zilele urmtoare3 responsabilul tipografiei a devenit agresiv n raporturile cu mine- 4dat3 n timp ce cram niste cutii cu hrtie3 mi(a fcut o observatie aspr3 reprosndu(mi c nu sunt 7atent8 la cutii- 5ra evident c m nedreptteste- #(am spus totusi un banc3 strduindu(m s destind astfel atmosfera- "(a privit ameninttor si mi(a vorbit nc si mai dur- 4mul simtea c poate s(mi fac ru- 5ram gata s ripostez3 cnd americana s)ami3 mpreun cu care cram cutiile3 mi(a spus cu un aer serios si speriat2 7.aci98- Frica ei m(a convins s m supunCe(ar fi putut s(mi fac acest yoghin& "(ar fi distrus sufleteste& !i(ar fi folosit puterile n acest scop3 asa cum l simteam amenintndu(m& De ce s(a temut tnra& ,e legau sentimente de simpatie3 fapt pentru care am ascultat(o si mi(am continuat treaba3 plecnd de acolo- "ai trziu3 cnd am ntrebat(o de ce se speriase att de tare3 mi(a spus c fusesem n pericol3 pentru c 7acela era un yoghin foarte puternic8Dup acest mic incident am devenit mai atent3 si mi(am dat seama c 7puternicul yoghin8 era gelos- si dorea3 sau chiar avea de0a3 un anumit tip de relatie cu Fabirena- Desigur3 se presupunea c n ashram nu exist relatii sexuale- Femeile si brbatii triau separat3 n cldiri diferite- Pe ascuns3 ns3 lucrurile stteau altfel- ntr(o zi3 rmnnd linistit n camera mea3 fr s mai merg la lucru precum ar fi trebuit3 am auzit dou femei s)ami rznd si vorbind n soapt- Una dintre ele i povestea celeilalte cum o urmrise un oarecare s)ami si se strduise s o conving s ntretin cu el raporturi sexuale- 5a nu fusese de acord3 drept pentru care l evita cu destul causticitateCnd i(am istorisit ntmplarea lui .ony3 unul dintre profesorii de yoga cu care m mprietenisem3 acesta nu numai c n(a pus la ndoial adevrul celor relatate3 ci chiar se interesa s afle o modalitate de a participa si elAm fost nespus de uimit- "i(a mrturisit rznd c el se ngri0este mereu s(si satisfac instinctele sexuale pn la satiu3 ca n felul acesta s dispar treptat dorinta- !ustinea nici mai mult nici mai putin dect c modul de a scpa cineva de dorinta sexual3 pe care yoghinii pretind la prima vedere c ar socoti(o de calitate inferioar3 este s ntretii ct mai multe relatii sexuale3 pn la saturatie- Aplica si el n viata de fiecare zi acest principiu3 care prea a fi n contradictie flagrant cu tot ceea ce citisem pn atunci n crtile yoghinilor- Desigur3 .ony era profesor de yoga3 iar eu un simplu nceptor ignorant- 5l i cunostea pe gurusi de ani de zile si de aproape3 iar eu de putin timp si de departe- n plus3 indiciile pe care le extrgeam din realitatea concret adevereau sustinerile saleAbia dup zece ani de zile3 cnd am avut ocazia s citesc niste crti noi ale lui !atyananda3 nedumerirea mea s(a dezlegat- 6urul admitea public c exist si calea 7de(a stnga8 prin care se poate accede la 7constiinta absolut83 anume prin intermediul experientei extatice orgiastice- Aceasta ns3 spune el3 nu este propovduit cu surle si trmbite- 5ste pstrat ntr(un oarecare con de umbr3 pn cnd oamenii 7se coc8 ndea0uns pentru a o putea primi- !e vede astzi limpede c ntre timp oamenii s(au mai 7copt83 cci yoghinii spun acum public ceea ce n urm cu ctiva ani nvtau doar n ascuns- !i oare ce alte secrete mai ascund pn cnd ne vom 7coace8 deplin& Aceast ntmplare este elocvent n privinta strategiei la care au obiceiul s recurg- /a nceput se camufleaz3 nu(si dezvluie adevrata fat3 ci adopt o masc atractiv si usor de acceptat- Cnd persoana vizat se ataseaz de ei nemi0locit3 ntr(o relatie direct3 ncepe s se produc schimbarea3 ntr(un ritm lent si gradat3 n asa fel nct s nu ntmpine mpotriviri- 4 dat ce omul a0unge la o rutin a supunerii psihologice oarbe3 este socotit n sfrsit 7copt8 pentru nvtturile secrete3 care presupun n chip necesar si practici de aceeasi naturCare este deznodmntul acestei cltorii& Care este tinta acestor oameni& Care este sfrsitul cii celei 7de(a stnga8& Care este 7desvrsirea8 clamat de .antra *ogal ,u cumva slu0bele orgiastice n cinstea idolilor& Adic exact ceea ce fceau vechii idolatrii n urm cu CEEE de ani3 slu0ind Afroditei sau Astartei& 5ste suficient de sugestiv exemplul lui Ra0neesh3 marele guru indian care a declansat un adevrat fenomen de mase n 4ccident3 i ndopa pe adeptii si cu narcotice si i mpingea la orgii n grup pentru a(i--- elibera9 Presa a relatat cu lux de amnunte nenumrate asemenea evenimente3 iar eu cunosc personal fosti discipoli ai lui Ra0neesh care mi s(au destinuit#n felul acesta este distrus persoana si se nimiceste chipul vesnic al omului- n cadrul orgiilor n grup3 omul se comport si este folosit ca un animal- ,u exist nici contact personal3 nici sentimente- 5xist numai orgia irational care devasteaz structura sufleteasc3 mretia si demnitatea persoaneiDiavolul de la nceput a fost ucigas de oameni :#oan B3 AA=- Dup cum exist practici concrete prin care cineva si poate ucide trupul3 tot astfel exist practici concrete care ucid sufletul3 iar omul devine mort sufleteste si se misc

82

n aceast lume numai sub nrurirea trupului- A0unge un deplorabil zombiCci prin pcat a intrat moartea n lume, ne averti ea $postolul >avel (7om# 0, )*-# B8 T +C 5nglez3 blond3 de statur medie3 bine legat3 inteligent- .atl su era pastor n 7biserica8 anglican- !tudiase matematica la Universitate n Anglia!e dedicase yogi- si prsise casa si tria prednd cursuri de yoga pentru nceptori- De(abia si cstiga pinea zilnic- 5ra adept al gurului !atyananda3 si practica la rndul su Friya *oga- De la el am auzit pentru prima dat despre .antra si despre 7activittile8 sexuale ale yoghinilorCltorea prin ntreaga lume si plnuia s(si petreac restul vietii ntr(unui din ashramurile gurului3 oriunde i s(ar fi indicat de ctre acesta- ntr(o zi3 discutnd despre $hagavad 6ita3 mi(a spus2 ( !tii3 1ristos a fost un mare yoghin9 ( 1ristos a fost yoghin3 iar !hiva este Dumnezeu& l(am ntrebat,u mi(a rspuns- Avea o preferint anume pentru zeul !hiva3 7Dumnezeul8 distrugerii ( conform teologiei hinduse/epdase crestinismul3 si n locul icoanei lui 1ristos avea atrnat n camera sa o reprezentare a lui !hiva- Cine era ntr(o mai mare msur responsabil pentru aceast stare de fapt& .atl lui3 sau gresita tlcuire a 5vangheliei si strmba propovduire a lui 1ristos fcut de 7biserica8 anglican& Relatiile sale cu printii erau tulburi- Fuma din cnd n cnd hasis3 iar de cteva ori luase si /-!-D- mi mrturisise c fuma hasis inclusiv n ashram3 mai ales nainte de sadsang3 ntlnirile de grup n cadrul crora i adresam diverse ntrebri lui ,iran0an- "i(a explicat c n felul acesta avea experiente mai intense- 4 dat l(am prins n flagrant3 mpreun cu alti doi yoghini3 masturbndu( se ntr(una din camerele ashramului- l admira pe ,iran0an si i dispretuia pe ceilalti indieni care nu erau s)amiAvea complexul superiorittii britanice"i(a druit crtile gurului si Gita n editii englezesti- "ai trziu aveam s cltorim mpreun cteva zile prin #ndia-

ALLAHABAD6 A DOUA NTLNIRE CU BABAJI .oti yoghinii din "ongyr ai lui !atyananda erau impresionati de faptul c(? ntlnisem pe $aba0i n ashramul su din 1imalaya- 'eneau asadar s(mi cear diverse amnunte- 'oiau3 de pild3 s afle locatia exact3 ceea ce era ns destul de greu de determinat- n orice caz3 preau extrem de dornici s aib o ntlnire cu $aba0i- Pentru ei3 acesta reprezenta aproape un mit- Chiar si ,iran0an3 conductorul ashramului3 si manifesta oarecum fascinatia si curiozitatea- Cnd mi(a spus 71e is in the highest level8 :75l se afl la nivelul cel mai nalt8=3 am nteles c toti cei de acolo mprtseau aceeasi opinie- Cert este c 7actiunile8 mele crescuser n ashram cu acest prile05u stiam asadar c3 n ziua cutare a lunii3 $aba0i va cobor pentru cteva zile n Allahabad3 unul dintre orasele sfinte ale #ndiei3 situat pe valea 6angelui- Cnd am cerut asadar 7permisiunea8 de a merge s(? vd3 am ntlnit iarsi pe chipurile lor fascinatie si uimire pentru faptul c urma s plec ntr(acolo tocmai n zilele acelea- " considerau norocos3 privilegiat- "i(au explicat ndat si motivul- /a fiecare doisprezece ani avea loc n Allahabad o mare srbtoare religioas la care se adunau yoghini si gurusi din toat #ndia- !rbtoarea dura trei zile si era nchinat ntregului panteon hindus- As fi avut3 prin urmare3 nespusa 7cinste8 si 7binecuvntare8 s m aflu printre marii yoghini3 si n felul acesta s fiu 7a0utat8 de energia si de vibratiile lor- Faptul c eu3 un strin neinitiat3 cunosteam locul si ziua cu pricina3 a fost socotit de ctre conductor un privilegiu iesit din comun3 astfel nct mi( a 7 ngduit8 cltoria- Altfel spus3 mi(a returnat pasaportul si banii pe care mi(i retinuser la intrarea n ashramAm luat asadar trenul si3 dup o lung cltorie3 am cobort n Allahabad- 5ra un oras indian clasic3 cu structura si aspectul unui sat urias2 drumuri mici3 nguste3 ntunecate si murdare3 case cu dou sau trei caturi3 ma0oritatea lor fiind construite din lemn si lut3 iar cele mai moderne din beton- Cum s(ar fi putut cineva descurca n acel haos labirintic& 1rti nu existau3 iar drumuri mari nici att9 4rice strin s(ar fi rtcit n mod sigur de la prima ncercare de a ptrunde n oras-

83

Am mers la un hotel din apropierea grii- Am nchiriat o camer cu un singur pat3 m(am odihnit pn dup( amiaz3 iar apoi am iesit la plimbare cu intentia de a lua si masa- Am decis ca din ziua urmtoare s(? caut pe $aba0i- ,u mi se prea deloc probabil s(? gsesc eu3 ns credeam c va aran0a el cumva lucrurile3 ntocmai ca si la ntlnirea precedentCurnd s(a nnoptat3 iar eu continuam s cutreier drumurile- Din loc n loc3 m strecuram pe cte o ulicioar strmt si luam pulsul zgomotoasei vieti indiene- Drumurile erau ticsite de lume- Problema suprapopulrii este n #ndia una incendiar- Pe toate arterele ntlnesti mari aglomerri de oameni3 vehicule foarte putine si o mizerie de nedescris- 5ram contrariat de faptul c nu izbucneau n lant epidemii de cium sau holer- Purtam o pereche de ghete care mi mai diminuau ntructva repulsia de a fi nevoit s psesc pe asemenea drumuri- 4rasul(sat nu ddea impresia c ar dispune de un sistem de canalizare- "a0oritatea indienilor mergeau n picioarele goale3 clcnd direct pe stratul gros format din noroi3 fecale animale si umane3 zoaie si deseuri/uminile electrice pe aceste strdute erau rare3 dar existau focuri aprinse ici si colo- #ndienii au n general obiceiul s aprind seara focuri la marginea drumului- Resimtind puternic frigul dup arsita zilei3 se adun n 0urul focului si se ntind la taifas ceasuri n sir- "ulti dintre ei nici mcar nu au unde s mearg altundeva3 drept pentru care dorm pe trotuare#n acea noapte3 ns3 yoghini de toate felurile si amplasaser adposturi n cele mai diverse locuri- Unii n cte o groap3 altii n vreo curte3 altii ntr(un parc3 altii sub vreun copac oarecare- 4amenii se adunau n 0urul lor3 si scoteau ncltrile si se asezau- Urmau s(si petreac noaptea cntnd $hagavad 6ita n ntregime- Unii aveau si instrumente cu care acompaniau cntarea- #ndienii cei mai credinciosi sedeau n imediata apropiere a yoghinilor3 de 0ur( mpre0urul lor- Altii stteau mai departe3 urmrindu(i n picioare3 iar dup scurt timp plecau- 5u cscam gura plimbndu(m dintr(un loc n altul"(am alturat unui grup oarecare- *oghinul din mi0loc purta rasa portocalie- 5ra slab3 cu prul si barba albe si lungi- Avea un chip linistit si frumos- !edea n pozitia lotusului- n fata unei crti deschise3 cnta cu mna dreapt la un instrument care semna cu o muzicut minuscul- Avea si un glas melodios- Pentru mine3 constituia tipul cel mai reprezentativ al yoghinului- Corespundea ntru totul imaginii pe care mi(o construisem despre ceea ce nseamn un 7yoghin8- Acesta prea s fie si motivul pentru care m oprisem n fata lui3 asa nct m(am apucat s(? cercetez cu atentie$rusc3 am luat seama la mine nsumi3 constientiznd c mi se ntmpl ceva bizar2 capul mi 0uca ncoace si ncolo3 ca si cnd as fi ncercat s alung ceva care voia s se aseze deasupra mea> cu amndou minile mi frecam ochii3 de parc m(as fi strduit s m trezesc3 n timp ce lumea se ndeprta din 0urul meu uimit si nfricosat- Unii dintre ei prseau chiar definitiv adunarea- n sfrsit3 mi(am revenit9 /(am privit impasibil pe yoghin- 7/as(o mai usor cu mruntisurile astea ieftine983 i(am zis n sinea mea- ,u m suprasem pe el3 ci pur si simplu mi pierdusem orice interes- Am plecat indiferent fat de 7puterile8 lui3 pe care tocmai mi le dovediseDup putin timp m(am ntors la hotel si m(am culcatReflectnd mai trziu asupra ntmplrii3 am constatat c nu(mi putusem da seama cnd anume mi(am pierdut controlul si constiinta de sine- ,u realizasem cnd a nceput exact3 nici ct a durat acea stare ce m cuprinsese3 nici ce am fcut n tot acel rstimp- Devenisem constient abia din momentul n care am nceput s m lupt pentru a scpa- Dar acela fusese oare nceputul3 sau sfrsitul fenomenului& ,u cumva yoghinul nu izbutise s m hipnotizeze& ,u cumva i esuase tentativa de a m supune& ,u cumva se strduise numai3 fr succes& 4ri poate se petrecuse tocmai contrariul& Adic3 ncepusem s m mpotrivesc abia la sfrsit3 dup ce m(a 7lsat8 el3 cnd am nceput s m trezesc& Cte minute durase aceast 7luare n stpnire8& Probabil c n(am s o aflu niciodatProblema cea mai serioas era c si el intervenise asupra mea tot fr permisiunea sau consimtmntul meu- 4 fcuse pe ascuns3 inopinat3 cu viclenie3 fr ca mcar s(? invit sau s(? provoc- "aniera n care actionase m(a edificat asupra intentiilor sale perfide5ste demn de remarcat si spaima oamenilor care fugeau- 5a dovedeste c experienta le spunea c se ntmpl ceva ru3 ceva care 0ustific teama- Dac ar fi avut experiente benefice de pe urma unor astfel de ntmplri3 atunci cu sigurant nu s(ar fi nfricosat3 ci dimpotriv3 s(ar fi bucurat3 si n nici un caz n(ar fi fugit3 ci s(ar fi apropiat si ar fi sezut5u m 7obisnuisem8 de0a s fiu expus unor astfel de tehnici3 fapt pentru care nu mi(a fost fric- Dimpotriv3 l

84

socotisem pe yoghin un diletant- Desigur3 nu cunosteam exact modul n care procedase- Ceea ce(mi provoca ns curiozitatea era acel 7lucru8 care avusese tendinta clar de a se aseza pe capul meu- ,u fusese ceva vizibil3 audibil sau palpabil3 dar l simtisem nvrtindu(se mpre0urul capului meu3 asezndu(mi(se pe crestet si apoi ndeprtndu(se3 iar aceasta de mai multe ori- "i se pruse a fi o anumit energie sau un spirit- 5ra ca un norisor care se nvrtea n 0urul meu- n tot cazul3 nu mi(? doream prin prea0m> era apstor3 sumbru3 agasant3 malefic3 agresiv3 ntr(un cuvnt ( respingtor#ar toate acestea le simtisem ca atare exact atunci3 asadar ntr(o perioad cnd nc m zbteam n ignorant si confuzie3 nestiind ce se ntmpl cu mine- Astzi pot spune cu certitudine c acel individ ndreptase asupra mea 8un spirit ru3 un demon care se strduia s(mi ptrund n suflet si s m aduc sub stpnirea sa3 supunndu( m poruncilor yoghinului- n acea mpre0urare am reusit s evit un asemenea deznodmnt3 ns din nefericire aveam s o ptesc mai trziu#n dimineata urmtoare am pornit n cutarea lui $aba0i- Aveam la mine o adres3 care totusi nu reprezenta nimic n fata haosului din acest sat urias- 5ram ns linistit2 cel care m cluzise pn n vrful 1imalayei trebuia negresit s(mi dea si acum o mn de a0utor pentru a m ndruma ctre el"ncnd o banan n loc de mic de0un3 am ntrebat la ntmplare un trector- "i(a spus c trebuie s merg exact n directia opus- "(am ntors deci napoi- Dup ceva drum am ntrebat din nou- 4mul s(a uitat cu atentie la adres si mi(a spus c trebuie s trec de cealalt parte a liniei ferate3 ntruct dedesubtul adresei era scris 7civil line8- Urmndu(i sfatul3 am a0uns la gar si am traversat calea feratAbia atunci am nteles ntr(adevr ce nseamn 7civil line8- "(am pomenit ntr(o alt lume2 drumuri largi3 sosele3 bulevarde3 parcuri uriase3 case elegante3 cu dou sau trei eta0e3 cu grdini si curti spatioase3 n stil europeanPretutindeni domnea o curtenie care nu sugera nici o legtur cu orasul n care descinsesem n seara precedent- De asemenea3 traficul era extrem de rarefiatCe se ntmpla3 practic& Calea ferat desprtea asa(zisul 7oras8 de zona civilizat- Aceasta era regiunea n care colonistii englezi si construiser casele si parcurile- 5ra desprtit de zona indian prin liniile de tren3 si numai pe cteva poduri supra nltate putea cineva s accead n aceast regiune- Diferenta economic era urias2 de o parte foamea3 srcia3 lupta pentru supravietuire3 de cealalt parte luxul si opulenta- Dou lumi cu totul opuseAstzi3 desigur3 nu mai existau englezi- 'echii stpni fuseser izgoniti- n locul lor s(au instalat noii stpni3 localnici- Aristocratia indian a preluat impozantele case- Aceast 7schimbare de gard8 nu le(a adus ns nici o ameliorare a nivelului de trai celor care au fcut(o posibil prin 0ertfa lor de snge3 anume tocmai locuitorii zonei srace- 5i si urmeaz mai departe aceeasi viat mizer si nefericit- Precum animalele ( se nasc3 dorm si mor pe drumuriAcesti indieni au trit asa dintotdeauna3 nedispunnd de nici un alt termen de comparatie- Ce se ntmpl ns cu occidentalii3 europeni si americani3 care au venit aici influentati de tot felul de scriitori care au cultivat mitul #ndiei3 si3 o dat a0unsi aici3 s(au lsat prad consumului de narcotice3 si(au risipit toti banii3 si(au vndut pn si pasapoartele3 iar acum sunt goniti de propriile lor consulate crora le(au solicitat regulat a0utor financiar& Ce se ntmpl cu acesti occidentali a0unsi la sap de lemn3 care dorm n strad& n ce deznde0de se vor fi cufundat& Cum de nu si(au pierdut nc mintile& Cui i se poate imputa n primul rnd aceast situatie& Ce demoni si ce oameni amgitori i(au momit prin cuvinte dulci si mincinoase3 cu povesti mbietoare3 cu fgduinte false& ,(au oare nici o rspundere indivizi precum 1erman 1esse3 de pild3 care prin crtile lor au trimis vapoare ntregi de tineri n #ndia& Dac mi(ar fi furat cineva borseta n care aveam banii3 pasaportul si biletul de ntoarcere3 m(as fi aflat automat n aceeasi situatie tragic- !i sunt sigur c multi indieni ar fi recurs la crim pentru a intra n posesia acestei borsete care continea cel putin echivalentul salariului lor pe doi ani- 5vitam s m si gndesc la acest aspectPtrunsesem asadar n Allahabadul civilizat3 cscnd gura la micile palate si la locatarii acestora- Am avut ocazia s admir chiar si casa lui 6andhi- #ntre timp3 ns3 nimeni din cei interogati nu s(a dovedit n msur s(mi localizeze adresa lui $aba0i- Atunci m(am asezat pe o bncut si i(am cerut mental gurului s m a0ute- Am fcut chiar o fgduint3 c voi da ?E rupii milostenie unui indian oarecareUn tnr de vreo CE de ani trecea cu o biciclet prin fata mea- #(am fcut semn si s(a oprit- Artndu(i adresa3 mi( a spus c l cunoaste pe proprietarul casei- 5ra un mare si foarte bogat librar si editor3 care avea legturi comerciale cu strintatea- #mobilul se afla la aproximativ G +ilometri deprtare- .nrul s(a oferit s m duc cu

85

bicicleta sa- "(am urcat asadar pe biciclet3 si dup putin timp am a0uns la destinatie2 o vil a crei curte era plin de oameni#ntruct nsotitorul meu ddea mari semne de ezitare n a m urma3 iar eu m grbeam s a0ung nuntru3 am intrat repede de unul singur3 uitnd s(i multumesc n vreun fel"(a ntmpinat o foarte vast grdin3 cu gazon3 fntn artezian si statui- Kiua era frumoas3 senin3 cu un soare arztor- 4amenii sedeau laolalt pe gazon- !e distingeau ucenicii apropiati ai lui $aba0i3 cei care l nsoteau permanent si care l purtau uneori chiar pe brate- !e grupaser cumva separat- Ceilalti nu se apropiau- /(am zrit printre ei si pe cel mbrcat n negru3 pe care l nfruntasem la 1eracan3 cnd mi(a poruncit s(mi scot ncltrile si s m nchin lui $aba0i"(am apropiat si m(am asezat lng ei pe gazon- Am deschis discutia cu unul dintre ei3 care mi(a prut mai simpatic3 mai familiar- Umbla tot timpul gol(golut3 avnd asupra sa doar o bucat de pnz galben pe care o asternea pe 0os atunci cnd voia s se ntind"i(a spus povestea lui- 5ra olandez din Amsterdam- ,u(i plcuse deloc viata n 5uropa- De aceea3 pe la vrsta de CE de ani3 a luat hotrrea de a pleca definitiv n insulele tropicale Fi0i din 4ceanul Pacific- Pe drumul ctre Fi0i a trecut prin #ndia3 unde ?(a ntlnit pe $aba0i n ashramul 1eracan din 1imalaya- Pn n acel moment nu avusese nici o legtur cu yoga sau cu vreun alt tip de religiozitate- mi povestea2 7Cnd am a0uns n fata lui $aba0i3 m(a fcut s m simt uite att de mic :si mi(a indicat cu degetele vreo C centimetri=3 n timp ce pe el l simteam urias ct un munte( .u vei face comert3 mi(a spus cu fermitate( 5u3 comert3 $aba0i&9 m(am mirat eu3 nu fr team( Da3 tu3 du(te acumPlecnd din ashram3 aveam s nchei foarte curnd primul meu contract comercial- 5ram pe atunci doar un mic golnas cu o brum de bani- n trei ani am devenit un prosper om de afaceri internationale- Cltoream numai cu avionul si realizam un profit anual de aproximativ un milion de dolari- $ine nteles3 am reusit toate acestea numai cu puterea lui- Apoi $aba0i m(a chemat lng el- Am prsit totul si m(am apucat de yoga8( "ie nu(mi place s muncesc3 i(am spus la un moment dat olandezului( Atunci nu munci3 mi(a rspuns- Ce(ti doresti3 o viat linistit& ( ,u9 'reau s aflu ce se ntmpl n aceast lume.oate sunt un mister3 si nu pot ntelege mai nimic( 5u sunt de trei ani mpreun cu $aba0i3 si nc nu nteleg nimic- ,u stiu cine sunt3 nici ce trebuie s fac n aceast lume3 nici ce nsemntate are tot ceea ce se ntmpl3 tot ceea ce fac3 nici directia n care merg- .u faci lucruri pe care nu le doresti& ( ,u3 sunt liber si fac tot ce vreauCeilalti l(au strigat si s(a ridicat s plece( Unde mergi& /(am ntrebat( ,e ducem s fumm( Pot veni si eu& ( 1aide9

86

Am intrat ntr(o ncpere spatioas a vilei- .oti cei dinuntru aveau n 0ur de GE de ani- n timp ce pregteau tsilum3 le(am mrturisit2 ( Cnd m aflu n fata lui $aba0i3 mi(e fric( ! nu te temi deloc3 s nu(ti fie fric3 mi(a spus surztor cel mai gras dintre ei5l a aprins primul tsilum- .rgea3 trgea3 trgea--- fr s mai termine- Cnd a expirat3 n cele din urm3 a umplut de fum toat camera dintr(o singur suflare9 #(au urmat si ceilalti3 cu aceleasi rezultate- 'enindu(mi si mie rndul3 am ncercat s o fac pe grozavul- Am tras ct am putut mai mult3 dar n(am izbutit chiar nimic3 n comparatie cu eiAm ametit ns att de tare3 nct am simtit c sunt gata s lesin- /a urmtoarele 7runde8 am participat numai de form- Amestecul era extrem de tare#esind afar ametit3 am ptruns n curtea interioar a vilei- De 0ur( mpre0ur erau cldiri tetragonale- !e aflau aici cam trei sute de persoane3 ntre care si destui europeni- Am zrit o tnr blond3 mbrcat n haine traditionale indiene3 pe care o cunoscusem n ,e) Delhi- !rmana3 se credea femeia lui $aba0i si se strduia s se comporte ca atare- "i(a fost mil de ea3 cci o gseam absolut ridicol- ,imeni n(o 0ignea3 dup cum nici nu(i ddea vreo atentie- Prea s fi luat(o putin razna- !ttea de ani de zile n #ndia si tria o himer- " ntrebam2 n(a putut nimeni s o fac s(si revin& ,(a ncercat nimeni s o aduc la realitate& Care era atitudinea gurului& "ai degrab i hrnea nchipuirea3 dup cum concluzionasem din povestirile unei prietene de(a ei din Delhi- nc un element semnificativ n cartea de vizit a lui $aba0i- ,u cumva avea relatii cu ea& .oti indienii manifestau o fascinatie aparte fat de albii blonzi3 semintia vechilor lor stpni3 fascinatie amestecat cu ur si invidie- ! constituie oare $aba0i o exceptie& "i(am reamintit o suit ntreag de istorii relatate de tinere care o ptiser n felul acesta cu gurusii lor--#ntre timp3 toti cei prezenti treceau prin fata lui $aba0i si i se nchinau3 dup care i srutau picioarele- Fat de unii se purta foarte sever3 fat de altii era blnd si binevoitor/(am re ntlnit pe tnrul care m adusese pe biciclet- #nsista s merg si eu naintea lui $aba0i- Cuprins de temeri3 am ncercat s tergiversez- !(a simtit foarte prost3 fapt pentru care3 nevoind s(? pun ntr(o situatie dificil3 m(am dus- ndat ce am a0uns naintea lui $aba0i3 acesta a devenit iarsi sever- 5u am simtit din nou o fric teribil3 aproape paralizant- Abia am izbutit s soptesc n minte2 7A0utor98- 5xact n acea clip3 gurul s(a mai domolit( Cine te(a adus aici& a ntrebat( .u3 i(am rspuns3 negli0ndu(i pe toti cei care se fcuser instrumentele vointei sale si recunoscnd n el cauza adevrat( De unde vii& ( Din "ongyr# n spatele su stteau ca niste grzi de corp cei cu care fumasem mpreunA fcut un semn si m(am ndeprtat usurat de presiunea si angoasa pe care le simteam n fata acestei creaturi bizare- Ce anume m nfricosa att de tare& 4chii si neobisnuiti& "area sa putere& Dar si printele Paisie avea o foarte mare putere3 dup cum si ochii si deveneau neobisnuiti3 mai presus de fire3 ns nu m speriasem niciodat alturi de el3 ci dimpotriv- De ce m stpnea totdeauna aceast apsare si fobie n fata lui $aba0i& ( m ntrebam eu pe atunci--A sosit si ora mesei- ,e(am asezat pe pmnt3 n siruri- # s(a mprtit fiecruia cte o frunz mare pe care urma s fie pus mncarea2 cartofi3 verdeat3 orez fiert si condimente din belsug- .nrul care sttea lng mine mi(a povestit c devenise de curnd patronul unei fabrici- 5ra asadar un indian bogat3 urmnd s devin si mai bogat3 de vreme ce se afla abia la nceput- si datora ntreaga situatie lui $aba0i3 despre care spunea c le 7 mparte bogtie8 unora dintre discipolii si- Printre acestia se numra si editorul proprietar al vilei- ntr(adevr3 costurile gzduirii erau imense3 mai ales c yoghinii aveau s rmn patru(cinci zile n casa editorului3 dup care urmau s(si schimbe locatia- #ar toat aceast lume trebuia s mnnce si s doarm- Familia eliberase camerele si le cedase integral gurului si ucenicilor si- "rturiseau cu totii c prosperitatea material le era asigurat prin

87

intermediul 7capacittilor8 lui $aba0i- 7Desigur3 pe toate acestea le(am realizat prin puterea lui83 era leit(motivul tuturorJ!'t/) Dup mas a nceput 0ertfa- n curte fusese amena0at un altar special3 unde aprindeau focul si 0ertfeau- !(au adus niste tipsii cu materii unsuroase- $aba0i aducea 0ertfa3 a0utat de stpnul casei si de cei mai apropiati ucenici3 care erau masati n 0urul su- /uau din cnd n cnd grsime cu o lingur mare si o aruncau n foc3 n timp ce cntau diferite imnuri ctre zei- !e rspndea un pregnant miros de carne ars- .oti ceilalti urmreau cu evlavie- Aceast slu0b a durat aproximativ dou ore- /a sfrsit3 din lingura nnegrit pe care o folosiser la slu0b3 unul dintre discipoli :era tocmai 7amicul8 meu olandez= lua cu degetul funingine si atingea fruntile celor prezenti3 desenndu( le astfel cte o bulin ntre sprncene- "(am apropiat si eu3 beneficiind de acelasi tratament- Fusesem impresionat de slu0b- ,(am realizat ns pe moment cui i era adresat acea 0ertfa- $ine nteles c nu lui 1ristos4amenii erau politeisti3 idolatri- /a nceput am sesizat mai greu consecintele acestui aspect3 deoarece3 sub influenta crestinismului3 mi era complet strin modul lor de perceptie a realittii- 5i ns aduceau cu adevrat 0ertfe idolilor3 ntocmai precum vechii elini3 orict de neverosimil mi se prea pe atunci9 *oga si hinduismul sunt lucruri inseparabile- si asum exact aceeasi filosofie3 aceeasi credint3 izvorsc una din cealalt- 1induismul nu poate fi imaginat fr zeittile sale diforme si monstruoase- *oghinii acestia erau pur si simplu fideli traditiei3 slu0eau si se nchinau idolilor lor- #at c si n secolul MM exist idolatri9 "i(am fcut astfel o idee despre cum va fi artat 6recia nainte de crestinism3 cnd oamenii se nchinau celor doisprezece zei ai 4limpului- Desigur3 indienii i ntrec cu mult pe vechii elini- 5i venereaz mii de zeitti3 dintre care o mare parte au aspect si nsusiri de animale3 iar nu de oameni ( precum aveau zeii antici ai grecilorI+,9i+)'!) 6urul se plimba nestingherit prin mi0locul oamenilor3 fr ca cineva s cuteze a se apropia de el sau a(i atine calea- Apoi a disprut nspre aripa sudic a cldirilor- "ultimea a format o coad- 7!e duc s treac iarsi prin fata lui3 ca de obicei83 m(am gndit eu- Fiindc intentionam s prsesc vila3 am intrat si eu n rnd- ,u pentru a m nchina lui $aba0i3 asa cum m ndemnau ei3 ci doar n semn de salut- 5ra un simplu gest de politete- 7#n definitiv3 mi(au oferit ospitalitate983 mi spuneam n gnd!irul era lung si nu(? vedeam pe $aba0i- #l ascundeau ctiva copaci- Dup un timp3 apropiindu(m mai mult3 l(am vzut iesind din spatele copacilor- Pn s apuc s m mai ntreb cui se nchinau atunci oamenii dac nu lui $aba0i3 m(am pomenit n fata unui templu cu vreo douzeci de statuete de cte 0umtate de metru nltimeAlturi se postaser grupuri de brahmani care supravegheau sirul cu severitate- $aba0i se ctrase pe creanga unui copac si m privea- #n fata mea mai erau trei persoane- !e nchinau3 lsau bani si plecau- "(am 0enat s ies din rnd- Ar fi fost un gest 0ignitor fat de toti ceilalti- ,u aveam nici posibilitatea de a pleca discret- "(am apropiat asadar si m(am nchinat idolilor3 fcnd n aceeasi clip si rugciune ctre 1ristosAstfel am clcat porunca lui Dumnezeu pe care o auzisem ntr(un chip att de minunat n minte atunci cnd am urcat pentru prima dat treptele ashramului 1eracan si am fcut cunostint cu idolii5u sunt Domnul Dumnezeul tu- ! nu ai alti dumnezei n afar de "ine- ! nu te nchini la idoli3 nici s le slu0esti lor- Ce fcusem eu n acea zi& ,u participasem la o slu0ire& ,u m alturasem unei 0ertfe& ,u erau ele adresate n mod evident idolilor hindusi& ,u spune prorocul David n Psalmi c .oti idolii neamurilor sunt demoni :Ps- @D3D=& ,u sfrsisem prin a m nchina idolilor& 4are nu pentru c refuzau s arunce un pumn de tmie n foc spre cinstirea idolilor si pierdeau martirii crestini avutia lor3 si pierdeau persoanele iubite3 si pierdeau nssi viata n grozave torturi suferite din partea idolatrilor& Asa refuzau ei s se supun minciunii si tatlui minciunii3 !atanei- Asa se luptau pentru adevr- #ar acest adevr este cel mai nsemnat dintre toate- 5l nu vizeaz cine stie ce constructie abstract sau teorie cu termen limitat3 ci priveste ntreaga viat a omului3 anume risipirea ei n minciun3 n rtcire3 sau valorificarea ei autentic prin contact nemi0locit cu realitatea3 care este Dumnezeu"artirii crestini se luptau cu iubire pentru adevr3 pentru Dumnezeu3 pentru semenii lor3 artndu(le calea adevrat care duce la viata vesnic3 strduindu(se s(i elibereze din non(existenta propriilor himere3 din moarte-

88

Desigur3 ei nsisi au dobndit viata vesnic prin moartea trupului- Au schimbat cele vremelnice cu cele vesnice3 cele ieftine cu cele de pret- Au primit darul iubirii si al cura0ului de la Dumnezeu3 Care a fgduit ntregii lumi2 4ricine va mrturisi pentru "ine naintea oamenilor3 si Fiul 4mului va mrturisi pentru el naintea ngerilor lui Dumnezeu :/uca ?C3 B=1ristos ne ndeamn s nu ne temem de vr0masii !i3 care au puterea s ucid doar trupul nostru3 dar n(au nici o stpnire si nici o putere asupra sufletului nostru vesnic3 si deci nu ne pot aduce vtmri substantiale- .rebuie s ne temem mai degrab de desprtirea de Adevr si de #ubire3 adic de Adevratul Dumnezeu3 desprtire care ne conduce la pierderea fericirii vesniceDe bun seam3 atunci n(am realizat ntreaga semnificatie a gestului meu- Constiinta mea nu functiona- #n plus3 eram ametit de tsilum3 trt de sentimentele amicale fat de ctiva yoghini3 nselat de formalisme politicoase#ntrasem n rnd cu un scop3 dar n final am fcut cu totul altceva- .ocmai pentru c aveam anumite 7circumstante atenuante83 Dumnezeu m(a iertat mai trziu--C*m m-)m .!m +i()t Dup acest ultim act3 lumea a nceput s se mprstie n grupuri- $aba0i se retrsese- " hotrsem s plecKrindu(? pe yoghinul olandez3 m(am dus s(mi iau rmas bun- "(am asezat lng el pe gazon si am schimbat cteva cuvinte- 7,e vom revedea83 i(am spus si l(am lovit prieteneste peste coaps- Atunci am simtit ceva iesind din corpul su si intrnd n al meu- 4 putere mi(a inundat tot trupul"(a privit cu uimire9 !(a ridicat si a plecat precipitat3 fr s mai spun un cuvnt- "(am mirat si eu de ceea ce simtisem3 dar si de reactia olandezului gol(golut- ,(am nteles ce mi se ntmplaseAm pornit apoi pe 0os spre hotel3 unde am a0uns abia la miezul noptii3 dup opt ore de mers- Pe tot parcursul acestui drum3 am simtit n mine o urias energie- " simteam foarte puternic- Pseam cu mndrie si arogant3 netemndu(m de nimeni si de nimic- ,iciodat n viata mea nu m simtisem att de puternic- "i se prea c(i am pe toti oamenii n mn si c m pot impune n fata oricui fr nici un efort- 5ram stpnul stpnilor7,iciodat n viata mea nu am psit att de liber pe pmnt83 m(am gndit atunci- Acest sentiment de libertate izvora din lipsa oricrei frici sau nesigurante- 5ram convins c pot controla absolut orice situatie neprevzut--- iar neprevzutul n(a ntrziat s se iveasc!e nnoptase si intrasem pe un drum secundar3 ngust si ntunecat- /a DE de metri n fata mea am vzut vreo zece brbati care puneau ceva la cale3 artnd ctre mine- /e pream o victim sigur- Am naintat drept spre ei3 ignorndu(i cu desvrsire- Cnd ne mai desprteau ?E metri3 s(au adunat buluc si au pornit ctre mine ntr(un iures mut si slbatic- ,u m(am temut nici o clip3 ba chiar zmbeam arogant continund s psesc n acelasi ritmDe ndat ce au a0uns lng mine si m(au ncon0urat3 au nlemnit- /e(a disprut orice urm de ndrzneal- !(au repliat nspimntati- "(am oprit si i(am privit- Cineva din lateral mi(a strigat ceva pe un ton ameninttor si in0urios- "(am ntors3 l(am privit si s(a oprit brusc- Apoi mi(am fcut drum exact printre ei3 mpingndu(i usor dar ferm3 si m(am ndeprtat fr s le mai dau nici o atentie# n mod normal acestia s(ar fi npustit asupra mea3 mi(ar fi smuls pretioasa borset cu banii si pasaportul3 m(ar fi trntit la pmnt3 m(ar fi scuipat si m(ar fi lovit cu picioarele3 cu pumnii si cu orice altceva le(ar fi dictat slbticia si ura lor- n srcia si disperarea din #ndia3 astfel de incidente erau la ordinea zileiCe se ntmplase ns& Ce vzuser pe chipul meu3 determinndu(i s cedeze terifiati& Fetele lor i recomandau ca pe niste oameni lipsiti de scrupule- ,u se 0ucau- "ai fcuser astfel de lucruri3 aveau experient- Cu sigurant c rmseser deodat extrem de intrigati n privinta mea- Ct despre mine3 stiam negresit c posed 7puterea8 lui $aba0i3 pe care o dobndisem mai degrab de la 7prietenul8 meu olandez3 la plecareI0pit) p*t!'ii "i(am continuat drumul- !e nnoptase bine si am intrat ntr(un parc imens3 unde existau vechi constructii de mari dimensiuni- 5ra un templu oarecare- !tiam c asemenea locuri sunt frecventate de hoti3 dar nici mcar nu(i luam n calcul- ,u mi(am luat nici un fel de msuri de precautie pentru a evita s fiu vzut si urmrit de virtualii tlhari" preocupa intens un cu totul alt aspect2 dispuneam de o mare putere9 .riam cu adevrat puterea( Putere--- putere9 Ce(i ru n asta& m ntrebam n sinea mea-

89

( $ine3 dar tu ce cauti de fapt n viat& mi replicam ntr(un dialog luntric"(am asezat s fumez o tigar si s reflectez mai adnc si mai limpede- "(am ntins pe 0os si am nceput s privesc stelele #ndiei- Pe fondul unei relaxri fizice si psihice3 simteam amplificndu(se nluntrul meu dorinta de putere- #ncercam s(mi dau seama dac merit s m mpotrivesc acestui impuls interior( 5ste ru s psesti ca un stpn3 ca un suveran pe pmnt& ! nu te temi de nimeni si de nimic& !(ti fie toate la ndemn si s obtii cu usurint tot ceea ce doresti& De ce s fie ru& m ntrebam provocator pe mine nsumiDiversi indivizi se apropiau de mine3 unii trndu(se3 altii psind pe lng mine cu indiferent- ,umai ce(mi ntorceam fata ctre ei3 si se ndeprtau instantaneu- "i(am adus aminte de germanul n costum pe care l ntlnisem la ntoarcerea mea din ashramul 1eracan3 discipol si el al lui $aba0i- !e revrsa din el puterea- 4 putere stranie- 5ram convins c inspiram si eu acum acelasi sentiment,u stiu ct timp am zcut polemiznd cu mine nsumi- Conflictul interior mbrca forma unui dialog de felul acesta2 ( $ine3 tu ai renuntat la putere- ,u te mai preocupa n mod special s stpnesti> acum te(ai re ntors la vechile deprinderi& ( Da3 ns de data asta dimensiunile sunt colosale- Ce(ti va mai putea sta mpotriv& Pe care femeie o vei dori si n( o vei avea& Ce confort economic ti va mai lipsi vreodat& Ce cunoastere vei cuta si n(o vei dobndi& Diavolul mi indusese senzatia c ar avea putere nelimitat de a(mi oferi toate acestea( Da3 dar n(am s gsesc prin asta iubire9 m(am mpotrivit eu din nou( 'ei avea cele mai mari satisfactii din lume3 gndeste(te9 ( Da3 dar pe mine m intereseaz adevrul3 ce important au toate celelalte& !i dac le ai3 si dac nu le ai3 ce(i cu asta& !unt toate desarte3 stupide si ridicole--- ,u3 nu m intereseaz puterea3 nicidecum9 # n aceast stare m(am dus la hotel3 unde am dormit aproape pn n dup(amiaza urmtoareA doua zi am petrecut(o reflectnd ndelung- Ce se ntmplase cu mine& Ce concluzie puteam desprinde& De partea cui erau yoghinii3 a lui Dumnezeu sau a Diavolului& Constituia hinduismul un drum alternativ ctre Dumnezeu3 sau era o curs a Diavolului3 o perfid rtcire care i fcea pe oameni s(si iroseasc viata fr scop3 fr sens& ,u puteam nc rspunde acestei dileme- Rememoram evenimentele3 convorbirile3 persoanele> le(am examinat cu atentie3 cutnd s aflu n ele elementele care ar fi furnizat solutii ntrebrilor mele- .otusi3 n(am izbutit s a0ung la certitudini#ntr(una din serile urmtoare l(am vzut n vis pe $aba0i- "(a luat de mn3 m(a nvtat s zbor si s cnt n acelasi timp o mantr care se referea la zeul !hiva2 71are 4m ,amah !hivaya8- Aceast mantr mi se ntiprise puternic n minte- "(am trezit cntnd(o- 5ram animat de dorinta arztoare de a merge la gar3 cci 7stiam8 pur si simplu c la acea or $aba0i va pleca- Am cobort scrile n toiul noptii3 dar am aflat usa hotelului ncuiat- Am strigat insistent3 ns nu s(a gsit nimeni s(mi deschid- "(am suit pe terasa hotelului si am auzit n deprtare o multime de oameni care scandau nflcrat2 7!finte printe biruitor98--- Discipolii si luau rmas bun de la gurul lorAu strigat mai mult de o or"antra se lipise de mintea mea2 71are 4m ,amah !hivayam8- 5ra efectul unei interventii nemi0locite a lui $aba0iDin nou3 nu3mi se ceruse consimtmntul sau aprobarea--- "(am gndit iarsi la ct de diferit se purta cu mine btrnul Paisie9 " respecta desvrsit- ,u fcea niciodat ceva fr ncuviintarea mea# n zori m(am dus la culcare3 n timp ce mantra mi se tot nvrtea prin minte- 5xista n melodia ei ceva care m atrgea- 5ram ns iritat de faptul c(mi fusese implantat n minte din exterior-

90

EVENIMENTELE SPIRITUALE Dup Allahabad si re ntlnirea cu $aba0i3 m(am ntors din nou la "ongyr3 n ashramul lui !atyananda- "(au primit ca pe un cunoscutCnd am pornit din 6recia n aceast cltorie3 m hotrsem s(mi impun o deschidere total fat de #ndia si tot ceea ce nsemna ea- De altfel3 acesta a fost si motivul pentru care mi scosesem pn si cruciulita pe care mi(o druise printele Paisie- Decisesem c trebuie s triesc #ndia cu adevrat3 si nu s o observ ca un turist- Am luat parte asadar cu tot sufletul meu la viata ei- 5ram deschis de bunvoie tuturor influentelor ei- Asteptam ca la sfrsit s vd ce va pstra filtrul inimii mele din toate aceste evenimente#n aceeasi manier m(am strduit s petrec si n ashram- Fceam totul mpreun cu ei2 m sculam dimineata3 mneam3 munceam3 discutam3 fceam exercitii yoga- Pentru a cunoaste un lucru trebuie s(? triesti3 nu s(? analizezi pur teoretic- .riam asadar ca un membru al ashramului- Purtam ns nluntrul meu si amprenta experientelor crestine- Asa se face c am ncercat s mbin anumite practici yoghine cu crestinismul- De pild3 m trezeam dimineata si ncepeam cu meditatia- 4 dat a0uns la un nivel mental mai profund al meditatiei3 ncepeam s zic rugciunea 7Doamne #isuse 1ristoase3 miluieste(m83 asa cum o nvtasem n !fntul "unteCred c nu exist o limb omeneasc att de bogat3 de profund si de subtil pentru a descrie intensitatea extraordinar3 adncimea si consistenta evenimentelor care se derulau la nivelul mintii si al inimii mele n asemenea mpre0urri- Constiinta lua act cu uimire de aceste fenomene si abia apuca s le nregistreze- ,u exista timp pentru analiz critic si evaluare rational" aflam asadar ntre dou influente spirituale foarte puternice- 4scilam adesea cnd ntr(o parte3 cnd n cealalt- Cea mai mic nclinare a intentiei mele avea o rezonant imediat asupra efortului meu spiritual- 5ram angrenat ntr(o lupt plenar3 care anga0a ntreaga mea fiint- Pericolele de rigoare mi amenintau nu doar modul de viat3 ci ntreaga existent- Am a0uns inevitabil la epuizare- Fr s m fi suprasolicitat fizic3 depusesem totusi o strdanie sufleteasc iesit din comun- A fost mult pn si numai faptul c a trebuit s traversez toate aceste experiente si contacte spirituale la care m(am expus- !copul pe care l urmream presupunea nsusiri de care eu personal nu dispuneam- ncercam s disting calitatea si provenienta evenimentelor spirituale3 ns nu posedam criteriile pe seama crora as fi putut discerne#mi amintesc c pn si somnul meu suferise modificri- Aveam vise din cele mai stranii3 nsotite permanent de senzatia c n sufletul meu se petrec transformri neobisnuite- Dac asemn sufletul cu o cas3 cineva prea nu numai c(mi schimb pozitia mobilierului3 dar drma si zidurile3 construia n alt parte etc- !ocotesc c n timpul somnului eram hipnotizat- Altfel spus3 m hipnotizau de la distant- Cineva sustrgea cheile constiintei mele si ptrundea n casa sufletului meuCteodat ntrziam s m trezesc dimineata3 adic m sculam la ora ; n loc de ora D3 de pild3 iar $enoir rdea pe seama mea3 pretinznd c lenevesc- 5u m simteam ns de0a obosit3 cci pe durata somnului eram supus acelor transformri sufletesti( Dar3 protestam eu3 dac ai stii tu cte lucruri mi se ntmpl noaptea--- ,u se poate spune tocmai c dorm--!i n timpul zilei primeam asemenea influente- Ptimeam schimbri neasteptate3 ca si cnd o alt minte3 un spirit oarecare se suprapunea peste sufletul meu3 si ncepeam s desenez tot felul de simboluri mistice stranii si expresive- Uneori le modelam din pmnt3 dac se ntmpla s intru n astfel de stri n timp ce lucram la grdinFenomenele acestea deveniser constantele permanente ale zilelor mele3 mbogtindu(se treptat cu evenimente de extrem intensitate3 pe care le voi descrie ceva mai 0os- Aveam convingerea profund c pentru toate acestea era responsabil conductorul ashramului- ,u(? puteam gsi ns nicieri3 spre a(i cere lmuririPe de alt parte3 m(a a0utat si Dumnezeu3 prin rugciunile btrnului Paisie3 astfel c mai puteam uneori s(mi trag rsuflarea si s m revigorez sufleteste- 4dat3 pe cnd m gseam la tipografie si desfsuram o activitate de rutin stnd 0os3 am nceput s spun n minte rugciunea 7Doamne #isuse 1ristoase3 miluieste(m8- Am spus(o vreo 0umtate de or si deodat am constientizat cu bucurie c un vl duhovnicesc nevzut m ncon0urase ocrotitor- !e pogorse att de gingas3 de tcut si de lin3 ca rou pe ln3 precum spune !fnta !criptur- 5ra ns att de vdit pentru toate simturile mele--- "(am umplut de fericire si de pace- Am remarcat n acelasi timp c

91

yoghinul responsabil peste tipografie m privea intens si ciudat- Dar simteam o asemenea sigurant dumnezeiasc nct nu m nelinistea deloc privirea lui- Dup aceast ntmplare trebuie c intrasem totusi n colimatorul lor- A doua zi am surprins un yoghin n vrst urmrindu(m pe ascuns de pe terasa unei cldiri3 n timp ce lucram n grdin- Aceasta s(a ntmplat cteva zile la rnd- !e pare c ncepuser s simt ntr(un fel sau altul efectul rugciunilor pe care le fcea btrnul pentru mine> ntlneau o anumit opozitie de ordin spiritual si nu stiau cui s o atribuieL*)'!) D+ 0tpE+i'! #ntr(o zi3 n 0urul orei ?? dimineata3 mi s(a ntmplat ceva cu totul iesit din comun--- "intea mi s(a 7golit8 brusc3 ca si cnd eul meu ar fi disprut- ncetasem s mai fiu stpn peste sine- Altceva sau altcineva preluase controlul mintii si trupului meu- Undeva n 7strfunduri83 la mare 7deprtare83 subzista o vag plpire a constiintei de sine3 dar rmsesem absolut indiferent fat de evenimentele care mi se ntmplau- Am abandonat lucrul si am intrat n camera mea3 teleghidat ca un robot de ctre cineva necunoscut- "(am ntins pe pat3 cu fata n sus- Am stat acolo nemiscat3 fr s dorm3 fr s m gndesc3 fr s aud3 fr s mai am mcar perceptia timpului- n lumea mea sufleteasc se ntmpla ceva care nu depindea de mine ctusi de putin- Am simtit doar ceva ghiortindu(mi nuntrul pieptului- ,u mai pstram dect o palid urm a constiintei de sine7Puterea8 care m(a transpus n aceast stare s(a retras apoi putin cte putin- ,u stiu exact ce a fcut n sufletul meu- Presupun c a fost ns consecinta unei strdanii a yoghinilor de a(mi revizui anumite conceptii si de a neutraliza cteva din mpotrivirile mele- ,u prin convingere3 ci prin fort3 ntr(un deplin si perfid dispret fat de libertatea mea- ncet( ncet3 am nceput s(mi redobndesc constiinta- /(am auzit pe $enoir strigndu(m de dincolo de us- nainte s mai apuc s m ridic3 a intrat nuntru precipitat2 ( De ce ai ncuiat usa& De o or m chinui s intru"(am mirat- *ala era descuiat3 eu nc nu m ridicasem din pat3 iar membrele mi erau aproape ntepenite( ,(am ncuiat3 usa era deschis9 am rspuns( De cinci ori am ncercat s intru si era ncuiat3 a protestat el iritat- .e(am strigat3 nu m(ai auzit& Am privit atunci ceasul2 era ? dup(amiaz- " aflasem asadar n aceast stare mai bine de dou ore9 Am privit si usa deschis- 5ram stupefiat- 7Cine i(a tinut usa blocat lui $enoir&83 m ntrebam n tcere- 7!e pare c cel care m(a si azvrlit n pat ca pe un lemn8$enoir avea CD de ani si un fizic bine antrenat si robust- Ar fi fost n stare s trnteasc usa de perete fr probleme- "(am mirat de aceast putere mental care se manifestase inclusiv material att de eficient3 tinndu(i usa blocat lui $enoir-Am luat n calcul si posibilitatea ca cineva s m fi hipnotizat n prealabil3 fr s(mi dau seama3 ori poate de la distant> dar cine i tinuse usa contra lui $enoir& 1ipnotizarea mea nu putea explica chestiunea usii 7 ncuiate8Prin urmare3 rezult cu necesitate c era implicat si o alt putere--- ,u cumva n ceea ce au numit ei 7hipnoz8 se amestec si Diavolul3 asa cum spuneau monahii din !fntul "unte& L*mi+) Cursul de ,idra *oga se desfsura la prnz- n acea zi lectia trebuia s fie predat de o s)ami australian blond,e(am ntins cu totii pe podea3 cu fata n sus3 fr s ne atingem ntre noi3 am nchis ochii si ascultam vocea s)ami tei dndu(ne indicatii- Dup relaxarea corporal3 a venit rndul imaginatiei- Am nceput s ne reprezentm mental imaginile frumoase pe care ni le sugera2 apusuri de soare3 flori3 ape curgtoare--- ncetul cu ncetul3 mintea noastr se desprindea de simturi si auzeam numai vocea femeii- A0unsesem de0a la un nivel foarte profund cnd3 deodat3 am vzut n sufletul meu strlucirea unei lumini albe- Ceva ca un flash- "(am mirat3 cci nu(mi indusesem o astfel de imagine3 asa cum procedasem cu cele precedente3 si nici s)ami nu dduse vreo indicatie n sensul aceasta- !e ivise de la sine- A durat doar o clipit- ,(am simtit nimic special la vederea ei3 n afar de nedumerire2 de unde s fi aprut& #n scurt timp3 s)ami ne(a readus treptat la ceea ce numim stare normal a constiintei- Ctiva din clas atipiser n timpul lectiei- 5a a ntrebat atunci dac cineva dintre noi vzuse cumva vreo lumin- mi era simpatic3 dar nu i(

92

am dezvluit nimic- Ceilalti ar fi socotit(o ca pe un succes3 ns nu voiam s ies n evident sau s strnesc curiozitatea celor din 0ur- Am simtit c ea a perceput ceea ce mi se petrecuse3 dar voia s se conving deplin#ntmplarea aceasta mi(a attat si mai mult egoismul3 fundamentndu(mi convingerea c am o vocatie special pentru yoga3 de vreme ce triesc experiente deosebite la care ceilalti nu au acces- Aceast mgulire de sine actiona n fapt ca o momeal perfectDincolo de aceasta3 socotesc c ntreaga 7lectie8 nu era dect o mostr practic de hipnoz n grup- Ct despre lumina pe care o vzusem3 ea se datora de aceast dat unei simple reactii a traiectelor nervoase- !pre exemplu3 dac strngem din pleoape cu putere sau dac ne presm globii oculari3 vom 7vedea8 niste lumini3 ca urmare a faptului c celulele nervoase reactioneaz la aceast presiune> tot asa3 atunci cnd ne ridicm brusc sau cnd ne lovim de ceva3 7vedem8 uneori niste 7stelute8- 5ste un simptom ct se poate de firesc3 datorat reactiei unor stimuli nervosiI+.), Pi+&)"), S*09*m+) #ntr(o dimineat3 pe la orele ?E3 la numai cteva minute dup ce ncepusem s meditez n pozitia lotusului3 am fost cotropit dintr(o dat de o putere- Am simtit ceva ca o lovitur puternic si fulgertoare- 6hidat automat de aceast putere3 trupul mi s(a ntins3 coloana vertebral a devenit absolut dreapt si am luat ( fr vreo intentie ori silint personal ( pozitia lotusului perfect3 fr nici un cusur- n acelasi timp am vzut cu mintea :cci aveam ochii nchisi= o intens imagine cromatic- Reprezenta cele trei canale energetice de baz- 5ra exact ca toiagul lui Asclepios3 cu cei doi serpi ncolciti n 0urul su (simbolul medicilor si totodat al yoghinilor- Canalul din centru ( !ushumna3 cum i se spune ( era mai gros si de un galben aprins3 iar celelalte dou mai subtiri3 rosu si albastru3 se mpleteau de 0ur( mpre0urul acestuia- #maginea a durat putin iar apoi a disprut- Am simtit imediat ca o mn puternic eliberndu(mi corpul si minteaDesi aveam zilnic asemenea stri de 7luare n stpnire83 de posedare3 aceasta a fost diferit n intensitate3 anume foarte puternic- *oghinii o socoteau indiciul unei chemri speciale3 care arta c trebuie s ncep s lucrez pe canale- "i s(a spus2 7!unt aproape deschise- "ai ai nevoie de putin exercitiu- Calea ta este Fundalini *oga8- ntr(adevr3 am fost impresionat- Am nceput s ntreb3 s studiez3 s exersez cu mai mult entuziasm.oate tainele preau s(si gseasc n curnd dezlegarea- .raversam de fapt3 fr s o stiu3 unul din cele mai critice momente ale vietii mele2 m aflam ntr(o teribil rtcire3 la doar un pas de colaps--Atm 0/!') 0pi'it*)" 5xista3 pe de alt parte3 si o suit de discrepante vizibile ntre mine si cei din 0ur- 5i nteleseser c am o anumit 7slbiciune8 fat de 1ristos- Abordam acest aspect mai ales n discutiile cu .ony si cu /ouis3 care proveneau dintr( un mediu crestin- "ai mult3 tatl lui .ony era pastor n Anglia- 5l credea ns c 1ristos a fost yoghin- Ceea ce m(a frapat ns si mai mult a fost credinta lor c !hiva este viu- Aveau n camera lor postere cu !hiva- l admirau ca pe 7yoghinul cel dinti83 care descoperise calea yoga- ,u le era prea clar statutul lui !hiva3 dar l plasau cu mult deasupra lui 1ristos3 privindu(? mai degrab ca pe un zeu- De altfel3 1ristos fusese 7ucenic al lui !hiva89 "(am mirat c nu ezitau s(? ndumnezeiasc pe !hiva si s(? minimalizeze pe 1ristos3 n conditiile n care3 pe de alt parte3 .ony declara c este ateu9 "ai scoate(o la capt3 dac poti--#n ashram se cntau asa numitele +irtan3 imnuri cu continut religios3 prin care erau venerati att zeii hindusi3 ct si gurul- 5xista conceptia c aceste imnuri emit o serie de unde sonore care actioneaz pozitiv asupra mintii omenesti3 prin rezonant- 5le fuseser descoperite de niste oameni foarte avansati spiritual- .oti yoghinii erau asadar ncura0ati s cnte +irtan3 pentru a primi aceast influent benefic- !e considera n general c toate imnurile religioase produc astfel de rezonante3 dar +irtan erau cele mai eficiente4 explicatie analoag era oferit si despre mantre3 aceste fraze(rugciuni scurte care se repetau continuu- De obicei3 ele contineau nume hinduse precum !hiva sau Frishna3 ori numele magic 4"- Practic3 erau rugciuni (invocri ale lui !hiva si Frishna- Pentru a(i nsela ns si a(i mena0a pe cei care nu credeau n !hiva si Frishna ( ntruct miscarea avea multi adepti occidentali ( sustineau c puterea mantrelor nu rezid n invocarea numelor zeilor3 ci ntr(o oarecare und rezonant care s(ar afla continut n fiecare mantr- Furnizau astfel o explicatie aparent 7stiintific83 ce putea fi mai usor acceptat de ctre un occidental3 convingndu(? s nceap s repete zilnic3 de sute de ori3 numele lui !hiva sau al lui Frishna3 ori sunetul 4"- Pretindeau c exist si mantre crestine3 precum 7Doamne3 miluieste83 care produc la rndul lor influente benefice :datorate ( desigur9 ( undei pe care o

93

contin="(am hotrt s(i pun un pic la ncercare- n loc de alt mantr hindus3 am nceput s rostesc 7Doamne #isuse 1ristoase3 miluieste(m8- n plus3 pe lng +irtan3 am nceput s(i cnt si "aicii Domnului 7Aprtoare Doamn8De asemenea3 dimineata am nceput s fac3 mpreun cu exercitiile yoghine3 si cteva metanii- Rezultatele au fost ct se poate de vizibile$enoir3 cu care triam n aceeasi camer si pe care l(as fi putut caracteriza drept avansat3 si fcea n fiecare dimineat 0umtate din exercitiile de Friya- #nitial3 a adoptat un comportament foarte sarcastic fat de 7inovatiile8 mele- Apoi a nceput s aib probleme serioase- ,u(si mai putea face exercitiile- n atmosfera spiritual se produseser schimbri care l mpiedicau3 ntmpina dificultti pentru care m considera rspunztor- 5u am fost absolut impresionat de rezultatele putinei rugciuni pe care o spuneam n minte si ale putinelor metanii pe care le fceam din cnd n cnd- n cele din urm3 $enoir a cerut s plece si a schimbat cameraDac vreodat cntam 7+irtanuF crestin ctre "aica Domnului cu voce tare3 pe vreun hol sau trotuar3 le strneam prin aceasta o spontan indispozitie tuturor yoghinilor din 0ur- Cnd mi fceau vreo aluzie3 mi plcea s(i tachinez protestnd2 7Dar nu spuneati c au si acestea unde binefctoare&8- Astfel m(am convins c n ciuda declaratei tolerante3 a pretinsei ntelegeri profunde si deschideri fat de celelalte religii3 n realitate nu(i puteau accepta nicidecum pe 1ristos si pe "aica Domnului- i deran0au nfricostor de tareD*p +!+*m')t! p 0!.'i, )"t/!" .!888 2i(it

#n aceeasi zi3 la amiaz3 m(am ntins n camer- ,u dormeam3 ci ziceam cu ochii nchisi rugciunea 7Doamne #isuse 1ristoase3 miluieste(m83 folosind un sirag de mtnii indian- Cineva s(a apropiat atunci de mine foarte lin3 si ceva a nceput s se schimbe n inima mea- Potrivit traditiei ortodoxe3 n locul unde exist organul inimii se afl totodat si centrul sufletesc al omului- Acolo se ntmpla acum ceva deosebit- De aceast dat eram deplin constient- !tteam nemiscat3 ntins pe spate3 si urmream ceea ce mi se ntmpl cu liniste si bucurie- Deodat3 mna mea dreapt ce tinea mtniile a zvcnit n sus- !ingur3 fr ca eu s(i imprim vreo miscare9 n aceeasi clip am auzit tare si foarte limpede o btaie de aripi3 exact ca si cnd ar fi zburat de lng mine o pasre- 5ra de necrezut9 .riam ns o pace desvrsit n adncul inimii- "(am gndit din prima clip la printele PaisieAm iesit apoi din camer3 am fcut cinci pasi pe coridor si l(am ntlnit pe ,iran0an( ,iran0an3 l(am strigat3 ce se ntmpl de la un timp& "i se petrec attea lucruri9 ( ,u te teme3 mi(a zis( ,u m tem- Dar tu faci lucrurile acestea& ( Aici locul este plin de energii- Adaug si energia gurului3 apoi energia s)amilor3 toate acestea--Cu alte cuvinte3 ,iran0an mi(a sugerat c nu e nimeni rspunztor pentru ele- ,u exist responsabilitate sau voint personal3 ci doar o energie fr constiint3 fr form3 fr valente morale3 precum energia electric3 de pild- ,u poti condamna din punct de vedere moral curentul electric pentru c ucide prin electrocutare3 dup cum nu(i poti atribui merite pentru binefacerile pa care ti le aduce- ,u exist voint personal si3 deci3 nu exist responsabilitate personalPe de alt parte3 ,iran0an era categoric o persoan3 si dispunea n mod evident de niste capacitti cel putin neobisnuite pe care le utiliza ct se poate de constient- #ar eu eram tot o persoan3 care3 opunnd rezistent3 putea fi distrus tocmai prin aceste capacitti9 Ct despre cel din urm eveniment spiritual (aceast vizit pe care o primisem ( a fost cu totul diferit de cele care(? precedaser- l 7simtisem8 luntric pe btrnul Paisie alturi de mine- #nima mi se umpluse de dulceat si de iubire- !imteam c iubesc ntreaga lume3 inclusiv pe conductorul ,iran0an- Aceasta nu mai era hipnoz- ,u avea nimic din ameteala ei si din lipsa constiintei de sine3 ci dimpotriv2 m aflam ntr(o stare de maxim luciditate- Printele Paisie si dovedise iarsi gri0a si respectul fat de mine--- 'enise exact n clipa n care eu3 constient3 lucid si responsabil3 i ceream a0utorul lui 1ristos ( n timpul rugciuniiS).0)+&

94

Cteodat3 dup(amiaza3 conductorul ashramului se aduna mpreun cu toti yoghinii ntr(una din slile mari ale ansamblului- !e aseza n mi0loc3 iar ceilalti fceau cerc n 0urul su- 5ra un prile0 de a i se adresa orice fel de ntrebri/a o astfel de ntlnire3 am ntrebat2 ( Dac cineva a a0uns s nu mai aib ncredere n propria lui minte3 realiznd c explicatiile pe care aceasta i le furnizeaz sunt forme fr substant3 n ce fel va mai gsi rspunsuri la ntrebrile fundamentale3 de vreme ce nu crede n mintea sa si n explicatiile acesteia& Cum va progresa n cunoastere& ,iran0an i(a dat cuvntul unui s)ami american( Prin credint3 a rspuns acesta3 dar exist dou feluri--Cu un gest tios3 gurul ?(a oprit- As fi fost foarte interesat s aflu ce va zice mai departe3 dar ,iran0an a hotrt c trebuie s aud numai pn n punctul acela7Dac asa stau lucrurile3 dac este deci o problem de credint3 atunci eu am credinta mea83 mi(am zis- "ai trziu am meditat asupra afirmatiilor pe care le fceau frecvent2 c 1ristos a fost un yoghin3 ucenic al lui !hiva3 c a murit n ashramul su din 1imalaya pe care l numise 7,oul #erusalim83 c !hiva era un fel de Dumnezeu3 cel dinti yoghin al lumii3 etc- ,u(/ respingeau deci cu totul pe 1ristos3 dar #i negau dumnezeirea si #i minimalizau nvttura3 prezentnd(o ca pe o ramificatie secundar a hinduismului- Pretindeau c ntre crestini si hindusi nu exist diferente esentiale3 dar c cei din urm se afl la un nivel spiritual mai nalt"i(am amintit atunci un tropar al $isericii pe care l auzeam n anii copilriei la fiecare praznic al $obotezei3 cnd m ducea mtusa mea s vd cum este azvrlit crucea n ru> acest tropar mi(a limpezit lucrurile2 %n %ordan bote ndu-Te Tu, "oamne, nc'inarea Treimii s-a artat Cci glasul >rintelui a mrturisit Tie, 4iu iubit pe Tine numindu-Te; Si "u'ul n c'ip de porumbel a adeverit ntrirea cuvntului# Cel ce Te-ai artat, Hristoase "umne eule, si lumea ai luminat, slav Tie2 Cum puteau ei sustine c nu ne despart deosebiri radicale3 de vreme ce aici $iserica vorbeste despre !fnta .reime3 despre Duhul !fnt3 si mrturiseste fr echivoc c 1ristos este Dumnezeu ntrupat& Cum puteau ei afirma c 1ristos a fost ucenic al lui !hiva& Cum puteau pretinde c suntem una3 de vreme ce credem lucruri fundamental diferite& A&'!0i*+!) /i+)" #ntr(una din diminetile urmtoare3 lucrnd n grdin n tovrsia nemtoaicei Pra+as3 i(am spus2 ( "(am hotrt s plec n !fntul "unte si s rmn acolo mpreun cu acel ascet despre care ti(am vorbit( Da3 e greu s rmi n ashram--- asta e pentru sufletele evoluate3 mi(a rspuns ea vizibil ncurcatDin buntate3 ar fi vrut s rmn n ashram3 pe care l considera un loc foarte propice 7progresului spiritual8- 5a nutrea iubire si admiratie fat de guru#ns ceilalti yoghini ( si mai ales ,iran0an ( nu priveau chestiunea cu atta bunvoint si candoare precum Pra+asi deran0a ndoiala mea- 'oiau s m supun cu orice pret si s m pstreze n ashram 7viu sau mort8Cnd Pra+as le(a transmis hotrrea mea de a(i prsi si de a m ntoarce n !fntul "unte3 au actionat rapid si energic/a prnz3 pe cnd m aflam singur n camer3 am fost supus unei experiente terifiante3 odioase3 inumane3 cel putin echivalent cu o crim sufleteasc- !edeam pe scaun ncercnd s(mi adun gndurile3 cnd brusc am trit ceva nspimnttor- Prima imagine cu care am asociat ceea ce mi se ntmpla a fost aceea3 att de frecvent n filmele de cinema3 a unor blocuri gigantice care se transform ntr(un morman de buctele n cteva fractiuni de

95

secund3 sub efectul unui bombardament puternic- Dac cineva ruleaz apoi pelicula n sens invers3 vede aceast grmad de buctele ridicndu(se la loc si formnd blocurile- Astfel mi(am simtit si eu sufletul nruindu(se instantaneu- .oate 7coloanele8 si 7grinzile8 lui s(au zdrobit si au czut- .riam o durere de neimaginat si o fric devastatoare- ,u mai aveam putere nici pentru cel mai mic lucru- Dac pn n urm cu cteva clipe mi proiectasem cltoria de ntoarcere n 6recia3 acum un asemenea gest mi se prea absolut irealizabil3 m temeam nu numai s m ntorc n 6recia3 ci si s ies din camer9 5u3 care cutreierasem ntreaga #ndie3 m temeam acum s deschid pn si usa9 Chiar si numai gndul de a prsi ashramul m ngrozea cu totul- " stpnea o neputint atotcuprinztoare- mi era fric de tot ceea ce ntlneam n 0ur--- 5ram asemenea unui ctelus paralizat de spaim3 gata s asculte cu recunostint de stpnii si- " simteam rnit3 distrus3 pulverizat7Printe3 a0utor---83 am soptit deodat- n chiar clipa aceea3 cu o repeziciune uluitoare3 sufletul meu s(a nzdrvenit deplin- 4 alt putere a venit nluntrul meu si m(a ntrit mai viguros dect nainte- " simteam foarte bine si fortificat sufleteste- Am auzit apoi glasul btrnului Paisie3 spunndu(mi n minte2 75 nevoie de lupt3 copilul meu85ram socat si uimit3 ca n fata unei revelatii9 Ce puteri actioneaz asupra mea& "i(am petrecut restul zilei n camer3 chircit de fricAm fcut atunci o fgduint2 7"aica Domnului3 a0ut(m s scap de aici3 si ti voi drui ntreaga mea minte- 5ste a ta3 ti apartine8- Am nceput s cnt 7Aprtoare Doamn---8Am iesit din camer abia n dimineata urmtoare- Ca de obicei3 nu circula mult lume- "(am apucat s lucrez n grdin mpreun cu Pra+as( .u ce cauti pe aici& am auzit pe cineva ntrebndu(m cu asprime5ra yoghinul responsabil peste tipografie( ,(ai aflat c astzi trebuie s rmnem cu toti n cldiri& ( ,u3 am rspuns3 de(abia am iesit5ra mnios- A tras(o deoparte pe Pra+as3 si i(a vorbit ntre patru ochi- /a captul scurtei lor discutii3 ea mi(a explicat c ar trebui s m duc s lucrez n cldirea tipografiei3 unde vom avea 7protectie spiritual8- !(ar fi zis c ne aflam n toiul unui rzboi spiritual- Acesta fusese ordinul gurului- 5ra nervos- Ceva le tulburase apele3 ntr( adevr3 toat lumea rmsese adpostit prin cldiri> acolo erau 7prote0ati89 Aceast stare de lucruri a durat nu mai putin de trei zile7Rugciunea btrnului le(a stricat toate socotelile3 exact asa cum s(a ntmplat si atunci cnd cu initierea n "ind Control83 mi(am zis n sinea meaDup cteva zile mi(am pregtit baga0ele- Urma s plec mpreun cu .ony3 englezul- 'oiam s(mi iau rmas bun de la conductor- Cel putin m primise la un pret foarte sczut3 aproape gratis fat de ct plteau ceilalti- !(au ivit ns cteva complicatii cu pregtirile3 fapt pentru care ntlnirea de rmas bun a fost cumva precipitat si improvizat- 5l se afla nuntru3 n dreptul unei ferestre deschise3 iar eu afar( !ntate3 ,iran0an3 plec9 !(a uitat ctre mine strngndu(si pleoapele pn cnd ochii i s(au fcut ca o linie- " privea cu ur9 ( Ce s fac& l(am ntrebat( ! iei legtura cu !hivamurti"(am simtit prost- 5ram socat de aceast privire plin de ur- ,u(i puteam ntelege temeiul- Dup cteva zile i(am trimis din ,e) Delhi o scrisoare n care i spuneam c mi(as fi dorit s ne desprtim prietenesteDup multi ani : ntre timp !atyananda murise3 iar lider al miscrii devenise ,iran0an3 al crui nume era acum ,iran0ananda=3 mi(a czut din ntmplare n mini un periodic al miscrii :7#nformatiile *oga Peania83 nr- ?Q?@@@=-

96

/a pagina a doua exista un articolas pe care gurul l semna cu ntregul su titlu onorific2 7Paramahamsa ,iran0ananda8- Am putut citi cu uimire3 dar si cu satisfactie3 urmtoarea sa mrturisire ( care explica si ceea ce mi se ntmplase mie3 fie si cu ntrzierea acestor ani de zile2 76urul i ngduie sanniasinului :yoghinului nceptor= s triasc mai departe n ashram mpreun cu el- i las personalitatea proprie pentru a o folosi n nfruntarea diferitelor situatii- ntre timp ns3 gurul pregteste atent si cu discretie absoluta lui nruire- Printr(o simpl actiune a gurului3 eul sanniasinului dispare fulgertor8Adic--- exact ceea ce se petrecuse cu mine- ,ruire sufleteasc3 durere3 deplin neputint!e gseste aici mrturia limpede a faptului c n spatele tuturor acestor fenomene st gurul nsusi3 nicidecum o pretins 7energie8 a locului3 impersonal si iresponsabil3 asa cum ncercase odinioar s m conving acelasi ,iran0an- 5l continua si acum s ascund ns durerea sufleteasc de nesuportat si agonia cumplit pe care le aduce 7absoluta nruire8- !i nu numai att3 ci ascundea n continuare nc si faptul c3 anihilat sufleteste3 cellalt devine un rob dependent si supus n totalitate gurului- ,u 7sanniasin83 ci rob este numele su adecvat3 ntruct caracterizeaz cu riguroas precizie tipul relatiei sale cu gurul si cu cei din 0ur- Dar ,iran0an nu se opreste aici3 ci merge cu mult mai departe- Crima sufleteasc la care recurge o prezint ca pe o binefacere spiritual- 7.e(am scpat3 zice el3 de obstacolul sinelui tu3 ti(am deschis drumul spiritual89 Aceasta este splendida 7mretie8 a gurusilor9

MRTURIA MAICII GAVRILIA Pe maica 6avrilia3 n lume Avrilia Papayanni :?B@;(?@@C=3 am ntlnit(o n Atena3 la ani de zile dup cltoria mea n #ndia- Auzisem c trise mult timp n #ndia3 c era nzestrat cu daruri duhovnicesti si c avea un mod simplu si delicat de a si(i apropia mai ales pe tineri3 ntr(adevr3 mi amintesc cu emotie de felul n care m(a primit3 s(a ngri0it de mine si mi(a vorbit la singura noastr ntlnire dintr(un apartament al Atenei- Arta o real preocupare fat de mine- "ai trziu avea s(mi trimit si dou scrisori3 pe care din nefericire le(am pierdut- "(a impresionat de asemenea marele ei respect pentru printele Paisie3 pe care l cunostea numai din auzite5u aveam atunci CB de ani3 iar ea mai bine de ;D- ,e(am asezat unul lng altul3 cu capetele aproape atingndu( se3 si mi(a vorbit cu nesfrsit gingsie matern3 umplndu(mi sufletul de pace- Am discutat mult si despre #ndiantreaga istorie a vietuirii ei acolo se afl ns relatat n cartea 7Asceta iubirii83 care a fost editat dup moartea ei si s(a bucurat de un mare succes"aica ?(a cunoscut pe gurul !hivananda3 care a fost maestrul gurului !atyananda3 nvttor la rndul su al actualului guru ,iran0ananda- Altfel spus3 ,iran0an3 pe care l(am cunoscut eu3 era nepot spiritual al lui !hivananda3 pe care l cunoscuse maica 6avrilia#nainte s devin monahie3 ea a stat mult vreme n ashramul lui !hivananda3 oferindu(si serviciile n cadrul spitalului nvecinat care l deservea- #at una din mrturiile despre maica 6avrilia3 cuprins n paginile crtii amintite2 7Aici a avut loc si att de nsemnata ei ntlnire cu Alain :un tnr de C< de ani din Australia=3 care a reprezentat si nceputul prieteniei lor3 ncununate n final prin botezul lui- Acest eveniment a schimbat complet atitudinea lui !hivananda fat de ea3 devenind cauza focalizrii asupra ei a unor fenomene stranii3 pe care ni le(a descris cndva maica nssi3 la captul insistentelor noastre asidue- "erit3 poate3 s fie cunoscutentr(o noapte3 pe cnd se afla n camera ei cufundat n rugciune3 a deschis pentru o clip ochii si--- ce s vad& Patul era n alt parte9 nchise ochii si continu rugciunea- Peste putin timp i deschise din nou si privi afar pe fereastr- ,u mai vedea luna9 mi pierdusem vederea3 povestea ea 5lenei 'irvu- n frmntarea aceea3 am reluat rugciunea cu si mai mult putere- /a un moment dat3 m(a rpit somnul--- Cnd m(am trezit dimineat3 vedeam iarsi9 Atunci am nteles c(mi fcuser ceva--- Cnd l(am ntlnit n sal pe !hivananda3 m(a ntrebat dac am dormit bine( Da3 i(am rspuns3 foarte bine9 "(a privit cu mare atentie3 s(a ndeprtat si a schimbat cteva cuvinte cu o monahie care btea ceva la o masin

97

de scris3 apoi a revenit si mi(a repetat aceeasi ntrebare3 privindu(? ciudat pe monahul care se afla n spatele meu- #(am rspuns din nou2 ( Da3 foarte bine3 slav lui Dumnezeu9 "(a privit meditativ3 fr s spun nimic--- Dup luni de zile am aflat c obisnuiesc s fac astfel de lucruri prin invocarea duhurilor rele3 fie pentru a(i speria pe cei care nu se arat cooperanti3 fie pentru a(i vr0i cu scopul de a( i determina s rmn acolo definitiv- Cunosc o femeie german care a nnebunit dup toate cele pe care i le fcuser- Peste cteva zile3 a venit !hivananda n persoan si mi(a propus s urc la eta03 deoarece mi se dduse o camer gresit9 5u am pstrat(o ns pe cea veche- De atunci au nceput cu totii s m priveasc ciudat--!imteau c Cineva mai puternic m ocroteste3 iar eu ( c venise timpul s plec---8'edem asadar c 7nepotul8 :,iran0ananda= a utilizat mpotriva mea aproximativ aceleasi tehnici si metode pe care le folosise 7bunicul8 :!hivananda= mpotriva maicii 6avrilia- Cu alte cuvinte3 nu este nicidecum vorba despre ntmplri izolate3 ci avem de(a face cu o ntreag traditie 7spiritual8 :mai bine zis demonic= ce se transmite din generatie n generatieUn alt element constant al acestei traditii este si zeificarea gurului- #at ce se relateaz pe aceast tem n cartea despre maica 6avrilia2 7#ns ceea ce a uimit(o din primele zile era faptul c n filosofia indian gurul este socotit de ctre discipolii si fidelii si drept ncarnare a lui Dumnezeu- l trateaz ca pe un idol n carne si oase3 cad 0os si i se nchin3 ntocmind slu0be sfinte n cinstea lui3 asa cum procedeaz si cu ceilalti zei ai lor- mi amintesc c maica ne povestea odat n ce situatie dificil s(a aflat la aniversarea nasterii lui !hivananda3 cnd aveau loc multe manifestri srbtoresti n prezenta a sute de credinciosi- /a un moment dat i(au oferit s bea din ligheanul cu lapte n care tocmai si splase picioarele marele guru9 Fulgertor3 ea /(a rugat pe Dumnezeu s(i arate ce s fac- !i rspunsul a venit ndat2 si(a bgat pur si simplu minile n lapte- Cnd au ntrebat(o de ce nu buse precum toti ceilalti3 le(a rspuns cu un aer foarte serios :ca s nu(i rneasc=2 Asa facem noi n tara noastrntr(adevr3 maica a avut un dar minunat al spontaneittii cuvntului pn la sfrsitul vietiiAcest cult al persoanei lovea ns n Adevrul lui 1ristos din luntrul ei- #i spunea 5lenei 'irvu2 Am ntlnit acolo o ascez aspr3 post3 srcie de bunvoie3 lepdare de rude- Am ntlnit ns si multe exagerri- De pild3 i se nchin gurului ca unui zeu3 iar acesta accept nchinarea fr nici o rezerv- ntr(o zi3 l(am ntrebat pe unul dintre ei2 ( Cum de acceptati asa ceva& "i(a rspuns sec2 ( ,u putem sparge traditia poporului98!i dup toate acestea3 au impertinenta de a se afisa drept difuzori de 7stiint83 fcnd cu obstinatie uz de sintagme precum 7universitate spiritual83 7stiinta yoga83 si altele asemenea--"aica 6avrilia l(a cunoscut si pe gurul !ai $aba3 care se declara pe sine Dumnezeu3 superior tuturor 7zeilor8 cunoscuti3 inclusiv lui 1ristos- Despre acest episod si aminteste doamna $achon3 o veche prieten a sa frantuzoaic2 7 mi povestea c pe vremea cnd se afla n #ndia si lucra la un spital3 s(a ntmplat s treac pe acolo !ai $aba3 nsotit de niste americani care se minunau de trucurile lui magice--- Producea diverse materializri si transmutri ale unor bi0uterii din aur si argint- Cnd a vzut(o pe maica 6avrilia3 a ncercat s(i fac o demonstratie asemntoare3 cu cteva pietricele de ru- mpiedicat de rugciunea ei3 n(a putut face ns absolut nimic---8#n legtur cu acest autoproclamat zeu si mesia3 voi evoca n treact si o scen anecdotic pe care mi(a povestit( o maica nssi- !ai $aba si trata adeptii cu niste 7pr0iturele8 pe care le fcea din nisipul de pe malurile rului.oti discipolii si se minunau si ngurgitau cu mare evlavie 7binecuvntrile8- !eznd acolo si discutnd cu o strin3 s(a apropiat de ea pentru a(i oferi aceeasi 7tratatie8- Aceasta ns ?(a refuzat cu cel mai candid zmbet3 obiectnd2 7!i dac n stomacul meu vor redeveni nisip3 cum o mai scoatem la capt&8-

98

!imt nevoia s fac n acest punct o precizare personal3 tocmai pentru a nu risca cumva s fiu interpretat gresit!impatizez enorm poporul indian- De altfel3 mi(as fi dorit mult s(i pot a0uta cumva pe oamenii de acolo3 n marea lor srcie si durere- Printele Paisie afirma despre indieni c sunt un popor cu o profunzime spiritual distinct3 c manifest mbucurtoare nelinisti si cutri spirituale- !punea admirativ despre ei2 7#nima nu li se umple de suruburi si table- Au dorul acela dup Dumnezeu3 dar se afl n rtcire- Diavolul i nseal si i mutileaz duhovniceste- Dac acest popor /(ar cunoaste pe 1ristos3 cu inima pe care o are3 ar spori nespus de mult8Am ntlnit un numr mare de indieni animati de cele mai altruiste si mai nobile sentimente- 5u m mpotrivesc exclusiv traditiei lor 7spirituale8- " mpotrivesc Diavolului care se ascunde n spatele abilittilor supranaturale ale gurusilor3 nicidecum oamenilor nsisi3 ci m rog ca 1ristos s(i elibereze din robia vicleanului lor stpn si s(i aseze n Rai- Cea mai arztoare dorint si mai potrivit rugciune a mea este ca poporul indian s cunoasc ortodoxia3 s(/ afle pe 1ristos3 si s(si salveze totodat societatea de sistemul represiv al castelor pe care ?(a impus traditia brahman-

CE AM DESCOPERIT IN BIBLIOTECA LOR Ashramul din "ongyr dispunea de o bibliotec pentru uzul membrilor si- "a0oritatea crtilor din dotare erau cele ale gurului3 traduse n diverse limbi- 5xistau foarte putini alti autori n afara celor din cercul restrns al guruluiUna dintre exceptii era s)ami 'ive+ananda- ,u stiu dac l numrau printre naintasii lor spirituali sau i apreciau pur si simplu scrierileAsadar3 acest s)ami 'ive+ananda a devenit celebru n 4ccident3 cu precdere n Anglia si America3 la nceputul secolului MM- !i(a petrecut viata conferentiind despre hinduism oriunde era solicitat- !(a strduit s ntemeieze si cteva centre hinduse3 bucurndu(se de ceva mai mult succes n America- Aceast misiune i(a fost ncredintat ca si datorie a vietii sale de ctre maestrul su3 gurul Rama Frishna3 un mare 7sfnt8 al hinduismului- A murit n 0urul anului ?@GECitisem cteva din crtile sale3 fapt pentru care mi(a strnit un viu interes testamentul lui3 pe care l(am gsit ntr( unui din rafturile bibliotecii- 4 carte cu putine pagini3 pe care ns n(o mai vzusem3 si nici nu mai auzisem vreodat despre ea- De altfel3 n(am mai ntlnit(o pn astzi nicieri altundeva- Am nceput deci s o citescFoarte curnd3 am rmas stupefiat de continutul ei9 5ra mrturisirea existentei unui efort sistematic3 concertat cu precizie de(a lungul mai multor etape3 cu scopul schimbrii politice si3 n cele din urm3 a cotropirii lumii occidentale crestine de ctre conceptiile orientale- Punctul terminus al acestui plan era distrugerea definitiv a crestinismului'ive+ananda vorbea de o riguroas strategie care fusese initiat cu cteva generatii nainte de el si care se afla de0a n curs de aplicare- n stadiul actual3 se urmrea pregtirea mentalittii occidentale pentru asumarea conceptiilor orientale despre lume si Dumnezeu- Planul n sine era conceput de niste fiinte spirituale superioare3 n orice caz nu de ctre oameni3 din cte lsa s se nteleag textul- 'ive+ananda se socotea un umil slu0itor al acestui plan3 si se plasa pe sine ntr(o serie de nume apartinnd altor oameni care si puseser n trecut viata n slu0ba aceluiasi scop- 5ra satisfcut de felul n care se achitase de partea sa de datorie3 si prsea aceast viat 7 mplinit8"(a impresionat3 pe de o parte3 mrturisirea ftis a faptului c exist o veritabil strategie de cotropire religioas a lumii occidentale3 iar pe de alt parte3 caracterul att de pervers al acestui planCine ar fi bnuit3 de exemplu3 c stiinta psihiatric a fost utilizat n acest scop& Printele psihiatriei contemporane3 Farl Iung3 nu face nici o descoperire novatoare3 asa cum ar fi mult lume tentat s cread- 5l colecteaz pur si simplu toate 7revelatiile8 hinduismului despre sufletul omenesc3 despre structura si functionarea lui3 converteste definitiile sanscrite ntr(un limba0 personal3 simplu si accesibil3 le cosmetizeaz cu o terminologie stiintific si le prezint societtii occidentale ca pe niste noi descoperiri- Pe msur ce ele sunt receptate cu entuziasm n medii tot mai largi3 Iung elaboreaz lucrri al cror caracter metafizic devine din ce n ce mai explicit3 pentru ca la sfrsitul vietii s(si mrturiseasc public atasamentul fat de hinduism- Ct lume a fost avizat asupra farsei 0ucate de Iung& Un cititor pasionat al crtilor sale este de0a influentat3 acomodat cu o ntreag suit de conceptii hinduse- 5ste un exemplu tipic de infiltrare ocult a unor anumite tipuri de idei---

99

Demersul acesta continu cu succes n zilele noastre- #mbrcarea hinduismului ntr(o hain 7stiintific8 l face mai usor digerabil- ,u sunt prea multi oamenii care se ntreab serios ce poate avea stiintific n ea o conceptie incontrolabil prin ratiune si experient- Ct de stiintific poate fi un sistem care se bazeaz pe teoria +armei3 sau pe teoria re ncarnrii& 5ste nimic altceva dect metafizic pur3 credint pur3 adic religieDin pcate3 lumea se las usor nselat de acest ambala0 7stiintific8- Astzi3 la ani de zile dup vizita mea3 actualul guru ,iran0ananda si(a botezat ashramul 7universitate83 s(a autoproclamat 7rector8 al ei3 si a demarat inclusiv o serie de programe 7postuniversitare8- Pe deasupra3 pretinde cu emfaz c 7aceast universitate este cea dinti de acest fel din lume8 :nr- GQ?@@@ al propriei reviste3 p- CA=- 5l 7uit83 desigur3 c altii de teapa sa i(o luaser de0a nainte3 ntemeind asa(numita 7Universitate !piritual "ondial $rahma Fumaris8- ntregul proiect s(a izbit atunci de opozitia 4-,-U- si a Universittii din 1amburg.otusi3 atractia occidentalilor fat de spiritualitatea hindus este astzi o realitate3 n contextul n care catolicismul si protestantismul3 aceste devastatoare erezii3 au reusit s distrug n Apus autentica traditie spiritual crestin- nsetnd dup ceva mai profund3 oamenii descoper nti yoga3 iar apoi sfrsesc prin a deveni hindusi- 5xist regiuni3 precum nordul Americii3 n care yoghinii din ashramuri au fost dusi chiar si la mnstiri catolice cu scopul de a(si propovdui 7stiinta8- #(au invitat nsisi clugrii catolici3 care au pus la dispozitie spatiul monastic si toat logistica necesar3 au adresat invitatii publicului larg si au sustinut inclusiv financiar 7cursurile8 de yoga9 De vreme ce /(au pierdut pe 1ristos3 fireste c se hrnesc acum cu roscove--Al doilea lucru care m(a impresionat a fost legat de ceea ce am descoperit ntr(un alt periodic pe care l tiprea asezmntul- 5xistau aici relatri despre diverse evenimente din viata gurului- #at ce povestea la un moment dat el nsusi2 7Cnd eram mai tnr3 cltoream prin satele #ndiei- ntr(un sat oarecare3 un om pe care l a0utasem foarte mult s( a oferit s m nvete cum s chem spiritele din lumea de 0os- R---S Am mers apoi ntr(o sear la cimitir cu ctiva ucenici de(ai mei3 si am aplicat cele pe care le nvtasem- Dar cnd au venit spiritele3 nu le(am putut tine piept3 asa nct le(am ndreptat asupra uneia dintre discipolele mele3 pe care au luat(o n stpnire- A fost chinuit foarte tare si n cele din urm a murit- Pentru a m purifica de aceast fapt3 am stat trei zile si trei nopti n apele 6angelui8Ce ar trebui s mire pe cineva mai nti n aceast relatare& 'izita nocturn la cimitir& #nvocarea spiritelor& Diri0area lor mpotriva tinerei fete& Cum se cheam aceasta2 spiritism3 magie3 satanism& 4ricum ar sta lucrurile3 n nici un caz stiint9 #ar n ce priveste spiritele din lumea de 0os3 ce altceva puteau fi ele3 dac nu demonii despre care ne previne 5vanghelia& /a fel de socant este si calitatea moral a gurului3 care pentru a se salva pe sine si sacrific discipola care i ncredintase trupul3 sufletul3 mintea si ntreaga ei viat9 Apoi individul si 7spal8 calm si imperturbabil crima moral n--- apele 6angelui9 Apropo3 calitatea apei unui ru de a spla constiintele nnegrite si vinovate este un fapt dovedit stiintific3 sau o conceptie pe de(a(ntregul religioas& Din cte cunosc3 rul 6ange este considerat sfnt numai de ctre hindusi- ,ici musulmanii3 nici buddhistii3 nici taoistii3 nici crestinii nu mprtsesc o asemenea credint- Cu att mai putin oamenii de stiint- 4rice practicant al 7stiintei8 yoga se comport n realitate ca un credincios3 ca un hindus,e putem ntreba de ce aceste cercuri de oameni de factura lui 'ive+ananda ncearc s ne submineze credinta n mod indirect si ocult3 de ce si prezint oferta sub o aparent stiintific si de ce nu se ncumet s ne propun deschis si onest credinta lor3 dndu(ne posibilitatea de a o supune n cunostint de cauz comparatiei cu credinta crestin- 5vident c oamenii vicleni nu nteleg s foloseasc dect mi0loace de actiune pe msur- 7tcind pe altii si rtciti fiind ei nsisi, vor merge din ru n mai ru###3 spune !criptura :## .im- G3 ?G=7,ici un om responsabil spiritual nu poate urmri distrugerea crestinismului85instein

100

DIN NOU IN ASHRAMUL LUI SHRI AUROBINDO Plecnd din ashramul gurului !atyananda3 m(am ndreptat spre cel al lui !hri Aurobindo> acesta murise cu ani n urm3 ns ashramurile ntemeiate de el erau continuate de ctre discipolii si3 care l socoteau acum 7sfnt85ra un loc linistit3 la periferia orasului ,e) Delhi- /a solicitarea mea3 mi s(a atribuit aici o camer pentru o singur persoan- ,u aveam nc legturi foarte strnse cu ceilalti membri3 astfel c puteam rmne s reflectez n singurtate la problemele mele" ntrebam mai ales dac venise timpul s m ntorc n 6recia3 sau ar fi fost de preferat s zbovesc nc n #ndia- !e ivise3 mai nou3 oportunitatea de a lucra ca profesor la scoala de care dispunea ashramul.riam sub impresia ultimei priviri a lui ,iran0an- .rdase o ur att de crncen9 5ra pentru mine de ne nteles- #( am trimis chiar o scrisoare3 n care i mrturiseam c sunt ntristat de felul cum ne desprtisem3 c l simpatizez si c3 totusi3 m speriase ura pe care o ntlnisem n ochii sintr(o dimineat am pornit de trei ori s(mi cumpr biletul de ntoarcere n 6recia3 si tot de attea ori m(am ntors3 schimbndu(mi prerea pe drum- 4 dat revenit3 m(am ncuiat n camer mnios- !e fcuse miezul zilei- !oarele dogorea- /umina era att de deran0ant nct m dureau ochii- "(am asezat si am czut din nou pe gnduri"i(am amintit atunci de ucenicii lui $aba0i3 care mi spuneau adesea c n orice clip l strigi pe marele guru3 el vine ndat- "(am hotrt deci s(? chem n a0utorn timp ce meditam3 am rostit n mintea mea2 7$aba0i3 vino98- Am simtit instantaneu un ntuneric de neptruns revrsndu(se peste mintea mea- Deschiznd ochii3 am fost cuprins de groaz vznd c ntunericul persista si n exterior2 cuprinsese ntreaga camer- /umina soarelui de amiaz mai exista doar dincolo de fereastr- Camera mea semna acum cu o pester ntunecoas- $ezna aproape m nghitise- $iruit de spaim3 am strigat disperat2 ( Printe Paisie3 a0utor9--4 adiere rcoroas mi(a nvluit ndat sufletul- Acel ntuneric a nceput s cedeze3 retrgndu(se ntr(un fel care m(a fcut s(i simt limpede turbarea si neputinta- !e manifesta indiscutabil ca o persoan9 Camera a devenit din nou luminoas- Razele soarelui strbteau iarsi fereastra n chip firesc- Am simtit atunci ntrire si liniste sufleteascAm srit imediat n picioare3 mi(am ncltat pantofii3 mi(am luat borseta si am plecat s(mi procur ne ntrziat biletul de ntoarcere n 6recia- ,u mai erau necesare nici un fel de alte analize si comparatii9 #n asteptarea zborului pentru 6recia3 am mai petrecut aproape o sptmn n ashram- Am regsit printre yoghini o veche discipol a lui $aba0i pe care o cunoscusem n ashramul 1eracan din 1imalaya- #(am povestit ceea ce tocmai mi se ntmplase- # s(a prut ct se poate de normal- Avea si ea experiente asemntoare3 despre care a nceput s(mi dea explicatii( $ine3 dar de ce ntuneric& am ntrebat(o( $aba0i a vrut s(ti arate ntunericul mintii tale--- a concluzionat ea,(am socotit de cuviint s(i rspund- 1otrt lucru3 acela nu fusese ntunericul meu9 ,u pretind prin aceasta c as avea o minte 7luminat83 ba chiar dimpotriv3 ns mintea mea n(ar fi avut n nici un caz puterea de a tine razele soarelui n afara ferestrei9 Apoi3 am simtit cu claritate c n acel ntuneric se ascundea o persoan3 c ntunericul izvora dintr(o persoan anume- 5ra $aba0i3 pe care l si chemasem explicit- #(am simtit n egal msur turbarea3 frica si neputinta n momentul n care l(am strigat pe printele Paisie n a0utor- A cedat imediat si s(a fcut nevzutAcestea au fost faptele trite- 6urusii n(au dect s le ofere propria versiune celor lipsiti de experient- 'or gsi totdeauna posibilitti alternative de interpretare> sunt de0a instruiti n arta de a(si pcli 7cumprtorii8- De altfel3 ei se bucur si de complicitatea discipolilor n aceast sarlatanie- !e confirm nc o dat proverbul grecesc2 7Cu ce dascl o s sezi3 asa carte o s nveti8---

101

Ce primesc ucenicii ca rsplat& nlesniri sociale si financiare9 Aceast adept a lui $aba0i mi(a spus mai trziu c(i cerea gurului de la distant3 mental3 diverse lucruri2 s(si gseasc serviciu n #ndia3 s(si cumpere o cas frumoas3 s(si procure anumite sume de bani3 s obtin privilegii3 si alte asemenea favoruri ( care s(au concretizat rapid si fr exceptie3 prin puterea gurului7A0utoare8 identice constatasem c ofer si "ind Control3 si magia3 si yoga3 si "asoneria- Pn si Aris hipnotizatorul tot astfel de momeli utilizaDesigur3 aceste 7servicii8 sunt oferite de Diavol si de demonii si numai anumitor categorii de oameni3 n functie de drepturile pe care le(au dobndit de la acestia3 si n msura n care le(o ngduie Dumnezeu- Care este schimbul pretins pentru aceste servicii& ! devii 7al lor83 s le apartii cu tot trupul si sufletul3 dar n special cu sufletulCe-i va folosi omului de va cstiga lumea ntreag, iar sufletul su l va pierde33 a ntrebat 1ristos n urm cu CEEE de ani :"atei ?<3 C<=- Rspunsul meu a fost ntoarcerea n 6recia- Prietenele mele plecaser de0a mai devreme7Asa precum atunci cnd vezi o viper sau un scorpion ntr(o colivie de fildes sau de aur3 nu le iubesti si nici nu le fericesti datorit materialului pretios al coliviei n care stau3 ci3 ntruct prin firea lor pngresc si contamineaz3 te ntorci n alt parte si te scrbesti3 tot asa cnd vezi rutatea locuind ncon0urat de bogtie3 cinstiri si demnitti3 s nu rmi uimit de strlucirea exterioar3 ci s dispretuiesti caracterul ei mincinos85pictet

PARTEA A CINCEA - DUP INDIA, NAPOI N GRECIA

R5'5,#R5A #, !FA,.U/ "U,.5 5ra martie cnd m(am ntors n 6recia- Aveam un straniu sentiment de 7putere8- " simteam invulnerabil3 mult mai puternic dect oamenii din 0urul meu- Pot distinge cu precizie nceputul acestui sentiment2 mi amintesc c asa m fcuse s m simt $aba0i atunci cnd l(am ntlnit a doua oar3 n Allahabad- !(a ntmplat din clipa n care acel 7ceva8 a iesit din corpul discipolului su si a intrat n mine- Atunci m(am schimbat cu totulPrietenii mei nu puteau ntelege nimic din ceea ce le spuneam- Parc descinsesem dintr(un alt trm- Aveam o serioas problem de comunicare- ntr(un fel glsuia inima mea3 si altfel rsunau cuvintele mele n urechile celor apropiati"ama a fost foarte suprat din pricina noului meu aspect exterior- Ceea ce mi se potrivea n #ndia constituia o problem pentru 6recia- n vreme ce n #ndia treceam neobservat3 n 6recia ieseam strident n evident"i(am schimbat asadar hainele3 am nceput s port si o cciulit care s(mi ascund crestetul ras3 si m(am readaptat astfel cutumelor grecestiCu toate acestea3 exista n mine ceva lesne de sesizat de ctre un observator fin- 5ra ceva care m nfricosa chiar si pe mine nsumi- Ceasuri n sir ( dar nu totdeauna ( chipul meu mprumuta o expresie foarte slbatic si ciudat3 viclean si rea- Ceva animalic/ucrul acesta se ntmpla de la sine3 independent de vointa mea- ,u(? puteam controla cu nici un chip- 5xercitam asupra celor din 0ur un straniu amestec de atractie si fric- !e purtau cu mine cu maxim gri03 ceea ce(mi alimenta o dat n plus vanitateaDup cteva zile petrecute mpreun cu familia si cu prietenii3 am plecat n !fntul "unte- Acolo sentimentul puterii mi(a fost anesteziat subit- ndat ce m(am apropiat de Athos3 am nceput s m simt strmtorat3 ntristat3 amortit- nc nu venisem n contact cu oamenii3 cu monahii mei cunoscuti- Atmosfera duhovniceasc a !fntului "unte m fcea s m simt astfel-

102

Ciudat a fost si ntlnirea mea cu clugrii pe care i cunosteam2 m(a intrigat comportamentul lor inexplicabil- " vedeau de departe si veneau bucurosi s m ntlneasc- ns imediat ce se apropiau de mine3 rmneau nuciti si ncetau s(si mai manifeste cldura sufleteasc- ,u deveneau glaciali3 ci doar precauti- !chimbau n grab cteva cuvinte cu mine si se ndeprtau- Atitudinea lor mi(a dat de gndit si totodat m(a ntristat- Am ncercat totusi s nu m frmnt prea mult3 cci n definitiv venisem pentru btrnul PaisieCnd am a0uns la coliba sa3 btrnul era singur n curte- "(am apropiat de gardul de srm si l(am strigat- !(a ntors si m(a privit foarte aspru( Ce cauti tu aici& m(a ntrebat3 cerndu(mi socoteal"i s(au tiat picioarele- "(am gndit2 7Dac si de aici m izgonesc3 unde voi merge&8- ,u aveam nici un alt loc n care s m duc3 nu exista om care s m iubeasc mai mult dect printele Paisie,u m asteptasem la o asemenea primire- $trnul m primea ntotdeauna bine2 m sruta3 m mngia3 mi vorbea plin de buntate- De ce aceast primire& ,(am spus nimic- Am plecat capul si am asteptat ncremenit s m alunge sau s m opreasc# s(a fcut mil de mine( $ine3 intr un pic> s vedem ce(o s facem acum3 a zisAm intrat bucuros si usurat n curte- A nceput s rd de mine2 ( De ce te(ai tuns& .e(au luat n armat& Am zmbit( ,u3 printe3 stiti--- am fost n #ndia--( $re ntngule3 cum s nu stiu& ( '(am scris o scrisoare3 am vrut s v(o trimit3 dar am pierdut(o( ,u conteaz3 eu am primit(oAm sezut si am discutat- $trnul mi deschisese iarsi bratele sale- Dup o 0umtate de or m(am pregtit s plec( Unde vei sta acum& a ntrebat( Am s merg la printele 1( $ine--- peste trei zile vino din nou!(a ridicat( !tai s(ti aduc un pistol9 !(a ntors zmbind si mi(a adus un sirag de mtnii mic3 cu GG de boabe( Acesta trage cu gloante duhovnicesti3 iar Diavolul se teme si nu se apropie3 a spus vesel- Pstreaz(?3 s nu cumva s(ti trebuiascCnd am iesit pe poart mi(a smuls cciulit3 i(a fcut cruce si mi(a pus(o la loc( ! ai si coif3 mi(a spus rznd3 s nu te ispiteasc vicleanul cu gnduri--- si mi(a tras o scatoalc de alint peste

103

capAh3 aceste lovituri9 "car de le(as fi primit ncontinuu9 ,iciodat nu m sturam de ele9 /e primeam totdeauna cu fric si bucurie3 stiind c prin aceste mici lovituri btrnul se strduia s(si ascund darurile duhovnicesti pe care le mprtea3 de fiecare dat n grade diferite- Uneori te 7 mbtai8 de bucuria Duhului !fnt3 ti ieseai din sineAlteori3 simteai liniste3 pace adnc si sigurant dumnezeiasc2 Dac Dumnezeu este cu noi3 cine este mpotriva noastr& :Rom- B3 G?=- Alte dati3 simteai eliberare din lupta cu gndurile1arul mbrca asadar multe si felurite chipuri3 de fiecare dat dup cum era nevoie- !tiau Dumnezeu si btrnulFolosind pretextul acestor scatoalce3 printele Paisie m mpodobea duhovniceste din belsug3 cu nespus drnicie3 ca pe un principe- Dobndeam astfel o asemenea frumusete duhovniceasc3 nct mi se schimba pn si nftisarea> chipul meu devenea frumos3 pasnic3 fr nici o umbr de rutate si viclesug3 ntocmai ca al unui copil'zndu(m n astfel de mpre0urri3 o prieten de(a mea care nc nu(/ cunoscuse pe 1ristos mi spunea2 ( #ar te(ai schimbat3 te(ai fcut ca un copilas5u stiam ns c btrnul era cel care m curtase si m mpodobise astfel- Din nefericire3 patimile supravietuiau totusi n sufletul meu si m trgeau apoi iarsi cu de(a sila spre obiceiurile rele3 asa cum este tras catrul de cpstru- Cdeam n mocirl si mi murdream din nou vesmntul scump si strlucitor- Azvrleam fr minte n noroi pietrele pretioase pe care btrnul le dobndea cu mult osteneal3 durere3 snge si lupt duhovniceasc3 si mi le druia din belsug- Risipeam n felul acesta imense avutii duhovnicesti- #ns printele meu iarsi m primea3 iarsi mi tmduia rnile3 iarsi m spla si m mpodobea cu vesminte de pret3 mi punea inel n deget :v- /uca ?D3 CC=3 m nzestra cu vrednicie duhovniceasc3 fr s mai socoteasc faptele mele dinainte3 fr s(si msoare darurileAceasta nu s(a ntmplat numai o dat3 ci de nenumrate ori- n cele din urm mi(am venit n simtire" rusinam3 nemai ndrznind s primesc astfel de daruri- !tiam c nu le voi putea pzi curate- Peste doar cteva zile urma negresit s le pierd3 dac nu cumva le pierdeam chiar n clipa urmtoare- i mrturiseam acest lucru plngnd3 dar el m mngia3 mi alunga amrciunea si m curta iarsi3 fr murmur3 fr zgrcenie3 cu nobil bucurie si prisositoare iubire- !e strduia uneori s(si ascund multa dragoste3 pentru a nu m determina prin aceasta s m simt cumva obligat"(am dus asadar la printele 1-3 ascetul la care plnuiam s rmn ca ucenic- "(a gzduit cteva zile3 desi l vedeam nelinistit si precaut#ntr(o zi l(am ntrebat2 ( Printe3 m veti pstra ca ucenic& ( Ce s(ti fac3 copilul meu3 cu attia demoni cti ai asupra ta& mi(a rspuns,(am nteles atunci prea bine ce se ntmpl si despre ce 7demoni8 vorbea- Desigur3 m simteam n general foarte ciudat3 dar atribuiam aceast stare experientelor intense pe care le traversasem n ultimul anRefuzul3 renegarea lui m(au ntristat- ns printele Paisie m primise3 mi deschisese iarsi bratele sale3 si aceasta mi era de(a0uns- 5l m iubea cu adevrat3 indiferent dac eram sntos sau bolnav3 frumos sau urt3 puternic sau slbnog3 inteligent sau prost--- 5l m iubea ntotdeauna3 n orice conditii--- Ce usurare9 Ce mngiere9 Ce bucurie9 Ce altceva mi(as fi putut dori&

LUMIN SAU NTUNERIC Resimteam intim limitele ratiunii mele- "intea nu se dovedea apt s analizeze o serie ntreag de evenimente care o depseau considerabil- Cum3 asadar3 s optez decisiv ntre cele dou ci religioase& 5zitam n a lua hotrrea definitiv pe care toti o asteptau din partea mea-

104

Astzi constat retrospectiv c nu ratiunea era chemat s decid3 ci inima- Adic ceva mult mai profund si mai puternic3 practic centrul fiintei umane- ,u mintea urma s construiasc o ideologie3 ci n inim trebuia s se nasc o credintntr(o zi l(am ntrebat pe btrnul despre yoghini2 ( Printe3 nu pot s nteleg2 sunt oameni inteligenti3 cultivati3 cu multe valente- De ce s fie ri& ,(au nici un motiv9 ,u pot pricepe9 $trnul m(a privit3 si(a cltinat capul si n(a spus nimic/a cteva zile dup aceea3 cu putin nainte de Pastele lui ?@BA3 s(au ntmplat urmtoarele2 ntr(o dup(amiaz m aflam singur n imobilul meu din .esalonic3 meditnd asupra unor lecturi recente3 ntr(o fractiune de secund3 m(am surprins pierznd brusc si total contactul cu realitatea ncon0urtoare- ,u mai aveam nici un fel de perceptii vizuale3 auditive sau tactile- Cele cinci simturi ncetaser cu desvrsire s mai functioneze- /umea exterioar se stinsese complet n ntuneric3 exact asa precum o camer se cufund n bezn printr(o simpl actionare a ntreruptorului electric- Deturnat de la prelucrarea semnalelor senzoriale3 mintea mea fusese integral absorbit ntr(un trm duhovnicesc- 5ra captiva unui eveniment spiritualAm vzut atunci simultan dou elemente distincte2 pe de o parte3 o lumin alb3 lin si odihnitoare3 desi foarte intens si strlucitoare> pe de alt parte3 un ntuneric adnc si dens/a nceput3 atentia mi(a fost atras de ntuneric- "i(a provocat un sentiment de fric3 dar si un anume fel de fascinatie- Desi m cuprinseser frisoane de spaim3 eram stpnit n acelasi timp de o mare curiozitate3 naintnd deci cu mintea ctre acest ntuneric3 am perceput dimensiunile actului n sine al negrii- Cu ct m afundam mai mult3 cu att mai dens devenea ntunericul3 si cu att mai accentuat negatia- 5xista n ea o putere urias3 o anumit 7mretie8 ( as ndrzni s spun- 5ra ipostaza negativ a realittiiPe ct de mult eram atras de lumin3 pe att de tare m atrgea si ntunericul- !imteam izvornd dintr(o parte un ocean de iubire> din cealalt3 un abis nemrginit de ur- Altruismul la cotele lui absolute emana din acea lumin3 n vreme ce ntunericul se arta generator al egoismului absolut- Prin respingerea luminii3 prin aversiunea manifest fat de ea3 ntunericul plsmuia un alt trm fiintialAm nteles dintr(o dat c toate existentele nsufletite si ne nsufletite din univers erau creatiile luminii- /umina strbtea si umplea fiecare lucru si persoan din aceast lume- 4 oarecare constiint personal decisese ns3 la un moment dat3 s nlture din intimitatea sa fiintial lumina care o crease- /umina a respectat hotrrea liber a creaturii sale si s(a retras n afara ei- Astfel a aprut un trm fiintial al ntunericului- Asa a devenit ntunericul realitate- Prin negarea luminii s(a plsmuit ntunericul- !pre deosebire de lumin3 acesta nu exista de la sine si prin sine3 ci doar atta timp ct exista negarea luminii- ntunericul nu poate exista fr lumin- Doar lumina fiinteaz prin sine nssi#ntunericul era pur si simplu rezultatul optiunii libere a unei constiinte personale- 5l reprezint modul de existent pe care ?(a ales o oarecare fiint din cosmos3 anume DiavolulAcest act al negrii seamn ntructva cu o creatie3 fr s fie ca atare- 5l mimeaz actul creator al lui Dumnezeu3 n sens contrar- 5ste tocmai consecinta neputintei ontologice a Diavolului de a crea3 de a zidi3 de a da viat- ,egnd ntreaga creatie3 ntreaga lumin3 ntreaga energie3 ntreg harul lui Dumnezeu3 Diavolul a confectionat o realitate din nefiint3 a 7creat8 moartea3 ntunericul- nainte de aceast auto(separare a Diavolului3 nu exista nici moarte3 nici ntuneric3 ci toate erau pline de lumin si viatAsadar3 simteam emannd din ntunericul n care m afundasem slbticia dezlntuit3 rebel3 nebun3 distrugtoare si autodistrugtoare a negrii pure- Fr s pot vedea ceva n 0urul meu3 auzeam rsete grotesti si asurzitoare adncindu(se n bezn ca ntr(un ocean3 naintasem foarte putin n ntuneric- Ca si cnd as fi bgat numai capul n ap- Adncul oceanului doar l intuiam- Am nteles ns puterea pcatului3 atractia lui3 tentatia lui3 substanta lui> pe de alt parte3 am nteles si non(existenta lui3 impotenta lui extrem- 5l este nimic altceva dect o 7lips8- n spet3 absenta luminii- Pe ct de nfricostor devine din momentul n care te cstig3 pe att este de rizibil si de neputincios cnd te tii departe de el prin felul n care triesti- ,u poate birui dect pe cineva care

105

cedeaz de bun voie3 prin liber alegere"(am tras napoi cu groaz si repulsie- Am naintat spre lumin si am ptruns n ea3 ns nu foarte adnc> numai ce am trecut hotarul- " aflam foarte aproape de limita desprtitoare3 ns m(a mngiat att de mult3 mi(a dat atta sigurant--- "(a umplut de viat3 de pace3 de bucurie3 de cunoastere- 5ram coplesit de iubirea si de generozitatea cu care mi revrsa darurile sale3 pe care le ignorasem pn atunci si de care nu eram vrednic/a scurt timp dup aceasta3 totul s(a terminat brusc3 exact asa cum si ncepuse- A fost o lectie profund3 de numai cteva minute- ,ici un cuvnt n(ar putea(o explica- "i(a revelat distinctii subtile3 sensuri adnci si nsemnate3 care covrsesc att limba0ul comun3 ct si ratiunea nssi- 4 veritabil revelatie- Dar3 mai presus de orice3 un test prin care a fost pus la ncercare intentia mea luntric- A fost vdit dispozitia precumpnitoare a inimii meleDin fericire3 desi la nceput s(a miscat ctre ntuneric3 n cele din urm inima mea a aflat odihn n lumin- !i tot din fericire3 lumina m(a primitCe era lumina& n 5vanghelia dup #oan3 1ristos spune2 /u, 1umin am venit n lume, ca tot cel ce crede n .ine s nu rmn n ntuneric (%oan )*, +,-; iar $postolul tlcuieste! "umne eu este lumin si nici un ntuneric nu este ntru /l (% %oan ), 0-# Acest eveniment m(a initiat n taina liberttii de alegere a oamenilor si a ngerilor- 5i au fost nzestrati de Dumnezeu cu liberul arbitru3 astfel nct nu sufer nici un fel de constrngeri n a se misca dup bunul lor plac n plan duhovnicesc si n sfera moralittii- Att ngerii ct si oamenii nclin spre bine sau spre ru ca rezultat al unei dispozitii si decizii strict personale- ntr(un anume sens3 ei se plsmuiesc pe sine fr nici un fel de ngrdiri- si confer singuri un proiect ontologic3 hotrnd asupra modului n care vor exista- Aceast libertate a lor este cel mai mare dar pe care l(au primit de la Dumnezeu#ntia fiint care a dat la un moment dat o rea ntrebuintare liberttii sale a fost arhanghelul /ucifer- 5l este marele rzvrtit3 7creatorul8 si stpnul ntunericului- 5l este izvorul3 initiatorul si promotorul rului- 5l i(atras dup sine si pe ceilalti ngeri care au devenit demoni- 5l i atrage si pe oameni ctre trmul su3 ctre modul su de existent- /ucifer fusese hrzit s rmn ntr(o relatie nemi0locit cu Dumnezeu3 s se nalte spiritual3 s se mprtseasc de dumnezeiasca fericire si s(si 0ustifice tocmai prin aceasta existenta- 5ra ns absolut liber3 iar la un moment dat a ales lepdarea3 ruperea de Dumnezeu3 si persevereaz pn astzi n aceast optiune- /a fel se ntmpl cu toti oamenii care se ntorc mpotriva lui Dumnezeu3 consfintindu(si astfel n deplin cunostint de cauz autodistrugerea- 5xist o doz de nebunie n acest gest- .rebuie subliniat c ei nu au fost creati spre ru3 ci singuri au decis s dea curs acestei patimi nebunesti a orgoliuluiDumnezeu respect ntr(att libertatea cu care 5l nsusi si(a nzestrat fpturile3 nct n(o anuleaz nici mcar atunci cnd aceasta se ntoarce mpotriva /ui- Prefer s foloseasc alte nenumrate moduri de a le atrage din nou3 cu mult gingsie3 aproape de iubirea /ui- ns Diavolul3 demonii3 vr0itorii3 oamenii ri nu vor cu nici un chip s se schimbe9 5i a0ung la o asemenea pervertire nct aleg moartea n locul vietii3 ura n locul iubirii3 durerea n locul fericirii3 rul n locul binelui- !i toate acestea fr o cauz precis3 fr un motiv anume--- "intea li se clatin n fata dimensiunilor irationalului- Astfel se distrug de unii singuri3 autocultivndu(si aceast nebun vanitate care sugrum sufletele7Un Doamne3 miluieste s fi zis Diavolul3 si Dumnezeu l(ar fi iertat83 mi(a spus cndva printele Paisie7Aici3 mai 0os3 un btrnel se ruga pentru Diavol- l durea inima pentru el- si zicea n sinea sa2 Fptura lui Dumnezeu este si acesta- Arhanghel a fost3 si uite cum a a0uns- Asadar3 se ruga pentru el- n timpul rugciunii3 i(a aprut ntr(un colt vicleanul3 avnd coarne si mirosind ngrozitor3 si a nceput s(i dea cu tifla si s(? ia n rs- Uite asa i ddea cu tifla3 cu amndou minile :si btrnul mi(a reprodus gestul ntocmai=9 Diavolul refuz totdeauna cinta-8 7$trnelul8 era nsusi printele Paisie3 asa cum avea s mi(o mrturiseasc altcndva3 mai trziui multumesc lui Dumnezeu c mi(a druit s triesc aceast experient3 ntruct3 necreznd mai nainte c pot exista oameni pur si simplu ru intentionati3 m expuneam unor pericole care m(ar fi putut costa chiar viata- Port nluntrul meu convingerea c prin rugciunile btrnului am primit acest dar duhovnicesc3 dobndind astfel cu prisosint rspunsul la ntrebrile pe care i le pusesem n legtur cu gurusii :7De ce s fie ri& ,(au nici un

106

motiv---8= %ntru /l era viat si viata era lumina oamenilor# Si lumina luminea n ntuneric si ntunericul nu a cuprins-o (%oan ), +-0-# /u sunt 1umina lumii; cel ce mi urmea .ie nu va umbla n ntuneric, ci va avea lumina vietii (%oan, 6, )*-# /u, 1umin am venit n lume, ca tot cel ce crede n .ine s nu rmn n ntuneric (%oan )*, +,-# "umne eu este lumin si nici un ntuneric nu este ntru /l (% %oan ),0-# C oricine face rele urste 1umina si nu vine la 1umin, pentru ca faptele lui s nu se vdeasc# (%oan 8, *?-

DIAVOLUL, NGERUL SI MAICA DOMNULUI ,u trecuse o lun de cnd m ntorsesem din #ndia- " aflam din nou n !fntul "unte- 'remea era nchis3 nnorat si rece- Ploua des n acele zile- Primvara nu(si intrase nc n drepturi- $trnul m(a invitat asadar n arhondaricul su3 desi n general avea obiceiul s primeasc lumea afar3 n curte5ram singur3 nu existau alti vizitatori ( att datorit ploii3 ct si a anotimpului :la sfrsitul iernii toate comunicatiile cu Athosul se ntrerup adesea3 existnd pericolul ca pelerinii s rmn astfel blocati temporar n "unte> de aceea3 n aceast perioad a anului3 "untele este frecventat doar de un numr redus de studenti3 sau de oameni cu probleme speciale=5ra printre primele dati cnd intram n arhondaricul btrnului- Am fost condus ntr(o camer mare3 care avea n mi0loc o sob ncins ce reusea s mprstie putin umezeala si frigul- De 0ur( mpre0ur erau improvizate bnci de lemn3 acoperite cu niste carpete fcute de mn la rzboiul de tesut- Pe unul din pereti atrna o fotocopie a textului profetiei pe care prorocul Dan il a fcut(o despre Alexandru cel "are3 numindu(? 7 mpratul elinilor8.extul era precedat de o scurt istorie a vietii prorocului si se ncheia cu mrturia istoricului #osip3 care spunea c amintita profetie fusese oferit de ctre arhiereul #addos si preotii evrei mpratului Alexandru n persoan3 cnd acesta a mers la #erusalimProfetia descria activitatea3 cuceririle3 dar si destrmarea statului lui Alexandru cel "are dup moartea sa- .oate aceste lucruri fuseser prorocite cu secole nainte de nasterea "arelui Alexandru$trnul mi(a spus c nu exist o dovad mai zdrobitoare despre elenitatea "acedoniei si a "arelui Alexandru dect textul insuflat de Dumnezeu al 'echiului .estament- Aspectul merit retinut cu att mai mult cu ct n momentul acela nu se declansase nc masina de propagand a slavilor3 care ncearc s uzurpeze istoria si pmntul grecescAm ncins apoi o ndelung conversatie3 nu(mi amintesc exact pe ce tem- De aceast dat timpul trecea fr ca btrnul s dea semne c s(ar grbi s ncheie- !edeam pe scunel3 ncovoiat att din pricina frigului ct si a strii sufletesti3 si m desftam de tovrsia btrnului- Prea c asteapt ceva3 cci de o bun bucat de vreme nu mai exista vreun motiv vdit care s ndreptteasc rmnerea mea acolo- Fireste3 eu n(aveam ns nici o dispozitie de a prsi chiliaPeste putin a sunat clopotelul3 iar btrnul m(a lsat n camer si s(a dus s deschid- A dat drumul cheii s alunece pe srm3 iar vizitatorul a luat(o3 a deschis poarta si s(a ndreptat ctre latura din spate a casei3 unde n us l astepta btrnul- 5u i auzeam din camer( Printele meu3 iubitul meu printe9 s(a auzit o voce puternic3 plin de emotie3 nsotit de zgomotul fcut de oaspetele care czuse n genunchi si ncerca s(i srute picioarele btrnului#n acelasi timp se auzeau pasii printelui3 grbindu(se acum s se retrag3 incomodat de zid n sfortarea sa de a(? evita pe vizitator-

107

( ,u3 bre minunatule3 nu---9 a strigat3 stn0enit si ncurcat3 rugtor si totodat destul de familiar3 strduindu(se s( ? mpiedice cu minile sale pe musafir5u ascultam scena din camer- 5ram uimit de evlavia pe care o manifesta vizitatorul fat de btrn3 si de modul n care se smerea pe sine la picioarele lui3 de adncul respect pe care l sugera ntreaga scen- 74 fi vreun clugr tnr pe care btrnul ?(a a0utat mult83 m(am gndit#n clipa cnd n camer a intrat un brbat de DE de ani3 dintre cei sobri si conservatori ( precum l vdea mustata sa rsucit ( nedumerirea si mirarea mea au luat proportii- Ce l(ar fi putut determina pe acest brbat s se poarte ca un adolescent nflcrat& Un astfel de comportament din partea unui asemenea om ar fi fost foarte greu de anticipat"(a salutat usor stn0enit si ne(am asezat toti trei- Faptul c m aflam n arhondaricul printelui Paisie ?(a fcut pe vizitator s bnuiasc o legtur strns a mea cu btrnul si s mi se arate extrem de amical3 n pofida ciudatei mele nftisri- Am simtit nevoia s(i rspund cu aceeasi cordialitate acestui om pe care3 nu att datorit vrstei3 ct a temperamentului si a conceptiilor despre viat3 n alte circumstante l(as fi privit cu antipatie si suspiciune#ntreaga sa atitudine3 spontaneitatea3 iubirea si respectul su dezinteresat fat de acest clugr btrn3 srac3 smerit si ne nvtat3 vdeau un suflet prea putin ancorat n conformism si totodat fidel unor valori pe care le pretuiam si euH la rndu(mi- Atunci am constientizat pre0udectile cu care obisnuiam s evaluez anumite categorii de oameni- mi devenise n sfrsit limpede ct de nedrept eram adesea n aprecierile meleDup ce a primit traditionala tratatie3 musafirul a nceput o discutie cu caracter general si3 la scurt vreme dup aceea3 btrnul m(a rugat s trec n camera alturat3 unde(si avea bisericuta- Precum ma0oritatea covrsitoare a chiliilor din !fntul "unte3 tot asa si cea a btrnului adpostea sub acoperisul ei un mic paraclis"(am ridicat asadar si am intrat n camera vecin3 n bisericut3 lsndu(? pe oaspete s se sftuiasc ntre patru ochi cu printele- "(am nchinat la icoane si m(am asezat ntr(o stran3 spunnd rugciunea si privind din cnd n cnd afar pe ferestruica din fata mea- 5ra amiaza unei zile nnorate3 cu timp nchisCeea ce urmeaz s nftisez s(a ntmplat brusc3 pe neasteptate3 mai rapid dect o btaie de aripi- "(am simtit asemenea unui orb care ntr(o singur clipit si redobndeste deplin vederea- Ai fi zis c un ntreruptor s(a rsucit fulgertor3 fcnd s strluceasc n camer o lumin intensAstfel3 deodat3 am dobndit o perceptie cu totul nou- .rupul meu era nemiscat- /ucrurile din biseric strluceau indescriptibil- Fiecare obiect prea s emit lumin din interior- Pn si peretii erau3 ntr(un anume fel3 luminosiPrivind pe fereastr3 am constatat c si afar exista aceeasi lumin care conferea tuturor lucrurilor puritateAcesta este cuvntul cel mai potrivit2 puritate- Prin fereastr am vzut un norisor diafan3 alb3 strlucitor3 fr margini bine definite- 4 lumin alb3 strlucitoare si imaterial se revrsa din el3 miscndu(se foarte repede n 0urul chiliei--- 5ra de fapt o fiint luminoas care zburaAm simtit n clipa aceea o liniste profund3 o pace neclintit3 o deplin sigurant duhovniceasc3 o bucurie care3 desi coplesitoare3 era totusi echilibrat- 4 veritabil 7betie cumptat8 ( asa cum caracterizeaz vechea traditie crestin acest tip de experient- ,atura3 calitatea si intensitatea simtmintelor nu(si gseau corespondent n absolut nimic din ceea ce cunoscusem n trecutAm rmas seznd linistit n stran- Dup putin timp3 si(a fcut aparitia btrnul- "(am ntors foarte calm ctre el si i(am spus2 ( Printe3 am vzut un nger :realizez astzi c nici mcar nu pot explica felul cum mi se crease aceast impresie=--"(a privit cu atentie drept n ochi3 ca si cnd ar citi niste semne( A9 $ine--- "ergem nuntru3 a rspuns linistit"(a introdus din nou n cealalt camer3 unde astepta vizitatorul- .erminaser discutia- Asteptasem aproape dou ore si speram c ni se va sugera s ne retragem- $trnul ns nu trda nicidecum o asemenea intentie- ,e(a

108

relatat niste ntmplri presrate cu multe glume- Avea un umor de(a dreptul spumos3 care mi(a provocat n mai multe rnduri hohote de rs- n acest timp3 musafirul sedea lng btrn3 pe aceeasi banc3 iar eu n fata lor pe o buturug/a un moment dat3 printele a nceput s povesteasc despre cineva2 ( Un om se dusese tocmai acolo--- : si cuta cuvntul=--- n Pa+istan3 s zicem9 Acolo s(a cam ncurcat3 l(au mn0it si pe fat cu ceva cenus--"i(am amintit imediat de 0ertfa din #ndia si de bulina de untur ars pe care mi(o desenase ntre sprncene yoghinul ucenic al lui $aba0i3 astfel nct m(am simtit direct vizatDesi n cea mai mare parte a timpului se adresa vizitatorului3 printele m privea cnd si cnd cu sub nteles- Am priceput asadar c vorbea despre mine si despre cltoria mea n #ndia- 4 fcea ns ntr(o asemenea manier nct cellalt s nu nteleag c era vorba despre mineAm nceput deodat s simt o foarte stranie tulburare- Parc ceva anume se mpotrivea nluntrul meu( Acolo departe3 deci3 l(a ispitit Diavolul- #ns si el spunea la rndul su rugciunea3 si nu(i ddea Diavolului pacePrintele si(a ntors atunci privirea ctre mine- 5u am nteles si am nceput s spun n minte rugciunea 7Doamne #isuse 1ristoase3 miluieste(m8- ,u mai eram de0a atent la povestire3 ci la rugciune#n timp ce vorbea3 ca si cnd ar fi rostit o fraz n cadrul povestirii3 s(a ntors ctre mine si a spus2 ( Duh necurat3 iesi din fptura aceasta9 !i ndat a continuat istorisirea3 tinndu(l pe cellalt de mn- /a scurt timp m(a privit din nou3 rostind iarsi ca pe o parte a povestirii propozitia2 ( Duh necurat3 iesi din fptura aceasta9 Chipul su era luminat de o strlucire tainic3 ascuns3 pe care ns o percepeam> era serios3 iar ochii si cptaser o expresie pe care arareori o mai ntlnisem- 4 expresie care revela slava ascuns a sufletului su- 4 expresie care vdea o fiint calitativ diferit de ceea ce n mod obisnuit numim 7un om normal83 att de diferit nct ncepeai s te ntrebi dac este cu adevrat om- Pe chipul btrnului3 n privirea sa3 descopeream dimensiuni nebnuite ale firii omenestiAm continuat cu nflcrare rugciunea3 desi pe moment nu puteam discerne importanta a ceea ce se petrecea!(a ntors apoi pentru a treia oar si a spus2 ( Duh necurat3 iesi din fptura aceasta9 Am simtit atunci ceva imaterial iesind dinluntrul meu3 dezlipindu(se si desprtindu(se de mine- Am simtit practic eliberndu(mi(se mintea si sufletul de sub intensa influent a unui alt spirit- #n acelasi timp3 am dobndit si o intens perceptie3 constiint3 cunoastere a sufletului meu ca fiind ceva extrem de concret si palpabil- "(am simtit usurat3 ca si cnd as fi scpat de o imens greutate- Abia n clipa aceea am constientizat n ce presiune trisemAm simtit acel 7ceva8 care iesise dinluntrul meu stnd acum n spatele meu3 n stnga> o prezent a crei putere te bloca pur si simplu- mi ngreuna sufletul chiar si de la acea mic distant- "(am ridicat cu intentia de a m ndeprta de aceast prezent si am cutat adpost la picioarele btrnului- "(am asezat pe podea3 lng genunchii lui#n momentul acela3 aproape simultan cu cuvintele btrnului si cu eliberarea mea3 vizitatorul m(a uimit nc o datA srit n picioare brusc3 si a strigat uluit2 ( "aica Domnului3 "aica Domnului3 ce mireasm este aceasta& Printe3 printe3 Preasfnta este alturi9

109

4 mare bucurie l cuprinsese3 facndu(l s uite de toate celelalte lucruri din 0urul su- 5ra acea bucurie pe care o simte sufletul atunci cnd i ntlneste pe sfinti n chip minunat si suprafiresc3 7 n Duhul !fnt8- 4mul striga necontenit ntr(un acces de fericire3 si ne ruga s mergem alturi n biseric- 5u am ncetat s mai simt n camer teribila si strivitoarea prezent a acelui 7ceva8 pe care3 nainte de cuvintele btrnului3 l purtasem n sufletul meu4are strlucirea slavei Preasfintei ,sctoare de Dumnezeu alungase din sufletul meu si din camer 7duhul necurat8 ( precum l numise btrnul& Ce altceva ar fi putut percepe sufletul att de entuziasmat al vizitatorului3 dac nu mireasma duhovniceasc a Preacuratei& !unt ntrebri crora simtul comun si ratiunea natural nu le pot rspunde transant- 5xist ns si un alt tip de certitudine care se naste luntric prin 7 nstiintare dumnezeiasc83 fiind rezultatul unei lucrri nemi0locite a lui Dumnezeu n adncurile sufletului omului- 'eracitatea cunoasterii pe care ea o furnizeaz este de o evident intim indubitabil5ram uimit si fascinat- "i se ntmpla si mie exact ceea ce ntlnisem relatat att de simplu n vietile sfintilor sau3 mai profund3 mai elevat3 n scrierile marilor asceti si sfinti ai ortodoxiei- 5rau evenimente care se derulau cu o simplitate extrem3 ns de o profunzime ontic abisal3 n raport cu care sufletul se nfricoseaz si se bucur n acelasi timp- 5l simte fric sfnt si cutremur3 stri sinonime celei mai coplesitoare fericiri3 ntruct face pe viu experienta nemrginitei iubiri a lui Dumnezeu.riam asadar o adevrat srbtoare- ,e desftam de daruri tainice si ignoram de0a orice lucru pmntesc- ,e simteam pe ct de mici3 pe att de fericiti- Rugciunea btrnului3 izvort din inima sa neprihnit3 era cauza acestor experiente dumnezeiesti#ncet( ncet am intrat n biseric- 'oiam s(i multumesc btrnului si m(am dus 7s(i pun metanie8 :s(i fac3 adic3 o plecciune pn la pmnt=- "(a mpiedicat oarecum stn0enit( Acolo3 acolo pune metanie9 si mi(a artat cu mna ctre icoana "aicii Domnului din catapeteasm3 pe care o privea att de transfigurat nct am avut senzatia c n clipa aceea o vede pe Preasfnta aievea( Am pus3 printe3 mai nainte( Pune acum3 bre copilasule3 cnd ti spun3 a insistat el cu un amestec de hotrre si delicatete3 ndemnndu(m prin gesturi s m grbescAm pus asadar din nou metanie3 spre marea satisfactie a btrnului3 care tresalt de emotie ca un tat care si vede fiul bucurndu(se de favorurile mpratului"rturisesc c abia astzi sunt n msur s realizez cu adevrat dimensiunile si nsemntatea acestor evenimente duhovnicesti pe care le(am strbtut atunci ntr(o succesiune ametitor de alert- Constientizez pe deplin att propria mea nevrednicie3 ct si sfintenia btrnului3 care3 adnc ndurerat s m vad ntr(o asemenea stare de prbusire3 s(a rugat lui Dumnezeu s m vindece cu medicamente din cele mai tari3 pe msura bolii de care sufeream- #ar Dumnezeu3 Care i ascult pe cei smeriti3 i(a mplinit cererea struitoare#ncet( ncet3 btrnul ne(a scos n curte- "(a rugat s deschid poarta3 apoi s o ncui n urma noastr si s pun cheia n minusculul vagonet improvizat3 asa nct s o poat trage napoi n cas- Am luat amndoi binecuvntare si am plecat,e(am ndreptat mpreun spre Faryes- Crarea era pustie si serpuia urcnd printre tufe3 pe sub copaci- Dup ce ne(am ndeprtat la vreo sut3 dou sute de metri de csut3 musafirul printelui mi(a spus cu nflcrare2 ( $re3 este sfnt3 este sfnt3 ntelegi& ( Da3 da3 i(am rspuns"(a apucat de mn si m(a oprit- "(a privit drept n ochi( #ntelegi ce(ti spun& 5ste sfnt9 ntelegi&

110

!ocotea c(i rspunsesem afirmativ dintr(un simplu act de complezent( Da3 da3 cred si eu cu trie acelasi lucru9 l(am asigurat- l cunosc de ceva timp pe btrn3 si stiu c asa este"(a privit iarsi ptrunztor3 s(a convins c vorbesc serios si ne(am continuat drumulCra n spate o valiz veche3 mare3 pe care o avea petrecut cu niste curele peste umeri- i era extrem de incomod3 mai ales c valizele de acest fel erau dotate cu mnere voluminoase3 pentru a putea fi crate de mn"(am mirat de povara lui- 7,u putea s(si ia ceva mai confortabil&83 m gndeam- De cnd ncepuse urcusul3 se oprea la fiecare cinci pasi- 6fia3 iar chipul si mustata i strluceau de sudoare- "ergeam foarte ncet3 n vreme ce eu insistam s(? a0ut prelund valiza pe umerii mei- Refuza ns cu ndr0ire3 continundu(si urcusul si discutia5ram curios s aflu ce(? determinase pe acest om s cad n genunchi fr nici un fel de retineri si s cear cu ardoare si recunostint s srute picioarele btrnului- Apoi3 si cuvintele sale 75ste sfnt3 este sfnt98 mrturiseau despre existenta unor experiente iesite din comun- Asadar3 am nceput discutia cu scopul de a afla amnunte- "(a a0utat n acest sens familiaritatea lui3 faptul c trisem mpreun niste evenimente cu totul minunate3 desi sunt sigur c el nici nu(si dduse seama c btrnul tocmai scosese din mine un demon3 si nc unul de frunte3 dintre cei care se ostenesc s(? cufunde pe om n nselare si rtcire duhovniceasc#n fine3 tovarsul meu de drum mi(a mrturisit c valiza sa era absolut goal si c o purta 7de camufla083 pentru a nu(i fi remarcat infirmitatea7Am fost ofiter superior de aviatie- ,u credeam n Dumnezeu mai mult dect--- ma0oritatea celorlalti- "ergeam la biseric sporadic3 doar la vreo srbtoare mai mare sau la vreo ceremonie mai deosebit- Fumam mult3 trei pachete pe zi- "(am mbolnvit ru- Am fost nevoit s plec la /ondra3 unde mi(au scos trei sferturi din plmni- De altfel3 mi lsaser cel de(al patrulea sfert doar pentru a mai avea cu ce s respir3 ct de ct3 pe parcursul celor dou sptmni pe care mi prognozaser c le mai am de trit ( iar aceasta3 n cel mai fericit caz- /e(am zis c voi merge s mor acas3 n 6recia- "(am ntors foarte ndurerat- "i(a trecut apoi prin minte s merg si n !fntul "unte3 unde nu fusesem niciodat- Cnd am a0uns aici3 am auzit despre printele Paisie si am pornit n cutarea lui#(am gsit pn la urm coliba- "i(a deschis usa el singur3 nainte s ciocnesc( $un venit3 Dimitrie9 mi(a zis- .e asteptam3 #ntr(adevr3 avea pregtit si tratatia- " strigase pe nume3 desi m vedea pentru prima dat9 Am rmas cu gura cscat de un cot- "(a ndemnat s sed3 s m odihnesc( ,u te nec0i3 nu te nec0i3 toate au s fie bine3 mi(a zis5u nu rostisem nc nici un cuvnt9 ( .oate vor merge bine9 mi(a spus el3 si mi(a fcut cruce de trei ori peste pieptAu trecut de atunci doi ani si 0umtate- " simt excelent- ,ici n(am murit n dou sptmni3 asa cum ar fi fost normal3 nici metastaz n(a fcut cancerul meu3 nici medicamente n(am luat- !unt foarte bine- Doar att3 c m deplasez greu3 fiindc nu mai am plmni cu care s respir---8!punndu(mi acestea si discutnd bucurosi despre multe altele3 am a0uns la mnstire( 'in din cnd n cnd s(? vd3 mi zice- ,umai c n mnstire nu pot sta- #mediat ce se ncuie portile3 m simt ca la nchisoare- De aceea m duc la hotel la Faryes3 si seara mai discut cu oamenii la restaurantAstfel mi s(a dezlegat si enigma legat de comportamentul lui- .otodat3 primeam o mrturie n plus despre nc una din multele harisme ale btrnului3 anume harisma tmduirii2 putea s(i vindece pe oameni de orice boalPe foarte multe persoane3 printre care si acest ofiter3 le(a smuls din ghearele mortii n ultima clip%ar celor ce vor crede le vor urma aceste semne! n numele .eu, demoni vor i goni### peste cei bolnavi si vor pune minile si se vor face sntosi (.arcu ),, )5-)6-#

111

#OPERATIA% Om nenorocit ce sunt2 Cine m va i bvi de trupul mortii acesteia3 :Rom- ;3 CA= Cci precum Tatl are viat n Sine, asa %-a dat si 4iului s aib viat n Sine# :#oan D3 C<=

#n general3 problema noastr cea mai acut const n faptul c nu ne cunoastem pe noi nsine- !untem ignoranti n privinta continutului luntric al inimii noastre- #n covrsitoarea noastr ma0oritate3 suntem stpniti de orgoliuCu alte cuvinte3 credem despre noi nsine mai mult dect ne(ar ndreptti realitatea- ,e supraapreciem posibilittile- 4mul mcinat de orgoliu trieste sub imperiul imaginatiei3 pierznd astfel contactul cu cea mai intim realitate ( propria sa persoan- Consider c apogeul acestui delir al mndriei este atins atunci cnd cineva a0unge s se socoteasc pe sine Dumnezeu4mului vanitos i este inaccesibil obiectivitatea3 ntotdeauna el i subevalueaz pe ceilalti n raport cu sine"ndria este una din cele mai sumbre expresii ale orbirii spirituale- /ucifer a crezut c poate deveni Dumnezeu prin furt si viclenie3 si din arhanghel luminos a a0uns diavol ntunecat si lipsit de minte- n acelasi fel si nchipuie despre sine c sunt dumnezei o bun parte dintre gurusii contemporani si mentorii curentului ,e) Age- Fructul orgoliului este egoismul- #ndividul nrobit egoismului graviteaz exclusiv n 0urul propriei persoane3 trieste numai n scopul satisfacerii instinctelor sale si ntr(un complet dezinteres fat de aproapele su- 5l si pierde abilitatea de a(si reprezenta fie si teoretic conceptul de 70ertfa8Un astfel de om eram eu nsumi3 la ntoarcerea din #ndia- Desi plin pn la refuz de rni sufletesti3 m consideram posesorul multor capacitti si valente deosebite- mi percepeam pn si nea0unsurile drept calitti- Pe de alt parte3 darurile firesti cu care fusesem nzestrat de Dumnezeu mi le atribuiam mie nsumi3 n vreme ce nereusitele le puneam totdeauna pe seama unor terte persoane sau factori exteriori- 5rorile erau mereu datorate celorlaltiCu toate c b0biam ntr(o adnc ignorant3 pretindeam a fi dobndit 7 nalte cunostinte spirituale8Cnd omul ncepe s pun n practic poruncile lui #isus 1ristos3 i se deschid treptat ochii duhovnicesti si ncepe s perceap miscrile luntrice ale inimii3 care i determin comportamentul exterior- Abia atunci i se descoper numeroasele sale plgi sufletesti- ntr(un prim stadiu3 le depisteaz doar pe cele grosiere- Apoi3 cu ct i se fortific sntatea duhovniceasc3 cu att mai profund vede n sufletul su- A0unge n final s(si constientizeze si s(si recunoasc deschis toate patimile care l stpnesc- Accept c este iubitor de plceri3 lenes3 vanitos3 nerecunosctor3 lacom3 rzbuntor3 desfrnat3 mnios3 nedrept3 ipocrit3 si multe altele- Confruntat cu aceast realitate brut3 el ncepe s fac eforturi de ndreptare4mul smerit este cel care3 desi nnobilat cu multe harisme3 se consider pe sine mai pre0os dect toti oamenii si nu socoteste nimic ca fiind al su3 ci al lui Dumnezeu2 .oat darea cea bun si tot darul desvrsit de sus este3 pogorndu(se de la Printele /uminilor :#ac- ?3 ?;=Dumnezeu celor mndri le st mpotriv3 iar celor smeriti le d har :#ac- A3 <=- Dumnezeu ngduie ca viata omului mndru s fie pus la un moment dat la ncercare3 asa nct prin nfruntarea unor necazuri sau ptimiri s(si revin3 s se tmduiasc duhovniceste- Cnd ns mndria a0unge s depseasc un anumit grad3 lucrurile devin complicate si prime0dioase- Pentru astfel de oameni devine valabil acel cuvnt2 risipiti au fost si nu s(au cit :PsGA3 ?D=- Altfel spus3 omul nu vrea s nvete din ncercrile vietii3 nu vrea s(si accepte greselile3 nu vrea s pun capt orbirii si s se smereasc- l mpiedic msura devastatoare a orgoliului3 care l face s prefere autodistrugerea n locul transfigurrii prin cint- 5l si pericliteaz astfel existenta n vesnicie3 exilndu(se de bun voie n trmul ntunericului fiintial3 n slasul demonilor3 n iad- 5ste consecinta trufiei lucifericeCum poate fi a0utat un asemenea om& 5l are nevoie nu de un medic obisnuit3 ci de unul asemenea ngerilor3 nzestrat cu mult discernmnt3 cu infinit iubire3 cu nespus smerenie- Unui astfel de bolnav nu(i sunt eficiente

112

obisnuitele 7medicamente8 duhovnicesti3 ci i este necesar un chirurg experimentat3 care s(i efectueze o veritabil 7operatie8 duhovniceascPrintele Paisie avea atta smerenie3 nct scufunda n ea ntreaga mea mndrie3 neutraliznd(o- " lua n minile sale cu mult atentie si delicatete3 ca pe o frunz uscat3 foarte fragil- " ngri0ea cu nemrginit iubire3 ca pe un prunc n pragul mortii- !i cu adevrat eram foarte aproape de nebunie3 de moarte sufleteasc#ntr(o zi3 n chilia sa3 btrnul prea c se pornise pe glume- /uase un cutitas si se fcea c vrea s(mi taie gtulAm stat linistit2 din mna lui acceptam inclusiv moartea- "i(a atins atunci gtul cu partea neascutit a lamei si a nceput s m 7taie8( 'rei s(ti facem operatie& m ntreb( 4rice spuneti3 printe( .i(e fric& ( ,u3 printe3 nu(mi esteA devenit deodat serios( $ine3 nu acum3 la Pasti--- !i mi(a dat drumulAsteptam linistit3 bucuros si plin de curiozitate Pastele3 care a venit dup cteva sptmni- n a0unul Pastelui nu s(a ntmplat nimic- Am asteptat si n noaptea de nviere3 dar--- tot nimicDuminic seara3 n prima zi de Pasti3 eram singur n cas- Ai mei iesiser3 iar eu urmream la televizor un film despre 1ristos- /a sfrsitul filmului am nchis emotionat televizorul3 m(am mutat n camera alturat3 unde aveam o cruce mpodobit3 am ngenuncheat si am nceput s m rog,espus de lin3 si din ce n ce mai intens3 simteam binecuvntarea btrnului acoperindu(m- l simteam n spatele meu3 n picioare3 binecuvntndu(m- 4 putere3 o energie purttoare de viat se revrsa asupra mea din belsug3 adpndu(mi ntreg sufletul si trupul- .oat fiinta mea absorbea ca un burete aceast energie plin de cldur3 de vitalitate3 de dulceat- 5ram ptruns de o minunat uimire si recunostint vznd cum Cineva infinit de bun si de puternic3 att de puternic nct biruia moartea3 mi druia viat3 bucurie3 pace- 7!lav .ie3 Dumnezeule983 repetam la nesfrsit#n chip tainic3 mi(a fost dat s m contemplu pe mine nsumi dinaintea lui Dumnezeu si s(mi vd propria stare duhovniceasc- Am fost cu totul miscat3 descoperind nluntrul meu o profund tendint de respingere3 de refuz al lui Dumnezeu- 5xista o ntreag pervertire mental a realittii3 o teribil orbire spiritual- "intea mea se cufunda ntr(o betie perpetu3 alimentat de plcerile ptimase care m cotropiser extrem de adnc"i(am simtit sufletul aproape mort3 cvasiinexistent- 'edeam mormntul sufletului meu3 zidit din blocuri de piatr si acoperit de o stnc urias- Aflat nuntrul mormntului3 eram insuportabil de nefericit3 neavnd loc s m misc nici mcar ctiva centimetri- ,u exista chip s ncerc mcar s mping gigantica piatr de pe mormnt- Aerul mi lipsea3 de asemenea3 cu desvrsire- !ufletul mi zcea neputincios3 ntemnitat3 gata de moarte- " cuprinsese un nfricostor sentiment de groaz si de deznde0de- mi era cu neputint s m mntuiesc singur- Pn si gndul despre mntuire se mistuise deplin- Constiinta mi era sfsiat de o singur ntrebare2 Cum am a0uns n aceast stare& Cum m(am putut lsa ntemnitat de Diavol n aceast cumplit nchisoare spiritual& #at ns c energia lui 1ristos se revars dintr(o dat asupra stncii- Piatra se topeste pe dat- Puterea Diavolului3 pcatul cel nimicitor3 nu poate sta mpotriva milei si iubirii dumnezeiesti- Piatra mormntului se deschide3 sufletul meu este eliberat--- ncep s m misc3 foarte ncet3 amortit3 sovielnic3 uluit--- ncep s m simt3 s simt--$inecuvntarea lui 1ristos m nclzeste3 druindu(mi viat4chii nspriti3 uscati3 ferecati n sloiurile de gheat ale sufletului meu3 nu putuser s plng pn acum- Acum ns au fost eliberati si ei2 izvorau necontenit siroaie de lacrimi- /acrimi de bucurie3 de usurare3 de recunostintCineva m nviase3 adpndu(m cu viat din 'iata !a- /uase asupra !a moartea si pcatul meu- Druindu(mi viat3 primise moarte de bun voie- !e mpovrase cu moartea pcatului meu si m eliberase3 aducndu(m iarsi

113

la viat/imba omeneasc este neputincioas n a descrie nvierea duhovniceasc pe care am trit(o- ,u folosesc metafore3 ci am n vedere sensul exact si cel mai concret al cuvintelor- !ufletul meu era mort si a nviat9 Primind atunci puterea de a m cerceta pe sine n profunzime3 m(am scrbit cu adevrat de mine nsumi- mi spuneam2 7Cum pot pretinde s exist3 cnd o fac n acest chip mizerabil3 ntunecat3 aductor de moarte& 5ste ntr( adevr de ne nteles ndelunga rbdare a lui Dumnezeu8- #nima mea a izbucnit atunci nvalnic ntr(o rugciune revrsat ca un ru din strfundurile ntregii mele fiinte7Dumnezeul meu3 cum oare m mai rabzi& #a(m3 Dumnezeul meu3 ia(m--- ,u vreau s mai exist eu3 cel att de ticlos si de murdar--- F s dispar aceast rutate3 aceast ur3 aceast mocirl n care zac- ,imiceste(mi toat urtenia--- Dumnezeul meu3 cum poti s m mai rabzi& " minunez de abisul iubirii3 smereniei3 bunttii3 delicatetei3 ngduintei .ale98 Aveam s obosesc destul de curnd din pricina plnsului dezlntuit- 5puizat3 m(am ntins pe pat- $trnul3 pe care l simtisem prezent n tot acest rstimp3 tiase ntr(adevr o bucat mare din orgoliul meu- 74peratia8 sa3 spre deosebire de cele obisnuite3 n(a lsat n urm nici o durere3 ci doar bucurie3 pace3 si un dor nesfrsit de a se repeta ct mai grabnic- 7$isturiul8 chirurgului nu rnise3 ci vindecase adnc Celor ce sedeau n latura si n umbra mortii, lumin le-a rsrit (.atei +, ),-# >entru c plata pcatului este moartea, iar 'arul lui "umne eu - viata vesnic, n %isus Hristos, "omnul nostru (7om# ,, *8-# %ar unde s-a nmultit pcatul, a prisosit 'arul (7om# 0, *?-#

MOS ILIE $rbatul acesta era cunoscut n tot orasul- Unii l socoteau nebun3 altii aveau dubii serioase n aceast privint.oti cdeau ns de acord c era un om 7foarte citit8- #mpresionati de strlucitele sale rspunsuri si explicatii3 multi dintre concitadini exclamau2 7A nnebunit de la prea mult carte98- Circulau pe seama sa istorii ciudate3 care strneau curiozitatea multora- !e ncettenise chiar bnuiala c era sfnt/ocuia la poalele muntelui3 lng ultimele case ale orasului- ,u avea un adpost propriu(zis3 dup cum nu avea nimic al su n afar de zdrentele pe care le purta att vara ct si iarna- Dormea pe pmnt- "nca orice i se ddea- Cea mai mare parte a timpului si(o petrecea n deplin singurtate5u mi(? amintesc nc de pe vremea cnd eram copil- ncovoiat de spate3 se tra ncet( ncet3 ca un melc- Copiii l iubeau si intrau chiar n vorb cu elCndva3 n primele clase primare3 l(am ntlnit pe drum mergnd invers3 cu spatele nainte3 precum obisnuia adesea- nc de pe atunci era cocosat( "os #lie3 de ce mergi invers& l(am ntrebat( Pentru c m ispiteste Diavolul si nu vreau s(? vd3 mi(a rspuns- Uite3 e acolo3 nu(? vezi& ( si mi(a artat un punct anume"(am uitat ctre locul pe care mi(? indicase3 am simtit un fior de team3 ns n(am vzut nimic( ,u(? vezi& a ntrebat din nou( ,u9 am rspuns si m(am ndeprtat speriat-

114

Ani de zile mai trziu3 pe cnd eram la gimnaziu3 niste colegi mai slabi la nvttur au iesit foarte bucurosi din sala n care tocmai ddusem teza la fizic- !trigau plini de bucurie- .recuser cu succes ceea ce se anuntase a fi pentru ei o mare ncercare- Povesteau cum3 n a0un3 "os #lie le spusese subiectele care urmau s le fie date la dou dintre teze- ,u(i credeam3 ns ei se 0urau cu emfaz3 relatnd n detaliu convorbirea pe care o purtaser cu btrnul- Au nceput de atunci s(? viziteze multi copii dornici de a li se dezvlui subiectele la diverse materii- Pe acestia ns3 "os #lie i ndemna s nvete temeinic si3 dac insistau n continuare3 i trimitea la icoana "aicii Domnului s se roage pentru a0utor#n general3 se istoriseau multe ntmplri iesite din comun despre "os #lie- 5xistau ns si multe amnunte neclare3 de natur s nasc ndoieli3 ntruct btrnul si mpna conversatiile cu multe cuvinte lipsite de sens ori greu de nteles- ns3 n ciuda tuturor controverselor3 exista un numr nsemnat de oameni inteligenti si cultivati care mergeau regulat s discute cu el- 5u cunoscusem dou situatii ale unor prieteni care atestau cu trie c "os #lie i a0utase cu sfaturile pe care le strecurase printre cuvintele sale 7nebunesti83 referindu(se la niste subiecte si probleme personale pe care ei nici mcar nu apucaser nc s i le dezvluie- Unul dintre acestia chiar ne asigura c fiica sa cea mic3 pe atunci elev la scoala primar3 devenise nvttoare exact n circumstantele pe care le prezisese "os #lie cu multi ani nainte- /a fel se ntmplase si cu o problem intim a familiei lor3 care dup ani de zile a avut deznodmntul prevzut cu precizie de ctre btrnul hoinar"odul su de viat mi amintea de sfintii 7nebuni pentru 1ristos83 care renuntau la absolut toate avutiile pmntesti si cutreierau din loc n loc3 supunndu(se unor mari privatiuni si simulnd n public prostia si nebunia3 pentru a cunoaste toate treptele umilintei si ale nstrinrii- 5ra o form de ascez asumat de un numr foarte restrns de persoane3 tocmai ntruct cerea total lepdare de sine si presupunea de0a existenta unor foarte solide temelii duhovnicestiAveam s(? ntlnesc din nou pe "os #lie ntr(o mic magazie3 cu putin nainte de a pleca n #ndia- "i(a povestit atunci multe lucruri din viata sa- Fusese secretar ntr(un sat3 nainte de ?@AE- 4dat3 pe cmp3 mergnd dintr(un sat n altul3 l(au atacat cinii- A fost nevoit s se urce ntr(un copac- .oat noaptea s(a rugat acolo si a cntat imnuri ctre "aica Domnului- #(a compus el nsusi o cntare frumoas3 pe care mi(a psalmodiat(oPe timpul ocupatiei a stat n oras- ntr(una din zile3 si(a prsit slasul improvizat pentru a rezolva niste treburiDrumul pe care l avea de strbtut trecea pe la marginea orasului3 pe lng munte- Acolo i s(a artat nssi Preasfnta Fecioar- A rmas ncremenit de uimire3 ntre timp3 englezii bombardaser orasul3 n ncercarea de a lovi gara unde se adpostiser multi germani- Dup bombardament3 "os #lie si(a continuat drumul si a a0uns la cldirea unde avea treab- #ns nu mai exista acolo nimic altceva dect o groap imens- Cldirea fusese distrus de bombardament- Dac nu l(ar fi ntrziat Preacurata3 ar fi fost ucis--- #n locul unde i s(a artat "aica Domnului3 a zidit o bisericut pe care a numit(o 7Preasfnta "ilostiv8- /ng aceast bisericut alesese s(si duc mai departe traiul"i(a povestit apoi despre cltoria pe care o fcuse demult n !fntul "unte- De(a lungul conversatiei noastre3 si lua deseori rgazuri n care rostea rugciunea 7Doamne #isuse 1ristoase3 miluieste(m8- "i(a trecut atunci prin minte s exersez si eu tehnicile pe care le deprinsesem n urm cu cteva luni la cursurile de "ind Control- "(am convins ns cu stupefactie c nu puteam lucra practic nimic n prea0ma lui- ,u se ntmpla absolut nimic( ! nu te duci n #ndia3 mi(a spus- Acolo au s te mnnce ca pe o legum#(am vorbit despre printele Paisie- Desi nu iesise vreodat din oras3 a artat c(? cunoaste bine( 43 acesta ne(a ntrecut pe toti cu mult9 !(i spui s fac si pentru mine o rugciune- !(mi trimit si un sirag de mtniiAm petrecut mpreun cu el vreme de trei ore3 rstimp n care m(a nvtat multe lucruri despre ceea ce nseamn o adevrat vietuire crestin,u l(am ascultat3 ns3 si am plecat n #ndia- #at mpre0urrile n care l(am ntlnit din nou3 imediat dup 7operatia8 btrnului Paisie2 M 0 I"i! 0t'"*,!0t! #n dimineata urmtoare 7operatiei8 pe care mi(a fcut(o printele3 m(am trezit ntr(o stare aproape paradisiac-

115

$inecuvntarea btrnului era nc asupra mea- " simteam minunat3 plin de pace si de iubire pentru ntreaga fptur"(am sculat cu intentia de a merge ntr(o plimbare pe munte- /(am ntlnit n strad pe "os #lie ( 7cel mai mic om al orasului83 asa cum obisnuia s se autointitulezeKdrentros3 cu prul si barba lungi si murdare3 grbovit3 asezat pe bordura unui trotuar3 aprinsese focul ntr(o tinichea- Copiii si prsiser 0ocul si l ncon0uraser- /e vorbea cu capul plecat3 aruncndu(le cnd si cnd cte o privirePlin de uimire3 l(am vzut nvluit ntr(o lumin imaterial- 4 lumin asemntoare celei pe care o rspndea btrnul Paisie3 doar c era mai mic n dimensiune si intensitate- !trlucitoare3 translucid3 suav3 emannd bucurie- 5ra harul care se revrsa din el si i atrgea ca un magnet pe copii- "i se confirma definitiv c "os #lie era un om duhovnicesc3 care si ascundea marea lucrare luntric sub acopermntul nebuniei3 spre a fugi de laudele si cinstirea oamenilor3 de slava desart> l iubea pe Dumnezeu ntr(o asemenea msur nct renuntase de bun voie la toate desftrile acestei lumi"(am apropiat de el cu bucurie si cu familiaritatea pe care mi(o inspira harul( !ntate3 "os #lie9 i(am strigat!i(a ridicat surprins capul- A recunoscut ntr(o clipit binecuvntarea btrnului Paisie care era asupra mea si m(a privit cu intensitate si nedumerire( Printele Paisie m(a fcut astfel3 ieri sear3 i(am spus( Da9 Acesta ne ntrece pe totiAm stat apoi putin de vorb- /a un moment dat i(am zis2 ( "os #lie3 te vd strlucind- #zvorste o lumin dinluntrul tu,(a spus nimic- !i(a plecat capul stn0enit3 rusinat- /a scurt timp ne(am desprtit3 si mi(am continuat plimbarea-

S NU-L ISPITESTI PE DOMNUL DUMNEZEUL TU

$tunci %isus a fost dus de "u'ul n pustiu, ca s fie ispitit de ctre "iavolul### $tunci diavolul 1-a dus n sfnta cetate, 1-a pus pe aripa Templului si %-a is! "ac Tu esti 4iul lui "umne eu, arunc-Te &os, c scris este! :ngerilor Si va porunci pentru Tine si Te vor ridica pe mini, ca nu cumva s i besti de piatr piciorul Tu=# %isus i-a rspuns! %arsi este scris! :S nu ispitesti pe "omnul "umne eul tu =# (.atei +, )-5-

Uznd de anumite fragmente din 'echiul .estament si denaturndu(le sensul3 Diavolul l ndeamn pe 1ristos la pcat- "ntuitorul astup gura Diavolului folosind /egea dat de ctre Dumnezeu oamenilor3 pentru a(i pzi de pcat2 ! nu ispitesti pe Domnul Dumnezeul tu-

116

#n 'echiul .estament3 prin gura sfintilor !i proroci3 Dumnezeu interzice omului s(/ pun la ncercare pe Fctorul su- 4 asemenea ispitire i(ar fi pricinuit omului nsusi multe rele3 de care Dumnezeu !e strduieste s(? pzeasc prin porunc# n ,oul .estament3 Diavolul se strduieste prin viclenie3 mistificnd !cripturile3 s(/ ndemne pe 1ristos la clcarea poruncii lui Dumnezeu3 la pcat- 5ste motivul pentru care 1ristos nsusi3 cu propria !a gur dumnezeiasc3 reactualizeaz aceast poruncDin nefericire3 este tocmai porunca pe care am omis(o din vedere3 si astfel ignoranta mea3 adugndu(se marii mele nerusinri3 mi(a determinat cderea ntr(o nou ispit la foarte scurt timp dup marea binecuvntare a 7operatiei8Dup ntlnirea cu "os #lie3 am pornit asadar ntr(o plimbare pe munte- ntreaga mea raportare la realitatea ncon0urtoare suferise modificri substantiale ca urmare a darului primit de la btrnul Paisie- $rusc3 lumea mi(a prut mai vie- Relatia mea cu fpturile lui Dumnezeu devenise mai profund3 mai sincer3 mai sensibil- " bucura tovrsia lor9 ntelegeam modul lor de viat> copacii3 animalele3 psrile3 chiar si cea mai ne nsemnat plant3 toate mi se dezvluiau cu adevrat ca fiind vii- 5ra o experient nemi0locit3 iar nu o simpl asumptie mental/e vorbeam3 le mngiam3 le iubeam- /e percepeam ca pe niste tovarsi de viat- 5ram ntru totul fericit- "intea mi era extrem de limpede si linistit- Devenisem capabil s deslusesc toate intentiile si imboldurile luntrice ale animalelor- .riam o negrit pace3 frumusete3 iubire- Aceasta era viata cea adevrat3 liantul autentic al omului cu lumea- Astfel va fi fost n Rai9 Am realizat atunci n ce orbire mi petrecusem viata pn n clipa aceea- 7Astfel trebuie c este btrnul n fiecare zi83 m(am gndit- "i(am amintit de ntmplrile pe care mi le istorisise- 7Pe cnd eram la !tomiu3 la mnstirea de lng Fonita3 au venit doi ursi n locul unde aruncam gunoaiele- 5rau flmnde srmanele animale- Am cobort si le(am dat pine- 'ezi3 animalele nteleg felul n care se apropie cineva de ele2 dac vrea s le fac ru sau dac se apropie din iubire- !i cel mai slbatic animal3 dac te apropii de el cu iubire adevrat3 n(o s te nec0easc-8 !i(a ntins mna si a chemat o psric cu gtul rosu care se afla n vecintatea noastr3 pe crengile unui copac- Psric a venit si s(a asezat bucuroas pe degetul lui- 7'ezi3 animalele se bucur de om> ele recunosc superioritatea omului si se bucur de prezenta lui- Asa tria Adam n RaiDup cderea omului3 s(a distrus aceast legtur si a venit slbticia2 omul caut s le omoare3 iar ele s(au slbticit- .otusi3 animalele slbatice sunt astzi mai aproape de adevr dect cele domestice- Dac se apropie cineva de ele cu iubire3 revin la relatia aceea de la nceputuri- #n schimb cinele3 care trieste permanent n prea0ma omului3 s(a schimbat mai mult- A dobndit un spirit politienesc3 o anumit suspiciune- 4mul distruge animalele- Uite3 aici aveam o pisicut pe care o hrneam- 'enea la picioarele mele si torcea3 se freca de mine3 era foarte cuminte- ntr(o zi i(am aruncat o bucat de pine si animalul s(a tras napoi speriat- Ce se ntmplase& Cineva o lovise cu pietre si i stricase gndul bun- 'ezi& 4mul a pus nceput rului8( Printe3 chiar e adevrat c nici cel mai slbatic animal nu(ti face nimic dac te apropii de el cu dragoste& ( Adevrat3 bre3 adevratPrintele mi(a povestit n continuare multe alte lucruri asemntoare3 pe care acum ncepeam le nteleg mai bine3 de vreme ce chiar le triam!i3 n timp ce m aflam n aceast stare binecuvntat3 mi(a trecut prin minte gndul2 7Ce(ar fi dac as intona vreun +irtan hindus sau as spune vreo mantrl 4are voi intra ntr(o alt stare3 sau n(o s se ntmple nimic&8- "(a cuprins aceast curiozitate stupid3 dorinta de a observa influenta pe care o va avea asupra mea aceast 7practic8 hindus- 4mul cedeaz mai nti la nivelul gndului3 iar apoi n faptAm nceput asadar s cnt un +irtan si s rostesc mantra pe care mi(o predase $aba0i n somn2 71are 4m ,amah !hivayam8- ,ici pn astzi n(am aflat sensul ei exact- 74m8 este sunetul sfnt al hindusilor3 iar 71are 4m8 este salutarea religioas cu care ncep textele lor 7sfinte8- Cuvntul 7!hivayam8 trebuie c are legtur cu zeul !hiva al distrugerii3 unul dintre 7marii zei8 ai panteonului hindus,(am apucat bine s rostesc mantra3 si ndat lucrurile s(au schimbat- Am simtit o transformare att n interior3 ct si n exterior4 adiere glacial a miscat crengile si mi(a umplut sufletul de fiori- Am ncetat totodat s mai simt n vreun fel

117

harul lui 1ristos3 care mi linistise sufletul si fcuse ca legtura mea cu lumea s fie att de armonioas3 de dulce si de pasnic- .riam de0a o alt atmosfer spiritual- Percepeam o nou putere manifestndu(se n 0urul meu3 ns ea mi aducea tensiune3 ncordare- !imteam c trebuie s fiu atent- .ot ceea ce se ntmpla era ciudat si nefiresc- ,u exista nici o explicatie natural pentru un vnt att de nghetat3 nici pentru timpul foarte scurt ct a durat- !unt convins c nu a fost vorba de un fenomen natural3 chiar dac a miscat crengile copacilor5ram de0a speriat si crispat- mi pierdusem dega0area3 relaxarea3 sentimentul de ncredere3 de sigurant3 de iubire ( pe care le ncercasem mai devreme simtind prezenta lui 1ristosAm fcut eforturi s m sustrag acestei influente3 s redevin precum fusesem nainte- Kadarnic9 $inecuvntarea de care m mprtsisem s(a ndeprtat n chip simtit de la mine- #ntrigat3 m ntrebam cum de se putuse produce att de rapid aceast radical schimbareAm reluat apoi rugciunea 7Doamne #isuse 1ristoase3 miluieste(m83 cu mult rvn si nflcrare- ,u m mai interesa s studiez diferentele3 s discern diversele stri spirituale- .n0eam s fiu iarsi ca un copilas n bratele lui 1ristos- Doream s triesc dulcea !a prezent3 chiar dac ar fi urmat s nu mai cunosc nimic altceva n viata mea#ns nu se ntmpla nimic- Ca efect al rugciunii3 acea malefic putere care se apropiase de mine a fost anihilat3 astfel nct nu m mai temeam- ns sufletul meu a rmas n continuare gol de prezenta lui 1ristos- " simteam pe 0umtate mort3 lipsit de mngiere3 nsingurat3 distrus3 vinovat fat de Cineva care m iubea mult3 n timp ce eu l vndusem3 l rnisem3 i ntorsesem spateleDin nefericire3 nu suntem n stare s pretuim si s pzim cum se cuvine lucrurile pe care nu le(am dobndit prin osteneala noastr personal- .ocmai ce risipisem3 nesocotindu(? prosteste3 marele dar al printelui meu- Aveam s trag multe nvtminte din aceast greseal- Fericiti cei smeriti3 care stiu s nvete din experienta altora fr s ptimeasc---

TUFA DE DAFIN ,u stiu cum a fost cu putint3 ns desi ptimisem attea nenorociri sufletesti din partea magilor indieni3 a yoghinilor3 n chip straniu nu eram capabil nc s constientizez aceast stare de fapt- Desi m expusesem unor prime0dii de moarte3 nu reuseam s iau act de tragedia n care m aflam- #gnoram cu desvrsire consecintele faptului c acesti oameni nvliser abuziv3 grosolan si fr pre0udecti asupra ipostasului meu duhovnicesc3 psihic si somatic- ! fi fost inclusiv aceast orbire temporar efectul lucrrii harului lui Dumnezeu3 care m(a acoperit prin rugciunea btrnului3 mpiedicndu(m s sesizez dimensiunile cderii mele tocmai pentru a nu a0unge prad celei mai nfricostoare deznde0di& ! fi fost pur si simplu rezultatul superficialittii mele sufletesti si intelectuale& ,u stiu- Cert este c am nceput s m problematizez n toate aceste privinte abia la ntoarcerea n !fntul "unte3 si ndeosebi dup urmtoarea ntmplare" aflam mpreun cu printele Paisie3 la scurt timp dup ce btrnul scosese demonul din mine- 5ram numai noi doi si m pregteam de plecare- #esisem afar din curte3 n vreme ce btrnul se pregtea s ncuie- 'orbeam despre yoghini3 si la un moment dat i(am zis2 ( Printe3 sunt oameni buni9 5xact n clipa aceea3 n dreapta mea3 o tuf de dafin nalt de vreo doi metri a nceput brusc s se clatine si s se smuceasc att de tare3 nct era gata s ias din rdcini- !e zgltia cu o slbticie de nedescris3 ca si cnd cineva tbrse asupra ei cu toat ura3 strduindu(se ncrncenat s o smulg din pmnt- /a numai un metru mine3 se misca singur3 fr s o ating vreo mn vizibil3 fr s sufle nici cea mai pal adiere de vnt9 Copacii3 frunzele3 plantele3 ierburile din 0ur erau absolut nemiscate"(am nspimntat teribil( Printe3 ce(i asta& am strigat ngrozit-

118

( Prietenul tu3 mi(a rspuns linistit btrnulAm plecat apoi capul rusinat#ntelegeam acum mai limpede ce fel de 7buntate8 aveau yoghinii si cti demoni trimiseser asupra mea- De asemenea3 ntelegeam o dat n plus la cte lupte duhovnicesti l supusesem pe btrn de(a lungul timpului- 5l trebuia s(? nfrunte de fiecare dat pe Diavol pentru mine- 5l ridica totdeauna ntreaga mea greutate duhovniceasc- 5l se afla mereu n linia nti a rzboiului duhovnicesc3 n vreme ce eu zceam la spital3 n spatele frontului- !i de cte ori nu avea s se mai ntmple acelasi lucru&--/a un moment dat i(am spus2 ( Printe3 ati fcut att de multe pentru mine3 ce pot s fac si eu pentru sfintia voastr& ( Ce spui3 binecuvntatele&9 .u stii ct bine mi(ai fcut& !tii cte siraguri de mtnii mi(ai adus& 'oia s spun prin aceasta c fusese nevoit ( n marea sa iubire ( s fac nenumrate rugciuni n plus3 folosind siragul de mtnii3 ori de cte ori m aflam n prime0die- De fapt3 si ngreuia astfel nc si mai mult programul su de rugciune si ascez3 care era si asa extrem de solicitant- #ar aceast osteneal3 care se aduga marilor sale osteneli zilnice3 o socotea cu toat sinceritatea--- folos7"onahul este silire continu a firii83 spune !fntul #oan !crarul- mprtia Cerurilor se ia prin strduint3 si cei ce se silesc o rpesc pe ea3 zice 1ristos :"atei ??3 ?C=- ntr(adevr3 btrnul si silea propria fire nespus de mult3 ns fcea aceasta cu toat bucuria3 cci o fcea pentru 1ristos3 pe care l iubea infinit- 5l nfrunta ntotdeauna problemele ntr(o manier duhovniceasc3 avnd ca perspectiv vesnicia3 mprtia lui Dumnezeu3 dup care nseta necontenit-

BTRNUL STRLUCESTE #ntr(o zi3 plecnd de la chilia btrnului3 mi(am amintit la poart ceva care m frmnta( Printe3 yoghinul acesta3 ,iran0an3 scotea o lumin9--- i(am spus( Ce lumin& ( Uite3 asa cum sedeam toti adunati n 0urul su3 deodat a iesit din trupul lui si ne(a nvluit pe toti o lumin aurie3 ca o sfer care se mrea continuu- Apoi am simtit cum m transform cu totul3 cum mi se schimb mintea- Ce lumin era aceea& Printele si(a ridicat mna cu un gest suav3 si mi(a pus(o pe cap fr s spun nimic--4 lumin s(a rspndit pretutindeni3 umplnd toat curtea- 4riunde priveam n 0urul meu3 vedeam aceast lumin- $trnul era izvorul din care ea se revrsa- n ciuda intensittii ei3 ochii nu m dureau> era imaterial si nespus de dulce- ,u m sturam privind(o- Desi avea nsusiri cu totul supranaturale3 nu simteam uimire3 ci m bucuram de ea n chipul cel mai firesc- 5ram mbtat de aceast lumin pe care o absorbeam cu ntreaga mea fiint3 n acelasi timp3 mintea mi rmsese complet lucid3 receptiv la toate elementele din mediul ncon0urtorDe altfel3 cele cinci simturi functionau normal3 cu singura deosebire c li se adugase unul nou2 7vederea duhovniceasc8#mi amintesc c era miezul zilei3 cu un soare arztor- ns strlucirea luminii imateriale a printelui Paisie eclipsa pur si simplu lumina soarelui3 covrsind(o cu mult n intensitate- "i(e greu s estimez durata acestui fenomenCert este c3 dup o vreme3 m(am pomenit psind pe crarea ctre "nstirea Futlumusi- ,u(mi aduc aminte exact ce s(a ntmplat ntre timp- 5ram profund schimbat cnd am a0uns la mnstire- Clugrii au remarcat imediat acest lucru( De la printele Paisie vii& ntrebau-

119

( Da3 ncuviintam cltinnd din cap,u pot spune c a existat un moment anume n care mi(am revenit din aceast stare- 5a s(a estompat treptat3 ntiprind ns adnc n sufletul meu o pace dulce3 ale crei efecte persist pn astzi3 la zece ani de la consumarea evenimentului- .riesc nc roadele acelei tainice si profunde schimbri luntrice#n felul acesta3 am putut face prin experient nemi0locit comparatia ntre cele dou lumini- Ce mi(ar fi putut explica btrnul prin cuvinte& !i ct as fi nteles din ceea ce mi(ar fi spus despre lumina yoghinului& .ocmai de aceea3 printele mi oferise acest dar duhovnicesc3 astfel nct s percep diferenta prin trire!i3 ntr(adevr3 aceast diferent era urias3 de(a dreptul incomensurabil- Pe ct difer o tinichea veche de una de aur3 pe ct difer omul de Dumnezeu3 pe ct difer minciuna de adevr3 pe att diferea lumina lui ,iran0an de cea a printelui Paisie- ,ici mcar nu s(ar putea gsi un termen de comparatie pentru strlucirea care izvora din btrnDesigur3 cineva care n(ar fi avut experienta luminii btrnului3 ar fi fost privat de posibilitatea unei comparatii- !( ar fi lsat3 eventual3 lesne fascinat de lumina yoghinului3 si poate chiar s(ar fi artat dispus s(? urmeze pe calea ntunecat a rtcirii- #ns un om familiarizat cu viata duhovniceasc3 tritor al lui 1ristos si cunosctor al experientelor sfintilor !i3 ar fi vzut(o n integralitatea realittii sale brute2 o lumin de provenient demonic'oi ncerca s fiu mai explicit n a descrie si lmuri aceste evenimente spirituale!ufletul omenesc3 prin nssi natura lui3 poate primi fie harul dumnezeiesc3 fie energia demonic- .otul depinde exclusiv de vointa liber a omului3 de intentia lui asumat prin fapteCnd omul se apropie de Dumnezeu3 de 1ristos3 prin pzirea poruncilor /ui si prin participarea la !fintele .aine pe care nsusi #isus 1ristos le(a ntemeiat pe pmnt si le(a ncredintat ca mostenire vesnic $isericii pe care tot 5l a ntemeiat(o3 atunci sufletul primeste nluntrul su pe DumnezeuPrin .aina !fintei mprtsanii se ntmpl ceea ce nsusi 1ristos a fgduit2 Cel ce mnnc trupul "eu si bea sngele "eu rmne ntru "ine si 5u ntru el :#oan <3 D<=Prin pzirea poruncilor3 1ristos si Dumnezeu .atl vor locui nluntrul omului care i va iubi2 Dac " iubeste cineva3 va pzi cuvntul "eu3 si .atl l va iubi3 si vom veni la el si vom face locas la el :#oan ?A3 CG=Asadar3 n felul acesta omul devine teofor3 adic a0unge s(/ poarte pe Dumnezeu permanent nluntrul su!ufletul unui asemenea om se uneste att de strns cu Dumnezeu3 nct devine una cu 5l2 Cel ce se alipeste de Domnul este un duh cu 5l :# Cor- <3 ?;=- !ufletul omului se ndumnezeieste si dobndeste prin har nsusirile pe care Dumnezeu le are prin fire2 nemurire3 lumin3 slav3 cunoastere a trecutului si a viitorului3 stpnire asupra materiei3 si multe altele/umina lui 1ristos care slsluieste n sufletul unui astfel de om este att de intens nct se manifest vizibil si la nivelul trupului3 fcndu(? s strluceasc ( n sens literal- Cnd omul acesta doreste3 din ratiuni pe care el le cunoaste3 descoper slava sufletului su si altor persoane cu care intr n contact3 asa precum 1ristos le(a descoperit dumnezeirea !a celor trei ucenici ai !i pe "untele .abor2 #isus a luat cu !ine pe Petru3 pe #acob3 pe #oan3 fratele lui3 si i(a dus ntr(un munte nalt3 de o parte- !i s(a schimbat la fat naintea lor3 si a strlucit fata lui ca soarele3 iar vesmintele /ui s(au fcut albe ca lumina--- :"atei ?;3 ?(C=$iserica 4rtodox aduce drept mrturie multimile de sfinti care3 de(a lungul tuturor celor dou mii de ani de existent a sa3 au avut nenumrate asemenea experiente si harisme- .oti acesti sfinti ai $isericii adeveresc cuvintele Domnului #isus 1ristos2 Cel ce crede n "ine va face si el lucrrile pe care le fac 5u3 si mai mari dect acestea va face :#oan ?A3 ?C=3 dar si Fr "ine nu puteti face nimic :#oan ?D3D=#n rndul acestor teofori se numr si printele Paisie- 5l vdea lumina lui 1ristos prin faptele sale3 prin cuvintele sale3 prin ntreaga sa viat- #ar atunci cnd era nevoie3 o vdea si n chip suprafiresc naintea ucenicilor si4mul3 clcndu(si propria constiint ( aceast lege fireasc pe care Dumnezeu a inculcat(o n inimile oamenilor pentru a(i cluzi spre bine :fapta legii scris n inimile lor3 prin mrturia constiintei lor si prin 0udectile lor ( RomC3 ?D= ( se ndeprteaz de izvorul binelui3 de lumin3 de Dumnezeu- 5l se ntunec si3 prin pcatele pe care le

120

svrseste3 i confer ( ntr(o msur variabil (drepturi asupra propriei persoane DiavoluluiAstfel omul se plaseaz de bun voie sub influenta energiei demonice- #ar dac rmne consecvent acestei alegeri3 spiritele malefice vor intra n el si l vor stpni deplin3 aducndu(? n starea de demonizare5xist oameni :precum vr0itorii3 magii3 satanistii= care au a0uns la o asemenea pervertire a mintii nct urmresc n mod expres ca demonii s intre n ei- De aceea3 l invoc regulat si explicit pe Diavol3 invitndu(? struitor s intre si s le ia n stpnire sufletul- 5i fac aceasta n dorinta de a dobndi putere asupra oamenilor sau de a accede la un statut care s le asigure celebritatea- Cu alte cuvinte3 sunt motivati de patimile iubirii de stpnire3 slavei desarte3 trufieiAsadar3 Diavolul l transform ntr(un simplu instrument pe omul asupra cruia si exercit stpnirea- #i transmite viclenia sa demonic si o parte din capacittile pe care el3 ca entitate spiritual3 le are prin fire- Demonizatilor li se ntmpl frecvent s(si schimbe radical trsturile fetei3 s vorbeasc folosindu(se de cele mai diverse si mai stranii voci3 s leviteze3 s intuiasc evenimente viitoare3 s cunoasc faptele svrsite n trecut de oameni pe care i ntlnesc pentru prima oar3 s comunice telepatic3 s miste diverse obiecte de la distant3 s provoace catastrofe naturale3 s-a-m-d#ns Diavolul este legat de ctre 1ristos si nu poate lucra rul dect ntr(o mic msur- Printele Paisie mi spunea2 7Cel mai mic dintre demoni are atta putere nct ar putea distruge ntr(o clipit ntreg pmntul3 dar nu ngduie Dumnezeu8Altdat btrnul mi(a zis2 7Atunci cnd vorbeste la tribun Faramanlis3 spre exemplu3 n fata unei multimi de zeci de mii de oameni3 dac ar ngdui Dumnezeu s apar Diavolul fie si numai pentru o secund la acea tribun3 ar cdea cu totii morti de fric8/a o alt ntlnire3 povestindu(i btrnului despre luminile pe care le vede cineva atunci cnd mediteaz3 mi(a spus2 7Astfel de lumini3 noi nu vrem s vedem- /e ntoarcem spatele--- 4dat3 cnd eram n !inai3 n pustie3 mai sus de sihstria !fintei 5pistimi3 am iesit seara din pester si m(am suit pe creasta vecin3 de unde vedeam mnstirea- Acolo obisnuiam s m rog- Aveam o brichet n mn si din cnd n cnd o aprindeam3 ca s vd pe unde psesc pe stnc- n acea sear3 numai ce fcusem ctiva pasi de la pester mai departe3 si o lumin ca de reflector a luminat toat partea aceea3 ca si cnd ar f fost ziu- Am nteles imediat c era de la cel viclean3 care urmrea s m pcleasc3 fcndu(m s m mpiedic si s cad n prpastie- Astfel de lumini nu vreau s vd3 mi(am zis n sinea mea3 si m(am ntors n pester8Apostolul Pavel spune c Diavolul se preface si n nger de lumin2 Pentru c unii ca acestia sunt apostoli mincinosi3 lucrtori vicleni3 care iau chip de apostoli ai lui 1ristos- ,u este de mirare3 deoarece nsusi !atana se preface n nger al luminii- ,u este deci lucru mare dac si slu0itorii lui iau chip de slu0itori ai drepttii3 al cror sfrsit va fi dup faptele lor :## Cor- ??3 ?G(?D=- Adic !atana se strduieste s nsele inclusiv prin aparenta de nger al lui Dumnezeu> tot astfel si gurusii ncearc s se disimuleze sub aparenta sfinteniei3 cu a0utorul puterilor demonice- 5fortul lor de a nsela se poate dovedi eficient pn cnd omul a0unge s(/ cunoasc pe 1ristos n Duhul !fnt-

VINDECAREA CREIERULUI Fireste3 usurarea pe care am simtit(o din clipa n care btrnul mi(a scos demonul a fost urias- !chimbarea mea n bine3 din absolut toate punctele de vedere3 era de o evident mai mult dect izbitoare- "ai aveam ns o problem serioas2 simteam adesea n tot capul o durere traumatizant- n plus3 exact n mi0locul creierului3 acolo unde se afl glanda hipofiz3 acuzam o durere continu3 chiar dac nu foarte intens#mi amintesc foarte bine noaptea n care am dobndit brusc toate aceste simptome- " aflam n #ndia3 n ashramul lui !atyananda din "ongyr- n timp ce dormeam3 am primit din exterior un adevrat atac mental5xistau toate temeiurile pentru a conchide c a fost 7opera8 lui ,iran0an3 conductorul ashramului- n somn3 adic exact atunci cnd m puteam mpotrivi mai putin3 m(a luat efectiv n stpnire si mi(a adus multe vtmri

121

sufletesti- Cnd m(am trezit3 mi(am simtit creierul 7sngernd83 ca si cnd ar fi fost frecat cu smirghel" aflam acum n coliba btrnului3 n bisericut- !tteam de vorb ( btrnul ntr(o stran3 n picioare3 iar eu lng el- /a un moment dat i(am spus2 ( Printe3 nu sunt bine3 mi(au fcut ceva la cap#(am explicat tot ce mi se ntmplase- "(a privit cu buntate3 dar n(a spus nimic- !i(a ntins doar mna si m(a mngiat pe cap- A tinut mna ceva mai mult aproape de urechea mea dreaptAm simtit ndat o putere dulce iesind din mna sa si ptrunzndu(mi n tot capul- !ufletul mi s(a umplut de liniste3 de pace3 de sigurant- !enzatia a durat foarte putin3 doar cteva secunde3 la captul crora m nsntosisem cu desvrsire- Dispruser complet toate simptomele3 durerile3 traumele3 ba chiar si cele mai firave semne de surmena0- " simteam literalmente posesorul unui creier nou3 nefolosit3 ca si cnd abia atunci m( as fi nscut"(am bucurat nespus3 fr s fiu deloc surprins- .oate aceste fenomene mi apreau de0a ca fiind ct se poate de firesti- !tiam foarte bine c btrnul era mpodobit si slvit de 1ristos cu multe harisme- ,ici n(am mai simtit nevoia de a discuta cu el despre aceast ntmplare3 ci am luat binecuvntare si am plecatDesigur3 vorbim aici despre minuni3 despre lucruri cu totul mai presus de fire- 4ricine si(ar putea nchipui c n mod normal ar fi trebuit s scot strigte de fericire3 s sar pn n tavan3 s izbucnesc n lacrimi3 n exclamatii de multumire--- ns btrnul era att de simplu3 se purta att de natural si de dega0at3 nct se pare c m(a influentat si pe mine n felul cum nfruntam toate evenimentele- De altfel3 ce mare lucru era pentru Atotputernicul Dumnezeu s m tmduiasc de orice suferint& 'reau s subliniez nc o dat caracterul radical diferit al repercusiunilor pe care le aveau asupra sufletului si trupului meu energiile yoghinilor3 pe de o parte3 si energiile btrnului3 pe de alta- n primul caz3 rezultatul se dovedea de fiecare dat traumatizant> n cel de(al doilea3 primeam totdeauna vindecare de bolile sufletesti sau trupestiFireste3 explicatiile si interpretrile yoghinilor sunt din cele mai diverse- 5i se strduiesc s(si prezinte metoda ca pe un foarte mare dar3 ca pe un produs al evolutiei n plan spiritual3 cu consecinte din cele mai benefice asupra individului- Fr ndoial3 sunt multi cei care ascult aceste teze si se mrginesc s le analizeze strict teoretic3 filosofnd inepuizabil pe seama diverselor nuante si asumndu(si la nivelul abstract3 dup criterii pur subiective3 o gam mai larg sau mai restrns de nvtturi yoghine- Cad n aceast curs cei care fie nu le(au experimentat pe viu3 fie n(au avut nc privilegiul de a intra n posesia termenilor de comparatie- 5ste usor de urmrit si de nteles psihologia omului care3 ntruct pe de o parte i se ntmpl lucruri neobisnuite si necunoscute3 iar pe de alt parte i se serveste prompt si abil o anumit cheie de interpretare a acestor fenomene3 nu mai are timpul si dispozitia necesare unei evaluri profunde si riguroase3 tocmai pentru c evenimentele si explicatiile se succed ntr(un ritm alert3 asa nct sfrseste prin a ceda bulversat3 cu convingerea c progreseaz spiritual3 n vreme ce el se ndreapt3 n realitate3 spre o tragedie poate insurmontabil#mi amintesc de cazul foarte interesant al unui s)ami din #ndia care nnebunise n urma practicilor yoga- 5i afirmau cu entuziasm c gurul ?(a nnebunit pentru a(? elibera de ratiunea care i(ar fi fost o piedic serioas n calea evolutiei spirituale9 Ce fel de 7progres spiritual8 este acela n care omul se distruge cu desvrsire& 5fortul duhovnicesc al crestinilor tinteste3 dimpotriv3 spre dobndirea ntelepciunii si luminarea mintii3 nicidecum spre accederea la nebunie3 inconstient sau idiotizare--- 5ste nc o ilustrare a variettii de pericole pe care le presupune yoga#n ashram3 prietena mea avea hemoragii att de puternice nct nu se putea ridica din pat3 iar ei sustineau c prin puterea gurului i se oferise aceast binecuvntare3 pentru a se curta de +arma ei9 5ste demn de remarcat faptul c3 n prim instant3 am fost la un pas de a accepta o asemenea explicatie- Aveam3 din fericire3 s ne edificm destul de curnd asupra perfidiei acestor oameni--$trnul spunea2 7Diavolul nu se poate ascunde pentru mult timp> tot va iesi vreo cornit din sac--- Dar el ce face& Dac l ntrebi ce se vede iesind din sac3 o s(ti spun c nu e o cornit3 ci o vnt8- Folosea acest exemplu anecdotic pentru a atrage atentia asupra nseltoriilor la care obisnuiesc s recurg tatl minciunii3 insuflatorul rtcirii3 si nefericitii si slu0itori-

122

Dac rul s(ar nftisa ca atare3 atunci cu sigurant c ma0oritatea covrsitoare a oamenilor l(ar evita3 mcar din dorinta de a nu se vtma pe ei nsisi- Rul trebuie asadar s se camufleze3 s(si confectioneze ntr(un fel sau altul aparenta frumosului3 a binelui3 pentru ca oamenii s(? poat accepta si asuma- n acelasi fel3 pentru a nu risca izolarea3 oamenii ri sunt nevoiti s se prezinte mai nti ca virtuosi- De asemenea3 ei se vor strdui ntotdeauna s(i calomnieze pe cei cu adevrat virtuosi3 pentru a(si asigura prim(planul confortabil din care s(si pun n aplicare nestingheriti toate proiectele-

ARMATA Dup ntoarcerea din #ndia3 am rmas n !fntul "unte sase luni de zile ( din martie pn n septembrie- /a nceputul lui octombrie mi se ncheia termenul acordat pentru amnarea stagiului militar si trebuia s m prezint n vederea recrutriiAm prsit Athosul cu doar zece zile nainte de termenul limit3 ntruct m temeam c3 dac as fi zbovit mai mult timp n oras3 mi(as fi reluat3 alturi de vechii mei prieteni3 relele obiceiuri- De aceea am ncercat s(mi petrec cele zece zile stnd numai n cas> aveam astfel si prile0ul de a m vedea mai pe ndelete cu printii mei3 care erau usor nelinistiti din pricina mea#n timp ce eu evitam cu obstinatie iesirile din cas3 amicii m cereau cu struint la telefon3 n special niste fete cunoscute- Asa cum obisnuim s spunem3 7 si bga dracul coada lui8- Din nefericire3 ncet( ncet aveam s fiu iarsi atras spre obiceiurile cele vechi- Acum ns cunosteam pocinta si mrturisirea pcatelor3 mergeam la duhovnic si m ridicam iarsi pe picioarele mele.otusi3 de foarte multe ori se ntmpla s nu m pot mpotrivi pcatului- /a cea mai mic ispit3 cdeam ca un pui de gin- Prin toat viata mea din trecut3 i ddusem Diavolului multe drepturi de stpnire asupra mea- Desi m chinuiam cumplit3 stiind c nu fac dect s m autodistrug3 vointa mea ceda adesea n fata pcatului- Desigur3 patimile omului sunt lanturile cu care Diavolul leag sufletul omenesc3 iar eu eram foarte strns nlntuit- Dar nu era numai aceasta3 ci si altceva- De multe ori simteam n 0urul meu prezenta demonilor3 netezind terenul pentru ca pcatul s devin mai lesne realizabil- Alteori simteam efectiv asupra membrelor niste furnicturi cu totul neobisnuite si extrem de intense3 care mi aprindeau de apetit sexual ntreg trupul3 cu o fort devastatoare- "ai mult3 i vedeam pe demoni provocnd simultan si altor persoane din 0urul meu aceeasi predispozitie5venimente cu substrat demonic mi se ntmplau aproape zilnic- 5ste practic imposibil s le relatez pe toate3 sau s surprind n cuvinte subtilitatea si profunzimea strilor pe care mi le induceau- 'oi evoca trei situatii concludenteA8 !eara3 cnd n unitatea militar se ddea semnalul de stingere si soldatii se culcau3 obisnuiam s m retrag ntr( un loc mai izolat si s m rog- !puneam rugciunea mintii folosind siragul de mtnii2 7Doamne #isuse 1ristoase3 miluieste(m8- ntr(o sear3 dup ce ncepusem rugciunea3 am simtit brusc tot trupul nghetndu(mi si mi s(a fcut realmente prul mciuc- "i(am dat seama c un demon se apropiase de mine- Am continuat rugciuneaPrezenta lui devenea tot mai intens3 astfel nct deodat am simtit ceva strngndu(mi inima n piept si gtul5rau ca niste mini reci si viguroase- #n groaza care m cuprinsese3 am strigat2 7!finte Arsenie3 a0ut(m98Demonul s(a oprit ndat si a fugit de lng mine- "i(am regsit imediat linistea luntric3 si mi(am continuat bucuros rugciuneaB8 A doua ntmplare este legat de o fat care se ndrgostise de mine si m urmrea cu perseverent- 5u o alungam explicit3 iar ea insista imperturbabil- Dup nesfrsite tatonri3 s(a ntors dezamgit n America3 unde(si fcea studiile3 asa nct nu ne mai vzusem de multe luni de zile- mi imaginam c ntre timp se linistisen acea perioad mi ndeplineam o parte din stagiul militar undeva n 5vros> mi(am luat o permisie de trei zile si am pornit spre .esalonic3 cu intentia de a(mi vedea printii- Auzind c si btrnul Paisie se afla nu departe de oras3 am mers s(? ntlnesc- ,e(am bucurat amndoi de regsire3 am avut o discutie ndelungat3 la captul

123

creia m(a mbrtisat si m(am pregtit de plecare- Dup ce m(am ndeprtat ctiva metri3 btrnul m(a chemat napoi3 urmrindu(m foarte intens cu privirea- "(am apropiat de el3 socotind c vrea s(mi spun ceva3 ns el m( a srutat--- pe gt9 4 dat n partea dreapt si o dat n partea stng3 apoi m(a trimis la drum binecuvntndu( m"(am bucurat simtindu(i iarsi dragostea netrmurit3 dar m stpnea si un sentiment de uimire- "i s(a prut ciudat s m srute pe gt#n aceeasi dup(amiaz3 pe cnd sedeam n cas3 a sunat telefonul- 5ra tocmai acea fat9 !i3 pe deasupra3 se afla n .esalonic9 Am fost surprins( $ine3 dar cum ai a0uns aici& ,u erai n America& ( Am simtit c zilele astea vei fi aici3 asa c am luat ieri avionul si am venit- 'oiam s te vdCe puteam s(i rspund& 'enise din America s m vad9 Cnd ne(am ntlnit3 mi(a mrturisit c avusese o stranie certitudine c n acele zile m va gsi n oras- Fusese sigur de acest lucru3 fr s si(? poat explica nici eaAm stat apoi de vorb pe ndelete3 ne(am pornit pe glume si pe rs3 si ncet( ncet ntlnirea a cptat o pronuntat tent erotic- "(am strduit din rsputeri s evit un asemenea deznodmnt3 ns eram atras de o fort irezistibil- Fata parc era beat- mi cdea invariabil n brate3 o respingeam3 mi se strecura din nou la piept--De la un anumit moment3 am nceput s simt c nu suntem singuri- Aveam si--- companie- Percepeam din nou prezenta demonului- Fr s o constientizeze3 fata se afla de0a integral sub influenta lui- 5ra ntr(o stare de surexcitare sexual inimaginabil- ,(o mai vzusem niciodat asa- Desi simteam limpede prezenta demonic si eram agresat de aceleasi imbolduri concupiscente3 nu m temeam- "(am smuls din nclestarea minilor ei si am iesit afar din cas- 'znd c m urmeaz3 am dat ncon0ur automobilului- ,e desprtea o distant de D(< metri$rusc3 am simtit o mn urias zgndrindu(mi organele sexuale- 4 lascivitate irepresibil m(a cuprins instantaneu- mi pierdusem controlul- Fata s(a apropiat si s(a aruncat n bratele mele3 ncepnd s m srute5ram paralizat- Cedasem luntric3 spusesem 7Da98- !imteam demonul lng noi sporindu(ne dorinta3 dar nu m mai interesa- " predasem n stpnirea lui#n clipa aceea3 fata si(a aplecat capul si m(a srutat pe gt2 o dat n partea dreapt si o dat n partea stng3 exact n acele dou puncte n care m srutase cu putin timp nainte printele Paisie9 Am srit ca mpins de un resort3 ndeprtnd(o pe fat cu putere- 5ram mnios3 simtind c avusese loc o profanare2 mbrtisarea curat a btrnului si srutul ptimas al fetei erau dou lucruri esential ireconciliabile- Cel dinti era profanat de ctre cel de(al doileaAsadar3 btrnul stiuse de la nceput tot ceea ce urma s mi se ntmple3 dar nu(mi spusese nimic- A preferat s foloseasc o modalitate mai delicat de a m smulge din pcat si din minile DiavoluluiPe atunci3 fata respectiv nu credea n 1ristos si nu avea nici o legtur cu $iserica- !e pretindea o persoan 7modern8 si lipsit de 7pre0udecti8- "ai trziu3 dup numeroasele lucruri ciudate care i s(au ntmplat3 a nceput s se problematizeze3 s(si mai cenzureze excesele3 s(si schimbe treptat viata3 si n cele din urm3 prin puterea lui 1ristos3 a devenit si ea unul dintre mdularele vii ale .rupului Domnului3 ale $isericii 4rtodoxeDiscutnd cu printele Paisie despre problemele de acest gen3 mi(a spus2 7Atunci cnd exist o legtur strns si o mare iubire ntre dou suflete3 ele pot cunoaste astfel de lucruri de departe- ns de cele mai multe ori intr Diavolul la mi0loc si ncurc lucrurile- Pune n gnd unui biat si unei fete s mearg n acelasi loc si s se ntlneasc acolo- Apoi iarsi acelasi lucru3 n alt parte3 si tot asa3 pn cnd cei doi a0ung s spun2 Ceva se ntmpl cu noi3 ceva special93 pentru ca n cele din urm s(i arunce n pcat- #spititorul este un mare regizor si scenograf--- De aceea nu trebuie s pun nimeni baz pe asemenea ntmplri3 ca s nu se rtceasc- Dac ceea ce ni se ntmpl este de la Dumnezeu3 atunci 5l va gsi un alt mod de a ne nstiinta3 care s ne aduc deplin certitudine8-

124

#ntr(adevr3 asemenea chestiuni necesit un mare grad de discernmnt3 pe care nu(? mai posed multi asceti n vremea noastrC8 Cea de(a treia ntmplare s(a petrecut n 5vros3 la unitatea militar- ntr(o sear3 ncercnd s spun ne ncetat rugciunea 7Doamne #isuse 1ristoase3 miluieste(m83 nu(mi puteam concentra nicidecum mintea3 care se risipea n nenumrate alte gnduri- Dup ndelungi eforturi sortite esecului3 mi(am zis2 7Dac nu m pot ruga3 atunci s fac mcar niste mtnii- 5ste si aceasta o rugciune a trupului3 iar Dumnezeu mi(o va primi3 vzndu(mi neputinta8#nainte de a apuca s fac zece mtnii3 m(a ncon0urat un fel de pcl respingtoare3 ros(aurie- 5ra un atac deschis al Diavolului- $iruit de spaim3 mi(am zis2 7/as3 mai bine s n(o ncurc ru de tot983 si am plecat n grab"ai trziu m(am cit pentru lasitatea acestei atitudini- " temusem de lupta cu Diavolul3 ntruct stiam c(i deschisesem iarsi porti largi3 prin pcatele svrsite recent- Din nefericire3 cdeam nc destul de frecvent victim vechilor mele patimi"(am ntors n dormitorul comun si m(am pregtit de culcare- Credeam c s(a terminat3 c fusese o simpl furtun de moment- " nselam ns amarnic9 #n zilele urmtoare nu m(am simtit bine- Acuzam o permanent si inexplicabil stare de ameteal3 somnolent si sfrseal- "(am prezentat la medicul unittii3 pe care l cunosteam3 si care m(a supus unei examinri riguroase,u mi(a gsit absolut nimic n neregul- "i(a sugerat n final3 ca o msur de precautie3 s efectuez si un control stomatologic- #(am urmat sfatul3 ns dentistul m(a asigurat la rndul su c sunt perfect sntosAceste simptome au continuat totusi la fel de pronuntat si de nimicitor vreme de dou(trei luni- ,u mai eram n stare s fac nimic3 nu mai puteam nici mcar s m rog- Am nceput s bnuiesc ce se petrece abia dup urmtoarea ntmplarentr(o zi3 am deschis 'echiul .estament pe care l tineam ntr(un sertar al biroului- 7! citesc putin3 dac tot nu m pot ruga83 m(am gndit- !urpriza pe care am avut(o a fost ns de proportii- ,u puteam distinge literele9 Am simtit deodat o att de intens stare de slbiciune si de great3 nct mi(am pus capul pe birou3 ca s nu cad de pe scaunul pe care sedeam3 constientiznd n acelasi timp c era la mi0loc o lucrare diavoleasc- "i(am lipit 'echiul .estament de frunte3 cerndu(# Domnului un dram de mngiere- ncet( ncet mi(am revenit- Acum stiam foarte bine ce am- Cutam un mod de a(? vedea pe btrnul Paisie4cazia s(a ivit la urmtoarea permisie( Printe3 f(mi o cruce9 ,u sunt bine deloc- " simt ca si cnd cineva m(ar fi prins ntr(un nvod si m(ar trage n 0os- Ametesc si am o stare de somnolent permanent"(a apucat cu dragoste si mi(a lipit capul de pieptul lui> mi(a fcut cruce de trei ori pe crestet3 fr s spun un cuvnt- Asta a fost tot- " simteam iarsi bine si usurat- Dup ce i(am descris ntmplarea3 l(am ntrebat cu team2 ( Printe3 cum de are Diavolul atta putere& ( ,oi i(o cedm3 prin pcatele noastre"i(am amintit rusinat de numeroasele pcate grave pe care le svrsisem n ultima vreme- "(am dus apoi si m( am spovedit.rebuie s precizez c3 exceptndu(i pe crestinii a0unsi la nalte msuri duhovnicesti3 marea mas a oamenilor care se vd confruntati cu atacuri demonice att de radicale este alctuit n general din cei care au dat multe drepturi Diavolului prin contactul cu practici precum magia3 spiritismul sau yoga/a !fnta "nstire !tavroni+ita am cunoscut un om3 putin mai n vrst dect mine3 care fusese ani de zile membru conductor al miscrii hinduse 1are Frishna- Cnd l(am ntlnit eu3 se re ntorsese de0a la crestinism- mi

125

povestea ct de mult a suferit de pe urma Diavolului din clipa n care s(a strduit s scape de sub tirania acestuiaChinurile mele nu reprezentau ntr(adevr nimic fat de ceea ce ptimise el- .oate puterile sale sufletesti a0unseser la sectuire deplin- 7Dac nu era printele Paisie3 n(as fi putut s scap83 mi mrturisise la un moment dat5xist ns si oameni nefericiti care prefer s se lipseasc de viata vesnic n favoarea acesteia vremelnice- /iber consimtit3 ei se nrobesc Diavolului3 care le ofer cel mult perspectiva unui trai plin de satisfactii n aceast viat3 si se osndesc pe ei nsisi suferintei vesnice- Crestinii iubitori de Dumnezeu sunt chemati s se roage ne ncetat lui 1ristos pentru aceste suflete--#n $iserica 4rtodox este tezaurizat marea experient a ascetilor si a sfintilor n rzboiul lor mpotriva demonilorDin nvttura "arelui Antonie3 care a trit n 0urul anului CDE si este socotit printele monahismului3 merit evocate urmtoarele cuvinte2 7Asadar3 prin marea minune a nomenirii "ntuitorului3 Diavolul a fost nimicit si rmne neputincios n lucrarea sa- Cu toate acestea3 desi a czut3 el este tiran si nu(si afl liniste3 ci continu s ameninte3 fie si numai prin cuvinte- Dac i(ar fi stat n putere3 n(ar fi sovit nici o clip3 ci ndat ar fi svrsit rul3 de vreme ce toat pornirea lui este spre ru3 si mai cu seam spre lupta mpotriva noastr- R---S Demonii se strduiesc ca mcar prin nchipuire s(i nfricoseze pe oameni- R---S Cci mare arm mpotriva Diavolului este viata dreapt si credinta n 1ristos- Demonii se tem mai presus de toate de dreapta credint n 1ristos3 ntruct cunosc foarte bine harul care s(a dat de ctre "ntuitorul celor credinciosi- Acest har a fost transmis de "ntuitorul prin urmtoarele cuvinte2 #at3 v(am dat putere s clcati peste serpi si peste scorpii3 si peste toat puterea vr0masului3 si nimic nu v va vtma :/uca ?E3 ?@=8 :5verghetinos3 voi- #'3 ed- gr-3 pp- GG?(GGD=Asadar3 noi nsine3 prin viata noastr neatent si pctoas3 ne golim de harul si puterea cu care ne(a mpodobit 1ristos3 si astfel i dm Diavolului dreptul si puterea s ne vatme- Din nefericire3 acest lucru se ntmpl cu att mai frecvent n zilele noastre---

BTRNUL PORFIRIE 5xist o mare ignorant fat de comorile vii ale traditiei noastre ortodoxe- 5xist3 de asemenea3 o sum de pre0udecti cultivate printr(o bine instrumentat propagand anticrestin- 5u nsumi sunt un exemplu elocvent n acest sens- /a primul contact direct cu modul ortodox de viat3 prile0uit de ntia mea vizit n !fntul "unte3 am rmas siderat- Descopeream un contrast stupefiant ntre ceea ce vedeam si triam n mnstiri3 pe de o parte3 si preconceptiile care mi fuseser constant inoculate despre calitatea sufleteasc3 moral si intelectual a crestinilor practicanti3 pe de alt parte- " ntrebam consternat2 7$ine3 dar prin ce mecanisme mi(am construit o imagine att de distorsionat despre lucruri pe care nu le(am cunoscut niciodat direct3 si de care nici mcar n( am fost vreodat preocupat&98ntr(adevr3 nici eu si nici vreunul dintre membrii antura0ului meu nu aveam legturi sau cunostinte printre oamenii $isericii- ,u studiasem si nu eram la curent cu nvtturile3 hotrrile sau diversele puncte de vedere ale $isericii 4rtodoxe- Cu toate acestea3 afisam o atitudine aprioric critic si ostentativ inamical fat de $isericConduita mea era profund in0ust si stupid- A fost nevoie de un prim contact viu3 de trei zile3 cu viata !fntului "unte3 pentru a ncepe o reevaluare onest a opiniilor mele3 tributare ntr(o msur semnificativ influentei ziarelor3 radioului si televiziunii- A fost nevoie de minunata si fericita experient a ntlnirii cu venerabili stareti si printi ai ortodoxiei3 pentru a(mi destrma vlul unei ignorante care mi contamina substantial modul de perceptie a realittii,u intentionez nici o clip s sustin c toti crestinii practicanti ar fi sfinti- "ulti dintre ei se strduiesc ns realmente s devin9 ,u sustin c n(ar avea nea0unsuri si scderi- $un parte dintre ei fac ns eforturi remarcabile pentru a le cori0a :ceea ce nu se poate spune n nici un caz despre dusmanii $isericii=- De asemenea3 sunt departe de a sustine c nu s(ar ntmpla si lucruri scandaloase n $iseric- .rebuie ns tinut seama de faptul c3 oriunde exist oameni3 se ntmpl si se vor ntmpla astfel de lucruri- n plus3 realitatea dovedeste irefutabil c intensitatea si ponderea scandalurilor n $iseric este ntotdeauna infinit mai redus dect la nivelul institutiilor statului3 al partidelor politice3 al societtilor comerciale3 al organizatiilor non(profit3 al asociatiilor sportive3 s-a-m-d!ub toate aspectele ei3 diferenta este att de zdrobitoare n favoarea imaginii $isericii3 nct orice paralel devine

126

cel putin ridicol- Ceea ce sustin cu fermitate este c mi0loacele de informare n mas manifest o tendint cvasi( general de focalizare asupra evenimentelor ecleziastice controversate- Pe deasupra3 aceste evenimente sunt destul de frecvent prezentate trunchiat si supralicitant3 sau chiar confectionate pur si simplu3 n dispretul oricrei etici profesionale- De altfel3 recuzita acestei ostilitti mediatice este arhicunoscut4 atare stare de lucruri nu trebuie s surprind- Pe ntreg parcursul istoriei3 $iserica a fost rzboit fie n mod deschis3 fie pe ci insidioase- !i ntotdeauna $iserica a biruit n cele din urm3 dup cuvntul lui 1ristos3 care i prescrisese dintru nceput cltoria triumftoare prin veacuri2 >e aceast piatr voi idi @iserica .ea si portile iadului nu o vor birui (.atei ),, )6-# 5xist si astzi nenumrati preoti si monahi a cror faim s(a rspndit pn la captul lumii pe cale oral3 din om n om3 fr ca vreun ziar3 post de radio sau televiziune s(i aib vreodat n atentie- 5xist multi printi duhovnicesti la care vin3 ntr(un flux continuu3 oameni de pe toate continentele3 pentru a(i vedea3 pentru a le mprtsi problemele lor3 pentru a fi a0utati- 5xist mii de persoane care mrturisesc amnuntit despre minunile si binefacerile pe care le(au primit de la acesti printiUnul dintre acesti cluzitori duhovnicesti cu viat sfnt3 care nu pot fi ntlniti nicieri altundeva dect n $iserica 4rtodox3 era si printele Porfirie- Cnd l(am cunoscut eu3 si petrecea ultimii ani ai vietii n apropiere de "ala+asa3 la aproximativ o or de Atena- Kidea pe locul acela o mnstire- "ultimi nesfrsite de oameni veneau zilnic s(? vad3 astfel nct se instituise obiceiul ca toate autobuzele s fac acolo o oprire special3 devenit statia 7/a btrnul8Am ntlnit de(a lungul timpului un numr impresionant de persoane care mi(au relatat despre minunatele binefaceri pe care le(au primit prin binecuvntarea btrnului- 'oi evoca succint cteva asemenea cazuriUn cunoscut de(al meu suferea de tumoare pe creier- Cu dou zile nainte de a lua avionul spre Anglia3 unde urma s fie supus unei foarte dificile interventii chirurgicale3 a trecut s ia binecuvntarea printelui Porfirie- $trnul ?( a pecetluit cu semnul crucii si i(a spus s citeasc un paraclis ctre "aica Domnului3 pentru a(i vindeca tumoareaDou zile mai trziu3 medicii englezi si amicul meu au fost de(a dreptul socati constatnd c noile radiografii3 efectuate succesiv3 nu puteau localiza tumoarea2 dispruse cu desvrsire9 !(a ntors asadar n 6recia fr s mai fac vreo operatie3 iar astzi si trieste viata ct se poate de normal3 fiind perfect sntos- Aceast minune a constituit si punctul din care a renuntat definitiv la filosofia hindus si a devenit un crestin adevrat si constientUn alt brbat avea cancer la piept> acesta i(a disprut imediat ce btrnul Porfirie s(a rugat pentru el si i(a fcut cruce peste piept- 4mul si(a dat demisia din serviciul su :fusese 0udector= si si(a dedicat tot restul vietii slu0irii lui 1ristos3 devenind un a0utor de nde0de al btrnului3 mai ales c nu avea alte obligatii3 fiind necstorit4 prieten de(a mea si(a rupt gtul ntr(un accident de masin- Radiografiile artau oasele traumatizate ale gtului3 iar medicii i(au spus la unison c nu se va vindeca niciodat- Dup cteva luni de alergturi pe la toate spitalele3 s(a gndit s(i fac o vizit printelui Porfirie3 pentru a lua binecuvntare- $trnul a pecetluit(o cu semnul crucii si i(a spus s(si scoat corsetul din 0urul gtului9 ntr(adevr3 fata a efectuat apoi o nou serie de radiografii3 care artau c totul este n regul3 spre totala bulversare a medicilor care comparau stupefiati radiografiile vechi cu cele noiAu trecut cinci ani de atunci3 iar fata este absolut sntoas3 slvind pe Dumnezeu si pe sfintii !iUn alt prieten de(al meu provenea dintr(un sat n apropierea cruia functionase n trecut o veche mnstire3 acoperit acum de pmnt si uitat de toti localnicii- Printele Porfirie i(a dat acestui prieten indicatii exacte despre amplasamentul vechiului complex monastic- Desi nu clcase niciodat pe acele meleaguri3 btrnul i furniza detalii complete3 ca si cnd ar fi avut mnstirea n fata ochilor- #i descria stncile3 copacii3 pn ce prietenul meu a nteles exact unde se afla lcasul uitat de vremuri3 ntr(adevr3 foarte curnd avea s primeasc la fata locului confirmarea spuselor btrnuluiPrintele Porfirie dobndise de la Dumnezeu nenumrate harisme3 despre care s(a scris si probabil nc se va mai scrie mult vreme- Din respect pentru persoana si memoria btrnului3 voi expune si eu mrturia mea personal3 n numele adevrului pe care nu putini caut s(? ngroape3 ntruct le mustr viata si faptele-

127

.ocmai ce m ntorsesem din #ndia si m aflam n !fntul "unte3 unde eram gzduit pentru cteva luni n coliba unui clugr isihast- Acolo am aflat c printele Porfirie3 despre care auzisem vorbindu(se foarte mult3 venise s stea pentru un rstimp oarecare n Athos3 la !chitul Favso+alivia- Acest schit este unul dintre cele mai retrase ale "untelui3 fiind situat pe un versant stncos si extrem de abrupt3 cu foarte putini copaci care rsar ici si colo din granit- n 0ur de treizeci de csute3 dispuse la o distant considerabil una de alta si ncon0urate de mici grdini3 nfrunt deseori prime0dia cderilor de piatr- Cteodat constructiile sufer avarii serioase- 4 crare piezis sfrseste pe trmul abrupt unde cu greutate poate acosta vaporasul3 si aceasta numai atunci cnd marea este foarte linistit'iata acolo este prin excelent aspr si plin de restrictii- Prin forta mpre0urrilor3 nimeni nu poate poseda prea multe bunuri- .ransporturile necesare se fac pur si simplu cu crca sau3 n cel mai bun caz3 cu vreun catrCrarea ngust si prpstioas este foarte dificil de strbtut3 astfel nct monahii de acolo sunt cliti si austeriPentru a a0unge la Favso+alivia3 aveam de cltorit nu mai putin de dou zile prin "unte- Cu alte cuvinte3 picioarele mele urmau s fac negresit btturi- ns dorinta mea de a(? ntlni pe btrnul Porfirie era att de nflcrat3 nct am hotrt fr ezitare s pornesc la drum ne ntrziat- 5ram constient c nzestrrile printelui Porfirie nu puteau fi dect foarte asemntoare celor ale btrnului meu3 Paisie- 'oiam deci s descopr sfintenia si ntr(o alt persoan3 s vd n ce chip o persoan diferit3 cu un alt caracter3 poart nluntrul su darurile Duhului !fnt5ram pe atunci rsftat duhovniceste din abundent- ntruct m aflam la nevoie :avnd nc mari probleme sufletesti datorate influentei gurusilor si numeroaselor evenimente demonice care mi se ntmplau=3 btrnii mi fceau foarte des diferite daruri duhovnicesti3 spre a m tmdui si a m a0uta s nteleg prin trire deosebirea dintre experienta harului lui Dumnezeu3 pe de o parte3 si lucrarea demonic3 pe de alta- Cele mai grave plgi luntrice pe care le acumulasem de(a lungul timpului se datoraser tocmai erorii fundamentale de a trata lucrrile demonice drept manifestri ale energiilor dumnezeiesti,d0duind asadar3 n subconstient3 c voi primi asemenea daruri si din partea printelui Porfirie3 am pornit n cltorie- Pe tot parcursul drumului3 am auzit de la diversi clugri si laici c printele Porfirie este bolnav si nu primeste pe nimeni- 5suaser de0a multi n ncercarea de a(? vedea- "i(am continuat totusi cltoria rugndu(m din rsputeri3 si am a0uns ntr(un sfrsit la chilia btrnului- "i(a iesit n ntmpinare un monah brunet3 avnd n0ur de GE de ani( Printele nu te poate primi3 este foarte bolnav9 mi(a spusDup doar o fractiune de secund a mai iesit un monah3 ceva mai vrstnic dect primul3 si m(a nstiintat dezolat despre acelasi lucru( ,umai Ls iau binecuvntarea lui3 i(am spus rugtor#n timp ce monahii mi descura0au delicat3 dar ferm3 orice sperant3 s(a auzit dinuntru glasul printelui Porfirie cerndu(le s(? a0ute s ias afar- ntr(adevr3 peste putin vreme au aprut ducnd de brate un btrnel care acuza n mod vizibil dureri la orice miscare pe care o fcea#ndat ce l(am vzut pe btrn3 inima mi(a tresltat si s(a umplut de o imens bucurie- ,(am luat n seam scaunul pe care mi ?(a oferit3 ci m(am asezat pe pmnt3 lng picioarele sale- " simteam nespus de fericit3 dar totodat si nevrednic s m aflu lng el3 asa nct m multumeam bucuros s sed ca un ctelus lng picioarele lui- L "onahii se artau stn0eniti s m vad ntr(o asemenea postur si insistau s m asez pe scaun n fata btrnului3 gest pe care eu l percepeam ns ca pe o intolerabil ndrzneal din partea mea- $trnul3 ntelegndu(m foarte bine3 m(a scpat din aceast situatie delicat( /sati(? aici unde este9 le(a spus el3 curmnd astfel discutiile5ram att de fericit nct mi se prea c m aflu chiar n bratele lui Dumnezeu3 ceea ce ( cu rugciunile si harul printelui ( nu era tocmai departe de adevr--!imteam o imens iubire revrsndu(se din sufletul btrnului- !imteam o putere duhovniceasc urias slsluind

128

n acel trup al su3 care prea pregtit de0a pentru plecarea dincolo- !imteam o inepuizabil si infinit viat izvornd din acel trup gata de moarte si transmitndu(mi(se mie3 rednd viat sufletului meu aproape mort- n chip paradoxal3 printele Porfirie3 btrnul aproape muribund3 m umplea de viat3 att n sens duhovnicesc ct si biologic3 iar eu m adpam din el cu recunostint si bucurie- ntelegeam foarte bine amndoi ce se petrecea n acele momente3 iar cuvintele erau de prisos#mi amintesc c am discutat putin despre #ndia- "(a ndemnat ctre mult luare aminte3 spre a nu fi iarsi bat0ocorit de Diavol- 5xperientele prin care trecusem m expuneau n continuare unor mari pericole- De altfel3 nici nu era nevoie de prea multe cuvinte- l ntelegeam foarte bine din nsesi lucrurile pe care le triam n prezenta luiAm schimbat doar cteva fraze3 dar fiecare cuvnt al su avea atta profunzime9 mi aduc aminte de cciulit de ln pe care o purta pe cap3 de trsturile fetei marcate de expresia durerii fizice3 de trupul su neputincios opintindu(se--- #ar toate acestea contrastau minunat cu mretia3 senintatea si pacea pe care le dega0a prezenta sa3 probnd caracterul provizoriu si neesential al materiei3 peste care btrnul domnea cu adevrat- ,u era loc de evaluri rationale si analize teoretice2 n fata printelui constatam pur si simplu faptul prezentei lumii duhovnicesti3 triam si participam la dimensiunea duhovniceasc a lumii- ,u vorbeam despre harul !fntului Duh3 nu auzeam despre darurile lui 1ristos3 ci le triam efectiv( " voi ruga pentru tine- 'ino s m mai vezi3 mi(a spus btrnulAm luat binecuvntarea lui3 i(am salutat pe ceilalti monahi si m(am retrasPe msur ce urcam crarea3 bucuria mea crestea- ,u doar sufletul meu3 ci si ntreg trupul meu primise viat3 si dobndisem atta putere nct aproape c alergam pe crarea abrupt- ,u eram singur3 ci btrnul m nsotea pretutindeni- l simteam nu alturi de mine3 ci nluntrul meu3 sau mai degrab eu eram nluntrul su- n toate zilele urmtoare l(am avut ca 7tovars8 pe printele Porfirie3 a crui prezent vie mi aducea mngiere3 desftare si tihn/a mai putin de o sptmn3 cnd l(am revzut3 mi(a spus2 ( Am fost mpreun cu tine n toate aceste zile3 ti(ai dat seama& Plin de uimire3 i(am rspuns2 ( Cum s nu(mi dau seama3 printe&9 Ar fi fost cu putint s nu constientizez o att de intens trire& Dimpotriv3 mi(ar fi fost mai lesne s nu observ soarele pe cer9 !i toate aceste lucruri se petreceau ntr(un chip att de firesc3 desi se situau att de sus fat de planul firesc al realittii--Pe btrnul Porfirie aveam s(? vizitez cu regularitate n anul urmtor3 pe durata efecturii stagiului militar n Atena- .receam prin "ala+asa si l vedeam adesea- !e ntmpla de multe ori s simt harul btrnului chiar nainte de a a0unge la mnstire- $inecuvntarea lui m acoperea totdeauna si m ndulcea duhovniceste- Alteori simteam acea pace mai presus de minte atunci cnd mi fcea semnul crucii- n chip uimitor si minunat3 toate nevoile mele ( inclusiv cele materiale ( se rezolvau foarte repede si usor!pre - exemplu3 amplasamentul unittii mele militare mi permitea s iau autobuzul pentru a a0unge la mnstire3 ns nu si pentru a m ntoarce- Prin urmare3 exista de fiecare dat pericolul de a ntrzia si de a fi ncarcerat n unitate- Dar se gsea ntotdeauna cte o masin care s m preia de pe sosea si s m duc pn la poarta unittii- #ar aceasta se ntmpla pe un drum de tar aproape necirculat3 cu att mai mult seara trziu3 cnd trebuia s m ntorc- Asadar3 m ncredintam cu totul binecuvntrii btrnului3 iar el mi purta mereu de gri0Asemenea evenimente se petreceau aproape zilnic> m grbeam de fiecare dat s le relatez duhovnicului meu din !fntul "unte3 care n general m asculta fr s simt nevoia de a face comentarii- 4dat ns mi(a spus2 ( De vreme ce(? iubesti att de mult pe printele Porfirie3 de ce nu(i spui s(ti vindece piciorul& Aveam3 ntr(adevr3 o veche problem la genunchiul drept3 datorat unei lovituri pe care o primisem pe vremea cnd practicam intens +arate- Articulatia se slbise3 iar rotula se umfla si aduna frecvent lichid3 provocndu(mi simultan dureri care mi ngreunau miscarea- n urma exercitiilor fizice si a marsurilor din armat3 situatia se

129

nruttise- "edicii care m investigaser la spitalul militar pledaser pentru varianta operatiei- /a recomandarea lor3 hotrsem s suport o interventie chirurgical n Atena3 urmnd s beneficiez apoi de patru sptmni de concediu medical/a putin timp dup luarea acestei decizii3 pe cnd m aflam la btrnul Porfirie3 mi(am amintit deodat de cuvintele duhovnicului- Asadar3 m(am ncumetat si i(am spus2 ( Printe3 duhovnicul a zis s(mi vindecati piciorul9 ( 5i3 bine3 dac a zis duhovnicul--!i(a ridicat mna neputincioas3 asa cum era asezat pe pat3 si mi(a binecuvntat genunchiul n chipul crucii- Am simtit atunci o putere lin pogorndu(se peste genunchiul meu si invadndu(m apoi pn n mduva oaselor- 4 nedumerire si o curiozitate ndrzneat si(au fcut loc n mintea mea2 7$ine3 dar ce se va ntmpla cu moleculele de lichid& 4are chiar vor disprea& Cum vor lucra energiile lui Dumnezeu&8- Acest interes 7stiintific8 m determina s(mi tin genunchiul permanent sub observatie- /a fiecare pas pe care l fceam3 la fiecare cuvnt pe care l rosteam3 gndurile mele se ndreptau spre starea genunchiului- 'oiam neaprat s 7prind din zbor83 s 7triesc integral8 clipa n care Dumnezeu va lucra- Au trecut n felul acesta trei zile3 si genunchiul nu ddea semne de nsntosire- Am nceput s am gnduri de ndoial- mi controlam obsesiv genunchiul3 dar nimic--- /a un moment dat3 cuprins de indignare fat de propria(mi atitudine3 mi(am zis2 7"i3 rtcitule3 acum vrei repede si minuni& Ai tu fat pentru astfel de lucruri&8- Putin cte putin3 am ncetat s m mai preocup de piciorul meu,u voi uita niciodat dimineata n care m(am trezit n dormitorul unittii- Deschiznd ochii3 mi(am spus n gnd2 7$re3 piciorul o s te nec0easc mult timp8- Am miscat piciorul3 dar n(am simtit nici o durere- "(am sculat si am nceput s sar pe loc- n mod normal3 piciorul m(ar fi nec0it cumplit dup cel mult dou(trei srituri- ,imic3 nici o stn0eneal- Am iesit n curte si am alergat vreo sut de metri3 fr absolut nici o dificultate9 "(a cuprins atunci o bucurie nesfrsit3 si lacrimi de recunostint mi(au mi0it n ochi- "i(am zis emotionat2 7Asadar3 Dumnezeu m(a vindecat atunci cnd am ncetat s mai cred c m voi nsntosi- #ar aceasta3 pentru a ntelege foarte limpede c a fost darul lui Dumnezeu3 si n nici un caz rezultatul credintei mele3 cum ar fi pretins yoghinii98- n zilele urmtoare3 dobndisem reflexul de a(mi urmri cu atentie piciorul la fiecare miscare- !(au scurs astfel sptmni n sir3 fr s mai acuz nici cea mai vag urm de durere- " fcusem bine cu desvrsire9 Fr operatie3 fr zgomot3 ci delicat si 7pe ascuns8 ( asa cum lucreaz de obicei harul dumnezeiescAu trecut ani de zile de atunci3 iar piciorul nu m(a mai suprat niciodat- 4peratia programat n(a mai avut loc'oi purta n trupul meu pn la moarte mrturia vie c si printele Porfirie a fost3 la rndul lui3 un btrn harismatic- Astfel3 aceast binefacere trupeasc mi va deveni spri0in duhovnicesc3 si totodat prile0 de amintire si cinstire a unui sfnt contemporan al $isericii noastre 4rtodoxe- !unt ncredintat c printele Porfirie m va pomeni si pe mine n rugciunile sale ctre Dumnezeu- ,u mi(a fost niciodat duhovnic3 ns m(a spri0init enorm ntr(o anumit perioad a vietii3 si m(a ncon0urat cu o dragoste coplesitoare-

RUGCIUNEA SI MANTRA :7ugciunea este, dup nsusirea ei, nsotirea si unirea omului cu "umne eu; iar dup lucrare, sustintoarea lumii#= !fntul #oan !crarul Unul dintre darurile duhovnicesti cele mai mari pe care mi le(a fcut btrnul Paisie a fost si cluzirea mea pe crrile tainice ale rugciunii- Acest efort de initiere a nceput o dat cu prima noastr ntlnire3 si a continuat pn la adormirea printelui3 survenit doisprezece ani mai trziuRugciunea pe care o svrsea si asupra creia insista totdeauna btrnul const n repetarea cuvintelor 7Doamne #isuse 1ristoase3 miluieste(m8 sau 7Preasfnt ,sctoare de Dumnezeu3 mntuieste(m8#n rugciune se ntreptrund dou entitti personale- 4mul3 pe de o parte3 si Dumnezeu3 pe de alta- 5ste o relatie ntre persoane distincte care nainteaz spre o ntlnire reciproc- Drept urmare3 sporirea n rugciune3 naintarea pe calea acestei comuniuni3 depinde att de libera voint a omului3 ct si de cea a lui Dumnezeu- n ambele cazuri este vorba de persoane nzestrate cu libertate absolut si inviolabil- Ceea ce aduce omul este buna sa intentie3

130

apoi ostenelile3 dorinta de a se apropia3 iar Dumnezeu pune harul !u- 4rict de mari ar prea luptele ascetice ale omului3 n comparatie cu darurile lui Dumnezeu3 ele se dovedesc a fi infime si ne nsemnate- 4mul face un pas3 iar Dumnezeu3 pentru a micsora distanta dintre ei3 face o mieCu toate acestea3 ne nsemnatul pas pe care l face omul ctre Dumnezeu este absolut necesar3 pentru c tocmai prin acest pas el si arat dispozitia3 buna intentie3 si prin acest pas i d 7dreptul8 lui Dumnezeu s se apropie fr s(i ncalce libertatea spiritual- !pre deosebire de Diavol3 Dumnezeu i respect omului la modul cel mai riguros libertatea cu care 5l nsusi ?(a nzestrat9 Dumnezeu nu(i agreseaz niciodat aceast libertate3 deoarece l iubeste pe om si voieste s aib cu el o relatie de iubire3 iar iubirea nu se poate ntemeia dect pe libertatea deplin a persoanelor- Unde nu exist libertate3 acolo este exclus existenta iubirii- Faptul c Diavolul se comport ntotdeauna tiranic este consecinta urii sale intrinseciRdcinile 7pedagogiei8 dumnezeiesti pot fi uneori amare3 ns roadele sunt nespus de dulci- /a nceput3 cnd rosteam rugciunea3 traversam adesea stri de oboseal sau plictiseal- Atunci3 prin rugciunile btrnului3 Dumnezeu mi trimitea anumite mngieri duhovnicesti- !imteam n timpul rugciunii nvluindu(m ceva inefabil3 ca un fel de boare3 iar sufletul mi se schimba pe dat- 5ram cuprins de o bucurie si o pace negrit3 n vreme ce rugciunea devenea singura dorire si odihn a inimii meleAcest lucru se ntmpla destul de frecvent- 4dat3 cnd s(a manifestat mai intens3 am pstrat timp de dou zile o senzatie real de foame si sete de Dumnezeu9 ,u(mi doream nimic altceva dect s rostesc ne ncetat rugciunea3 s m satur de Dumnezeu- 'oiam s(/ mnnc pur si simplu9 5ra o bucurie de nedescris9 Cu ct m rugam mai intens3 cu att se nstea n mine un dor de Dumnezeu mai arztori mprtseam de fiecare dat aceste experiente printelui Paisie3 multumindu(i mereu cu recunostint3 ntruct l stiam n bun parte 7responsabil8 pentru aceste daruri cu care eram coplesit( 5i3 ti(a dat Dumnezeu o 7ciocoltic8 din cofetria /ui9 5xist ns si torturi cu frisca9 spunea zmbind n asemenea mpre0urriRdeam3 la rndul meu3 bucuros si uimit n acelasi timpAsadar3 prin aceste daruri dumnezeiesti3 urcusul duhovnicesc devenea lesnicios3 iar osteneala devenea bucuriePrindeam astfel avnt si continuam s practic cu nsufletire aceast binecuvntat lucrare a rugciuniiAlteori3 cnd m nchinam la icoanele fctoare de minuni din !fntul "unte3 mi simteam inima cuprins de un freamt dulce3 care mi schimba instantaneu n bine ntreaga stare sufleteasc- /ucruri asemntoare mi se ntmplau si n timpul slu0belor de priveghere nchinate sfintilor- /a sfrsitul unei astfel de slu0be3 btrnul mi(a soptit2 ( 5i3 ti(a fcut sfntul o mic tratatie de praznicul su9 .rebuie spus c n prima etap a ntoarcerii mele pe calea vietuirii crestine3 pe cnd eram nc tnr si nu ntelegeam prea multe lucruri3 aveam o anumit doz de ndrzneal deplasat3 n virtutea creia mergeam foarte des la printele Paisie cu cererea expres de a(mi face diverse daruri duhovnicesti- $trnul se grbea totdeauna s m rsfete cu supramsur3 mprtindu(mi generos din harul su- Astfel3 spre exemplu3 mi se deschidea mintea spre a ntelege 5vanghelia n sensurile ei cele mai adnci si mai subtile> sau triam felurite experiente duhovnicesti de mare intensitate3 a cror descriere amnuntit ar fi ncput ntre filele multor tratate de teologieFiecare dar al btrnului era diferit- 4 dat cu trecerea timpului3 nu mi(am mai ngduit s(i cer explicit asemenea daruri- Preferam de0a s las astfel de hotrri la deplina latitudine a btrnului- mi amintesc c3 ntr(un moment mai delicat al vietii mele3 m(a luat de mn si m(a ntrebat rznd3 n curtea din spatele casei3 ziua n amiaza mare2 ( ,u vrei un dar& "i(am plecat capul rusinat( ,u stiu3 printe3 aceste lucruri le cunoasteti sfintia voastr mai bine-

131

" privea zmbind cu mult bucurie si iubire3 cnd am simtit deodat adevrate vpi de foc arzndu(mi inima si nclzind(o pe de(a(ntregul- !fintii Printi vorbesc despre felurite lucrri ale harului dumnezeiesc3 care este 7arztor8 pentru nceptori3 7lumintor8 pentru cei de mi0loc3 si 7 ndumnezeitor8 pentru cei desvrsiti- Acelasi lucru este nftisat si n 5vanghelie- Dup nviere3 n drumul !u ctre 5maus3 1ristos a cltorit mpreun cu doi dintre ucenicii !i3 si ncepnd de la .oise si de la toti prorocii, le-a tlcuit lor din toate Scripturile cele despre /l# Apoi3 cnd a disprut de la ochii lor, au is unul ctre altul! oare nu ardea n noi inima noastr, cnd ne vorbea pe cale si ne tlcuia Scripturile3 (1uca *+, *5 si 8*-# 5xistau si situatii cnd n timpul rugciunii simteam c se petrec lucruri neobisnuite- !pre exemplu3 rugciunea 7Doamne #isuse 1ristoase3 miluieste(m8 ncepea s se depene 7singur8 n inima mea3 fr ca eu s fac vreun efort ct de mic- #n legtur cu acest lucru3 btrnul spunea2 7#nima a luat(o nainte- Acestea sunt daruri ale harului lui Dumnezeu3 si n astfel de clipe trebuie s ascultm linistit rugciunea care se lucreaz singur nluntrul nostru8Desigur3 de(a lungul attor ani s(au ntmplat nenumrate alte evenimente duhovnicesti iesite din comun3 crora le(am pierdut sirul si numrul- 'oi relata n continuare doar cteva n plus3 pe care le gsesc demne de remarcat/a captul unei perioade de oarecare sporire n rugciunea 7Doamne #isuse 1ristoase3 miluieste(m83 brusc mi s(a ntmplat ceva ciudat2 nu mai puteam rosti absolut deloc aceste cuvinte- "intea mi se blocase complet9 Pe de alt parte3 ncercnd s fac n schimb rugciunea 7Preasfnt ,sctoare de Dumnezeu3 mntuieste(m83 am constatat c aceasta curgea extrem de usor3 aproape de la sine9 #ntmplarea m(a problematizat profund3 si mi(am amintit c3 pe vremea cnd m aflam n ashramul lui !atyananda din "ongyr3 ntr(un anumit moment de spaim n fata perfidelor atacuri spirituale pe care le primeam din partea yoghinilor3 i fcusem o fgduint solemn Preasfintei Fecioare2 7"aica Domnului3 a0ut(m s scap de aici3 si ti voi drui ntreaga mea minte- 5ste a ta3 ti apartine8- 4 rugasem atunci s(mi pzeasc totdeauna trupul si mintea de intruziunile magilor si vr0itorilorAm simtit asadar c acel bloca0 se datora Preasfintei ,sctoare de Dumnezeu3 care mi amintea astfel de datoria mplinirii fgduintei- #(am povestit totul printelui Paisie3 care mi(a spus2 (,u te nelinisti3 este acelasi lucru--- ! spui de acum 7Preasfnt ,sctoare de Dumnezeu3 mntuieste(m8- 5ste acelasi lucru--!e ntelege c i(am urmat sfatul cu nsufletire,(a trecut mult timp si "aica Domnului mi(a fcut un foarte mare dar- ntr(o noapte3 n vreme ce spuneam rugciunea stnd n picioare sub un mslin3 mintea mi(a fost rpit pe neasteptate si am nceput s vd niste imagini ntr(o culoare plumburie3 asemntoare unor fotografii alb(negru- 5ra ca si cnd m(as fi aflat sus3 n cerul spiritual- Cu mult deasupra mea am vzut o lumin urias3 nespus de dulce si desfttoare3 care ascundea 7 nuntrul8 su o alt lumin3 mai intens n toate caracteristicile ei3 care era nsusi izvorul ntregii lumini- /a o oarecare distant3 se aflau n 0ur mici luminite asemntoare unor scntei!(a nscut n mine simultan siguranta c era Preasfnta ,sctoare de Dumnezeu si c din ea se revrsa lumina !fintei .reimi- .oat lumina !fintei .reimi trecea prin Preacurata Fecioar si se rspndea apoi ctre restul creatiei- "aica Domnului poseda asadar plintatea harului lui Dumnezeu- 5ra mai presus dect orice alt fpturChiar si arhanghelii3 mpreun cu sfintii ngeri3 erau naintea ei ca niste mici scntei3 asa cum este lumina unei lumnri n fata soarelui amiezii din timpul verii- #ntre Preasfnta Fecioar si orice alt fptur exista o distant duhovniceasc de proportiile unui abis- 4 astfel de persoan nu mai existase si nici nu va mai exista pn la sfrsitul veacurilor- Atunci am nteles de ce !fntul Andrei Criteanul a numit(o 7Dumnezeu dup Dumnezeu83 avnd n ea toate darurile .reimii--'edenia nu cred c a durat mult timp- Aceste evenimente sunt de fapt 7atemporale83 n sensul c pe durata lor esti cufundat n vesnicie- Cnd am re nceput s iau act n mod constient de realitatea ncon0urtoare3 m aflam n picioare sub mslin si era nc noapteAm mers si i(am povestit btrnului toate cele ntmplate- !(a bucurat si s(a artat pe deplin satisfcut de interpretarea mea- Am discutat despre tot ceea ce ntelesesem n legtur cu persoana sfnt a ,sctoarei de

132

Dumnezeu3 si mi le(a confirmat n ntregime- $trnul o vzuse de foarte multe ori pe Preacurata fat ctre fat3 si vorbise cu ea- Atunci mi(a relatat urmtoarea ntmplare2 7Pe cnd eram n !inai3 la !fnta 5pistimi :o sihstrie aflat sus n munte3 la o or de mnstire3 unde btrnul a vietuit aproximativ trei ani ntr(o pester=3 am vrut la un moment dat s m ntorc n 6recia3 ns nu puteam rezolva problema documentelor3 fapt pentru care m(am nec0it mult( "aica Domnului3 attia oameni am a0utat n viat3 iar acum nu se gseste nimeni s m a0ute& ndat ce am rostit acestea3 a aprut n fata mea Preasfnta Fecioar( ,u te nec0i3 am s te a0ut eu3 mi(a spus"i(a luat documentele din mn si le(a ascuns la pieptul ei( !i ati plecat3 printe& ( 5i3 n cteva zile am obtinut absolut toate aprobrile si m(am ntors n 6recia( Cum era3 printe3 Preacurata& ( /uminoas si mbrcat n aur8$trnul avea s(mi destinuie de(a lungul timpului multe amnunte despre asemenea ntlniri minunate de care fusese nvrednicit!tiu bine din experienta mea3 dar si din discutiile purtate cu monahi foarte sporiti duhovniceste3 c rugciunea este darul lui Dumnezeu- 5a nu se dobndeste ca urmare a efortului omenesc3 care rmne totusi neaprat necesar- ns fr "ine nu puteti face nimic3 ne avertizeaz 1ristos :#oan ?D3 D=- Altundeva3 !criptura accentueaz faptul c toat darea cea bun si tot darul desvrsit de sus este3 pogorndu(se de la Printele luminilor :#ac- ?3 ?;=- Precum Dumnezeu ne(a druit existenta3 tot asa3 prin rugciune3 ne druieste treptat unirea cu 5l si cunoasterea /ui3 iar n cele din urm viata vesnic*oghinii3 n strdania de a a0usta totul dup propriile msuri3 procedeaz asemeni lui Procust atunci cnd sustin c rugciunea crestin ar fi de aceeasi factur cu mantrele lor- Fr ndoial c se pot stabili anumite asemnri3 ns deosebirile sunt fundamentale- /ogica yoghinilor este aceea a unui silogism nevalid de tipul2 ?- 6ina are dou picioareC- 4mul are dou picioareG- Deci3 omul si gina sunt acelasi lucru9 5ste momentul potrivit pentru a semnala cteva distinctii esentiale4rtodoxia nvat c numele 7Domnul8 este folosit n 'echiul .estament n legtur cu Persoana a Doua a !fintei .reimi3 #isus 1ristos- /ocurile din referatul biblic vetero(testamentar n care apare acest nume sunt foarte frecvente :mai cu seam n formule de tipul2 Aceasta zice Domnul---3 5u sunt Domnul Dumnezeul tu---3 etc=,umindu(/ 7Domnul8 pe #isus 1ristos3 mrturisim c Persoana Care le(a vorbit n 'echiul .estament patriarhilor Avraam3 #saac si #acov3 Care i(a condus pe evrei prin pustie3 Care a dat legea lui "oise3 Care le(a grit prorocilor3 nu este alta dect Dumnezeu Cuvntul :/ogosul=3 Cel Care ntr(un moment precis al istoriei a luat trup si !(a unit cu firea omeneasc3 anume #isus 1ristos,imeni nu poate s zic2 Domn este #isus ( dect n Duhul !fnt3 spune Apostolul Pavel :# Cor- ?C3 G=- Cu alte cuvinte3 faptul c spunem 7Doamne #isuse 1ristoase83 si o credem3 dovedeste c ne aflm de0a sub influenta Duhului !fnt3 n vreme ce acela care nu recunoaste c Dumnezeu !(a ntrupat3 c a devenit om cu adevrat3 c 1ristos era si om adevrat si Dumnezeu adevrat3 adic Dumnezeu(om3 acela nu are vreo prtsie cu Duhul !fnt- 4rice duh care nu mrturiseste pe #isus 1ristos venit n trup nu este de la Dumnezeu3 ci este duhul lui

133

antihrist :# #oan A3 G=- Prin cuvintele rugciunii3 recunoastem asadar c exist un Dumnezeu Adevrat3 Personal3 n afara si dincolo de sinele nostru- Acestui Dumnezeu Personal i cerem mil3 adresndu(# rugmintea 7"iluieste( m8- $trnul mi spunea2 7#n mil sunt cuprinse toate2 si iubirea3 si iertarea3 si tmduirea3 si pocinta- .oate ncap n cuvntul mil8- ntr(adevr3 mila lui Dumnezeu este cea care le lucreaz pe toate2 pocinta3 curtirea de patimi3 luminarea mintii si3 n cele din urm3 ndumnezeirea- !ingurul care ne mntuieste este 1ristos ( unicul izbvitor al omenirii3 si nu tehnicile yoghine sau eforturile noastre mentale- Restaurarea naturii umane pervertite prin pcat st numai n puterea lui 1ristos3 tocmai ntruct este Dumnezeu3 pe de o parte3 si ntruct si(a impropriat natura uman prin ntrupare3 pe de alt parte- Acesta este si temeiul pentru care 5l a venit pe pmnt2 s ne redeschid calea ctre viata vesnic#n ceea ce(i priveste pe yoghini3 ei rostesc o serie de mantre de invocare a lui !hiva3 Frishna3 Rama3 Fali3 'ishnu3 si a altor zei din panteonul hindus- ns nceptorilor3 care nu sunt nc 7pregtiti8 pentru a se nchina si a slu0i idolilor3 le spun c beneficiile izvorte din repetarea mantrei se datoreaz unor tipuri de 7unde8 pe care le(ar produce rostirea acelor silabe3 unor vibratii mentale care energizeaz anumiti 7centri8 dinluntrul omului- Prin urmare3 le furnizeaz un soi de explicatie mecanicist3 bazat pe un principiu asemntor fenomenului rezonantei din fizic- Asa3 de pild3 trece autobuzul prin fata casei3 iar undele sonore pe care el le produce fac s rezoneze si s vibreze geamurile ferestrelor de la strad- Desigur3 ns3 c problema existentei reale a unor astfel de 7centri8 si 7vibratii mentale8 rmne strict o chestiune de credintPe de alt parte3 celor care se arat nclinati s accepte mai usor explicatiile de ordin psihologic3 yoghinii le spun c n acest fel3 prin autosugestie3 se 7auto(programeaz83 armonizndu(si psihicul cu anumite modele mentale pozitive#n sfrsit3 celor care s(au lsat de0a convinsi c exist si alti dumnezei n afar de 1ristos3 le spun c primesc 7binecuvntarea8 zeului invocat prin intermediul mantrei.oate aceste explicatii se afl la o distant urias de adevrul crestin- Cei care ncearc s ascund sau s minimalizeze aceast distant o fac pentru a putea recruta prozeliti dintre crestinii serios afectati de ignorantCine se ascunde asadar n spatele unor nume precum Frishna3 Rama3 !hiva& Pe cine invitm de fapt s intre n sufletul nostru& Aceasta este marea miz a problemei.oti idolii neamurilor sunt demoni3 propovduieste Dumnezeu prin gura sfntului proroc David :Ps- @D3 D=- Asadar3 rostirea mantrelor deschide poarta sufletului ctre demoni- Pierznd astfel acopermntul si ocrotirea harului lui 1ristos ( Cel ce a zis 5u sunt Domnul Dumnezeul tu3 s nu ai alti dumnezei n afar de "ine :les- CE3 G=3 omul se expune gradat influentei Diavolului3 care3 aflnd teren prielnic3 ncepe s(i induc diverse tipuri de imagini si fantasme3 cu scopul de a(? atrage ct mai adnc n rtcire si a(? distruge deplinUn alt element fundamental care i distinge net pe hindusi de crestinii ortodocsi l constituie perceptia si modul de raportare la practica mantrei3 respectiv a rugciunii#mi amintesc o discutie pe care am avut(o n #ndia cu ,iran0an3 care pe atunci era conductorul ashramului central din "ongyr3 iar astzi este succesorul absolut al gurului !atyananda3 adic liderul miscrii pe ntreaga planet3 sub noul nume de ,iran0ananda#mi propusese s ncep exersarea unor tehnici 7redutabile8 de yoga( $ine3 l(am ntrebat3 dar cu patimile omului ( iubirea de stpnire3 iubirea de argint3 slava desart3 egoismul ( ce se ntmpl& De ele nu ne preocupm& ( Dispar exersnd tehnicile( Cum3 dispar asa3 singure& m(am mirat( Da3 dispar automat pe msur ce exerseziAm fost mai mult dect intrigat- Cum este posibil ca niste exercitii corporale s determine pur si simplu disparitia unor stri sufletesti pe care cineva si le(a asumat n viata sa printr(o suit de alegeri constiente& .otusi3 hindusii insist obsesiv asupra 7metodei8 sau 7tehnicii8- Dac cineva cunoaste si aplic asa(numitele 7tehnici ascunse83 i

134

se garanteaz automat obtinerea rezultatelor- !(ar zice c individul este un mecanism care progreseaz printr(o simpl apsare de buton- Aceast perceptie mecanicist l subvalorizeaz radical pe om3 deposedndu(l de cel mai pretios datum al su2 libertatea vointei3 caracterul autonom al intentionalittii sale- Persoana uman nu poate fi redus la sfera reflexelor mecanice ale unei masiniDimpotriv3 ortodoxia recunoaste si respect la modul absolut libertatea si autodeterminarea omului3 ca unul dintre darurile sale dumnezeiesti- De aceea3 n ortodoxie3 omul este a0utat s se cunoasc si s se desvrseasc pe sine ca fiint liber- .ocmai ntruct exist libertatea vointei3 reactiile individului sunt imprevizibile si nu se supun unor seturi de legi- 5ste si motivul pentru care ortodoxia se arat prea putin preocupat de retetele tehnice- "esa0ul ei se adreseaz prin excelent inimii omului3 structurii lui celei mai intime3 si se vrea primit n deplin cunostint si libertate- Progresul spiritual autentic se ntemeiaz n chip necesar pe o cunoastere mai adnc a lui Dumnezeu si a sinelui3 n deplin libertate3 fr nici un fel de constrngeri sufletesti3 nselciuni si siluiri- Acestea nu au nimic n comun cu nobletea lui 1ristos3 Care chema doar pe Cel ce voieste s vin dup "ine--.ehnicile si metodele sunt apana0ul robotilor3 nu al persoanelor libere- !porirea duhovniceasc este rezultatul unor optiuni intime3 libere si constiente3 de ordin etic si valoric- 5ste rezultatul atitudinii pe care omul se hotrste s o adopte fat de sine3 fat de semeni3 fat de Dumnezeu- 5ste rezultatul bunei utilizri a liberttii morale de care dispune fiecare persoanCum este cu putint s devin cineva mai bun din punct de vedere moral executnd mecanic niste exercitii fizice sau aplicnd niste tehnici de respiratie&9 Printele Porfirie3 vrnd s evidentieze enormitatea unei asemenea conceptii3 a luat un papagal si ?(a nvtat s rosteasc rugciunea- ntr(adevr3 pasrea putea fi apoi auzit declamnd mecanic2 7Doamne3 miluieste98( Uite3 si papagalul poate s zic rugciunea9 Ce nseamn asta& C se roag& ntreba retoric btrnul3 ncercnd s sublinieze c nu poate exista rugciune fr participarea constiinteiAm punctat succint aceste distinctii pentru a nltura orice echivoc privitor la nvttura $isericii- 4rtodoxia este o traditie vie si peren3 al crei adevr va dinui pn la sfrsitul veacurilor3 independent de vointa omului3 asa cum ne asigur nsusi 1ristos Dumnezeu2 Pe 3 aceast piatr voi zidi $iserica "ea si portile iadului nu o vor birui :"atei ?<3 ?B=- $iserica viaz vesnic3 si are puterea de a da viat oricui se apropie de ea cu inim sincer- Dac cineva doreste cu adevrat3 $iserica i ofer toate mi0loacele pentru a se sfinti-

DUMNEZEIASCA MPRTSANIE %at, /u sunt cu voi n toate ilele, pn la sfrsitul veacului# (.atei *6, *?Printele Paisie se strduia s se ascund pe sine ntr(un con de umbr- ,u cuta gloria personal3 nici nu aspira s(si atrag discipoli si ucenici- Pentru cei care se apropiau de el fcea tot ce(i sttea n puteri ca s(i cluzeasc spre 1ristos- 5vita ns alipirea excesiv a ucenicilor de-persoana lui3 accentund mereu c 1ristos este Dumnezeu3 c 1ristos este .otul3 si c el nu e dect un simplu ucenic al lui 1ristos- !truinta btrnului asupra acestui aspect mi(a fost de mare folos la nceput3 cnd nc m aflam sub influenta hinduismului- 5ste de notorietate faptul c fiecare gura se propovduieste pe sine ca fiind Dumnezeu3 pretinzndu(se ncarnarea 7Keului !uprem83 sau cel putin a unei alte zeitti din panteonul hindusA existat si o perioad n care m frmntam intens3 ntrebndu(m2 7$ine3 printele Paisie este sfnt si le poate face altora daruri duhovnicesti3 dar orice pop gras de parohie are putere duhovniceasc& 5ste el n stare s transmit daruri duhovnicesti& Ce legtur au astfel de preoti cu 1ristos&8- Aveam tendinta de a(i privi pe multi dintre preoti cu ndoial si suspiciuneAsadar3 odat3 n timpul !fintei /iturghii3 mergnd s m mprtsesc cu Dumnezeiestile .aine3 mi s(a ntmplat un lucra dincolo de orice asteptare- ndat ce am primit !fnta mprtsanie n gur3 /(am simtit pe 1ristos #nsusi nluntrul meu- "i(a cuprins n ntregime trupul3 sufletul3 toat fiinta- !(a unit cu mine mai strns si mai intim dect orice comuniune posibil ntre doi oameni- !ngele /ui a devenit una cu sngele meu3 iar .rupul /ui una cu

135

trupul meu- 4amenii rmn totdeauna desprtiti cel putin la nivel de epiderm> pn si mamele nsrcinate au trup distinct de cel al embrionului- ns 1ristos !(a unit cu trupul meu n sensul propriu al cuvntului- Pn si minile3 picioarele3 ochii3 toate membrele mele erau 1ristos- " umplusem de 5l pe de(a(ntregul- Pacea /ui se revrsa ntru mine- !ufletul meu3 profund miscat si fericit de prezenta /ui3 tresalt de uimire2 cum este cu putint s se ntmple acest lucru& Dup attea veacuri9 Dup attea pcate9 Ce fel de bunvoint dumnezeiasc era aceasta& ndrznesc s afirm c3 pentru scurt timp3 devenisem cu adevrat teofor- l purtam nluntrul meu pe 1ristos3 pe Dumnezeu3 Care !e slsluise n mintea mea3 n sufletul meu3 pn si n trupul meu3 n chip real3 intens3 ca o prezent extrem de vieCum s(a ntmplat aceasta& ,umai Dumnezeu stie- Ceea ce am a0uns s cunosc din proprie experient este c lucrul acesta a fost3 este3 si va fi cu putint totdeauna3 prin harul lui Dumnezeu- A spus(o 1ristos n urm cu CEEE de ani2 Cel ce mnnc trupul .eu si bea sngele .eu rmne ntru .ine si /u ntru el (%oan ,, 0,-# !i iarsi2 $min, amin ic vou, dac nu veti mnca trupul 4iului Omului si nu veti bea sngele 1ui, nu veti avea viat ntru voi# Cel ce mnnc trupul .eu si bea sngele .eu are viat vesnic si /u l voi nvia n iua cea de apoi (%oan ,, 08-0+-Acolo tinteste 1ristos3 n ceea ce ne priveste ( la ziua cea de apoi3 la viata vesnic- ,e iubeste att de mult3 nct vrea s trim mpreun cu 5l vesnic ca dumnezei dup har- ,e numeste prietenii !i3 fratii !i3 si ni !e ofer pe !ine n dar la fiecare Dumnezeiasc /iturghieAcest eveniment duhovnicesc m(a fcut s constientizez adnc ceea ce ne nvat de secole $iserica 4rtodoxPrin nvierea !a3 1ristos a redeschis pentru totdeauna calea ndumnezeirii tuturor generatiilor care au fost3 care sunt astzi si care vor fi n viitor pn la sfrsitul lumii- $iserica3 pe care a ntemeiat(o 1ristos n ziua Cincizecimii si care rmne vie pn la sfrsitul veacurilor3 pstreaz deschis acest drum ctre viata vesnic- 1ristos este capul $isericii3 izvorul vietii $isericii3 centrul slu0irii si al .ainelor $isericii1ristos a lsat n urma !a oameni sfintiti ( pe apostoli3 care au constituit $iserica n ziua Cincizecimii prin pogorrea Duhului !fnt!lu0itori ai .ainelor Domnului #isus 1ristos sunt oamenii care au primit o consacrare special pentru aceasta3 prin hirotonie- Acestia sunt preotii $isericii- 1arul preotiei se transmite prin hirotonie din generatie n generatie3 ne ntrerupt3 de la sfintii apostoli pn astziUn preot poate slu0i .ainele $isericii fr s fie si sfnt- ns cineva care nu a primit consacrarea preotiei nu poate svrsi aceste slu0be3 chiar si sfnt de ar fi- Printele Paisie3 spre exemplu3 nu putea svrsi .ainele lui 1ristos3 desi i sttea n putere s fac mii de minuni- si pleca si el sfntul su cap sub epitrahilul duhovnicului n .aina !povedaniei3 si l astepta apoi cu dor pe preotul care urma s svrseasc Dumnezeiasca /iturghie3 pentru a(? mprtsi$trnul avea permanent nevoie s se adape cu har dumnezeiesc din .ainele $isericii3 pentru a putea nainta n viata duhovniceasc si a se mprtsi de darurile si binecuvntrile lui Dumnezeu- 5ra unul dintre fiii cei mai asculttori ai $isericii3 fapt pentru care 1ristos !i(a vdit n el lucrarea si puterea3 nzestrndu(? cu virtutile sfinteniei.inunat este "umne eu ntru sfintii Si (>s# ,5, 8,-#

TAINELE CRESTINE SI LUCRRILE MAGICE Ca unul care le(am experimentat din plin pe amndou de(a lungul vietii3 pot aduce propria mrturie c ntre .ainele lui 1ristos3 pe de o parte3 si lucrrile magice3 pe de alta3 nu exist nici cea mai infim legtur- Cele dinti se svrsesc prin puterea lui 1ristos3 cele din urm sunt fie lucrri de sorginte ntru totul satanic3 fie rezultatele unui amestec de nselciune si lucrare demonic- Cele dinti se svrsesc numai prin participare constient si liber3 cele din urm se realizeaz fie prin nselarea3 fie prin constrngerea persoaneiPentru ca 1ristos s lucreze prin .ainele !ale dumnezeiesti3 omul trebuie s doreasc acest lucru si s se

136

pregteasc duhovniceste cu atentie si srguint> altfel spus3 s ia parte activ si constient- Dimpotriv3 n practicile magice este nselat si nclcat vointa liber a persoanei- 'r0itorii fie si amgesc victimele ncercnd s le prezinte negrul ca alb si rul ca bine3 fie recurg3 prin conlucrarea demonilor3 la constrngere sufleteasc3 psihologic3 si uneori chiar fizic3 pentru a le determina s participe la slu0be magice- 5xist un numr restrns de oameni care s(au pervertit ntr(att nct s se fac de bun voie3 n cunostint de cauz3 slu0itori ai demonilorn lucrrile magice pe care le svrsesc diversi initiati hindusi se ntmpl frecvent ca victimele s li se supun chiar si fr s vrea- Demonii lucreaz asupra lor automat3 cu mult putere3 ntruct acesti oameni au dat Diavolului drepturi asupra propriilor suflete prin viata lor plin de pcate si vicii3 pe care de cele mai multe ori nici mcar nu le(au constientizat ca atare.ainele $isericii presupun3 din contr3 participarea liber3 constient si responsabil a omului- Cei care se apropie de aceste .aine n virtutea obisnuintei sau a hazardului3 fr o constientizare profund3 fr o implicare personal prin ascez3 rugciune si pocint3 aceia nu nteleg nimic din lucrarea mntuitoare a lui 1ristos si nu pot primi nici un folos duhovnicesc real- mi amintesc c(? vizitase cndva pe printele Paisie un mirean care se trufea prosteste pentru faptul c se mprtsea foarte des3 de dou(trei ori pe sptmn3 socotind c prin aceasta se sfintise automat- Czuse astfel n rtcire din pricina imensului su orgoliu- $trnul i(a spus2 7Fii atent aici9 ,(are atta important ct de des se mprtseste cineva3 ci mai cu seam felul n care se pregteste pe sine pentru aceasta3 si ct de mult ## pstreaz nluntrul su pe 1ristos dup aceea- Dac ar fi fost s se sfinteasc omul asa3 pur si simplu3 atunci toti preotii care se mprtsesc n cursul sptmnii si n fiecare duminic ar fi de0a sfinti98Unirea omului cu Dumnezeu se face numai n conditiile n care omul nsusi si manifest dorinta si consimtmntul su3 depunnd efortul pocintei pe msura constiinciozittii sale- Atunci Dumnezeu !e va apropia de cel ce se pocieste sincer3 revelndu(i(!e n modul si gradul cel mai propice sporirii lui duhovnicesti la momentul respectiv-

PARTEA A SASEA - CUGET, DECI EXIST EFECTE SOCIALE ALE NVTTURII DE CREDINT N HINDUISM SI CRESTINISM Printre practicantii yoga si admiratorii conceptiilor orientale exist o tendint larg rspndit de a crea n 0urul a tot ceea ce este legat de #ndia :religie3 cultur3 civilizatie ( mergnd pn la vestimentatie sau gastronomie= un fascinant mit- 5 consecinta fireasc a lipsei oricrui contact cu realitatea #ndiei3 fapt ce explic n bun msur neputinta de a percepe si evalua situatia de acoloFoarte multi 7maestri spirituali8 hindusi au dbiceiul de a organiza pe teritoriul #ndiei mici cltorii destinate discipolilor lor europeni- 5xtrem de costisitoare financiar n raport cu nivelul de trai al trii3 aceste cltorii vizeaz o gam restrns de obiective atent selectate :rezumndu(se adesea la vizitarea ashramului central al miscrii=3 cu scopul de a induce artificial o imagine ct mai cosmetizat si mai lesne 7vandabil8 despre realittile indienePractic3 se procedeaz n conformitate cu toate legile mar+etingului si reclameiAu a0uns de notorietate cazuri precum cel al gurului "aharishi "ahesh *ogi3 care nu s(a sfiit s lanseze oficial guvernelor lumii occidentale propuneri de rezolvare a marilor probleme sociale3 pretinznd c3 n nemrginita lui ntelepciune3 a furit planul care va institui raiul pe pmnt5ste de mirare ns c toti acesti 7mari luminati83 7 ntelepti83 7zei8 si 7semizei8 n(au reusit s rezolve nici mcar una din aceste probleme n propria lor tar- #ndia zace si astzi ntr(o inimaginabil srcie3 foamete si mizerie- n orase3 mii de familii au drept cas trotuarul- Acolo gtesc3 acolo mnnc3 acolo si fac nevoile3 acolo dorm ( pe pnz de sac- ,oaptea trotuarele sunt att de ticsite de trupuri omenesti3 nct circulatia pietonilor nu se poate face dect pe carosabil9 !e ntmpl adesea ca printii s(si mutileze propriii copii3 smulgndu(le din ncheieturi minile si picioarele3 pentru a provoca astfel compasiunea trectorilor si a reusi s triasc din cersit ntreaga viat4rganizatiile internationale au depistat si nregistrat pn n clipa de fat AA de milioane de copii sub ?A ani care lucreaz la cuptoare pentru fabricarea crmizilor3 la constructii3 n mine3 sau sunt angrenati n alte activitti cu grad mare de risc si de dificultate- Dintre ei3 ?E milioane au fost cedati ca sclavi pe viat de ctre familiile lor3

137

pentru achitarea unor datorii ctre persoane fiziceUniunea #nternational de Combatere a !claviei a detectat n #ndia ?< piete de sclave ale sexului3 adic veritabile trguri ambulante de carne vie3 unde se adun 7proprietarii8 si si aleg fetele destinate prostitutiei- #at un singur caz3 relatat chiar de ctre investigatorii internationali2 7!onali este n vrst deH B ani- Fata i este machiat si buzele pline de ru0- Cercei lungi i atrn n urechi- !t linistit n salonul unei case de tolerant din $ombay- Clientului i se solicit AE de dolari3 ntruct marfa este tnr si proaspt- !onali nu se afl aici din voia sau alegerea ei3 astfel nct i accept pe toti clientii impusi de matroan- .atl ei a vndut(o unui intermediar pentru AEE de dolari3 si acum ea si ofer trupul pentru a obtine banii cu care s(si rscumpere libertatea- Conform statisticilor3 !onali va muri peste doar ctiva ani3 n urma unei boli sau traume fizice8Catastrofa poporului indian ntrece orice imaginatie- 4amenii triesc ca animalele si mor ca animalele3 iar trupurile lor sunt aruncate n 6ange- Am vzut pe 6ange nenumrate cadavre umane plutind n tovrsia lesurilor de animale3 fapt care nu impresiona ctusi de putin pe cineva- n #ndia3 viata unui om nu valoreaz aproape nimicDe altfel3 exist att de multi sraci3 nct rata urias a mortalittii este privit ca o chestiune aproape convenabilDezastrul social pe care l trieste #ndia nu este nici rodul hazardului3 nici al vointei lui Dumnezeu3 asa cum nvat brahmanii- 5ste rezultatul asumrii si punerii n practic a preceptelor religiei hinduse3 care instituie cel mai pervers3 abuziv3 despotic si inuman apartheid2 sistemul castelor3 rmas n vigoare de mai bine de CEEE de aniApare cu att mai bizar paradoxul de a ntlni tineri occidentali animati de conceptii politice si sociale ultraliberale ( hipioti3 anarhisti3 feministe ( sustinnd si chiar adoptnd hinduismul9 5ste evident c oamenii n(au perceput nici mcar consecintele de ordin social ale hinduismuluiAsadar3 se presupune c undeva ntre anii CEE -1- si CEE d-1-3 sistemul castelor ar fi fost elaborat si expus ntr(un codice special de ctre "nu3 un persona0 mitic- Desi 'eda este socotit izvorul legii :dharma=3 n realitate legile lui "nu sunt cele care statueaz organizarea vietii indiene pn n zilele noastre- 5xist acolo un ntreg sistem 0uridic3 reunind norme de drept penal3 drept familial3 drept al obligatiilor3 drept real si reguli procedurale#ndienii se mpart n patru caste de baz- Cea dinti este a $rahmanilor :preotilor=- Cea de(a doua este a rzboinicilor :Fsatriya=3 a nobililor si a stpnilor- Cea de(a treia este a oamenilor liberi :'aisya=3 a comerciantilor si a feluritelor categorii profesionale- Cea de(a patra este a servitorilor :!udrd=- 4amenii care nu apartineau nici uneia din aceste caste erau considerati paria3 si condamnati s triasc la marginea satelor> li se interzicea s posede orice altceva n afara vaselor casnice3 a cinilor si a mgarilor> le era interzis inclusiv splatul la cismeaua comun a satului"embrii celei de(a patra caste aveau un statut aproape similar cu cel de paria- "enirea lor era s(i slu0easc pe membrii castelor superioare- Accesul la cultur le era restrictionat ntr(o asemenea msur nct nu aveau dreptul nici mcar s asculte citindu(se din crti- Dac dorea neaprat3 un brahman putea s ia o fat din aceast cast doar ca pe a patra sotie- n consecint3 s(a a0uns cu timpul la subdivizri ale castelor3 care cunosc astzi pn la GEEE de ramificatiiDin casta a treia fac parte3 spre exemplu3 agricultorii3 siderurgistii3 dulgherii3 frizerii3 artistii- Au cu totii obligatia unui comportament condescendent si obedient fat de membrii castelor superioare3 si li se interzice cu strictete orice tentativ de parvenire socialA doua cast3 a rzboinicilor si a nobililor3 este nsrcinat cu atributii legate de organizarea rzboaielor3 asigurarea protectiei trii si a sistemului politic3 colectarea birurilor si impozitelor s-a-m-d#n fine3 brahmanii sunt cei care nvat poporul3 conduc slu0bele religioase3 aduc 0ertfe zeilor si primesc darurile pentru templu- 5i se bucur de ntietate chiar si n fata regelui si a urmasilor acestuia- Un brahman3 fie el si copil3 este considerat superior unui rzboinic sau nobil- Dac svrseste o crim3 el nu este condamnat la moarte3 ci la exil- Cel mai mare pcat este socotit uciderea unui brahman- Acest pcat nu poate fi rscumprat dect prin moartea ucigasului- .otusi3 autorul crimei va avea de ndurat si o pedeaps spiritual3 re ncarnndu(se ntr(un animal- Dac o persoan moare neavnd urmasi3 toate bunurile sale trec automat n proprietatea brahmanilor- De asemenea3 dac un brahman descoper o comoar3 aceasta devine proprietatea lui- Dac regele gseste o comoar3 o parte din ea le este transferat obligatoriu brahmanilor-

138

#n general3 institutia castelor impus de brahmani se fundamenteaz pe trei interdictii de baz2 ?= 5ste interzis cstoria cu o persoan apartinnd altei casteC= 5ste interzis orice fel de contact cu persoane apartinnd unei caste inferioare- nclcarea acestei interdictii atrage dezonoarea si oprobriul publicG= 4rice strdanie a vreunei persoane de a accede ntr(o alt cast este socotit nu numai zadarnic3 ci si condamnabil3 atrgnd pedepse att n viata aceasta3 ct si dup moarte.oat aceast structur social oprimant3 care a produs atta suferint de(a lungul istoriei #ndiei3 a fost plsmuit de ctre brahmani pe suportul metafizic al religiei hinduse3 sub inspiratia textelor 7sfinte8 ale 'edelorPrin urmare3 sistemul castelor nu este considerat a fi reflexul natural al unui fenomen social3 nici al unuia biologic :de tipul superiorittii rasiale=- 5l tine pur si simplu de o ordine transcendental3 izvornd din chiar teoria hindus asupra lumii- Fundamentul su l constituie legea metafizic a dharmei3 din care decurge nevoia persoanei de a se conforma cu strictete ritmului3 ordinii si ierarhiei ntregului3 ceea ce presupune inclusiv asumarea resemnat a predeterminrilor sociale5ste modul prin care nsusi Dumnezeu a creat lumea- 4pozitia fat de acest sistem este echivalent cu mpotrivirea fat de Dumnezeu3 adic pcatul cel mai grav3 aductor de osnd vesnic- Avem de(a face cu o mostr elocvent de terorism spiritual n toat mretia lui9 Adeptilor3 propovduitorilor si admiratorilor occidentali ai hinduismului le(ar fi util s constientizeze faptul c n sistemul hindus de organizare al ntregii societti3 care este unul profund religios3 ei nu se vor putea integra niciodat castelor superioare- Acesta este un drept exclusiv ereditar- "ai mult dect att3 statutul lor este unul inferior si fat de paria3 dac se aplic riguros vechea traditie hindus- Acestea sunt prescriptiile textelor 7sfinte83 7insuflate de Dumnezeu8#at cum a fost posibil n #ndia stagnarea oricrei evolutii sociale si anihilarea puterilor creatoare ale indivizilor3 siliti s triasc sub semnul complexelor si frustrrilor- !(a instituit inevitabil n rndul populatiei o atmosfer general de pasivitate si fatalism3 pe fondul creia mizeria si pauperitatea societtii indiene au a0uns s nregistreze cote inimaginabileDevine cu att mai legitim ntrebarea2 dac 7supraoameni8 si 7zei ncarnati83 precum gurul "aharishi3 clameaz emfatic :inclusiv n fata guvernelor lumii= c posed reteta magic a rezolvrii tuturor problemelor sociale3 politice3 economice3 administrative3 etc3 atunci cum se explic faptul c patria lor se afl ntr(un asemenea colaps& ,u cumva aceast propagand mediatic tinteste n realitate naivitatea acelorasi adepti occidentali care ntretin prin cotizatiile lor viata de super(lux a 7marilor initiati8& De altfel3 "aharishi a sfrsit prin a se stabili n America3 unde huzurul n care tria ( de pe urma vnzrilor de mantreO ( a fcut istorie pe toate meridianele,u mai putin celebru este si cazul lui Ra0neesh3 7mentorul universal8 care3 plecnd din #ndia srac lipit pmntului3 a a0uns s posede ( gratie eforturilor de 7iluminare8 a Americii si 5uropei ( multimi nesfrsite de Rolls( Royce(uri3 avioane personale si vile n toate trile bogate ale lumii- !tia s(si atrag prozeliti de genul unei renumite cntrete grecoaice care i(a cedat nu numai drepturile financiare de pe discurile sale si ntreaga sa avere3 ci pn si pensia lunar pe care i(o furniza $road)ay(ul din ,e) *or+- Dup un rstimp oarecare3 gurul a ndeprtat(o subit din cercul ucenicilor si3 iar ea a supravietuit n Atena la limita subzistentei3 trind din a0utoarele economice ale prietenilor3 profund nefericit si grav traumatizat psihicDatorit presei si a multor mrturii individuale3 este cunoscut astzi n detaliu 7activitatea spiritual8 prestat de marele guru n ashramurile sale2 le administra discipolilor narcotice3 hasis3 /-!-D-3 cocain3 iar apoi i mna ctre orgii sexuale n grup- 5l nsusi dispunea sexual de orice femeie si orice brbat si dorea- Delicatetea iubirii3 cunoasterea reciproc3 respectul persoanei erau coborte programatic la nivelul animalittii si al obscenittii- Cei care si(au vzut fiintele iubite distruse fizic si sufleteste au depus mpotriva lui nenumrate plngeri- #ns3 n cele din urm3 Administratia Financiar a fost cea care ?(a silit s(si abandoneze 7proiectele spirituale8 si s(si petreac ultimii ani ai vietii ascunzndu(se de 0ustitie3 ntruct fusese condamnat pentru sustragere de la plata impozitelor- "arele guru prospera furnd nu doar din buzunarele adeptilor3 ci si ale statului#n mi0locul acelor evenimente3 a fost ntrebat un alt guru3 mai 7serios83 anume !atyananda3 ce prere are despre

139

Ra0neesh- Rspunsul su nu necesit comentarii2 7A3 noi n #ndia i respectm si i cinstim foarte mult pe gurusi98De asemenea3 ntr(un interviu din ?; mai ?@BA3 acelasi !atyananda a declarat2 7Aceste dou personalitti3 Ra0neesh si "aharishi3 au ntreprins o lucrare istoric pentru binele omenirii- Aceasta este prerea mea8- Asadar3 cei doi erau nu doar elogiati pentru practicile lor abominabile3 ci si confirmati ca 7gurusi83 adic oameni luminati3 sfinti3 cluzitori spirituali ai omenirii ctre unirea cu DumnezeuPozitia lui !atyananda nu este ntmpltoare si nu reprezint o prere personal- 5xist n #ndia o astfel de traditie3 care se transmite de secole din generatie n generatie3 cunoscut sub numele de 7tantrismul minii stngi8 :'ama "arga=3 a crei practic este centrat n 0urul sexualittii si const n organizarea de orgii n grup ce urmresc nimicirea eului- nsusi !atyananda3 n convorbiri avute cu discipoli europeni3 a confirmat c si miscarea sa este fidel aceleiasi traditii3 pe care o descoper ns numai celor 7initiati8#ndienii sunt departe ns de a constitui o exceptie printre popoarele omenirii- !i alte neamuri din Antichitate :grecii3 egiptenii3 asirienii=3 ba chiar din perioada medieval3 se dedau la slu0iri orgiastice aduse unor zeitti :Afrodita3 Astarta3 Fiveli=- De pild3 cultul Afroditei era de tip orgiastic3 principalul act de venerare a ei fiind prostitutia organizat n locurile 7sfinte8- Adoratorii aduceau n temple cte o moned ca plat pentru preoteasa( prostituat3 asa cum relateaz 5usebiu al Cezareei si Clement Alexandrinul- n acelasi mod era adorat Dionysos3 zeul betiei3 al vinului si al homosexualittii pasive- 5ste ceea ce se ntmpl nc n #ndia3 o tar rmas idolatr pn astzi3 orict ar prea de neobisnuit pentru europeanul contemporan tributar unei traditii crestine bimilenare- #at ns c3 prin contributia 7marilor initiati8 hindusi3 asistm actualmente la fenomenul resurectiei idolatriei n spatiul europeanPentru a evidentia ecourile sociale ale diferentelor fundamentale de viziune asupra lumii n crestinism si hinduism3 merit s examinm modul n care gndirea crestin a remodelat radical n istoria civilizatiei pozitia general fat de2 ?= sclavie> C= statutul femeii> G= sistemul mprtirii bunurilor materiale si culturale ntre membrii societtii3 adic institutia propriettii?= !clavia era rspndit n toat lumea antic- ,u exista imperiu3 stat3 oras3 familie bogat care s nu dispun de sclavi- Conform dreptului roman3 sclavii erau tratati ca simple obiecte- Proprietarul i putea vinde3 silui3 maltrata sau ucide3 fr s dea socoteal nimnui- ,obilele romane purtau asupra lor un stilet cu care obisnuiau s(si pedepseasc sclavele3 crestndu(le membrele sau chiar omorndu(le3 n functie de gravitatea abateriiPolarizarea societtii n sclavi si stpni s(a datorat unei profunde pervertiri a mintii si a sufletului omenesc7"intea desprtit de Dumnezeu devine fie demonic3 fie animalic83 spune !fntul Antonie cel "are3 printele monahismului crestinSi, precum n-au ncercat s aib pe "umne eu n cunostint, asa si "umne eu i-a lsat la mintea lor fr &udecat, s fac ce nu se cuvine# >lini fiind de toat nedreptatea, de desfrnare, de viclenie, de lcomie, de rutate; plini de pi m, de ucidere, de ceart, de nselciune, de purtri rele##-3 spune Apostolul Pavel :Rom- ?3CB( C@=Fireste3 aceast stare de fapt a creat si intense mpotriviri- De multe ori n decursul veacurilor sclavii s(au rsculat3 genernd chiar rzboaie ndelungate- 'rsrile de snge nu aduceau ns niciodat schimbri notabile3 cci fortele militare de stat erau ntotdeauna mai bine organizate si mai experimentate n lupt dect grupurile de sclaviCrestinismul a lovit sclavagismul n rdcina lui3 n sufletul omului- Fr rzboaie si snge- 'indecnd inimile oamenilor de patimile mndriei si lcomiei3 a reusit la nceput s limiteze substantial3 iar dup cteva sute de ani s eradice total acest fenomenAu contat n acest sens nvttura de credint si exemplul practic- Pe de o parte3 5vanghelia propovduia c nu mai este nici rob3 nici liber---:6al- G3 CB= si c Dumnezeu nu caut la fata omului :6al- C3 <=3 interzicnd asadar discriminrile comportamentale fat de cei aflati n robie- Pe de alt parte3 n timpul Dumnezeiestii /iturghii3 care este chintesenta slu0irii duhovnicesti a crestinismului3 $iserica ?(a asezat pe sclav n exact aceeasi cinste cu stpnul su3 punndu(i pe amndoi s se mprtseasc din acelasi potir4riunde se ridica o biseric crestin3 era vestit cu putere egalitatea n cinste a oamenilor- $iserica a luptat cu moduri de gndire3 interese si cutume vechi de sute si mii de ani> ns3 cu pretul sngelui a milioane de martiri crestini3 viata oamenilor avea s fie efectiv revolutionat-

140

#ar astzi3 brahmanii hindusi depun eforturi asidue pentru conservarea sistemului castelor pe care l(au impus n vechime- Comparatiile ntre cele dou tipuri de civilizatie sunt de prisos- #storia grieste de la sineC= #n lumea antic dominat de idolatrie si de filosofiile omenesti3 conditia femeii era una tragic- Pn si n Atena3 faimoas pentru democratia3 libertatea si nivelul ei cultural3 institutia sclaviei era consacrat ca un dat natural3 iar femeia era practic exclus din toate activittile sociale- n afar de sclave3 existau prostituatele publice si asa( numitele femei obisnuite- /ocul celor din urm era numai n cas- Persoana femeii era devalorizat ntr(o asemenea msur3 nct unii dintre gnditorii cettii a0unseser pn la punctul de a se ntreba dac femeile au suflet$iserica a luat vehement atitudine si n privinta acestei discriminri3 opunndu(i iarsi nvttura !cripturii3 potrivit creia nu mai este nici parte brbteasc3 nici parte femeiasc :6al- G3 CB=3 ci naintea lui Dumnezeu nu exist dect suflete3 persoane de aceeasi cinste3 nzestrate de ctre Creator cu aceeasi putere de a izbndi pe calea spiritual ctre sfintenie- De altfel3 nc din primii ani ai $isericii3 au existat nenumrate femei care s(au sfintit3 au dobndit Duhul !fnt si harismele /ui3 au prorocit si au svrsit minuni- "ai mult dect att3 $iserica o venereaz pe Preasfnta ,sctoare de Dumnezeu si Pururea Fecioar "ria ca pe omul care a atins treapta cea mai nalt a sfinteniei3 la care nimeni altcineva nu va mai a0unge vreodat#n alt ordine de idei3 hindusii nu le permiteau femeilor nici mcar s asculte nvtturile 'edelorl $uddha a fost cel dinti care a nclcat aceast traditie- Cednd insistentelor unei mtusi foarte dragi3 el a consimtit s accepte ca ucenice si femei- 5ste unul din motivele pentru care a fost prigonit ca eretic de ctre brahmani- !(a delimitat de hinduism si n cele din urm a ntemeiat o nou religie#n clipa de fat exist multi gurusi care primesc ca discipole femei- Chiar dac putine dintre ele a0ung pn la vrednicia de guru3 faptul n sine intr n flagrant contradictie cu textele 7insuflate de Dumnezeu8 ale 'edelor si cu vechea traditie hindus3 astfel nct toti gurusii care fac asemenea concesii sunt considerati eretici de ctre hindusii 7ortodocsi8#maginea pozitiei pe care o adopt traditia indian fat de femeie poate fi ntregit si prin evocarea acelei datini strvechi impuse de codicele lui "nu3 anume sati3 care statua n mod expres obligatia sacr ca femeile s fie arse de vii n focul n care era ars trupul sotului lor decedat3 mpreun cu celelalte obiecte personale ale lui- 5ste inutil s mai mentionm cte zeci de milioane de femei nefericite au pltit printr(o moarte tragic si sinistr enormittile doctrinare ale reprezentatilor unei preotii odioase- Din pcate3 aceste realitti nu constituie de obicei un subiect de reflectie nici mcar pentru grupurile de feministe occidentale militante care se las seduse de nvtturile 7exotice8 ale 4rientului- #at ce ravagii poate face ignoranta lumii apusene contemporane--G= Problema spinoas a propriettii a fost depsit cu un imens succes de ctre primele comunitti crestine prin instituirea bunurilor obstesti- Acest spirit se conserv nealterat pn astzi n mnstirile ortodoxe3 unde nu exist proprietate personal3 ci toate bunurile apartin comunittii- ,u exist bogati si sraci3 nu exist oameni care se mbrac sau mnnc mai bine dect ceilalti- #i opreste de la aceasta nssi iubirea crestin2 !(l iubesti pe aproapele tu ca pe tine nsuti :"atei CC3 G@=- 4mul care nutreste iubire adevrat pentru semen nu poate accepta s posede ceva n plus fat de fratele su mai srac#nscriindu(se n sfera relatiilor umane3 att relatiile sociale ct si cele economice se articuleaz potrivit cu vointa liber a omului- 5le nu fac parte din categoria acelor tipuri de relatii impuse3 cum ar fi legile naturale :legea gravitatiei3 spre exemplu=- Ca persoan liber3 pot decide oricnd s(mi modific relatia pe care o am cu sclavul meu :de pild3 s(l eliberez= sau cu functionarul meuCnd omul nu duce o viat conform cu voia lui Dumnezeu3 cnd trieste adic mpotriva firii sale3 n chip pctos3 atunci el se transform sufleteste- #ubirea sa ctre aproapele se rceste3 preschimbndu(se treptat n dezinteres3 eventual chiar n ur- 4mul sfrseste prin a se iubi numai pe sine- !ingura sa preocupare devine modul n care poate a0unge s triasc mai bine3 fie chiar si n detrimentul celorlalti2 cum s mnnce bine3 cum s se mbrace bine3 cum s doarm bine3 cum s(si petreac timpul ct mai le0er si agreabil- ,u concepe s fie lipsit de nimic3 nu accept s mpart nimic3 nu cunoaste satiu n dorinta de a(si procura noi bunuri3 chiar si atunci cnd cantitatea acestora depseste cu mult posibilittile sale de a le consuma4 dat cuprins de flacra iubirii dumnezeiesti3 omul ncepe s se gndeasc ns si la lipsurile aproapelui su3 pe care simte nevoia organic de a(? a0uta- Dorul su arztor este ca toti semenii lui s aib cele de trebuint si3

141

cnd Duhul !fnt i aprinde inima3 a0unge s prefere ca el nsusi s nu mai aib nimic3 dac prin cedarea bunurilor sale i poate a0uta pe cei din 0ur s supravietuiasc- De aceea sunt att de numeroase exemplele de sfinti crestini care3 plini de iubirea lui 1ristos3 si(au mprtit toate cele ale traiului lor sracilor si au a0uns ei nsisi sraci3 neputnd suporta gndul c ei mai detin nc averi n vreme ce frati de(ai lor nfometeaz prin cetti- 5xist chiar cazul unui sfnt care3 mistuit de iubirea Domnului3 s(a vndut pe sine ca sclav si3 cu banii obtinuti astfel3 a eliberat un rob- Prin exemplul si puterea virtutilor sale3 i(a atras apoi la credinta n 1ristos si pe stpnii si3 care au renuntat de bunvoie la infamia posesiei de sclavi si3 cu nespus respect3 i(au cerut s devin printele lor duhovnicesc#at cum tria dragostei crestine biruia pn si sentimentul att de viguros al propriettii- Astfel a reusit $iserica crestin s ntemeieze comunitti fundate pe dragostea dintre semeni n mi0locul unei societti att de neomenoase ca aceea a imperiului roman- Descrierile modului de viat al primilor crestini n cadrul acestor comunitti sunt elocvente si pilduitoare2 %ar inima si sufletul multimii celor ce au cre ut erau una si nici unul nu icea c este al su ceva din averea sa, ci toate le erau de obste### Si nimeni nu era ntre ei lipsit, fiindc toti cti aveau tarini sau case le vindeau si aduceau pretul celor vndute, si-l puneau la picioarele apostolilor# Si se mprtea fiecruia dup cum avea cineva trebuint (4apte +, 8*-80-# %ar toti cei ce credeau erau laolalt si aveau toate de obste# Si si vindeau bunurile si averile si le mprteau tuturor, dup cum avea nevoie fiecare (4apte *, ++-+0-# #n legtur cu aceeasi tem3 pozitia 'edelor este radical diferit- 5a poate fi rezumat astfel2 !racul este srac ntruct n vietile precedente a fost un om ru3 ceea ce i(a atras n viata actual o +arma rea.ot asa3 bogatul este bogat deoarece n vietile precedente a fost un om bun3 fapt care i(a atras acum o +arma bun- Cu alte cuvinte3 bogtia sau srcia sunt inseparabil legate de valoarea moral si spiritual a persoanei$unstarea material este considerat dovada ascendentului moral si spiritual al unui individ- !ituatia financiar devine3 asadar3 criteriu de stabilire a nivelului spiritual si a moralittii9 Aceast perspectiv confer nedrepttii sociale o dubl legitimare2 etic si spiritual- 5ste si motivul pentru care hindusii nu obisnuiesc s(i a0ute n vreun fel pe sraci- .rec pe lng ei nepstori3 n virtutea convingerii c acestia trebuie lsati s(si rscumpere +arma prin ndurarea srciei- Asadar3 nedreptatea care exist n aceast lume nu este rezultatul lcomiei si ruttii omenesti3 ci este lege divin care se cere neaprat conservat- .abloul consecintelor imediate n plan social ale hinduismului este acum complet-

4OGA6 RELIGIE SAU STIINT$ ! cercetm afirmatia2 7*oga nu este religie3 ci o stiint ca oricare alta8- Acest enunt a fost exprimat de ctre nsusi gurul !atyananda la CA aprilie ?@BA3 n incinta slii de conferinte a hotelului !amaria din orasul 1ania :#nsula Creta=3 si este inserat n cuprinsul crtii intitulate 7 nvtturi ale lui Paramahamsa !atyananda83 voi- '#3 p?AB3 editat de miscarea gurului din 6recia3 !atyanandashram- 5ste un punct de vedere avansat n nenumrate rnduri de(a lungul timpului de ctre !atyananda3 si promovat sistematic prin intermediul publicatiilor oficiale ale miscrii sale din 6recia- 5l constituie elementul principal al imaginii pe care urmreste s si(o cultive n exterior miscarea !atyanandashram- Acelasi punct de vedere ?(a exprimat si ntemeietorul "editatiei .ranscedentale3 "aharishi "ahesh *ogi- #naugurnd asezmntul pe care ?(a botezat 7Universitatea 5uropean de !tudii83 el a declarat2 7Aici nu este vorba de nimic altceva dect stiint pur8- De altfel3 merit mentionat c toate miscrile de tip ,e) Age se autopromoveaz sub camufla0ul stiintei! ne concentrm acum asupra afirmatiei c 7yoga nu este religie87,ucleul tare8 al hinduismului l reprezint poporul indian si3 geografic3 tara #ndiei3 de unde si numele- Astzi3 dup o izolare de secole3 se fac eforturi sustinute pentru popularizarea lui pe toate continentele2 5uropa3 Australia3 America de ,ord si de !ud3 Africa3 inclusiv Rusia Asiatic si Iaponia1indusii sunt desprtiti n sute de erezii sau scoli divergente doctrinar3 care pstreaz totusi ca punct comun recunoasterea autorittii $hagavad 6itei3 7evanghelia8 hinduismului- 5ste un text unanim acceptat drept 7sfnt8 si 7insuflat de Dumnezeu8-

142

Acest text este studiat sistematic de ctre yoghini3 si cntat zilnic ca form de adorare a zeului Frishna- n ashramul lui !atyananda din "ongyr3 n fiecare dimineat se intonau cultic timp de o or fragmente din $hagavad 6ita3 adaptate muzicalCe este $hagavad 6ita& Un dialog n form de poezie3 ntrunind toate elementele unei teogonii3 comparabil ntructva cu poemul antic al lui 1esiod ce descrie nasterea zeului 4limpului3 sau cu #liada lui 1omer3 n care rzboiul .roiei devine pretextul multor prietenii sau nvr0biri ntre zei si oameniAsadar3 n 6ita3 zeul Frishna i descoper yoga prietenului si ucenicului su3 Ar0una- Convorbirea dintre cei doi are loc cu putin nainte de nceperea unei mari btlii- mpratul lupttor Ar0una ntreab3 iar Domnul :Frishna= l nvat- ! dm cuvntul textului nsusi3 care este extrem de revelator2 7Dup cum ti(am spus si nainte3 o3 tu3 cel fr de pat3 n aceast lume exist dou ci2 cea a scolii !am+hya cu yoga cunoasterii si cea a scolii *oga cu yoga faptei8:###3 G=7Chiar aceast yoga din vremea nceputului ti(am explicat(o astzi- mi esti credincios si prieten> aceasta este taina suprem8:#'3 G=Prin urmare3 conform 6itei3 yoga nu este o descoperire sau o creatie omeneasc3 asa cum este spre exemplu stiinta- *oga este o revelatie 7dumnezeiasc83 un dar pe care zeul Frishna3 7Domnul *ogi83 l ofer omenirii prin mi0locirea lui Ar0una- "ai mult dect att3 yoga este o form de adorare prin care zeul doreste s fie venerat de ctre adeptii si- Frishna spune2 7#ns oamenii cu suflet mare3 care au spri0in n mine3 care nu au alt gnd3 o3 fiu al lui Prtha3 au parte de ,atura mea divin3 cunoscndu(? pe Cel ,eclintit3 4brsia existentelor6lorificndu(m mereu3 nfrnndu(se credinciosi legmintelor3 nchinndu(mi(se3 m ador cu druire3 mereu concentrati8 :#M3 ?G(?A=7"ereu multumit3 yoghinul cu sinele stpnit3 care(si tine hotrrile3 nzuind spre mine cu inima si cu mintea3 cel druit mie3 acela mi(e drag8 :M##3 ?A=7!i cel care va cerceta acest dialog despre /ege dintre noi doi3 acela3 socot3 m va adora prin sacrificiul Cunoasterii8 :M'###3 ;E=Keul Frishna arat deci c nu doar practicarea yoga3 ci fie si numai simplul ei studiu teoretic este socotit o form de adorare a sa9 #nutil s subliniem c adorarea este un act pur religios3 nicidecum stiintific- .ot n $hagavad 6ita3 Frishna nvat c yoga este o form de 0ertf adus lui- ,u este nevoie s insistm nici asupra caracterului 7stiintific8 al unei 0ertfe- ! urmrim textul2 7Unii sacrific toate activittile simturilor si ale suflurilor vitale n focul stpnirii de sine aprins de CunoastereUnii asceti care tin legminte aspre fac sacrificiul bunurilor materiale3 sacrificiul ascezei3 sacrificiul yoga si sacrificiul Cunoasterii si al recitrii 'edelor8 :#'3 C;(CB=n alte versete3 zeul Frishna se proclam pe sine Dumnezeu creator al cosmosului- Proclam c el este centrul si scopul n 0urul cruia graviteaz si spre care tintesc toate componentele practicii hinduismului2 scrierile 7sfinte8 :'edele=3 0ertfele3 slu0bele3 mantrele3 sunetul sfnt 4"3 exercitiile yoga ( toate sunt--- Frishna- ! dm cuvntul textului2 75u sunt strdania sacrificiului3 eu sunt sacrificiul3 eu sunt ofranda adus strbunilor3 eu sunt iarba magic3 eu sunt mantra3 eu sunt untul sacrificiului3 eu sunt focul3 eu sunt 0ertfa5u sunt tatl acestei lumi3 muma3 ornduitorul3 strbunul3 ceea ce trebuie cunoscut3 mi0locul de purificare3 silaba sacr 4"3 R+3 !aman si *a0us3 Calea3 sustintorul3 stpnul3 martorul3 popasul3 slasul3 prietenul3 nceputul si nimicirea lumii3 locul3 asezarea3 smnta3 Cel ,eclintit-

143

5u dau cldura3 opresc si dau drumul ploilor> eu sunt nemurirea si moartea3 si tot eu sunt ( o3 Ar0una9 (Fiinta si ,efiinta8 :#M3 ?<(?@=#n sfrsit3 s vedem care este mobilul exersrii yoga3 si totodat telul su final2 7Fii cu mintea la mine3 druit mie3 sacrific(mi mie3 cinsteste(m pe mine> la mine vei veni3 da3 ti(o fgduiesc3 mi( esti drag8 :M'###3 <D=Asadar3 scopul si punctul terminus al exercitiilor yoga este unirea cu Dumnezeul Frishna3 cu inventatorul3 creatorul si nvttorul yogi9 :de altfel3 aceasta si nseamn cuvntul 7yoga8 ( unire cu Dumnezeu=- 5ste ceea ce nvat nsusi 7Dumnezeul8 Frishna :sau cel care se ascunde n spatele su=3 si 7cartea sfnt8 $hagavad 6ita9 C +,"*(ii *oga3 filosofia pe care ea se articuleaz si din care decurg toate practicile sale3 este ntemeiat pe un set de conceptii fundamental religioase2 existenta si nemurirea sufletului> metempsihoz sau re ncarnarea> legea +armei3 care postuleaz rspltirea faptelor bune sau rele ale omului de(a lungul unor vieti succesive> existenta unui Dumnezeu care i cluzeste pe oameni ctre 5l6urusii stpnesc ns arta pervertirii cuvintelor si a deturnrii sensurilor- Rationamentul lor este simplu2 7 n lumea occidental stiinta se bucur de autoritate3 deci ar fi util s adoptm masca stiintei8-

#VIATA ARMONIOAS% SAU TEHNICA NSELRII Una din liniile directoare ale prozelitismului hindus n spatiul crestin este producerea si cultivarea confuziei n mintile oamenilor- !e atenteaz astfel la nssi capacitatea de gndire critic a individului3 pentru a(? face infinit mai usor de cucerit- #n instrumentarul acestei strategii misionare se nscrie si practica substituirii continutului cuvintelor- ! recurgem la un exemplu sugestiv2 cuvntul 71ristos8- !ensul pe care l are acest cuvnt pentru civilizatia crestin este2 persoan istoric concret care a activat n regiunea Palestinei :actualul #srael= n urm cu aproximativ CEEE de ani> ca Fiu al lui Dumnezeu3 a propovduit o seam de adevruri de credint3 dobndind multi discipoli si ntemeind $iserica- Atunci cnd un crestin spune 7" rog lui 1ristos83 ntelege c se adreseaz unei persoane concrete3 unice3 pe care o crede si o mrturiseste ca fiind ntruparea Persoanei A Doua a !fintei .reimi#at acum o mostr de pervertire a sensului acestei notiuni2 6urusii care intr n contact cu lumea crestin au a0uns s pretind c termenul 71ristos8 desemneaz un plan superior al constiintei umane3 ceea ce nseamn c orice om poate evolua spiritual pn la gradul echivalent cu accederea la acest plan3 devenind si el prin aceasta 1ristos9 Astfel3 cnd un dascl oriental spune 7" rog lui 1ristos83 ntelege c se strduieste s ating acest plan superior al constiintei si s devin3 fie si pentru putin timp3 1ristos5vident c ntre acest concept de 71ristos8 si 1ristos al 5vangheliei nu se poate stabili nici cea mai vag asemnare- ns lucrul acesta nu numai c este trecut sub tcere3 ci se pretinde cu obstinatie tocmai contrariulDe ce recurg maestrii hindusi la un astfel de artificiu& 5xplicatia este foarte simpl2 pentru c ntr(o tar cu o puternic traditie crestin3 cu att mai mult ntr(o tar ortodox3 le(ar fi considerabil mai greu s conving c persona0e precum #ndra3 Fali3 !hiva3 'ishnu3 Frishna sau $rahman sunt--- dumnezei9 Pn si un crestin nepracticant si peste msur de ignorant va ezita n prim instant s se nchine miilor de zeitti idolatre ale panteonului hindus- Ceea ce i se cere este mult prea exotic si nefamiliar- Prin urmare3 propagatorii nvtturilor orientale se vd nevoiti s recurg la tactica drumului ocolit si n trepte- 5i se camufleaz n spatele unor msti

144

care ne sunt familiare- Astfel3 ne vor vorbi despre 7psihologie aplicat8- ,e vor propune o 7alimentatie corect8,e vor mbia cu 7exercitii de gimnastic8 :7yoga pentru sntate si frumusete8=- ,e vor recomanda 7metode8 si 7tehnici8 pentru combaterea angoasei3 a nervozittii3 a stresului si a fobiilor- ,e vor sugera3 n cadrul unor conferinte si seminarii3 modalitti de a rezolva orice problem cu care ne confruntm zilnic3 inclusiv problema singurttii#n acest fel3 ncetul cu ncetul3 ne vor transforma n discipoli ai lor3 ne vor convinge s adoptm stilul de viat si modul de gndire indian3 ne vor exploata economic3 percepndu(ne cotizatii lunare sau cel putin taxe pentru 7 ntelepciunea8 care se mparte la conferintele organizate de ei3 ne vor familiariza n cele din urm pe de(a( ntregul cu hinduismul- Aceasta este de fapt marea lor miz si principalul lor scop- Pentru c acesti oameni nu sunt nici filosofi3 nici difuzori de stiint3 nici psihologi3 nici medici- Acesti oameni sunt hindusi3 misionari ai unei idolatrii exotice- "ai mult dect att3 ei urmresc s se propovduiasc si pe ei nsisi ca dumnezei! ne amintim de !ai $aba3 gurul indian care se prezint pe sine ca fiind Dumnezeu3 infinit superior lui $uddha3 lui "ahomed sau lui 1ristos- #at ce spune !ai $aba despre el nsusi2 7Prostii nu m cunosc3 cnd locuiesc n trup omenesc9 #gnor firea mea superioar3 cci Domn Prea nalt sunt 5u al tuturor fiintelor---8 :extras din periodicul miscrii !atya !ai $aba3 7Pacea !uprem (Prashanti 'ahini83 Atena ?@@;3 p- D=- /iderul miscrii 'iata Armonioas din 6recia3 americanul $ob ,azemy3 adresndu(se unor discipoli avansati3 a spus despre !ai $aba2 75l este prezent pretutindeni3 atotstiutor si atotputernic Dumnezeu3 care se afl ntotdeauna mpreun cu noi3 n toate ceasurile si n toate prtile lumii8 :$- ,azemy3 7.e rog3 $aba3 d(mi ascultare83 p- ?3 Articole din ziare si periodice3 5d- a #i(a3 #lianthos=.oti gurusii respir aceeasi mndrie demonic- $aba0i era 7 nvttorul nvttorilor8 si 7Dumnezeu ntrupat8- #n ?@BA3 un ucenic de(al lui a devenit--- 1ristos9 A slu0it chiar 7Cina cea de tain8 n ashramul su3 iar apoi a plecat3 fr s(? mai revad cineva vreodat- Concluzia implicit era c $aba0i i(a fost superior lui 1ristos--"aharad0i se prezint ca noul 7"esia83 71ristosul epocii contemporane83 7Domnul tuturor yoghinilor83 7!pirit prea nalt si atotvenerat83 fr de care 7totul s(ar distruge8!atyananda a declarat c gurul este superior lui Dumnezeu- Ra0neesh a confirmat explicit aceeasi afirmatieAmndoi primesc si dup moarte adorare din partea ucenicilor- /ista unor astfel de persona0e poate continua la nesfrsitCe s(ar putea aduga& De(a lungul sutelor de ani3 toti marii asceti crestini au spus c mndria conduce la nebunie- 5a l rupe pe om de realitate n aceast viat3 si l sorteste mortii duhovnicesti n vesnicie- "umne eu celor mndri le st mpotriv, iar celor smeriti le d 'ar :#ac- A3 <=Urmarea cii unor asemenea 7mentori8 nseamn asumarea celor mai mari si mai serioase riscuri cu putint- !e porneste treptat3 desigur3 de la elemente superficiale sau cu un grad mai mic de nsemntate :alimentatie3 exercitii de gimnastic=3 pentru a se a0unge la altele mai profunde :psihologie3 comportament3 analiza sinelui= si3 n cele din urm3 la probleme de credint : nviere sau metempsihoz3 $iseric sau ashram3 1ristos sau !ai $aba= n care miza este omul ntreg3 si nu doar o ipostaz oarecare a vietii sale- n final3 omul si pericliteaz extrem de grav3 si poate ireversibil3 att viata trectoare de acum3 ct si soarta sa n vesnicie- Pentru c scopul si menirea omului este viata vesnic9 ,imic mai putin9 Fie o va dobndi3 n #isus 1ristos3 fie o va pierde3 lsndu(se amgit de minciuni seductoare- Dar s(/ auzim pe 1ristos Cel Adevrat grind prin 5vanghelie2 %isus a is! /u sunt nvierea si viata; cel ce crede n .ine, c'iar dac va muri, va tri# Si oricine trieste si crede n .ine nu va muri n veac (%oan )),*0-*,-# %isus a is! /u sunt 1umina lumii; cel ce mi urmea .ie nu va umbla n ntuneric, ci va avea lumina vietii (%oan 6, )*-# Cci "umne eu asa a iubit lumea, nct pe 4iul Su Cel Anul-Nscut 1-a dat ca oricine crede n /l s nu piar, ci s aib viat vesnic (%oan 8, ),-# Cel ce va crede si se va bote a se va mntui; iar cel ce nu va crede se va osndi (.arcu ),, ),-# Pentru a ne ocroti si a ne feri de amgire3 1ristos ne avertizeaz cu CEEE de ani mai nainte c vor aprea n lume oameni vicleni care se vor prezenta drept 7hristosi8 si chiar vor svrsi minuni diavolesti cu scopul de a(i nsela

145

inclusiv pe cei alesi2 Bedeti s nu v amgeasc cineva# Cci multi vor veni n numele .eu, icnd! /u sunt Hristos, si pe multi i vor amgi### $tunci, de v va ice cineva! iat, .esia este aici sau dincolo, s nu-l credeti# Cci se vor ridica 'ristosi mincinosi si proroci mincinosi si vor da semne mari si c'iar minuni, ca s amgeasc, de va fi cu putint, si pe cei alesi (.atei *+C +C0C *8-*+-# #n acelasi timp3 1ristos i ncura0eaz pe toti cei care ## caut cu sinceritate si cu inim curat3 ncredintndu(i2 'eti cunoaste adevrul3 iar adevrul v va face liberi :#oan B3 GC=- 5l a fgduit s(i a0ute pe toti oamenii care nseteaz dup acest adevr2 Cereti si vi se va da3 cutati si veti afla3 bateti si vi se va deschide- C oricine cere ia3 cel care caut afl3 si celui care bate i se va deschide :"atei ;3 ;(B=-

NVIERE SAU REINCARNARE$ Cel ce crede ntru Mine are viat vesnic... Si Eu l voi nvia pe el n ziua cea de apoi... Eu sunt nvierea si Viata... Iisus Hristos (Ioan 6, 47; 6, 4; !!, " #

.eoria re ncarnrii era mbrtisat de multe popoare antice- Prin puterea adevrului crestin3 aceast rtcire a ncetat s mai tiranizeze vietile oamenilor n multe prti ale lumii- .otusi3 se ntreprind actualmente eforturi sustinute de a o 7transfera8 mentalittii occidentaleConform acestei teorii3 lumea este o scoal prin care sufletul trece de nenumrate ori- 5l renaste de fiecare dat ntr(un trup nou3 fie brbtesc3 fie femeiesc3 fie animal3 fie chiar si n 7carcasa8 oricrei specii din regnul vegetalConditiile noii nasteri depind de faptele vietii precedente- Astfel3 dac cineva a dus o viat plin de fapte rele3 cnd se va naste din nou va fi un om srac3 sau un animal3 sau chiar o plantCeea ce gurusii indieni ascund ns cu mult gri0 de discipolii lor este faptul c3 potrivit codicelui intitulat /egile lui "nu3 venerabila carte a traditiei hinduse care converteste nvttura 'edelor n legi sociale3 este mai probabil ca cineva s se re ncarneze ca animal sau ca fptur demonic3 dect ca om- Cartea ofer spre edificare si urmtoarea parabol2 o broasc testoas trieste n adncurile mrii si scoate capul la suprafat o dat la o sut de ani- Un inel pluteste undeva la suprafata apei- Pe ct este de probabil ca broasca s(si scoat la un moment dat capul la suprafat trecndu(si(? tocmai prin acel inel3 tot pe att este de probabil ca o fiint s se re ncarneze dup moartea sa n trup omenesc5i bine3 aceast credint este asumat de nenumrate miscri ,e) Age care vor3 n acelasi timp3 s se prezinte drept stiinte9 7!tiinta yoga8 ( a devenit o sintagm vehiculat obsesiv de ctre yoghini- Pe de alt parte3 n functie de context3 aceiasi yoghini clameaz cu vehement2 7!i crestinii3 exact ca si noi3 cred c---83 sau 7!titi c 1ristos a fost un mare yoghin---83 sau 7 ntre noi si crestini nu exist diferente semnificative---8- n felul acesta sunt cultivate cu perfidie cele mai stridente autocontradictii3 pentru a(i seduce att pe ignorantii stiintei3 ct si pe ignorantii crestinismului"erit semnalat si faptul c teoria metempsihozei nu a existat dintru nceput n gndirea traditional indian- Asa cum arat D- F- 'elissaropoulos n 7#storia filosofiei indiene83 7#deea re ncarnrii :samsara= era necunoscut arienilor- 5a a ptruns n religia si filosofia indian pentru ca morala s dobndeasc un subiect care s poarte greutatea responsabilittii faptelor dincolo de moarte- .ermenii renastere sau re ncarnare3 care exprim unul si acelasi lucru3 sunt oarecum nseltori- Precum vom vedea n analiza celor sase sisteme filosofice :darshanas=3 cel care se re ncarneaz nu este sufletul empiric3 ci o substant nedefinit si foarte subtil care se afl ntre atman3 sufletul empiric si corp- ntr(adevr3 sufletul empiric nu se re ncarneaz3 de vreme ce este ansamblul tuturor strilor constiente- ,ici atman :fiinta eului= nu se poate re ncarna3 de vreme ce3 fiind absolut3 nu se supune actiunii +armei3 responsabilittii morale- n fata acestei dificultti3 filosofia sistematic indian a inventat materia subtil3 corpul eteric3 care salveaz gndirea din acest impas al absurdului3 fr a o face ns mai convingtoare8Punctul de vedere al $isericii este fundamental diferit-

146

Creat de ctre un Dumnezeu .rinitar si Personal3 omul are nceput3 dar nu si sfrsit- !e naste la un moment dat3 n timp3 pentru a vietui vesnic- n aceast lume va tri o singur dat- Dup moarte3 fiecare suflet este 0udecat de Dumnezeu si3 potrivit cu faptele sale3 va dobndi sau nu Raiul- Pe parcursul acestei vieti3 Dumnezeu i ofer omului foarte multe prile0uri de a se face vrednic de fericirea vesnicAdresndu(se cndva unui grup de tineri3 btrnul Paisie le(a spus2 7Ati nteles c am venit aici ca s dm examene& ! ne punem temelia duhovniceasc3 s cstigm Raiul- Acum si numai acum3 cci nu vor mai fi restante n septembrie98Alt dat3 ntrebndu(? despre re ncarnare3 mi(a rspuns2 7Fii atent aici9 Aceasta este cea mai mare capcan a Diavolului- 4mul se gndeste c nu conteaz dac nu reuseste n viata aceasta3 va reusi n cealalt- Astfel se relaxeaz n toate privintele si se usuc duhovniceste- Diavolul stie ns foarte bine c nu exist data viitoareDe aceea i si ntinde aceast nfricostoare curs8- "(a privit apoi si mi(a spus2 7! scrii neaprat despre lucrul acesta985ste tocmai ceea ce propovduiesc !cripturile- Apostolul Pavel spune2 ### precum este rnduit oamenilor o dat s moar, iar dup aceea s fie &udecata (/vr# 9, *5-# Domnul #isus 1ristos va fi Iudectorul tuturor oamenilor- 5l nsusi ne vorbeste despre !ine n 5vanghelie astfel2 Cnd va veni 4iul Omului ntru slava Sa si toti sfintii ngeri cu /l, atunci va sedea pe tronul slavei Sale si se vor aduna naintea 1ui toate neamurile si-i va desprti pe unii de altii, precum desparte pstorul oile de capre# Si va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stnga# $tunci va ice mpratul celor de-a dreapta 1ui! Beniti, binecuvntatii Tatlui .eu, mosteniti mprtia cea pregtit vou de la ntemeierea lumii# Cci flmnd am fost si .i-ati dat s mnnc, nsetat am fost si .i-ati dat s beau, strin am fost si .-ati primit; gol am fost si .-ati mbrcat, bolnav am fost si .-ati cercetat, n temnit am fost si ati venit la .ine# $tunci dreptii %i vor rspunde, icnd! "oamne, cnd Te-am v ut flmnd si Te-am 'rnit3 Sau nsetat si Ti-am dat s bei3 Sau cnd Te-am v ut strin si Te-am primit, sau gol si Te-am mbrcat3 Sau cnd Team v ut bolnav sau n temnit si am venit la Tine3 %ar mpratul, rspun nd, va ice ctre ei! $devrat ic vou, ntruct ati fcut unuia dintr-acesti frati ai .ei prea mici, .ie .i-ati fcut# $tunci va ice si celor de-a stnga! "uceti-v de la .ine, blestematilor, n focul cel vesnic care este gtit diavolilor si ngerilor lui (.atei *0, 8)-+)-# 4 alt deosebire urias este dat de esenta scopurilor spirituale pe care le urmresc cele dou religii- 1indusii cred c atunci cnd cineva a0unge la desvrsire si pierde persoana3 prin identificarea deplin cu $rahman ( ipostaza dumnezeului absolut si impersonal- 5xistenta omului se neantizeaz3 pulverizndu(se n oceanul dumnezeirii impersonale- De aceea3 el nu se va mai naste niciodat din nou3 pentru c nici mcar nu mai existCrestinii cred exact contrariul- Persoana uman exist vesnic3 ea nu va cunoaste niciodat un sfrsit- n aceast viat3 omul inaugureaz constient o relatie personal cu un Dumnezeu Personal3 o relatie care se va pstra n vesnicie- Pzind poruncile lui 1ristos3 mprtsindu(se cu trupul si sngele /ui3 omul se uneste ontologic cu Dumnezeu3 devine Dumnezeu prin har3 si n acest mod particip vesnic3 ca persoan distinct3 la 'iata lui Dumnezeu- Desvrsirea crestin const n realizarea acestei comuniuni personale cu Dumnezeu- Aceasta este menirea omului n vesnicieAsadar3 reiese o dat n plus c teza ilicit a pretinselor 7asemnri spirituale8 dintre crestinism si hinduism este destinat exclusiv racolrii acelei mase de asa(zisi crestini care nu stpnesc nici cele mai elementare cunostinte despre continutul nvtturilor lui 1ristos- Unor asemenea oameni li se adreseaz cuvintele !cripturii2 Oricine se abate si nu rmne n nvttura lui Hristos nu are pe "umne eu; cel ce rmne n nvttura 1ui, acela are si pe Tatl si pe 4iul (%% %oan ),9-# %ubitilor, nu dati cre are oricrui du', ci cercati du'urile dac sunt de la "umne eu, fiindc multi proroci mincinosi au iesit n lume (% %oan +, )-#

INFLUENTA PRACTICII 4OGA ASUPRA TRUPULUI SI A MINTII #n epoca noastr3 sistemul yoga este prezentat ca un panaceu pentru cvasitotalitatea problemelor cu care se confrunt omenirea- Pot fi auzite adesea lozinci promotionale de genul 7Faceti yoga pentru sntate si

147

frumusete98- /a nceput3 cineva poate simti ntr(adevr o stare de bun dispozitie si revigorare- 5ste imediat sftuit s atribuie aceast mbunttire unor anumite 7puteri ascunse8 activate prin intermediul asanelor yoghine/a fel de bine ns3 aceast bun dispozitie si revitalizare pot fi atribuite miscrii3 punerii n activitate a corpului care se 7trezeste8 din sedentaritatea aproape cronic impus de organizarea social contemporan- De altfel3 exact aceleasi simptome le are orice persoan care ncepe s practice cu oarecare regularitate 0ogging3 not3 fotbal sau orice tip de gimnastic- Cu att mai mult dac acea persoan renunt la anumite obiceiuri nocive precum fumatul3 pierderea noptilor3 supraalimentatia3 alcoolul s-a-m-dDe asemenea3 trebuie subliniat c acest sentiment reconfortant nsoteste prima etap a practicrii exercitiilor yoga- Ulterior3 apar n general probleme serioase3 traduse prin dureri ale bazinului3 ale coloanei vertebrale3 ale genunchilor3 ale articulatiilor- Asanele3 aceste pozitii yoghine ciudate3 sunt absolut nefiresti pentru corpul uman3 ele imitnd de obicei diverse pozitii ale animalelor- nsesi denumirile lor sunt ilustrative n acest sens2 !halabasana T pozitia lcustei3 $hu0angasana T pozitia cobrei3 Fu+ondasana T pozitia cocorului3 Utthan pristasana T pozitia soprlei3 etc- Unele dintre ele sunt mai accesibile3 altele mai dificile- 4ricum3 rmnerea prelungit n aceste pozitii necesit exercitiu ndelungat- Cu timpul3 articulatiile corpului se vor destinde3 permitnd anumite contorsionri nefiresti- !unt totusi foarte multi cei care se aleg astfel cu traumatisme mai usoare sau mai grave- Faptul este adeverit3 de altminteri3 si de textele 7sfinte8- Upanishadele3 spre exemplu3 proclam c cel care se plnge sau se revolt din pricina problemelor pe care le provoac yoga3 acela nu este vrednic pentru yoga#n perioada n care practicam cu asiduitate aceste exercitii3 s(a ntmplat s urmresc n .esalonic conferinta unui yoghin indian- 'rnd s se arate cu orice pret superior celorlalti 7concurenti spirituali8 care si ncep 7vntoarea8 cu afirmatii de genul 7yoga T sntate T frumusete83 el a rostit un adevr2 7Cine face yoga numai pentru a dobndi sntate si frumusete3 e mai bine s fac not- ,u are nici un motiv s se apuce de yoga- *oga este pentru cei interesati s evolueze spiritual8- ! vedem n continuare care sunt natura si mi0loacele de realizare prin yoga a acestui progres spiritual.inta principal a gimnasticii yoghine3 scopul asanelor nu este dezvoltarea sistemului muscular3 nici dobndirea mobilittii fizice- 4biectivul lor este modificarea echilibrului biochimic al organismului umanPrin practicarea acestor asane3 se exercit o presiune constant asupra organelor interne ale corpului :inim3 ficat3 plmni3 intestine=3 dar mai ales asupra glandelor endocrine :cha+rele3 asa cum sunt cunoscute n 0argonul yoghin=- Aceast presiune produce hiperexcitarea glandelor3 ceea ce determin de obicei o suprafunctionare a lor si3 n consecint3 o secretie mai mare de hormoni n corp- Alteori3 ns mult mai rar3 se ntmpl exact contrariulFiecare grup de asane exercit presiune asupra anumitor glande- Un set de pozitii excit3 spre exemplu3 glanda tiroid3 provocnd o hipersecretie a hormonului tiroxin care se vars n snge si modific ntregul metabolism de baz al corpului- Persoana respectiv devine hiper+inetic3 lucru pe care l socoteste ns rezultatul unei 7absorbtii de energie din centrele superioare ale universului8 ca urmare a tehnicilor yoghine- n acelasi fel3 exist asane menite s excite glandele suprarenalele3 pancreasul3 inclusiv hipofiza ( care regleaz functionarea tuturor celorlalte glande- "edicina demonstreaz c o asemenea stare de tulburare hormonal generalizat determin dereglri ma0ore de perceptie la nivelul tuturor simturilor- 5fectele sunt mai intense dect cele produse n urma consumului de alcool sau narcotice#n ashramul din #ndia al lui !atyananda3 amicul meu englez .ony mi spunea2 75xercitiile de Friya *oga m fac s m simt de parc as lua continuu /-!-D-8- !imtea n el o energie debordant3 care se cerea consumat printr(o activitate permanent si prin efort fizic sustinut- $ietul om nu mai putea sta niciodat locului3 fapt ce i(a atras multe neplceriDe asemenea3 exercitiile yoga axate pe reprimarea prelungit a respiratiei se soldeaz n ma0oritatea cazurilor cu cresterea cantittii de bioxid de carbon din snge3 fenomen pe care cele mai recente descoperiri medicale l conexeaz cu producerea unor halucinatii vizuale si auditive3 ntre care senzatia de decorporalizare3 de comunicare cu entitti din alte lumi3 de materializare spontan a unor corpuri luminoase s-a-m-d5ste foarte usor pentru cineva neexperimentat duhovniceste s se rtceasc3 n lipsa unui criteriu pe seama cruia s discearn natura evenimentului pe care l trieste- 5ste de provenient fiziologic& 5ste o fest 0ucat de simturi& 5ste de sorginte psihic3 precum halucinatiile psihopatilor care 7aud8 voci si au 7viziuni8& !au este un eveniment spiritual& #ar dac este un eveniment spiritual3 de la cine provine& De la 1ristos3 sau de la Diavol :care are capacitatea de a lua chip de animal3 de lumin sau chiar de nger3 asa cum arat !criptura3 scrierile patristice

148

si experienta ascetic a $isericii=& #at ce declara !atyananda3 vorbind despre tehnicile yoghine2 7 mpreun cu aceast sans a eliberrii de ngrdiri si neplceri3 exist pe de alt parte posibilitatea ca cineva s nnebuneasc si s(si petreac restul zilelor ntr(un ospiciu psihiatric- Din nefericire3 aceasta s(a ntmplat unor oameni care au urmat practicile yoghine fr povtuire sau n(au ascultat sfaturile profesorului lor8 :extras din periodicul grecesc 7*oga83 nr- ?DQ?@B?3 pp- A?( AC=- Dincolo de ncercarea evident de transfer a ntregii responsabilitti asupra discipolilor3 aceast afirmatie naste ntrebarea2 de vreme ce aceste exercitii sunt att de prime0dioase3 de ce sunt promovate abundent3 fr nici un fel de precizri si avertismente3 n periodice3 crti si brosuri ilustrate care nu scot n evident dect pretinsele lor rezultate binefctoare& 5u nsumi3 influentat de elogiile cu care o asemenea revist prezenta aceste exercitii3 am nceput s execut !uria ,amas+ar :salutul soarelui=- !e spunea c este o metod care red rapid mobilitatea tuturor articulatiilor si maseaz extrem de eficient toate organele interne si toti muschii corpului- Dac se simte cineva obosit3 n orice ceas al zilei si poate redobndi vitalitatea fizic si mental executnd acest exercitiu- Citind c yoghinii l practic n ?C cicluri pe zi3 am fcut si eu ntocmai- Dup cteva zile am nceput s simt c pieptul mi 7fierbe8 si 7hrie89 De asemenea3 temperatura corpului mi crestea constant- 7!(au deschis focurile spirituale83 m(am gndit eu n naivitatea celor CC de ani ai mei3 profund impregnat de mentalitatea si terminologia yoghin- Am nceput s m simt ns tot mai ru si3 din fericire3 m(am oprit- Ce se ntmplase& !imptomele mele nu erau dect efectul unei supra(activri hormonale> nimic spiritual3 cum mi imaginam pe atunci- Am discutat mai trziu despre aceasta cu o s)ami care m simpatiza- !(a artat foarte ngri0orat si m(a sftuit s renunt definitiv la astfel de practici3 fr s(mi ofere alte explicatiiDar s revenim la gurul !atyananda3 pentru a vedea cum 0ustific traumele fizice si psihice pe care le poate contracta cineva prin yoga- n continuarea textului prezentat mai sus3 el spune2 7,u lsati s vi se ntmple asa ceva- Dac doriti s urmati calea ctre adevrata cunoastere3 trebuie s aveti un guru care s fie complet familiarizat cu aceast dimensiune aparte a constiintei- Profesorul trebuie s o cunoasc pe dinafar3 trebuie ca el nsusi s fi a0uns acolo- Un astfel de guru se numeste satguru- De ce s v multumiti cu ceva mai putin&8- n fata 7concurentei8 spirituale a celorlalti gurusi3 !atyananda se autopropune indirect ca initiat n tainele yoga3 apt s(i cluzeasc fr riscuri pe cei interesati- Realitatea atest ns destule cazuri de ucenici care l(au prsit nfricosati3 dezamgiti si dezechilibrati psihic- Cnd ntlneam anumiti s)ami si profesori de yoga trdnd foarte grave probleme psihice si solicitam explicatii asupra acestei stri de fapt3 mi se spunea cu naturalete c gurul le luase pur si simplu mintea ntruct aceasta le era piedic n evolutia spiritual- #at pn unde poate merge strdania de a oculta adevrul si de a 0ustifica moral crima sufleteascAcelasi guru !atyananda relateaz2 7"ulti discipoli vin si mi mrturisesc c au foarte multe probleme sexuale de cnd fac Fundalini *oga- !e simt foarte vinovati pentru aceasta- Dac nu eram eu acolo3 ar fi nnebunit- /e spun2 Uitati3 aceasta este o chestiune pur fiziologic- /sati(o s se ntmple98 :extras din cartea editat n 6recia 7 nvtturi ale lui Paramhamsa !atyananda83 voi- '#3 5d- !eptembrie ?@B@3 p- G@;=- Cu alte cuvinte3 disfunctionalitti grave ale organismului3 al cror impact se rsfrnge dramatic si la nivel psihic3 trebuie ignorate ca niste evenimente 7pur fiziologice89 Desi un asemenea punct de vedere frizeaz dementa3 el nu trebuie neaprat s socheze- 5ste reflexul mentalittii religioase hinduse3 care consider nebunia ca fiind 7sfnt8- Am cunoscut n #ndia un brahman care se mndrea c sotia lui este nebun9 Comentariile sunt de prisos!atyananda declar mai departe2 7De multe ori3 persoanele care primesc aceste unde din Fundalini vor s mnnce si iar s mnnce3 ca niste epicurei- 5u le spun c acest lucru este absolut n regul> altfel3 vor avea multe complexe8#ntr(un alt context3 !atyananda afirma2 7.otusi3 oamenii spun c trezirea lui Fundalini este prime0dioas- De ce& $ine nteles3 se pot ntmpla si accidente3 este posibil s sfrsiti la psihiatrie pentru un timp- Dar totul pe lumea aceasta este un risc- 'iata reprezint un mare risc3 si omul trebuie s fie un lupttor ndrznet3 gata oricnd s riste--- Ce se va ntmpla dac eu exersez Fundalini *oga si nnebunesc& Atunci veti ncepe voi s exersati si3 dac nnebuniti3 va ncepe altul- n cele din urm3 vom mblnzi Fundalini---8 :7*oga83 nr- DQ?@B?3 p- B=- Prin urmare3 !atyananda nu numai c le propune dezinvolt tuturor yoghinilor asumarea statutului de simpli cobai ntr(un experiment incontrolabil3 ci recunoaste n plus c el nsusi3 marele guru3 marele iluminat3 marele initiat3 este expus exact acelorasi riscuri9 Dincolo de faptul c existenta lui Fundalini :7sarpele sfnt care doarme la baza coloanei vertebrale a fiecrui om8= este iarsi o convingere eminamente religioas3 trebuie retinut din nou pledoaria pentru caracterul util si

149

onorant al nebuniei3 cel putin cnd ea survine n urma practicrii yoga- "esa0ul nu las loc nici unui echivoc2 7'om continua pn ce vom mblnzi Fundalini3 indiferent dac aceasta ar nsemna nnebunirea a milioane de oameni8/ipsa de orice scrupul a unei atari atitudini nu este nici ea dect expresia conceptiei generale despre lume a hinduismului3 care 7educ8 sistematic astfel de personalitti- 5ste relevant n acest sens si mrturia .eodorei Fatelouzou3 publicat de ctre ziarul 74rthodoxos .ypos8 n ?@;<2 7#ntruct am aplicat intensiv timp de mai bine de doi ani metoda lui "aharishi3 pot afirma cu toat sinceritatea si rspunderea c relaxarea prin meditatie este o pasivitate n stil indian care paralizeaz orice putere de reactie si de lupt n viat> este foarte ndeprtat de adevrata liniste si mplinire sufleteasc- Prin tehnica lui "aharishi3 si prin toate celelalte tehnici hinduse sau buddhiste3 omul se autohipnotizeaz si pierde orice urm de voint si de initiativ- 5ste o splare a creierului care se impune treptat si care are drept rezultat final pierderea complet a personalittii- "i(a adus si mie serioase pre0udicii sub aspect mental3 cci nu mai puteam s m concentrez n nici o mpre0urare3 si mi pierdusem toat energia- Din clipa n care am ncetat s meditez3 mi(am putut continua fr probleme studiile--- "etoda lui "aharishi fcea destule victime- Un tnr care practica meditatia transcendental s(a sinucis n timp ce urmrea un seminar al lui "aharishi- Un altul si(a pierdut definitiv vocea- Un cpitan grec a nceput s prezinte tulburri psihice din ce n ce mai grave3 pn cnd l(au nchis la psihiatrie- "ulti tineri pe care i(am vzut cu ochii mei ncepeau s schiteze miscri spasmodice3 gesturi din cele mai bizare3 si numeroase alte reflexe pe care nu le puteau controla8! ncheiem acest tablou reamintind si faptul c3 de obicei3 executantul exercitiilor yoga este instruit s(si concentreze mintea n anumite puncte concrete ale corpului3 care difer n functie de exercitiu- Concomitent3 el trebuie s repete n gnd sau chiar si cu voce tare o anumit mantr3 care am vzut de0a c nu este altceva dect o formul de invocare sau adorare a uneia dintre miile de zeitti hinduse2 !hiva3 Frishna3 Fali3 'ishnu3 s-a-m-d5ste o alt prob peremptorie a caracterului profund religios al yogi3 si un avertisment asupra implicatiilor duhovnicesti ale practicrii acestor exercitii- Pentru un crestin3 consecintele sunt similare cu cele ale apostaziei-

#DUMNEZEII% HINDUISMULUI Desi n 4ccident propaganda de tarab a hinduismului si camufleaz zeittile n mod expres3 iar efortul prozelitist al gurusilor se axeaz n primele stadii pe comercializarea yoga ca 7stiint83 n #ndia yoga este unanim socotit si practicat ca un act pur religios3 de slu0ire idolatr3 indisolubil legat de figura unor zei precum Frishna :care i(a nvtat pe oameni yoga=3 !hiva :cel dinti si cel mai mare yoghin= sau Fali :care simbolizeaz energia si latura feminin a lui !hiva=Ar fi mai mult dect edificator s procedm la o succint prezentare a acestor 7dumnezei83 pornind tocmai de la reprezentrile lor picturale consacrate pe toat suprafata #ndiei- #maginile care se vor succeda n paginile ce urmeaz sunt produsul artei religioase indiene si reprezint scene din cele dou mari epopei religioase ale hinduismului3 Ramayana si "ahabharata3 care se refer la viata zeilor- Aceste imagini sunt arhiprezente att n templele #ndiei3 ct si n ashramuri3 n magazine3 n masini3 n trenuri3 n case sau n barci- 5le exprim nu doar sentimentul religios al indienilor3 ci si o ntreag conceptie despre lume si viat3 despre divinitate si relatia omului cu aceasta- n toate coordonatele ei3 aceast conceptie este att de diferit3 att de stranie3 si de multe ori att de crud3 de morbid3 de slbatic3 de inuman3 nct nu poate fi asumat cu usurint de un occidental3 orict s( ar fi ndeprtat el de 1ristos3 sau orict de fermecat ar fi de 7 ntelepciunea8 'edelor si de 7misticismul8 UpanishadelorAceste reprezentri ale zeilor si ale scenelor din viata lor relev un anumit nucleu al nvtturii hinduismului3 pe care gurusii misionari se strduiesc s(? tin3 ntr(o prim faz3 ct mai departe de ochii prozelitului occidentalAstfel3 imaginile de mai 0os pot contribui la o mai bun ntelegere a raporturilor dintre 'ede3 gurusi3 brahmani3 yoga3 zei3 temple si acte devotionale-

150

U Aici demonul Ravana o rpeste pe !ita3 sotia zeului Rama3 si o duce cu carul su care zboar printre nori- Acest car tras de cai aminteste de carul zeului Apollon3 care n fiecare zi strbtea cerul si lumina pmntul- 'echii elini credeau c soarele era nsusi carul de aur al lui Apollon3 si c lumina zilei le era druit astfel de ctre ApollonDesigur3 n Antichitate3 asemenea credinte erau nc lesne de explicat si de nteles- Astzi ns ele produc cel putin stupoare unui om civilizat---

U #n planul din spate al acestei imagini3 zeul maimut 1anuman transport n zbor stnci uriase pentru a construi cu a0utorul maimutelor podul peste care va trece armata ctre insula pe care se afl cetatea lui Ravana> acolo a fost dus n robie !ita3 sotia zeului Raman prim(plan3 zeul Rama si fratele su /axman aduc 0ertf zeilor3 n fata lor se afl Iertfelnicul8 mpodobit cu flori2 este de fapt reprezentarea lui /ingam si *oni3 care ntruchipeaz organele genitale masculin si feminin si care simbolizeaz mpreun puterea creatoare- Ca n ma0oritatea religiilor idolatre3 adorarea falusului ocup si n hinduism un loc aparte-

U "arele zeu !hiva este reprezentat aici mpreun cu sotia sa Paravati- n planul apropiat al imaginii3 mpodobit cu flori si avnd ncolcit n 0urul su un sarpe3 se afl 70ertfelnicul8 (/ingam si *oni- 5l simbolizeaz organele sexuale masculin si feminin ale zeului !hiva si3 respectiv3 ale zeitei Paravati- Asadar3 n spate sunt reprezentate prototipurile :zeii=3 iar n fat simbolurile lor :/ingam(*oni=3 care se afl expuse n toate templele hinduse- Deasupra acestora si las credinciosii ofrandele n timpul venerrii- De altfel3 ele se gsesc de vnzare si n comert-

151

U #n aceast imagine3 zeul Rama3 a0utat de 1anuman :zeul maimut= si de ntreaga armat a maimutelor3 se lupt cu vr0masul su3 demonul Ravana3 pentru a si(o redobndi pe !ita3 sotia care i fusese rpit- #storia seamn cu #liada lui 1omer2 "enelaos3 regele micenienilor3 porneste rzboi mpotriva .roiei3 cu a0utorul celorlalti greci3 pentru a o aduce napoi pe femeia sa3 7frumoasa 5lena83 pe care o rpise Paris3 fiul regelui .roiei- n acest rzboi s(au implicat si zeii 4limpului3 unii dintre ei spri0inindu(i pe greci3 iar ceilalti pe locuitorii .roiei-

.rebuie s notm ns c demonii 7teologiei8 hinduse sunt de aceeasi cinste si putere cu zeii- Cndva3 ei chiar conlucraser cu acestia> de pild3 atunci cnd au 7btut8 oceanul galaxiei pentru a o scoate pe Armita :exact asa cum bate cineva laptele pentru a obtine untul=- Armita era apa cea fr de moarte3 care le(a druit nemurirea att zeilor3 ct si demonilor- Cu acel prile03 marele zeu 'ishnu a a0utat amndou taberele3 adic si pe zei si pe demoni s devin nemuritori3 pentru a putea continua astfel nesfrsita lupt dintre ei- De altfel3 'ishnu se ngri0este n permanent ca aceast lupt s fie egal3 pentru a se conserva echilibrul cosmic- nsusi marele zeu poart nluntrul su att binele ct si rul3 ceea ce l face s fie 7desvrsit8- n ce const aceast 7desvrsire8& $inele si rul se confund3 aflndu(se n acelasi plan etic- Altfel spus3 Dumnezeu poate si trebuie s fie cnd bun3 cnd ru- ntre cele dou valori nu exist nici o diferent de substant- Consecintele unei astfel de conceptii asupra moralittii sunt devastatoare si se reflect din plin n dezastrul relatiilor sociale din #ndiaU Cnd n cele din urm zeul Rama ?(a biruit pe vr0masul su si si(a redobndit sotia pe care acesta i(o furase3 a primit(o cu rceal3 adresndu(i urmtoarele cuvinte2 7Ce om cu capul pe umeri si mai ia napoi femeia care a trit mult timp n casa altcuiva&8Atunci !ita3 sotia lui3 a cerut s i se aprind un foc spre a intra n el3 ceea ce s(a si fcut- ns zeii care urmreau totul din cer si care cunosteau nevinovtia ei n(au ngduit flcrilor s o ard- Astfel li s(a dovedit tuturor c !ita rmsese credincioas sotului ei- Acest mare poem3 Ramayana :epopeea lui Rama3 scris ntre secolele ' si # -1-=3 n care sunt relatate si evenimentele descrise mai sus3 are pentru indieni o valoare paradigmatic- 'iata si faptele zeilor ncarnati sunt considerate modele de urmat- De pild3 istoria !itei a constituit temeiul slbaticei traditii numite sati3 care instituia obligatia ca vduvele s fie 0ertfite n focul n care era incinerat trupul sotului lor decedat- De asemenea3 n vechime3 sotii gelosi aveau dreptul s(si supun sotiile 7probei focului83 ntocmai cum procedase si zeul Rama3 potrivit scrierilor 7sfinte8- Cu alte cuvinte3 pentru ca femeia s(si poat dovedi nevinovtia3 fidelitatea si devotamentul fat de sotul ei3 trebuia s se arunce cu cura0 n flcri--- Dac era o sotie credincioas3 n(ar fi putut arde3 fiind prote0at de zei> dac totusi femeia ardea3 aceasta dovedea automat vinovtia sa--Precum lesne se ntelege3 dac cineva ar fi vrut neaprat s scape de sotia sa3 o putea face oricnd prin 7proba focului89 De aceea3 femeile erau n permanent supuse unei presiuni psihologice vecine cu teroarea- ,(au fost deloc putine cele care au czut victime si acestei nvtturi 7sfinte8- #at ce fel de societate3 ce fel de relatii omenesti legifereaz zeii hindusi--Ct despre sceleratul obicei sati3 el a fost interzis prin lege n anul ?BC@ de ctre lordul englez Jilliam $endins+y3 care detinea pe atunci functia de guvernator al #ndiei- Cazurile de ardere a vduvelor s(au mputinat astfel pn la a a0unge o raritate> ns n ciuda interdictiei3 exist nc vduve indiene ucise de ctre rude3 adesea prin incendiere"ai trebuie spus c traditia interzice recstorirea3 pentru ca averea s rmn familiei- 'duva nu are nici un drept si se afl n deplina stpnire a familiei sotului- 5ste una din formele n care sclavia pe viat si asigur si astzi continuitatea pe teritoriul #ndiei- !ingura sans a vduvei de a se sustrage acestui statut umilitor este ca ea s devin dasi3 adic s se afieroseasc slu0irii zeului Frishna- n cazul acesta3 ea se adposteste n $rindavan :socotit orasul natal al lui Frishna= si cnt ntr(unui din cele patru mii de temple3 pentru dou rupii pe zi- ,optile si le petrece pe drumuri sau prin cocioabe3 devenind adesea victim a exploatrii sexuale din partea proprietarilor de imobile sau a preotilor hindusi-

152

Revenind la zeii hinduismului3 acestia cunosc vremuri de glorie si strlucire si vremuri de decdere n fata altor zei mai populari- #n epoca noastr3 zeul Frishna este deosebit de popular n #ndia- /a el se refer marea epopee religioas "ahabharata3 din care face parte si $hagavad 6ita ( devenit practic 7evanghelia8 hinduismului contemporan- ntre altele3 textul 6itei ni(? prezint pe zeul Frishna nvtndu(i pe oameni yoga3 ca form de slu0ire si ca ascez spiritual care i va conduce pe credinciosi la unirea cu zeul nsusi- Dar pentru c faptele vorbesc mai bine dect cuvintele3 s procedm la o scurt trecere n revist a vietii lui Frishna3 asa cum o atest scrierile 7sfinte8> ni se vor descoperi o serie de amnunte trecute sub tcere de ctre gurusii indieni care si vnd n occident 7marfa8 religioasU Asadar3 se nvat despre Frishna c a ntretinut relatii sexuale cu ?<-EEE de femei si a dobndit ?BE-EEE de fii- n fotografia alturat este nftisat fcnd curte fiicelor de pstori dintr(un sat- Cu fluierul su dulce le vr0ea pe femeile care3 lsndu(si n urm familiile si rusinea3 alergau s(? ntlneasc- 'rnd s le multumeasc pe toate3 Frishna le(a hipnotizat n grup3 fcnd(o pe fiecare dintre ele s cread c danseaz mpreun cu el- Frishna a dansat ns numai cu o favorit a sa3 pe nume Rada3 care era cstorit- Cnd gelosul ei sot s(a apropiat cu intentia de a(i prinde n flagrant3 Frishna a luat forma zeitei Fali si astfel brbatul3 n loc s asiste la o scen de adulter3 a vzut(o pur si simplu pe sotia lui rugndu(se zeitei Fali9 Deci zeul3 n timp ce i nvat pe oameni ascetismul3 yoga3 devotamentul fat de el3 fat de virtute3 n viata personal se dovedeste obsedat sexual3 iubitor de plcere3 adulter3 viclean3 ipocrit3 mincinos3 gata oricnd s nsele3 s destrame familii si s calce n picioare cinstea sotilor- Acestea sunt relatrile 7istoriei sfinte8/ui Frishna i plcea s se dedea ns si la 0ocuri mai 7serioase8- De pild3 s(a implicat n lupta pentru putere dintre principii unui regat- Principii 7ri8 i uzurpaser si i izgoniser pe principii 7buni8- Acestia din urm si(au organizat ulterior o armat cu scopul de a(si recupera posesiunile si demnittile- Conflictul militar se profila ca inevitabil3 si chiar risca s se transforme ntr(un rzboi civil3 cu att mai mult cu ct principii erau rude- Pe toat durata pregtirii rzboiului3 Frishna a fcut un 0oc dublu- 5l a consiliat militar ambele tabere3 asigurndu(se astfel c iminenta nclestare armat va fi ct mai aprig si mai devastatoare- Conform 7teologiei8 hinduse3 acesta si este rolul zeului3 care poart nluntrul su deopotriv binele si rul3 lumina si ntunericulFrishna se vede totusi confruntat cu o problem3 n persoana lui Ar0una3 conductorul principilor buni3 care cade pe gnduri2 7De ce s port aceast btlie& "erit s moar attia oameni pentru ca eu s a0ung la putere& 5 bine s(i ucid pe toti nvttorii mei3 pe prietenii mei din copilrie3 pe rudele mele3 numai si numai ca s a0ung rege& ,u cumva ar trebui s m sacrific eu pentru binele comun&8 Prin urmare3 Ar0una se frmnt ca orice om bun si rational- 5xact n acest punct intervine zeul Frishna3 care este ncarnarea marelui zeu 'ishnu- 7.eologia8 hindus nvat c 'ishnu rspunde3 printre altele3 de conservarea acestei lumi- !arcina lui este s pstreze echilibrul ntre bine si ru3 perpetund la nesfrsit lupta dintre ele- De altminteri3 'ishnu nsusi este n acelasi timp binele absolut si rul absolut :reprezentat prin sarpele !esa=U Prin nvttura si sfaturile sale3 Frishna l convinge pe Ar0una s(si depseasc scrupulele morale si s lupte cu toat brbtia si hotrrea3 nelund n calcul nimic altceva dect victoria- Pe tot parcursul btliei care va urma3 Frishna i sugereaz lui Ar0una s recurg la o impresionant gam de infamii3 sfatuindu(? s(si ignore toate obiectiile de ordin moral si s se concentreze asupra unicului obiectiv important3 cstigarea rzboiului- 5fortul sistematic al lui Frishna este de a(? perverti moral pe Ar0una3 fcndu(? s cread c nu exist diferent ntre bine si ru si c tot ceea ce conteaz cu adevrat este s(? adore pe el3 zeul desvrsit3 care ncarneaz att binele ct si rul3 care se afl dincolo si mai presus de bine si de ru- Practic3 atunci cnd cineva propune oamenilor 7s urmeze drumul cel mai usor83 sau cnd nvat cu autoritatea unui guru c 7nu exist diferent ntre bine si ru83 ori insinueaz exact acelasi lucru prin cuvintele 7zeul desvrsit are nluntrul su att binele ct si rul83 n realitate i mpinge pe oameni pe calea rului- 5ste ca si cnd ar spune2 7De ce v complicati nfruntnd attea dificultti pentru a realiza binele& De ce nu preferati svrsirea rului3 care nu cere timp si efort& n final veti a0unge oricum n acelasi punct3 la ntlnirea cu zeul desvrsit care adun n sine att binele ct si rul9 Fiti pragmatici3 nu v mai preocupati de bine si optati pentru ru3 cci nu exist nici o diferent---8Dincolo de faptul c rationamentul de mai sus este expresia uneia dintre strdaniile cele mai vechi si mai abile ale Diavolului de a(? nsela pe om atrgndu(? spre ru3 merit s mai observm c zeul Frishna si bate 0oc n egal msur de combatantii cei 7buni8 si de cei 7ri8> singurul lucru care pare s(? intereseze cu adevrat :asa cum reiese din cuvintele si faptele sale= este provocarea unui mcel ct mai sngeros--- ns de vreme ce nimic nu are

153

sens3 de vreme ce nu exist nici o diferent ntre bine si ru3 care mai poate fi mobilul instigrii la un asemenea mcel3 n afar de satisfactia morbid a zeului& U Kmbind multumit3 Frishna conduce carul de lupt al lui Ar0una n rzboiul fratricid- Ce fel de zeu este acela care si afl satisfactia n durere3 n snge3 n moarte& Pn si omul cel mai ignorant ? se va ntreba inevitabil ce diferent exist ntre nvtturile si comportamentul zeilor hindusi si cele ale demonilor despre care vorbeste att de limpede !criptura---

U Aici este expus o fotografie 7de familie8- #n mi0loc st !hiva3 marele zeu al distrugerii si totodat cel dinti yoghin3 ncadrat de sotia sa Paravati si de fiul su 6anesha- Acesta din urm poart serpi ncolciti n 0urul gtului3 iar din capul su izvorste rul 6ange- !t asezat pe o piele de tigru3 dup cum se cuvine marilor yoghini- Desigur3 avem din nou de(a face cu o manier de percepere a divinului asemntoare celei a vechilor elini3 care credeau c Keus s(a cstorit cu 1era si l(au nscut pe Apollon3 spre exemplu- Aceasta este oferta religioas a gurusilor2 re ntoarcerea la idolatrie3 avnd ca obiect zeitti care fie copiaz trsturile si modurile de organizare social ale oamenilor3 fie sunt zoomorfe sau hermafroditeU #n fotografia alturat este reprezentat zeita Fali3 care ntruchipeaz latura feminin a lui !hiva3 energia lui ( !ha+ti3 precum nvat indienii- 5a este aproape ntotdeauna nftisat clcnd pe cadavrul zeului !hiva- Poart la gt un colier de capete tiate3 iar n 0urul mi0locului o fust din mini tiate- /imba lung si rosie3 pe care o scoate din toate capetele sale3 simbolizeaz neostoita sete de snge a zeitei- Cu o mn tine un cap proaspt tiat din care picur snge ntr(o cup- Keita este mereu zugrvit n acea stare de exaltare maniac pe care i(o provoac gustul sngelui cald9 Aceast ipostaz a 7divinului8 ofer o si mai revelatorie imagine asupra a ceea ce nteleg viclenii si demonicii brahmani cnd spun c Dumnezeu 7este dincolo de bine si de ru8--Fireste3 n 4ccident aceste lucruri sunt mult mai putin cunoscute la nivel de mase- !e consider3 pesemne3 c nc 7n(a sosit ceasul8 aducerii lor la lumin3 c nu suntem nc ntru totul 7pregtiti8--- n prezent3 neinitiatii sunt momiti cu discursuri despre 7stiinta8 yoga3 sntate3 armonie3 canalizarea energiilor divine3 si alte asemenea formule mai usor digerabile pentru un neofit occidentalAdoratorii zeitei Fali sunt organizati n grupuri secrete- !e dedau la orgii sexuale3 sacrificii umane rituale si alte practici de magie neagr- Primirea n grup este precedat de supunerea la diverse probe- 7$iletul de intrare8 const n aducerea unui cadavru2 crima constituie o conditie de admitere sine Pua non- ,umele acestei caste criminale este Fapali+a- 5xist temple ascunse n care membrii ei aduc 0ertfe omenesti n fata idolului zeitei3 intonnd imnuri din Rig 'eda si rostind anumite mantre3 cu a0utorul si participarea activ a brahmanilorU Keul 6anesha este n acelasi timp om3 elefant si soarece- Cndva marele zeu !hiva3 cel mai mare yoghin3 ntorcndu(se acas dup o meditatie ndelungat3 a ntlnit un necunoscut stnd n prag si vorbind cu frumoasa Paravati3 sotia lui- 4rbit de gelozie3 si(a tras ndat sabia din teac si i(a tiat capul- Paravati i(a strigat n hohote

154

de plns2 7.ocmai l(ai omort pe fiul tu98- n deznde0dea sa3 !hiva a retezat capul unui elefant care se ntmpla s treac pe acolo si ?(a lipit pe grumazul fiului su- Asa a fost plsmuit 6anesha3 potrivit 7teologiei8 hinduseCe element ar trebui s frapeze mai nti n aceast povestire& ,estiinta atotputernicului si atotcunosctorului !hiva& !uperficialitatea lui& Caracterul su coleric3 sanguinar si revansard& 6elozia sa att de mundan& 4rict de rizibil ar prea3 comportamentul zeilor hindusi este identic cu cel uman- Faptul este ns ct se poate de firesc3 ntruct acesti zei sunt inventii ale oamenilor3 ntocmai ca si cei doisprezece zei ai 4limpului3 nscociti de vechii greci--- #dolatrie pur3 ba chiar n sensul cel mai primitiv al cuvntului9 U ,arasihma Avatara2 "arele 'ishnu s(a ncarnat n zeu cu chip de om(leu- 5ste adorat de femei n timp ce sfsie abdomenul unui om- Acelasi mare zeu s(a mai ncarnat si n alte rnduri ca animal2 "atsya :peste=3 Furma :broasc testoas= si 'araha :porc slbatic=> bine nteles3 ntotdeauna pentru a pstra echilibrul cosmic ntre bine si ru-

U #maginea de fat l prezint pe 1anuman3 maimuta care a devenit zeu3 alturi de cteva medalioane cu scene din viata sa- 1anuman are meritul de a(? fi a0utat pe zeul Rama n rzboiul purtat de acesta pentru a(si redobndi sotia rpit5ste foarte popular n #ndia- #coanele sale mpnzesc magazinele3 taxiurile3 coloanele caselor--- De aceea maimutele3 ca si vacile3 sunt socotite sfinte si sunt lsate s se plimbe pretutindeni nestingherite3 chiar si n temple3 n vreme ce oameni precum paria sau cei din castele inferioare sunt profund dispretuiti9

U *ama3 zeul mortii (potrivit "ahabharatei3 vine clare pe bivol s ia sufletul lui !atyavan- !otia lui !atyavan3 !avitri3 mare yoghin3 izbuteste s(? urmeze pe *ama n trmul sufletelor- Aici se strduieste s smulg bunvointa zeului recitndu(i fragmente din 'ede- "ai trziu3 va reusi s(? pcleasc si s readuc sufletul lui !atyavan n trmul celor vii- Keul cade astfel prad amgirii unei femei muritoare---

155

Fotografia de fat reproduce o reprezentare a 7teogoniei8 hinduse- "arele zeu 'ishnu se ntinde pe un sarpe care se numeste !esa si care se identific cu el- Din buricul su izvorste un lotus3 din care rsare un alt mare zeu3 $rahma cel cu patru capete- Femeia lui3 zeita /a+shmi :zeita bogtiei=3 i mngie picioarele- n 0urul su se mai afl alti ctiva zei3 dintre care patru sunt zoomorfi- 'ishnu este socotit 7pzitorul si pstrtorul a toate83 amintind ntructva de Keus3 tatl zeilor din 4limp :care cel putin nu erau zoomorfi9=5ste de(a dreptul consternant s ntlnesti oameni cultivati care cred n acesti zei- De pild .ony3 matematicianul englez3 s(a lepdat de 1ristos si a nceput s(? venereze pe 'ishnu- Cunosc si niste greci de bun calitate intelectual care au dat 0os crucea lui 1ristos din casele lor3 nlocuind(o cu statui ale lui !hiva- Dicnd c sunt ntelepti, au a&uns nebuni ( spune Apostolul Pavel :Rom- ?3 CC=- Cum este posibil ca asemenea oameni s esueze att de lamentabil& #dolii neamurilor sunt demoni3 reaminteste cu trie prorocul David :Ps- @D3 D=- Acesti oameni inteligenti au de nfruntat perfidia si atractia demonilor3 a !atanei care se ascunde n spatele acestor idoli- Cci lupta noastr nu este mpotriva trupului si a sngelui, ci mpotriva nceptoriilor, mpotriva stpniilor, mpotriva stpnitorilor ntunericului acestui veac, mpotriva du'urilor ruttii, care sunt n v du' (/fes# ,, )*-> iar demonii nu pot fi biruiti dect cu puterea lui 1ristos3 Care a surpat stpnirea Diavolului din iubire pentru noi- ns3 de vreme ce acesti oameni s(au lepdat cu totul de 1ristos3 mai poate subzista nde0dea ntoarcerii si salvrii lor&--- 1a oameni aceasta este cu neputint, la "umne eu ns toate sunt cu putint (.atei )9, *,-# Cteodat tnrul 7trebuie8 s plece de acas3 s cunoasc toate intemperiile strinttii3 pentru a nvta apoi s pretuiasc si s cinsteasc iubirea printilor si- Poate c aceasta este3 n definitiv3 calea spre nteleptire a celor mai rebeli sau mai imaturi dintre noi--- Poate c 7trebuie8 s cunoastem viclenia si cruzimea zeilor 7exotici83 a gurusilor3 a diverselor nvtturi pervers ambalate3 pentru a pretui n cele din urm dragostea Dumnezeului Cel Adevrat- De bun seam3 ar fi infinit mai preferabil si mai firesc s(/ regsim pe 1ristos fr s ne mai supunem de bun voie attor chinuri si suferinte---

IDOLII NEAMURILOR SUNT DEMONI Eu sunt $o%nul $u%nezeul tu &...'. S nu ai alti du%nezei a(ar de Mine) S nu*ti (aci c+ip cioplit si nici un (el de ase%nare a nici unui lucru din c,te sunt n cer, sus, si nici din c,te sunt pe p%,nt, -os, si din c,te sunt n apele de su. p%,nt) S nu te nc+ini lor, nici s le slu-esti, c Eu, $o%nul $u%nezeul tu, sunt un $u%nezeu zelos. (les. "/, "* # #n 'echiul .estament3 Dumnezeu le(a descoperit oamenilor cu toat tria c exist un singur Dumnezeu adevrat"ai mult dect att3 prin cele zece porunci pe care le(a dat prorocului "oise3 5l a oprit cu strictete orice form de adorare a idolilor sau a vreunui oarecare fals DumnezeuCu aproximativ GDE de ani dup "oise si cu ?EEE de ani nainte de 1ristos3 Dumnezeu ?(a cluzit pe btrnul proroc !amuel s(? ung ca urmas al su pe un ne nsemnat fiu de pstor3 pe mezinul unei familii israelite srace3 anume pe David$ucurndu(se de a0utorul permanent si de contactul nemi0locit cu Dumnezeu3 la captul unei ntregi suite de evenimente minunate3 David se dovedeste un mare rege al statului israelit- .otodat3 avnd duhul lui Dumnezeu asupra sa3 el devine proroc- Profetiile sale mbrac forma unor poezii si se numesc Psalmi3 ntruct David cnta la harp n timp ce rostea poeziile profeticePsalmii alctuiesc asadar una dintre crtile profetice ale !fintei !cripturi- 5i cunosc o foarte larg folosint3 fiind cititi zilnic n cadrul slu0belor $isericii-

156

Prin modul de viat si prin experientele sale3 !fntul proroc David a dobndit o foarte profund cunoastere a lui Dumnezeu- A vestit si el cu hotrre ( iar glasul su strbate veacurile pn la noi ( c toti idolii neamurilor sunt demoni (>s# 90, 0-- Aceeasi putere demonic se ascunde n spatele mstilor cu felurite chipuri ale idolilor3 cu scopul de a(i ndeprta pe oameni ct mai mult de cunoasterea si cinstirea Adevratului si $unului Dumnezeu3 determinndu(i s(? mrturiseasc pe demon ca Dumnezeu si s(? venereze ca atare- $ceasta este rtcirea cea de pe urm (.atei *5, ,+-3 durerea cea mai adnc3 tragedia cea mai cumplit3 nrobirea spiritual a omului/a mii de ani distant de David si fr nici un fel de contact cu $iserica 4rtodox3 oameni contemporani cu noi a0ung prin propriile lor experiente la exact aceeasi concluzie2 idolii neamurilor sunt demonii Unii dintre oamenii acestia au fost chiar adepti si slu0itori ai idolilor fr s cunoasc nimic despre 1ristos- 5i au a0uns s mrturiseasc franc c Diavolul si ngerii lui se afl n spatele tuturor zeilor si religiilor mincinoase- ,u este lipsit de interes s urmrim mrturia lor scris6ermanul 1einrich 1arrer a plecat n .ibet nsotit de un prieten n 0urul anului ?@AE- Dup multe peripetii3 au a0uns n /hassa3 capitala statului teocratic buddhist3 unde au fost bine primiti de membrii clasei conductoare si au trit sapte ani ntregi- 1arrer a devenit chiar profesor al lui Dalai /ama3 care este socotit ncarnarea lui $uddha si este liderul religios si politic absolut al statului buddhist- .extul de mai 0os este un fragment extras din cartea lui 1arrer intitulat !apte ani n .ibetO'), "*" 0t)t*"*i 7Precum poporul de rnd le cere lamaitilor sfat si a0utor pentru problemele zilnice3 tot astfel si conductorii se sftuiesc cu oracolul statului nainte de marile hotrri- /(am rugat la un moment dat pe prietenul meu 'andghila s m ia mpreun cu el la o ceremonie oficial de consultare a oracolului- Asa se face c3 n dimineata urmtoare3 porneam n mare vitez spre mnstirea ,etsung- 'rednicia de oracol al statului era detinut de un monah n vrst de ?@ ani- Provenea dintr(o familie simpl3 ns produsese de0a o vie impresie prin capacittile sale spirituale- Desi experienta sa nu era att de vast ca a predecesorului su :care contribuise la descoperirea lui Dalai /ama=3 totusi se investiser n el multe asteptriPentru ca acest monah s(si manifeste calitatea de oracol3 trebuie s(si despart spiritul de corp3 astfel nct zeul templului s(? ia n stpnire si s vorbeasc prin gura lui- Aceasta este convingerea tuturor tibetanilor3 precum mi(a explicat 'andghila pe parcursul celor B +ilometri pe care i(am strbtut pn la mnstirea ,etsung- 4 dat a0unsi3 ne atrag atentia acordurile unei muzici rsunnd stins din interiorul templului- #ntrm nuntru- Privelistea este lugubr9 De pe pereti se strmb la noi msti fioroase si capete de mort> aerul greu3 impregnat de fumul de tmie3 ne apas pieptul- Chiar n clipa aceea3 monahul este adus din camera sa n sumbra sal a templului- /a pieptul su atrn o oglind metalic rotund> slu0itorii l nfsoar n mantii colorate de mtase si l conduc pe tronul su3 apoi se ndeprteaz cu totii- n afar de muzica nbusit3 nu se mai aude nimic altceva- "ediumul si ncepe autoconcentrarea- l urmresc cu atentie3 fr a(mi dezlipi ochii de pe el- ,u(mi scap nici cea mai fin modificare a trsturilor sale- Putin cte putin3 viata pare c l prseste- Acum rmne mpietrit3 chipul lui devine o masc inexpresiv- $rusc3 corpul i este zgltit ca de un trsnet- Un murmur strbate locul2 zeul ?(a luat n stpnire- "ediumul tremur din ce n ce mai tare3 sudoarea i picur de pe frunte- !lu0itorii se apropie de el si i pun o diadem imens- 5ste att de grea nct trebuie s i(o aseze pe cap doi brbati3 iar trupul descrnat al monahului se afund si mai adnc n tron sub greutatea coroanei!pasmele cresc n intensitate3 capul se clatin ncoace si ncolo3 ochii sar din orbite- Fata i se umfl si devine de un rosu nefiresc- !uierturi stranii i ies printre dinti- Deodat3 mediumul se ridic> slu0itorii alearg s(? a0ute3 dar el le scap din mini si ncepe un dans extatic n acordurile oboiului- !uspinele si scrsnetele tnrului monah sunt singurele sunete umane din templu- Acum ncepe s izbeasc plcuta lucioas de la pieptul su cu un inel mare> zgomotul acoper sunetul nbusit al instrumentelor de percutie- #n aceast clip se nvrte ntr(un picior3 sub povara coroanei pe care mai devreme o craser cu mare greutate doi brbati- !lu0itorii i umplu minile cu boabe de orz pe care el le arunc multimii nfiorate a privitorilor- .oti se pleac cu smerenieAcum se linisteste ntructva- !lu0itorii l tin zdravn si un ministru se posteaz n fata lui- Arunc o cordelut de mtase n 0urul capului ncovoiat de greutate si ncepe s pun ntrebrile- ncheierea unui portofoliu ministerial3 identificarea unei ncarnri superioare3 iminenta rzboiului sau prelungirea strii de pace ( pe toate acestea le va hotr oracolul- Deseori este nevoie ca o ntrebare s fie repetat insistent3 pn cnd oracolul ncepe s vorbeasc- " strduiesc s extrag un sens din acele succesiuni de murmure- Cu neputint9 n vreme ce reprezentantul guvernului se pleac smerit3 ncercnd s nteleag ceva3 un monah btrn transcrie rapid

157

rspunsurile- 5ste o sarcin care i(a revenit de sute de ori n viata sa3 fiind si secretar al oracolului precedentRspunsurile transcrise sunt ntotdeauna orientative si ambigue3 dar suficiente pentru a absolvi consiliul de ministri de responsabilitatea decizional- Dac un medium furniza numai rspunsuri gresite3 procedura era simpl2 l destituiau din aceast calitate- ,iciodat n(am putut ntelege logica unei asemenea msuri- ,u era zeul cel care vorbea prin medium& Cu toate acestea3 pozitia oracolului statului este extrem de invidiat3 ntruct el posed rangul de Dalama si se bucur de statutul cel mai privilegiat din mnstireUltimele ntrebri pe care le adreseaz reprezentantul guvernamental rmn fr rspuns- .nrul monah si(a pierdut puterile3 sau zeul s(a mniat& "onahii se apropie de medium3 care freamt din toate mdularele3 si i ofer mici cordelute de mtase- 5l le nnoad cu minile tremurnde- Aceste cordelute se socotesc a fi talismane pzitoare de orice fel de pericole si nenorociri- "ediumul se strduieste s mai fac alti ctiva pasi de dans3 apoi se prbuseste la pmnt si3 lipsit de simtire3 este transportat afar din sal de patru monahiFascinat3 prsesc templul si redescopr lumina soarelui- !tructura mea rationalist nu se mpac deloc cu cele pe care tocmai le(am vzut- "ai trziu aveam s particip regulat la slu0be de felul acesta- 5ra de fiecare dat o experient ciudat s(? ntlnesc pe oracolul statului n viata de zi cu zi- ,u m puteam obisnui s stau cu el la aceeasi mas si s(? aud sorbindu(si supa n rnd cu celelalte persoane- Cnd ne ntlneam pe drum3 eu mi scoteam plria3 iar el mi zmbea3 facndu(mi semn cu noblete- Atunci chipul su era cel al unui tnr manierat si nu amintea cu nimic de figura umflat3 rosie3 a extazului/(am vzut si n prima zi a anului mpleticindu(se spasmodic pe ulite--- De(a dreapta si de(a stnga era purtat de slu0itori> la fiecare GE(AE de metri se prbusea epuizat n tronul care era transportat special pentru el- .oti se ndeprtau3 iar poporul se bucura n tcere de acea priveliste demonic4racolul statului are parte de mari onoruri si cu ocazia asa numitei 7"ari Procesiuni83 n cadrul creia Dalai /ama este adus n oras pentru a vizita templul central3 spre deosebire de procesiunea obisnuit3 n care este dus la grdina de var- /hassa clocoteste- ,(ai unde s arunci un ac--- ntr(un colt liber este nltat un cort- "onahi( soldati narmati cu bice tin la distant multimea curioas- Acest cort ascunde de ochii poporului marele secret2 Dalama din ,etsung se pregteste pentru starea de extaz- Regele(zeu se apropie ncet3 purtat n lectic de G< de persoane- "uzica monahilor nsoteste procesiunea srbtoreasc> tromboane3 basuri si timpane marcheaz punctul culminant- Acum Dalai /ama a a0uns n fata scenei oracolului- n acea clip3 monahul iese cltinndu(se3 stpnit de zeul su- Fata i este iarsi umflat si din gur scoate suierturi- !e afl pe punctul de a se prbusi la pmnt sub povara tiarei- Dar3 lovindu(i deodat cu slbticie pe toti cei din 0ur care l a0utau s se deplaseze3 ia mnerele lecticii pe umerii si si ncepe s alerge3 n timp ce regele se clatin prime0dios- !lu0itorii si purttorii lecticii o iau la goan n urma lui3 ncercnd s(? a0ute- Dup aproape GE de pasi3 se prbuseste lesinat si este adus napoi n cortul su- "ultimea a urmrit vr0it aceast scen fulgertoare> de0a procesiunea continu normal- ,(am putut ntelege niciodat ce simbolizeaz acest ceremonial- 5ste posibil s reprezinte supunerea vreunui zeu protector n fata lui $uddha cel viu#n afar de oracol si de omul care aduce ploaia3 exist n /hassa nc cel putin sase mediumuri3 printre care si o femeie btrn3 considerat ntruparea unei zeite protectoare- Pentru o sum modic3 era gata s cad n extaz3 lsnd(o pe zeit s vorbeasc- 5rau zile n care cdea n aceast stare chiar si de patru ori- .otusi3 nu mi s(a prut a fi mai mult dect o impostoare destul de abil5xist de asemenea oracole care3 atunci cnd se afl n extaz3 ndoaie sbii uriase3 curbndu(le att de mult nct le transform ntr(un fel de arcuri> multi nobili din /hassa pstrau astfel de sbii n coltul de meditatie al caselor lor- .oate eforturile mele de a ndoi ct de putin o astfel de sabie esuaserPractica adresrii de ntrebri oracolului dateaz din perioada pre(buddhist3 cnd zeii cereau 0ertfe omenesti3 si continu aproape neschimbat pn astzi- 5u nsumi eram ntotdeauna profund impresionat de aceast experient neobisnuit3 dar n acelasi timp eram satisfcut s stiu c hotrrile mele nu depindeau de oracole-8 5ste posibil ca istorisirile de mai sus s le par ciudate unor occidentali de secol MM- ns pentru oamenii care au trit nainte de nasterea lui 1ristos3 pe vremea cnd aproape pretutindeni stpnea politeismul3 astfel de evenimente se nscriau n firescul vietii cotidiene- ntreg teritoriul 6reciei era presrat pe atunci de oracole- Printre cele mai cunoscute se numrau cele de la Delfi3 Dodoni3 /ivadia3 4ropos- #nfluenta lor social era covrsitoare- !e ntmpla deseori ca ele s pretind pn si 0ertfe omenesti- De pild3 naintea marii campanii militare mpotriva

158

.roiei3 oracolul Falhas a spus c zeii voiau s fie 0ertfit #figenia3 fiica lui Agamemnon3 conductorul grecilor.ragedia lui 5uripide ne pune n contact cu o serie ntreag de conceptii si practici sociale rspndite n epoc! lsm ns loc si mrturiei istoricilor- .extul de mai 0os este extras din 5nciclopedia Papiros(/arousse :voi- '3 pAD<=- !unt impresionante asemnrile dintre oracolele vechii 5lade si cele ale .ibetului buddhist contemporan7Prezicerile de la Delfi2 Cel ce voia s(i adreseze ntrebri oracolului trebuia s ndeplineasc un ritual de purificare la izvorul Fastalia si s plteasc o tax pentru a se aduce o 0ertf la marele altar al lui Apollon3 fr de care nu era ngduit intrarea n templu- De obicei erau 0ertfite capre3 cteodat porci si rareori tauri- Pentru a se considera c 0ertfa a fost primit3 trebuia ca3 n momentul stropirii animalului3 acestuia s(i tremure toate mdularele> altminteri3 prezicerea era amnat- Apoi3 cei care urmau s pun ntrebri ptrundeau n spatiul din fata altarului- Femeilor le era interzis intrarea n acest sanctuarPythia fusese o tnr provenind dintr(o familie aristocratic din Delfi- R---S nainte de prezicere3 svrsea si ea un ritual de curtire n Fastalia- Dup aceea intra n templu si tmia partea de sus a sanctuarului- Apoi cobora scara ce duce la oracolul principal3 si se oprea n fata trepiedului de unde prezicea- n aceast sal se spune c exista o statuie de aur al lui Apollon3 mormntul lui Dionysos si asa(numitul ombilic- n continuare3 se aseza pe trepied3 bea ap provenit din izvorul Fassotida3 mesteca frunze de dafin si se apleca asupra ombilicului pentru a inhala aburii ce ieseau din pmnt- .raditia spune c pretextul nasterii primului oracol ?(a constituit existenta unui orificiu n pmnt din care emanau aburi naturali- Cnd ciobanul Fouritas a descoperit cel dinti acest orificiu3 a nceput de ndat s murmure cuvinte ne ntelese3 al cror continut a fost socotit profetic- De acest orificiu se leag aparitia primului oracol- R---S n cele din urm a0ungea la un delir paroxistic3 iar atunci cei interesati trebuiau s adreseze ntrebrile cu voce tare zeului- Rspunsurile erau date de Pythia prin soapte neinteligibile3 transcrise si traduse n form versificat de ctre preotiCel interesat nu trebuia s ntrebe despre lucruri banale3 vagi sau prea generale- Rspunsurile oracolului erau3 dimpotriv3 neclare si ambigue- Adresantul ntrebrilor era totdeauna nevoit s cear a0utorul tlcuitorului pentru a(i explica prezicerea-8 Distanta geografic si cronologic dintre oracolele vechii 5lade si cele ale .ibetului contemporan este urias!imilitudinile sunt ns impresionante2 a= zeul l ia n stpnire pe oracol si vorbeste prin el> b= oracolul cade n extaz3 se comport nebuneste3 rosteste cuvinte confuze3 emite sunete nearticulate ntrerupte de mugete si urlete> c= lng oracol se afl 7secretarul8 sau 7tlcuitorul83 care transcrie si explic celorlalti cuvintele oracolului!e impun semnalate si cteva lucruri legate de cderea n extazPythia inhala aburii care emanau din strfundurile pmntului si mesteca frunze de dafin- 5fectul narcotic era astfel dublu- .ot asa3 n 4rient este foarte rspndit utilizarea zilnic a narcoticelor- #n cadrul misteriilor eleusine se folosea un microorganism parazit al grului3 care are efecte asemntoare cu cele ale /-!-D-(ului :cunoscutul 7lrgitor8 al constiintei uzitat de hipioti n anii L<E(L;E3 care produce halucinatii acustice3 auditive si vizuale="ulti dintre yoghinii si ocultistii pe care i(am cunoscut consumau astfel de substante- /a un moment dat3 discutnd pe tema experientelor neobisnuite pe care le intermediaz narcoticele3 Demostene masonul mi(a spus2 75 periculos s fie folosite de ctre neinitiati3 deoarece vin n contact cu puteri spirituale3 cu fiinte spirituale care pot s(i nnebuneasc si s(i distrug8Desigur3 toate cele de mai sus reveleaz un anumit aspect al problemei3 fr ns a o epuiza- ntrebarea fundamental rmne2 Ce sau cine este zeul care l ia n stpnire pe oracol si vorbeste prin el& Rspunsul ni(? ofer extrem de limpede !fnta !criptur- !fintii Apostoli Pavel si !ila3 ndemnati fiind de Duhul !fnt3 veniser s propovduiasc n "acedonia- !e aflau n Filipi3 un vechi orsel situat n vecintatea Favalei de astzi3 unde s(au ntmplat urmtoarele2 Odat, pe cnd ne duceam la rugciune, ne-a ntmpinat o slu&nic care avea du' pitonicesc si care aducea mult

159

cstig stpnilor ei, g'icind# $ceasta, tinndu-se dup >avel si dup noi, striga, icnd! $cesti oameni sunt robi ai "umne eului Celui >reanalt, care v vestesc vou calea mntuirii# Si aceasta o fcea timp de multe ile# %ar >avel, mniindu-se si ntorcndu-se, a is du'ului! n numele lui %isus Hristos ti poruncesc s iesi din ea2 Si n acel ceas a iesit# Si stpnii ei, v nd c s-a dus nde&dea cstigului lor, au pus mna pe >avel si pe Sila si i-au dus n piat naintea &udectorilor (4apte ),, ),-)9-# #at3 prin urmare3 c oracolele se afl cu adevrat sub posesia unui oarecare duh3 potrivnic Duhului !fnt- Urmnd porunca lui 1ristos (pe demoni scoateti(i :"atei ?E3 B= (3 Apostolul ?(a alungat pe demonul care slsluia n acea slu0itoareAsadar3 acest duh3 pe care idolatrii l numesc zeu3 nu este altcineva dect demonul camuflat n ncercarea de a(i nsela pe oameni- Una dintre dorintele demonului este de a fi slu0it si venerat ca dumnezeu3 n locul Adevratului Dumnezeu! prsim acum .ibetul si 6recia antic si s ne oprim n Africa de astzi3 pentru a ntelege nc si mai bine modul n care lucreaz Diavolul n lumeI0t 'i) *+*i m)'! 2'-it ' ,)'! ) .!2!+it ,'!0ti+ *elo a fost pn la DD de ani unul dintre cei mai mari vr0itori de pe continentul negru- Puterea !atanei se concentrase n el si se manifesta n cele mai diverse chipuri- Despre toate acestea relateaz el nsusi3 convertit astzi la crestinism2 7Am vindecat multi oameni3 ns n(as fi putut face nimic fr a0utorul !atanei- mi era imperios necesar s m aflu ntotdeauna cu el ntr(o legtur direct3 pentru a m putea cluzi n toate actiunile mele- De fiecare dat cnd eram chemat la un bolnav3 l ntrebam n prealabil pe Diavol dac trebuie s merg- Uneori mi spunea Poti merge3 cci vreau s(? vindecA pe bolnav3 si atunci porneam la drum- #ns alte dati mi rspundea2 ,u vreau s( ? vindecR Printele Paisie atrgea atentia asupra faptului c !atana nu poate vindeca dect bolile pe care le(a provocat el nsusi-S # mi era ngduit s(i pun !atanei orice ntrebare3 iar el mi rspundea- 4ri de cte ori eram ntrebat ceva n calitatea mea de vr0itor3 trebuia s cer mai nti rspunsul !atanei- Absolut tot ceea ce realizeaz un vr0itor se datoreaz puterii !atanei- Dac !atana l prseste3 va deveni un om obisnuit"ulti veneau la mine deoarece prin mine intrau n legtur cu o putere care era infinit mai mare dect a lor'edeau cum vizitam un om bolnav3 i deschideam gura si scuipam nuntru3 n timp ce l chemam pe !atana si l rugam- "inunea se producea pe dat2 !atana l ridica din pati uimeam pe toti ntr(o asemenea msur nct mi puteam permite orice- #n apropiere de locuinta mea se afla un vast teren de aplicatii militare3 unde numai soldatilor le era ngduit s intre- Cu toate acestea3 eu aveam acces nerestrictionat- 4riunde mergeam3 lumea si etala admiratia- "anifestau deplin obedient si obisnuiau s(mi ofere daruri substantiale- "ulti dintre ei mi aduceau cu regularitate vaci3 capre3 gini--- Am devenit foarte repede un om din cale afar de bogat,oi3 vr0itorii3 ne aflam ntr(o permanent conlucrare- ,e sustineam reciproc sub toate aspectele si3 n acelasi timp3 primeam noi membri n cercul nostru- Ceilalti vr0itori m cinsteau ca pe cel mai mare- 5u conduceam ceremoniile n cadrul crora l cntam si l invocam pe !atana la initierea unui nou membru- Cntecul care se intoneaz special n aceast ocazie se numeste Anga- Puneam tmie n foc- Cnd fumul se nlta n vzduh3 atunci sosea momentul initierii- .nrul vr0itor trebuia s se nchine focului si s inhaleze tmia care fusese oferit !atanei- Atunci spiritul intra n el si !atana venea la noi toti3 astfel nct vorbeam cu vocea lui- Folosea limba noastr pentru a spune ceea ce dorea.nrul vr0itor mi ddea mna strns pumn3 ca semn si fgduint c m va urma ntru totul- 5u i deschideam palma3 luam putin din tmie si i scuipam n palm- Apoi i ddeam n numele !atanei binecuvntarea de a deveni vr0itor ca si mine- Acum !atana slsluia n el- !e ntorcea acas cu o putere nou- #n satul su trebuia s aduc dovada c !atana se gseste cu adevrat nluntrul su- Proba se desfsura n ntunericul noptii- Aprindeau focuri3 iar el ncepea s(? roage pe !atana- Dup putin timp era luat n stpnire de ctre spirit3 cdea n extaz si

160

vorbea cu o alt voce- !rea n foc3 n vreme ce oamenii priveau ncremeniti si strigau2 7Arde3 arde98- Cnd srea napoi afar din foc3 lumea blestema si n0ura de fric3 ntruct stiau cu totii c oricine s(ar atinge de piciorul lui se va mbolnvi de moarte- .nrului vr0itor nu i se ardea nici mcar un fir de pr din cap- 5ra ocrotit de !atanaDup o vreme3 oamenii prindeau cura0 si se apropiau3 formnd un cerc n 0urul su- Urma cel de(al doilea testPuneau un cutit n flacra focului si l lsau acolo pn ce devenea rosu- .nrului vr0itor i se atingeau apoi cu cutitul incandescent ambii obra0i si buzele- ,u se alegea nici mcar cu vreo bsicut de pe urma focului- 5ra limpede pentru toti c n fata lor se afla cineva care dobndise capacitti supraomenesti!e temeau de el- Cu toate acestea3 o putere nevzut l fcea s atrag lumea- 4amenii a0ungeau s se roage spiritului care slsluia nluntrul su- Fceau tot ce puteau ca s nu trimit asupra lor blestemul si osnda/a vrsta de AE de ani mi s(a ntmplat s fiu atacat de trei indivizi- Unul voia s(mi taie gtul3 cellalt mi fixase teava unui pistol n spinare3 n vreme ce al treilea le propunea s m lege de mini si de picioare si s m azvrle n lacul cu crocodili- !(au nvoit ctre aceast ultim variant- Asadar3 m trau spre lac3 legat de mini si de picioare- $rusc3 o entitate invizibil m(a rpit din minile lor si am nceput s zbor n aer ca o pasre- ,u mi(am putut explica foarte limpede cele ntmplate3 ns stiam c !atana mi salvase viataCnd am devenit vr0itor3 credeam c toat viata mea va fi o desftare3 mai ales c puteam face orice lucru cu maxim usurint3 oamenii mi se nchinau oriunde mergeam3 si deveneam din ce n ce mai bogat- Dar ncetul cu ncetul am observat c !atana este un stpn lipsit de mil- !e mnia cteodat pe mine si se dezlntuia asupra mea cu slbticie- Atunci trebuia s(i cer iertare n diverse feluri3 s(i aprind tmie si chiar s suport noi ritualuri initiatice pentru a m sustrage blestemului su si a(? recstiga ca si colaboratorCu timpul3 am devenit tot mai nelinistit> nu aveam pace deloc si simteam o fric adnc- !otia mea a fost luat n stpnire de un spirit ru care spunea prin ea c pruncul pe care urma s(? nasc va muri- A nscut fr probleme3 dar la scurt vreme s(a artat !atana si ne(a luat copilul pentru totdeauna- Atunci am nteles n ce stare nfricostoare a0unsesem- Am nceput n acea perioad s(/ caut pe 1ristos- mi doream s gsesc adevrata cale ctre Dumnezeu- #n cele din urm3 1ristos m(a chemat lng 5l- Atunci am distrus toate lucrurile din casa mea care aveau vreo legtur cu !atana- 1ristos este Cel care m(a cluzit si m(a a0utat clip de clip pe acest drum3 cci singur n(as fi avut niciodat puterea s m ridic din prpastieA-P- 8 5ste impresionant constatarea c n toate colturile planetei noastre3 din Antichitate si pn astzi3 minciuna cea vec'e3 nseltorul oamenilor3 sarpele cel de demult3 !atana3 se strduieste din rsputeri s se impun lumii ca dumnezeu n locul Adevratului Dumnezeu4 astfel de strdanie poate fi identificat cu usurint si n istoria lui Frishnamurti- ! urmrim ns evenimentele cronologic3 pentru a localiza cu precizie rdcinile din care odrslesc asemenea 7poame8#n ?B;D3 rusoaica 1elena $lavats+y si colonelul de origine evreiasc 1enry !- 4lcott ntemeiaz la ,e) *or+ !ocietatea .eozofic3 avnd ca obiect de activitate ocultismul- $lavats+y era medium- #n ?B;G ?(a cunoscut pe generalul Albert Pi+e3 liderul a CG de lo0i masonice din lume- /a sugestia 1elenei3 acesta impune crearea de lo0i destinate femeilor- .ot la propunerea lui $lavats+y3 se introduc sedinte de spiritism n cadrul tuturor acestor lo0in ?B;B3 generalul Pi+e acord 1elenei gradul masonic GG- n aceeasi perioad3 cartierul general al !ociettii .eozofice se mut din ,e) *or+ n Andyar3 o suburbie a orasului "adras din #ndia- $lavats+y a decedat pe B mai ?B@?5vreica Annie $esant !tein :?B;A(?@GG=3 fidel discipol a sa3 si arog sarcina de a asigura continuitatea !ociettii .eozofice- Unul dintre cei mai importanti colaboratori ai ei a fost masonul Charles /eadbeater3 care declara c este mag alb si c reusise s(si trezeasc sarpele Fundalini- Cei doi au fost artizanii a ceea ce as numi 7marea nselciune8#n #ndia3 datorit cruntei srcii3 deseori printii si vnd copiii nc de mici unor bordeluri sau unor oameni bogati$esant si /eadbeater au 7selectat8 asadar un copil mic al unei familii indiene foarte srace : ntruct3 spuneau ei3 acesta ar fi avut 7o aur foarte pur8= si l(au luat mpreun cu ei pentru a(? creste ca pe un "esia al ,oii 5reFrishnamurti a fost educat din fraged vrst pentru acest rol- Desi n(a izbutit niciodat s fie admis ntr(o universitate3 a 7studiat8 totusi n Anglia si a devenit un anglo(indian dup toate tiparele spiritului modern-

161

#n tot acest rstimp3 Anny $esant i pregtea sistematic terenul3 rspndind prin intermediul !ociettii .eozofice stirea c 7"esia a revenit pe pmnt89 Cnd Frishnamurti a a0uns la o vrst potrivit3 $esant si(a adus scenariul la punctul culminant3 ntemeind n cinstea acestuia misticul 74rdin al !telei8- "embri ai ordinului deveneau numai cei care credeau n noua venire a lui "esia- Frishnamurti a fost declarat 7conductor onorific8 al ordinuluin ?@CD3 la "adras3 Frishnamurti : n vrst acum de GE de ani= s(a proclamat oficial drept "esia si a ales doisprezece 7apostoli8 pentru a(? nsoti n cltoriile sale din toat lumeantreaga masinrie a acestei imense fraude spirituale fusese pus n miscare3 si a functionat perfect vreme de sase ani3 nglobnd un numr impresionant de persoane- #nfluenta organizatiei crestea considerabil3 pe msur ce si recruta tot mai multi adepti dintre oamenii bogati si puternicin noiembrie ?@G?3 dup sase ani de zile3 minciuna bine ticluit s(a prbusit 7dinuntru8- Frishnamurti3 la cei G< de ani ai si3 se revolt mpotriva celor care i planificaser viata pn n cele mai mici detalii3 mpotriva celor care l crescuser n aceast minciun3 mpotriva celor care urmriser s dobndeasc prin micul 7zeu8 indian bani3 putere si influent3 mpotriva celor care l transformaser ntr(o simpl unealt pus n slu0ba intereselor lor- Asa se face c3 n timp ce se afla la sediul su central din California3 Frishnamurti a refuzat s mai fie adorat ca "esia5l a declarat textual2 7,u sunt actor3 refuz s port hainele lui "esia8- Astfel a ndeprtat masca pe care i se impusese s o etaleze- !(a artat dornic s(si regseasc adevrata identitate si s respire ca un om liber pe acest pmnt.ratamentul la care a fost supus Frishnamurti este cel putin odios- Din cea mai fraged vrst se exercitase sistematic asupra sa o teribil splare a creierului- Cantitatea si intensitatea constrngerii psihologice pe care a suferit(o acest om sunt nfricostoare1itler3 care ( din cte se pare ( fusese initiat ntr(o ramur a !ociettii .eozofice3 a utilizat astfel de metode pentru cresterea si formarea militarilor !-!- A folosit chiar ca emblem a sa un vechi simbol magic hindus3 svastica sau 7roata lui !hiva8 ( cum este cunoscut n #ndiaAstfel de proiecte se deruleaz cu asiduitate si n zilele noastre- "icii 7zei8 sunt confectionati mai cu seam n 4rientul srac :de pild "aharad0i n #ndia3 ori "oon n Coreea=- Pn unde pot a0unge acesti oameni lipsiti de orice scrupule& Cti gurusi contemporani nu se autoproclam drept 7 ncarnri ale lui Dumnezeu8& 5ste ns la mi0loc numai nselciune& ,u cumva mai exist si altceva n aceste istorii3 n afar de viclenie si minciun& Printele Paisie spunea c magia este o mpletire ntre nselciune si lucrare demonic- Diavolul se strduieste ntotdeauna s se disimuleze pentru a(i amgi pe oameni3 ns Dumnezeu nu(i ngduie s se camufleze deplin3 cci altfel nimeni nu s(ar mai putea elibera din mre0ele lui- ntotdeauna vor rmne expuse vreun 7corn8 sau vreo 7codit83 asa nct oamenii s prind de veste si s se pzeasc 'om identifica urmele acestei lucrri demonice n chiar mrturiile apropiatilor lui FrishnamurtiCteva fragmente din cartea 7'iata si moartea lui Frishnamurti8 :5d- Fastanioti3 ?@@?= scris de "ary /utyens3 membr a unui cerc foarte intim de ucenici ai 7,oului "esia83 ne vor cdnvinge c n procesul de formare si educare a lui Frishnamurti au colaborat si alte puteri3 de natur metafizic3 practic entitti spirituale diri0ate asupra sa de ctre magi precum /eadbeater si $esantCu mentiunea c n cuprinsul crtii Frishnamurti este numit scurt si familiar Frishna3 iat ce scrie "ary /utyens2 7'estea pe care i(a dat(o /eadbeater lui Frishna n !ydney ?(a influentat enorm- Pe ?C august a scris ctre /ady 5mily c n ultimele cincisprezece zile meditase asupra acestei vesti n fiecare dimineat cte o 0umtate de or3 precum si seara nainte de a se culca- mi voi reface vechea legtur cu nvttorii mei si3 n tot cazul3 acesta este singurul lucru care are important n viat3 aduga el- Cinci zile mai trziu3 pe ?; ale lunii3 a traversat o experient care a durat trei zile si i(a revolutionat viata8Asadar3 /eadbeater i inoculeaz lui Frishnamurti ideea necesittii de a 7reface8 legtura cu nvttorii lui- /a ce nvttori se refer& Desigur3 nu la magul(mason si la $esant> cu acestia se afla de0a n legtur- Atunci la cine& !i n ce mod se va stabili aceast legtur&

162

Frishnamurti se retrage cu un mic grup de intimi ai si ntr(o cas3 pentru a veni n contact cu 7 nvttorii83 care nu sunt oameni3 ci 7fiinte spirituale8- Aici3 el cade prad unei stri neobisnuite- !e deruleaz o ntreag serie de fenomene stranii3 dintre care spicuim2 a= 7Domnul Jarington sedea n cellalt colt al camerei si a nteles3 asa cum ne(a mrturisit mai trziu3 c niste entitti sau energii suprafiresti strbteau trupul lui Frishna3 ca rezultat al unor influente canalizate asupra lui dintr(un alt trm8b= 7Frishna a ntrebat2 De ce m(au adus aici& ,u stiu unde sunt9- !i repeta apoi obsesiv2 ,u stiu unde m aflu9 - Dac cineva ncepea s se deplaseze prin cas3 el aproape c srea n picioare din pat si3 de fiecare dat cnd intram n camera sa3 trebuia s(? avertizm n prealabil3 ns n 0ur de ora <3 pe cnd serveam cina3 s(a linistit pn ce am terminat- Apoi3 ntreaga cas a prut c se umple brusc de o energie terifiant3 n timp ce Frishna se comporta de0a ca un demonizat8c= n primele zile ale lui octombrie3 nvttorii nevzuti au nceput s lucreze asupra ochilor lui Frishnamurti- 5ra un martiriu nspimnttor7#n acea sear i(au spus lui Frishna c ochii i vor fi purificati3 astfel nct s poat s :%l= vad- Purificarea era ns o procedur nfricostoare chiar si pentru cei care trebuiau s(i fie simpli martori- ## auzeam pe Frishna exclamnd2 5ste ca si cnd s(ar afla cineva legat ntr(un desert3 cu fata spre soare si cu pleoapele smulse98#n dup(amiaza urmtoare3 cnd Frishna a iesit din baie si s(a retras sub o tulpin nalt de piper pentru a medita3 le(a spus celorlalti c n acea sear vor avea un 7vizitator important83 pe 7domnul "aytreya8- 7Procedura8 la care a fost supus n acea noapte s(a dovedit cea mai dureroas dintre toate cele pe care le(a avut de suferit corpul lui Frishna- ns toti au simtit n mi0locul lor3 pentru o clip3 7"area Prezent8- "ai trziu3 cnd ,itia si Rozalind se aflau cu Frishna n camera lui3 acesta a nceput s le vorbeasc unor persoane pe care ei nu le vedeaud= 7$esant si /eadbeater au atribuit experienta lui Frishna trecerii n cea de(a treia initiere- ,(au putut gsi ns nici o explicatie pentru procedur- nsusi Frishna era convins c a fost un proces absolut necesar pentru a(si pregti corpul s(? primeasc pe domnul "aytreya3 si c nu trebuia initiat nici o tentativ de a usura sau ntrerupe acest proces8e= 7Ceea ce pare sigur este c3 indiferent ce anume s(a ntmplat n corpul lui Frishna3 pentru urmtorii ani ?(a fcut capabil s devin canalul unei energii sau puteri colosale3 care a constituit totodat si sursa nvtturilor sale ulterioare8Pentru un crestin cu o minim experient duhovniceasc druit de 1ristos n Duhul !fnt3 lucrurile sunt mai mult dect limpezi- Avem de(a face n acest caz cu oameni care nu sunt pur si simplu 7influentati8 de ctre demon3 ci 7stpniti8 n ntregime de acesta- nvtturile lor3 orict de seductoare ar putea eventual prea3 sunt inventii demonice care au drept scop ndeprtarea oamenilor de adevr si de viata adevrat3 cluzirea lor pe crrile ntunecate ale minciunii si ale autodistrugerii- Acestia nu sunt altceva dect hristosii mincinosi despre care nsusi Domnul #isus 1ristos ne(a avertizat cu CEEE de ani nainte de aparitia lor2 Si atunci dac v va ice cineva! %at, aici este Hristos, sau iat acolo, s nu credeti# Se vor scula 'ristosi mincinosi si proroci mincinosi, si vor face semne si minuni, ca s duc n rtcire, de este cu putint, si pe cei alesi# "ar voi luati seama# %at, dinainte v-am spus vou toate (.arcu )8, *)-*8-# Din nefericire3 Frishnamurti nu este nicidecum un caz singular- n vremea noastr s(a umplut planeta de 7hristosi8 ai ,oii 5re si de 7dumnezei ncarnati83 care nseal si exploateaz milioane de oameni---

MEDITATIE SI AUTOHIPNOZA Ce este meditatia& Cum functioneaz mintea uman n timpul meditatiei& Ce tipuri de transformri cunosc sufletul si intelectul unui om care o exercit regulat si pentru o perioad ndelungat de timp& Cum este utilizat de ctre gurusii contemporani si3 n general3 de ctre organizatiile ne) age(iste& Ce rol 0oac n planurile lor& n sfrsit3 are

163

ea vreo legtur cu rugciunea crestin& ,e vom strdui s conturm rspunsurile la aceste ntrebri prin apel la nvtturile gurusilor nsisi si3 mai cu seam3 la practicile lor ( care sunt cu mult mai gritoare dect cuvintele" voi opri3 n cele ce urmeaz3 asupra a trei practici distincte pe care le(am experiat personal- 5le sunt promovate de trei organizatii diferite care mpnzesc n momentul de fat ma0oritatea trilor lumii occidentale#maginea fiecrei organizatii este diferitCea dinti3 intitulat generic "ind Control3 si revendic o filiatie stiintific3 adaptat mentalittii apusene contemporane3 viznd racolarea unei palete largi de adeptiA doua organizatie3 cea a gurului !hri Chinmoy3 a acordat hinduismul cu preocuprile tnrului occidental3 promovnd meditatia mbinat cu muzica3 gimnastica3 sportul3 pictura- Centrul organizatiei si principalul sediu al gurului se afl n ,e) *or+A treia organizatie3 cea a gurului !atyananda3 avnd ashramul central n "ongyr :#ndia=3 si conserv mai riguros identitatea hindus si evolueaz astfel cu o imagine mai 7exotic8 si mai autentic indian pe piata religioas.otusi3 pentru o promovare mai eficient3 si revendic statutul de 7Universitate *oga8.oate cele trei organizatii constituie mici segmente ale miscrii universale ,e) Age :,oua 5r=3 printre ale crei obiective ma0ore se nscriu distrugerea caracterului crestin al societtilor occidentale si impunerea conceptiilor orientale despre om3 lume si Dumnezeu- ,oua 5r pregteste sub toate aspectele contextul propice aparitiei unui nou lider religios mondial care va instaura o religie mondial unic si n cele din urm se va proclama pe sine Dumnezeu3 instaurndu(si dictatura politic si religioas absolut- 5ste cel pe care poporul evreu l asteapt ca 7"esia83 iar 5vanghelia l numeste Antihrist- Aparitia3 dominatia temporar si sfrsitul lui Antihrist au fost profetite de nsusi 1ristos3 de !fntul Apostol si 5vanghelist #oan .eologul3 de !fntul Apostol Pavel si de multi alti sfinti crestiniP'im*" !F!mp"* #at ce am fost ghidati s facem n cadrul sedintelor de "ind Control2 !tm linistiti n fotoliile centrului de conferinte al hotelului- !untem n 0ur de ;E de persoane- !curta teorie introductiv s(a terminat- ,e relaxm--- nchidem ochii> i vom pstra nchisi pn la finele exercitiului--Declamm cu voce puternic si prelung cuvntul sfnt al hindusilor3 4"--- !ala vibreaz pentru aproximativ dou minute de sunetul 4"3 7pentru a se purifica spiritual atmosfera8 (asa cum ne explicaser de0a--- $ine nteles3 procedeul era antistiintific prin definitie> tinea de asumarea explicit a unei credinte pur religioase3 anume cea hindus- ,ici unul dintre noi n(a remarcat ns acest aspect- 5xecutam mecanic tot ce ni se comanda3 fr nici un filtru rationaln continuare3 l auzim pe profesor zicndu(ne2 7'oi numra foarte rar si limpede3 n sens invers3 de la ?E pn la ?- /a fiecare numr imaginati(v c aveti de cobort cte o treapt3 ca si cnd ati cobor o scar> adnc3 tot mai adnc--- ?E--- @--- B--- ?--- <--- coborti scara n adnc3 tot mai adnc--- D--- A--- acum v aflati la un nivel mental mai profund3 si veti cobor nc si mai adnc--- G--- C--- coborti tot mai adnc---83 continu vocea sugestiv a profesorului- i urmm indicatiile si simtim cum coborm 7tot mai adnc8 pe aceast scar imaginar- n sfrsit3 a0ungem si la 7?8- !untem cu adevrat pe 0umtate adormiti2 corpul greu3 pleoapele grele3 mintea ncetosat3 ca ntr(un somn3 pstrnd ns o oarecare constient7Acum v aflati ntr(un plan profund3 energetic al mintii8 continu profesorul- 7'reau s vedeti limpede n mintea voastr3 n culori3 imaginile pe care vi le voi indica2 un trandafir rosu--- un apus de soare--- un lac--- un ru--- un munte acoperit de zpad--- o stea--- etc-8 Dispozitiile sunt date ntr(un ritm foarte lent- Un sir de imagini directionate mi traverseaz mintea- " aflu parc n fata unui televizor- Claritatea imaginilor depinde numai de nivelul de dezvoltare al imaginatiei fiecruia dintre noi--- n mod cert3 ns3 printr(un astfel de procedeu ne cultivm si ne dezvoltm cu totii imaginatiaProfesorul ne cere apoi s ne construim imaginativ laboratorul nostru spiritual3 n care vom intra de fiecare dat

164

pentru a executa tehnicile- Unul si imagineaz o pester> altul ( o vil pe vrful unui munte> altul ( un vast apartament ntr(un zgrie(nori3 s-a-m-d---- ,i se cere s ni(? imaginm n cele mai mici detalii- 4 facem cu meticulozitate3 ntruct ni se las timp din belsug la dispozitie pentru aceasta--- #maginatia noastr lucreaz acum la maximum,i se comand mai departe s 7vedem8 n mintea noastr ceva ce am dori s ni se ntmple--- Unul se 7vede8 pe sine frumos3 altul l 7vede8 pe seful su dndu(i o prim3 altul se 7vede8 pe sine familist--- Dorintele cele mai intime ale fiecruia sunt scoase acum la iveal- 'ism n chip programat--Dup un rstimp oarecare3 profesorul ne vorbeste din nou2 7Acum voi numra de la ? la ?E- /a fiecare numr veti urca o treapt mai sus- Cnd voi a0unge la ?E v veti trezi3 veti fi linistiti3 absolut sntosi3 odihniti si bine dispusi.ot atunci veti deschide ochii8ncepe s numere lent- A0unge la ?E3 si deschid la rndul meu ochii- Corpul mi este greu- Privesc n 0ur si vd oameni miscndu(se cu mult ncetineal3 ca dup trezirea dintr(un somn adnc- Capul mi este de asemenea greoi si amortit- Acuz o stare pronuntat de somnolentProfesorul ne asigur c3 lucrnd sistematic n fiecare zi asupra unei teme3 n final ni se va ntmpla exact ceea ce ne dorim( $ine3 dar cum se va ntmpla asta& ntreab cineva( Cnd exersati aceast tehnic3 v conectati la "intea Universal care guverneaz lumea3 si ea va face ca dorinta dumneavoastr s devin realitate9 a survenit prompt rspunsul--- Cu ct mai constant exersati metoda3 cu att mai repede veti a0unge s v cufundati- ' veti obisnui--- .rebuie s o practicati la ore regulate ( dimineata3 la prnz3 seara ( fie si pentru zece minute- 5xist oameni conectati pe toat durata zilei la nivelul alfa!(au spus n cadrul cursurilor nc multe alte lucruri din a cror analiz se pot desprinde concluzii cel putin interesante- 5u mi voi concentra ns atentia asupra a trei chestiunia= Aceast practic se bazeaz pe cultivarea metodic si exploatarea ne ngrdit a imaginatiei- Dac se are n vedere cazul unei persoane care exerseaz zilnic3 pe parcursul mai multor ani3 aceast metod3 este lesne de nteles ce amploare va dobndi capacitatea sa imaginativ3 pe de o parte3 dar si ct de mult timp din viata sa si(? va petrece n trmul imaginatiei sau sub influenta ei direct3 pe de alt parteb= 4 asemenea tehnic l educ pe practicant n spiritul unui pasivism si al unei obediente totale- ! ne re ntoarcem asupra modului n care a fost executat metoda "ind Control- !tm asadar le0er pe scaun si ne relaxm3 nchidem ochii si pierdem contactul cu mediul ncon0urtor> emitem monoton pentru cteva minute sunetul 7sfnt83 4"3 si ne golim treptat mintea de orice gnduri- Auzim apoi vocea temperat dar autoritar a unui profesor de yoga3 care ne dicteaz riguros ce s facem- ,e supunem continuu3 ordinele succedndu(se fr ncetare- ,e conformm automat3 mecanic3 fr nici o cenzur rational3 ntre altele si pentru c nu dispunem de timpul fizic pentru a rationa> orice efort rational presupune ntreruperea exercitiului- #i permitem s fac uz de mintea noastr dup bunul su plac3 fr s fi fost preveniti despre ceea ce urmeaz s ni se ntmple- ,u ni s(a dat ocazia si timpul de a ne gndi3 de a discerne si de a alege liber- Am fost efectiv pusi n fata faptului mplinit- !(a exercitat asupra noastr o stpnire total3 vreme de aproximativ douzeci de minute- Cnd ni se spune s ne 7trezim83 atunci ne 7trezim83 si ne simtim capul ngreuiat ca si cnd ne(am scula din somn5ste scenariul unei sedinte tipice de hipnoz n mas3 condus de un yoghin experimentat3 cu scopul de a 7sparge8 barierele mentale care l mpiedic pe individ s progreseze n autohipnoz- Pentru c obiectivul ultim al acestui seminar l constituie predarea unei tehnici de autohipnoz,i s(a nmnat la sfrsit cte o caset audio3 cu a0utorul creia s exersm la domiciliu- #ndicatiile sunau astfel2 7#zolati(v ntr(o camer linistit din casa voastr si rugati s nu fiti deran0ati sub nici un motiv- .rageti obloanele si stingeti toate luminile3 asa nct s fie ntuneric si liniste- Asezati(v n pozitia lotusului sau n orice alt pozitie de meditatie> dac v e greu3 atunci ntindeti(v pur si simplu pe podea- Relaxati(v si porniti casetofonul8Cnd caseta ncepe s ruleze3 se aude pentru cteva minute un zumzet continuu3 asemntor cu zgomotul unui motor care functioneaz monoton- Acest zumzet 7pregteste8 mintea : ntocmai ca si sunetul prelungit 4"= pentru

165

a executa comandamentele ulterioare 7fr gnduri8 si reactii luntrice de mpotrivire- Kumzetul continuu 7goleste8 mintea de gndurile de0a existente3 si mpiedic totodat nasterea unor gnduri noi/a captul ctorva luni de practic intens3 puteam de0a aplica singuri metoda3 fr profesor si fr casetA0unsesem la stadiul n care eram capabili s ne 7autocufundm8#nstructorii preferau s utilizeze termenul 7autocufundare83 evitndu(? cu obstinatie pe cel de 7autohipnoz83 ntruct termenul 7hipnoz8 provoac adesea rezerve si chiar team3 iar pe de alt parte este un termen de0a consacrat care nu poate fi prezentat ca o descoperire nou- Din exact acelasi motiv era evitat3 cel putin ntr(un prim stadiu3 si termenul 7meditatie8c= "arile promisiuni pe care le vehiculeaz nvttorii acestei tehnici sunt instrumentul cu a0utorul cruia i tin pe oameni n stpnirea lorPrima promisiune care ni se face decurge din chiar numele organizatiei2 vom nvta s ne controlm mintea si s(i valorificm puterile ascunse- Apogeul acestei promisiuni este atins atunci cnd profesorul ne spune c 7"intea Universal8 care guverneaz ntreaga lume va face ca dorinta noastr s devin realitate> cu alte cuvinte3 orice imagine autoprogramat am derula pe ecranul mintii noastre prin tehnica pe care am nvtat(o va fi transpus n realitate de ctre 7"intea Universal8- ,i se fgduieste c putem deveni n felul acesta bogati3 frumosi3 puternici3 sntosi3 celebri3 ba chiar putem a0unge la 7progres spiritual83 7cunoastere spiritual8 si3 mai mult3 7sfintenie8#n continuare3 suntem invitati s ne nscriem n asociatia absolventilor seminarului- 'om pstra astfel un contact permanent si vom fi tinuti mereu la curent cu noile 7descoperiri8- n acelasi timp3 devenim membrii unui grup de oameni care se spri0in social3 dobndim noi prieteni3 noi cunostinte3 noi posibilitti--- Pe de alt parte3 desigur3 conductorii grupului si sporesc influenta social3 pot introduce mai usor n circulatie anumite stiri si idei3 si pot modela mai eficient perceptia despre lume a adeptilor lor#n ceea ce priveste marile fgduinte cu care publicul este atras ctre seminariile de "ind Control3 una din problemele ma0ore care se cer rezolvate vizeaz identificarea continutului notiunii de 7"inte Universal8- Dac prin acest termen este sub nteles Dumnezeu3 atunci avem de(a face cu o religie care si revendic putinta de a(i aduce pe adeptii si n contact cu Divinitatea si3 n felul acesta3 se nruie toate pretentiile stiintifice ale metodei#ns 1ristos ne avertizeaz c exist dou feluri de puteri spirituale2 Dumnezeu si ngerii !i3 pe de o parte3 si Diavolul mpreun cu demonii lui3 de cealalt parte- !i3 de vreme ce aceast asa(numit 7"inte Universal8 nu este 1ristos3 ci3 dimpotriv3 submineaz si maimutreste nvttura si $iserica lui 1ristos3 atunci este ct se poate de evident cine se ascunde n spatele acestei titulaturi9 Ct priveste msura n care se concretizeaz promisiunile pe care organizatia le agit att de strident3 ma0oritatea membrilor pe care i(am cunoscut nu si(au mbunttit radical nici situatia economic3 nici starea de sntate3 dup cum nici n(au devenit celebri sau super(inteligenti- Ceea ce s(a schimbat ns substantial n viata lor este conceptia despre om3 despre lume si despre Dumnezeu- De asemenea3 au suferit notabile transformri de comportament si personalitate3 devenind n general mai pasivi3 si n special dependenti de instructorii "ind Control- !e poate vorbi ntr(adevr de un control al mintii3 ns numai n sensul c mintea le este diri0at de ctre conductorii grupului- Printre acestia din urm3 am constatat c exist unii care si exercit realmente puteri suprafiresti- !unt puteri spirituale care sustin si diri0eaz organizatia- /iderii cei mai 7evoluati8 ntretin un contact nemi0locit cu 7fiintele spirituale83 n spet cu demoniiA" . i"!) !F!mp"* ! ne oprim3 n cele ce urmeaz3 asupra seminarului organizat de 7Centrul 4"8 al gurului !hri Chinmoy- Cel care pred este un discipol apropiat al gurului- Afisul care ne invita la conferint purta titlul 7Cum veti atinge prin yoga tintele dumneavoastr spirituale8#at procedeul prin care am fost nvtati s meditm2 ne asezm ntr(o pozitie ct mai relaxat3 nchidem ochii si ne concentrm mintea asupra unui punct concret :locul inimii3 spre exemplu=- Profesorul ne propune2 7#maginati( v c inspirati si expirati nu prin nri3 ci prin inim- !imtiti aerul trecnd prin inima voastr8- Asadar3 pret de aproximativ zece minute ne imaginm c aerul intr si iese prin inim- !e presupune c astfel ni se deschide 7inima spiritual8 si dobndim iubire- Urmeaz apoi o pauz n care profesorul ne vorbeste despre yoga3 re ncarnare3 +arma si despre gurul su- /a captul peroratiei3 nchidem ochii si ne concentrm din nou asupra

166

locului inimii- Profesorul ne indic acum s ne imaginm c n locul inimii exist o floare deosebit de frumoas- ,e cere apoi s ne identificm cu aceasta- Dup ce ne las cteva minute s ne autostimulm imaginatia3 ne ndrum s ne cufundm n 7inima8 florii3 unde ar exista3 spune el3 un soare minuscul- 7Cufundati(v n soare--!imtiti soarele cum creste si devine una cu voi---8- Dup aceast cufundare a mintii n imaginar3 ncepe lent revenirea n lumea real- 7!imtiti c iesiti din soare--- !unteti iarsi n floare> ridicati(v deasupra florii--- Auziti sunetele din 0urul vostru--- Deschideti ochii putin cte putin84 dat cu finalul exercitiului3 profesorul si reia expunerea2 7Aceste exercitii sunt foarte simple3 dar foarte eficiente3 mai ales dac le practicati zilnic3 la ore bine stabilite--- 'eti putea ptrunde astfel n realitatea spiritual si veti accede la un plan spiritual superior83 ne asigur el cu convingere- #n sfrsit3 ne permite s(i adresm cteva ntrebri- " grbesc s(? interpelez2 ( Domnule profesor3 pe de o parte vorbiti despre o anumit 7realitate8 pe care meditatia ne va a0uta s o descoperim3 iar pe de alt parte n toate exercitiile pe care le(am fcut ne(ati comandat s ne imaginm aceast realitate- Cum stim c ea exist cu adevrat si c nu este o simpl nscocire a imaginatiei noastre& ( "editatia v va convinge de aceasta- Cu ct veti exersa mai temeinic3 cu att veti fi mai edificati si veti dobndi experiente despre aceast realitate( Dar dac fac n fiecare zi exact ceea ce(mi spuneti3 adic m scol dimineata si meditez asupra inimii spirituale3 mi imaginez c respir prin inima spiritual3 c schimb energie cu cosmosul ( si tin s subliniez cuvntul 7imaginez8 ( nu nseamn aceasta pur si simplu c m autosugestionez& ,u voi a0unge n final3 dup ani de zile de practic3 s creditez propria mea imaginatie3 lund(o drept realitate& ,u cumva m transpun ntr(o lume fantastic& "ai mult3 nu cumva voi a0unge s confund n general realul cu imaginarul& 'reau s spun c nu exist n realitate nici floarea3 nici soarele n inim3 nu(i asa& ( Da3 nici floarea si nici soarele nu exist- ns dumneavoastr3 prin exercitiul meditatiei3 a0ungeti s ncorporati calittile acestor imagini ( adic frumusetea florii3 luminozitatea soarelui ( si astfel sunteti a0utati s le realizati n viata dumneavoastr( Asadar3 este vorba de autosugestie3 de autoprogramare sau programare din exterior3 mai ales c dumneavoastr sunteti cel care alege aceste simboluri3 n timp ce noi v executm riguros instructiunile- Practic3 dumneavoastr ne programati mintile3 iar noi ne conformm programului--( Uitati ce se ntmpl3 ntreaga societate uman functioneaz pe baza unor programe> noi nu facem dect s schimbm un program cu altul mai bun( !unt de acord c societatea ncepe s programeze mintile oamenilor din chiar clipa nasterii lor3 imprimndu( le adesea valori negative ( precum egoismul3 agresivitatea3 goana dup bani si putere3 hedonismul n toate formele lui3 s-a-m-d---- 5ste suficient s evocm programele actuale de televiziune3 care promoveaz constant sexul si violenta3 ntrebarea mea este alta2 De unde stim c noul program pe care ni(? propuneti este expresia adevrului& ( Cunoasteti dumneavoastr cumva adevrul& ( ,u3 dar pstrez multe dubii legate de ceea ce ne propuneti3 si vreau s le discutm- Ce garantii exist c programul pe care vreti s(? impuneti mintii noastre este furnizor de adevr& Dac el este gresit3 atunci mi voi petrece tot restul vietii lund greseala drept adevr& ,u e oare extrem de riscant& #n cel mai fericit caz3 mi voi irosi multi ani de zile n zadar--- #ar apoi3 voi mai gsi oare vreodat resursele spirituale pentru a nltura acest program& 'oi putea mcar constientiza c acest program este gresit3 de vreme ce m(am supus ani n sir unei actiuni sistematice de anihilare a capacittii critice a mintii& !ubit3 atmosfera dintre noi a devenit glacial si profesorul a sugerat c nu mai este dispus la o prelungire a discutiei#ntruct am participat la nenumrate sedinte de hipnoz si am auzit gurusi celebri vorbind despre hipnoz si meditatie3 ntruct am vzut cu ochii mei maestrii yoghini precum $aba0i si !atyananda hipnotiznd oameni n cteva secunde ( ba chiar am fost eu nsumi 7beneficiarul8 unui asemenea tratament de cinci(sase ori n #ndia3 am toate temeiurile s afirm c asa(numita 7meditatie8 yoghin este o form de autohipnoz- De altfel3 am ntlnit

167

gurusi care admiteau implicit aceast echivalentDesigur3 cei care mediteaz sunt de obicei diri0ati n prealabil de ctre un guru3 astfel nct temele sunt atent selectate dinainte- Asa se face c discipolii sunt diri0ati uneori spre a(si 7reaminti8 vietile anterioare3 ca n felul acesta s mbrtiseze credinta n re ncarnare- Alteori sunt diri0ati s mediteze asupra figurii gurului3 sub pretextul nsusirii valorilor spirituale pe care acesta le ntrupeaz> n realitate3 ns3 pe aceste ci ocolite vor fi condusi spre a(? admira3 adora si zeifica pe guru3 devenind n final uneltele lipsite de voint ale acestuiaPrin meditatie3 adic n cea mai mare msur prin autohipnoz si autosugestie3 persoana este determinat s(si mpleteasc singur lanturile spirituale cu care se va lsa trt n nselare si sclavie- 6urusii utilizeaz nssi puterea mental a persoanei pentru a o supune- 5ste ca si cum ar convinge(o s(si scoat ochii cu propriile ei mini#ar oamenii ri si amgitori vor merge spre tot mai ru3 rtcind pe altii si rtciti fiind ei nsisi :## .im- G3 ?G=3 spune Apostolul Pavel- Dar cine i(a nselat pe toti acestia3 pe gurusi si pe discipolii lor& Cine i(a deturnat la o asemenea distant de realitate& 5xist n spatele lor o traditie spiritual multimilenar3 n care se nasc si pe care o respir2 vechea idolatrie rezist pn n zilele noastre3 ntretinut de anumite entitti spirituale care produc valuri de evenimente si experiente suprafiresti3 alimentndu(le oamenilor atasamentul fat de aceast traditie5vanghelia nu face nici un secret din identitatea autorului si catalizatorului acestei rtciri2 este balaurul cel mare3 sarpele cel de demult3 care se cheam Diavol si !atana3 cel care nseal toat lumea :Apoc- ?C3 @=A" t'!i"!) !F!mp"* " voi referi succint la continutul a dou conferinte(lectii sustinute de miscarea gurului !atyanandaPrima lectie este predat de nssi !hivamurti3 conductoarea filialei grecesti a miscrii- !untem n0ur de CE de persoane3 cu vrste situate pn la CD de ani- ,i se indic mai nti s facem cteva asane3 pentru ca n final s ne asezm n pozitia lotusului( Acum nchideti ochii9 Dobnditi cunoasterea trmului spiritual care se afl n fata persoanei voastreUn ntuneric se ntinde n fata mea- " strduiesc s(? pipi3 s(i aflu marginile( #maginati(v n mi0loc o lumnare arzndFacem eforturi serioase n acest sens( Deschideti ochii si priviti intens flacra lumnrii care arde n fata voastr#ntr(adevr3 n acest timp cineva aprinsese o lumnare de dimensiuni mari si o postase n fata noastr- Dup ce o privim concentrati vreme de cteva minute3 ne porunceste din nou2 ( #nchideti pleoapele si pstrati imaginea lumnrii n fata ochilorAcum detaliile sunt mai 7palpabile83 exact ca atunci cnd3 dup ce privim soarele un anumit timp si nchidem ochii3 pstrm n continuare imaginea soarelui pe retin3 ca urmare a excitrii nervului optic- Acelasi gen de 7perceptie8 se manifest si acum- #maginea lumnrii persist n fata noastr3 fr s fac necesar un efort de imaginatie( !trduiti(v s pstrati imaginea clar si constant n fata voastr cu ochii nchisi3 ne spune din nou !hivamurti#ntr(adevr3 reusesc( Acum strduiti(v s vedeti un frumos trandafir rosu--- l vedeti ct se poate de viu3 cu picturile de rou pe el--De aici ncepe de0a s lucreze imaginatia- Continum apoi cu succesiuni ntregi de imagini3 la captul crora ni se comunic ritos2 ( .rmul prezent acum n fata voastr se numeste .sita+as si este locul vederii spirituale- !e poate dezvolta

168

acest trm3 precum si capacitatea de a primi si a trimite imagini#n concluzie3 ni se adreseaz din partea conductorului miscrii propunerea explicit de a ne cultiva paroxistic imaginatiaCea de(a doua lectie se desfsoar n vasta sal a unui ashram din #ndia- Profesoar este o s)ami european3 veche discipol a gurului- Poart rasa portocalie- Printre elevi se numr n special vizitatori ocazionali ai ashramului3 de la copii pn la oameni de vrst medie- ,idra *oga sau 7yoga relaxrii8 se adreseaz prin excelent societtii contemporaneProfesoara ne invit s ne ntindem pe podea3 fr s ne atingem unul pe altul3 si s ne gsim o pozitie ct mai comod( #nchideti ochii si linistiti(v3 relaxati(v--Ritmul indicatiilor este lent3 pentru a ne asigura tot timpul necesar executiei- n sal domneste o liniste deplin3 ntrerupt numai de glasul yoghinei( !imtiti(v corpul devenind greu3 din ce n ce mai greu--- 5ste cu neputint s(? miscati--- !imtiti punctele de contact cu podeaua--Urmeaz o pauz de cteva minute( Acum simtiti(v corpul foarte usor3 gata s(si ia zborul--- Uitati acum corpul3 si priviti cu mintea un minunat apus de soare--- Acum o floare galben--- 4 cascad frumoas--- Un soare strlucitor--#maginile se nsiruie ca la un cinematograf- 6lasul profesoarei este domol si ritmat- ntregul exercitiu dureaz n 0ur de o or( Acum dobnditi din nou constiinta propriului corp--- "iscati(v ncet( ncet membrele--#ntr(adevr3 mi simt corpul ndea0uns de greu ct s nu pot schita miscri rapide( Deschideti(v ochii putin cte putin si luati act de amnuntele camerei--" ridic alene3 ca dup un somn profund- Privind n 0ur3 constat c ma0oritatea cursantilor par a fi proaspt treziti din somn--- Unii rmn ns ntinsi pe podea- Au adormit ntr(adevr de(a binelea9 ( .reziti(i3 ne spune zmbind profesoara--Acesta a fost continutul lectiei de ,idra *oga3 pe parcursul creia ne(am predat controlul mintii si ntreaga voint n minile s)amitei3 devenind subiectii unei proceduri tipice de hipnoz n mas- 1iperstimularea imaginatiei a constituit din nou activitatea noastr principalAm evocat cele trei cazuri de mai sus pentru a ilustra si sub acest aspect imensa diferent dintre yoga si ascetismul ortodox- Acesta din urm adopt o pozitie refractar fat de imaginatie3 concentrndu(se asupra unei ancorri ct mai intense n realitate- Consider imaginatia un teren extrem de prime0dios3 folosit prin excelent de ctre Diavol- Printii asceti desemneaz frecvent imaginatia ca fiind 7puntea demonilor83 iar pe Diavol l numesc 7mare scenograf3 7regizor8 sau 7nscocitor8- Prin intermediul imaginatiei3 Diavolul se strduieste s influenteze decisiv mintea uman- Printii disting net lucrarea imaginatiei de adevrata lucrare a harului dumnezeiescAceast lucrare a Duhului !fnt este perceput n stare de trezvie3 n deplin cunostint3 si totdeauna n afara trmului imaginatiei! consultm ns chiar scrierile patristice- .extul ce urmeaz apartine !fntului ,icodim Aghioritul3 fiind extras din cartea sa Rzboiul nevzut- !fntul ,icodim a studiat riguros vechile scrieri ascetice ale Printilor crestini si le( a reunit n monumentalele culegeri intitulate 7Filocalia8 si 75verghetinos83 care au devenit cele mai citite crti n mediile monahale ortodoxe- mbrtisnd el nsusi acelasi mod de viat pe care si(? asumaser Printii isihasti si rezumnd experienta patristic a $isericii lui 1ristos3 !fntul ,icodim scrie2

169

7Dup ce am vorbit despre corectarea simturilor noastre3 urmeaz a vorbi aici si despre felul cum s corectm imaginatia si memoria noastr> cci3 potrivit aproape tuturor filosofilor3 imaginatia si memoria nu sunt altceva dect impresii ale lucrurilor sensibile pe care le(am vzut3 auzit3 mirosit3 gustat si pipit- Am putea asemna ntructva suma perceptiilor noastre cu o pecete3 iar imaginatia cu imprimarea pecetii- R---S ! stii c3 dup cum Dumnezeu este n afar de toate simturile si lucrurile ce se simt3 n afar de orice form3 culoare3 distant si loc3 ca o fiint fr form si ne nchipuit3 fiind pretutindeni si mai presus de orice3 tot astfel este dincolo de orice imaginatie- Prin urmare3 s stii c imaginatia este o putere sufleteasc incapabil a se uni cu Dumnezeu3 din pricina unor astfel de nea0unsuri ale ei! stii c /ucifer3 cel ce fusese ntiul ntre ngeri3 aflndu(se la nceput mai presus de imaginatie si afar de orice form3 culoare si perceptie3 ca minte rational3 imaterial3 fr form si fr trup3 mai apoi rvnind n mintea sa s devin ntru totul egal cu Dumnezeu3 a czut n aceast mult divizat3 grosolan si multiform imaginatie- Astfel3 din nger fr form3 nematerial si neptimas3 a devenit diavol3 oarecum material3 pluriform si ptimasDe aceea este numit de ctre dumnezeiestii Printi pictor a toate3 imitator a toate3 sarpe cu multe chipuri3 mnctor al pmntului patimilor3 nlucire3 si alte nume de acest fel- R---S Deci3 nvat din acestea3 iubite3 c diferitele forme ale imaginatiei3 dup cum sunt inventii si nscociri ale diavolului3 tot asa i sunt lui si foarte pe plac- Pentru c3 dup unii sfinti3 imaginatia este puntea pe care trec demonii ucigtori si se amestec n suflet3 fcndu(? slas al gndurilor rele si al tuturor patimilor necurate3 sufletesti si trupesti- R---S 49 Dar diavolul cel ucigtor de oameni a fcut ca3 ntocmai precum el a czut prin imaginatie3 tot asa si Adam s( si nchipuie c poate deveni egal cu Dumnezeu3 si prin aceast nchipuire s cad- Astfel3 din acea viat cugettoare3 ngereasc3 indisolubil si statornic3 a fost aruncat de diavol n imaginatia robit simturilor3 multiform si nestatornic3 si n starea animalelor irationale- R---S 4mul3 o dat czut ntr(o astfel de stare3 cine poate spune n cte patimi3 rutti si greseli n(a fost aruncat prin imaginatie& A umplut filosofia moral cu felurite amgiri3 fizica cu multe opinii neadevrate3 iar teologia cu dogme falseCci multi dintre cei vechi si dintre cei noi3 dorind s vorbeasc despre Dumnezeu si s se ocupe ndeosebi de adevrurile nalte si ne nchipuite ale lui Dumnezeu3 chiar nainte de a(si curati mintea de formele ptimase si de feluritele nchipuiri ale lucrurilor care cad sub simturi3 n locul adevrului au aflat minciuna- Rul cel mare este c au mbrtisat aceast minciun drept adevr- n loc de teologi3 ei se arat a fi niste amgitori3 bizuindu(se pe iscusinta mintii3 cum zice ApostolulDeci3 frate3 dac doresti s te eliberezi degrab de aceste patimi si rutti3 dac voiesti s te feresti de feluritele curse si mestesugiri ale diavolului si dac iubesti a te uni cu Dumnezeu si a dobndi dumnezeiasca luminare3 atunci lupt(te din rsputeri a(ti goli mintea de orice form3 culoare si spatialitate- Pe scurt3 de orice imaginatie si aducere aminte a lucrurilor bune sau rele3 pentru c toate acestea sunt plgi3 umbre si neguri care ntunec puritatea3 nobletea si strlucirea mintii- ,ici o patim trupeasc sau sufleteasc nu poate ptrunde n minte pe alt cale dect prin imaginarea lucrurilor senzoriale- #maginatia si memoria sunt treptele nselciunii vr0masului3 dar mai cu seam imaginatia2 ntr( nsa este rdcina oricrui pcat!rguieste(te3 deci3 a(ti pstra mintea curat de orice imaginatie3 asa cum a creat(o Dumnezeu-8 Asadar3 n vreme ce crestinii se feresc de imaginatie n timpul rugciunii3 toti gurusii si ne) age(istii3 dimpotriv3 o stimuleaz si o dezvolt prin diversele mi0loace de 7meditatie83 considernd(o 7vehicul8 si mod de a se apropia de 7Dumnezeu8- $ine nteles3 7Dumnezeul8 lor este cu totul altul dect 1ristos#n zilele noastre asistm la o veritabil explozie de organizatii ne) age(iste care cultiv sistematic imaginatia n mintile adeptilor lor- n acest fel3 Diavolul gseste terenul cel mai prielnic pentru a(i 7duce la cinema83 cum obisnuia s spun btrnul Paisie- Acest teren extrem de fertil va fi valorificat si de ctre Antihrist3 n scopul plsmuirii falselor sale minuni- !fntul Apostol Pavel scrie n cea de(a doua sa epistol ctre tesaloniceni c artarea lui Antihrist va fi nsotit de false minuni care se vor svrsi prin lucrarea Diavolului2 %ar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui Satan, nsotit de tot felul de puteri si de semne si de minuni mincinoase, si de amgiri

170

nelegiuite, pentru fiii pier rii, fiindc n-au primit iubirea adevrului (%% Tes# *,9-)?-# Asadar3 analiza acestor aspecte legate de meditatia oriental si rugciunea crestin reveleaz o dat n plus antiteza fundamental dintre cele dou religii- Pe ct difer lumina de ntuneric si Dumnezeu de Diavol3 pe att difer $iserica lui 1ristos de pgnismul hindus si de sectele ne) age(iste-

EPILOG Si au zis apostolii ctre $o%nul0 Sporeste*ne credinta) (1uca !7, # $trnul Paisie spunea c 1ristos3 dincolo de sirul nesfrsit al zguduitoarelor minuni pe care le(a svrsit3 a lsat nadins anumite lucruri nelimpezite pn la capt n 5vanghelie3 spre a(i da n acest mod omului posibilitatea de a(si dovedi buna dispozitie3 astfel nct credinta sa s nu izvorasc din constrngere :spre exemplu3 din multimea unor dovezi zdrobitoare=3 ci s fie rodul bunei sale intentii- #n acest fel3 credinta devine si o lucrare proprie a omului3 vrednic de laud si de rsplat din partea lui DumnezeuAsemeni necredintei3 nici credinta n Dumnezeu nu are o baz stiintific- 5ste totusi adevrat c stiinta contemporan furnizeaz tot mai numeroase indicii ale existentei lui Dumnezeu- ns hotrtoare n privinta refuzului sau asumrii credintei n Dumnezeu rmn intentia si calitatea fiecrei persoane n parteDesigur3 aceast alegere are consecinte dintre cele mai marcante pentru viata individului- 4mul n al crui suflet se naste credinta dobndeste o putere urias care l transgreseaz ntr(o dimensiune spiritual vesnic- 5l cunoaste realitti extrem de profunde3 ns nu printr(un demers rational obisnuit3 ci prin credint si mai ales prin experient- Credinta determin n chipul cel mai firesc faptele credintei> acestea3 la rndul lor3 aduc cunoastere spiritual3 care cluzeste la o tot mai profund si mai intens credint- Astfel este parcurs ntr(o continu ascensiune drumul credintei3 pn ce omul a0unge la credinta desvrsitPunctul crucial l constituie prima circumstant n care persoana va actiona ntr(o manier care se fundamenteaz pe credint- n acest punct3 omul trebuie s fac un salt semnificativ3 depsindu(si ndoielile si ezitrile care de obicei sunt de natur s bulverseze si chiar s ne ntrerup brutal cltoria- !altul este posibil printr(o miscare sufleteasc energic3 hotrtoare3 n virtutea creia omul s actioneze bazndu(se pe intentia sa luntric profund3 si s nainteze astfel pe cale- Acest act al su va fi motorul experientelor credintei si al cunoasterii spirituale- "ai departe3 dificulttile si intensitatea luptei sufletesti vor creste analog cu progresul spiritual al lupttorului- !tacheta se va ridica putin cte putin3 pn ce atletul va a0unge la credinta desvrsit5zitrile si ndoielile pe care suntem chemati s le biruim prin credint sunt reale3 iar prime0diile ( ct se poate de palpabile- 5xist vr0masi de temut care se strduiesc s ne abat de pe calea adevrului si s ne distrug- De aceea3 este vital s putem opera totdeauna distinctia ntre himer si realitate3 ntre ntuneric si lumin3 ntre rtcire si adevr3 ntre credinta gresit si cea adevratProfunzimile credintei sunt imposibil de sondat cu instrumente rationale- Rdcina ei este dumnezeiasc3 iar puterea ei de neimaginat- 1ristos subliniaz acest lucru3 adresndu(se tuturor generatiilor de peste veacuri2 Adevrat griesc vou2 "ac veti avea credint ct un grunte de mustar, veti ice muntelui acestuia! .ut-te de aici dincolo, si se va muta; si nimic nu va fi vou cu neputint (.atei )5, *?-- Desigur3 astfel de cuvinte pot prea mari> ns atunci cnd ele sunt nsotite de nenumrate fapte lipsite de orice echivoc3 atunci trebuie s le dm crezare si s ni le nsusim ca atare- "inunile nfricostoare pe care le(a svrsit si le svrseste 1ristos sunt ntrite prin marile minuni pe care le(au svrsit ne ncetat de(a lungul veacurilor si le svrsesc n egal msur astzi cei care au crezut si cred nestrmutat n 5l3 precum Domnul nsusi fgduise2 $devrat, adevrat ic vou! Cel ce crede n .ine va face si el lucrrile pe care le fac /u, si mai mari dect acestea va face (%oan )+, )*-# 5xist astfel un ne ntrerupt lant de aur care3 pornind de la 1ristos3 se continu cu sfintii apostoli3 cu printii apostolici3 cu ascetii pustiurilor 5giptului3 cu marii capadocieni3 cu ierarhii3 mucenicii si monahii isihasti de pretutindeni3 si care si prelungeste zalele pn n zilele noastre3 cu nenumrati printi plini de harismele Duhului !fnt3 precum staretul #acov sau btrnii aghioriti Paisie3 Porfirie3 #osif si 5frem- .oti acestia au svrsit o multime de minuni prin credinta n #isus 1ristos2 i(au tmduit cu desvrsire pe demonizati3 pe paralitici3 pe cancerosi3 pe

171

orbi3 si nu o dat au nviat oameni din morti9 #ar aceasta acum3 n zilele noastre3 n chiar mi0locul nostru9 !(au scris de0a rafturi de crti reunind asemenea mrturii3 extrem de riguros atestate- !i totusi3 nici mcar aceasta nu este road cea mai nalt si mai rvnit a credintei- Rezultatul ei final3 si totodat telul nostru suprem3 este cel pe care ni(? reveleaz !fnta !criptur3 vorbind despre 1ristos2 Ca tot cel ce crede n /l s nu piar, ci s aib viat vesnic (%oan 8, )0-# De ce exist ns oameni care3 desi au auzit despre 1ristos3 totusi nu cred& Rspunsul ne vine si de aceast dat din partea lui 1ristos2 Oamenii au iubit ntunericul mai mult dect 1umina, cci faptele lor erau rele (%oan 8, )9-Fireste3 printr(o asemenea atitudine3 astfel de oameni se osndesc pe ei nsisi s triasc pe pmnt o viat cu totul grosier3 ancorat strict n sfera materiei3 rupti de izvoarele spirituale ale lumii3 lipsiti de Dumnezeu- Dac rmn consecventi acestei tragice optiuni pn la sfrsitul vietii lor3 atunci prbusirea lor ontologic se consfinteste pentru eternitate3 n sensul unei desprtiri vesnice de Dumnezeu3 al unei suferinte vesnice3 al unei morti spirituale asumate de bun voie- Acesta este iadul--#nvtturile lui 1ristos3 !fintele .aine pe care le(a temeluit3 minunile svrsite de 5l3 toate detaliile vietii !ale3 desi sunt exprimate prin mi0loace omenesti3 ele transcend la modul absolut ratiunea uman3 simturile si limba0ul comun- Provin ntru totul de la Dumnezeu- Si, ntruct fapta lui "umne eu, socotit de ctre oameni nebunie, este mai nteleapt dect ntelepciunea lor (% Cor# ), *0=3 nimeni nu poate scruta adncimile dumnezeiesti printr(un simplu efort mental- Prin nssi natura ei3 gndirea omeneasc este inapt s investigheze exhaustiv tainele lui Dumnezeu3 fapt subliniat si de apostolul Pavel2 Cuvntul crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mntuim, este puterea lui "umne eu (%Cor# ),)6-# 4mul a fost fcut de Dumnezeu pentru a participa la viata /ui3 pentru a deveni Dumnezeu prin har- Altfel spus3 toate nsusirile pe care Dumnezeu le posed prin firea /ui :atotcunoasterea3 atotputernicia3 nemurirea3 fericirea etc=3 omul le va dobndi ca o ofrand a iubirii lui Dumnezeu3 exact asa precum n dar am primit si viata pe care o trimAceast ndumnezeire a omului se lucreaz treptat3 n msura n care inima omului3 intentia lui3 nzuinta lui cea mai profund se statornicesc pe calea binelui- Cu ct vointa lui se las mboldit spre ru3 cu att el se ndeprteaz mai mult de harul lui Dumnezeu si se ndreapt mai alarmant spre ntunericul fiintei3 spre descrestere ontologic3 spre iad.ocmai datorit originii sale divine3 omul poart adnc ntiprit n sufletul su dorul dup Dumnezeu3 dorul de ndumnezeire- n absolut nimic altceva nu(si poate gsi mplinirea sufletul omenesc- ,imic mai putin dect att nu este vrednic de firea lui- !i exact acest dor binecuvntat dup ndumnezeire se strduieste s ni(? perverteasc Diavolul3 astfel nct s ne deturneze de la tinta noastr- 5ste strategia lui predilect2 de a corupe miscrile ontologice firesti ale omuluiAsadar3 Diavolul a pervertit acest dor de ndumnezeire ( nteleas ca restaurare3 prin harul lui Dumnezeu3 a strii omului de dinainte de cdere ( n dorint de auto ndumnezeire- #spititorul ne sopteste cu perfidie2 7!ingur3 omule3 vei deveni Dumnezeu9 Ce nevoie ai de Dumnezeu& 5sti Dumnezeu3 numai c nu o stii98Prin momeala auto ndumnezeirii :'eti fi ca Dumnezeu--- ( Facere G3 D=3 Diavolul i(a condus pe cei nti ziditi la rzvrtire mpotriva lui Dumnezeu3 la izgonirea din Rai3 la declinul spiritual3 la decderea ontologic3 la pierderea harismelor duhovnicesti- 'iata omului s(a rupt de comuniunea cu Dumnezeu si a dobndit o serie de nsusiri ale existentei animale2 4mul3 fiind n cinste3 n(a priceput> alturatu(s(a dobitoacelor celor fr de minte si s(a asemnat lor :Ps- AB3 ?C=- Prin cdere3 el a devenit striccios3 a cunoscut boala si3 n cele din urm3 moartea- Plata pcatului este moartea :Rom- <3 CG=#n Cartea Facerii3 cea dinti a 'echiului .estament3 este descris detailat acest moment fatal pentru ntregul neam omenesc- Uriasa catastrofa ontologic pe care a suferit(o natura uman prin cderea protoprintilor3 si care se transmitea din generatie n generatie3 nu putea fi nlturat dect de Dumnezeu nsusi- 4rice efort omenesc n acest sens era absolut insignifiant- Drept urmare3 Dumnezeu !(a ntrupat3 asumndu(!i astfel plenar natura uman3 si prin lucrarea !a3 prin faptele si nvtturile !ale3 dar mai ales prin !fintele !ale .aine3 i(a deschis din nou omului drumul ctre ndumnezeire- 5ste drumul pe care n chip fericit l parcurg pn la capt sfintiiDe(a lungul ntregii istorii3 Diavolul face uz de aceeasi veche capcan3 auto ndumnezeirea3 pentru a reitera astfel marea cdere a omului- Ce i fgduiesc fiecrei persoane n parte nvtturile orientale inspirate nemi0locit de ctre Diavol si ngerii si& 5xact acelasi lucru prin care Diavolul i nselase pe Adam si 5va n Rai2 7'ei deveni

172

Dumnezeu98- #n ce fel& Prin exercitiile yoga3 prin tehnicile de meditatie3 prin ceremoniile si 0ertfele aduse demonilor5ste tocmai ceea ce a dorit Diavolul nsusi2 s devin Dumnezeu- !i voi pune tronul meu mai presus de tronul Celui Prea nalt3 si voi fi asemenea /ui3 a gndit arhanghelul /ucifer3 si a czut cu nfricostoare cdere3 devenind Diavol- Din arhanghel prealuminos3 care rspndea pretutindeni n 0ur dumnezeiasca lumin necreat3 a devenit demon prea ntunecat- Cu aceast boal spiritual se va strdui pn la sfrsitul veacurilor s(? contamineze si pe omDiavolul si ngerii si czuti nu(si afl n nimic altceva mai mult satisfactie dect n a fi socotiti dumnezei3 si a fi adorati ca atare- Prin insuflarea direct a teoriilor religioase orientale3 demonii urmresc asadar s(? antreneze pe om ntr(o dubl cdere2 aceea de a(i venera pe ei3 si aceea de a se venera pe sine nsusi3 n locul lui DumnezeuCine le mai poate veni n a0utor celor nselati de !atana ntr(o asemenea msur& ,umai Acela Care !(a fcut om pentru a(i mntui pe cei zdrobiti cu inima3 Acela Care !(a pogort pe pmnt ca s afle oaia cea pierdut:y- /uca ?D3 A=3 Acela Care a venit nu ca s 0udece3 ci ca s(l mntuiasc pe om :v- #oan ?C3 A;=3 Acela Care ne(a iubit att de mult3 nct a primit s !e rstigneasc pentru noi3 Preabunul si Atotputernicul 1ristos Dumnezeu- 5l !e reveleaz pe !ine omului ntr(o relatie vie3 personal3 n interiorul $isericii pe care 5l nsusi a ntemeiat(o spre a exista pn la sfrsitul veacurilorPentru ca omul s(si improprieze aceast revelatie3 trebuie s intre n staulul duhovnicesc al $isericii- Aici l va ntlni pe !ingurul Dumnezeu Adevrat3 pe care l va cunoaste prin experienta nemi0locit a comuniunii personaleFelul de vietuire al omului este cel care determin profunzimile acestei comuniuni- Cnd omul si armonizeaz modul de viat cu voia lui Dumnezeu3 cu poruncile lui 1ristos3 atunci ncepe s se asemene cu Dumnezeu3 s devin Dumnezeu prin har si prtas al celor mai adnci taine ale vietiiAceast revelatie care se amplific gradat poate a0unge ( prin rugciune ( pn la vederea /uminii necreate a !fintei .reimi3 n care persoana uman se uneste ontologic3 n mod constient si real3 cu Dumnezeu- 4mul trieste n Dumnezeu si Dumnezeu trieste n om- 4mul devine teofor si cunoaste tainele lui Dumnezeu prin trire3 participnd el nsusi la viata dumnezeiascCei care au a0uns la asemenea msuri duhovnicesti devin capabili s ne nvete si s ne transmit si nou ceea ce triesc ei3 si astfel s ne cluzeasc si pe noi la cunoasterea treptat si la iubirea Adevratului Dumnezeu- Un astfel de om a fost printele Paisie- 5l ne(a druit nu numai inima sa3 ci si ntreaga sa experient3 pus n slu0ba ndrumrii noastre sufletesti ctre dragostea lui 1ristos! urmm asadar pasii btrnului si ai tuturor sfintilor de peste veacuri3 si s(i chemm ne ncetat n rugciuni3 astfel nct fiecare dintre noi s dobndeasc experienta lui Dumnezeu n Duhul !fnt- Atunci toate se vor aseza pe fgasul lor firesc2 vom deosebi adevrul de minciun3 realitatea de imaginar3 lumina de ntuneric- Cci nu exist nimic mai nsemnat3 mai de trebuint3 mai nalt n aceast lume dect cunoasterea si iubirea Adevratului DumnezeuPentru c ceea ce se pierde sau se cstig la sfrsitul oricrei cltorii omenesti n aceast lume nu este nimic mai putin dect viata vesnic-

173

http2QQ)))-sfaturiortodoxe-roQmarii(initiati(india(parintele(paisieQ

174