Trasatura schizotipala de personalitate

Personalitatea este un macrosistem al invariantilor informationali si operationali, ce se exprima constant in conduita si sunt definitorii sau caracteristici pentru subiect( P. Ppopescu-Neveanu- dictionary de psiholo ie! iar ".#attel defineste personalitatea ca fiind un system al deprinderilor proprii subiectului care permit o previziune asupra comportamentelor acestuia iar $.%. &ullivan considera ca personalitatea reprezinta un model de durata relative a situatiilor periodice interpersonale, ce caracterizeaza viata umana. 'n studiul psiholo ic se detaseaza in mare doua modalitati de abordare( cea factoriala care consta in identificarea si stabilirea corelatiilor dintre trasaturi si cea structurala, preocupata de surprinderea or anizarii lobale. Trasatura de personalitate se distin prin sintetism, reunind particularitati ale diverselor procese psihice, prin constanta sau relative stabilitate, intrucat se confirma in variate impre)urari si prin eneralitate,a)un and sa fie definitorii pentru subiectul in cauza. 'nventarul trasaturilor de personalitate realizat de *. +llport arata un numar de ,- ... de trasaturi Pentru ca structura lobala de personalitate sa fie inteleasa, este nevoie sa se tina cont de principiul inte rarii si cel al ierarhiei. *. +llport a realizat un model ierarhic al sistemului de personalitate, in care se distin ( una-doua trasaturi cardinale (caracteristici dominante pentru individ!, un numar restrans de trasaturi centrale( care se exprima pre nant in conduita de asemenea! si trasaturile secundare care se re asesc in numar mare. P.Popescu-Neveanu adau a la aceasta ierarhizare facuta de +llport si trasaturile latente (discrete, de fond!. /ste necesar de mentionat faptul ca ierarhia trasaturilor variaza de la un individ la altul, ceea ce la unul e dominant la altul putand fi subordonat si nesemnificativ. %ariabilitatea acestor trasaturi este atat de mare incat personalitatea fiecarui individ este o combinatie unica de caracteristici. 0iecare trasatura sau insusire de personalitate este particulara,intrucat este o formatiune sintetica, dispunand de o relativa stabilitate si eneralitate, determinand constante comportamentale, care sunt totusi relativ plastice si contribuind ca atare la definire individualitatii-(am mod cit!. 1eni n schizotipy-$olt
&chizotipia este un termen derivat din cel de enotip schizofrenic(schizophrenic
enotype2! si care indica o mare predispozitie a individului spre schizofrenie(#larid e, ,33-!. 'n literatura de specialitate, schizotipia este inteleasa in doua moduri(

-+bordarile cvasi-dimensionale care sustin ca trasaturile schizotipala (consider

that schizotypal traits exist on a dimension but their presence is indicative of (future! psychopatholo y (e. ., /c4blad 5 #hapman, ,367! !
-+bordarea conform careia schizotipia reprezinta o dimensiune a personalitatii(abordarea - the fully dimensional approach!.+deptii acestei abodari(e. ., 8c#reery 5 #larid e, ,339! afirma ca schizotipia reprezinta un continuum al personalitatii care este prezent la toti indivizii intr-o masura variabila, nefiind un indicator al unei psihoze per se(meetin the dia nostic criteria for &chizotypal Personality :isorder or &chizophrenia!. 'n cadrul acestui model,schizotipia este este neutra din punct de vedere al sanatatii mintale, interactionand atat cu riscul(exemplu( evenimente stresante! cat si cu variabile protectoare(precum spri)inul unei retele sociale!, care duc la rezultate sanatoase sau nesanatoase precum creativitatea sau psihoza(1a4
et al., ;..7< 1rod, ,33-< #larid e 5 1eech, ,339< =ac4son, ,33-< Nettle, ;..>!. (? The authors
ratefully ac4no@led e a bursary from the 1ial 0oundation (,99A.B! @hich has enabled this research. !

Proceedings of ; Presented Papers

#recetarile recente spri)ina ideea conform careia notiunea de schizotipie este o dimensiune a personalitatii mai de raba decat o unitate care reflecta o sanatate mintala diminuata("a@lin s, Cilliams, $aslam 5 #larid e, ;..6!.
Totusi, spri)inul modelului continuumului (the continuum model! vine predominant din partea cercetarilor care au stabilit o asociere a schizotipiei(sau a predilectiei spre anormalitate! cu starea de bine(@ell-bein ! (*ouldin , ;..B, ;..9< Dennedy, Danthamani 5 Palmer, ,33B< Dennedy 5 Danthamani, ,339< 8c#reery 5 #larid e, ;..;!. En alt ar ument care vine in spri)inul acestei teorii este faptul ca exista o frecventa mare a experientelor anormale raportate de invivizii normali si sanatosi. :e exemplu in examinarea enerala a populatiei , aproximativ ,.F din indivizi au raportat ca au experimentat cel putin o halucinantie vie(vivid hallucinatory experience! , nefiind aflati sub influenta dro urilor sau a vreunor medicamente(1entall 5 &lade, ,369< Posey 5 Gosch, ,367< &id @ic4, ,63B!. $alucinatiile se produc cel mai adesea in conditiile streante sau traumatizante, precum si in cazul lipsei somnului sau a as @ell as both sleep

deprivation and sensory deprivation (1entall, ,33.< Gu4off, ;..-< Cest, ,3>;!. Totusi, ele variaza ca intensitate si au fost asezate intr-un continuum al
experientelor perceptuale comune precum hypna o ia si visul cu ochii deschisi(1entall, ,33.< 0osse, &tic4 old 5 $obson, ;..B!,care sunt probabil spri)inite de un mecanism inhibitoriu conex somnului "/8 ce permite visarea cu ochii deschisi. (8orrison, Cells 5 Nothard, ;..;!. :e asemenea, raportarile experientelor parapsiholo ice au o importanta ma)ora in cadrul populatiei enerale, cea mai frecventa experienta neobisnuita care a fost raportata fiind telepatia( de la 77 pana la 9.F dintre subiecti! (*lic4sohn, ,33.< Palmer, ,3-3< "ice, ;..B< Tar , &chlitz 5 'r@in, ;...!. *ianotti et al.(;..,! a su erat ca experientele peranormale sunt le ate de dezinhibarea co nitiva si a su erat ca exista o continuitate a procesarii asociative, pornind de la andirea creativa si pana la ideatia paranormala, de la indivizii normali pana la psihopatolo ie, procese dezordonate ale andirii sau apophenie. *ianotti considera de asemenea ca experientele neobisnuite exista intr-o continuitate (exist on a continuum, such that similar biases in information processin may contribute to bothparanormal beliefs and delusions and normal and patholo ical hallucinations.!.

&chizotipia este de fapt un construct multifactorial(e. ., 8ason, #larid e 5 Cilliams, ,33-!. Patru trasaturi principale(core traits! stau la baza constructului schizotipal.#el mai insemnat factor- experientele neobisnuite- include credintele ma ice sau reli ioase, senzatiile sau perceptiile alterate asupra propriului corps sau asupra lumii, hipersensibilitatea la sunete sau mirosuri precum si o sensibilitatea ridicata la mediul exterior< dH)I vu, )amais vu, halucinatiile auditive si pseudo-halucinatiile(8ason, #larid e 5 Cilliams, ,33-!. &e presupune ca aceste simptome apar datorita unei slabe @ea4 atin sau a unei dezinhibitii la nivelul senzorial sau co nitiv. (#larid e 5
:avis, ;..7!, care poate conduce la inundarea continutului constientului (1urch, $emsley 5 =oseph, ;..B< 0rith, ,3-3< *ray et al., ;..;!. En al doilea factor, anume dezor

anizarea

co nitiva inseamna prezenta dificultatilor de atentie si concentrare sau luare de

decizii, un simt scazut al scopurilor, tristete si anxietate sociala(8ason, #larid e, 5 =ac4son, ,339!. En al treilea factor este +nhedonia (introvertive anhedonia! care se caracterizeaza prin solitaritate si carenta sentimentala(lac4 of feelin ! (#larid e 5 1eech,,339!. 8ason, #arlid e si =ac4son au descris acest factor ca fiind caracterizat de lipsa a placerii pentru interactiunea sociala si lipsa placerii fizice, care conduce la ocolirea interactiunilor sociale si a intimitatii fizice, accentuand atat solitudinea individului cat si independenta acestuia. En al patrulea factor este nonconformismul impulsiv care consta in dezinhibare, acte de impulsivitate si violenta si comportamente nechibzuite. 8ason et al. (,339! a afirmat ca acest factor re asit la un nivel mediu, va indica preferinta pentru o un stil de viata libertin si noncomformist..
't is related to /ysenc42s Psychoticism &cale and hypomania and uncontrollable ur es, etc. (8ason et al., ,33-!.,
NJT+ :/ &E1&JG ( , , Gou

hland and Cilliams (,33-! have ar ued that this factor is not truly an aspect of schizotypy, relatin more to borderline thin4in . $o@ever, 8ason, #larid e and Cilliams (,33-! point out that this factor emer es in six out of nine factor analyses as a factor.

:in analiza clusterului dimensiunilor schizotipiei s-au conturat niste profile distincte(*ouldin , ;..B, ;..9< Gou hland 5 Cilliams, ,33-< &uhr 5 &pitzna el, ;..,< Cilliams, ,33B< &immonds, ;..7< &immonds 5 $olt distin ( ,. &chizotipiile pozitive, care marcheaza un scor ridicat doar la capitolul experiente neobisnuite ;. Go@ &chizotypes, care nu sunt considerati anormali, obtin scoruri mici la toate dimensiunile schizotipiei< 7. $i h shcizotypes care obtin scoruri mari in principal pentru dezor anizarea co nitiva si anhedonie(introvertive anhedonia!, dar si pentru experientele neobisnuite si B. &chizotipia ne ativa care inseamna obtinerea unui scor mare doar pe scala anhedoniei introvertive(introvertive anhedonia!. Profilul schizotipiei positive a fost numit happy schizotipy(schizotipia fericita! deoarece invivizii apartinand acestei cate orii par sa aiba inclinatii spre experientele neobisnuite in absenta psihopatolo iei. +cesti indivizi au nivele mai ridicate ale sanatatii mintale si a starii de bine decat cei cu un profil schizotipal ne ativ, iar in unele studii ,chiar si decat cei cu un nivel schizotipal scazut. #larid e, ;..,< *ouldin , ;..B< =ac4son, ,33-< 8c#reery 5 #larid e, ,339, ;..;!. &-a constatat ca experientele neobisnuite au fost associate in mod semnificativ cu un ridicat simt al importantei vietii,

cu optimism si starea de bine , iar aceasta relatie inseamna nivele scazute ale simptoamelor ne ative(anhedonia!si ale simptoamelor dezor anizarii (dezor anizare co nitiva!. 'r@in si *reen au afirmat ca relatia dintre schizotipie si credintele paranormale nu a fost stabilita cu fermitate inca si ca exista o clara suprapunere intre credintele paranormale, psihopatolo ie si neadaptarea psiholo ica. +ltii, totusi, au afirmat despre credintele paranormale ca acestea nu au le atura cu masura neadaptarii, ba chiar ca acestea coreleaza ne ativ cu psihopatolo ia. &chofield 5 #arlid e au observat ca persoanele cu schizotipie pozitiva au tendinta de a evalua experientele neobisnuite ca fiind placute, pe cand cei cu un nivel ridicat al schizotipiei(hi h schizotypes! au tendinta de a le evalua ca fiind neplacute. +ceste lucruri au fost atribuite dezor anizarii co nitive prevenind They attributed this to #o nitive :isor anisation

preventin the formation of a reassurin belief system.

#redintele bizarre s-ar putea sa functioneze ca un amortizor impotriva stresului si sa a)ute la interpretarea experientelor neobisnuite astfel incat sa previna distresul.'n plus, munca referitoare la childhood concomitants of paranormal belief has demonstrated a second route (in addition to childhood trauma! such that childhood fantasy also leads to paranormal beliefs (Ga@rence et al., ,336!, implyin a role for ima ination in the development of paranormal beliefs. 'n unele extensii, aceasta literatura diversa pusa la un loc ar putea reflecta existenta mai multor tipuri de credinte paranormale, fiecare dintre aceste tipuri avand un impact diferit asupra celorlalte variabile, inclusive acei indicatori ai psiholo iei. +u existat multe controverse ale structurii scalei P1& (Paranormal 1elieve &cale- scala de credinte in paranormal!, care a fost construita ca avand sapte subscale, dar in mod bizar, doar trei dintre subscalele ori inale( credinta traditionala reli ioasa, superstitia si premonitia! relationeaza de fapt cu iretionalitatea. &e distin de asemenea patru tipuri de credinciosi (credinciosii traditionali reli iosi, tentative believers, sceptici si ne@ a e type believers care s-ar putea raporta in mod diferit la psihopatolo ie si sanatatea mintala. $ouran, 'r@in si Gan e au descoperit ca un scor ridicat pe subscala P1&(paranormal beliefs subscale-Ne@ + e beliefs! a fost de departe mai puternic le ata de psihopatolo ie decat scorul ridicat de pe scala credintelor paranormale traditionale. J asemenea credinta din cadrul traditional al fenomenelor paranormale nu pare sa fie direct relationat cu patolo ia. 'deea conform careia credintele paranormale se suprapun cu psihopatolo ia este ilustrata in versiunile mai vechi ale clasificarilor pentru schizofrenie descrise in :&8.
Nota de subsol( ; =ust as a factor analysis @or4s by roupin variables that share common variance in a data set, a cluster analysis aims to roup individuals or ob)ects into Kclusters2 accordin to their responses on a particular set of variables. +s such, those in the same cluster are more similar to one another than they are to individuals in other clusters in terms of their response patterns ($air, +nderson, Tatham 5 1lac4, ,336!. #luster analysis attempts to maximize homo eneity (the similarity! of ob)ects @ithin the clusters @hile maximisin the hetero eneity (differences! bet@een the clusters, allocatin people to different roups accordin to their responses on variables of interest, here sub-scales of schizotypy. 7 +lthou h the "asch form of the P1& contains only t@o subscales, Ne@ + e 1eliefs and Traditional Paranormal 1eliefs (Gan e, 'r@in 5 $ouran, ;...!.

This has carried over to their presence @ithin the 8a ical 'deation &cale, o scala care evalueaza dimensiunile positive ale schizotipiei si este conceputa in
asa fel incat sa reprezinte un indicator al unei viitoare prabusiri psihotice a indivizilor

care sunt in mod curent sanatosi(/c4blad 5 #hapman, ,367!. &corurile extreme obtinute pe scala ideatiei ma ice s-ar putea ca intr-adevar sa indice un risc de viitoare psihoza a acelor indivizi , pe cand obtinerea scorurilor de peste medie reflecta doar o predispozitie de anormalitate a personalitatiianomaly-prone personality. Gynn et al. a afirmat ca suprapunerea dintre predispozitia catre fanteizie si ideatia ma ica arata ca ideatia ma ica nu este patolo ica per se ci mai de raba ar putea sa denote tendinte ima inative, care sunt considerate a fi asociate mai mult creativitatii. 'ntr-adevar, ideatia ma ica a mai fost asociata si inainte creativitatii(Lanes et al., ,336!. /xista studii care au aratat ca dimensiunea ne ativa a schizotipiei relationeaza cu niste tipuri diferite de credinte('r@in 5 *reen, ,336-,333!. &e pare ca prezenta alaturata a simptomelor ne ative ale schizotipiei cu cele pozitive indica posibilitatea unei psihopatolo ii,iar acesta alaturare poate asemenea sa indice un tip diferit de relationare cu credintele paranormale decat cele prezente in cazurile de izolare a trasaturilor schizotipale pozitive sau ne ative. #hapman et al., considera ca desi ideatia me ica relationeaza cu psihotismul, sunt mai multe sanse ca acest lucru sa fie adevarat in cazurile in care sunt prezente atat trasaturile ne ative ale schizotipiei cat si cele pozitive. :aca un individ este retras din punct de vedere social, prezinta lipsa de placere fata de intimitatea fizica si emotionala si care poseda de asemenea anomalii perceptive si co nitive specifice schizotipieiAschizofreniei positive atunci acesta se incadreaza in sfera psihopatolo iei. &-au realizat conexiuni intre procesele co nitive, stilurile sau temperamentele specifice atat creativitatii cat si psihopatolo iei(Gin4s have been made bet@een the co nitive processes, styles or temperaments of both creativity and psychopatholo y.B ! 'n modelul lui /ysenc4, psihotismul se spri)ina deopotriva pe trasatura creativitatii(ori inalitatea! cat si a psihozei. 'n cadrul populatiei enerale, s-a constatat existenta unei corelatii pozitive a creativitatii cu psihoticismul si cu dimensiunile pozitive ale schizotipiei, anume( trasaturile hipomaniacale , aberatiile perceptive, experientele neobisnuite si ideatia ma ica(Nettle, ;..>< J2"eilly, :unbar 5 1entall, ;..,< &chuldber , ,33., ;..,!. #u toate acestea, dezbaterile in privinta acestor relatii precum cea dintre zborul de idei si afectata pozitiv de manie. :ezbaterile continua asupra felului in care aceste relatii sunt cauzate fie de zborul de idei si afectul pozitiv al maniei, fie de asociatiile libere specifice co nitiei schizofrenice sau datorita ambelor variante(e. . &chuldber , ;..,< "uss, ;..,!. /xperientele anormale au fost in mare parte asociate cu creativitatea artistica($olt, ;..-< Dennedy 5 Danthamani, ,339!. That the

interaction of schizotypal dimensions, rather than Enusual /xperiences alone, may impact upon creative functionin is su ested by Nettle2s (;..>! findin that 'ntrovertive +nhedonia @as ne atively correlated @ith artistic creativity,9 flat affect, he su ested, preventin the channellin of anomalous experiences into creative output. +cesasta idHe conform careia doar
happy schizotypy schizotipia fericita relationeaza cu functionarea creativa este sustinuta de modelele care se bazeaza pe conexiunea afectelor pozitive cale schizotipiei cu functionarea creativitatii si rolul de concentrare si determinare al acestora in procesul creator. +lte cercetari au su erat ca forta e o-ului sau nivelul ridicat de inteli enta ar putea interactiona cu schizotipia conducand la realizarea creativa. En asemenea profil , denumit bizarerie controlabila(controllable oddness! de catre 1arron in ,337, ar putea facilita an a)area in procesele creative propuse de catre modelele bifactoriale(t@o-factor! ale creativitatii. 'n cadrul acestor modele, un rezultat creativ ori ineaza in asamblarea

bifazica recursiva intre loose , fluiditate, asociativitate, co nitie nestructurata si liniara, secventialitate si co nitie orientate spre rezultat. 'n modelele interactiv-duale(dual interactive! caracteristicile schizotipale sunt moderate(are moderated by! de variabile precum puterea e o-ului sau un coeficient ridicat al inteli entei ,care permit un optim al deviatiilor pe parcursul continuumului expansiunii spre constricted thin4in . 0lach prezinta ipoteza rezilientei, care spune ca un e o puternic este necesar pentru creativitate( autonomie, stabilirea propriilor obiective, echilibru social si un mare simt al responsabilitatii. #arson spunea ca un coefficient innalt de inteli enta poate sa sporeasca insi hturile casti ate prin intermediul andirii schizotipale cu scopul de a fi interpretate si aplicate intr-o maniera sanatoasa, pentru a fi folosite intr-un mod creativ si inte rate in personalitate.

&tructura &chizotipiei( &#$'LJT'P'+ 'N #+:"EG NJ"8+G'T+T''(

>