Sunteți pe pagina 1din 114

UNIVERSITATEA ANDREI AGUNA CONSTANA FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE SPECIALIZAREA: MANAGEMENT ANUL UNIVERSITAR: 2012 - 2013 SEMESTRUL VI

MANAGEMENTUL INOVRII -SUPORT DE CURS-

Lector univ.dr. Munteanu Valentina

CONSTANA 2 !"
"

CUPRINS CURSUL 1. MANAGEMENTUL INOVRII -NOIUNI FUNDAMENTALE................... # - Nece$itatea inov%rii................................................................................................. # - No&iunea de inova&ie................................................................................................ ' - Coordonatele/aspectele inovrii.................................................................. ( - Caracteristicile i nsemntatea inovrii.................................................... ) CURSUL 2. INOVAIA I STRATEGIA...................................................................... !! - Li*ertatea o+&iunii inovative.................................................................................... !" - Anali,a -unda.entelor / $itua&iilor 0eneratoare de inovare.................................... !# - Acce+tarea 1i concreti,area ideilor.......................................................................... 2! CURSUL 3. INOVAREA CA PROCES....................................................................... 22 - Proce$ul inova&iei.................................................................................................... 22 - Aspecte tehnico-economice.......................................................................... 2# - Aspecte socio-psihologice............................................................................ 2' - Mana0e.entul *arierelor inova&iei......................................................................... 23 - Tipuri de bariere.......................................................................................... 23 - Depirea barierelor socio-psihologice...................................................... " CURSUL . ORGANIZAREA PLANULUI DE INOVARE.............................................. "" - 4nova&ia ca +roiect................................................................................................... "" - Dilema organizatoric................................................................................. "" - Or0ani,area.............................................................................................................. "2 - Planificarea proiectului............................................................................... "' - Derularea dezvoltarea proiectului............................................................. "( - Or0ani,area $tructurii.............................................................................................. ") CURSUL !. INOVAREA "N FIRM555555555555555552" - Anali,a P.E.S.T......................................................................................................2" - Ra+ortul 6ntre 6ntre+rindere 1i inovare...................................................................22 - 4ntrarea +e o +ia&7 nou7 8$au crearea unei noi +ie&e9.............................................# CURSUL #. MANAGEMENTUL CREATIVITII I INOVRII..................## - Creativitate 1i inovare55555555555555555555555## - Crearea unui cli.at -avora*il +entru creativitate 555555555555.#) - Con-licte 6ntre inova&ii55555555555555555555.55..'! CURSUL $. CREATIVITATEA "N FIRM........................................................'2 - Creativitatea / conce+t..............................................................................................'2 - Atitudinile creatoare 1i .otiva&ia..............................................................................') - Motiva&ia..................................................................................................................( CURSUL%&'TE(NICI SI METODE DE STIMULARE A CREATIVITATII..(' - Te:nici 1i .etode intuitive.........................................................................................(' - Te:nici 1i .etode lo0ice $au ra&ionale.......................................................................(( CURSUL 10.TE(NICI DE CREATIVITATE......................................................)3 - Te:nici de creativitate de 0ru+.................................................................................3! - Te:nici de creativitate individual7...........................................................................3( CURSUL 11. AGENII SC(IM)RII ...............................................................! 2 - Sc:i.*area $i i.+actul ei a$u+ra or0ani,atiei 55555555555.55! 2 - ;actori care 0enerea,a $c:i.*area........................................................................! 2 CURSUL 12. CURS SINTEZ555555555555555555.5! ) - Di$cutarea celor .ai i.+ortante a$+ecte ale .ateriei +redate555555.5.! ) )I)LIOGRAFIE5555555555555555555555555..!!"

CURSUL 1 MANAGEMENTUL INOVRII NOTIUNI FUNDAMENTALE N*+*,-./.*/ -01234-Sunte. 6n .ileniul trei< .ileniul de,volt%rii inteli0en&ei intuitive. Orice o. 1i orice 0ru+ u.an are 6n $tructura $a intern% o le0e de evolu&ie. A1a a -o$t -%cut% lu.ea. 4.+ortant e$te ca< +e .%$ura .aturi,%rii +er$onale 1i=$au colective $% con1tienti,%. c% e!ist nite legi naturale care se aplic n mod automat < -ie c% vre. $au nu vre.< -ie c% 1ti. $au nu 1ti. de$+re ele. Una dintre ace$te le0i a-ir.% c% totul evoluea,%< c% totul $e tran$-or.% continuu< c% -iecare entitate trece +rintr-un nu.%r in-init de inov%ri - din toate +unctele de vedere. Odat% cu acea$t% con1tienti,are +ute. $% ne +une. nu.eroa$e 6ntre*%ri 1i $% 0%$i. nu.eroa$e r%$+un$uri 6n noi $au 6n a-ara noa$tr%. Unii dintre noi con1tienti,ea,% c% evolu&ia $e -ace +rin $c:i.*%ri re+etate - continui $au 6n $alturi. Al&ii con$tat% c% -a,a actual% e$te >nou%>< c% e$te di-erit% de cea anterioar% $au di-erit% -a&% de altele? uneori +are doar di-erit% +entru c% $e $c:i.*% conte@tul. Nu e@i$t% indivi,i $au $itua&ii identice 6n Univer$. Nu e@i$t% niciodat% ceva identic cu altceva. Totdeauna ave. doar a$+ecte di-eren&iate< di-erite - +erce+ute de c%tre cei intere$a&i ca nout%&i. Noutatea e$te o re0ul%< e$te o +re,en&% con$tant% 6n -elul de a vedea 1i $i.&i lu.ea. Noutatea 6n$%1i e$te nece$ar% +entru c% alt-el totul ar $ta0na< ar .uri. E$te *ine $% con1tienti,%. c% ave. datoria de a 6nnoi< de a inova? nici nu +ute. alt-el. "r inovare continu via#a nu ar e!ista$ E@i$t% atAt de .ulte +lanuri de inovare ale vie&ii< 6ncAt +roce$ul Via&% e$te *a,at +ractic +e inovare. Via&a< 6n toat% co.+le@itatea $a< e$te un +roce$ de inovare. Ale0e. .ereu -elul 6n care r%$+unde. $olicit%rilor vie&ii. Tr%i. cu toate con$ecin&ele ace$tor ale0eri. Uneori +riorit%&ile +ro+rii $unt 6nl%turate de +riorit%&ile altora? uneori +entru activitatea +e care o -ace. ne vin 6n .inte ,ece activit%&i +e care nu le -ace.< 1i a$ta ne d% un $enti.ent de vinov%&ie. %ia#a ne ofer servicii c&nd ne pune tot timpul piedici n drum$ Datorit acestor
#

obstacole putem crete i ne putem dezvolta permanent putem avea noi e!perien#e putem tri ntr-un mod nou inovativ putem s ne transformm n ceea ce ne-ar plcea s fim. A $ta*ili lucrurile cu adev%rat +rioritare e o c:e$tiune ce &ine de 6n$%1i e$en&a vie&ii. Pro*le.a nu e$te de a ale0e 6ntre >*ine> 1i >r%u>< ci 6ntre >*ine> 1i >.ai *ine>. Ade$eori *inele e$te du1.anul .ai *inelui. Dac% 6n&ele0e. deo+otriv% nevoile reale 1i ca+acitatea noa$tr% de a le re,olva< ne +ute. +une 6n $itua&ia de a o*&ine >.ai *inele> +entru noi 1i +entru cei a+ro+ia&i nou%. Pute. renun&a la de,ec:ili*ru< +ute. $i.&i ce ar tre*ui $% -ace.< ce vre. $% -ace. 1i +ute. $% -ace. e-ectiv toate ace$tea. N15-60*/ 7* -012/5-* Punctele de +ornire +entru con$idera&ii ulterioare +rivind inova&ia +orne$c de la ur.%toarele ca,uriB Producerea unui nou *un +entru con$u.atori< $au unui *un de o calitate nou%? 4ntroducerea unei noi .etode de +roduc&ie< +ractic necuno$cut%< 6n cadrul unei ra.uri econo.ice? De$co+erirea unei noi +ie&e de de$-acere< +e care nu $-a .ai ac&ionat 6n cadrul ra.urii re$+ective? 4denti-icarea unor noi $ur$e de .aterii +ri.e $au $e.i-a*ricate? Cn-iin&area unei or0ani,a&ii noi< ca de e@e.+lu crearea $au $+ar0erea unui .ono+ol. >4novarea e$te +roce$ul de 0%$ire a a+lica&iei econo.ice +entru o inven&ie. 4nven&ia e$te +ri.ul +a$ -ire$c c%tre orice +rodu$=+roce$ nou. 4.ita&ia e$te +roce$ul +rin care inova&ia e$te di-u,at% +rin econo.ie=indu$trie.> 8Do$e+: A. Sc:u.+eter !))"-!3# 9. No&iunea de inovare revine 6n aten&ia 6ntre+rin,%torilor a*ia 6n anii !3( . Cele .ai noi de,volt%ri 6n cercetare 1i 6n +ractica econo.ic% arat% clar c%

'

.ana0e.entul inov%rii activit%&ilor tre*uie con$iderat ca o co.+onent% inte0rat% 6n cadrul +roce$ului de conducere a or0ani,a&iei. Cn do.eniul .acroecono.ic< +rin cercet%rile lui NiEolai Fondratie-8!)32-!3")9< $unt de$cri$e corela&iile dintre inova&ie 1i >ciclurile conGuncturale>. Con-or. ace$tuia -a,ele lun0i de de,voltare=cre1tere $unt +rovocate de inov%ri +ro-unde< +eriodice 8cicluri econo.ice de circa ' de ani9. Viitorolo0ii v%d 6n trecerea de la >$ocietatea in-or.a&ional%> la >$ocietatea cuno1tin&elor> 6nce+utul unui nou ciclu Fondratie--< care aduce noi $ectoare de cre1tere< 6n care noile cuno1tin&e devin -actorul concuren&ial +rinci+al. D*8-9-./4*/ 015-60-814 I012/5-* +rovine de la 6nnoire. Cn ace$t $en$< inovarea cu+rinde orice -el de +roce$ de $c:i.*are. Cn do.eniul econo.ic 6ntre 'inovare' 1i 'inven#ie' e$te o deo$e*ire clar%. I02*05-/ +roduce o 6.*un%t%&ire a te:nicii. Acea$t% 6.*un%t%&ire tre*uie $% -ie i.+revi,i*il% 1i con$idera*il%. M17-:-+/4*/ e$te orice $c:i.*are -i,ic%< care nu $e 6nte.eia,% +e o e@tindere a *a,ei cuno1tin&elor te:nice. Aici +ute. include .odi-ic%ri 6n dotare< 6.*un%t%&iri calitative 1i .odi-ic%ri de .ontare. Modi-ic%rile +rodu$elor +ot eventual doar +relun0i ulti.a -a,% din ciclul de via&% al +rodu$ului< 1i nicidecu. nu o +ot o+ri. Deo$e*irea -a&% de 'inovarea produsului' con$t% 6n ri$cul 1tiin&i-ic di.inuat< dar .ai ale$ 6n co$turile de inve$ti&ie .ult .ai .ici. I9-./5-/ -012/.-23 $e *a,ea,% +e o inovare care a -o$t con-ir.at% de +ia&%. Reu1e$c acele inova&ii care -olo$e$c +rodu$e 1i +rocedee +ro+rii< dar eli.in% +unctele $la*e ale inova&iei de ori0ine. A$t-el $e +oate aGun0e la un $ucce$ econo.ic< -%r% de,voltarea unei inova&ii +ro+rii. Situa&ia $e caracteri,ea,% +rin ter.enul de i.ita&ie inovativ%< 1i 6n .ulte ca,uri re+urtea,% $ucce$e. C*4+*./4*/ ;- 7*<218./4*/ -076,.4-/83. Prin acea$ta $e 6n&ele0 activit%&ile de cercetare 1i de,voltare de$-%1urate c:iar de c%tre or0ani,a&ii=6ntre+rinderi.
(

Cercetarea indu$trial% tre*uie $% reali,e,e te.elii $olide +entru atin0erea unor o*iective inovative +reci$e 6n do.eniul econo.ic 1i te:nic. Poate -i de-init% ca o activitate +roductiv% care $e reali,ea,% 6n .od $i$te.atic +e o *a,% econo.ic%< 1i $e re-er% la de$co+erirea de +rodu$e< +rocedee de +roduc&ie< utili,%ri ale +roduc&iei 1i de,volt%ri e-iciente ale activit%&ilor - -ie noi< -ie 6.*un%t%&ite< +recu. 1i la 6nde+%rtarea< eli.inarea tr%$%turilor ne0ative ale +rodu$elor 1i .etodelor e@i$tente. Caracteri$ticile activit%&ii de cercetare-de,voltare con$tau 8$+re deo$e*ire de inven&ie9 6nB cercetare $i$te.atic% 1i nu accidental%? $ta*ilire econo.ic% a o*iectivelor? +ro*a*ilitatea atin0erii $co+ului. P18-.-+/ -01234-P%$trarea continuit%&ii inov%rii 6n toate nivelele ierar:ice 1i do.eniile -unc&ionale e$te $co+ul +rinci+al al unei +olitici dina.ice de inovare. Pre.i$ele +entru acea$ta $unt $ta*ilirea unui cadru 0eneral +ro+ice creativit%&ii 1i +roce$elor de $c:i.*are. O +olitic% activ% de inovare cade 6n $arcina celor .ai 6nalte $i$te.e de conducere 1i con&ineB crearea unui cli.at inova&ional +o,itiv? -or.ularea $co+urilor inov%rii< care $unt 6n concordan&% cu o*iectivele or0ani,a&iei? +ro.ovarea +er$oanelor 1i 0ru+elor de inovare< creative 1i co.+etente? c%utarea 1i do*Andirea de >+lat-or.e de $i0uran&%> care $% con-ere $+a&iul nece$ar +entru -inali,area +roce$ului de inovare< +recu. 1i $i0uran&% +$i:olo0ic% 1i $ocial% +entru +artici+an&ii la +roce$ul de inovare 6n ca,ul e1ecului.

M/0/=*9*0.68 -01234-Pentru 6n&ele0erea no&iunii de .ana0e.ent al inov%rii $unt i.+ortante trei criteriiB -or.area 1i ini&ierea=i.+unerea voin&ei conduc%torilor 6n ra+ort cu +roce$ele de $c:i.*are< de 6nnoire? ini&ierea unor eta+e $i$te.atice inovative &intite $+re un o*iectiv? corelarea inova&iilor 6ntr-un $i$te. $trate0ic al or0ani,a&iei. (anagementul inovrii este o sarcin comple! de conducere care prin elementele sale strategice i operative determin un proces sistematic de schimbare$ C114710/.*8*>/,?*+.*8* -01234-Dac% $e +arcur0 de-ini&iile inov%rii 1i $e e@a.inea,% care $unt +o$i*ilele $c:i.*%ri ce +ot interveni 6ntr-o or0ani,a&ie< $e +ot con$tataB 4nov%ri de +rodu$ 8+rodu$e $au $ervicii noi9? 4novarea .etodelor< ca 1i .odi-ic%ri +lani-icate 6n +roce$ul co.*in%rii -actorilor de in-luen&%? 4nova&ii de $tructur%< ca 1i $c:i.*%ri 6n coordonarea $arcinilor e@ecutan&ilor? $c:i.*%ri 6n ra+oartele de autoritate $au a $i$te.elor de retri*u&ie? 4nov%ri $ociale - care $unt 6n le0%tur% cu concedierea $au an0aGarea de cola*oratori< cu $c:i.*area de co.+orta.ent +rin reconver$ie $au $+eciali,are +ro-e$ional%< $i$te.e .otiva&ionale etc.

C/4/+.*4-,.-+-8* ;- @0,*903./.*/ -01234--

Caracterul de noutate I Ne$i0uran&% Ri$c Poten&ial de con-lict

Co.+le@itate

4novarea are trei direc&ii cu $e.ni-ica&ii .aGore 1i 6n$e.n%tate +entru -iecare or0ani,a&ieB Hlo*ali,area +ie&ei? De,voltarea dina.ic% a te:nolo0iei? Produ$e 1i $ervicii inovative< ca -actor concuren&ial.

CURSUL 2 INOVAIA I STRATEGIA Strate0iile $unt .iGloace +entru atin0erea $co+urilor con-or.e cu +olitica -ir.ei. )trategiile de inovare - cercetea,% 1i +lani-ic% dru.urile +e care $co+urile +re$ta*ilite 6ntr-un cadru dat< de co$turi 1i ti.+ li.itate< +ot -i atin$e. Strate0iile cu+rind< de re0ul%< o +erioad% de #-! ani 1i de$criu 8cu re-erire la $co+ul ur.%rit9B Starea +ie&elor de a+rovi,ionare 1i de de$-acere< valoarea cotei de +ia&% ce +oate -i atin$%< +recu. 1i rata de cre1tere a1te+tat%? Direc&iile de de,voltare te:nic% re-eritoare la +rocedeele de +roduc&ie? Strate0iile concuren&iale +o$i*ile +e +ia&a 6n cau,%? Atitudinea in$titu&iilor a-late 6n le0%tur% cu or0ani,a&ia< +rivind atin0erea cotei de +ia&% +rev%,ute? Si$te.ul rela&iilor $ociale 6n care or0ani,a&ia tre*uie $% $e 6ncadre,e? Nivelele +roductivit%&ii +e care or0ani,a&ia le +oate atin0e 1i re$ur$ele critice +e care le +oate +rocura=$u*$titui? Ac&iunea noilor +rodu$e a$u+ra o-ertei or0ani,a&iei< +oten&ialii con$u.atori 1i $trate0iile lor +o$i*ile< +recu. 1i cerin&ele lor de de,voltare. O $trate0ie a inov%rii ia na1tere dintr-un .i@ de trei 6ntre*%ri de *a,%B Unde ne a-l%.J 8anali,a $itua&iei9 Unde vre. $% aGun0e. 8$ta*ilirea $co+ului9J Cu. aGun0e. acoloJ 8$ta*ilirea $trate0iei9 Cn corela&ie cu .ana0e.entul $trate0ic al inov%rii ace$tea +re$u+un o +er.anent% +relucrare a -a,elor de dia0no,%< de de,voltare a $trate0iei 1i de i.+le.entare a $trate0iei. Cn -a,a de dia0no,% $e reali,ea,% o con$idera&ie -unda.entat% analitic 1i critic a$u+ra -actorilor de in-luen&% 8te:nolo0ie< concuren&% 1i .ediu9. Pe *a,a
!!

cuno1tin&elor de$+re +unctele $la*e< tari< a.enin&%ri 1i o+ortunit%&i o*&inute $e +ot locali,a do.enii de c%utare +entru inova&ie. Cn eta+a ur.%toare $e vor de,volta< evalua 1i ale0e o+&iunile $trate0ice. Cn -a,a de i.+le.entare a $trate0iei $e vor detalia $ucce$iv o*iectivele 1i +lanurile de .%$uri a-erente. E@i$t%B Strate0ii de *a,% Strate0ii de e@ecutare< e-ectuare< etc. L-A*4./.*/ 1?5-60-- -012/.-2* Totul e$te 6n ve1nic% inovare. *ntre ceea ce ni se nt&mpl + stimulul + i rspunsul nostru se afl libertatea noastr puterea de a alege acest rspuns$ Libertatea opiunii implic nzestrri ca, imagina#ie -abilitatea de a crea n mintea noastr dincolo de realitatea prezent. contiin#a moral -un sim# al binelui i al rului al principiilor care ne guverneaz comportamentul. voin#a autonom -facultatea de a ac#iona conform contiin#ei noastre liberi de orice alt influen#.$ ;iecare dintre noi ave. un Kcerc al +reocu+%rilorL 1i un Kcerc al in-luen&eiL. Pute. ac&iona continuu +entru .%rirea cercului in-luen&ei +er$onale a$u+ra +ro+riei +er$oane 1i a$u+ra .ediului< +ute. inova 1i +ute. +erce+e inovarea. /ealit#ile din /om&nia sunt altele dec&t cele din alte #ri$ Putem vedea totul prin prisma 'istoriei locale'$ Astfel avem anse crescute de a face aplica#ii de succes$ Cn anii viitori $e +oate 6ntA.+la $% $e $c:i.*e -oarte .ult lo0ica valorilor 1i toate $trate0iile con$truite a,i +entru ace1ti ani $% nu +oat% -i -olo$ite cu $ucce$. De aceea e nevoie de o vi,iune .ult di-erit%. Sunt de a1te+tat .uta&ii +ro-unde 6n $tilul de via&%< 6n a+recierea valorii 6n 0eneral< 6n ale0erea o*iectivelor. Cn ace$t conte@t +reocu+%rile u.ani$te vor c%+%ta valoare +ra0.atic%< arta va con-eri caracteri$tici deo$e*ite activit%&ilor 1i +rodu$elor

!2

+er$onali,ate. De1i nu ne vine $% crede.< o*i1nuin&ele noa$tre vor cunoa1te .odi-ic%ri +ro-unde. Se $+une c% 6ncerc%rile $unt +entru cei vrednici. Di-icult%&ile actuale ne vor o-eri 1an$a de a c%uta 1i de a 0%$i $olu&ii neconven&ionale 6n toate do.eniile care au a,i +ro*le.e. A1a $-a 6ntA.+lat 6ntotdeauna de-a lun0ul i$toriei. Doar cei care nu au vrut $% 6n&elea0% tAlcul +rovoc%rilor vie&ii au di$+%rut. Ceilal&i au con$truit. Mi noi +ute. con$trui 6n alt% vi,iune lu.ea de a,i +entru a avea con$ecin&e .Aine. Pentru ca 1an$ele e@i$tente $% -ie valori-icate +ute. acce+ta Gocul $erio$ al vie&ii< +ute. 0%$i *inele care e@i$t% 6n orice r%u. Acea$ta e$te .area 1an$% +e care o +ute. -olo$i cu 6ndr%,neal% 1i 6n&ele+ciuneN Cn +lan concret +ute.< 6n $-Ar1it< $% ne c%ut%. 6n&ele+ciunea +e care o ave. 1i $% o ur.%.. Doar a1a vo. reu1i $% ne ec:ili*r%. ca oa.eni 1i ca $ocietate< $% o-eri. lu.ii ceea ce ave. .ai *un. Cntrea0a via&% e$te .i1care. Ni.ic nu r%.Ane la -el de la un .o.ent la altul. A r%.Ane la -el< $au a c%uta $% r%.Ai< e$te 6.+otriva le0ilor vie&ii. Sc:i.*Andu-ne ideile de$+re >corect> 1i >0re1it>< $c:i.*Andu-ne +%rerile< conce+&iile< teoriile< .odelele - +ute. +er.ite adev%rurilor noa$tre celor .ai +ro-unde $% $e .odi-ice< 1i odat% cu ace$tea $% ne .odi-ic%. 1i noi. 0volu#ia se afl n noile noastre idei despre cine suntem$ *n noile noastre idei legate de 'Cine Ce 1nde C&nd Cum i De ce' se afl emo#ia entuziasmul crea#ia$ Putem fi cei care nlocuiesc 'binele' cu 'mai binele>. ;iecare ac&iune +e care o -ace o +er$oan% e$te con$iderat% de c%tre acea +er$oan% ca -iind o ac&iune corect%< 6n lu.ina a ceea ce ea $e $tr%duie1te 1i dore1te $% -ac%. E ?1,-A-8 +/ +-0*2/ ,3 06 :-* 7* /+147 +6 917*868 /8.14/ 7*,?4* 869*& +6 =B07-4*/ *.-+3 ;- 914/83 / /8.14/& +6 @05*8*=*4-8* ,/6 +6 7*+-<--8* 814 - 7/4 /+*- C/85--C ,60. 7* /+147 +6 *8*& A/<B076-,* ?* ?41?4--8* +4-.*4-- 7* 2/81/4* - +/4* *2186*/<3 ;- *8* 17/.3 +6 -07-2-<-- ;- ,1+-*./.*/. Ceea ce $ocietatea a con$iderat cu cAtva ti.+ 6n ur.% ca -iind >corect>< e$te con$iderat a,i ca -iind >0re1it>? ceea ce unii a. con$iderat ca -iind >0re1it> 6ntr!"

un trecut nu +rea 6nde+%rtat< ,ice. acu. c% e$te >corect>. Uneori conda.n%. +e altcineva care nu a reu1it $% &in% +a$ul cu +ro+riile noa$tre idei 6n +er.anent% $c:i.*are< re-eritoare la ce e$te +er.i$ 1i ce nu. Sc:i.*Andu-ne +%rerea de$+re ceea ce e$te >corect> 1i >0re1it>< noi evolu%.. Uneori< +oate< $unte. atAt de .ul&i cei care in$i$t%. $% crede. c% valorile +e care le ave. $unt cele corecte 1i +er-ecte 1i c% to&i ceilal&i ar tre*ui $% adere la ele. 1nii suntem plini de automul#umire i convingere c avem dreptate$ 2deile noastre despre 'corect' i 'greit' ne definesc pe noi ne arat cine suntem noi cu adevrat$ . P6.*9 ,3 0* 1:*4-9 ;/0,/ 7* /-- /D6./ ;- ?* /85-- ,3 E1.34/,+3 ,-0=64-& @0 +601;.-053 7* +/6<3& +-0* ,60. +6 /7*234/.& +* 214 ,3 :/+3& +B07 214 ,3 :/+3& +69 214 ,3 :/+3& 607* 214 ,3 :/+3 ;- 7* +* 214 ,3 :/+3 +*2/. U0 +10,68./0. +10;.-*0. 7* +10,*+-05*8* /+.-2-.35-- ,/8* ?1/.* ?41+*7/ /,.:*8 7* 8/ A60 @0+*?6.. Perce+&iile 1i inter+ret%rile noa$tre $unt cele care ne a-ectea,% e.o&iile< care nea0% $au nu re$+on$a*ilitatea 1i aduc acu,e. Acce+tAnd re$+on$a*ilitatea< ne vo. acce+ta e0oi$.ul< de+enden&ele 1i e1ecurile< l%$And $% ia$% 0enero,itatea< *lAnde&ea 1i dre+tul de a decide 6n cuno1tin&% de cau,% ce e etic 1i ce nu. ;iecare dintre noi +oate lua o deci,ie con1tient%< .odi-icAndu-ne inter+ret%rile - +entru a .odi-ica lu.ea noa$tr%< +entru a ne $i.&i .ai .aturi< .ai 6n&ele0%tori. O +er$oan% .atur% 1tie c% nu ai niciodat% voie $% 6ncalci li*erul ar*itru al altcuiva< c% nu ai voie $% intri 6n 0Andurile altuia< 1i c% $+a&iul >interior +rivat> al altcuiva nu tre*uie niciodat% violat. AdAnc< 6n interiorul no$tru< e@i$t% un $i$te. intern de 6ndru.are. Pro*le.a lui >cine $unte.> 1i >cine ale0e. noi< 6n .od con1tient< $% -i.> e$te una de .are i.+ortan&%. Cn educa&ia noa$tr% +ute. +une un accent .ult .ai .are +e conce+te le0ate de vi,iunea noa$tr% individual% 1i colectiv% de$+reB de,voltarea +ro+riei +er$onalit%&i< re,olv%ri +a1nice ale con-lictelor< creativitate an0aGat%< +re&uirea vie&ii< corectitudine< toleran&%< deo$e*iri 1i a$e.%n%ri< con1tien&% creatoare 1i +uterea .in&ii< cin$te 1i re$+on$a*ilitate< 1tiin&% 1i $+iritualitate etc.

!2

Pe .%$ur% ce -iin&ele devin din ce 6n ce .ai con1tiente de ceea ce -ac< ele $unt .ai dornice 1i .ai ca+a*ile de a $e i.+lica 6n cuno1tin&% de cau,% 6n via&a lor. Nu +o&i $% -aci ceva< -iind co.+let con1tient - +o&i nu.ai $% -ii co.+let con1tient 1i $% ac&ione,i 6n con$ecin&%. Po&i $% 6n&ele0i c% nu e ca,ul $% ,%*ove1ti 6n du*iu 1i -ric%< 6n vinov%&ie 1i auto-6ncri.inare< ci a1e,Andu-te 6n +er.anenta $+lendoare a $i0uran&ei 1i ar.oniei< 6ncercAnd $% con$truie1ti< nu $% di$tru0i. A0/8-</ :607/9*0.*814 F ,-.6/5--814 =*0*4/.1/4* 7* -012/4* A;.*?.34- 69/0* E@i$t% 6n -iecare -iin&% u.an% o $erie de a1te+t%ri. ;iecare ne a1te+t%. $% ave. *ucurii< $ucce$ 1i< .ai ale$< iu*ire 1i re$+ect. A1a e$te -%cut% -iin&a u.an%. A1a e *ine $% 1ti. c% e -iecare dintre noi. Dar noi suntem indivizi -in-divizi. adic pr#i ale unui ecosistem de o comple!itate uluitoare$ "iecare parte a unui ecosistem are capacitatea de a n#elege nivelul su de comple!itate i nivelele inferioare$ Despre nivelele superioare lui poate s-i fac o 'idee o apro!imare' dar numai preocuparea constant odat cu maturizarea i permite s contientizeze elementele de la 'grani#a imediat superioar nivelului propriu'$ Orice eco$i$te. e$te un $i$te. viu< 1i are o evolu&ie $olidar% cu >+%r&ile>< cu $u*$i$te.ele inclu$e. Cn acela1i ti.+ le0ea cau,ei 1i e-ectului< +re,ent% 6ntotdeauna +entru to&i 8a*$olut to&i +artenerii din eco-$i$te.< de orice co.+le@itate9 +er.ite con1tienti,area< de c%tre toate divi,iunile 8to&i in-divi,ii9 a rela&iei du*leB 6ntre +arte 1i re$tul $i$te.ului viu 1i inver$< de la $i$te.ul viu 8inclu$iv de la toate +%r&ile $ale9 c%tre divi,iune 8in-divid9. E@i$t%< 6n conte@tul 0i0anticului eco-$i$te. univer$al nivele di-erite de de,voltare - toate utile $i$te.ului univer$al. E@i$t% cau,e 1i e@i$t% e-ecte< e@i$t% 6n&ele$uri 1i5 6n&ele$uri< e@i$t% in-inite .odalit%&i de .ani-e$tare - toate 6n $co+ul evolu&iei con1tienti,ate a -iec%rei +%r&i< a -iec%rui in-divid. E@i$t% a+arente de,ec:ili*re< doar a+arente. Un eco$i$te. nu $e +oate de,ec:ili*ra< dar ec:ili*rele locale +ot trece dintr-o $tare 6n alta< cu con$ecin&e +entru tot $i$te.ul.
!#

Cn realitatea de la nivelul 6ntre0ului $u.a e$te o con$tant%< dar +%r&ile 8indivi,ii de diver$e ran0uri9 +ot $% con1tienti,e,e a$+ecte di-erite 8in-inite ca +o$i*ilitate9 de $tare< de -a,e de >.aturitate>. Totul e$te util $i$te.ului 6ntre0? totul e$te util 1i individului< .ai ale$ atunci cAnd con1tienti,ea,% a+artenen&a la eco$i$te.ul din care -ace +arte. Cau,ele 0enerale ale >de,ec:ili*relor locale> con$tau 6n con1tienti,area >$la*%> a le0%turilor din eco$i$te. 1i 6n ac&iunile >voluntare> cu con$ecin&e +redicti*ile >ne0ative> de,ec:ili*rante ale $i$te.ului local. R*6;-.* ?1,-A-8* Pro*le.a cau,ei 1i a cau,elor e$te deo$e*it de co.+le@%. Cn e$en&% +ute. con1tienti,a c% Via&a $e .ani-e$t% ca un +roce$ co.+le@< cu o le0e intern% de evolu&ie. Univer$ul e$te un eco$i$te. uria1 8in-init din +unctul no$tru de vedere9. Cn ace$t i.en$ $i$te. viu creat +entru a evolua< $e +ot +roduce e-ecte du+% e-ecte. ;iecare e-ect e$te o reu1it%. ;iecare -a,% 1i a$+ect al vie&ii con$tituie o reu1it%. Totu1i< +ute. con1tienti,a c% uneori nu e$te a*$olut nece$ar $% in$i$t%. +e 0Andirea ne0ativ% 1i 6n ,ona con$ecin&elor 0Andirii 1i -%+tuirii ne0ative. Pute. u1or $% con1tienti,%. c%< .ai devre.e $au .ai tAr,iu< vo. +orni +e activarea .a$iv% a +oten&ialului +o,itiv. Ne-a. +lAn$ de$tul de .il%< a. con1tienti,at c% via&a e 0rea< c% ave. +ro*le.e +e$te +ro*le.e. Cn orice .o.ent $unte. 6n $tare $% 0Andi. alt-el 1i $% ac&ion%. alt-el. Cn ,ona $%r%ciei a. acu.ulat $u-icient. Cn ,ona a*unden&ei< a *o0%&iei a. +utea aGun0e .ult .ai u1or decAt cred .ul&i dintre noi. Cau,ele viitoarelor reu1ite +o$i*ile $unt 6n ,ona acu.ul%rilor enor.e din ,ona >ne0ativului>< a ne+utin&elor. Pute. $c:i.*a r%ul 6n *ine< ca-n +ove$te. Crizele ne pot face brusc contien#i c ntre ceea ce facem i ceea ce sim#im c e cu adevrat important nu e!ist nici o legtur$ Pute. 0Andi dincolo de li.itele cu care ne-a. o*i1nuit. F*868 @0 +/4* 2*7*9 1 ?41A8*93 -0:86*05*/<3 968. 4*<182/4*/ /+*8*- ?41A8*9*. Pute. con1tienti,a c% unii vede. o +ro*le.% acolo unde al&ii +ot vedea doar o +o$i*il% re,olvare.
!'

Ne +ute. 6nde+lini 6n acela1i ti.+ o*iective +er$onale 1i de 0ru+. Nu e o c:e$tiune de 6n,e$trare< ci de ale0ere +entru a aduce o contri*u&ie 6n lu.e. De+%1irea 0Andirii de ti+ ori=ori devine critic% +entru $ocietatea noa$tr%. Pute. $% de+%1i. -a,a co.+eti&iei cu noi 6n1ine dac% ne 6.*o0%&i. cu o .entalitate a a*unden&ei< dac% ne lu%. 6n $erio$ toate rolurile 1i le vede. +e toate ca +%r&i ale unui 6ntre0 a-late 6n +uternic% interde+enden&%. Pute. crea $iner0ie 1i ec:ili*ru 6n via&% dac% rolurile noa$tre devin i,voarele din care tr%i.< iu*i.< 6nv%&%. 1i l%$%. ceva 6n ur.%. ;actorul e$en&ial 6n orice deci,ie e$te le0%tura +er.anent% cu vocea con1tiin&ei din interiorul no$tru +ro-und. Pentru c trim ntr-un mediu marcat predominant de verbul a face i nu de a fi e uor s fim prini ntr-un v&rte3 care s nu aib nimic n comun cu crezul i principiile noastre i n loc s fim purta#i de menirea noastr s fim t&r&#i de urgen#e$ A.60++B07 +*2/ @0 /7B0+68 01,.46 ?1/.* ,?60* +6 +102-0=*4*: C7/C& /.60+- +B07 =B0764-8* ;- -7*-8* 81=-+* ;- 4/5-10/8* ,* A/<*/<3 ?* ,*0.-9*0.68 +3 7*+-<-/ *,.* +*/ +14*+.3 ;- +3 ?6.*9 .43- +10:14./A-8 +6 +10,*+-05*8* /+5-60-814 01/,.4*& /.60+- ,* 9/0-:*,.3 @05*8*?+-60*/ 01/,.43. Dac%< atunci cAnd ne a$cult%. vocea interioar%< ni.eri. +entru o vre.e 6ntr-o $curt% +erioad% de de,ec:ili*ru< 6i +ute. i.+lica 1i +e cei a c%ror via&% e a-ectat% de ac&iunea noa$tr%< +entru a lucra 6.+reun% 1i a de$co+eri ec:ili*rul unii 6n ceilal&i. Cu to&ii ne +ute. .aturi,a 6n ace$t +roce$. Atunci c&nd g&ndurile i ac#iunile noastre decurg firesc din viziune i principii comune echilibrul reprezint o chestiune profund i nseamn a tri a iubi a nv#a a lsa ceva n urm ca administratori rspunztori ai timpului talentelor resurselor noastre - n munc n comunitate n familie$ Tot ceea ce facem d natere unor consecin#e care influen#eaz calitatea vie#ii noastre i a genera#iilor viitoare$ Nu tre*uie $% l%$%. du+% noi a*u,uri< datorii< re$ur$e naturale $ecate< e0oi$. $au ilu,ii? +ute. l%$a o .o1tenire de valori *a,ate +e +rinci+ii< un .ediu 6nconGur%tor $%n%to$< un $i.& al re$+on$a*ilit%&ii 1i vi,iunea contri*u&iei la evolu&ia lu.ii 6n care tr%i. cu *ucurie. A$t-el +ute. 6.*un%t%&i calitatea vie&ii< 6n +re,ent 1i deo+otriv% 6n viitor.
!(

I0*45-* ;- 7*<218./4* Cu to&ii 1ti. c% e .ai u1or $% .er0e. 6nainte decAt 6na+oi< dac% ne-a. o*i1nuit a1a. Dar unii ne-a. o*i1nuit - 1i o*i1nuin&a e$te a doua natur% a o.ului - $% $t%. +e loc< $% lu%. de *une roadele 0Andirii altora< $% lenevi. atunci cAnd nu ne -or&ea,% ni.eni $% 6naint%.. E@i$t% un +rover* care $+une c% nevoia te 6nva&%. Nevoia e$te aceea care ne o-er% ve1nic 1an$e. Atunci cAnd vo. con$idera c% nevoia e$te de$tul de .are< vo. avea 1i $olu&ii. R*0605/4*/ 8/ 1A-+*-64-8* 0*714-.* ;- +4*/4*/ /8.14/ 01- ;- 714-.* Cn -iecare .ediu e@i$t% +uternice -or&e de o+o,i&ie care ac&ionea,% +entru contracararea oric%rei noi ini&iative. Pute. inventaria .o.entele< locurile 1i $itua&iile 6n care ne +ute. 6nc%lca :ot%rArea. Pute. evita ace$te +iedici 1i +ute. ad%u0a alte ele.ente care ne aGut% $% +ro0re$%. 1i $% ne duce. la 6nde+linire :ot%rArile. A +une ca+%t unor de+rinderi caB a a.Ana< a critica< a de+%1i *are.urile autoi.+u$e< 6n$ea.n% - de .ulte ori - o +ro-und% reorientare $au tran$-or.are. "recvent avem nevoie de for#a transformatoare a unei alian#e cu al#i oameni care i-au luat anga3amente similare de rela#ii n care ne ndatorm s facem ceva$ Pentru a de+%1i .o.entele cAnd a. dori $% renun&%.< +entru a renun&a la $trAn$oarea trecutului - trecAnd +e$te rutin%< dorin&e $t%ruitoare< 6nclina&ii nedorite - $-ar +utea $% -i. nevoi&i $% $u+ort%. unele ri0ori< 6nvin0And 1i ur.%toarele -or&eB Po-tele 1i +a$iunile. Ced%. uneori dorin&elor -i,iolo0ice< $unte. +rea 6n0%duitori cu noi 6n1ine 1i .ai +u&in $en$i*ili la nevoile altora< $unte. $u+%ra&i +e noi 6n1ine 1i v%r$%. $u+%rarea +e al&ii - 1i a+ar +ro*le.e diver$e. MAndria 1i +re-%c%toria. Ne$i.&indu-ne 6n $i0uran&% 6n noi 6n1ine< c%ut%. identitatea 1i a+ro*area 6n o0linda $ocial% - -iind aten&i la ceea ce al&ii 0Ande$c de$+re noi 1i 6ncercAnd $% le $ati$-ace. a1te+t%rile? ne auto6n1el%. 1i lu+t%. $% ne .en&ine. -al$a -a&ad%.
!)

A$+ira&ia 1i a.*i&ia. ;recvent $unte. or*i&i de a.*i&ie 1i c%ut%. .ai 6ntAi $% -i. 6n&ele1i< $% o*&ine. 0lorie< +o,i&ie< +utere 1i avan$are .ai de0ra*% decAt $% +rivi. ti.+ul< talentele 1i averea ca +e un +atri.oniu +e care-l ave. 6n ad.ini$trare 1i de care tre*uie $% d%. $ea.%. V%,And .ai .ult +rin +ri$.a cA1ti0ului +er$onal direct< tinde. $% crede. c% $unte. ve1nic 6n co.+eti&ie 1i dre+t con$ecin&% -olo$i. nu.eroa$e .etode de .ani+ulare +entru a ne atin0e $co+urile. D*<218./4*/ ,1+-*.35-Oa.enii +ot $% :ot%ra$c%< -iecare 6n +arte< 6n ce rit. 1i +e ce direc&ie $e de,volt%. Atunci cAnd .ul&i .e.*ri ai $ociet%&ii con1tienti,ea,% c% interde+enden&a e o valoare inco.+ara*il .ai util% decAt inde+enden&a< ei vor 1ti ce au de -%cut< 1i - dac% $unt $u-icient de .aturi - vor 1i -ace. Le0ile 8+rinci+ii9 naturale a+ar&in condi&iei< con1tiin&ei 1i cunoa1terii u.ane? ele $unt adev%ruri +ro-unde< -unda.entale< cu a+lica&ie univer$al%. Nu e@i$t% o cale u1oar% 1i ra+id% de reali,are a calit%&ii vie&ii - e-icien&% +er$onal%< rela&ii +ro-unde 1i -ructuoa$e cu ceilal&i - -%r% a +arcur0e +roce$ul natural de ne6ntreru+t% tran$-or.are 1i cre1tere. Via&a +re$u+une $tadii< $ecven&e de cre1tere 1i de,voltare. ;iecare +a$ 61i are i.+ortan&a $a 1i cere un anu.it ti.+. Nici un $in0ur +a$ nu +oate -i o.i$. ;eno.enul +roce$ualit%&ii din do.eniul -i,ic -unc&ionea,% 1i 6n $-era e.o&iilor< al rela&iilor u.ane 1i al +ro+riului no$tru caracter. E,.* +6 .1.68 ;- +6 .1.68 -9?1,-A-8 7* / 2-18/& -=014/ ,/6 ,+64.+-4+6-./ ?41+*,68 .4*?./. /8 7*<218.34-- -07-2-7686- ;- ,1+-*.35--. E @9?1.4-2/ 0/.64-- ;- 14-+* @0+*4+/4* 7* / ,+64./ 746968 /76+* 7*</93=-4* ;:46,.4/4*. Cu cAt $e recur0e .ai de$ la $olu&ii de .o.ent +entru re,olvarea +ro*le.elor 1i neca,urilor acute< cu atAt condi&iile 1i con$ecin&ele cronice $u*terane $e a0ravea,%. Creterea real se caracterizeaz printr-un proces de dezvoltare pas cu pas$ 0liberarea de vechile limitri de vechile tipare ale obinuin#ei motiva#ia din ce n ce mai mare direc#ionat din interior - pot fi urmarea unei pregtiri n
!3

domeniul dezvoltrii propriului poten#ial$ CAnd oa.enii or0ani,a&i $unt a$t-el +re0%ti&i< ei 0%$e$c c%ile +rin care $% -ac% 6n a1a -el 6ncAt $tructurile< $i$te.ele 1i $tilurile $% -ie din ce 6n ce .ai adecvate .i$iunii ale$e 6n cuno1tin&% de cau,%< valorilor< rolurilor 1i $co+urilor lor. Programele de pregtire i dezvoltare ar putea s decurg natural din viziunea misiunea i principiile societ#ii$ 0le ar putea s ne dea puterea de a #inti sus de a ne av&nta de a pi nainte spre necunoscut - cu cura3 ghida#i fiind mai mult de imagina#ie dec&t de memorie reuind n cele din urm s ne depim temerile i fostele eecuri$ 0 nevoie de o schimbare sntoas a obiceiurilor de o important schimbare a tiparelor de g&ndire$ CAnd ave. de a -ace cu le0i naturale< +ute. ale0e -ie $% ne conduce. 6n ar.onie cu ele< -ie $% le 6n-runt%.. Le0ile $unt invaria*ile< 1i tot a1a 1i con$ecin&ele. E@i$t% o credin&% univer$al% 6n cin$te< *un%tate< de.nitate< inte0ritate< corectitudine< calitate< aGutor 1i r%*dare. Ave. uneori di$+ute a$u+ra .odului 6n care ace$te +rinci+ii tre*uie de-inite< inter+retate 1i a+licate 6n $itua&ii reale de via&%< dar 6n 0eneral $unte. de acord a$u+ra .eritului lor intrin$ec. S-ar +utea ca $% nu tr%i. 6n total% ar.onie cu ace$te +rinci+ii< dar crede. 6n ele 1i vre. $% -i. condu1i de ele. De 0radul 6n care .e.*rii $ociet%&ii recuno$c 1i tr%ie$c 6n ar.onie cu ele de+inde evolu&ia noa$tr% - -ie $+re $u+ravie&uire $au $u+ravie&uire< -ie $+re de,inte0rare 1i di$tru0ere. Cn .ediul econo.ic actual< 6n care +ie&ele $e $c:i.*% ra+id< +lanurile devin re+ede de+%1ite< dar +lani-icarea +roce$elor e de ne+re&uit. D/+3 ?8/0-:-+/4*/ ,* A/<*/<3 ?* 60 ,+1? ,/6 1 2-<-60* /.1.+6?4-0<3.1/4* ;- ?* :-7*8-./.*/ :/53 7* 60 ,*. 7* ?4-0+-?--& /.60+- +*- +/4* ,60. +*- 9/- /?41/?* 7* /+5-60* ;- .4*A6-* ,3 ,* 14-*0.*<* 8/ :/5/ 81+686-& ?1. :181,- ?41?4--8* 814 +601;.-05* ;- ?41?4-/ D67*+/.3 ?*0.46 / 86/ E1.34B4- ;- / D67*+/. F-*+/4* ?1/.* :- @9?6.*40-+-. ,3 ,./A-8*/,+3 1A-*+.-2* ;- ,3 :/+3 ?8/064- @0 /+147 +6 ?4-0+-?--8* 60-2*4,/8* 0/.64/8*. Solu&ia de *a,% e$te $c:i.*area ad.ini$tr%rii +e *a,% de valori cu o conducere +e *a,a re$+ect%rii le0ilor naturale< care +re$u+une a$i.ilarea ace$tor +rinci+ii 6n centrul vie&ilor noa$tre< al rela&iilor
2

interu.ane< al acordurilor< al +roce$elor .ana0eriale 1i al $co+urilor -or.ulate +e *a,a lor. Princi+iile $unt linii c%l%u,itoare< veri-icate 1i dura*ile< +entru co.+orta.entul u.an. Anu.ite +rinci+ii 0uvernea,% e-icien&a u.an%. Princi+iile nu $unt valori. Valorile $unt ca 1i :%r&ile< iar +rinci+iile $unt c:iar teritoriile. O%r&ile nu $unt totuna cu teritoriile< ci doar 6ncerc%ri de a de$crie $au re+re,enta teritoriile. CAnd >teritoriul> e 6n continu% $c:i.*are orice >:art%> e curAnd 6nvec:it% 1i ave. nevoie de +rocedee ra-inate< de +er$+ective 1i direc&ie< de in$tru.ente de conducere 1i a$u.are a +uterii< de le0i naturale -i@e. Pro*le.a a-lat% la *a,a celor .ai .ul&i oa.eni 1i co.unit%&i ine-iciente e$te >:arta> din .in&ile oa.enilor care au +artici+at la crearea ace$tei $itua&ii *a,ate +e $olu&ii ra+ide 1i +e o 0Andire +e ter.en $curt< +e o .entalitate a $%r%ciei. E$te i.+o$i*il ca noi $% 6nc%lc%. le0ea. Pute. doar $% ne +une. noi 6n1ine 6n a-ara le0ii. Princi+iile nu $unt +ractici. Practicile $unt activit%&i $+eci-ice care -unc&ionea,% 6ntr-o 6.+reGurare< dar nu nea+%rat 6n alta. Dac% ad.ini$tr%. cu aGutorul +racticilor 1i conduce. cu aGutorul +oliticilor< oa.enii nu tre*uie $% -ie e@+er&i? ei nu tre*uie $%-1i e@ercite Gudecata +entru c% toat% Gudecata 1i 6n&ele+ciunea le $unt -urni,ate $u* -or.a re0ulilor 1i re0ula.entelor. Conducerea +e *a,a +rinci+iilor +re$u+une 6.+uternicirea tuturor celor care 6n&ele0 1i re$+ect% acele +rinci+ii $% ac&ione,e -%r% $u+ervi,are< evaluare< corectare $au control. R%$+lata con$t% 6n .ai .ult% creativitate 1i re$+on$a*ilitate. Cn&ele0And interde+enden&a din care to&i cA1ti0% 1i 6n care $e +une .are accent atAt +e individ cAt 1i +e ec:i+%< ca+%t%. re$+on$a*ilitatea de a ne e@a.ina vie&ile< de a decide dac% vre. $% tr%i. du+% +rinci+iile naturale 1i $u+ort%. con$ecin&ele -ire1ti. 4.+le.entarea cu $ucce$ a oric%rei $trate0ii &ine de con$ecven&a -a&% de +rinci+iile 6n&ele$e-acce+tate 1i de ca+acitatea de a le a+lica 6n orice $itua&ie< -olo$ind convin0erile interioare +ro-unde. A760/4*/ -7*-814 E@i$t%B Sur$e de idei interne?
2!

Sur$e e@terne de idei +entru ini&iative? De,voltarea ideilor? Metode $i$te.atico-analitice? Metode intuitiv-$+ontane.

;ir.a +ro+rie !!P TAr0uri E@+o,i&ii 2!P Concuren&% !)P

Clien&ii " P ;urni,ori !2P Centre de cercetare )P

A++*?./4*/ ;- +10+4*.-</4*/ -7*-814 A++*?./4*/ -7*-814 Valori,area 1i ale0erea ideilor< ca 1i +roce$ Valori,are calitativ% Valori,are +unctual% Pro-il vi,ual Anali,a valorii utile Valori,are cantitativ% Metode $tati$tice Metode dina.ice

Metode +entru luarea 6n con$idera&ie a ne$i0uran&ei 1i a ri$cului Ne$i0uran&a Ri$cul


22

Con&inutul reali,%rii ideilor - $u.ar Reali,%ri concrete ale ideii Plani-icarea / conce+erea +rodu$ului De,voltarea +rodu$ului Calcule de orientare Plan de a-aceri 4ntrarea +e +ia&% Plani-icarea intr%rii +e +ia&% MarEetin0ul inova&iei Controlul de acce+tare Qrevetul 1i utili,%rile $ale Preten&ii le0ale 1i ce-&i o-er% +rin +ri$.a le0ii Ac&iunea *revetelor 4n0enio,itatea 6n cadrul do.eniului +ro+riu Utili,area unei inven&ii Modelul utili,%rii Reco.and%ri +entru un .ana0e.ent de $ucce$ al inov%rii

2"

CURSUL 3 INOVAREA CA PROCES P41+*,68 -012/5-*E@i$t% di-eren&% 6ntre >e$te> 1i >tre*uie $% -ie>< 6ntre >real> 1i >ideal>. Proce$ele de inova&ie +ot -i redu$e< 6n e$en&%< la re,olv%ri de +ro*le.e. Dru.ul dintre +ro*le.% 1i re,olvare are ca +unct de +ornire la *a,% o +iedic%< un o*$tacol. Pro*le.a e$te dat% de o ten$iune< o di-eren&% 6ntre >a -i> 1i >tre*uie $% -ie>< 6ntre >real> 1i >Nideal> 1i 6ntre >adev%r> 1i >dorin&% i.a0inar%>.

A,?*+.* 1A-*+.-2* /8* ?41A8*9*814 A,?*+.* ?41A8*9*814

,6A-*+.-2*

/8*

CA.+uri co0nitiv%9

de

lucru

8de$-%1urare CA.+uri a-ective9

de

lucru

8+oten&ialuri

De-inirea

+ro*le.elor

1i

Motiva&ia +entru +ro*le.% 1i +entru te.a de re,olvat Co.unicarea 6ntre oa.eni< $c:i.*area 1i=$au ac:i,i&ionarea in-or.a&iilor

-or.ularea $arcinilor H%$irea ideilor 1i de,voltarea +roce$ului de re,olvare Evaluarea 1i tran$+unerea

re,olv%rilor 0%$ite

Coo+erare< conlucrare

22

A,?*+.* 1A-*+.-2* ;- ?*4,10/8* /8* ?41A8*9*814 CAnd vor*i. de$+re -actorii o*iectivi de in-luen&%< $ta*ilirea $co+ului $e -ace 6n .od clar - du+% criterii econo.ice. Parcur0e. ur.%toarele eta+eB c%utarea $co+ului 8+ro*le.ei -o*iectivului9< re,olv%rii 1tiin&i-ice ale c%ii de re,olvare. La -actorii de in-luen&% de ordin +er$onal< vor*i. de$+re -actorii care aduc .ul&u.irea +er$oanelor $au 0ru+urilor +artici+ante la +roce$ul de re,olvare a +ro*le.ei. A,?*+.* .*E0-+1-*+1019-+* A$+ectele te:nico-econo.ice ale +roce$elor inovative re,ult% din circu.$tan&ele o*iective ale -or.ul%rii +ro*le.ei 1i vor -i .arcate 6n .od +uternic de -elul inova&iei 8a +rodu$ului< +roce$ului< a $tructurii $au inova&iei $ociale9. F/<*8* +-+86867* T*9* ?41-*+.686Plani-icare Pre,entare De$crierea Anali,% 1i control Ale0erea 8$elec&ionare9 Creativitate O+ti.i,are Evaluare Deci,ie Reali,are=a+licare @0 7*468/4*/ 1i ale0erea -a,elor

4*<182/4* / ?41A8*9*814 C%utarea $co+ului C%utarea $olu&iei

2#

A,?*+.* ,1+-1-?,-E181=-+* E$te util% +re,entarea de *ilan&uri +er$onale la +re,entarea +lanurilor de inovare de c%tre .ana0erul de +roiect.

)*0*:-+-C1,.64De$co+erirea de co.+eten&e 6n ec:i+% Re$+on$a*ilit%&i

clare

+entru odat% cu

+artici+an&ii la +roiect E-icien&% +rin evolu&ie $tructurat%< Sl%*irea de +utere

+lani-icat% avan$area 6n +roiect Tran$+aren&a +roce$elor de conducere Contradic&ii ale -unc&ion%rii +e a +roiectului Evitarea eta+elor 6ndoielnice +arcur$ul +roiectului C:eltuieli .ai ridicate $+eciali,are care $% duc% de la

reali,area e-icient% a Gocurilor de Tran$+aren&a in-or.a&iilor 1i rol a Ri$c de carier% +entru $+eciali1ti

co.unic%rii U1urarea reali,%rii ulterioare Comunicare i cooperare Sarcinile unei 0ru+e $unt re+re,entate 6n dou% +lanuriB 6n +lanul .uncii e$te i.+ortant% re,olvarea +ro*le.ei 6n $ine< iar 6n +lanul e.o&ional tre*uie reali,at un cli.at co.unica&ional o+ti.. Pentru a atin0e un nivel co.unica&ional o+ti. e nece$ar ca -iecare .e.*ru al 0ru+ului $% aduc% .ult din +er$onalitatea $a 6n cadrul 0ru+ului< -%r% 6n$% a $e de$co+eri co.+let. O aten&ie deo$e*it% $e acord% rela&iei 6ntre individ 1i 0ru+%< +recu. 1i $c:i.*%rilor care intervin 6n ti.+ul evolu&iei 0ru+ului. Succe$ul a+are doar cAnd e@i$t% un $c:i.* de in-or.a&ii 6n du*lu $en$< iar +artenerii nu i.+un re$tric&ii 6n $c:i.*ul de in-or.a&ii.

2'

S-.6/5-- +10:8-+.6/8* ?1,-A-8* Situa&iiB Dou% declara&ii=a-ir.a&ii contradictorii A.*ele $unt adev%rate La -iecare dintre cele dou% declara&ii ader% +er$oane Per$oanele $unt de+endente unele de altele

Po$i*ilit%&i de re,olvare a con-lictului Evitarea adver$arului Con-lictul nu intr% 6n di$cu&ie Lu+t% - ni.icire< ,dro*ire Partea adver$% va -i eli.inat% Lu+t% cu $u+unere Adver$arul e$te $u*ordonat Ar*itraG O a treia +arte va decide Co.+ro.i$ Reunirea +%r&ilor Con$en$ Se de,volt% o 6n&ele0ere calitativ% nou% Roluri principale n procesul inovrii 4denti-icarea lor 6n cadrul do.eniilor de inovare relevante con-er% un a$+ect 6n clari-icarea inova&iilor 1i 6n 0Andirea +lanului de inovare< +er$onalitatea -iec%rui +urt%tor de rol e@ercitAnd o in-luen&% +uternic% a$u+ra de$-%1ur%rii +roce$ului de inovare. Modelul +ro.otorilor 8du+% Ritte9< a c%ror nu.ire 6n -unc&ie $e -ace +e *a,a +o,i&iei lor 6n ierar:ie 8autoritatea +e care o e@ercit%9 - +ro.otor ierar:ic $au +e *a,a cuno1tin&elor de $+ecialitate - +ro.otor de $+ecialitate. A.*ii 61i e@ercit% rolul +e lAn0% $arcinile curente.
2(

40norarea +%r&ii adver$e Concediere< de.i$ie Convin0ere< .ani+ulare< a.enin&are P%rin&i< $u+eriori ierar:ici<

Gudec%tori Ec:i+% co.un% Se de,volt% o nou% realitate

Modelul tetradi.en$ional al rolurilor


P4191.14 7* P4191.14 -*4/4E-+ Contri*u&ie Co.+eten&e deci,ionale 1i coercitive Re$ur$e ,?*+-/8-./.* G,?*+-/8-;.-& *H?*45-I Re,olvarea +ro*le.elor 6n .anier% orientat% $+re do.eniul 6n cau,% Plani-icarea 1i Sco+ Re,olvarea o+ti.% +ro*le.ei< con-or. o*iectivului $ta*ilit controlul +roiectului Solu&ionare te:nic% Pre0%tirea a de calitate +ro.otorilor 1i a clien&ilor inovare Ra&iuni e.o&ionale $ocio+entru Sati$-ac&ia .uncii ;or.area< $ti.ulative Cnt%rirea +roce$ului Sc:i.*area co.locului de .unc% Cnv%&area de noi a$+ecte +ractice P4191.14 ,1+-/8 C8-*0.68

.odelarea $itua&iei +orta.entului 1i a

R1864- @0 ?41+*,68 -01234-4novarea e$te reali,at% de c%tre an0aGa&i< intre+rin,%tori 1i ra&ionali +a$iona&i. CncuraGarea lor e$te .ai +u&in ancorat% 6n or0ani,a&ie< &inAnd .ai .ult de -ilo,o-ia -ir.ei. E@i$t% >ca.+ioni ai inov%rii>< cu. ar -iB Ca.+ionul +rodu$elor. E$te un entu,ia$t din colectiv care lu+t% din toate +uterile 1i toate ca+acit%&ile +entru +rodu$ul $%u? nu ader% la curentele de 0Andire +redo.inante< ci are ideile lui +ro+rii. De$eori .er0e $in0ur +e dru.ul lui. Ca.+ionul conduc%tor. Cnainte a -o$t 1i el un >ca.+ion al +rodu$ului> 1i introduce noile idei 6n or0ani,a&iile -or.ale. Cnl%tur% o*$tacolele din calea >ca.+ionului +rodu$elor>< eventual 6l $-%tuie1te 1i 6i -ace >$+a&iu de .anevr%>.

2)

Na1ul. E$te conduc%torul .atur din .ana0e.entul $u+erior care 6ncor+orea,% .odelul ca.+ionului. E$te 6nconGurat de un ni.* care e$te -oarte i.+ortant +entru credi*ilitatea $i$te.ului ca.+ionilor. D% curaG tinerilor $+eciali1ti $% vin% cu idei noi< +entru c% a$e.enea co.+orta.ente au avut un rol -oarte i.+ortant 6n i$toria or0ani,a&iei. M/0/=*9*0.68 A/4-*4*814 -012/5-*Cn a+roa+e toate ca,urile ca+acit%&ile inov%rii $unt $u+rae$ti.ate de c%tre indivi,i< -ir.e 1i $ocietate. Proce$ele inovative +ot -i con$idera*il 6ntAr,iate< uneori c:iar o+rite de a+ari&ia unor +iedici. O anali,% e@act% a$u+ra +o$i*ilelor *ariere ale inov%rii e$te indi$+en$a*il% +entru $ucce$ul unei idei de inovare. T-?64- 7* A/4-*4* 4ariere tehnice$ Dot%ri te:nice in$u-iciente< li+$% de EnoS-:oS< di-icult%&i 6n a+licarea inova&iei 6n anu.ite do.enii. 4ariere economice$ Ca+ital in$u-icient< incertitudini 6n de,voltarea +ro0ra.ului de +roduc&ie 86n $+ecial datorit% +erioadelor lun0i de a.orti,are9. 4ariere 3uridice$ Diver$e re0ula.ente Guridice< ti.+ul nece$ar +entru ada+tarea la diver$e nor.e 1i le0i 1i +entru 6nde+linirea diver$elor o*li0a&ii< clau,e< condi&ii o*li0atorii. 4ariere organizatorice$ Li+$a unor ele.ente or0ani,atorice 8.ana0e.entul de +roiect9< ierar:ie $tu-oa$% cu orientare accentuat% $+re *irocra&ie< un 0rad 6nalt de -or.ali$. 6n ceea ce +rive1te .etodele< rela&iile +rintr-un $et de nor.e ri0ide. 4ariere socio-psihologice. ;rica de $c:i.*are< de-icitele .otiva&ionale a-erente< li+$a di$+oni*ilit%&ii +entru co.unicare 1i coo+erare< li+$a .ecani$.elor de re,olvare ra+id% a con-lictelor. D*?3;-4*/ A/4-*4*814 ,1+-1-?,-E181=-+* C68.64/ 14=/0-</5-10/83 ;- +8-9/.68 -012/5-10/8
23

Caracteri$tici ale culturii or0ani,a&ionaleB o-er% cate0orii di-eren&iate +entru +erce+&ie 8la ce tre*uie avut 0riG%J9? o-er% $e.ni-ica&ii +entru 6n$e.ne 1i $i.*oluri 8ce 6n$ea.n% -iecare lucruJ9? 6n0r%de1te +o$i*ilit%&ile de co.+orta.ent 8ce e$te inter,i$J9? .%re1te +ro*a*ilitatea anu.itor co.+orta.ente 8ce e$te reco.andatJ9? de-ine1te +ia&a 1i valoarea de +ia&% +entru atitudini 8ce +ri.e$c dac% -ac a$taJ9. E@i$t% trei niveluri 6n cultura or0ani,a&ional%. N-2*868 Nivelul ! Nivelul 2 Nivelul " A,?*+.* 4*8*2/0.* ?*0.46 +8-9/.68 -012/5-10/8 Eveni.ente< ac&iuni< .ani-e$t%ri< declara&ii 8+rodu$e< $cri$ori< decorarea *irourilor< 6.*r%c%.inte9 Ac&iuni 6nl%n&uite +rin .odele< re0uli< ritualuri< nor.e Nivelul de acce+tare 6n or0ani,a&ieB identitate< valoare< $tructuri reale< .ituri. C8-9/.68 -012/5-10/8 Cn $co+ul unui cli.at inova&ional +o,itiv $unt nece$are ur.%toareleB +o$i*ilitatea de e@+eri.entare 1i +er.i$iunea de a e1ua din cAnd 6n cAnd? dre+tul de a +une la 6ndoial% $tatu$ Tuo-ul +re,ent? co.unica&ia de$c:i$% cu clien&ii 1i +artenerii te:nolo0ici interni 1i e@terni? .unca 6n ec:i+%< -le@i*ilitatea 1i credin&a c% .unca $u$&inut% duce la $ucce$. Mana0e.entul con-lictului F/</ Con-lictul ive1te R*<182/4*/ ,1865-/ $e Evitarea adver$arului
"

- M/0/=*9*0.68 +10:8-+.686Ur0entare 1i de*locare Contracararea tendin&ei de a evita

adver$arul Di$cutarea te.ei< con-runtare< inten$i-icarea con-lictului E@+licarea co$turilor con-lictului Con-lictul de neevitat Con1tienti,are li.ite te.+orale e$te Lu+t% - ni.icire< A$cu&irea ar0u.entelor ,dro*ire Lu+t% $u+unere Con-lictul =$u*ordonare nu Ar*itraG Clari-icarea de+enden&elor Evitarea coali,%rii cu A$cu&irea ar0u.entelor Clari-icarea de+enden&elor Evitarea coali,%rii Con1tienti,area re,olv%rii< o-erirea re$+in0erii de $olu&ii

+oate -i re,olvat 8>Nu o +ute. $coate la ca+%t>9 ;iecare deci,ie Co.+ro.i$ unilateral% e$te +ar&ial -al$% Tre*uie re,olvare Evitarea de.otiv%rii T*9/>,/4+-0/ a +er-or.a $% Con$en$

>ne*une1ti>< $ta*ilirea de li.ite 1i de 0aran&ii +entru acce+tarea $olu&iilor 6n interiorul ace$tor 0rani&e Dina.i,are< con-runtare< enun&area co$turilor co.+ro.i$ului 1i -i@area de di$cu&ii la ter.en Nu >deranG%.> creativitatea

0%$i. o nou%

I0,.469*0. de.otiv%rii9

Sta*ilirea +o$i*ilit%&ilor de Di$cu&ii de$+re de.otivare 8de 6.+iedicare a Pre0%tirea cadrului adecvat Pretinderea 1i +ro.ovarea Cre1terea +oten&ialului ca+acit%&ilor +er-or.are 4denti-icarea de De,voltarea ca+acit%&ilor HAndurile 1i $enti.entele cola*oratorilor
"!

di$+oni*ilit%&ii +er-or.a

de

Pentru +ro*le.e deo$e*ite $e a+elea,% la con$ilierea de c%tre e@+ertul< .ana0erul< con$ilierul de $+ecialitate< con$ilierul de $+ecialitate orientat $+re +roce$< con$ilierul 6n ori0inalitate 1i +ro+rietate intelectual% - 6n con-or.itate cu co.+eten&ele< r%$+underile< inter-a&a ace$tora cu +ro*le.ele clien&ilor lor.

CURSUL ORGANIZAREA PLANULUI DE INOVARE I012/5-/ +/ ?41-*+. O +arte covAr1itoare a activit%&ilor care $e de$-%1oar% 6n or0ani,a&ii $unt de a1a .anier% or0ani,ate 6ncAt +ot -i caracteri,ate ca -iind de rutin%. Pre.i,ele unei activit%&i de $ucce$ $unt a$i0urate de or0ani,a&iile care $e caracteri,ea,% +rin $tructurarea de $i$te.e +entru atin0erea o*iectivelor +e ter.en lun0. Pentru a +utea lua 6n con$idera&ie -actorii de in-luen&% ai unui .ediu care $e de,volt% 6n .od dina.ic e$te nece$ar% 1i o anu.it% do,% de -le@i*ilitate.
"2

Cn or0ani,a&iile .ari c:iar e@ecutarea +lanului de inovare e$te +rivit% ca o activitate +e ter.en lun0 1i e$te $u+ervi,at% de conducerea de vAr-< care derulea,% diver$e +roce$e de 6nnoire 8varia&ii de .odele< co$.eti,%ri 1i de,volt%ri ulterioare9 - totu1i -%r% a avea un 0rad -oarte .are de inovare. E$te nece$ar% totu1i de,voltarea unor noi 0enera&ii de +rodu$e< +rin ur.are 1i 6n or0ani,a&iile .ari< +e lAn0% or0ani,a&ia de *a,% $e 6n-iin&ea,% $tructuri ce vi,ea,% crearea unor noi +roiecte . D-8*9/ 14=/0-</.14-+3 La +arcur0erea -a,elor +rinci+ale ale +roce$elor inovative $unt Gu$ti-icate di-erite 0rade or0ani,a&ionale. ;a,ele care accentuea,% creativitatea +retind< con-or. e@+erien&ei acu.ulate< $+a&ii tot .ai .ari +entru de$-%1urarea +oten&ialului creator 6n ti.+ ce 6n -a,ele orientate $+re reali,are $+riGinul e$te o*&inut +rin $tructuri or0ani,atorice +reci$ $ta*ilite. Acea$t% $tare de -a+te e$te de$cri$% 1i cu aGutorul no&iunii de >dile.% or0ani,atoric%>. Cn cadrul unui +roiect tre*uie reali,at un plan (de inovare9 care +re$u+une anu.ite +re0%tiri or0ani,atorice $au eta+e< 1i care are ur.%toarele caracteri$ticiB E$te *ine 6ncadrat 6n ti.+ 8are 6nce+ut 1i $-Ar1it9? Are $co+uri *ine de-inite $au de-ini*ile 8$arcina< re,ultat9? Pentru or0ani,a&ia 6n cau,% 8-ir.%< ad.ini$tra&ie< in$titu&ie9 +lanul are

o $+eci-icitate 8nu +oate -i a+licat 6n aceea1i -or.% $au -or.e a$e.%n%toare 6n dou% ca,uri di-erite9? Are o a$e.enea di.en$iune 6ncAt e$te nece$ar% o $u*divi,are +e $arcini di-erite corelate< inte0ra*ile< reci+roc de+endente< le0ate unele de altele 6ntr-o ordine +re$ta*ilit%? La reali,area +lanului iau +arte< de cele .ai .ulte ori< .ai .ulte +er$oane 1i co.+arti.ente din interiorul 1i ade$eori 1i din e@teriorul or0ani,a&iei?

""

Sarcinile di-erite ale +lanului +ot concura 6ntre ele< +recu. 1i cu

$arcini a+ar&inAnd altor +roiecte +entru re+arti,area< di$tri*uirea diver$elor re$ur$e 8de +er$onal< -inanciare< .ateriale etc.9? Ade$eori< 6n $+ecial 6n -a,ele ini&iale< a+are ne$i0uran&a< ri$cul de a nu $e reali,a o*iectivele +roiectului< de a $e de+%1i ter.enul de reali,are $au c:eltuielile +rev%,ute. Nu.%r deci,ii $trate0ice care vi,ea,% eta+i,area

S+a&iu - condi&ii -avori,ante +entru creativitate

Structuri or0ani,atorice care $+riGin% a+licarea< +e eta+e

Henerarea ideii

Acce+tarea ideii

Reali,area ideii

Pre,entarea de .ai $u$ arat% c% 6n cadrul -a,ei creative deci,iile $trate0ice ce vi,ea,% eta+i,area a+ar $au $unt +rev%,ute doar 6n ca,uri e@ce+&ionale< 6n ti.+ ce 6n cadrul -a,ei de i.+le.entare $unt un -actor 1tiin&i-ic nece$ar +entru atin0erea $co+ului. O4=/0-</4*/ ?8/0686- 7* -012/4*

"2

Con&ine< ca 1i $tructura +roce$ului< or0ani,area cola*or%rii 6n ti.+ 1i $+a&iu a oa.enilor 1i -actorilor de +roduc&ie< 6n $co+ul 6nde+linirii $arcinilor de .unc%. Din +unctul de vedere al unui plan concret de inovare co.+le@itatea 1i cantitatea $arcinilor de lucru cre$c 6ncontinuu. Prin ur.are 1i 0radul de or0ani,are tre*uie $% $e ada+te,e cerin&elor. Cn ti.+ ce re0le.ent%rile or0ani,atorice au o $e.ni-ica&ie relativ $c%,ut% +e durata eta+elor de 0enerare 1i de acce+tare a ideii< +entru -a,a de i.+le.entare un .ana0e.ent e-icient al +roiectului e$te a*$olut nece$ar. Mana0e.entul +roiectului< 6n cadrul -a,ei de i.+le.entare a ideii< +oate -i divi,at 6n trei $ecven&eB +lani-icarea< derularea 1i controlul +roiectului. Ace$te -a,e nu $e ordonea,% 6n$% cronolo0ic< ci inter-erea,% 6n .od re+etat. Plani-icarea 1i derularea $e 6ntre+%trund continuu< 6n ti.+ ce .%$urile de control le 6n$o&e$c.

Henerarea ideii

S+a&iu - condi&ii -avori,ante +entru creativitate

Acce+tarea ideii Or0ani,are +roiectuluiB Plani-icarea Derularea Controlul

Reali,area ideii

Ti.+

P8/0-:-+/4*/ ?41-*+.686Eta+ele +lani-ic%rii +roiectuluiB Plani-icarea $tructurii 6n +roiect 8deli.itarea $arcinilor co.+onente 1i $ta*ilirea corela&iilor lo0ice? a1a nu.itele +lanuri ale $tructurii +roiectului $-au dovedit a -i utile9?

"#

E$ti.area nevoilor 8e$ti.area nevoilor +er$onalului< 6n $en$ calitativ 1i cantitativ? nevoile de ti.+< *ani< .ateriale< aGutoare 1i $+a&iu +entru -iecare din $arcinile co.+onente care +An% acu. au di$+u$ de -onduri li.itate9? Plani-icarea or0ani,%rii $tructurii 8$ta*ilirea a$ocia&iilor 1i in$tan&elor nece$are< coordonarea $arcinilor 1i co.+eten&elor< ancorarea or0ani,atoric% a 0ru+elor +roiectului9? Sta*ilirea de ter.ene +entru de$-%1urare 8+reci,area ter.enului -inal 1i a ter.enelor inter.ediare i.+ortante9? Qu0etarea< din +unct de vedere al ti.+ului 1i co$turilor 8aten&ie la eventuale li.ite +re$ta*ilite9? Plani-icarea $i$te.elor de in-or.are 1i docu.entare ale +roiectului 8inclu$iv +lani-icarea controlului +roiectului9. P8/0-:-+/4*/ ,.46+.64- Sarcinile planificrii structurii Pentru derularea nor.al% a +roiectului e$te i.+erio$ nece$ar% o $tructurare a o*iectivelor< re$+ectiv $i$te.elor +lani-icate. Ace$tea vor de$e.na $tructura o*iectului 1i con&in toate $tructurile co.+onente< care vor tre*ui de,voltate. Structura o*iectului de$crie +lanul ar:itectural al +roiectului. Pentru de,voltarea +roiectului con-or. $tructurare con-or.% cu $arcinile +roiectului. Acea$t% divi,are a $arcinilor va -i denu.it% >$tructura de +roiect a +roiectului> 1i cu+rinde toate +ac:etele nece$are +entru 6nde+linirea o*iectivelor de de,voltare 1i i.+le.entare. Ea de$crie dia0ra.a $arcinilor +roiectului. Pentru de,voltarea +roiectului< con-or. co$turilor< va -i nece$ar% 6n cele din ur.% o $tructurare co.ercial% detaliat% a conturilor.
$tructura o*iectulu i

c:eltuielilor 1i ter.enelor

+rev%,ute e$te nece$ar% ca *a,% de +ornire o $tructurare co.+let% a +roiectului<

$tructura conturilor

"'

$tructura +roiectul ui

Prin ur.are $tructura o*iectului< $tructura +roiectului 1i a conturilor con$tituie cadrul central al unui +roiect< te.elia +entru 6ntrea0a +lani-icare a +roiectului 1i +entru controlul ulterior al +roiectului. Re0uli +entru +re0%tirea +lanului $tructurii +roiectului Cn cadrul $tructurii or0ani,atorice cla$ice< -unc&ionale< $tructura +roiectului va -i orientat% $+re +rodu$. Ulti.a $arcin% co.+onent% orientat% $+re +rodu$ va -i 6.+%r&it% 6n +ac:ete de lucru orientate $+re -unc&iune< 6n $co+ul +relu%rii re$+on$a*ilit%&ii de i.+le.entare de c%tre un co.+arti.ent $+eciali,at. D*468/4*/& 7*<218./4*/ ?41-*+.686Conduc%torul +roiectului tre*uie $% 6n&elea0% 1i $% ur.e,e ur.%toarele -a,eB Coordonarea 6n detaliu a $arcinilor< re$+ectiv 6n&ele0erea ace$tora? Ale0erea 1i co.*inarea diver$elor .etode 1i in$tru.ente de lucru? Coordonarea 1i i.+ul$ionarea +roiectului? Motivarea cola*oratorilor 86n1tiin&area de$+re +ro0re$ele reali,ate9< eventual c:iar 1i +roteGarea cola*oratorilor 8uneori c:iar de $u+eriorii lor ierar:ici9? Clari-icarea 1i re,olvarea con-lictelor din interiorul 0ru+elor de +roiect< dintre e@ecutan&i 1i coordonatori? P%$trarea contactului cu .ediul< 6n $+ecial cu -actorii deciden&i< cu utili,atorii -inali?

"(

Coordonarea .uncii la +roiect 6n interiorul 0ru+elor 8eventual c:iar 6ntre 0ru+e 1i 6ntre di-eritele -a,e ale +roiectului9. C10.418/4*/ ?41-*+.686Controlarea tre*uie $% con&in% acelea1i di.en$iuni ca 1i +lani-icareaB Cnde+linirea +revederilor din caietul de $arcini - 0radul de atin0ere a $co+ului< 6n $en$ul or0ani,%rii $i$te.ului? Re$+ectarea ter.enelor +lani-icate - 0radul de atin0ere a $co+ului +rin +ri$.a ter.enelor $ta*ilite< $e$i,area +ro0re$elor 6nre0i$trate? Evaluarea co$turilor - co.+ara&ia c:eltuielilor e-ective cu cele +lani-icate? Atin0erea o*iectivelor -a,iale< a corela&iilor din ti.+ul derul%rii +roiectului< +recu. 1i a +riorit%&ilor +re$ta*ilite. O4=/0-</4*/ ,.46+.64-Cn interiorul or0ani,a&iei $i$te.ele co.unica&ionale 1i de co.+eten&e $e vor .odela 6n interiorul 1i 6ntre diver$ele ierar:ii. Pre,entarea or0ani,a&iei e$te reali,at% cel .ai elocvent +rin or0ani0ra.e< de$crieri ale -unc&iunilor 1i +rin caiete de $arcini. "07*?8-0-4*/ :60+5--814 ?41-*+.686La ale0erea .e.*rilor 0ru+ei tre*uie $% $e &in% $ea.a de diver$ele .odele - tr%$%turi co.+orta.entale 1i interde+enden&a lor cu -unc&iile +roiectului.

F60+5--8* ?41-*+.686")

T43,3.64- +19?14./9*0./8* /8*

Orientare $+re $co+ 1i ac&iune Orientarea $+re rela&ie Orientarea $+re $tructur% 1i $+ecialitate=*ran1% Orientare $+re ordine 1i .etod%

?*4,1/0*814 Orientarea $+re ri$c Orientarea $+re $enti.ente< $i.&ire Orientare $+re ra&ional Orientare $+re ordine

Model $tructural +rivind T43,3.64- +19?14./9*0./8* /8* ?*4,1/0*814

Orientarea $+re ri$c Orientarea $+re $enti.ente< $i.&ire Orientare $+re ordine Orientare $+re ra&ional

C/4/+.*4-,.+3>,*90/89 *0.

Orientare $+re Orientarea ordine $+re ri$c


"3

Orientare $+re ra&ional

Orientarea $+re $enti.ente<

Certitudine= $i0uran&%

Prin -a,iale

re0uli< D%rA.area *arierelor=li clare< .i-telor

$i.&ire Prin $arcini Prin acce+tare< te:nice 1i +%rerea +ro+rie e$te +%rerea 6n lo0ic%

o*iective tradi&ii C%ut%ri e@e.+le< con$ecven&%

Con-lict

>urale> 0ru+ei - ado+t% du+% C%utarea de Re,olvare 6n C.+%ciuitor< 0re1eli celorlal&i< de*arc%ri *ru1te -de.i$ii< ru+erea rela&iilor De+%1irea ale +lan o*iectiv=real< 6nclina&ie $+re cini$. .ediator

e@+erien&%<

Poten&ial $+eci-ic carierei

Orientare al du+%

Lucr%tor care ac&ionea,% 6ntr-un analitic

Contact< 6.+reun% care co.une cu cu

re0uli< 0rani&elor< ra+iditate<

reali$t< lucid< conclu,ionarea ec:i+a< identi-i-

+ro0re$e +rin tradi&ii< reali,area .etodelor $cru+uloa$% a vi,iuni

.ediu lo0ic< $co+urile

L-,.3 7* 2*4-:-+/4* ?*0.46 :149/4*/ *+E-?*814 -012/.-2*& care lucrea,% la +roiecte inovativeB Au=+ri.e$c cola*oratorii $u-icient ti.+ +entru .unca la +roiectJ Au cola*oratorii EnoS-:oS-ul=re$ur$ele de $+ecialitate nece$areJ Se re0%$e$c 6n $u-icient% .%$ur% +rintre cola*oratori intere$e relevante +entru $ucce$ul +roiectuluiJ Per.ite .%ri.ea ec:i+ei o co.unicare direct% e-icient%J

Sunt 6nde+linite +re.i$ele +entru ca cele +atru -unc&ii 8orientare $+re $co+ 1i ac&iune< orientarea $+re rela&ie< orientarea $+re $tructur% 1i $+ecialitate=*ran1%< orientare $+re ordine 1i .etod%9 ale +roiectului $% -ie re$+ectate 6n $u-icient% .%$ur%J Sunt .e.*rii ec:i+ei 6n $itua&ia de a ur.a 6n $u-icient% .%$ur% intere$ele $u+eriorilor ierar:iciJ Core$+unde 6n&ele0erea rolului conduc%torilor de +roiect cu +re.i,ele unei de$-%1ur%ri e-iciente a +roiectului 6n ca,ul de -a&%J R1864-8* +1076+3.14-814 7* ?41-*+. Sco+uri Atin0erea tuturor o*iectivelor +roiectelor ;i@area ordinii de de$-%1urare a .i$iunilor=$arcinilor Conducerea ec:i+elor +roiectelor Sarcini De,voltarea +er$onalului 6n ec:i+% Plani-icarea 1i controlul +roiectului ter.ene< co$turi9 Or0ani,area +roiectului 8re+arti,area $arcinilor9 Ela*orarea de $trate0ii 1i .%$uri +entru atin0erea o*iectivelor Or0ani,area 1i conducerea 1edin&elor cu ec:i+ele Reali,area +re.i$elor interne 8luarea deci,iilor< in-or.a&ii de$+re +roiect9 Modelarea rela&iilor cu clien&ii Modelarea rela&iilor cu cele .ai i.+ortante 0ru+e din .ediu 8in-or.are 1i co.unicare9 Mana0e.entul ri$cului A1te+t%ri Ad.ini$trarea +roiectului 1i docu.entare Privire de an$a.*lu a$u+ra 6ntre0ului +roiect
2!

8e-icien&%<

le0ate conduit%

de Orientare $+re clien&i< ec:i+%< coo+erant Acce+tarea vi,iunilor $u+eriorilor De+lin r%$+un,%tor Se.nea,% toate docu.entele +roiectului Deci,ii -inanciare +An% la 5. 8valoarea9 Procurarea de re$ur$e< cu acce+tul $u+eriorilor

Co.+eten&e

ierar:ici Or0ani,atoric Cn or0ani,area +roiectului coordonea,% $u*alternii din cadru +roiectului Cn or0ani,a&ie 61i +%$trea,% locul din or0ani0ra.%

CURSUL ! INOVAREA "N FIRM A0/8-</ P.E.S.T. Con-or. -ir.ei en0le,e de con$ultan&7 TDA Con$ultin0 Ltd 8Nottin0:a.9< e@i$t7 2 .ari cate0orii de o+ortunit7&i< le0ate de .ediul 6n care -unc&ionea,7 6ntre+rinderea 8ori ce $c:i.*are +oate 6n$e.na o o+ortunitateN9B - ?olitice?
22

- *cono.ice? - ,ociale? - .e:nolo0ice. Luarea lor 6n con$idera&ie e$te cuno$cut7 $u* nu.ele de A5A627A PEST, du+7 ini&ialele celor +atru cate0orii. 4at7 cateva e@e.+le B L69*/ .-07* ,J 7*2-0J 1 ,-0=64J *+1019-* 8con-. PolicU Studie$ 4n$titute< London< !33!9& ?4-0: o globalizare, eli.inarea *arierelor va.ale< a *arierelor +rivind tran$-erurile de ca+ital< revolu&ionarea $i$te.elor de tran$+ort 1i teleco.unica&ii< do.ina&ia co.+aniilor tran$na&ionale< $+orirea tran$-erului interna&ional de te:nolo0ie $i a .i1c7rilor -or&ei de .unc7. o integrarea economieiB Uniunea euro+ean7< .oneda unic7.. o mondializarea op#iunilorB +entru inve$ti&ii< .aterii +ri.e< +ia&7 +entru +rodu$e 1i $ervicii< +ie&e de ca+ital. o implica#ii pentru guvernele na#ionaleB $cade +uterea de control a$u+ra econo.iei na&ionale? cre1te nevoia de a intra 6n in$titu&ii $u+ra-na&ionale 1i +arteneriate interna&ionale. O?14.60-.J5- /?/4 7-0: o Structura indu$triei 1i a +ie&iiB cre1tere ra+id7< $e0.entare necore$+un,7toare< $c:i.*7ri 6n .etodele de -a*rica&ie< $c:i.*7ri 0lo*ale 8E@B a+ari&ia 4NTERNET9. o Sc:i.*7ri le0i$lative? o Sc:i.*7ri 6n +erce+&ia lucrurilorB e@B +erce+&ia nou7 a +ro*le.elor ecolo0ice care a condu$ la noi re&ete de deter0en&i< noi ti+uri de a.*alaGe< etc.< o Solu&ii o-erite de anali,a +ro*le.elorB ne+otriviri 6ntre realitate 1i +7rerile +reconce+ute< +ira.ida Ma$loS< anali,a e1ecurilor< rede-inirea +ro*le.elor $u* alte un0:iuri. o Solu&ii 07$ite +rin ada+tarea $olu&iilor altoraB anali,a .odului 6n care al&ii au reu1it< +arteneriate de a-aceri.
2"

R/?14.68 @0.4* @0.4*?4-07*4* ;- -012/4* F/+.14-- *H.*40- +* -9?60 -012/4*/B !. Nevoia i.+erativ7 de a de,volta $au .7car +7$tra +o,i&ia ocu+at7 de 6ntre+rindere +e +ia&7? 2. Cererea +ie&ii de a-1i diver$i-ica +roduc&ia? ". Concuren&a. 2. O*li0ativitatea de a $e alinia la nor.ative i.+u$e de 0uvern< le0i$la&ie< cerin&e $ociale #. Nevoia de a -ace -a&7 unei $c7deri a o-ertei $au $cu.+iri a .ateriilor +ri.e. Pe lAn07 cei cinci -actori .en&iona&i .ai $u$< e@i$t7 1i -actori interni -ir.ei< cu. ar -iB 8!9 De,voltarea 6ntre+rinderii. 829 Vi,iunea conducerii. F/+.14-- ?4-0+-?/8- +/4* :4B0*/<J /+.-2-./.*/ 7* -012/4* @0 @0.4*?4-07*4* ,60.: !. o concentrare e@ce$iv7 a e-orturilor a$u+ra 6.*un7t7&irii +rodu$elor 1i = $au te:nolo0iilor care e@i$t7 deGa 6n 6ntre+rindere. 2. de+re$iunea econo.ic7. ". li+$a 0eneral7 de -onduri? 2. di$+oni*ilitatea de ca+ital +entru +ro.ovarea vAn,7rilor? #. tea.a conducerii 6ntre+rinderii de a $e i.+lica 6n ac&iuni care co.+ort7 un anu.it 0rad de ri$c $au< +ur 1i $i.+lu< nereali,area -a+tului c7 o $c:i.*are e$te a*$olut nece$ar7? 4ntre cau ele care determina conducerea unei firme s! nu perceap! din timp necesitatea sc"imb!rii $e +ot citaB o erori de +ro0no,7 o a.Anarea din cau,a te.erii de ri$curile indu$e de $c:i.*are o inca+acitatea de a conduce *ine +roce$ul de $c:i.*are. o 6nde+7rtarea 6ntre+rinderii< 6n ur.a +roce$ului de 6nnoire< de vec:iul $7u
22

do.eniu? o li+$a de entu,ia$. a -ir.elor .ari de a $e antrena 6n +roiecte care< la +ri.a vedere< nu +ar a -i -oarte i.+ortante +entru -ir.7. o incertitudini +rivind evolu&ia .ateriilor +ri.e $au a cererii noului +rodu$. o di-icult7&ile de co.unicare 1i de in-or.are< deter.inate +e de o +arte de $+eciali,area e@ce$iv7 a -iec7rui do.eniu 1itiin&i-ic dar +e de alt7 +arte 1i de intercone@iunile tot .ai adAnci dintre ele? o li+$a unui $i$te. e-icient de circula&ie a in-or.a&iei< atAt 6ntre $erviciile i.+licate 6n lan$area noului cAt 1i 6ntre ace$tea 1i e@terior. o li+$a unei identi-ic7ri +recoce a eventualelor +ro*le.e care +ot a+7rea 6n -a,ele de a+licare a +roiectului de inovare? o in$u-icienta a+reciere a nevoilor< dolean&elor 1i +ro*le.elor utili,atorilor +rodu$ului nou. o di-icult7&ile care a+ar la trecerea de la -a,a la*orator la -a,a indu$trial7 a +roiectului? o iner&ia +ie&ii de a acce+ta noul. Con-or. unei anc:ete a CE< principalele cau e ale opo iiei la sc"imbare sunt# o +re$iunea +entru o*&inerea de re,ultate i.ediate o re,i$ten&a +er$onalului de la nivelele .edii o li+$a de ti.+ o o a*ordare ne$tructurat7 8:aotic79 a $c:i.*7rii o li+$a con1tiin&ei -a+tului c7 tre*uie nea+7rat -7cut7 $c:i.*area o li+$a de entu,ia$. a conducerii o li+$a unor co.+eten&e 6n do.eniul $c:i.*7rii o ri0iditatea $i$ate.ului in-or.a&ional o li+$a unei vi,iuni o li+$a de *ani +entru inve$ti&iile nece$are Pentru a reduce o+o,i&ia la $c:i.*are< $e +ro+un 8con-. Q.Hrouard <
2#

;.Menton< LVentre+ri$e en .ouve.ent< Ed.Dunod< !33#9< o $erie de re0uliB $c:i.*area tre*uie $7 aduc7 o $olu&ie credi*il7 1i e-icace a +ro*le.elor -ir.ei? +e +arcur$ul +roce$ului de $c:i.*are< +er$onalul din $u*ordine tre*uie $7 +ri.ea$c7 $arcini 1i o*iective +reci$e. Ace$te o*iective tre*uieB $7 -ie reali$te 1i .otivante< de$c:i$e 1i .o*ili,atoare< clare 1i u1or de 6n&ele$< $7 -ie acelea1i +e toat7 +erioada +roce$ului de $c:i.*are 81i de aceea< enun&ate la un nivel de$tul de 0eneral< -7r7 detalii. co.+eten&ele 1i cuno1tiin&ele celori.+lica&i 6n +roce$ul de $c:i.*are tre*uie utili,ate la .a@i.u.. Princi+iile de or0ani,are ale unei -ir.e de$c:i$e au -o$t +ro+u$e de -ir.a OeSlett-PacEard 6nc7 din !3#(B o e@i$ten&a unor o*iective declarate 1i cuno$cute de to&i? o e@+licarea o*iectivelor 1i ac&iuni de -or.are +entru atin0erea lor? o o*&inerea con$en$ului< .er0And +An7 la .odi-icarea o*iectivelor dac7 $e dovede1te nece$ar? o or0ani,area a$t-el 6ncAt -iecare $7 ai*7 +artea 1i contri*u&ia $a la o*&inerea re,ultatelor -ir.ei? o +7$trarea 6n +er.anen&7 de$c:i$e a tuturor c7ilor de co.unicare. Condiii ce trebuiesc reunite pentru o bun! inovare la nivelul ntreprinderii. Cele .ai i.+ortante $untB - activitatea de introducere a noului e$te $u$&inut7 1i 6ncuraGat7 de conducerea 6ntre+rinderii? - o *un7 circula&ie a in-or.a&iei - cunoa1terea *un7 a +ie&ii 1i cerin&elor ei - un contact $trAn$ cu co.unitatea 1tiin&i-ic7 - e@i$ten&a 6n interiorul 6ntre+rinderii a unor oa.eni cu un 6nalt +oten&ial 1tiin&i-ic 1i te:nic< atAt 6n cadrul $erviciului R W D cAt 1i 6n celelate $ervicii 1i< nu 6n ulti.ul rAnd< c:iar 6n $ec&iile direct +roductive. - acce+tarea ideilor >ciudate> la care cei ce le-au e.i$ &in -oarte .ult? - e@i$ten&a unei ec:i+e co.+etente care $7 +oat7 re,olva toate +ro*le.ele care
2'

a+ar +e tot tra$eul +arcur$ de noul +roiect< de la $tadiul de cercetare +An7 la tran$+unerea indu$trial7? - alc7tuirea unor ec:i+e interdi$ci+linare 6n$7rcinate cu introducerea ele.entelor de inovare. - o *un7 .otiva&ie a celor ce $e +reocu+7 de a1a ceva< ceea ce +re$u+une 6ntotdeauna 1i un $+riGin lar0 din +artea conducerii 6ntre+rinderii? e@i$ten&a unei +roceduri clare 1i corecte de evaluare a re,ultatelor 1i a .uncii oa.enilor an0aGa&i? - e@i$ten&a unui cli.at concuren&ial< atAt 6n interiorul 6ntre+rinderii cAt 1i din e@teriorul $7u. - a$i0urarea unei >-or.7ri> a oa.enilor 6n $en$ul creativit7&ii - o $trate0ie clar7 a 6ntre+rinderii< o*iective clar -or.ulate? o -i@are 1i deli.itare clar7 a o*iectivelor 6ntre+rinderii< care $7 +er.it7 canali,area e-icient7 a e-orturilor de 6nnoire? - o +olitic7 de concentrare a re$ur$elor 6ntre+rinderii +e un nu.7r re$trAn$ de +roiecte de inovare - o -inan&are corect7 du*lat7 de un *un .ana0e.ent al 6ntre0ii activit7&i de inovare? - i.+licarea $erviciului de cercetare 6n toate -a,ele noului +roiect< de la deci,ia de ado+tare a ace$tuia +An7 la reali,area +roduc&iei de $erie 8$au intrarea noii te:nolo0ii 6n re0i.ul nor.al de lucru9? - ca+acitatea de a acce+ta idei venite din a-ara $erviciilor direct i.+licate 6n luarea deci,iilor de 6nnoire 1i 6n tran$+unerea 6n +ractic7 a ace$tor deci,ii. Se ad.ite c7 e@i$t7 ( -actori care e@+lic7 de ce unele 6ntre+rinderi 86n $+ecial din $-era 4MM urilor9 $unt .ai inovante decAt altele. Cei ( -actori $untB !. Deschiderea spre mediul ncon3ur8tor firmei, ca+acitatea de a a$culta< ur.7ri< a $e de$c:ide $+re e@terior? 2. /esursele umane +An7 la ur.7< lucrul cel .ai de +re& la o -ir.7? ". /esursele tehnologice< interne $au e@terne 2. /esursele financiare -oarte diver$e dar a+roa+e 6ntotdeauna in$u-iciente<
2(

#. 9rganizarea ntreprinderii< atAt $u* a$+ectul ei -or.al cAt 1i al celui in-or.al? '. )trategia adoptat8< ele.ent e$en&ial 1i -oarte ade$ea i0norat de 4MM-uri? (. Directorul +rin atitudinea -a&7 de inovare< +rin .odul cu. reu1e1te $7 a$i0ure inter-a&a cu e@teriorul< +rin $tructura 8ierar:i,at7 $au de$c:i$79 +e care o i.+une -ir.ei. La 6nce+utul unui +roiect tre*uie r7$+un$ la ur.7toarele 6ntre*7riB - ce re,ultate a1te+t7.J - cAnd le a1te+t7.J - cu. evalu7. reu1ita +roiectuluiJ - cu. 6l +ute. ur.7ri +e +arcur$J Proiectele tre*uie reanali,ate o dat7 la cA&iva ani< +rin +ri$.a 6ntre*7rilorB - ce +roiecte tre*uie $+riGinite 6n continuareJ - care din ele au de$c:i$ dru.ul $+re noi oca,iiJ - ce +roiecte nu $unt la nivelul a1te+t7rilorJ - Ce -ace. cu ele< le a*andon7. $au aloc7. .ai .ulte re$ur$e +entru a le 6.+in0e 6nainteJ O 6ntre+rindere a-lat7 6n -a&a unui +roiect nou< tre*uie $7 cree,e o $tructur7 nou7< &inAnd cont de ur.7toarele re0uliB - $tructura tre*uie $7 -ie real.ente nou7< total $e+arat7 de vec:ile $tructuri 84n ca,ul contrar< cei din vec:ea $tructur7< -iind cu totul +rin1i de +ro*le.ele +roduc&iei curente< vor avea tendin&a< e@+lica*il7< de a a.Ana +ro*le.ele ridicate de inova&ieB nu dai vra*ia din .An7 +e cioara de +e 0ard9 ? - de or0ani,area 1i de conducerea ei tre*uie $7 $e ocu+e cineva din conducerea $u+erioar7 a -ir.ei? - +rodu$ele noi tre*uie $+riGinite< acce+tAnd ideea c7 la 6nce+ut ele nu tre*uie $7 +artici+e la *ene-iciile $au< 8cu atAt .ai .ult9 la re,olvarea 0reut7&ilor -inanciare de .o.ent ale -ir.ei. O +ro*le.7 care a+are aici e$te cea a $alari,7rii< care nu $e +oate -ace du+7 acelea1i criterii ca 6n $ec&iile >$ta*ili,ate>. CJ-8* ?* +/4* ?1/.* /+5-10/ 1 :-49J ?*0.46 / ,.-968/ /+.-2-./.*/ -012/0.J< B
2)

:$ C8utarea clien#ilor cu cele mai dificile cerin#e ;$ )tabilirea unor norme ce dep8esc cerin#ele celor mai stricte regulamente standarde de calitate etc$ <$ "olosirea furnizorilor cei mai avansa#i i mai bine pozi#iona#i concuren#ial$ =$ 9 politic8 de personal adecvat8 >$ Concuren#ii din sector trebuiesc trata#i drept surs8 de motiva#ie E-ectele $trate0iei de reducere a co$turilor 1i de diver$i-icare +rin +ro0re$ te:nic a$u+ra lu+tei concuren&iale. I012/4*/ ;- ,.4/.*=-/ 4*76+*4-- +1,.64-814. Princi+alele ele.ente inovante con$tau 6n reducerea +onderii co$turilor cu .Ana de lucru< a co$turilor ener0iei 1i 6n 0eneral a .ateriilor +ri.e. Pe de alt7 +arte< a+ortul inov7rii la reducerea co$turilor +oate +er.ite unui nou venit $7 +7trund7 +e +ia&7. Sunt 1i ca,uri 6n care inovarea +oate conduce la $c7deri dra$tice de co$turi< ce +ot revolu&iona un do.eniu. E@e.+luB .ulti.edia< unde reducerea co$turilor la .e.orii< CD - uri< .icro+roce$oare au -7cut do.eniul $7 e@+lode,e literal.ente. I012/4*/ ;- ,.4/.*=-/ 7* 7-2*4,-:-+/4*. Strate0ia de di-eren&iere $e *a,ea,7 +ractic 6ntotdeauna +e un ele.ent de inovare. E@i$t7 6n$7 1i $trate0ii de di-eren&iere care nu $e *a,ea,7 nea+7rat +e o inovare $+eci-ic7< e@e.+lul -iind cel al lui Roll$-RoUce. Un ca, +articular de $trate0ie de di-eren&iere e$te $trate0ia ?aizen 8+ro0re$ cu +a1i .ici 1i con$tan&i< 6n Ga+one,79. 4deea e$te aceea c7 concuren&ii nu -ac -a&7 rit.ului ra+id de 6nlocuire a +rodu$elor $i.ilar< iar clien&ii acce+t7 $7 cu.+ere .ereu altceva +entru a -i 6n +a$ cu .oda 8te:nolo0ic79. E@i$t7 6n$7 1i un ri$cB cu.+7r7torul 1tie c7 +e$te ' luni va veni +e +ia&7 ceva 6nc7 1i .ai *un 1i ca ur.are 6ntAr,ie $7 61i 6nlocuia$c7 ec:i+a.entul< a1a cu. e$te acu. ca,ul PC-urilor. Ca ur.are rit.ul vAn,7rilor $e 6ncetine1te $en$i*il. I0.4/4*/ ?* 1 ?-/5J 016J G,/6 +4*/4*/ 60*- 01- ?-*5*I Creerea unei +ie&e noi e$te +o$i*il7 atunci cAnd un -a*ricant 8$au un reali,ator de $ervicii9 identi-ic7 o nevoie real7< dar +e care cu.+7r7torul nu o
23

$e$i,ea,7< de re0ul7 din ne1tiin&7. De +ild7< lan$area cu+toarelor cu .icrounde a r7$+un$ unei nevoi i.+licite< deoarece nici o 0o$+odin7 nu avea cuno1tiin&ele de -i,ic7 care $7 6i +er.it7 $7 1tie 81i ca ur.are $7 cear7 la +r7v7lie9 c7 $e +oate 6nc7l,i a+a con&inut7 de orice ali.ent utili,And un -lu@ de radia&ii +entru care $ticla 1i .aterialele cera.ice $unt tran$+arente 81i deci ele nu $e 6nc%l,e$c9. De -a+t< nu e@i$t7 niciodat7 o rela&ie +er-ect7 6ntre ceea ce o-er7 o -ir.7 1i ceea ce a1tea+t7 +ia&a. De aceea -ir.a tre*uie +er.anentB - $7 caute nevoi ale +ie&ii +e care ea nu le $ati$-ace 6nc7? - $7 61i +un7 6n valoare +rodu$ele 1i +e alte +ie&e. 4ntere$ant e$te -a+tul c7 ace$te lucruri au -o$t -or.ulate +entru +ri.a dat7 de econo.i$tul -rance, Dean Qa+ti$te SaU 6nc7 de la 6nce+utul $ecolului al X4Xlea. SaU $+une c7 o-erta creea,7 +ro+ria $a cerere< oa.enii ne1tiind c7 dore$c un anu.it lucru +An7 ce nu v7d c7 6l +ot o*&ine< dar a+oi nu .ai +ot tr7i -7r7 el. 4ntrarea +e o +ia&7 nou7 8electronica Ga+one,7 6n Euro+a< auto.o*ilele euro+ene 6n SUA< trecerea avioanelor cu reac&ie din do.eniul .ilitar 6n cel civil9< conduce la cre1terea +ro-itului +rin cre1terea ci-rei de a-aceri a celui care a reu1it $tr7+un0erea. Cel .ai ade$ea< 6n a$e.enea ca,uri< .arGa de +ro-it e$te c:iar di.inuat7 cu *un7 1tiin&7 dar +ro-itul cre1te totu1i +uternic +e $ea.a nu.7rului .ult .ai .are de unit7&i vAndute. Revolu&ia te:nico-1tiin&i-ic7 a deter.inat o adev7rat7 e@+lo,ie a .aterialelor< cu cele .ai di-erite +ro+riet7&i 1i a+lica&ii. ;iecare nou .aterial aduce -ie o ie-tinire a +rodu$ului -a*ricat< -ie o 6.*un7t7&ire $e.ni-icativ7 a caracteri$ticilor ace$tuia. O 0163 :149J 7* 14=/0-</4* / :-49*Ade$ea -ir.ele $e reor0ani,ea,7< -ie +entru a -ace -a&7 unei $c:i.*7ri $au diver$i-ic7ri a cererii de +rodu$e< -ie +entru a re,i$ta .ai *ine 6n lu+ta concuren&ial7. Reor0ani,area +oate avea diver$e 0rade de co.+le@itateB G4/768 0. Modi-ic7ri .inore a-ectAnd o -rac&iune -oarte li.itat7 de +er$onal. De e@e.+lu< 6nlocuirea unui Xero@ cu un altul .ai +er-or.ant 6ntr-un anu.it $erviciu.
#

G4/768 1. Modi-ic7ri .aGore a .odului de lucru< dar care nu a-ectea,7 decAt o -rac&iune .ic7 a +er$onalului. De e@e.+lu< 6nlocuirea unor .a1ini unelte cla$ice cu altele cu co.and7 nu.eric7< inte0rate 6n$7 unui -lu@ cla$ic. O ec:i+7 de .uncitori 8de re0ul7 voluntari9 va tre*ui 1colit7 +entru a e@+loata noile .a1ini. Su* a$+ect te:nolo0ic< +ot a+7rea +ro*le.e< dar +e +lan $indical $au $ocial -ir.a a+roa+e c7 nu va re$i.&i $c:i.*area. G4/768 2. Modi-ic7ri .inore care a-ectea,7 6n$7 cea .ai .are +arte a +er$onalului. De +ild7< in-or.ati,area .a$iv7 a $erviciilor ad.ini$trative va a-ecta .aGoritatea celor ce lucrea,7 acolo< cu e-ecte nota*ile 1i a$u+ra celorlal&i. 4n +rinci+iu to&i< $au cea .ai .are +arte a celor a-ecta&i< aveau deGa acce$ la un calculator< dar nu 6l avea -iecare +e .a$7. Noile .odi-ic7ri +ot deter.ina unele $t7ri de an@ietate 8nu o $7 dea a-ar7 o +arte din noiJ9 $au de neada+ta*ilitate la noile utilaGe< deci .odi-ic7rile vor -i re$i.&ite 6n $+ecial 6n +lanul $ocial. Solu&ia con$t7 de re0ul7 6ntr-o activitate $u$&inut7 de in-or.are< -or.are 1i ne0ociere colectiv7 +re.er07toare $c:i.*7rii +reconi,ate. G4/768 3. Modi-ic7ri .aGore ce a-ectea,7 cea .ai .are +arte a +er$onalului. De +ild7< 6nlocuirea ta*lei cu co.+o,ite< a unui +roce$ c:i.ic cu unul *iote:nolo0ic< $c:i.*area 0a.ei de +rodu$e a -ir.ei. Evident< o a$e.enea deci,ie va tre*ui $7 ia 6n calcul< 6nc7 de la 6nce+ut< con$iderente de ordin co.ercial 8+rodu$e< +ie&e< re&ele de di$tri*u&ie9< te:nic 1i te:nolo0ic 8.aterii +ri.e< utilaGe< +rodu$e-+ro0ra.9< de or0ani,are 8-lu@ te:nolo0ic< +roceduri< $tructuri< $i$te.e de circula&ie a in-or.a&iei9< econo.ice 8-inan&are< renta*ilitate9 1i $ociale 8locuri de .unc7< cali-icare< -or.are< ne0ocieri $indicale9< ceea ce la +ri.a vedere +are evident dar 6n +ractic7 $e reali,ea,7 -oarte 0reu. De re0ul7< +entru a a*orda o a$e.enea $c:i.*are< $e -ace a+el la o .etodolo0ie +re$ta*ilit7. De a$e.enea in acea$ta $itua&ie tre*uie $tudiate cAt .ai .ulte variante +o$i*ile 1i alea$7 cea care r7$+unde cel .ai *ine $i$te.ului con$iderat. Tre*uie avut 6n vedere c7 de -a+t nu e@i$t7 un determinism tehnologic 6n $en$ul c7 unul 1i acela1i utilaG +oate da re,ultate e@celente 6ntr-un -lu@ te:nolo0ic 1i re,ultate
#!

cata$tro-ale 6n altul. Un alt an$a.*lu de -actori ce tre*uie lua&i 6n con$idera&ie $unt cei ce $e la$7 0reu cuanti-ica&i directB calitatea +rodu$elor 1i e-ectul ei a$u+ra +ie&ii< ele.ente de er0ono.ie< de de$i0n< +re07tire a +er$onalului< de,voltarea $au re$tructurarea $erviciului Cercetare-De,voltare etc.. P*4,10/8-./.*/ G-9/=-0*/I :-49*Per$onalitatea unei -ir.e $e .ani-e$t7 +rin 2 atri*ute B o +10:*4J +*4.-.67-0- re-eritoare la calitatea +rodu$elor< 0aran&ie< $ervice 8e@B Mercede$< P:ili+$< Qoein0< dar 1i ar:itectura intern7 a unei *7nci9. o 7J ,*0.-9*0.68 =4-D-- :/5J 7* +69?J4J.14 B or0ani,area acitivit7&ii de $ervice< a.a*ilitate< docu.enta&ie te:nic7 8E@B 4QM9. o *,.* :J+6. ,J @5- ?8/+J: 8ve,i recla.ele de la unele .7rci de .a1iniB este e$citant s! o conduci%9. o 5- ,* ?1.4-2*;.*& .* -0,?-4JB ca $til de via&7< te re+re,int7 8E@B un Por$c:e< un Da0uar9. Ori ce -ir.7 tre*uie $7 61i anali,e,e la un .o.ent dat $trate0ia +rin +ri$.a r7$+un$ului la cele 2 ele.ente de .ai $u$. Anali,a tre*uie $7 +ornea$c7 de la 6ntre*7rileB o c7ror cate0orii de cu.+7r7tori ne adre$7.J o care $unt ele.entele de +er$onalitate ale cu.+7r7torului c7rora ne adre$7.J o cu. va recunoa1te cu.+7r7torul c7 +rodu$ul no$tru e$te cel ce 6i convine lui anu.eJ Cu.+7r7torii a1tea+t7 de la un a$e.enea +rodu$ cu +er$onalitate un anu.it de$i0n caracteri$tic 8E@B Citroen9. Au $enti.entul unor ra+orturi de a-ec&iune cu +rodu$ele re$+ective. De a$e.enea au $enti.entul c7 +rodu$ul >-ace *anii> da&i +e el. Per$onalitatea are o $erie de caracteri$tici< anu.eB o e$te 6ntotdeauna un ele.ent de re-erin&7< +oate cel .ai i.+ortant? o nu are ni.ic .aterial< e@i$t7 8$au nuN9 doar 6n ca+ul cu.+7r7torului. o $e do*Ande1te 6n ti.+< +rin ac&iuni con1tiente ale -ir.ei.
#2

o $e 6.*un7t7&e1te lent 1i 0reu< $e de0radea,7 irever$i*il -oarte re+ede. A0/8-</ ?1.*05-/8686- .*E0181=-+ /8 60*- @0.4*?4-07*4Pro0re$ul te:nolo0ic e$te una din +rinci+alele -or&e .otrice ale concuren&ei. El tre*uie $7 -ie +er.anent -olo$it de 6ntre+rindere 6n $co+ul $+oririi co.+etitivit7&ii $ale. Condi&iile +e care tre*uie $7 le 6nde+linea$c7 o te:nolo0ie +entru a -i real.ente util7 -ir.ei 6n lu+ta de a-1i .en&ine +o,i&ia concuren&ial7 $unt ur.7toareleB o noua te:nolo0ie tre*uie $7 +er.it7 reducerea co$turilor $au di-eren&ierea +rodu$elor +rin +ro+riile $ale .erite. o avan$ul te:nolo0ic +e care 6l con-er7 -ir.ei tre*uie $7 -ie dura*il. o te:nolo0ia tre*uie $7 ac&ione,e a$u+ra acelor -actori care +er.it -ir.ei $e avan$e,e $u* ra+ort concuren&ial ? o tre*uie $7 con-ere celui ce o ado+t7 +ri.ul 8+recur$orul9 avantaGe concuren&iale care $7 $e .en&in7 8cel +u&in +ar&ial9 1i du+7 ce alte -ir.e au ado+tat-o. o tre*uie $7 in-luen&e,e 6n *ine $tructura de an$a.*lu a 6ntre+rinderii 1i eventual a 6ntre0ului do.eniu. Te:nolo0iile care re$tructurea,7 un do.eniu $unt cele care +re,int7 .a@i.u. de intere$. La 6ntre*area dac7 e$te .ai *ine $7 c7ut7. o te:nolo0ie e.er0ent7 $au $7 6.*un7t7&i. o te:nolo0ie aGun$7 la .aturitate nu e$te u1or de r7$+un$. Te:nolo0iile e.er0ente $unt .ai +ro.i&7toare 1i +roductivitatea activit7&ii de cercetare e$te 6n ca,ul lor -oarte .are. Ri$cul .aGor con$t7 6n incertitudinea +rivitoare la +er-or.an&ele lor reale. P$i:olo0ic< e$te de$tul de 0reu $7 te de$+ar&i de o te:nolo0ie care e$te -oarte *ine cuno$cut7 1i cu care< ani de-a rAndul< ai o*&inut re,ultate *une. Uneori< te:nolo0iile >vec:i> revin $+ectaculo$ 8Motoarele Die$el9.

#"

CURSUL # MANAGEMENTUL CREATIVITII I INOVRII Creativitatea e$te i.+ortant% 6ntr-o *un% +arte a vie&ii or0ani,a&ionale. CAnd con-lictele -unc&ionale $unt *ine condu$e< e$te +o$i*il ca or0ani,a&iile $% 0%$ea$c% c%i noi< .ai *une 1i .ai creative +entru a-1i 6nde+lini $arcinile.
#2

Creativitatea +er.ite or0ani,a&iilor $% antici+e,e $c:i.*area< $% cree,e noi te:nolo0ii< +rodu$e< 1i noi .etode o+era&ionale. Creativitatea $e de,volt% cel .ai *ine 6ntr-o at.o$-er% dina.ic% 1i tolerant%. Oa.enii creativi +ot -i $u+%r%tori? 6ntre*%rile lor r%$toarn% rutina< iar ideile lor recla.% control 1i .odelare. Pentru a 6ncuraGa 1i 0e$tiona creativitatea< .ana0erii tre*uie $% 6n&elea0% +roce$ele creative< $% cunoa$c% cu. $% -ac% $elec&ia +er$oanelor cu a*ilit%&i creative< $% -ie ca+a*ili $% $ti.ule,e co.+orta.entul creativ 1i $% -urni,e,e un cli.at or0ani,a&ional de cultivare a creativit%&ii. C4*/.-2-./.* ;- -012/4* Unii de-ine$c creativitatea ca o 0enerare de noi idei 1i inovarea ca o tran$+unere a ideilor 6n noi +rodu$e< $ervicii< $au .etode de +roduc&ie. Creativitatea i.+lic% ceva nou 6n e@i$ten&%? inova&ia i.+lic% ceva nou 6n noi. 4nova&ia e$te 0enerarea< acce+tarea 1i i.+le.entarea de noi idei< +roce$e< +rodu$e $au $ervicii. Pentru a utili,a ideile< or0ani,a&iile au nevoie de +er$onal atAt creativ c6t 1i inovativ. Noile idei tre*uie $% -ie create< dar e$te de a$e.enea i.+ortant $% -i. ca+a*ili $% le i.+le.ent%. +entru *ene-iciul or0ani,a&iilor 1i al co.unit%&ii. Eta+e cla$iceB :$ Definirea problemei. Selectarea individual% a +ro*le.ei 6n .unc% $au< .ai *ine ,i$< in-or.area cu +rivire la +ro*le.ele $au di$-unc&ionalit%&ile e@i$tente. ;$ Aprofundarea pregtirii. 4ndividul $e concentrea,% +e +ro*le.%< o a+ro-undea,a< colectea,% in-or.a&ii< -or.ulea,% i+ote,e relevante $au vi$%toare -%r% a -i evaluate. <$ 2ncuba#ia sau gesta#ia. Cnainte de a a$a.*la in-or.a&iile di$+oni*ile< individul $e rela@ea,% 1i a+oi 6n $u*con1tientul $%u K-ier*L toate .aterialele adunate. Cn acea$t% eta+% crucial%< $u*con1tientul 6ncearc% $% aranGe,e -a+tele 6ntr-un nou .odel.
##

=$ 2lumina#ia. CAnd $unt cele .ai .ici a1te+t%ri / 6n ti.+ ce .%nAnc%< e$te ador.it $au :oin%re1te / noua idee $e a+rinde 6n .intea individual%. Mo.entul de in$+ira&ie tre*uie 6nre0i$trat ra+id +entru c% .intea con1tient% 6l +oate uita 6n cur$ul altor activit%&i. >$ %erificarea i aplicarea. Tendin&a individului e$te de a ar%ta< lo0ic $au e@+eri.ental< c% ideea +oate re,olva o +ro*le.% 1i c% +oate -i i.+le.entat%. Tenacitatea $e cere 6n acea$t% eta+%< 6nc% din -a,a 6n care noua idee e$te -recvent re$+in$% ca -iind eronat% 1i i.+ractica*il%. 4ndivi,ii di-er% 6n a*ilit%&ile lor de a -i creativi. Oa.eni cu creativitate 6nalt% tind $% -ie .ai ori0inali decAt cei care au o creativitate $c%,ut%< de a$e.enea $unt .ai +ro.+&i 1i -le@i*ili -a&% de cei .ai +u&in creativi. Ei +re-er% co.+le@itatea +entru a $i.+li-ica 1i au tendin&a de a -i .ai inde+enden&i decAt oa.enii cu creativitate in-erioar%. E@i$t% un nu.%r con$idera*il de te$te care o-er% direc&ii +entru $elec&ii individuale +entru a .%$ura a*ilit%&ile creative< 6n$% este dificil predic#ia comportamentului i ac#iunii realmente creative$ I012/4*/ ;- +4*/.-2-./.*/ 14=/0-</5-10/83 A1a cu. indivi,ii di-er% 6n a*ilit%&ile lor de a-1i tran$-or.a talentele creatoare 6n re,ultate< or0ani,a&iile di-er% 6n a*ilit%&ile lor de a traduce talentul .e.*rilor $%i 6n noi +rodu$e< +roce$e $au $ervicii. Procesul creativ n or&ani aii implic trei paiB 0enerarea de idei< re,olvarea +ro*le.ei $au de,voltarea ideilor 1i i.+le.entarea. 'enerarea de idei. Henerarea ideilor de+inde 6n +ri.ul rAnd de -lu@urile de oa.eni 1i de in-or.a&ii 6ntre -ir.% 1i .ediul ei 6nconGur%tor. Marea .aGoritate a inova&iilor te:nolo0ice $unt reali,ate ca r%$+un$ la condi&iile i.+u$e de +ia&%. Con$ultan&ii 1i e@+er&ii din a-ar% $unt o i.+ortant% $ur$% de in-or.a&ii +entru .ana0eri< +entru c% ei $unt ade$ea con1tien&i de +rodu$ele noi< +roce$ele
#'

$au de,voltarea $erviciilor 6n do.eniile lor. Per$onalul nou an0aGat +oate $% cunoa$c% .odalit%&i alternative de utili,are a te:nolo0iilor -olo$ite de -urni,ori $au concuren&i. De a$e.enea< oa.enii o*i1nui&i din or0ani,a&ie care $e e@+un ei 6n1i1i la in-or.a&iile dina-ar% con$tituie $ur$e vala*ile de noi idei. Ace1ti oa.eni +ot Guca un rol +articular i.+ortant 6n $ti.ularea creativit%&ii 1i inova&iei 6n cercetare 1i de,voltarea la*oratoarelor. Henerarea ideilor e$te .ult .ai +ro*a*il% $% devin% inova&ie cAnd ace$te idei +rovin de la *a,a or0ani,a&iei. De1i .ulte idei noi +rovoac% 1i ,druncin% cultura tradi&ional% a co.+aniilor< co.+aniile inovative 6ncuraGea,% an0aGa&ii $% 0enere,e idei noi. (e voltarea ideilor. De,voltarea ideilor e$te de+endent% de cultura or0ani,a&ional% 1i de +roce$ele din or0ani,a&ie. Caracteri$ticile or0ani,a&ionale< valorile 1i +roce$ele< $tructura or0ani,atoric% +ot $% $+riGine $au $% in:i*e de,voltarea 1i utili,area ideilor creative. )mplementarea. ;a,a de i.+le.entare e$te un +roce$ creativ ce con$t% 6n acei +a1i care aduc inven&ia +e +ia&%. Pentru .%r-uri< ace1ti +a1i includ unelte< -a*rica&ie< te$te de .arEetin0 1i ac&iuni de +ro.ovare. Cn ti.+ ce un rit. 6nalt de inovare ade$ea reduce +ro-ita*ilitatea +e ter.en $curt< ea e$te nece$ar7 +entru de,voltarea +e ter.en lun0. Pentru ca inova#iile s fie de succes este necesar un grad nalt de integrare ntre diviziuni diferite ale organiza#iei$ S+eciali1tii te:nici< in0inerii re$+on$a*ili +entru noile +rodu$e< tre*uie $% lucre,e cu $+eciali1ti -inanciari $au cu +er$onalul ad.ini$trativ +entru a +%$tra co$turile inov%rii 6n li.ite acce+ta*ile. Mana0erii din +roduc&ie care de-ine$c $+eci-ica&iile noului +rodu$ tre*uie $% lucre,e cu .ana0erii de .arEetin0< care $unt re$+on$a*ili +entru te$tele de +ia&%< recla.e 1i ac&iunile de +ro.ovare. Or0ani,a&iile cu $tructuri ri0ide au .ari di-icult%&i 6n inte0rarea activit%&ilor lor. Cn contra$t< co.unicarea -recvent% 1i in-or.al% 6n cadrul or0ani,a&iei +oate avea e-ecte +o,itive 6n inova&ie.

#(

C4*/4*/ 606- +8-9/. :/214/A-8 ?*0.46 +4*/.-2-./.* Creativitatea e$te cel .ai *ine cultivat% 6ntr-un cli.at +er.i$iv< care 6ncuraGea,% e@+lorarea noilor idei 1i reali,area lucrurilor +rin noi .odalit%&i. Un a$e.enea cli.at e$te 6n$% inacce+ta*il +entru .ul&i .ana0eri. Poate $% nu -ie con-orta*il% continuarea +roce$ului de $c:i.*are< +roce$ care tre*uie $% 6n$o&ea$c% o*li0atoriu creativitatea. De a$e.enea< -ocali,area +e o at.o$-er% +er.i$iv%< +oate conduce la $c%derea di$ci+linei 1i di-icult%&i de control al co$turilor la nivelele in-erioare. I012/5-/ @0 14=/0-</5-Sc:i.*7rile ra+ide de +e +ie&ele e@terne 1i cele te:nolo0ice $unt +rovoc%ri +entru inova&ii .ai -recvente 1i .ai ra+ide 6n +rodu$e noi< +roce$e ad.ini$trative 1i te:nolo0ii. C/.*=14-- 7* -012/5-5oi produse. De,voltarea de +rodu$e noi $e a-l% +rintre cele .ai co.une 1i .ai vi,i*ile ti+uri de inova&ie 2nova#ii administrative 8$c:i.*%ri 6n $tructura or0ani,atoric% 1i +roce$eB rede-inirea +o$turilor< un nou control< reor0ani,area< noi +ro0ra.e de +re0%tire etc.9 2nova#ii tehnice.

R*8/5-- @0.4* .-?64-8* 7* -012/5--. Cn realitate< cla$i-icarea inova&iilor 6n cele trei cate0orii e$te di-icil% +entru c% .ulte inova&ii au caracteri$ticile a dou7 $au .ai .ultor cate0orii. E@i$t% o sinergie 6n de.er$urile inovative. ;iecare inova&ie conduce< natural< la alta< iar $c:i.*%rile te:nice care +er.it noi +rodu$e 1i .odi-ic%rile ad.ini$trative< $unt +o$i*ile datorit% e@+erien&elor de $iner0ie dinl%untrul ti+urilor de inova&ii.

#)

P41+*,68 -012/.-2 Procesul inovativ implic trei etapeB recunoa1terea< ini&ierea 1i i.+le.entarea. Cntre nevoia de recunoa1tere a +ro*le.ei 1i ini&iere a+are deci,ia +entru a inova< care e$te un +o$i*il r%$+un$ la o nevoie. Cntre ini&iere de.er$ului inovativ 1i i.+le.entare vine deci,ia de a ado+ta o inova&ie +articular%< 0enerat% 6n $tadiul de ini&iere. Cn ti.+ ce eta+ele $unt< conce+tual< di$tincte< ele nu $unt la -el de clar deli.itate 6n +ractic%. Ade$ea ini&ierea de$co+er% .ai .ulte nevoi de recunoa1tere< iar +ro*le.ele 6ntAlnite 6n ti.+ul i.+le.ent%rii +ot $% nece$ite .ai .ult% .unc% 6n -a,a de ini&iere. 4nova&iile de $ucce$ i.+lic% .unca de ec:i+% $au interde+enden&a reci+roc%< .ai de0ra*% decAt .unca $ecven&ial7< individual%. Mediul or0ani,a&iei e$te i.+ortant 6n 6n&ele0erea inova&iei $u* trei a$+ecte $+eci-iceB e$te un $e.nal ti.+uriu al +ro*le.elor de +er-or.an&%< e$te o $ur$% +entru in-or.a&ii te:nice 1i re$ur$e -inanciare 86n $+ecial +entru or0ani,a&iile +u*lice9. Pro*le.ele de +er-or.an&% i.inente $unt recuno$cute ini&ial de clien&i. Dac% +rodu$ul co$t% +rea .ult< $au calitatea $a a $c%,ut< $au dac% livrarea e$te .ai 6nceat%< con$u.atorii +ot $%-1i $c:i.*e i.ediat direc&ia $+re concuren&%. O alt% .odalitate +rin care .ediul in-luen&ea,% inova&ia e$te +erce+erea ace$tuia ca o $ur$% de in-or.a&ii te:nice. Cn ti.+ ce or0ani,a&iile inovative $e *a,ea,% +e re$ur$ele +ro+rii< ele de+ind 6n aceea1i .%$ur% de ideile 1i te:nolo0iile din e@terior. Sur$a cea .ai direct7 de cunoa1tere o o-er% con$ultan&a unor -ir.e 1i vAn,%torii de te:nolo0ie Or0ani,a&iile ade$ea contractea,% cu -urni,orii cu.+%rarea de idei inovative< +ro0ra.e< $ervicii 1i +rodu$e. Cn alte ca,uri< in-or.a&ia te:nic7 e$te di$+oni*il% la +re&uri .ici 6n ra+oartele de cercetare ale univer$it%&ilor 1i in$titu&iilor 0uverna.entale. Or0ani,a&iile $e di-eren&ia,% 6n .are .%$ur% +rin ca+acit%&ile lor de a recunoa1te +ro*le.ele +e care le au 6n atin0erea +er-or.an&ei 1i e@+loatarea re$ur$elor a.*ientale. Ele di-er% 1i +rin 0radul de $ucce$ +e care 6l au 6n -a,ele de recunoa1tere a nevoii< 6n ini&iere 1i i.+le.entare. Structura or0ani,a&iei +oate

#3

le0a e-icace or0ani,a&ia cu .ediul $%u< +oate $% -acilite,e crearea de idei 1i $% +er.it% tran,i&ia u1oar% 6n -a,ele +roce$ului de inovare. A4E-.*+.64/ 14=/0-</5-*- ;- -012/4*/ Qirocra&ia +oate in:i*a inova&ia din cau,a re0ulilor $ale ri0ide< a ierar:iei< $+eciali,%rii 1i a controlului .ecanici$t. Pute. a1te+ta ca or0ani,a&iile inovative $% -ie 6n 0eneral .ai or0anice deoarece $i$te.ele or0anice +er.it ideile +entru de,voltare< 6ncuraGea,% creativitatea +entru .e.*rii ei 1i 61i a$u.% ri$curi +e care *irocra&ia nu le acce+t%. Unele -ir.ele 6nalt inovative $unt -oarte +ra0.atice 1i *ine $tructurate. Unele co.+aniile con$ervatoare +e ter.en lun0 ne +ot $ur+rinde uneori cu inova&iile ado+tate. 2ni#ierea e$te cate0oric 6ncuraGat% de $tructura or0ani,atoric%. 2mplementarea e$te u1urat% de o $tructur% .ai *irocratic% care ur.%re1te $c:i.*area ca $co+< odat% ce deci,ia ado+tat% e$te +u$% 6n +ractic%. A$t-el< di-erite $tructuri $unt core$+un,%toare +entru di-eritele eta+e ale inov%rii< 1i acea$ta re+re,int7 o +rovocare de *a,7 +entru ca .ana0e.entul or0ani,a&iilor $% -ie inovativ. R%$+un$ul tradi&ional la acea$t% +rovocare e$te crearea de de+arta.ente $e+arateB unul re$+on$a*il +entru ini&iere< altul +entru i.+le.entare. Acea$ta +er.ite o di-eren&iere a $tructurii core$+un,%toare $arcinilor 1i roluri $+eciali,ate +entru +er$oanele din acele de+arta.ente. A$t-el< cercetarea 1i de,voltarea tre*uie $% -ie creative 1i Kri$i+itoareL< 6n ti.+ ce .ana0erii de +ri.% linie +ot $% -ie +ractici 1i e-icien&i. Ado+tarea ace$tei $olu&ii nece$it7 o le0%tur% e-icace 6ntre dou% -a,e ale +roce$ului inovativ. Unde di-eren&ele $unt .ici 1i co.unicarea *un%< le0%tura -unc&ional% +oate -i reali,at% +rin contactele neo-iciale e@i$tente 6ntre de+arta.ente. Unde e@i$t% *ariere +uternice de co.unicare< le0%tura tre*uie $% -ie .ult .ai o-icial7. Al%turi de e-ectele $tructurii or0ani,atorice< .ana0erii de vAr- +ot $% in-luen&e,e $i$te.ele de valori din cadrul or0ani,a&iilor +entru c% ei au +uterea +entru a introduce $c:i.*area. Puterea devine o condi&ie e$en&ial% a unei
'

inova&ii de $ucce$. Pentru a introduce o idee nou% de $ucce$< .ana0erul tre*uie $% ai*% ca+acitatea de a o $u$&ine +An% 6n .o.entul 6n care are loc $c:i.*area. 4deea +oate -i $u$&inut% de e!ecutiv< care o +roteGea,% 6.+otriva criticilor +re.ature venite din +artea altor .e.*ri ai conducerii< 6n $+ecial +e +erioada -a,elor de de,voltare a ideilor. Mana0erii de vAr- in-luen&ea,% inova&ia +rin evaluarea +ro+unerilor. Cn ti.+ ce ec:i+ele de Go$ $unt l%$ate $% lucre,e la detaliile inovative< un co.itet e@ecutiv de vAr- e$te re$+on$a*il +entru re,olvarea +ro*le.elor or0ani,a&iei< luAnd 6n con$iderare o*iectivele 1i +riorit%&ile< dar re$+ectAnd orice inova&ie. Conducerea de vAr- tre*uie $% cree,e un cli.at $u+ortiv diriGat atAt lateral +e acela1i nivel ierar:ic< c6t 1i $+re nivelele de Go$ ale ierar:iei. Conducerea de $u$ tre*uie $7 6nve&e $7 6ncuraGe,e ideile noi 1i $% le evalue,e critic dac% ele $unt -olo$itoare 1i +ot -i +u$e 6n a+licare. C10:8-+.* @0.4* -012/5-E@i$t% un con-lict +oten&ial ce +oate a+%rea 6ntre ti+urile di-erite de inova&ii. Cel .ai co.un con-lict are loc atunci cAnd inova&iile ad.ini$trative $unt ado+tate 6n acela1i ti.+ cu inova&iile te:nice $au inova&iile re0%$ite 6n noi +rodu$e. Uneori ace$te con-!icte $unt deli*erate 1i +ro*ea,% an0aGa.entele or0ani,a&iei 6n -a&a unor $co+uri di-erite. Alt%dat% con-lictele $unt neinten&ionate 1i a+ar +entru c% inova&iile au loc 6n $u*divi,iuni di-erite ale or0ani,a&iei. Ele nu a+ar +An% ce di$cordan&ele nu devin evidente. Alte con-licte a+ar +entru c7 inova&iile ad.ini$trative 61i au ori0inea la nivelul 6nalt al or0ani,a&iei< 6n ti.+ ce inova&iile te:nice 1i +rodu$ele noi $e creea,% la nivelul de Go$ al $tructurii ierar:ice. Per$onalul re$+on$a*il +entru de,voltarea +rodu$elor noi 1i a te:nolo0iei tind $% -ie in$trui&i te:nic 1i $unt .ult di-eri&i de +er$onalul .ana0erial care reali,ea,% $c:i.*area ad.ini$trativ%. Acea$t% deo$e*ire< co.*inat% cu +la$area di-erit% a -iec%ruia dintre ace$te 0ru+uri< creea,% +o$i*ilitatea ca o anu.it% inova&ie $% -ie +ro+u$% -%r% a -i cuno$cut% cealalt%.
'!

O de$centrali,are .ai .are a $tructurii or0ani,atorice -acilitea,% inova&iile te:nice 1i noile +rodu$e. Cn contra$t< inova&ia ad.ini$trativ% are loc .ai de0ra*% 6n or0ani,a&iile centrali,ate< unde +uterea .ana0e.entului de vAr- e$te .ai +uternic%. Pentru ca $c:i.*area ad.ini$trativ% $% -ie acce+tat% 6n cele din ur.% de nivelele de Go$< +uterea de a a$i0ura con$i.&%.Antul e$te un in0redient nece$ar 6n ace$t ti+ de inova&ii. P4-0+-?--8* -012/5-*C* .4*A6-* :3+6.K 4nova&ia $i$te.atic% 6nce+e cu anali,a oca,iilor< a $ur$elor oca,iilor inovatoare. 4nova&ia e$te conce+tual% 1i +erce+tiv%< de aceea e i.+ortant $% ve,i< $% 6ntre*i< $% a$cul&i. 4nova&ia tre*uie $% -ie $i.+l% 1i concentrat% 4nova&iile e-icace $unt $i.+le la 6nce+ut. O inova#ie #intete spre suprema#ie$ C* 06 .4*A6-* :3+6.K Ceva care e$te +rea >de1te+t>< -ie ca de$i0n< -ie ca e@ecu&ie< are 1an$e .ici de reu1it%. Nu diver$i-ica< nu 6ncerca $% -aci .ai .ulte lucruri deodat%. 5u ncerca s inovezi n primul r&nd pentru viitor ci pentru prezent$

C107-5- 4nova&ia 6n$ea.n% .unc% 1i nece$it% cuno1tin&e 1i .ult% in0enio,itate. 4novatorii de $ucce$ $e *a,ea,% 6n $+ecial +e +ro+ria +utere. 2nova#ia de succes trebuie s fie aproape de pia# concentrat asupra acesteia i s fie diri3at de ea$
'2

CURSUL $ CREATIVITATEA "N FIRM Cele .ai .ulte dintre cercet%rile actuale +rivind creativitatea $unt orientate $+re do.eniul 1tiin&i-ic 1i te:nic. Ter.enul de creativitate a -o$t
'"

introdu$ de H.R. All+ort< 6n !3")< 6n ur.a 6n&ele0erii -a+tului c% $u*$tratul +$i:ic al crea&iei e$te ireducti*il la a+titudini 1i +re$u+une o di$+o,i&ie 0eneral% a +er$onalit%&ii $+re nou< o anu.it% or0ani,are a +roce$elor +$i:ice 6n $i$te.ul de +er$onalitate. Tr%$%turile de-initorii +entru creativitate $unt noutatea i originalitatea r%$+un$urilor< ideilor< $olu&iilor< co.+orta.entelor. Noutatea $e re-er% la di$tan&a 6n ti.+ a unui +rodu$ -a&% de cele +recedente< 6n ti.+ ce ori0inalitatea $e a+recia,% +rin raritatea +rodu$ului. Re,ult% deci c% un lucru +oate $% -ie -oarte nou< recent< dar +oate $% ai*% un 0rad de ori0inalitate redu$< co.+ortAnd doar .ici .odi-ic%ri -a&% de +rodu$ele e@i$tente anterior. "oarte important pentru aprecierea creativit#ii este valoarea produselor realizate$ Valoarea $e re-er% la calit%&i intrin$eci ale +rodu$ului< ideii< cAt 1i la valoarea lui $ocial%. O $erie de alte tr%$%turi $unt i.+licate creativit%&ii< dar nece$are +entru caracteri,area ei. E$te vor*a de e-icien&a< +roductivitatea< utilitatea +rodu$elor< ideilor $au $olu&iilor noi 1i ori0inale. Re,ult%< deci< c% nu orice +rodu$ al activit%&ii care e$te nou 1i =$au ori0inal e$te 6ntotdeauna 1i creator. Multe r%$+un$uri YnoiL 1i Yori0inaleL nu +re,int% valoare 1i nu core$+und cerin&elor o*iective $au nu $unt adecvate realit%&ii< -a+t +entru care ele nu 6ntrune$c calitatea de a -i creative. Creativitatea reprezint deci capacitatea de a identifica noi legturi ntre elemente -obiecte evenimente legi. aparent fr legtur ntre ele$ I0 +/7468 +4*/.-2-.J5-- ,* 7-,.-0= .4*- *8*9*0.* 7-,.-0+.*B o ?41+*,68< .ecani$.ul +$i:o-intelectual ce duce la crea&ie? o ?4176,68< re,ultatul activit7&ii de crea&ie? o ,6A-*+.68< +er$oana care crea,7. Creativitatea, ca proces, este n esen#8 o combina#ie de elemente cunoscute n cadrul unui nou aran3ament sau a unei noi structuri imprevizibile i originale. Ele.entele cuno$cute +ot -iB $e.ne< cuvinte< idei< o*iecte .ateriale< +ro+riet7&i $au atri*ute ale ace$tora< +roce$e< i.a0ini vi,uale $au $onore< re+re,ent7ri. Creativitatea ca produs este o noutate cu valoare pentru societate .
'2

A.*ele atri*ute $unt in$e+ara*ile< tre*uiue $7 -ie o noutate 1i +entru a -i luat7 6n con$idera&ie< tre*uie $7 ai*7 valoare. Con-or. ace$tei de-ini&ii< 6n do.eniul creativit7&ii intr7 de$co+eririle 1tiin&i-ice 1i inven&iile< al7turi de teorii 1tiin&i-ice< .etode de calcul $au de inve$ti0are< +ro0ra.e de calculator< ra&ionali,7ri ale unor +roce$e. Creativitatea ca subiect reprezint8 un ansamblu de factori aptitudini comportamente care determin8 un anumit poten#ial creativ . De re0ul7< $e -ace a+el la creativitate +entru re,olvarea +ro*le.elor 4J6 $au 2/= 7*:-0-.*< deoarece +entru +ro*le.ele co.+let de-inite e@i$t7 +roce$e al0orit.ice cuno$cute de re,olvare. La 6nce+utul $ecolului al X4X-lea $e cuno1teau -oarte *ine trei le0i din 1tiin&ele naturii< 1i anu.eB 8!9 un .aterial 6nc%l,it +uternic devine incande$cent 81tiut 6nc% din antic:itate9 829 un .aterial incande$cent &inut 6n aer $e o@idea,% 8Lavoi$ier< !()39 8"9 .etalele 1i 0ra-itul conduc curentul electric 1i< la trecerea curentului $e de0aG% c%ldur%< 6n ti.+ ce o@i,ii nu au acea$t% +ro+rietate 8!)2!9. Cn !))2 un a.erican de 0eniu< ED4SON< a -%cut le0%tura 6ntre cele trei ele.ente a+arent -%r% +rea .are le0%tur% 6ntre ele 1i a avut ideea de a 6ncin0e +uternic 8!9 +rin trecerea unui curent electric 829 un -ir de 0ra-it +la$at 6ntr-un *alon vidat +entru a nu $e o@ida 8"9 1i a reali,at a$t-el una din cele .ai .ari inven&ii ale e+ocii .oderneB *ecul electric. Ulterior< +er-ec&ion%rile te:nolo0ice au +er.i$ 6nlocuirea -irului de 0ra-it< -ra0il .ecanic< cu -irul de Sol-ra. 1i au 6nlocuit vidul< care niciodat% nu era +er-ect< cu a,ot< un 0a, inert< a.*ele .odi-ic%ri +relun0ind .ult via&a *ecului< .etod% care $e -olo$e1te 1i a$t%,i. Le0%turile $e $ta*ile$c .ai de0ra*% intuitiv decAt lo0ic 1i ele a+ar de re0ul%< .ai 6ntAi< $u* -or.% de idei. A. +utea $+une deci c% +roce$ul de creativitate $e .ateriali,ea,% 6n 0enerarea de idei cu caracter ori0inal< idei creative. 9 idee creativ e$te caracteri,at% +rin ur.%toarele trsturiB di-erit%? ati+ic%?
'#

-%cut% alt-el decAt de o*icei? -oarte +otrivit% $co+ului? 0enial%. 1i cu cAt are .ai .ulte din ace$te tr%$%turi< cu atAt 1an$ele ei de $ucce$ $unt .ai .ari. Creativitatea i.+lic% trei paiB selectarea informa#iei< cu alte cuvinte $% identi-ici ele.entele 6ntre care $e vor $ta*ili noile cone@iuni. De$i0ur c% nu to&i oa.enii 6nv%&a&i $unt 1i inventivi< dar inventivii $e vor 0%$i 6ntotdeauna 6ntre ace1tia. /evenind la 0dison considerat de mul#i istorici ai tehnicii ca savantul cel mai inventiv trebuie remarcat c toate inven#iile sale -ntre care alturi de becul electric mai putem cita fonograful sau microfonul. sunt situate absolut toate n acelai domeniu, electricitatea domeniu pe care l cunotea foarte bine$ *n aceeai ordine de idei se mai poate cita un dicton celebru n istoria tiin#ei conform cruia @ansa sur*de doar celor pre&tiiA+ realizarea de cone!iuni noi 8de e@e.+lu< $% +otrive1ti +ie$ele unui +u,,le< $au< .ai *ine< $% o*&ii o nou% i.a0ine +ornind de la +u,,le / uri di-erite9 $ Aici e$te +ro*a*il c% tr%$%turile native ale oa.enilor Goac% un rol -oarte i.+ortant. Cn ulti.ii # de ani $-au +u$ 6n$% la +unct a1a nu.itele te"nici de creativitate care +er.it unor oa.eni o*i1nui&i 8a1a cu. $unt .area .aGoritate9 $% 0enere,e idei creative. analiza 8$% ve,i dac% ideea e$te $au eventual +oate -i -%cut% a -i acce+ta*il% de c%tre +ia&%9$ Eta+a de anali,% e$te e$en&ial% deoarece o idee< oricAt de ori0inal%< nu +oate -i niciodat% valori-icat% i.ediat ca atare< ea tre*uie anali,at%< de,voltat%< ceea ce +re$u+une ti.+ 1i e-ort. E$te< de aceea< de v%,ut 6n ce .%$ur% ti.+ul 1i e-ortul .erit% acordate. Creativitatea ca sistem de producere a informaiilor noi se pre int la mai multe nivele# a9 e!presiv - comportamental / $e re-er% la tr%$%turile +$i:ice i.+licate 6n activitatea creatoare 8$+ontaneitate< +la$ticitate< rece+tivitate<a$ociativitate9<
''

calit%&i care nu $unt 6nc% *ine $tructurate< relativ $ta*ile. De a$e.enea< ace$te tr%$%turi $unt in$u-iciente +entru a contri*ui la o*&inerea unor re,ultate< +rodu$e noi 1i valoroa$e? *9 procesual / calit%&ile creative ale di-eritelor .ecani$.e 1i o+era&ii +$i:ice $unt deGa cri$tali,ate -iind $tructurate 6ntr-un $til intelectual de a*ordare creativ% a +ro*le.elor< $til care a$i0ur% ela*orarea unor +rodu$e noi 6n +lan $u*iectiv< dar nu 1i la nivel $ocial? c9 productiv /a+titudinile creative $e o*iectivi,ea,% 6n o*&inerea unor +rodu$e noi atAt 6n +lan $u*iectiv cAt 1i 6n +lan o*iectiv< 0radul de ori0inalitate 1i valoare a +rodu$elor -iind relativ $c%,ut? d9 inovativ / la ace$t nivel anu.i&i -actori de creativitate< cu. ar -iB in0enio,itatea< o+erativitatea< +la$ticitatea< a*ilitatea de a $e$i,a rela&ii neo*i1nuite $au 6n$u1iri .ai +u&in cuno$cute ale o*iectelor< -eno.enelor< ca+acitatea de intero0are< -acilitea,% ela*orarea unor +rodu$e noi +rin .odi-ic%ri< ada+t%ri ale celor deGa e@i$tente 8ra&ionali,%ri< inova&ii9? e9 inventiv / tr%$%turile +$i:ice cele .ai i.+ortante +entru ace$t nivel $unt ca+acitatea de a*$tracti,are 1i 0enerali,are< $inteti,are< $ta*ilirea de a$ocia&ii cAt .ai 6nde+%rtate< ridicat% 8inven&iile9? -9 emergent / la ace$t nivel +rodu$ele o*&inute con$tau 6n +rinci+ii< teorii care revolu&ionea,% un do.eniu de activitate< i.+unAnd re$tructurarea $u*$tan&ial% a $i$te.ului conce+tual din do.eniile re$+ective< ele de$c:id noi +er$+ective de $tudiu 1i au o lar0% a+lica*ilitate 8de e@e.+lu teoria relativit%&ii9.

A.-.67-0-8* +4*/.1/4* ;- 91.-2/5-/ ,titudinea creatoare presupune ca mai nt&i s8 ai capacitatea de a fi nedumerit n fa#a noului -0rich "romm.$ Atitudinile creative 6nde+line$c un rol deci$iv 6n reali,area< autoreali,area
'(

1i autode+%1irea +er$oanei. Ele re+re,int% o tr%$%tur% de +er$onalitate. A.inti. cAteva dintre atitudinile creativeB ca+acitatea de a -i uluit 1i de a te .ira 6n -a&a lucrurilor -oarte *anale. Acea$t% ca+acitate nece$it% cultivarea $+iritului de o*$erva&ie? ca+acitatea de a te concentra? e@+erien&a +ro+rie? rece+tivitatea -a&% de nou care +re$u+une ada+tarea u1oar% la $itua&ii< +ro*le.e noi< c:iar dac% ace$tea $unt .ult ie1ite din co.un? curaG 6n a*ordarea $itua&iilor noi 1i a$u.area ri$cului? noncon-or.i$.ul intelectual 1i +ro-e$ional? orientarea c%tre un viitor cAt .ai 6nde+%rtat - deo$e*it% ca+acitatea de +revi,iune -antici+area unor +ro*le.e care vor a+are 6ntr-o +erioad% .ult .ai 6nde+%rtat%? $en$i*ilitatea -a&% de e@+erien&% - .ani-e$tarea curio,it%&ii -a&% de ceea ce e$te *ine 1tiut +rintr-o continu% atitudine de intero0are? c%utarea creativ%?

a*ilitatea de or0ani,are o+ti.% 1i e-icient% a ti.+ului - e$te nece$ar ca-iecare +er$oan% $%-1i +lani-ice activitatea +ro-e$ional% e@tra+ro-e$ional%< $% ierar:i,e,e +ro*le.ele 1i $% le $olu&ione,e 6n -unc&ie de i.+ortan&a lor? re$+on$a*ilitate +ro-e$ional% / a$u.area 6ntre0ii r%$+underi +entru +ro*le.ele re,olvate $au nere,olvate? -inali,area 1i o*iectivarea ideilor< +roiectelor? atrac&ii -a&% de lucrurile de $+ecialitate cu 1an$e redu$e de a -i $olu&ionate de +ri.a dat%? -or&% intelectual% 1i .oral% +entru ar0u.entarea +ro+riilor idei? autono.ie 1i inde+enden&% 6n reali,area lucr%rilor de $+ecialitate< reali,area lucr%rilor de $+ecialitate< reali,area +roiectelor< a $trate0iilor de lucru +rin e-ort individual? evitarea +ro*le.elor rutiniene< a .uncii re+etitive?
')

relativ% inde+enden&% de o+iniilor altora? inde+enden&% 6n 0Andire 1i ac&iune? a+recierea 1i autoa+recierea du+% ori0inalitatea re,ultatelor? $+irit de inve$ti0a&ie 1tiin&i-ic%? nivel de a$+ira&ie ridicat / 6n +lan +ro-e$ional? ini&iativ%? 6ncredere 6n -or&ele +ro+rii? a*ilitatea de a o+era 6n acela1i ti.+ cu cAt .ai .ulte idei? autode+%1irea< relativa ne.ul&u.ire -a&% de lucrurile deGa reali,ate< ter.inate 1i reluarea lor 6n alte un0:iuri? tendin&a de auto+er-ec&ionare continu%. Toat7 anali,a noii revolu&ii indu$triale ce caracteri,ea,7 -inalul $ecolului no$tru $e $+riGin7 de -a+t +e un $in0ur cuvAndB nou+ Lucr7. cu ra.uri indu$triale< te:nolo0ii 1i .ateriale noi< cree. +rodu$e noi< du+7 o conce+&ie nou!< +rodu$e care $7 r7$+und7 0u$tului -iec7ruia 1i care $7 6nde+linea$c7 -unc&ii noi< din ce 6n ce .ai $o-i$ticate< reor0ani,7. -ir.a +e *a,e noi< care $7 r7$+und7 nevoilor de +rotec&ie a .ediului. CuvAntul nou a do*Andit 6n ulti.ele decenii ceva .a0ic. Dar cu. $e +oate creea noul& -7r7 de care o -ir.7 +are de acu. 6nvec:it7J ;olo$ind +er.anent inovarea< ter.en care a+ar&ine de -a+t acelea1i -a.ilii de cuvinte. 4n do.eniul indu$trial< inovarea $-a i.+u$ nu atAt ca ur.are a inven&iilor +ro.ovate de autorii lor entu,ia1ti cu nenu.7rate $acri-icii 8ve,i de e@e.+lu avionul cu reac&ie al lui Coand7< 6n anii Z2 9< cAt datorit7 unor re$tric&ii de ordin econo.ic 1i $ocial. La ora actual7< nevoia de in$+ira&ie 8inovare< creativitate9 e$te din ce 6n ce .ai .are< tendin&7 care va cre1te de alt-el 6n viitorii ani 6n de-avoarea .uncii de rutin7. O e@+ri.are +la$tic7 a celor a-ir.ate aici $e re07$e1te 6ntr-o dia0ra.7 -oarte intere$ant7< +ro+u$7 de +ro-e$orul Ga+one, Fano 1i cuno$cut7 ca >Dia0ra.a Fano>. Dia0ra.a ne arat7 c7 unui cu.+7r7tor din ,iua de a,i< +rodu$ul cu ele.ente de noutate 6i -ace .ai .ult7 +l7cere decAt unul >cla$ic> 1i ca ur.are 6l
'3

va +re-era c:iar dac7 $u* a$+ectul +er-or.an&elor ace$ta din ur.7 e$te ceva .ai $la*. Fano clasific! atributele< caracteristicile i avanta-ele unui produs n trei cate&orii# +/4/+.*4-,.-+- 7* ?4/= 8$au calitate i.+licit79. E$te vor*a de caracteri$ticile +e care cu.+7r7torul $e a1tea+t7 $7 le 07$ea$c7 la +rodu$< iar li+$a lor deter.in7 in$ati$-ac&ia evident7 a clientului. +/4/+.*4-,.-+- 7* ?*4:149/05J 8calitate e@+licit79< care con$t7 6n acele caracteri$tici ce $unt reali,ate cAt .ai *ine cu +utin&7. E@B con$u.ul de *en,in7 la ! F.. +/4/+.*4-,.-+- 7* *H+*8*05J 8calitate care atra0e9< care con$t7 6n +re,en&a unor caracteri$tici la care cu.+7r7torul nu $e a1tea+t7 $7 le 07$e$c7. E@. Silen&io,itatea deo$e*it7 1i li+$a total7 de vi*ra&ii a unui .otor de auto.o*il. Se +oate re.arca -a+tul c7 6n ti.+ caracteri$ticile de e@celen&7 +ot deveni caracteri$tici de +er-or.an&7< a+oi de +ra0< 6n .7$ura 6n care ele $unt ado+tate de .aGoritatea +roduc7torilor. M1.-2/5-/ (otiva#ia e$te .otorul oric%rei ac&iuni 1i activit%&i. Caracteri$ticile .otiva&iei creative $untB a9 .otiva&ia are un caracter ofensiv $au de cretere 8de de,voltare9. Datorit% ace$tei tr%$%turi +er$oana 61i .en&ine $tarea de 6ncordare care e$te nece$ar% continu%rii ac&iunii de c%utare a $olu&iilor. *9 .otiva&ia are caracter neperiodic adic% +e .%$ur% ce o +er$oan% do*Ande1te o $erie de cuno1tin&e 6ntr-o +ro*le.%< 6i cre1te dorin&a de a a-la cAt .ai .ulte lucruri noi. c9 .otiva&ia creativ% e$te direct $au intrinsecB o.ul ac&ionea,% din +l%cere 1i din dorin&a de a -ace ac&iunea re$+ectiv%< nu ur.%re1te un alt $co+< e@terior ac&iunii. d9 +er$oana creatoare e$te preponderent orientat spre con#inutul muncii 1i nu
(

$+re a$+ectele de cli.at. e9 +er$oana e$te preponderent orientat spre ob#inerea unor performan#e superioare n munc$ Cn orice ac&iune +e care o 6ntre+rinde. 8.ai ale$ 6n cadrul $arcinilor +ro-e$ionale9 intr% 6n Goc dou% ti+uri de .otiva&iiB dorin&a de a avea $ucce$? tea.a de e1ec. -9 .otiva&ia creatoare are un caracter e!tensional. Un o. 6nalt creativ are +roiecte -oarte variate< 6n ti.+ ce unul $la* creativ e$te do.inat de un $in0ur do.eniu de activitate. Per$oanele 6nalt creatoare $e .ani-e$t% 6n cAt .ai .ulte do.enii de ac&iune 8cel +u&in 2-" di-erite de $-era de activitate +ro-e$ional% curent%9. Du+7 un alt autor 8D.P.SOL9 e@i$t7 trei ti+uri +rinci+ale de $tructuri .entaleB - LOH4CUL< cel ce anali,ea,7 atent $itua&iile< e$te un +er-ec&ioni$t. - POETUL< cel ce +ro+une idei ori0inale< intuitiv 1i creativ. - EXPERTUL< cel ce Gudec7 1i e.ite critici 6nte.eiate. E$te de dorit ca 6ntr-un 0ru+ ei $7 intervin7 ca. 6n acea$t7 ordine. Mai e$te de notat c7 dac7 6n 0ru+ $unt +rea .ul&i e@+er&i< e-ectul +oate -i >$terili,ant>< deoarece o evaluare +rea ti.+urie +oate conduce la re$+in0erea ideilor ori0inale. Nici a*$en&a lor nu e$te *un7< dar ea tre*uie $7 $e .ani-e$te $+re eta+a de conclu,ii. O +ro*le.7 care tre*uie +rivit7 atent e$te aceea c7< de re0ul7< creativul< $au +oetul< $unt oa.eni inco.o,i< cu care .ai ale$ 1e-ii cola*orea,7 de$tul de 0reu. 4deile lor +ertur*7 >lini1tea>< $unt creatoare de entro+ie +o,itiv7 iar unui 1e$tre$at a$ta e$te e@act ceea ce nu 6i tre*uie. Dac7 e$te 6n$7 con1tient c7 alt-el nu $e +oate< el va tre*ui $7 &in7 cont de $etul de re0uli +e care 6l +re,ent7. 6n cele ce ur.ea,7. Ele.ente care tre*uie avute 6n vedere +entru 6ncuraGarea creativit7&iiB 4deile $unt -ra0ile. La -el 1i oa.enii care le 0enerea,7. 4deile $unt vii< tre*uie$c 6n0riGite 1i r7$-7&ate. La -el tre*uie trata&i 1i oa.enii care
(!

le-au i.a0inat. Orice ideee e$te valoroa$7. Merit7 cel +u&in $7 o a$cul&i. Cel ce lan$ea,7 o idee nou7 tre*uie $u$&inut +entru a o de,volta 1i a o i.+une. La $ucce$ul unei idei +ot contri*ui toate $erviciile -ir.ei. Contactul autorului ideii cu cei avAnd alte $+ecialit7&i +oate avea e-ecte *ene-ice. Dac7 oa.enii unui 0ru+ $unt di-eri&i< acea$ta e$te un atuu< nici de cu. o $l7*iciune a 0ru+ului. Pentru a -acilita contactul 6ntre oa.eni cu -or.a&ii di-erite 1i cu +er$onalit7&i +uternice< un .ediator 8de re0ul7 c:iar 1e-ul 0ru+ului9 +oate avea un rol e$en&ial. O cale evident7 nu e$te nea+7rat 1i e-icient7. Modul 6n care un 1e- +oate $7 6ncuraGe,e $au< din contr7< $7 -rAne,e .ani-e$t7rile de creativitate +oate -i re-electat 1i 6n .odul 6n care el di$cut7 cu cei din ec:i+a +e care o are 6n $u*ordine. D7. 6n continuare dou7 li$te de >e@+re$ii>< cu reco.andarea de a utili,a cAt .ai -recvent +e cele din +ri.a 1i< dac7 $e +oate< niciodat7< +e cele din a doua. .R,/E ST)01L,T)2E PE3TR1 CRE,T)2)T,TE ;7r7 curaG< nu $e +oate -ace ni.ic nou. Duca&i-v7 cu ideile. Duce&i +An7 la ca+7t orice idee. HAndi&i-v7 la cea .ai 6ndr7,nea&7 idee. MAine ea nu va .ai -i nou7. O idee a*$urd7 e$te oricu. .ai *un7 decAt nici o idee. Duce&i +An7 la ca+7t -iecare idee< oricAt de -ante,i$t7 +are la 6nce+ut. Creativitatea 6n$ea.n7 1i a e.ite idei ce nu +ot -i a+7rate. ;i&i 6n07duitori cu ideile altora. S-ar +utea $7 -ie corecte. ;i&i .ode1ti atunci cAnd 6i critica&i +e al&ii. 4ntotdeauna la o +ro*le.7 e@i$t7 .ai .ulte $olu&ii. C7uta&i-le. C7uta&i .ai .ulte idei decAt v7 e$te nea+7rat nece$ar +entru a 07$i $olu&ia dorit7. Nu v7 o+ri&i la +ri.a $olu&ie *un7. E@i$t7 +ro*a*il una 1i .ai *un7. C7uta&i-o.

(2

Nu +rivi&i lucrurile a1a cu. $unt ci cu. $-ar +utea tran$-or.a 1i ce ar +utea deveni. Dac7 nu 07$i&i $olu&ia la o +ro*le.7< c7uta&i .ai 6ntAi $olu&ia la o +ro*le.7 $i.ilar7< .ai $i.+l7 $au .ai -a.iliar7. Toate conven&iile $unt doar re0uli ale unui Goc. Modi-ica&i re0ulile 1i ve&i avea un Goc nou E$te *ine $7 -i activ< e$te 1i .ai *ine $7 -i creativ. ;iecare o. +oate -i creativ< tre*uie doar $7 reali,e,e acea$ta. ;i&i orientat $+re viitor? +re,entul &ine deGa de trecut. 4.a0ina&i-v7 cu. ar +utea 1i cu. ar tre*ui $7 arate lucrurile? cu. ar +utea -i tran$-or.ate 6n $en$ul dorit. Nu a1te+ta&i $7 0Andea$c7 al&ii 6naintea Dv$. Nu a1te+ta&i $7 0Andea$c7 al&ii 6n locul Du.neavoa$tr7. Creativitatea nu de+inde de vAr$t7. Qa c:iar 6ntinere1te. C7uta&i $olu&iile o-erite de >+atentele naturii>. .R,/E 1C)',SE (E )(E) o Nu .7 i.+re$ionea,7 ideea Du.itale. o C:iar a1a ceva vrei $7 $+uiJ o Pur 1i $i.+lu< ideea nu 6.i +lace. o A .ai venit cineva cu ideea a$ta o A. .ai 6ncercat-o< nu .er0e. o Oai $7 -i. reali1ti. o Nu e$te +e +ro-ilul no$tru. o Nu e$te trea*a noa$tr7. o Nu e$te .o.entul. o 4.a0inea -ir.ei noa$tre ar avea de $u-erit. o Ne tre*uie altceva. o E$te +rea $i.+lu.
("

o A$ta nu re,olv7 decAt Gu.7tate din +ro*le.7. o E$te de-a dre+tul -anta$tic< dar.. o Ni.eni nu o $7 6n&elea07 ce vrei $7 $+ui. o 8t7cere9. o O:N o Credea. c7 vrei $7 $+ui cu totul altceva. o Nu vei +utea niciodat7 $u$&ine ideea a$ta. o Mai caut7 1i altceva. o Cine o $7 -ac7 a1a ceva J o N-a. -7cut niciodat7 a1a ceva. o O $7 -or.7. o co.i$ie care $7 $tudie,e. o Va deranGa +e +rea .ul&i. o E$te -oarte intere$ant< dar.. o N-a. .ai au,it a1a ceva. o Te-ai 0Andit *ine J o Ce o $7 $+un7 lu.ea J o 4deea a$ta nu o $7 +lac7 ni.7nui. o Au .ai 6ncercat 1i al&ii. o Nu o $7 -ie niciodat7 acce+tat a1a ceva o Nu e$te 6n $tilul no$tru de lucru. o Nu e$te +ro*le.a noa$tr7. o Nu o $7 $e vAnd7. o Ne tre*uie ceva .ai intere$ant. o Noi -ace. .ai *ine decAt atAt. o E$te +rea co.+licat. o A$ta creea,7 .ai .ulte +ro*le.e decAt re,olv7. o Lu.ea o $7 $+un7 c7 $unte. +ro1ti. o Da< dar..
(2

o 8,A.*et ironic< c:iar rA$9. o O: .. o Cred c7 0lu.e1ti. o Se-ii n-o $7 o a+ro*e. o O $7 co$te o avere. o Nu $unte. +re07ti&i $7 -ace. a1a ceva. o A .ai -7cut cineva vreodat7 a1a ceva J o Nu ave. ti.+ de a1a ceva. o Nu va intere$a +e ni.eni o E$te -a$cinant< dar.. o Ai 6n&ele$ 0re1it ce dori.. 4ntre -actorii care +ot *loca +er-or.an&ele creative ale oa.enilor< cercet7torii Ga+one,i au indenti-icat ur.7torii +atruB o T*/9/. Te +o&i te.e c7 6&i vei deranGa 1e-ul. Sau c7 ace$ta va crede c7 vrei $7 ar7&i cAt e1ti de 0ro,av< $+re a 6ncerca $7 6i iei locul. Te .ai +o&i te.e c7 ideia $e va dovedi 0re1it7 1i te vei -ace a$t-el de rA$. Pentru a eli.ina tea.a< at.o$-era din colectivul de lucru va tre*ui ur.7rit7 cu -oarte .are aten&ie. o )-41+4/5-/. Nu.eroa$ele tre+te ierar:ice +e care tre*uie $7 le +arcur07 o idee 8*un79 $+re a -i a+ro*at7 +oate $7 o ucid7 $au $7 o -ac7 $7-1i +iard7 actualitatea. o I*4/4E-</4*/ *+E-?*-. De1i nu e$te o re0ul7 0eneral7< -oarte ade$ea oa.enii 61i +ierd din dorin&a de a r7$turna lu.ea< odat7 cu vAr$ta. Tinerii $unt de re0ul7 cei ce vin cu idei noi 1i tr7$nite iar cei .ai 6n vAr$t7< >e@+er&ii> din cla$i-icarea de .ai $u$< 6i te.+erea,7. Cu. cei 6n v6r$t7 $unt 1e-ii< ei au ade$ea tendin&a de a 6ncerca $7 .en&in7 $tatu Tvo< iar ade$ea cei tineri< din $ti.7 +entru 1e-ii lor< nu 6ndr7,ne$c $7 6i contra,ic7. o A8*=*4*/ =4*;-.J / 6014 .*9*.
(#

O te.7 r7u alea$7 +oate conduce la un e1ec< -7r7 ca acea$ta $7 -ie de -a+t vina celor ce au lucrat. Ei +ot -i a$t-el de$curaGa&i 1i tre*uie -7cute e-orturi $u$&inute +entru a le .e&ine tonu$ul 1i +uterea creatoare. CURSUL %& ' TE(NICI I METODE DE STIMULARE A CREATIVITII Pentru o +ro*le.% $e utili,ea,% o .etod% cuno$cut% +entru o $olu&ie necuno$cut%. Utili,%. .iGloace 1i c%i cuno$cute< +entru a aGun0e la re,ultate cel +u&in 6n +arte necuno$cute. Studiind .odul 6n care al&ii au aGun$ la $olutii deo$e*ite< ne +ute. contura .ai u1or +ro+riul dru. de re,olvare a +ro*le.elor. E@i$t% un nu.%r de +e$te # de .etode euri$tice. Cn .od conven&ional le nu.i. te:nici 8$au .etode $i.+le9 +e acelea care +re$u+un rareori .ai .ult de o eta+% 1i care e@+loatea,%< de re0ul%< o $in0ur% .odalitate de relevare a unei noi $olu&ii 1i .etode +ro+riu-,i$e 8$au .etode co.+le@e9 +e cele a c%ror a+licare $e -ace 6n eta+e $ucce$ive 1i cu tri.iteri la te:nicite a.intite anterior. Dac% de re0ul% te:nicile de crea&ie $au de inovare 6n 0eneral $unt cu +rec%dere utile inovatorului $olitar< .etodele 61i relev% avantaGele 6ndeo$e*i 6n ca,ul 0ru+ului de crea&ie. a9 T*E0-+- ;- 9*.17* -0.6-.-2*< care au dre+t ele.ent central .ani-e$tarea intuitiei. 4ntui&ia e$te acel +roce$ +$i:ic ce +er.ite relevarea ne.iGlocit% 1i i.ediat% a unei $olu&ii< 6n virtutea acu.ul%nlor anterioare< -%r% a utili,a ra&iona.ente lo0ice +reli.inare. A+licarea ace$tor te:nici 1i .etode vi,ea,% ru+erea inovatorului de $c:e.ele $ale o*i1nuite de 0Andire 1i di.inuarea $au 6nde+%rtarea co.+let% a con$tr%n0erilor +e care le-ar+utea e@ercita rutina 1i cei din Gurul $%u. - Tehnici bazate principial pe modificarea pozi#iei de e!aminare a temei de inovare 8te:nica taton%rilor< inver$ia< analo0ia< e.+atia< te:nica detectivului<

('

e@tra+olarea< te:nica avocatului< te:nica

+ro-anilor< te:nica retro$+ectivei<

te:nica inter$ect%rii i.a0inarului cu realul< te:nica reveriei< etc.9? - Tehnici fundamentate pe relevarea unor corela#ii ntre obiectul urmrit i cuvinte sau imagini selectate logic sau ateator 8a$ocierea< inventarele de atri*ute< -olo$irea catalo0ului< 6ncruci1area -or&at%< -olo$irea unor cuvinte $electate la 6ntA.+lare< Gocurile de cuvinte< te:nica o*iectelor -ocale< te:nica +erec:ilor aleatoare< te:nica +roiectiei etc.9? - Tehnici bazate pe studiul modificrilor cantitative sau/i calitative 8co.*inarea< conca$area< .odi-icarea +rin 6nlocuire< .odi-icarea -or.ei< .odi-icarea +rin redi.en$ionare< .odi-icarea +rin $c%dere etc.9? - (etode intuitive 8.etoda 0Andirii laterale< .etoda di$cu&iilor de 0ru+< *rain$tor.in0ul< $inectica. *9 T*E0-+- ;- 9*.17* 81=-+* ,/6 4/5-10/8* < al c%ror $u+ort re,id% cel +u&in 6ntr-o 6nde+%rtare $i$te.atic% 1i lo0ic% a diver$elor o*$tacole. ;or.ele .ai co.+le@e ale ace$tei cate0orii vi,ea,%< .ai 6ntAi< identi-icarea di-eritelor $olu&ii via*ile< +entru ca ulterior $% -ie $electate cele care convin cel .ai *ine $co+ului +ro+u$. Cla$i-icarea anterioar% are< ea 6n$%1i< un caracter conven&ionalB anali,a c:iar $u.ar% a unora dintre .etodele intuitive relev% e@i$tenta unor -a,e $au $ecven&e rationale< du+% cu. .etodele lo0ice 61i cre$c e-icien&a 6n condi&iile interventiei intui&iei 8care< de alt-el< a 1i +er.i$ a+aritia a1a nu.itelor .etode lo0ice9. E@i$t% 1i o+inia con-or. c%reia +roce$ele intuitive $e de$-%1oar%< de -a+t< du+% un deter.ini$. co.+le@ +e care< 6n .od $u*iectiv< noi nu $unte. ca+a*ili $%-l $e$i,%.. E@i$t% inter-eren&e a unor ele.ente co.une .ai .ultor te:nici $au .etode< di-eren&ierile -iind 0enerate 6n +ri.ul rAnd de e@+erien&a autorilor lor< dar 1i de condi&iile .ai lar0i $au .ai re$trAn$e de a+licare< de -a+tul c% unele au *ene-iciat de re,ultatele< de con$tatarea neaGun$urilor $au a direc&iilor de$c:i$e de te:nicile 1i .etodele a+%rute anterior. +I.T*E0-+- A/</.* ?* 917-:-+/4*/ ?1<-5-*- 7* *H/9-0/4* / ?41A8*9*((

Te"nica tatonrilor 8te:nica 6ncerc%rilor $au te:nica K6ncercare 1i 0re1al%L ori te:nica K+une .Ana 1i 6ncearc%L9 - +ro*a*il cea .ai vec:e te:nic% de re,olvare a +ro*le.elor. A+licarea te:nicii +re$u+une c:iar de la 6nce+ut identi-icarea i.ediat% a cel +u&in unei +ro+uneri de $olu&ie. Creatorul va +roceda< ca atare< la veri-icarea eiB dac% varianta con$iderata $e va dovedi via*il%< +ute. a+recia c% cel +u&in 6ntr-o +ri.% a*ordare< +roce$ul de c%utare a unei $olu&ii $-a 6nc:eiat Dac% +ri.a $olu&ie nu e$te core$+un,%toare o*iectivului ur.%rit< va tre*ui ca +e cale intuitiv% $au deductiv%< $% 0%$i. o a doua $olu&ie< $% veri-ic%. via*ilitatea ace$teia. Dintre ele.entete deter.inante +entru utili,area e-icient% a ace$tei .etode< .ai ale$ atunci cAnd $unt nece$are 6ncerc%ri nu.eroa$e< e$te e@i$ten&a unor calit%&i .oral-volitive ridicate. 2nversia$ O +o$i*ila inter+retare a ter.enului de inver$ie e$te aceea a unei o+eratii de r%$tu.are a $itua&iei ini&iale< de a*ordare a ei dintr-un +unct de vedere -unda.ental o+u$ celui ini&ial. Ele.entele deter.inante +ent. e-icien&a a+lic%rii $unt -le@i*ilitatea 0Andirii 86nl%turarea< deci< a iner&iei +$i:olo0ice9 1i o ca+acitate ridicat% de a i.a0ina $itua&iile 6n alte -or.e de .ani-e$tare decAt aceea cu care $unte. o*i1nui&i. Analogia. Vi,ea,% e@i$ten&a unor a$e.%n%ri 6ntre dou% $au .ai .ulte o*iecte< $i$te.e< -eno.ene< $itua&ii< a$e.%n%n $e$i,ate +rin a+licarea anu.itor criterii. Se orientea,% c%ut%rile $+re o $olutie a$e.%natoare celor +e care le cuno1te.. Analo0ia e$te a+t% $% $u0ere,e i+ote,e -ertileB anali,a< de,voltarea 1i .ateriali,area ace$tor i+ote,e i.+lic% 6n$% interven&ia deci$iv% a ra&iona.entului. E$te util 1i nece$ar ca inventatorul $% di$+un% de cuno1tin&e nu.eroa$e 1i din do.enii variate< $% ai*% un $+irit de o*$erva&ie de,voltat 1i $% +ro*e,e o -luiditate ridicat% a 0Andirii. 0mpatia. Se re-er% la ca+acitatea unei +er$oane de a $e identi-ica e.o&ional cu tr%irile altei +er$oane. Cn $en$ 0eneral< e.+atia +oate vi,a 1i tran$+unerea $u*iectului 6ntr-un o*iect e@terior< $itua&ie c%reia 6i core$+unde un conce+t cu o circula&ie .ai re$trAn$%< acela de intro+atie.
()

E.+atia $e .ateriali,ea,% cu u1urin&a la vAr$ta co+il%riei. A+licarea ace$tei te:nici recla.% $c:i.*area -unda.ental% a +unctului din care e$te e@a.inat% $ituatia-+ro*le.%< inventatorul -iind o*li0at $% recur0% la o e@a.inare din interiorul $au dintr-o co.+onent% a $i$te.ului anali,at. Ele.ente de natura .en&ionat% le re0%$i. 1i $u* denu.irea unei te:nici de Kidenti-icare cu o*iectul> . Tehnica detectivului$ Pleac% de la +re.i,a e@i$ten&ei unei $olu&ii 6n locurile 6n care ne a1te+t%. cel .ai +u&in $-o 0%$i.. Poate -i a+licat% de inventatorul $olitar< dar ea a 6.*r%cat 1i -or.a unei ac&iuni de 0ru+< tran$-or.Andu-$e< ca atare< 6ntr-o .etod% cu caracteri$tici 1i eta+e *ine deter.inate. Practicat% la nivelul 0ru+ului< +re$u+uneB a9 ;or.ularea +ro*le.ei? *9 A*ordarea +ro*le.ei de c%tre ec:i+a de inve$ti0a&ie< alc%tuit% din !2 +er$oane< avAnd $+ecialit%ti 1i vAr$te di-erite< ace$tea alc%tuind o li$t% de 6ntre*%ri vi,And +re-eren&ial .odalit%tile .ai +utin a*ordate de $olu&ionare a +ro*le.ei? c9 Tran$-or.area li$tei de 6ntre*%ri de c%tre ec:i+a de lucru< acea$t% ec:i+% avAnd 6n co.+onen&% #-' $+eciali1ti de 6nalt% cali-icare 6n do.eniul +ro*le.ei< care +ri.e$c $arcina de a releva eventualele direc&ii utile de re,olvare. 0!trapolarea$ Cn $en$ $trict< e@-ra+olarea $e re-er% la e@tinderea $e.ni-ica&iei $au a a+lic%rii unei no&iuni< +e *a,a unui ra&iona.ent +rin analo0ie< 6n cadrul aceluia1i do.eniu $au 6n alt do.eniu. Ca te:nic% de crea&ie< e@tra+olarea de$e.nea,% de re0ul% e@tinderea .odului de ut6li,are a unei $olu&ii 6n cadrul do.eniului ini&ial $au 6n do.enii cu totul di$tincte. E@i$t% o 6nrudire a 0Andirii. Tehnica avocatului 8$au te:nica diver0en&ei9. Cn cadrul +ledoariei $ale< un avocat va in$i$ta +re-eren&ial a$u+ra acelor a$+ecte 6n .%$ur% $% $u$&in%
(3

e@tra+ol%rii cu analo0ia. Solicit% atAt

cuno1tin&e .ulti+le< din do.enii variate< cAt 1i o .o*ilitate 8-luiditate9 ridicat% a

nevinov%tia $au vinov%&ia redu$% a clientului $%u< l%$And de o*icei real.ente 6n a-ar% -a+tete care contravin $co+ului $%u. 4novatorul caut% $% de,volte .a@i.al ar0u.entele care-i convin< aGun0And< 6n ace$t -el< la o .ai *un% clari-icare 1i $e+arare a +ro*le.ei< a eventualei $olu&ii< din .ediul ini&ial a+arent con-u,. Ulterior< o 1edin&% reali,at% ra&ional va de$+rinde ceea ce e$te util din ace$te ar0u.ente. Practicat% la nivel de 0ru+< te:nica avocatului +re$u+une? a9 Pre,entarea +ro*le.ei 8Kincidentul> $au K-a+tul Guridic>9? *9 A+%rarea a dou% +uncte de vedere< 6n +rinci+iu -unda.ental di$tincte< de c%tre dou% ec:i+e<cu+rin,And -iecare cAte "-2 .e.*ri. Ace$te +uncte de vedere +ot vi,a< de e@e.+lu< $olu&ia vec:e< cuno$cut% 1i o $olu&ie nou%? c9 4nterven&ia ar*itrului Gudec%tor< care va in$i$ta +entru clari-icarea conte@tului +ro*le.ei< +entru atenuarea di$cordan&elor -la0rante 1i +entru 6nde+%rtarea ele.entelor a*$urde? d9 Luarea deci,iei 8-or.ularea Kverdictului9< du+% un interval de ti.+ variind 6ntre o $%+t%.An% 1i cAteva luni< de c%tre un Guriu cu+rin,And Gudec%torul 1i .e.*rii ec:i+elor. Uneori< +oate -i nece$ar% o Kco.+letare a do$arululL< +rin luarea 6n con$iderare a o+iniilor a+artinAnd unor $+eciali1ti din do.eniul cercetat $au din do.enii 6nvecinate. Tehnica profanilor. Te:nica +ro-anilor +re$u+une con$ultarea< de c%tre $+eciali$tul +reocu+at de o anu.it% +ro*le.%< a unei +er$oane activAnd 6n cu totul alt do.eniu decAt cel vi,at. Acea$t% con$ultare +oate avea uneori dou% con$ecin&eB a9 O*&inerea< 6n .od direct< de la +er$oana c:e$tionat%< a unei $olu&ii utile. *9 Declan1area< 6n .intea $+eciali$tului< $u* in-luen&a 6ntre*%rilor Knaivului>< a unui +roce$ de clari-icare a +ro*le.ei 1i de o*&inere a $olu&iei dorite. Ele.entul $+eci-ic a+lic%rii te:nicii +ro-anilor< 6n cadrul unei activit%&i de 0ru+< 6l con$tituie -unc&ionarea unei ec:i+e alc%tuite din ne$+eciali1ti 8uneori
)

ale1i e-ectiv la 6ntA.+lare9 1i inclu,And eventual c:iar adole$cen&i $au co+ii / $au con$tituirea unor ec:i+e alc%tuite din $+eciali1ti a+ar&inAnd unor do.enii cu totul di-erite de cel anali,at< dar di$+unAnd de o va$t% cultur% 1i de certe +o$i*ilit%&i intelectuale< ec:i+e a+te $% o-ere $olu&ii inedite. AvantaGele te:nicii re,ult% din evitarea *arierei +$i:olo0ice +e care o +oate con$titui uneori un volu. .are de cuno1tin&e de $+ecialitate< din di.inuarea ac&iunii rutinei 1i a +reGudec%&ilor. Tehnica analizei intrrilor i ieirilor . La *a,a a+ari&iei ace$tei te:nici a $tat con$iderarea +ro*le.ei de re,olvat ca un $i$te. dina.ic< cu trei ele.ente +rinci+aleB intrarea 8in-+ut-ul9< ie1irea 8out+ut-ul9 1i< 6ntre ele< un +roce$ 6n cur$ de de$-%1urare. Cn +rinci+iu< anali,a valorilor .%ri.ilor de ie1ire din $i$te. 1i cunoa1terea le0ilor de de$-%1urare a +roce$ului ne o-er% in-or.a&ii a$u+ra +o$i*ilit%&ilor de .odi-icare a valorilor +ara.etrilor de intrare< a$t-el 6ncAt +roce$ul $% ai*% loc 6n condi&ii o+ti.e $au< alt-el $+u$< +ara.etrii de ie1ire $% ia valori 6ntre li.ite +re$ta*ilite. Tehnica retroproiec#iei. Pre,int% unele ele.ente co.une cu cea .en&ionat% anterior< 1i +re$u+une tran$-erul +ro*le.ei 6n trecut. Se atri*uie unui a$e.enea tran$-er calitatea de a contri*ui la o +o$i*il% de,in:i*are a 0Andirii creative. Tehnica reveriei $au te:nica vi$ului +rovocat. Pleac% de la i+ote,a di$+aritiei< 6n $tarea de reverie 8vi$are9< a o*$tacolului con$tituit de 0Andirea lo0icA. Po$i*ile eta+e ale -olo$irii ace$tei te:nici ar +utea -iB a9 Provocarea $t%rii de reverie 8de e@e.+lu< utili,atorul 61i +oate i.a0ina c% e$te o u1% care $cAr&Aie 1i $e de$c:ide< ori c% $e a-l% 6ntr-un :a.ac ce $e lea0%n% etc.9? *9 Conce+erea< 6n acea$t% $tare< a unor $olu&ii ce $e +ot 6nde+%rta .ult de realitate< +urtAnd c:iar +ecetea -anta$ticului? c9 Anali,a in-or.a&iiior ca+tate 6n $tarea de reverie? d9 Modi-icarea ace$tor in-o.a&ii< +rin ac&iunea le0it%&ilor core$+un,%toare $t%rii reale a +ro*le.ei.

)!

Tehnica notrii ideilor din timpul somnului . Cn ti.+ul $o.nului< 6n +erioada +re.er0%toare ace$tuia $au 6n cea i.ediat ur.%toare< e$te +o$i*il% relevarea unor $olu&ii utile< datorit% continu%rii unei activit%ti +$i:ice la nivelul $u*con1tientului.A+ari&ia unor idei noi e$te -avori,at% de a*$en&a $au de atenuarea in-luen&ei +e care ar +utea-o e@ercita 0Andirea con1tient%< lo0ic%< reali,Andu-$e deci< de la $ine< 6nl%turarea unui +o$i*il *locaG +$i:olo0ic. Cnl%n&uirea de a$ocia&ii care a condu$ la o $olu&ie -ericit% $-ar +utea $% nu $e .ai re+ete niciodat%? o +o$i*il% idee util%< necon$e.nat% 1i uitat%< ar +utea 6n$e.na o idee re6ntoar$% 6n neantul din care a venit< deci o idee +ierdut%. CAteva reco.and%ri utili,a*ileB a9 6nainte de a ador.i< recur0e. la o revedere a cadrului 0eneral al +ro*le.ei anali,ate< la o eviden&iere a contradic&iei $ale e$en&iale? *9 ave. 6n vedere e@i$ten&a unor .iGloace care $% +er.it% con$e.narea ra+id% a +o$i*ilelor idei utile< +rin a1e,area la 6nde.An% a unui carne&el< a unor -oi de :Artie< a unor in$tru.ente de $cri$< a unei $ur$e de ilu.inare etc.? c9 con$e.n%. e@+editiv< dar $u-icient de clar< 6nainte de a ador.i $au la tre,ire< $olu&iile $u0erate? d9 e@a.in%. ideile< deci interveni. critic ulterior< eventual 6n ec:i+%< +entru o relevare .ai e-icient% a unei +o$i*ile $olu&ii utile. Tehnica prezentrii par#iale a unei solu#ii. Pre$u+une 6ntreru+erea +re,ent%rii unei $olutii< +entru a invita a+oi auditoriul $%-1i $+un% +%rerea< 6n vederea de$crierii co.+tete a $olu&iei. A+licarea e-icient% e$te in-luentat% de doi -actori +rinci+aliB !9 Volu.ul cuno1tin&elor 8inclu$iv al celor din do.eniul +ro*le.ei +re,entate9 de care di$+une auditoriul? 29 Mo.entul 6ntreru+erii +re,ent%rii $olu&ieiB dac% +re,entarea $e li.itea,% doar la ele.entele ini&iale< +ot a+are di-icult%&i le0ate de 6n&ele0erea a ceea ce $e $olicit%< de1i o +er$oan% inovativ% 1i intere$at% va veni i.ediat cu 6ntre*%ri< +entru a-1i con$olida i.a0inea a$u+ra +ro*le.ei. Cn acela1i ti.+< ele.ente +rea

)2

nu.eroa$e< conturAnd +rea $trict o anu.it% $olu&ie< +ot 6n0u$ta e@a0erat< c:iar de la 6nce+ut< d..ul c%ut%rilor creative. 7I T*E0-+- A/</.* ?* 4*8*2/4*/ 6014 +14*8/5-- @0.4* 1A-*+.-268 64934-. ;+62-0.* ,/6 -9/=-0- ,*8*+./.* 81=-+ ,/6 /8*/.14 Tehnica asocierii -nln#uirii ideilor.$ Autoe@a.inarea .odului de a 0Andi 8o+era&ie e-ectuat% cu o oarecare 0reutate9 relevea,% -a+tul c% 6n trecerea de la o no&iune la alta< de la o idee ia alta< de la un o*iect oarecare la altul< rolul +ri.ordial revine a$ocierii< acea$ta a$i0urAnd continuitatea 0Andirii< +rin 6nl%n&uirea $ucce$iv% a di-eritelor re+re,ent%ri. E@i$t% trei re0uli ce -acilitea,% 6nl%n&uirea i.a0inilor. Re0ula conti0uit%&ii 8+anto-iorii unui co+il ne vor tri.ite cu 0Andul la co+ilul 6n$u1i9< re0ula $i.ilitudinii 8co.+ortarea unui leu -iind 6n .%$ur% $% ne-o rea.intea$c% +e cea a +i$icii noa$tre9 1i re0ula contra$tului 8un +itic ne-ar +utea 6nde.na $% ne 0Andi. la un uria19. Secven&ele reco.andate de $+eciali1ti a -i +arcur$e $untB a9 De-inirea unui $ti.ul 8+reci,area +ro*le.ei de inovare< a o*iectului $au a $i$te.ului ur.%rit9? *9 E@+ri.area $au con$truirea +ro.+t% 1i ne$tin0:erit% a unor i.a0ini evocate de $ti.ul< -%r% a o+era nici un -el de $elec&ie? c9 Deta1area ulterioar% a lan&ului de i.a0ini a$ociate $ti.ulului? d9 Sevenctierea din lan& a in-or.a&iilor utile. Tehnica ncrucirii for#ate. Acea$t% te:nic% ia 6n con$iderare re,ultatul $tudiului tran$-erului -or&at al co.+onentelor unui o*iect $au ale unei activit%ti c%tre o*iectivul anali,at. Sunt +arcur$e< ca atare< eta+e +rivindB a9 Li$tarea co.+onentelor o*iectivului de +er-ec&ionatB *9 Ale0erea unui o*iect $au a unei activit%&i 6nde+%rtate de cele avute 6n vedere? c9 Li$tarea co.+onentelor o*iectului $electat? d9 Studiul +o$i*ilit%&ilor de i.+lantare< 6n o*iectul anali,at< a co.+onentelor o*iectului ale$.
)"

Tehnica folosirii unor cuvinte selectate la nt&mplare . Pre$u+une +arcur0erea a dou% eta+e e$en&ialeB a9 Ale0erea< la 6ntA.+lare 8de e@e.+lu< +rin de$c:iderea unui dic&ionar9< a unui cuvAnt oarecare? *9 Studiul +o$i*ilit%&ilor de a 0%$i una $au .ai .ulte le0%turi 6ntre cuvAntul $electat 1i nece$it%&ile o*iectului ce tre*uie +er-ec&ionat $au o*&inut< Tehnica 3ocurilor de cuvinte Se $ta*ile$c un nu.%r de cuvinte c:eie +entru +ro*le.a anali,at%< ur.And ca ulterior $% $e cree,e a$ocia&ii 6n Gurul ace$tor cuvinte< +e cale -onetic% $au $e.antic%. Cn +o-ida a+aren&ei $ale a*$urdit%&i< .etoda $e +oate dovedi util% +rin declan1area unor $ti.uli $u+li.entari< +rin +o$i*ila relevare a unor le0%turi cu +ro*le.a anali,at%. Tehnica obiectelor focale. Se .ai nu.e1te 1i te:nica a$ociativ% a caut%rii $olu&iilor $i $e *a,ea,% +e $tudiul re,ultatelor unor 6ncerc%ri de tran$-er al caracteri$ticilor unor o*iecte $electate la 6nt%.+lare a$u+ra o*iectului de +er-ec&ionat< con$iderat ca 1i cu. $-ar a-la 6n -ocarul de tran$-er. E$te nece$ar% +arcur0erea ur.%toarelor eta+eB a9 Ale0erea o*iectului -ocal? *9 Selectarea< la 6ntA.+lare< a trei-+atru o*iecte 8a+elAnd la dic&ionare< cataloa0e< +u*lica&ii te:nice etc.9. c9 Ela*orarea li$tei caracteri$ticilor o*iectelor $electate la 6ntA.+lare? d9Henerarea unor idei +rin tran$-erarea< c%tre o*iectul -ocal< a caracteri$ticilor o*iecteior $electate la 6ntA.+lare? e9 De,voltarea co.*ina&iilor relevate a$t-el +rin a$ocia&ii li*ere? -9 Evaluarea ideilor o*&inute 1i $electarea celor reali,a*ile< care $-ar +utea e-ectua a+elAnd la un e@+ert $au la o 0ru+% de e@+erti< +entru ca< 6ntr-o $ecven&% ulterioar%< $% devin% +o$i*il% o cola*orare cu ace1tia< +entru ale0erea variantelor utile.

)2

Se con$ider% c% -olo$irea te:nicii o*iectelor -ocale e$te e-icient% 6ndeo$e*i 6n ca,ul 6n care $e $olicit% noi $olu&ii +entru +er-ec&ionarea unor .etode 1i ec:i+a.ente cuno$cute. *IT*E0-+- A/</.* ?* /?8-+/4*/ 6014 917-:-+34- +/0.-./.-2* ,/6>;+/8-./.-2* O evaluare a di-eritelor ti+uri de inven&ii=inova&ii ne +oate dovedi c% +u&ine dintre ace$tea introduc ele.ente -unda.ental di-erite de cele ale inven&iilor anterioareB $e a+recia,% c% circa ) P dintre inven&ii $e o*tin< de -a+t< +rin .odi-ic%ri o+erate a$u+ra unor $olu&ii e@i$tente. Un nu.%r de .odi-ic%ri le +ute. con$idera ca derivate 6ntrutotul din o+eratiile arit.etice ele.entareB aGun0e. a$t-el la inven&ii o*&inute +rintr-o $i.+ti-icare con$tructiv% 8$c%dere9< +rin ad%u0are 8adunare9< +rin divi,are $au +rin .ulti+licare. Combinarea$ Pro*a*il c% cea .ai utili,at% te:nic% de a o*&ine $olu&ii noi e$te co.*inarea. La ori0ine $e +oate a-la o 6ntre*are de ti+ul KCe-ar -i dac% a1 co.*ina cutare 1i cutare lucru 1i nu de +u&ine ori e-ectul al%tur%rii ini&ial i.a0inare a unor $olu&ii di$tincte cuno$cute a condu$ la re,ultate $ur+rin,%toare. Cn alte $itua&ii< co.*inarea e$te re,ultatul unei ac&iuni 6n $en$ul 0%$irii unui r%$+un$ -avora*il la 6ntre*areaB KCe a1 +utea ad%u0a unui anu.it o*iect< +entru a-l +utea utili,a 6n .al .ulte 6.+reGur%riJ> Co.*inarea e$te de$tul de acce$i*il%. Atunci cAnd cele dou% $au .ai .ulte ele.ente $e co.*in%< e$te +o$i*il ca rolurile lor $% nu -ie de aceea1i i.+ortan&% 1i 6n ace$t ca, vo. a+recia c% ave. de-a -ace cu o variant% de co.*inare +e care a. +utea-o nu.i .odi-icare +rina d%u0are. Pentru a -i *reveta*il%< o $olu&ie re,ultat% +rin co.*inare 8con-or. le0i$latiei< re,ultat% +rin a$ocierea a dou% $au a .ai .ultor $olutii cuno$cute9 tre*uie $% conduc% la un e-ect $u+erior $i.+lei 6n$u.%ri arit.etice a e-ectelor reali,a*ile +rin utili,area inde+endent% a -iec%reia dintre $olu&iile cuno$cute. Concasarea $au .odi-icarea +rin divi,are. Con-or. dic&ionarelor< a conca$a 6n$ea.n% a $-%rA.a un .aterial $olid< a -Ar%.i&a. A+licarea te:nicii
)#

+re$u+une K$+ar0erea> +ro*le.ei< deci divi,area ace$teia 6n +ro*le.e .ai $i.+le 1i +oate .ai u1or de re,olvat? $e are 6n vedere nu nu.ai o 6.+%rtire a +ro*le.ei< ci 1i o Kru+ere> a le0%turilor 6ntre ele.ente< le0%turi care ne 6.+iedic% $% vede. +o$i*ilit%&ile de re,olvare 1i care $-ar +utea real.ente $% di$+ar% 6n unele variante de re,olvare a +ro*le.ei. A+licarea nu.ai a conca$%rii nu conduce< de re0ul%< la a.eliorarea $olu&ieiB ea tre*uie ur.at%< ade$eori< de utili,area altor te:nici de crea&ie< 6n a0re0are cu care vor deveni relevante avantaGele conca$%rii. (odificarea prin nlocuire. Cnlocuirea $au $u*$tituirea vi,ea,% utili,area< 6n cadrul unui $i$te.< a unui co.+onent 6n locul altuia. (odificarea formei. Modi-icarea -or.ei +oate aduce $e.ni-icative avantaGe atunci cAnd conduce la o .ai *un% adecvare a unui o*iect 6n ra+ort cu de$tina&ia $a. (odificarea prin redimensionare. redi.en$ionare a unui $i$te. +oate aduce uneori avantaGe ce nu $-au luat 6n con$iderare 6n $olu&ia initial%. Tendin&e v%dite de .iniaturi,are au 0enerat o inten$i-icare a c%ut%rilor 6n ace$t $en$ 1i a+ari&ia a nu.eroa$e o*iecte utile< dar de di.en$iuni .ult .ai redu$e. Pentru o $erie 6ntrea0% de $itua&ii< $-au dovedit a -i convena*ile di.en$iunile .ai .ari ale unor $i$te.e 8tendin&a de 0i0anti,are9. Cn a$e.enea $itua&ii< redi.en$ionarea antrenea,% 1i un lan& de .odi-ic%ri con$tructive. (odificarea prin scdere$ (odificarea prin multiplicare (odificarea prin rearan3are. E$te +o$i*il%< uneori< o*&inerea unor avantaGe i.+ortante 1i $ur+rin,%toare +rin rearanGarea co.+onentelor unui aceluia1i an$a.*lu< -%r% a a+ela< deci< la nici un -el de 6nlocuiri< co.+let%ri $au +relucr%ri. M*.17* -0.6-.-2* 7* ,.-968/4* / +4*/.-2-.35-(etoda g&ndirii laterale. Dac% +roce$ul de 0Andire lo0ic% +re$u+une +arcur0erea ra&ional% a unor $ecven&e ele 6n$ele lo0ice< cu anali,e inter.ediare< care le con-er% un a$+ect -a.iliar< 6n$ea.n% c% el va +er.ite 6n .ic% .%$ur% +%trunderea unor idei noi. HAndirea lateral% $au colateral% ar tre*ui $% $e *a,e,e
)'

+e de$-iin&area .odelelor e@i$tente< +e reanali,area in-or.a&iei< cu $co+ul evident de a 0enera o rearanGare a conce+telor< a$t-el 6ncAt $% $e aGun0% la o $olu&ie nou% 1i e-icient%. Po$i*ile eta+e ar +utea -iB a9 E@a.inarea $olu&iilor e@i$tente? *9 Relevarea< +entru $olu&iile e@i$tenteB - a ideilor do.inanteB - a -actorilor de in-luen&% .aGor%? - a tendin&elor de +olari,are? - a re$tric&iilor ce $-au avut 6n vedere. c9 Solu&ionarea +ro*le.ei +rin te:nici .enite $% a*at% 0Andirea de la .odelele o*i1nuite< +rin utili,area uneia $au a .ai .ultora dintre direc&iile ur.%toareB - co.utarea aten&iei a$u+ra unor a$+ecte .ai +u&in $tudiate? - $c:i.*area conce+tului de *a,%B - divi,area $au eli.inarea unor +%rti ale $olu&iilor e@i$tenteB - ad%u0area -ortat% a unor co.+onente con$iderate ini&ial nerelevante? - -ol$irea unor $ecven&e ce +ot -i re0%$ite 6n te:nica utili,%rii unor cuvinte $electate la 6ntA.+lare. (etoda discu#iilor n grup. Poate -i 6ntAlnit%< ca .etod% de re,olvare a +ro*le.elor< a1a nu.ita di$cu&ie 6n 0ru+ $au de,*atere 6n 0ru+. Uneori< acea$ta +oate avea un caracter ad-:oc< +rin $trAn0erea< -Ar% o convocare +reala*il%< a unui nu.%r de +er$oane< 6ntr-un anu.it conte@t 1i relevarea< +a$ionant% cAteodat%< a a$+ectelor +e care le i.+lic% re,olvarea unei +ro*le.e .ai .ult $au .ai +u&in di-icile. Alteori< di$cu&ia de 0ru+ +oate avea un caracter or0ani,at< +re$u+unAnd +artici+area +e *a,a unei convoc%ri +reala*ile 1i eventual c:iar 6n1tiin&area +artici+an&ilor a$u+ra te.ei ce $e va de,*ate. Cn a.*ele cate0orii de $ituatii< +artici+an&ii utili,ea,% 8-%r% ca 6ntotdeauna $% -ie con1tien&i de acea$ta9 caracteri$ticile de $ti.ulare a ca+acit%&ii creative individuale< 6n condi&iile
)(

activit%&ii de 0ru+. Anali,a critic% a $u0e$tiilor< i.ediat du+% e.iterea lor< $e .ani-e$t% ca un +ute.ic -actor in:i*itor< du+% cu. +artici+area neadecvat% a unei +er$oane cu -unc&ie de r%$+undere $au di$+unAnd de o .are co.+eten&% 6n do.eniul +ro*le.ei< dar nu 1i de tactul nece$ar< 6i +oate inti.ida +e +artici+an&i< le +oate crea re&ineri 6n a-1i e@+une li*er o+iniile. Nee@i$tAnd< de re0ul%< durate li.it% ale di$cu&iilor 1i ne-iind i.+lica&i 6n .od direct $au nedorind $% $e i.+lice< unii +artici+anti nu $i.t +re$iunea ti.+ului 1i deci nu $unt 6nde.na&i $%-1i +un% .intea la lucru. Cn +o-ida e@i$ten&ei unei eventuale 6n1tiin&%ri +reala*ile< +ot e@i$ta +artici+an&i care $% con$idere c% +ro*le.a nu le a+ar&ine 1i +entru care un +o$i*il +roce$ de incu*a&ie nu e$te declan1at. De$i0ur< intere$ul e$te cre$cut cAnd +ro*le.a de,*%tut% 6l a-ectea,% 6n .od direct< -inanciar< .aterial $au .oral +e +o$i*ilul +artici+ant< du+% cu. e@i$t% 1i +er$oane ale c%ror te.+era.ente< o*i1nuin&e< .odalit%&i de a vedea via&a< le 6ndea.n% $%-1i e@+un% cu :ot%rAre o+iniile 1i c:iar $% 1i le a+ere cu o ve:e.en&% ce +oate a-ecta rela&iile cole0iale.

))

CURSUL 10 TE(NICI DE CREATIVITATE A1a cu. a. v7,ut deGa< nevoia de inovare e$te e$en&ial7 +entru *unul .er$ al unei -ir.e. Pentru a a*orda inovarea< tre*uie< cel .ai ade$ea< +ornit de la +ri.a eta+7< cea de creativitate. Dar creativitatea +re$u+une oa.eni creativi< iar ace1tia< nu $unt c:iar a1a u1or de 07$it. Doar 2 P din oa.eni $unt -oarte creativi 1i< cu 0reu< atin0e. !# P +entru oa.enii cu creativitate< o idee .ai .are decAt .edia. Pentru a t7ia ceea ce la +ri.a vedere +are a -i un nod 0ordian< $-au +u$ la +unct te:nici de creativitate. E$te vor*a de te:nici care $7 +er.it7 unor oa.eni nor.ali $7 o*&in7 re,ultate a+ro+iate celor creativi. A+licarea lor din ce 6n ce .ai $u$&inut7 6n ulti.ii # de ani le-a dovedit din +lin utilitatea. 4n cele ce ur.ea,7 vo. -ace o +re,entare $uccint7 a unora dintre ele. Te:nicile de creativitate $e utili,ea,7 atunci cAnd tre*uie re,olvate +ro*le.e dintre cele .ai diver$e care a+ar la nivelul -ir.ei $au c:iar a unui $u*$i$te. al ace$teia< cu. ar -iB co$turi< .aterii +ri.e< +rodu$e< diver$e di-icult7&i. Pentru 07$irea de idei noi< $e a+elea,7 cel .ai -recvent la ur.7toarele .etodeB *rain$tor.in0 $inectic7
)3

anali,7 .or-olo0ic7 li$te de 6ntre*7ri cutii de $u0e$tii Pentru re,olvarea +ro*le.elor< $e a+elea,7 laB o dia0ra.e Pareto o $inectic7< *rain$tor.in0 o c:e$tionare o cutii de $u0e$tii O alt7 cla$i-icare a te:nicilor de creativitate< intere$ant7 din +unct de vedere +ractic< le 6.+arte 6n o te:nici de creativitate individual7? o te:nici de creativitate 6n 0ru+. Ca. toate .etodele +arcur0< 6ntr-un -el $au altul< aceea1i $ucce$iune de +a$i< anu.eB 2$ Prelucrarea problemei 6ntr-un $en$ -oarte lar0< +ornind de la de-inirea ace$teia< continuAnd cu identi-carea a$+ectelor critice +e care le con&ine 1i ter.inAnd cu o*iectivele ur.7rite. 22$ Culegerea de informa#ii cu +rivire laB ele.ente cuno$cute< ele.ente noi< $tudii ela*orate 1i e@+eri.entate e-ectuate a$u+ra +ro*le.ei< date -urni,ate de di-eri&i $+eciali1ti etc.? toate ace$te in-or.a&ii ur.And $7 -or.e,e eventual con&inutul unui .aterial $cri$. 222$ 9rdonarea informa#iilor +rin +unerea ace$tora 6ntr-o -or.7 inteli0i*il7< u1or detecta*il7B $ortare< 0ru+are< notare. 2%$ /afinarea informa#iilor +rin $ta*ilirea de rela&ii 6ntre ace$tea< $i.ilitudini 1i di-eren&e< analo0ii< ra+orturi cau,e-e-ecte< co.*ina&ii 6ntre in-or.a&ii< .odele +e *a,a in-or.a&iilor. Cn ace$t $co+ $e +un diver$e 6ntre*7ri $ti.ulative. %$ Digerarea informa#iilor ca -a,7 de Yincu*areL deli*erat7< +rin renun&area la a*ordarea con1tient7 1i Y+unerea la lucruL a $u*con1tientului< rela@area voit7< di$cutarea altor +ro*le.e< recur0erea la Gocuri de diverti$.ent etc.< ur.7rindu-$e
3

o re6.+ro$+7tare a .in&ii. %2$ Producerea de idei +rin concentrare din nou a$u+ra +ro*le.ei< ur.at7 de o e.i$ie li*er7 a ideilor de re,olvare a +ro*le.ei 1i $i.+la notare a ace$tora< -7r7 nici o evaluare critic7. O*iectul con$t7 6n conce+erea a cAt .ai .ultor alternative< 6ntr-o -or.7 *rut7< necen,urat7. %22$ Prelucrarea ideilor +rintr-o e@a.inare critic7 o*iectiv7< eviden&ierea de-ectelor< co.+arare< re-acere< 6.*un7t7&ire< te$tare. %222. Aplicarea ideilor 6n $en$ul YvinderiiL ace$tor du+7 ce au -o$t a+ro*ate 1i acce+tate de cei intere$a&i< $co+ 6n care $e ela*orea,7 un +ro0ra. de valori-icare cu+rin,And ti.+ii aloca&i< cola*or7ri nece$are< +u*licitate 1i alte ac&iuni. 2C$ /epetarea procesului +An7 ce devine o o*i1nuin&7 natural7? con$tituie o -a,7 co.+le.entar7 avAnd rolul 1i $e.ni-ica&ia -+r.7rii unui verita*il co.+orta.ent 6n ra+ort cu +ro*le.ele care recla.7 o re,olvare creativ7. A+are evident c7 -a,ele 4-4V core$+und cu Y+re07tireaL< -a,ele V 1i V4 $unt re,ervate Yincu*7riiL 1i Yilu.in7riiL< iar -a,ele V44 1i V444 intr7 6n con&inutul Yveri-ic7riiL. T*E0-+- 7* +4*/.-2-./.* 7* =46? A1a cu. a. $+u$ deGa< te:nicile de creativitate 6n 0ru+ $unt cele ce dau re,ultatele cele .ai -ructua$e. D7. 6n continuare .ai .ulte ar0u.ente 6n ace$t $en$B o $e o*&ine $u.a ideilor tuturor +artici+an&ilor? o ideile unora $unt 0enerate $au 6.*o07&ite de ideile celorlal&i? o activitatea 6n 0ru+ $ti.ulea,7 crea&ia de idei? Condi&iile a*$olut nece$are a -i 6nde+liniteB o li+$a oric7rei cen,uri $au autocen,uri a$u+ra ideilor e.i$e? o eli.inarea ori c7rei atitudini ne0ative $au ne0ativi$te? o 6ncercarea tuturor de a 6.*un7t7&i ideile e.i$e ce ceilal&i. Eta+ele trat7rii unei +ro*le.e +rin te:nici de creativitate 6n 0ru+ $unt ur.7toareleB
3!

!. identi-icarea unei +ro*le.e ce tre*uie re,olvat7 2. creerea unui 0ru+ ". [anali,a 1i dia0no$ticul $itua&iei e@i$tente 2. [c7utarea cau,elor ce au condu$ la a+ari&ia +ro*le.ei #. [ierar:i,area cau,elor '. [c7utarea $olu&iilor< +rin 0enerarea de cAt .ai .ulte idei noi (. trierea ideilor e.i$e< du+7 criterii *ine $ta*ilite ). e@+eri.entare< anali,are re,ultate< deci,ie -inal7 8unde eta+ele cu [ $e reali,ea,7 +rin activitate 6n 0ru+9. Te:nica de creativitate care r7$+unde cel .ai *ine cerin&elor de .ai $u$ e$te cea cuno$cut7 $u* nu.ele de Qrain$tor.in0. 4rainstormin&5ul Qrain$tor.in0-ul e$te con$iderat a -i la *a,a tuturor te:nicilor de creativitate 6n 0ru+< datorit7 caracteri$ticilor $ale. Ter.enul de brainstormin&< un a.eric7ni$.< ar 6n$e.na< literal< o furtun8 a creierelor. Mai a+roa+e de $en$ul $7u real ar -i ter.enul de furtun8 a g&ndurilor. 4n diver$e li.*i $-au 6ncercat diver$e traduceri< .ai .ult $au .ai +u&in reu1ite 8de +ild7< -rance,ii $+un remue-mDninges9< dar +6n7 la ur.7 ter.enul a.erican $-a interna&ionali,at ca atare. Principiile de ba a ale brainstormin&ului 8con-. D.H.RaSlin$on< YHAndire creative 1i *rain$tor.in0L< Ed. Codec$< !33)9 $unt 6n nu.7r de +atru< +rinci+ii care tre*uie re$+ectate tot ti.+ul 81i de dorit c:iar a-i1ate la loc vi,i*il 6n ti.+ul 1edin&elor de *rain$tor.in09. )uspendarea oric8rui ra#ionament, Cu alte cuvinte $7 nu critici $au $7 -aci ori ce -el de Gudecat7 de valoare< totul tre*uie luat a1a cu. e$te $+u$. 6ibertatea de g&ndireB E$te vor*a de eli.inarea in:i*i&iilor $au a *arierelor. Tre*uie enun&at7 ori ce idee< c:iar dac7 +are *un7 $au rea< lo0ic7 $au $tu+id7< tot ce ne vine 6n .inte. Cantitatea, Tre*uie e.i$ un nu.7r cAt .ai .are de idei.
32

4n +rinci+iu< *rain$tor.in0-ul con$t7 6ntr-o 1edin&7 la care $unt convoca&i .a@i.u. ! -!# oa.eni< de $+ecialit7&i di-erite< a c7ror tr7$7tur7 0eneral7 tre*uie $7 -ie ori,ontul lar0 de cuno1tiin&e 1i ca+acitatea de a acce+ta idei< ori cAt de tr7,nite ar -i. Ani.atorul enun&7< 6n ter.eni cAt .ai 0enerali cu +utin&7< +ro*le.a 1i a+oi +artici+an&ii 6nce+ $7 o-ere $olu&ii. O $olu&ie +oate na1te o alta 6n .intea unui alt +artici+ant< +rin a$ocia&ie de idei< 1i a$t-el $e +oate aGun0e< du+7 nu .ai .ult de o or7< la un nu.7r i.+re$iionant de idei< uneori e@tre. de 6ndr7,ne&e 1i +e care ni.eni din cei +re,en&i nu le-ar -i +utut 07$i de unul $in0ur. 4deile $unt notate de ani.ator< +e .7$ur7 ce $unt anun&ate< +e -oi ce $e a-i1ea,7 i.ediat la loc vi,i*il 86n ideea c7< .ai devre.e $au .ai tAr,iu< 6n cur$ul 1edin&ei< ele vor 0enera o -ertili,are 6ncruci1at79. La $-Ar1itul 1edin&ei< ani.atorul +relucrea,7 datele< tria,7 ideile intere$ante< caut7 $olu&ii via*ile. Eventual< du+7 cAteva ,ile< convoac7 o alt7 1edin&7 de *rain$tor.in0< +entru a 07$i $olu&ii care $7 +er.it7 $olu&iei 07$ite $7 +oat7 -i a+licat7. Re0uli 0eneral vala*ile +entru $ucce$ul unei 1edin&e de *rain$tor.in0B o convoac7 +e cine tre*uie 8oa.eni >de$c:i1i>< cu idei9? o +re07te1te *ine 1edin&a 8a.*ian&7< or7< .odalit7&i de 6nre0i$trare etc.9 o de-ine1te corect $co+ul? anun&7-l? +re,int7 clar in-or.a&iile de la care $e +leac7? o antrenea,7 +e toat7 lu.ea< 6ncuraGea,7 +roduc&ia de idei? toate ideile $unt *uneN o .ini.i,ea,7 eventualele con-licte< .ini.i,ea,7 +onderea di0re$iunilor? nu +er.ite critica? o 6ncuraGea,7 ideile re-eritoare la cau,ele 8+ri.are< dac7 $e +oate9 +ro*le.ei $tudiate? o re,ultatul -inal va de+inde @0 ?4-968 4B07 de nu.7rul de idei adunate. .actori blocaniB A. :/+.14- -07-2-76/8- : o o*i1nuin&7< rutin7< con-or.i$.? o li+$7 de intere$< de .otivare< de $+irit de o*$erva&ie? o nea$cultarea celui ce 6&i vor*e1te 8.intea .er0e .ai re+ede decAt vor*irea 1i -7r7
3"

concentrare< 6&i ur.7re1ti +ro+riile 0Anduri< nu 6l .ai a$cul&i +e cel ce $u0erea,7 o idee nou79? o $enti.entul autocritic? o i0noran&a $au< din contr7< e@ce$ul de cuno1tiin&e? o *locaGul +e +ri.a idee 07$it7 8con$iderat7 ca $in0ura *un79? o $+iritul critic? o c7utarea $i$te.atic7 a +unctului $la* al ideilor e.i$e. ). :/+.14- +18*+.-2o ordinea $ocial7? o ti.iditatea< reticen&a de a vor*i 6n -a&a altora? o tea.a de ridicol< de a -i Gudecat ne-avora*il de al&ii< de 0re1eal7< de a $+une vreo +ro$tie? o tea.a de re+ro1uri din +artea celorlal&i? o e@ce$ul de autoritate? o e@ce$ul de +recau&ie 6n -or.ularea ideilor? o $ce+tici$.ul< 6n $+ecial al celor ce \ 1tiu ]? o tea.a unora de nou? o $+irit ad.ini$trativ< *irocratic< care $u+ri.7 ini&iativa? o in$tinctul de +ro+rietate< care te 6ndea.n7 $7 &i +entru tine ce 1ti. C. :/+.14- 8*=/5- 7* :-49J o re$+ectul or0ani0ra.ei< care -ace di-icile contacte directe 6ntre nivele ierar:ice di-erite? o nevoia de re,ultate la ter.en $curt? o $+eciali,area< ca $cu,7 +entru a nu te an0aGa la a -ace altceva? o nevoia de ordine? o concuren&a 6ntre indivi,i. Un rol -oarte i.+ortant revine ani.atorului 0ru+ului< care tre*uieB o $7 $t7+Anea$c7 *ine te:nicile de -unc&ionare ale 0ru+urilor de creativitate<
32

o $7 cunoa$c7 *ine +ro*le.a $u+u$7 de,*aterii< o $7 incite +er.anent la 0enerarea de idei noi< o $7 -ie +ro.+t< $7 1tie $7 a$culte< o $7 -ie ca+a*il $7 recentre,e di$cu&ia< $7 nu o la$e $7 devie,e de la $u*iect< o $7 note,e toate ideile iar du+7 $e$iune $7 -ie ca+a*il $7 le trie,e. 4ntre toate .etodele de creativitate 6n 0ru+< *rain$tor.in0ul e$teB o +ri.a .etod7 de creativitate $tructurat7< o .etoda cea .ai $i.+l7< o o .etod7 care $e inte0rea,7 6n .od natural 6n toate celelalte.

Sinectica E$te o .etod7 $i.ilar7 *rain$tor.in0ului ca or0ani,are< dar care -olo$e1te analo0ia $au .eta-ora +entru a +er.ite ca +ro*le.a $7 -ie +rivit7 dintr-un alt un0:i. A -o$t +ro+u$7 6n !32) de R.Hordon< in0iner la Art:ur D. Little. )En ^ cu ? ectos ^ e@tern _ deci analo0ii< a$ocieri< cu ceva din e@teriorul $i$te.ului. O +ro*le.7 0reu de a*ordat devine 8eventual9 -a.iliar7 r7$+un,And .ai 6ntAi la 6ntre*area Cu ce seam8n8F$ O +ro*le.7 e@tre. de *anal7 +oate deveni intere$ant7 dac7 +une. .ai 6ntAi 6ntre*area Cum ar fi dac8 s-ar asem8na cu$$$F Uneori $e +ot -ace unele a$ocia&ii ciudate care $7 conduc7 la idei noi. Sinectica co.+ort7 +arcur0erea a ' +a1i B !. 7*:-0-4*/ ?41A8*9*- ;- 4*:14968/4*/ *- 8eta+7 co.un7 cu .ulte alte te:nici de creativitate9? 2. *8-9-0/4*/ ,1865--814 -9*7-/.* ;- *2-7*0.* 8din nou< ele.ent co.un< -oarte util9? ". 4*:14968/4*& -olo$ind una $au a.Andou7 din te:nicileB ceea ce e$te -a.iliar tre*uie trecut 6n ceva in$olit ceea ce e$te in$olit tre*uie -7cut -a.iliar. Sunt .ai
3#

.ulte ti+uri de analo0iiB analogii directe< cele .ai utili,ate. Patentele naturii ar -i un -oarte *un e@e.+lu 8-or.a :idrodina.ic7 a del-inilor< -olo$it7 6n +roiectarea naval7< $onarul luat de la lilieci etc.9? analogia personal8 8cercet7torul $e \ $u*$tituie ] +ro*le.ei ce tre*uie re,olvat7 1i 6ncearc7 $7 0Andea$c7 a1a cu. ar -ace-a $u*iectul $tudiului< e@e.+lu ceva .ai Go$9? analogia simbolic8 - $e a$ocia,7 +ro*le.ei un $i.*ol 1i $e +orne1te de aici la c7utarea $olu&iei analogii fantastice - $e caut7 o $olu&ie +ornind de la +ove1ti< *a$.e< etc.< 2. 4*2*0-4*/ 8/ ?41A8*9/ \ de *a,7 ] 1i tran$+unerea analo0iei< 6na+oi la re,olvarea ei. #. /9*8-14/4*/ ,1865--814 =J,-.*. 0etoda celor 6 p!l!rii Pentru 0enerarea de noi idei conco.itent cu anali,a critic7 a ideilor e.i$e< $e a+lic7 .etoda nu.it7 Ya celor ' +7l7riiL< -iecare +7l7rie $e.ni-icAnd de -a+t o anu.it7 -ire< $au o anu.it7 $tare de $+irit +e care o ado+t7 cel ce o +oart7. o p8l8ria alb! cel ce dorete informa#ii$ Ce in-or.a&ii ave.J ce in-or.a&ii ne li+$e$cJ< ce in-or.a&ii ne-ar -i dra0 $7 ave.J cu. +ute. o*&ine in-or.a&iile de care ave. nevoieJ o +7l7ria =/8A*0J< cel cu idei practice -pedantul.$ Ar .er0e dac7 aduce. -a*rica .ai a+roa+e de client< *ene-iciul 0lo*al cre1te reducAnd cota de *ene-iciu +e unitatea de +rodu$ 1i vAn,And .ai .ult< co$tul 6nalt al ener0iei tre*uie $7 ne -ac7 .ai +u&in ener0ointen$ivi etc. o P8l8ria verde cel cu idei tr8snite -creativul.$ Ne tre*uie ceva cu totul nouN< ce alte alternative a. +utea 07$iJ< cu. a. +utea -ace lucrurile alt-elJ< ce alt7 e@+lica&ie ar +utea e@i$taJ o P7l7ria 0*/=4J< cel ce critic8 bazat pe fapte. Re0ula.entele nu ne +er.it
3'

acea$ta< nu ave. o ca+acitate de +roduc&ie $u-icient7< va deter.ina cre1terea +re&urilor 1i nu vo. .ai vinde< nu ave. e@+erien&7 6n do.eniu etc. o P7l7ria 41;-*< cel ce critic8 bazat pe intui#ii . Nu-.i +lace .odul cu. 0Andi.< e@i$t7 in-or.a&ii +lau,i*ile c7 +re&urile vor varia 6n $en$ul... o P8l8ria albastr! mediatorul cel ce rezum8 ideile$ A. +utea avea un re,u.at al celor di$cutate +An7 acu.J< cred c7 de acu. tre*uie $7 ne concentr7. a$u+ra a$+ectelor +rioritare< cine ar -i di$+u$ $7-1i .ai +un7 o dat7 +7l7ria verdeJ etc. Metoda +oate -i a+licat7 6n dou7 .oduri di$tincte. Se +ot de$i0ur convoca 1a$e oa.eni< -iecare >+urtAnd cAte o +7l7rie>. Totul e$te $7 07$e1te 1a$e oa.eni cu -irile +otrivite rolului +e care -iecare ur.ea,7 $7 6l Goace. Al doilea .od< .ai u1or de reali,at +ractic< con$t7 6n a convoca cA&iva oa.eni< nu nea+7rat 1a$e< cu care $7 $e or0ani,e,e un .ini-*rain$tor.in0< 6n cadrul c7ruia to&i $7 +oarte< +e rAnd< aceea1i +7l7rie< de dorit 6n ordinea 6n care ele au -o$t +re,entate .ai $u$. Se va -ace a$t-el .ai 6ntAi o li$t7 cAt .ai co.+let7 a in-or.a&iiolor de care di$+une. 1i de care ave. nevoie< $e vor c7uta ieile +ractice a+lica*ile< $e va 6ncerca ulterior 07$irea de idei cu totul noi< 1.a...d... La li.it7< te:nica +oate -i 6ncercat7 1i de un $in0ur o.< care $7 61i +un7 +e rAnd +7l7riile. AtAta doar c7 unde $unt .ul&i +uterea cre1te. 4n ca,ul no$tru cre1te $+ectaculo$ nu.7rul de idei 1i ca+acitatea ace$tora de -ertili,are reci+roc7< i.+licit +uterea .etodelor de a -i utile. T*E0-+- 7* +4*/.-2-./.* -07-2-76/8J (ia&ramele P,RET7 Ril-redo Pareto a -o$t un econo.i$t italian din a doua Gu.7tate a $ecolului trecut. E$te cuno$cut ca -iind unul din +ri.ii econo.i1ti care au 6ncercat $7 ela*ore,e .odele .ate.atice 6n econo.ie< ca 1i +entru a1a nu.itul >o+ti. Pareto>< un +rinci+iu con-or. c7ruia o+ti.ul $e atin0e doar atunci cAnd nu .ai +oate -i 6.*un7t7&it7 $itua&ia unui a0ent econo.ic -7r7 a 6nr7ut7&i $itua&ia altora. 4n inovare< ca 1i 6n $tudiile +rivind reali,area calit7&ii +rodu$elor< $e
3(

vor*e1te .ult 6n ulti.ul ti.+ de$+re o con$tatare $tati$tic7 -7cut7 de Pareto< anu.e aceea c7< de re0ul7< 89 : din cau e se datoresc la ;9 : din efecte+ Dac7 $e -ace o re+re,entare 0ra-ic7 e-ecte ^ -unc&ie 8cau,e9 acea$ta 8nu.it7 diagrama Pereto9< va avea a$+ectul unei :i+er*ole. Utilitatea re0ulii con$t7 6n aceea c7< dac7 e-orturile de $olu&ionare $e 6ndrea+t7 a$u+ra celor +ri.e 2 P din cau,e< e-ectele o*&inute vor -i -oarte .ari< deci .unca va avea o e-icien&7 .a@i.7. De aceea< -oarte ade$ea< un $tudiu de c7utare a unor $olu&ii noi va 6nce+e cu o anali,7 a rela&iilor cau,e - e-ecte< 6n ur.a c7reia $e +ot ale0e +ro*le.ele a$u+ra c7rora tre*uie $7 ne 6ndre+t7. aten&ia cu +rioritate.

Listele de ntreb!ri Metoda con$t7 6n ela*orarea unor li$te de 6ntre*7ri care< la c7utarea r7$+un$ului< +ot $u0era $olu&ii cu totul noi +entru +ro*le.a $tudiat7. 4n ce con$t7 +rinci+ala di-icultate J ce v7 deranGea,7 J .urd7re1te< &ine de -ri0 J ce v-ar +lace $7 vede&i< $7 au,i&i< $7 atin0e&i< $7 .iro$i&i J cand $i.&i&i nevoia $7 ave&i o a treia .An7 J ce uita&i $au ne0liGa&i $7 -ace&i cel .ai de$ J ca. ce vreau $7 -ac J a. .ai -7cut 6nainte J Cu. J a$i +utea -ace alt-el J a1i +ute utili,a .ai .ult< .ai +u&in< co.+let< de loc< doar o +arte< cAteva +7r&i J ce $e 6ntA.+l7 dac7 -ac +e do$ J ce $e 6ntA.+l7 dac7 nu -ac ni.ic J
3)

ce +ot ad7u0a J ar +utea -i .ai .are< .ai nu.ero$ J- ar +utea -i .ai -7cut .ai .ic< ar +utea -i divi,atJ a. +utea +une .ai .ult J dar .ai +u&in J ar +utea -i .ai -7cut din .ai +u&ine +ie$e J cu. $7 6l 6nt7ri.< $7 6l -ace. .ai re,i$tent< .ai dura*il J ar +utea .er0e .ai re+ede J dar .ai 6ncet J 4at7 alte cAteva 6ntre*7ri< care a+ar 6n alte li$te li$teB la ce altceva ar +utea $erviJ +rodu$ul are cu.va vreo -unc&ie inutil7< care odat7 eli.inat7 l-ar ie-tini 8u1ura< etc.9J e@i$t7 +o$i*ilitatea de a 6nlocui o .aterie +ri.7 cu ceva .ai ie-tin J e@i$t7 +o$i*ilitatea de a 07$i vreun $u*an$a.*lu 0ata -a*ricat de cineva< la un +re& *unJ $-ar +utea 6nlocui o +ie$7 $+ecial7 cu una 0ata $tandardi,at7< e@i$tent7 +e +ia&7 J cu ce $-ar +utea 6nlocui -unc&ia unui $u*an$a.*lu J $-ar +utea co.*ina .ai .ulte +ie$e 6n una $in0ur7 J +rodu$ul 6n $ine $-ar +utea co.*ina cu altceva J $-ar +utea reduce cu.va di.en$iunile J $.ar +utea 07$i un alt .od de +re,entare 8eventual .ai ie-tin au .ai atractiv9 J e@i$t7 vreo te:nolo0ie de -a*rica&ie .ai econo.ic7 $au .ai +er-or.ant7 J $-ar +utea 07$i un -urni,or .ai ie-tin +entru acela1i .aterial 8+ie$7< $u*an$a.*lu9J a a+7rut cu.va 17 .aterie +ri.7 8de e@e.+lu un co.+o,it 9 J $e +oate 6nlocui la +roiectare o -i@are +rin $uru* cu un alt ti+ de -i@are J $e +oate $u+ri.a la +roiectare o anu.it7 cur*ur7< 0reu de reali,at J

33

Cutiile de su&estii Multe -ir.e au ado+tat +olitica .ont7rii 6n 6ntre+rinderi a unor cutii de $cri$ori 6n care orice $alariat e$te 6nde.nat $7 de+un7< 6n $cri$ 1i $e.nate< orice $u0e$tii care ar conduce la re,olvarea unei +ro*le.e 8e@+licit enun&ate $au nu9 a 6ntre+rinderii. Succe$ul .etodei con$t7 6n convin0erea +er$onalului c7 orice $u0e$tie va -i citit7< anali,at7 corect 1i c7< 6n eventualitatea a+recierii 1i tran$+unerii ei 6n +ractic7< autorul va -i reco.+en$at cu o $u.7 +ro+or&ional7 cu *ene-iciile o*&inute< $au cu o $u.7 -i@7< 1tiut7< +entru $u0e$tiile al c7ror re,ultat nu +oate -i .7$urat direct. O dat7 +ornit< $i$te.ul +oate aduce re,ultate re.arca*il de *une< deoarece el $ti.ulea,7 i.a0ina&ia tuturor 1i ade$ea oa.eni care cuno$c -oarte *ine $itua&ia de&in 1i $olu&ii< +e care nu le co.unica$er7 ni.7nui -ie +entru c7 nu aveau 6ncredere in ei 6n1i1i -ie +entru c7 nu di$+uneau de o cale $+re a le -ace cuno$cute. E$te o .etod7 de creativitate di-icil de cla$i-icat deoarece e$te individual7 ca -or.ulare a ideilor 8-7r7 interac&ie 6ntre idei9 dar cu re,ultat -inal datorat +An7 la ur.7 tuturor celor ce au -7cut a$e.enea $u0e$tii. C"estionare E$te o .etod7 oarecu. $i.ilar7 cutiei cu $u0e$tii< cu deo$e*irea c7 -ace a+el la +er$oane din a-ara -ir.ei< 6n $+ecial din $-era *ene-iciarilor. Ace1tia +ot -oarte -recvent $7 dea $u0e$tii valoroa$e< .ai ale$ 6n ceea ce +rive1te calitatea *unurilor de con$u.< dar nu nu.ai. Metoda +er.ite de a$e.enea $e$i,area unor o+ortunit7&i ale +ie&ii. Nici una din .etodele de$cri$e .ai $u$< de 0ru+ $au individuale< nu +re,int7 o 0aran&ie a*$olut7 de $ucce$< tot a1a cu. nici una nu e$te univer$al vala*il7. Ale0erea .etodei ce va -i e-ectiv a+licat7 de+inde de .ai .ul&i -actori< 6ntre careB o natura +ro*le.ei de re,olvat? o +o$i*ilitatea de a -ace a+el la un 0ru+ de e@+er&i .ai .ic $au .ai .are? o .7$ura 6n care o .etod7 e$te $au nu *ine cuno$cut7 1i $t7+Anit7?
!

o a-initatea celui care decide cu una au alta dintre .etode. Oricu.< r7.Ane vala*il7 re0ula de *a,7 a *rain$tor.in0ului< ada+tat7B cu cAt .ai .ulte .etode a+licate< cu atAt .ai .ulte 1an$e de a aGun0e la o $olu&ie intere$ant7. Ar .ai -i de re&inut c7 a+ar +er.anent variante ale .etodelor de creativitate d`Ga cuno$cute $au< .ai rar< c:iar .etode cu totul noi. A2/0./D*8* 9*.17*814 ;- .*E0-+-814 7* ,.-968/4* / +4*/.-2-.35-Metodele 1i te:nicile de $ti.ulare a creativit%&ii +er$onalului +re,int% unele +articularit%&i 6n ceea ce +rive1te .odul de or0ani,are concret% 1i c%ile -olo$ite 6n $ti.ularea creativit%&ii +er$onalului< dar toate ur.%re$c acela1i o*iectiv 1i +re,int% unele avantaGe co.une. Cu oca,ia de$crierii .etodelor $-au +re,entat unele avantaGe $+eci-ice -iec%rei .etode 1i te:nici. Principalele avanta3e comune acestui grup de metode i tehnici dintre care cele mai semnificative $untB a$i0ur% $ati$-acerea nevoilor de actuali,are a +er$onalului -ir.elor< eli.inAnd $tarea de in$ati$-ac&ie 0enerat% de rutin%< cu i.+lica&ii directe a$u+ra cre1terii e-icien&ei econo.ice 1i $ociale? contri*uie la cre1terea co.+etivit%&ii -ir.elor< +rin valori-icarea ideilor care vi,ea,% ridicarea nivelului te:nic al +rodu$elor< a$i.ilarea de noi +rodu$e< cre1terea +roductivit%&ii .uncii< reducerea co$turilor de +roduc&ie? a$i0ur% atra0erea +er$onalului la re,olvarea unor +ro*le.e co.+le@e ale conducerii< cu i.+lica&ii *ene-ice a$u+ra e-icacit%&ii $olu&ion%rii lor? +er.it ela*orarea .ai .ultor variante ale deci,iei< cu con$ecin&e econo.ico-$ociale di-eren&iate< ceea ce contri*uie la ra&ionali,area +roce$ului deci,ional. A1adar< avantaGele .ulti+le +e care le 0enerea,%< reco.and% e@tinderea a+lic%rii ace$tor .etode< +entru ini&ierea 1i i.+le.entarea $c:i.*%rilor or0ani,a&ionale +ro0ra.ate.
! !

CURSUL 11 AGENII SC(IM)RII S+E-9A/4*/ ,- -9?/+.68 *- /,6?4/ 14=/0-</.-*a. De-inirea $c:i.*arii. 4n o+inia .ultor $+eciali$ti< schimbarea reprezinta orice inlocuire modificare transformare sau prefacere in forma si/sau continutul unui obiect produs lucrare activitate sau organizatie. Sc:i.*area in activitatile or0ani,atiei e$te e@+licata ca o .odi-icare in +roce$ul de .ana0e.ent ce $e de$-a$oara in or0ani,atie< .odi-icare +rin careB b b $e +ot adau0a noi ele.ente co.+onente activitatii de .ana0e.ent? $e +ot eli.ina ele.entele invec:ite< de+a$ite $au retro0rade.

! 2

O alta a*ordare intere$anta a ace$tei +ro*le.atici a+artine $+eciali$tului en0le,B Furt LeSin. Du+a +arerea ace$tuia< $c:i.*area e$te un ec:ili*ru dina.ic al unor -orte care< +e de o +arte< -ac +re$iuni +entru ca $c:i.*area $a ai*a loc< iar +e de alta +arte deter.ina o re,i$tenta la $c:i.*are. *.Pro*le.a $c:i.*arii Pro*le.a $c:i.*arii i.+lica .ai .ulte intre*ari< cu. ar -i -a+tul ca $c:i.*area $e +roduce datorita nece$itatii reducerii co$turilor $i a ti.+ului de +roducere a unor *unuri $au $ervicii. Co$turile cre$c $i datorita cre$terii nivelului $alariilor iar acea$ta cre$tere a nivelului $alariilor $-a +rodu$ atunci cand +roductia era ridicata. Dar< la un .o.ent dat< -ir.a $e +oate con-runta cu o $erie de +ro*le.e. 4n ace$te conditii< nivelul ridicat al $alariilor ii a-ectea,a activitatea. De aceea< e nevoie de o $c:i.*are +entru a e-icienti,a activitatea< +entru a ridica nivelul +ro-itului. Se ur.are$te deci atra0erea de ca+ital $u+li.entar< nece$ar +entru cercetarea $i de,voltarea unei noi 0eneratii de +rodu$e< +entru ca -ir.a $a ii de+a$ea$ca +e co.+etitori. Pentru cele .ai .ulte -ir.e< $c:i.*arile $i +ro*le.ele le0ate de ace$t lucru $unt +ro*le.e de ada+tare. Uneori $c:i.*arile care tre*uie -acute $unt +ro-unde $i cu e-ecte la toate nivelele activitatii re$+ective.4n ace$te conditii< c:iar $i $tructura or0ani,atiei e$te +u$a $u* $e.nul intre*arii. De cele .ai .ulte ori< or0ani,atiile $u+ravietuie$c< iar a$e.enea e@e.+le $unt ATWT $i 4QM. La ace$t +unct< $e aGun0e $a $e a-ir.e ca or0ani,atiile re$+ective au -o$t +roiectate de un 0ru+ de oa.eni $i aGun0 +ana la ur.a $a -ie condu$e de altii. Or0ani,atiile de $ucce$ i$i re,olva devre.e ace$te +ro*le.e< +e cand celelalte vor -i nevoite $a $e con-runte .ai tar,iu cu ele. A$t-el< cand rede-inirea $i re+roiectarea or0ani,atiei $e dovede$te nece$ara< toti cei i.+licati tre*uie $a-$i +una intre*arile le0ate de +ro*le.a $c:i.*arii $i $a con$tienti,e,e -a+tul ca $c:i.*area va dura +oate .ai .ult decat $e a$tea+ta. Or0ani,atiile $unt $i$te.e de un 0rad inalt de $+eciali,are $i e@i$ta di-erite $e.ne +entru a le 0ru+a $i cla$i-ica. Unele -ac +arte din do.eniul co.ertului cu
! "

a.anuntul< altele din +roductie< iar altele de$-a$oara activitati de di$tri*utie. Unele $unt de$tinate o*tinerii de +ro-it< altele nu. Unele $unt in $ectorul +u*lic< iar celelalte in $ectorul +rivat. Unele -ac +arte din indu$tria $erviciilor -inanciare< altele din indu$tria auto.o*ilelor $au din do.eniul $anatatii etc. Nu e@i$ta deci doua or0ani,atii identice. Prin ur.are< datorita di-erentelor care a+ar intre di-eritele or0ani,atii e$te una $a introduci un nou $i$te. de cerinte +rocedural intr-o or0ani,atie -unctionala care are ca do.eniu de activitate a$i0urarile de $anatate $i e cu totul alta $a introduci acela$i $i$te. intr-o -ir.a de a$i0urari de $anatate or0ani,ata di-erit. 4n conclu,ie< e$te un lucru cu totul di-erit $a introduci un $i$te. de aceea$i .ari.e $i i.+ortanta intr-o in$titutie educationala care $e *a,ea,a +e o $tructura .atriciala unde valorile di-era< culturile di-era $i la un nivel .ai detaliat +ro*le.ele di-era. Totu$i< +roce$ul $c:i.*arii $i .ana0e.entul $c:i.*arii ra.an ca. acelea$i $i e -unda.ental $i.ilar +roce$ului $c:i.*arii din or0ani,atii< indu$trii $i alte $tructuri. F/+.14- +/4* =*0*4*/</ ,+E-9A/4*/ -0 +/7468 14=/0-</.--814 7-0 R19/0-/ Perioada actuala +e care o +arcur0 -ir.ele ro.ane$ti e$te do.inata de .utatii care $e .ani-e$t$a in toate do.eniile. Toate ace$te +roce$e +ot in-luenta +o,itiv activitatea -ir.elor daca .ana0erii vor $ti $a $e ada+te,e ra+id $i e-icient noilor conditii. Pentru acea$ta< ei tre*uie $a cunoa$ca in +er.anenta care $unt -actorii 0eneratori de $c:i.*are in intre+rinderile ro.ane$ti. E@i$ta doua .ari cate0orii de -actori care in-luentea,a $c:i.*area in cadrul unei -ir.e. Pe de o +arte -actorii e@terni< care de o*icei +ot -i controlati intr-o rnai .ica .a$ura de catre .ana0eri< iar +e de alta +arte< -actorii interni< care +ot -i controlati $i luati in con$iderare de catre .ana0erii -ir.ei. Principalii factorii interni care $e.nalea,a .ana0erilor ca $c:i.*area e$te nece$ara $unt urr.atoriiB a9 +roductivitatea $ca,uta?
! 2

*9 con-lictele de .unca? c9 0revele? d9 a*$entei$.ul. Principalii factorii e!terni care in-luentea,a $c:i.*area in cadrul unei -ir.eB -$c:i.*arile care au loc +e +iata< de e@e.+luB introducerea de catre co.+etitori a unor +rodu$e noi +e +iata< reducerile de +returi la di-erite cate0orii de +rodu$e< .odi-icarea cerintelor=+retentiilor clientilor etc.? -evolutiile te:nolo0ice< de e@e.+luB +ro.ovarea calculatoarelor de +roce$ ci a ro*otilor indu$triali in +roce$ul +roductiv? -de,voltarea unor $i$te.e co.unicationale co.+le@e< de e@e.+luB 4nternetul? -.utatii +e +lan $ocial? -or0ani$.ele -inanciare internationale< de e@e.+luB Qanca Mondiala< ;ondul Monetar 4nternational< care au o in-luenta con$idera*ila a$u+ra +oliticilor econo.ice ale tarii noa$tre? -re$tructurarea< care e$te un +roce$ ce +re$u+une -or.area unei econo.ii .oderne< co.+etitive< -le@i*ile< de$c:i$e +ietei .ondiale. Re$tructurarea atra0e $c:i.*ari di-erite in cadrul -ir.elor ro.ane$ti< in -unctie de ti+ul ei. Cele .ai i.+ortante ti+uri de re$tructurare $unt ur.atoareleB b re$tructurarea .ana0eriala - care +re$u+une re$tructurari in $+ecial in $tructura de .ana0e.ent $i in +re0atirea +er$onalului< re$tructurari care $a duca la eli.inarea di$-unctionalitatilor $i la cre$terea +er-or.antelor econo.ice? b re$tructurarea or0ani,atorica - acea$ta +re$u+une $c:i.*area $tructurii activitatilor $i ur.are$te cre$terea -le@i*ilitatii -ir.elor in ra+ort cu cerintele +ietei? b re$tructurarea -inanciara - care +re$u+une $c:i.*area valorii activului $i +a$ivului in inre0i$trarile conta*ile ale -ir.elor< avand ca ur.are cre$terea lic:iditatilor -ir.elor $i a $olva*ilitatii lor?

! #

re$tructurarea te:nica $i te:nolo0ica - acea$ta +re$u+une o $erie de $c:i.*ari

in ec:i+a.entele din co.+arti.entele de +roductie< in $en$ul i.*unatatirii calitatii +rodu$elor $i $erviciilor $i cre$terii +roductivitatii .uncii. ,ptitudini necesare aplicarii mana&ementului sc"imbarii A conduce ti+urile de $c:i.*ari dintr-o or0ani,atie nece$ita o $erie de in$u$iri< +rintre care cele .ai i.+ortante $untB a9 Aptitudini politice Or0ani,atiile $unt in +ri.ul rand $i de cele .ai .ulte ori $i$te.e $ociale. ;ara oa.eni nu +oate e@i$ta o or0ani,atie. A +ierde din vedere ace$t lucru e$te -oarte 0rav +entru cel ce $e ocu+a de $c:i.*are. Acea$ta e ,ona in care tre*uie $a iei +ro+riile deci,ii $i ace$te deci,ii tre*uie $a -ie luate +entru *inele tuturor celor i.+licati. *9 Aptitudini analitice Nici o 0re$eala nu e$te +er.i$a. De aceea< a0entii $c:i.*arii tre*uie $a -ie -oarte +rice+uti in a anali,a corect< real $i *ine ar0u.entat de ce e$te nece$ar intr-un +roce$ de $c:i.*are. c9 Aptitudini legate de analiza sistemelor si analiza financiara. A0entii $c:i.*arii tre*uie $a invete $a ia +arte $i $a rea$a.*le,e o+eratii $i $i$te.e intrun .od e-icient $i a+oi $a deter.ine i.+actul -inanciar al deci,iilor lor. d. Aptitudini umane Un rol i.+ortant il au oa.enii care re+re,inta co.+onenta de *a,a a unei or0ani,atii. De aceea< eel ce $e ocu+a de $c:i.*are tre*uie $a $tie cu. $a a*orde,e -iecare +er$oana in +arte. e. Aptitudini legate de cunoasterea sistemelor Un *un a0ent al $c:i.*arii tre*uie $a ai*a cuno$tintele de *a,a le0ate de $i$te.e in-or.atice +entru ca ace$tea $unt cele .ai i.+ortante .iGloace de co.unicare $i in-or.are dar nu nu.ai atat. -9 Aptitudini legate de domeniul afacerilor

! '

Daca e$ti a0ent al $c:i.*arii< e$te *ine $a $tii cu. $tau lucrurile in do.eniul a-acerilor. Si ca $a intele0i lu.ea a-acerilor tre*uie $a $tii cat .ai .ult +o$i*il le0at de do.eniile +e care le i.+lica a-acerileB -inante< .arEetin0< +roductie< de,voltare< clienti< van,ari< etc. .actorii si strate&iile sc"imbarii Nu e@i$ta doar o $in0ura $trate0ie de $c:i.*are. Strate0ia di-era in -unctie de do.eniul in care e a+licata. Cei .ai i.+ortanti -actori nece$ari $electarii $trate0ice de $c:i.*are core$+un,atoare $untB b 0radul de re,i$tenta? b +artea de +o+ulatie catre care $e indrea+ta acea$ta $c:i.*are? b .i,a $au intere$ele? b e@+erti,a? b de+endenta?

Strate0iile de *a,a ale $c:i.*arii $unt ur.atoareleB !9 Rational $i e.+iric Oa.enii $unt rationali $i i$i ur.are$c +ro+riul intere$ din .o.entul in care ace$ta le e$te de,valuit. Sc:i.*area e *a,ata +e co.unicarea in-or.atiei $i +e o-erirea de $ti.ulente. 29 Nor.ativ $i reeducativ Oa.enii $unt -iinte $ociale $i $unt de+endente de anu.ite nor.e $i valori culturale. Sc:i.*area $e *a,ea,a +e rede-inirea $i reinter+retarea nor.elor $i valorilor e@i$tente $i de de,voltare a altora noi. "9 Putere $i con$tran0ere Oa.enii o*i$nuie$c $a $e +lan0a dar vor -ace in 0eneral ceea ce li $e cere. Sc:i.*area $e *a,ea,a +e e@ercitarea autoritatii $i +e i.+unerea $anctiunilor.
! (

29 Mediul inconGurator $i ada+tarea Oa.enii $e o+un noilor conditii care vor $a $e i.+le.ente,e in -ir.a dar $e ada+tea,a relativ re+ede noilor circu.$tante. Sc:i.*area $e *a,ea,a +e con$truirea unei noi or0ani,atii $i +e $c:i.*area tre+tata a an0aGatilor $i tran$-erul cuno$tintelor de la cei .ai vec:i la cei noi. Daca i.+licarea an0aGatilor in +roce$ul $c:i.*arii e$te inadecvata< co.unicarea ne$ati$-acatoare< iar +re0atirea $i $u$tinerea $unt necore$+un,atoare< $ta*ilirea unei $tructuri de .ana0e.ent +entru a reali,a $c:i.*area va $ervi doar la reducerea o*li0atiilor $i .otivatiilor. 4n acea$ta $ituatie< o .ai *una or0ani,are $i o $tructura .ai *ine de-inita< vor a$i0ura o evidenta .ai clara $i .ai conci$a. Datorita -a+tului ca +olitica< con-lictele $i $c:i.*area or0ani,ationala $e i.+lete$c< e$te i.+ortant ca .ana0erii $a-$i de,volte a*ilitatile nece$are +entru a or0ani,a $c:i.*arile cu e-icienta. Evaluarea nevoii de $c:i.*are b a recunoa$te ca e@i$ta o +ro*le.a b a identi-lca $ur$a +ro*le.ei Deci,ia de a -ace $c:i.*area b a decide care ar -i viitorul ideal al -ir.ei b a identi-ica o*$tacolele $c:i.*arii Evaluarea $c:i.*arii b a co.+ara +er-or.antele dinainte $i de du+a $c:i.*are b a co.+ara +er-or.antele cu cele ale -ir.elor de +re$ti0iu 4.+le.entarea $c:i.*arii b a decide daca $c:i.*area $e va de$-a$ura de $u$ in Go$ $au de Go$ in $u$ b a introduce $i a ad.ini$tra $c:i.*area Sc:i.*area or0ani,ationala +oate a-ecta +ractic toate a$+ectele -i.ctionarii or0ani,atiei< inclu$iv $tructura or0ani,ationala< cultura< $trate0iile< $i$te.ele de control< 0ru+urile $i ec:i+ele< .ana0e.entul re$ur$elor u.ane< dar $i +roce$ele or0ani,ationale ca .otivarea< co.unicarea $i conducerea.
! )

Deci,ia de a $c:i.*a o or0ani,atie e$te o +ro*le.a co.+le@a< +entru ca $c:i.*area de,*ina $tatu$-Tuo-ul $i re+re,inta o a.enintare< inde.nand an0aGatii $a re,i$te incercarilor de a $c:i.*a relatiile de .unca $i +rocedurile cu care au -o$t o*i$nuiti.

CURSUL NR. 12. SINTEZA D-,+6./4*/ +*814 9/- -9?14./0.* /,?*+.* 7-0 +64,

TEST- CREATIVITATE S.-868 ?41?4-6 7* +4*/.-2-./.* Pentru a avea unele indica&ii 6n +rivin&a a+titudinilor creative +er$onale< .ani-e$tate 6n $itua&ii $ociale cla$ice 8co.unicare< inte0rare 6n ec:i+e etc.9 1i re,ultate nu.ai din +ro+riile a+recieri +ute. co.+leta un c:e$tionar 8ada+tare du+% E..anuel Carre9< un in$tru.ent orientativ de lucru care ne +er.ite $% ne 0%$i. +o,i&ia - avAnd ca re+er anturaGul +ro-e$ional< $ocial etc.

! 3

M17 7* 6.-8-</4* !. Cncercui. 6n -iecare dintre ca$etele ta*elului cuvAntul care ne caracteri,ea,% cel .ai *ine 8care ni $e +otrive1te cel .ai *ine9 atunci cAnd intre+rinde. o activitate curent%. 2. Pe -iecare dintre rAndurile i.+are nu.%r%. cuvintele 6ncercuite. ". Pe -iecare dintre coloanele +are< nu.%r%. cuvintele 6ncercuite. 2. Cn$crie. re,ultatele 6n ta*elul de .ai Go$. #. Veri-ic%. dac% totalul +unctelor o*&inute 6n$u.ea,% '2. Cn ca, contrar< veri-ic%. dac% a. $electat cAte un cuvAnt +entru -iecare ca$et% 1i dac% a. nu.%rat corect rAndurile 1i coloanele. '. Pute. $% a1e,%. totalurile o*&inute +e a@ele re+re,entate 6n $c:e.a de .ai Go$. Unind +unctele vo. o*&ine +ro-ilul +ro+riu orientativ< din +er$+ectiva creativit%&ii.

1 1 2 3 ! # $ % ' 1 0 1 1

3
Arti$tic Entu,ia$t Conciliant 4ntuitiv Detaliat Rela&ional Mate.atic Vi$ceral Hlo*al A$cult%tor

!
Practic

'
r

10

11 12
Duc%tor Pa$ionat Con$en$ual Conciliant Punctual A-ectiv Ra&ional A.ical 4novator Cn&ele0%tor

13
Strate0

1! 1#
Co.+etitor Lo0ic Servia*il Mate.atic Pro0ra.ator Ri0uro$ Te:nic Mtiin&i-ic Si.*olic ;inanciar

Ori0inal Sintetic Pa$ionat Hlo*al Or0ani,at 4deali$t Lo0ic Cndr%,ne& Sintetic 4.a0inativ

Vi,ionar

Vi$%tor Plani-icator A.ical Modelator Concret Analitic Mtiin&i-ic Calculat Cndr%,ne& Critic

Cntre+rin,%to

Or0ani,at Pri.itor Detaliat Secven&ial Le0ali$t Cantitativ Concret Meta-oric Ordonat

Ori0inal A-ectiv Preci$ Le0ali$t Meticulo$ Ri0uro$ Cla$ic 4deali$t Ad.ini$trativ Cn&ele0%tor Arti$tic Ordonat Vi,ionar ;inanciar Vi$%tor 4.a0inativ Cntre+rin,%to r Entu,ia$t 4novator 4ntuitiv E.o&ional Rela&ional ;ia*il Vi$ceral ;a+tic A$cult%tor Duc%tor E.o&ional Con$en$ual ;or.ator Punctual Atent Ra&ional

!!

1 2 1 3 1 1 ! 1 # RAndul 55.. RAndul 55.. Coloana 55 Coloana ! 55 T1./8: 55.. RE ! RAndul 55.. 3 RAndul 55. 2 Coloana 55 Coloana !255 T1./8: 55.. E " RAndul 55.. !! RAndul 5.. 2 Coloana 55 Coloana !255 T1./8: 55.. RE # RAndul 55.. !" RAndul !#55.. ' Coloana 55 Coloana !'55 T1./8: 55.. "NELEG ERE ) (
Calculat Meta-oric Modelator Atent Analitic Conven&ional Calculat 4nve$te1te Critic Co.+etitor ;a+tic Servia*il 4nve$te1te Pro0ra.ator Controlat Te:nic Practic Si.*olic Preci$ ;or.ator Meticulo$ Minu&io$ Cla$ic Controlat Ad.ini$trativ Strate0 Minu&io$ Pri.itor ;ia*il Secven&ial Conven&ional Cantitativ

PROIECTA ADOPTAR EFECTUA

!!!

"NELEGERE

PROIECTARE

10

10

10

10

EFECTUARE

ADOPTARE

I0.*4?4*./4* Pute. acu. $% identi-ic%. $itua&iile 6n care ne $i.&i. .ai *ine< 6n via&a cotidian%. Nu e@i$t% un +ro-il o+ti.. P41:-8 719-0/0. C@05*8*=*4*C Per$oana caut% .ai 6ntAi $% 6n&elea0% -eno.enele care o 6nconGoar%. Se $i.te *ine atunci cAnd reali,ea,% o+era&iuni de .odelare 8ecua&ii< anali,e de $i$te.e9. Metoda +re-erat% $e *a,ea,% +e $c:e.a cla$ic% i+ote,%-deduc&ie. No&iunea de +ro*% e$te deci$iv%. C1i e@+lorea,% +oten&ialul de idea&ie 6ntr-o .anier% lo0ic%< +lecAnd de la -a+te< de la o+era&iuni $tructurate 1i< dac% $e +oate< cu aGutorul ci-relor. Acea$t% +er$oan% $e $i.te 6n lar0ul $%u 6n -a,a de +re0%tireB anali,a -a+telor< +unerea 6n ecua&ie $au .odelarea +ro*le.ei. Poate $% +artici+e 1i la alte -a,e 1i $% le 6n&elea0% o*iectivul. P41:-8 ?4*719-0/0. C*:*+.6/4*C

!!2

Se $i.te 6n lar0ul $%u 6n activit%&i de or0ani,are< de +lani-icare< de e@a.inare detaliat% a -a+telor. Mani-e$t% un +uternic ata1a.ent +entru no&iunea de re0ul% 1i de +rocedur%? +re,int% ideile $u* o -or.% $tructurat%< *a,at% +e -a+te< veri-icat%. Se $i.te *ine 1i 6n -a,a de veri-icareB ada+tarea $olu&iei o+era&ionale la +ro*le.a dat%< +lani-icarea 1i or0ani,area .odalit%&ii de utili,are< reali,area unui +rototi+ etc. P41:-8 ?4*719-0/0. C/71?./4*C E$te caracteri,at +rintr-o +uternic% 6nclina&ie 6n direc&ia ac&iunii< +lecAnd de la -unda.ente a-ective. CuvAntul de ordine e$te >ado+tare>. E$te .arcat de reac&ii de natur% or0anic% $au $en,orial%. E$te atent la calitatea rela&iilor inter+er$onale. Se $i.te *ine 6n rolul de ani.ator< de .oderator< de a$cult%tor 6n cadrul ec:i+ei. P41:-8 ?4*719-0/0. C?41-*+./4*C Se $i.te *ine 6n cadrul o+era&iilor de conce+tuali,are< de $inte,% 1i de i.a0ina&ie? +oate +roiecta idei< -%r% a-1i +une +ro*le.a -e,a*ilit%&ii lor i..ediate. E@+lorea,% +oten&ialul ideatic 6n .od intuitiv. Se $i.te *ine 6n -a,ele de vi,uali,are 1i conce+tuali,are a ideii< vi,iune +e ter.en lun0 etc. Partici+% la orice ti+ de de.er$ or0ani,at +e *a,a re0ulilor de Goc. Creativitatea 6n$ea.n% -olo$irea unui +oten&ial individual $au colectiv< 6n vederea 0ener%rii unor idei noi 1i e-iciente. C10,.-.6-4*/ =46?686- +4*/.-2 7* 86+46 Cn vederea reali,%rii unor +roiecte co.une $e con$tituie 0ru+uri de lucru< +entru a .ulti+lica 1an$ele de $ucce$. C:iar dac% o idee anu.e nu ia na1tere decAt decAt 6n 0Andul unei +er$oane< la un .o.ent dat con-runtarea 1i 6.+%rt%1irea ideilor +er.ite l%r0irea $+ectrului individual al +erce+&iilor.

!!"

Se 1tie c% nivelul calitativ al $olu&iilor creative de+inde .ai ale$ de co.+onen&a 0ru+ului. Pre,en&a unor $+eciali1ti 6n diver$e do.enii< cu +ro-ile creative care $e co.+letea,% reci+roc< +er.ite $ti.ularea unor $c:i.*uri rodnice. Pro-ilul creativ al 0ru+ului $e +oate reali,a +ornind de la +ro-ilurile individuale ale .e.*rilor 0ru+ului. 4at% cAteva e@e.+leB Hru+ul cu +redo.inan&a >+roiectare - ado+tare>< a e.i$-erei dre+te - 6n care $unt +re,en&i re+re,entan&i ai celor dou% +ro-ile .en&ionate. Se *a,ea,% +e de.er$uri 6n +rinci+al intuitive. Co.unicarea inter+er$onal% e$te i.+ortant%< iar ideile e.i$e $unt ori0inale< dar +rea +u&in ela*orate. Hru+ul ri$c% $% +iard% ra+id din vedere $u*iectul +ro+u$ 1i va 6nainta $olu&ii inedite< 6n .ulti+le direc&ii. Hru+ul cu +redo.inan&a >6n&ele0ere - e-ectuare>< a e.i$-erei $tAn0i - 6n care $unt +re,en&i re+re,entan&i ai celor dou% +ro-ile .en&ionate. Se *a,ea,% 6n +rinci+al +e de.er$uri ra&ionale. Cncearc% $% re,olve +ro*le.a .etodic< a+elAnd la .etode 1tiin&i-ice< conver0ente. Ri$c% $% li.ite,e cA.+ul $olu&iilor +o$i*ile 1i +ro+une cAteva idei deGa con-ir.ate. Hru+ul cu +redo.inan&a >6n&ele0ere-+roiectare>. E.ite idei $tr%lucite< ar0u.entate 6ntr-o .anier% ori0inal% - care $e vor li.ita doar la cAteva a@e de re-lec&ie 1i vor ri$ca $% +ar% +rea 0enerale $au a*$tracte< din cau,a li+$ei de ela*orare 1i de ancorare 6n realitatea concret%. Hru+ul cu +redo.inan&a >e-ectuare-ado+tare>. Pro+unerile vor -i ca+tivante 1i concrete. Vor $i.+li-ica +ro*le.a -urni,And r%$+un$uri $tructurate< acce+ta*ile de cAtre to&i +artici+an&ii - dar care ri$c% $% nu -ie de$tul de a.+le $au +ertinente< +rivind din +er$+ectiva cadrului ini&ial. Hru+ul total< cu +re,en&a celor +atru +redo.inan&e. Poate aGun0e la $olu&ii o+era&ionale 1i ori0inale. Conte@tul ri$c% uneori $% devin% con-lictual< iar 0ru+ul $e +oate an0aGa 6ntr-o de,*atere de+arte de $u*iect

!!2

)I)LIOGRAFIE !. Q%loiu L.M.< ;r%$ineanu 4oan< ;r%$ineanu Corina< M anagementul inova#ional< Editura ASE< Qucure1ti< 2 #?
!!#

2. Al+o+i Cri$tina Creativitate i inovare< Editura ASE< Qucure1ti< 2

'?

". ;r%$ineanu Corina< ;r%$ineanu 4oan< Creativitate i inovare< Editura ASE< Qucure1ti< 2
2. Nicole$cu

#? Ovidiu< Ver*oncu 4oan< "undamentele )? managementului

organiza#ional< Editura ASE< Qucure1ti< 2

!!'