BOALA CARDIACA ISCHEMICA Definitie: Suferinta miocardica datorata unui dezechlibru intre necesarul si aportul de oxigen furnizat de fluxul

sanguin coronarian. Necesarul de oxigen este dictat de : Frecventa cardiaca (cu cat esteai mare cu atat creste si necesarul de oxigen) Contractilitatea miocardica Tensiunea parietala sistolica (T ! x " # $%)& ! presiunea in ventriculul stang ('S) ( " raza 'S& % grosimea peretelui 'S. )portul de oxigen depinde de : *iferenta arterio+venoasa a ,$ Fluxul sanguin coronarian -schemie necesar crescut si# sau aport scazut de oxigen. Consecintele ischemiei miocardice: -schemia coronariana acuta ( de max ./+.0 minute) produce o succesiune de perturbari in metablismul celulei miocardice numite sugestiv 1cascada ischemica2 .. )cidoza intracelulara ca urmare a scaderii oxigenului mitocondrial( cu acumulare de Ca si ioni 34 ce au ca rezultat deprimarea inotropismululi miocitar. $. Scaderea rezervelor de )T! celular ( la o reducere de 56/7 procesele ischemice celulare devin ireversibile) 6. Cresterea productie de lactat prin glcoliza anaeroba ( cu accentuarea acidozei celulare 8. Scaderea activitatii pompelor celulare ca urmare a depletiei energetice( avind ca urmare eflux celular de 9 si influx de Na cu edem celular consecutiv 0. )cumulare intracelulara de calciu prin mecanisme multiple cu disruptie membranara( producere de radicali liberi( depletie energetica( insuficienta mitocondriala si la final moarte celulara. :a nivelul cordului in ansamblu( aceste modificari celulare se traduc prin urmatoarea succesiune de modificari fiziopatologice: .. )lterarea relaxarii 'S ( disfunctie diastolica) $. *eficit contractil ( disfunctie sistolica) 6. Cresterea presiunii de umplere a 'S (pt. ;entinerea debitului cardiac in conditiile prezentei disfunctiilor diastolica si sistolica) 8. )paritia modificarilor ischemice pe <C% 0. )paritia anginei Cauzele producerii cardiopatiei ichemice: .. Cauze organice: $. Cauze functionale spasm coronarian ateroscleroza coronariana anomalii congenitale ale coronarelor disectii extinse de la aorta arterite punti musculare miocardice

6. Cauze mixte Clasificarea olii cardiace ischemice: Cea mai folosita are la baza criteriu clinic: prezenta sau absenta anginei .. cardiopatia ischemica dureroasa angina pectorala infarctul miocardic acut $. cardiopatia ischemica nedureroasa moartea subita coronariana tulburarile de ritm si de conducere insuficienta cardiaca ischemica )N%-N) !<CT,"):) *< <F,"T Definitie: )ngina pectorala este expresia clinica a ischemiei miocardice si se manifesta prin durere toracica( de obicei retrosternala( cu durata de 6+./ minute( ameliorata dupa administrare sublinguala de nitroglicerina. Morfopatolo!ie: )ngina pectorala produsa de un nivel constant de efort se asociaza cu stenoze coronare semnificative ( critice) pe una sau mai multe coronare epicardice. Stenozele coronare sunt leziuni caracteristice pentru ateroscleroza coronariana pot avea stadii diferite de dezvoltare (aterom( fibroaterom)( iar in raport cu lumenul vasului pot fi eccentrice sau concentrice. -n stenozele eccentrice placa de aterom ocupa numai o parte din lumenul vasului( ingustarea lumenului vasului se face asimetric( iar partea opusa leziunii ateromatoase are o structura normala si isi pastreaza motricitatea( putind suferi modificari dinamice ( vasospasm) -n stenozele concentrice peretele vascular este relativ rigid si diametrul stenozei ramine fix . Clasificare: .. Forme clinice de angina pectorala: )ngina de effort stabila: caracterizta prin episoade de durere anginoasa la effort = de obicei la un prag de effort constant + sau in alte circumstante care cresc consumul de oxigen )ngina 1de novo2 + orice forma de angina de effort sau repaus cu debut sub . luna de zile& este cosiderata angina instabila )ngina de repaus = episoadele anginoase survin in repaus( in afara unor conditii ce cresc consumul de oxigen miocardic )nina agravata = este angina care si+a modificat caracterele : episoade mai frecvente( la un prag de effort mai mic( etc. )ngina post+inafarct angina ce apare in primele .8 zile dupa un infarct miocardic = semnificatie severa deoarece poate fi atat reflectarea unei ischemii intr+un alt teritoiu decat cel infarctizat dar si expresia unei instabilitati a leziunii aterosclerotice oimlicata in producerea infarctului miocardic acut. )ngina !rinzmetal sau angina vaianta este o forma de angina de repaus de obicei nocturna si frecvent cu orar fix( produsa prin spasm coronarian si asociata cu supradenivelare de segment ST pe <C%

$. Clasificarea canadiana a anginei pectorale: Clasa )ngina declansata de effort intens( rapid sau prelungit& actvitatea obisnuita nu produce angina Clasa -)ngina apare la urcatul rapid al scarilor & apare o usoara limitare in exerctarea activitatilor obisnuite Clasa --)ngina apare la urcaea obisnuita a treptelor ( la mersul obisnuit& exista o limitare marcata a activitatii zilnice Clasa -' )ngina poate fi prezenta si in repaus& orice activitate fizica produce angina "a lou clinic: Durerea anginoasa defineste boala( diagnosticul de angina pectorala fiind in primul rand un diagnostic clinic. <lementele caracteristice ale durerii anginoase sunt: .. sediul durerii Tipic sediul anginei este retrosternal in portinea medie sau inferioara )lte localizari posibile: regiunea precordiala( epigastrica( interscapulara $. iradierea durerii: cel mai frecvent in umarul stang( pe fata interna a bratului stang( marginea ulnara a mainii stangi( la baza gatului 6. caracterul durerii senzatie de constrictie = 1gheara2+ sau presiune retrosternala sau precordiala 8. durata si intensitatea durerii durata accesului anginos: 6+0 minute& intensitate de obicei medie( debut gradat cu atingerea unui maxim de intensitate( apoi senzatia dureroasa se sterge si dispare. Conditiile disparitiei durerii suntdiverse: spontan( la incetarea efortului( dupa administrarea de nitroglicerina s sublingual 0. conditiile de aparitie ale durerii anginoase sunt acele conditii care cresc consumul de oxigen miocardic: tipic =effortul fizic( factori psihoemotionali( frig( pranzuri bogate( effort sexual( tahiaritmii( dar si de expunere la frig. *urerea anginoasa poate fi singura manifestare abolii dar la un procent de pacienti si mai ales daca ischemia este severa( angina se poate insoti si de alte simptome asociate: dispnee = expresia disfunctiei ventriculare stangi transpiratii = hiperstimulare simpatica greata = hipertonie vagala sincopa = mecanisme multiple: tulburari de ritm #conducere( disfunctie severa de 'S(etc. In#esti!atii paraclinice: <C%: poate fi normal in afara episoadelor anginoase& in timpul durerii apar modificari ale undei T (T inalt ascutit( simetric sau T inversat) si ale segmentului ST (subdenivelare). !ot apare variate tulburari de ritm expresie a suferintei ischemice. T<ST>: *< <F,"T ST)N*)"*-?)T: se poate efectua la cicloergometru sau covor rulant. -ndicat in situatiile in care simptomatologia este sugestiva pt. suferinta coronariana( dar <C% este nemodificat. Testul de efort este pozitiv daca apar: angina( modificari ale segmentului ST (subdenivelare#supradenivelare)( pozitivarea undelor T initial negative daca se asociaza cu angina.

Tratament: -n criza anginoasa: administrare de NT% sublinguala = urmata de regula de remisiunea prompta a durerii (in cca .+$ minute)( tratament cronic cu beta blocante( blocante ale canalelor de calciu (diltiazem) in cazurile in care exista contraindicatii la administrarea de beta+blocante sau la pacientii cu angina vasospastica( antiagregante (aspirina)( tratamentul factorilor de risc asociati. Se ia in considerare evaluarea angiografica si terapia de revascularizare interventionala#chirurgicala.