OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

Viata, bunul cel mai de pret De cte ori nu vi se ntmpla sa v a irositi viata alergnd sa adunati sau sa obtineti bunuri mult mai putin importante dect viata nsasi! V-ati gndit, vreodata, la aceasta? Daca ati sti cum sa-i dati Vieii ntietate, daca vati preocupa sa o pastrati, sa o protejati, sa-i conservati integritatea, puritatea, posibilitatile dv. de a obtine ceea ce doriti ar creste implicit. Caci tocmai o astfel de Viata luminoasa, iluminata, intensa, este ceea ce v a poate oferi totul. Voi credeti, nsa, ca, din moment ce sunteti n viata, totul v a este permis. Ei bine, nu! Dupa ce vor fi trecut anii n care ve ti fi muncit pentru a v a satisface ambitiile, ntr-o buna zi v a ve ti simti att de epuizati, att de blazati, nct, punnd n balanta ceea ce ati obtinut si ceea ce ati pierdut, ve ti realiza ca ati pierdut aproape totul pentru a cstiga foarte putin. Cti oameni nu si spun: O viata am! Vreau sa o traiesc din plin pentru ca sa obtin tot ceea ce mi doresc: bani, placeri, cunoastere, glorie... Si atunci trag tare, muncesc, muncesc si cnd nu mai au resurse, sunt obligati sa-si opreasca toate activitatile. viata traita n felul acesta nu are nici un sens, caci, daca ti pierzi Viata, pierzi totul. Esentialul este Viata, si, n consecinta, ea trebuie protejata, purificata, consolidata, trebuie eliminat din ea tot ceea ce o mpiedica sau o bloc!eaza, caci numai datorita Vietii puteti obtine sanatatea, frumusetea, puritatea, puterea, inteligenta, dragostea si adevarata bogatie. Deci, de acum nainte, lucrati la nfrumusetarea vietii, la intensificarea ei, la sacralizarea ei. "ezultatul l ve ti simti imediat# aceasta viata purificata, armonioasa, va contacta alte regiuni intrnd n relatii cu o multime de alte Entitati care vor veni apoi sa v a ajute si sa v a inspire. Sa mpacam viata materiala cu Viata spirituala $u v a cere nimeni sa neglijati total viata materiala si sa v a consacrati numai meditatiei si rugaciunii, asa cum au f acut-o unii mistici si asceti care au vrut sa fuga de lume, de greutatile si de tentatiile ei. Dar nici nu este bine sa v a lasati acaparati total de preocuparile materiale, asa cum fac din ce n ce mai multi oameni. %oti trebuie sa fiti n stare sa lucrati, sa cstigati bani, sa v a casatoriti, sa v a ntemeiati o familie, dar, n tot acest timp, sa aveti o &umina, metode de lucru care sa v a permita sa progresati pe calea evolutiei. 'roblema este, deci, de a perfectiona att aspectul spiritual, ct si cel material# sa fiti implicati n lume, dar sa traiti, n acelasi timp, o Viata cereasca. (cesta trebuie sa fie telul vostru. )ine*neles ca nu este usor, caci v a aflati nca n stadiul n care, daca ncepeti o Viata spirituala, v a periclitati situatia materiala, dar daca v a preocupati de afaceri, neglijati Viata spirituala. Ei bine, nu# ambele sunt necesare si este posibil sa le mpacati. Cum?... 'rocednd n felul urmator# orice ve ti ntreprinde, ncepeti prin a v a spune#+Eu caut &umina, eu caut ,ubirea, eu caut 'uterea adevarata- oare f acnd acestea, sau altceva, le voi obtine?+ "eflectati bine si, daca ajungeti la concluzia ca respectiva preocupare sau activitate v a ndeparteaza de ideal, renuntati la ea. Consacrati va viata unui tel superior Este foarte important sa fiti constienti de telul pentru care lucrati si n folosul cui lucrati, caci, n functie de acestea, energiile voastre iau o directie sau alta. Daca v a consacrati viata unui tel superior, ea se va mbogati, va 1

cstiga n forta si n intensitate. Este situatia unui capital pe care l fructificati# v a plasati capitalul ntr-o banca cereasca si, n loc sa fie c!eltuit, risipit, el va cre ste si v a mbogateste. Si astfel, mai bogat, aveti posibilitatea sa v a instruiti si sa lucrati mai bine. Cel care cedeaza placerilor, emotiilor, pasiunilor, si risipeste capitalul, viata, caci tot ceea ce obtine trebuie platit si mijlocul de plata este viata. n timp ce plasndu-v a capitalul ntr-o banca aflata sus, cu ct lucrati mai mult, cu att v a ntariti, caci elemente noi, mai pure, mai luminoase, vin sa completeze permanent n voi ceea ce ati c!eltuit.

Viata !ilnica" o materie pe care Spiritul trebuie sa o trans#orme n orice act al vie tii, c!iar n cel mai simplu, trebuie sa nvatati sa puneti n actiune forte si elemente care sa v a permita sa transpuneti acest act ntr-un plan spiritual si sa atingeti astfel un grad superior de viata. .a luam, ca e/emplu o zi obisnuita# dimineata ne trezim, si imediat se declanseaza o multime de procese, de gnduri, de sentimente si gesturi# ne ridicam, aprindem lampa, desc!idem geamurile, ne spalam, pregatim gustarea de dimineata, plecam la lucru, ntlnim oameni etc... Cte lucruri sunt de f acut, si toata lumea este obligata sa le faca. Diferenta consta n aceea ca, n timp ce unii le fac din obisnuinta, mecanic,altii - cei care poseda o 0ilosofie spirituala - cauta sa introduca n fiecare din aceste acte o viata mai intensa, mai pura, si atunci totul se transforma, totul capata un sens nou, sunt tot timpul inspirati. )ine*nteles, vedem n jurul nostru o multime de oameni dinamici, ntreprinzatori, dar toata activitatea lor se limiteaza pentru obtinerea succesului, a bunastarii materiale, a gloriei- ei nu fac nimic pentru a-si face e/istenta mai senina, mai ec!ilibrata, mai armonioasa. Si aceasta atitudine nu este inteligenta, caci aceasta viata debordanta i epuizeaza si i mbolnavesc. Deci, obisnuiti-v a sa priviti viata cotidiana cu toate actele pe care trebuie sa le *ndepliniti, cu evenimentele care vi se ntmpla, cu oameni cu care sunteti n contact, permanent sau ntmplator, ca pe un material asupra caruia trebuie sa lucrati pentru a-l transforma. $u v a multumiti sa acceptati ceea ce vi se ofer a si sa v a supuneti pasiv ncercarilor la care sunteti e/pusi# preocupati-v a permanent sa adaugati un element care sa nsufleteasca, sa dea viata, sa spiritualizeze acest material. Caci n aceasta consta adevarata Viata spirituala# sa fii capabil sa introduci n fiecare activitate un element, un ferment capabil sa proiecteze aceasta activitate pe un plan superior. Veti replica# 1Si atunci meditatia... si rugaciunea?...+ Da, ntr-adevar, rugaciunea si meditatia sunt acelea care v a ajuta sa captati acele elemente mai subtile, mai pure si care v a permit sa dati actelor voastre o noua dimensiune. 'ot apare n viata voastra evenimente care sa v a mpiedice sa efectuati e/ercitiile spirituale pe care v-ati impus sa le practicati zilnic. Dar acest lucru nu trebuie sa v a mpiedice sa fiti n contact cu .piritul. Caci .piritul este mai presus de forme, mai presus de practici. n orice situatie, n orice mprejurare, puteti intra n contact cu .piritul pentru ca sa v a nsufleteasca si sa v a nfrumuseteze viata. Nutritia, privita ca o activitate $o%a Cti oameni dezec!ilibrati, din cauza unei vieti trepidante, cauta mijloace pentru a se reec!ilibra! Ei practica 2oga, zen, meditatia transcendentala sau ncearca sa nvete sa se rela/eze. %oate acestea sunt foarte bune, dar eu consider ca e/ista un e/ercitiu mult mai simplu si mai eficient# sa nvatam sa mncam. Va mira? De ce? n loc sa mncam oricum, n zgomot, cu nervi, cu graba c!iar - si apoi sa mergeti sa faceti 2oga! - nu este mai bine sa ntelegeti ca n fiecare zi, de 3 - 4 ori pe zi, aveti ocazia sa faceti un e/ercitiu de destindere, de concentrare, de armonizare a tuturor celulelor? n clipa cnd v a asezati la masa, ncepeti prin a alunga din mintea voastra tot ce v a poate mpiedica sa m ncati n pace si armonie. Si, daca nu reusiti imediat, asteptati, pentru a ncepe sa mncati n momentul cnd ati reusit sa v a calmati. Daca mncati ntr-o stare de agitatie, de nervi sau de nemultumire, introduceti n voi o

agitatie, vibratii dezordonate, care se vor transmite n tot ceea ce ve ti face ulterior. C!iar daca v a veti stradui sa creati o aparenta de calm, de stapnire de sine, va emana totusi din voi o anumit a agitatie, o tensiune si ve ti comite erori, v a veti izbi de oameni sau de obiecte, ve ti rosti cuvinte nepotrivite prin care ve ti risca sa pierdeti prieteni sau sa vi se nc!ida porti. n timp ce daca mncati ntr-o stare de armonie, ve ti rezolva mai bine problemele ce vi se vor prezenta ulterior si, c!iar daca n cursul zilei ve ti fi obligat sa alergati n dreapta si n stnga, ve ti simti n voi o liniste pe care activitatea voastra nu o va putea tulbura. ncepnd cu nceputul, cu lucrurile m arunte, vom putea ajunge foarte departe. .a nu credeti ca oboseala provine ntotdeauna din prea multa activitate. $u# ea survine , deseori, ca urmare a unei risipe de for te. Si, iata, atunci cnd ng!itim m ncarea f ara sa o mestecam suficient si f ara sa o impregnam suficient cu gndurile si sentimentele noastre, ea devine mai greu digerabila, iar organismul nu va putea beneficia din plin, datorita efortului pentru asimilarea ei. (tunci cnd mncati f ara sa constientizati importanta acestui act, c!iar daca organismul se ntareste prin !rana, el nu primeste din ea dect partea grosiera, materiala, si care nu este comparabila cu energiile de care ati putea beneficia daca ati sti cum sa mncati n liniste si sa v a concentrati asupra !ranei, pentru a prelua elementele eterice si subtile. Deci, n timp ce m ncati, concentrati-v a asupra !ranei si proiectati asupra ei toata iubirea voastran acel moment se produce separarea ntre materie si energie# materia se dezagrega, n timp ce energia patrunde n voi, putnd dispune astfel de ea. n alimentatie, importante nu sunt alimentele propriu-zise, ci energiile pe care aceste alimente le contin prin c!intesenta din ele, caci n aceasta c!intesenta este viata. 'artea materiala a alimentului constituie doar suportul, iar c!intesenta, att de subtila, att de pura, nu trebuie sa alimenteze doar planurile inferioare, corpul fizic, corpul astral, corpul mental- ea trebuie sa alimenteze, de asemenea, sufletul si .piritul. Respiratia Sa mestecam aerul pentru a-i extrage energiile bisnuiti-v a sa faceti, n timpul zilei, cteva e/ercitii de respiratie. Dar, pentru a fi ntr-adevar folositoare, respiratiile trebuie sa fie lente si profunde. (erul curat trebuie sa aiba timp pentru a cobor n plam ni, pentru a-i umple si pentru a elimina aerul viciat. Si nu numai ca trebuie sa respiram profund, dar este bine, din cnd n cnd, sa retinem aerul n plamni nainte de a-l e/pulza. De ce? 'entru a fi 1mestecat+- c aci plam nii mesteca aerul la fel cum gura mesteca alimentele. (erul pe care l inspiram este ca un 1dumicat+, plin cu energii revitalizatoare. 'entru a profita din plin de aceste energii, trebuie sa le dam plamnilor timp pentru a-l mesteca si digera. Cnd respirati astfel, fiti constienti ca, prin aer, primiti n corpul vostru o Viata divina. Dimensiunea psihica si spirituala E/ercitiile de respiratie au, binenteles, o actiune benefica asupra sanatatii, dar si asupra vointei si a gndului. 'uteti e/perimenta# daca aveti de ridicat o mare greutate, ve ti reusi mai usor dupa o respiratie profunda. n toate amanuntele vietii zilnice, n relatiile cu ceilalti, amintiti-v a sa respirati constient, si aceasta v a va permite sa aveti controlul asupra voastra. naintea unei ntlniri, de pilda, pentru ca discutia sa nu degenereze ntr-o disputa, luati-v a obiceiul de a respira corect. Si atunci, cnd sunteti tulburat, de ce nu cereti ajutorul plamnilor? Ei sunt acolo pentru a v a ajuta. %imp de doua-trei minute, inspirati si e/pirati profund# gndurile voastre se vor usura si se vor limpezi. (ve ti mereu nevoie de ajutor, si este normal, dar de ce l cautati mereu n e/terior atta timp ct el e/ista n voi? Daca ajungeti sa sesizati sensul profund al respiratiei, veti simti, putin cte putin, cum propria voastra respiratie se contopeste cu "espiratia cosmica. n timpul e/piratiei, gnditi-v a ca reusiti sa v a dilatati, sa v a !

e/tindeti pna la marginea 5niversului, apoi la inspiratie, reveniti catre voi, catre egoul vostru, care este asemenea unui punct imperceptibil, centrul unui cerc infinit. Din nou v a dilatati si din nou v a contractati...Veti descoperi astfel aceasta miscare de flu/ si reflu/ care constituie c!eia tuturor ritmurilor 5niversului. 'rin efortul de al con stientiza n voi nsiva, intrati astfel n (rmonia cosmica si apare un sc!imb ntre 5nivers si voi, caci inspirnd, primiti elemente din spatiu, si e/pirnd, trimiteti n sc!imb ceva din inima si sufletul vostru. Cel ce stie sa se armonizeze cu "espiratia cosmica intra n Constiinta divina. Din ziua n care ve ti simti aceasta dimensiune, ve ti dori ca toata viata sa inspirati din 0orta si &umina Domnului, pentru ca apoi sa o daruiti lumii ntregi. Caci e/piratia nseamna si a distribui &umina pe care ati reusit sa o absorbiti de la Dumnezeu. "espiratia constienta aduce binefaceri nemasurate vietii fizice, emotionale, intelectuale si spirituale. Va trebui sa constientizati efectele ei benefice pentru creier, pentru suflet, pentru toate facult atile voastre- este un factor deosebit de puternic n toate domeniile vietii. $u neglijati niciodata acest aspect.

Cum sa recuperam ener%iile 'rea des v a lasati antrenati de aceasta agitatie, care de acum a devenit o stare obisnuita a oamenilor si care este foarte daunatoare ec!ilibrului lor fizic si psi!ic. %rebuie sa dati mai multa atentie sistemului vostru nervos si sa-i acordati, din timp n timp, cte o destindere. (ti putea, de e/emplu, sa v a retrageti ntr-o ncapere linistita, sa v a ntindeti culcati pe burta, pe un pat sau pe jos, pe un covor, cu bratele si picioarele destinse- sa v a lasati ca si scufundati ntr-un cean de &umina, f ara sa v a miscati, f ara sa gnditi... Dupa unul sau doua minute v a veti ridica rencarcati. (ceasta este tot- e foarte putin, dar foarte important. )ine*neles ca ve ti replica ca nu e/ista ntotdeauna posibilitatea de a v a ntinde astfel. Ei bine, atunci ram neti pe scaun- principalul este sa rupeti tensiunea n care traiti. Este nevoie sa stiti sa v a opriti, si nu numai odata sau de doua ori pe zi, ci de zece, cincisprezece, dou azeci de ori. (ceasta poate sa nu dureze dect unul sau doua minute, important este sa v a obisnuiti sa o faceti ct mai des. ri de cte ori aveti un moment liber, indiferent unde v a aflati, n loc sa pierdeti timpul sau sa v a enervati ca trebuie sa asteptati, profitati de ocazia ivita pentru a v a linisti si a v a regasi ec!ilibrul- v a ve ti relua apoi activitatea cu forte sporite. Iubirea ne #ace neobosi&i Cel mai mare secret, pentru a ne desf asura activitatea n cele mai bune conditii, este sa nvatam sa lucram ntotdeauna numai cu iubire. Caci iubirea este cea care da puteri, viata, care renaste. Cnd aceasta iubire nu e/ista si cnd munca este considerata doar ca un mijloc de subzistenta, aceasta atitudine nu conduce la rezultate bune. )ine*neles, banii se cstiga, dar dispare bucuria, entuziasmul, omul devine iritabil si sanatatea sa se altereaza cu timpul. &ucrati pret de mai multe ore cu iubire si nu ve ti simti oboseala- lucrati un timp mai scurt, f ara iubire, cu suparare sau revolta, si totul se va bloca n interiorul vostru, v a ve ti simti slabiti si f ara forta. %rebuie sa ntelegeti eficacitatea, puterea iubirii. n tot ce faceti puneti iubire sau, daca nu, mai bine renuntati la a face acel lucru. %ot ceea ce faceti f ara iubire v a oboseste, ba c!iar v a otrave ste, asa nct sa nu v a mire daca dupa, aceea sunteti epuizati sau bolnavi. Cta lume se ntreaba cum sa combata oboseala! .ecretul este sa pui iubire n tot ceea ce faci, caci iubirea este ceea ce trezeste toate energiile. 'ro%resul te(nic o#era omului timp liber pentru o activitate spirituala Daca stiinta si te!nica v a pun zilnic la dispozitie produse noi care v a usureaza viata, aceasta nu nseamna ca trebuie sa lnceziti. %oate aceste facilitati trebuie sa le considerati ca pe niste posibilitati create pentru a v a "

dedica activitatii spirituale. ,ata adevarata semnificatie a progresului te!nic# sa-i ofere omului timp liber, cu scopul de a-l folosi n alte lucrari. "amne mai putin sa truditi pe materia e/terioara? (ceasta v a este dat ca sa aveti mai mult timp, pentru ca sa lucrati cu materia voastra interioara, sa o stapniti, sa o spiritualizati si sa deveniti astfel o prezenta benefica pentru lumea ntreaga. Dupa fiecare efort, dupa fiecare e/ercitiu, viata capata o alta culoare, un alt gust. Cti oameni nu sunt coplesiti de bunastare, si totusi sunt att de blazati nct nu mai simt nici o bucurie! (ceasta pentru ca n interiorul lor nu mai e/ista nici o activitate, nici o viata intensa. Daca ar fi fost luminati, ar fi continuat sa se bucure de tot, dar f ara a se opri din eforturile interioare, caci aceasta activitate este cea care da gust fiecarui lucru. Aran)ati va locuinta interioara %rebuie sa v a obisnuiti sa puneti accentul pe posibilitatile &umii interioare, acolo, n interiorul vostru, unde v a aflati scufundati n permanenta. $u ntotdeauna sunteti n situatia de a privi, de a asculta, de a atinge, sau de a gusta ceva din e/teriorul vostru, n sc!imb v a aflati mereu n prezenta voastra, n aceasta &ume interioara, ale carei bogatii nu stiti nca sa le folositi. (ceasta &ume v a apartine# riunde mergeti o luati cu voi si v a puteti baza pe ea, n timp ce lumea e/terioara v a poate rezerva, n orice moment, o deceptie. 'oate ca, pentru un moment, v a puteti nc!ipui ca detineti ceva, dar, dupa un scurt timp, nu mai detineti nimic# fie ca vi s-a luat, fie ca l-ati pierdut. Daca sunteti n cautarea abundentei, a plenitudinii, aflati ca numai n interiorul vostru le puteti gasi. $u cunoasteti, nu stiti tot ceea ce detineti, cu ce cunostinte si cu ce puteri, adevarate comori, v-a nzestrat Dumnezeu. Va trebui acum sa faceti un efort pentru a simti si pentru a folosi toate aceste resurse. Va voi da o imagine. 5nii oameni au stiut sa-si aranjeze att de bine locuinta nct nu ies din casa cu prea mare placere pentru a merge n alt loc unde ntmpina zgomote, praf, ng!esuiala. n timp ce alti, care traiesc prost, ntr-o locuinta mizera, f ara nici un confort, folosesc orice prilej pentru a pleca de acas a 6ceea ce de fapt nu este adevarata solutie, dar m a rog...7. Si acum, sa interpretam. .piritualistul este cel care si-a aranjat att de bine forul sau interior, nct nimic nu-i lipseste# poezia, culorile, muzica, toate se gasesc n el si el sufera cnd este obligat sa 1iasa din casa+, sa-si paraseasca toata aceasta frumusete. n timp ce oamenii obisnuiti, care nu sau preocupat niciodata sa-si creeze un interior placut, se gndesc mereu sa plece si sa se distreze n alta parte. Cum ram n singuri cu ei nsisi, se plictisesc, apare saracia. Deci acum stati putin si analizati care este situatia cea mai avantajoasa. Din moment ce sunteti zi si noapte cu voi nsiva, nu este mult mai indicat sa v a ameliorati acel loc pe care nu-l ve ti parasi niciodata? De ce sa lasati n paragina interiorul vostru ca pe o locuin ta cu geamurile sparte si pline de pnze de paianjen? De acum nainte, preocupati-v a mai intens sa nfrumusetati, sa mbogatiti si sa armonizati totul n voi- nu numai ca v a ve ti simti foarte bine la voi acasa, dar, n aceasta locuinta minunata, ve ti putea primi si invitati. Da, .piritele luminate se vor bucura sa v a viziteze- poate unele se vor !otar c!iar sa locuiasca definitiv, iar voi ve ti fi cei care ve ti beneficia de prezenta lor. Lumea e*terioara este o re#lectare a Lumii voastre interioare 0iti convinsi de faptul ca nu ve ti putea gasi nimic n e/teriorul vostru, daca nu ati gasit mai nti n voi nsiv a. Caci, c!iar daca gasiti ceva n e/teriorul vostru, daca nu l-ati gasit n interiorul vostru, ve ti trece pe lnga el f ara sa-l observati. Cu ct descoperiti mai intens n voi ,ubirea, ntelepciunea, 0rumusetea interioara, cu att le ve ti ntlni mai des n jurul vostru. Va nc!ipuiti ca, daca nu vedeti anumite lucruri, ele nu e/ista. )a da, ele e/ista si, daca nu le vedeti, aceasta nseamna ca nu le-ati cultivat suficient n voi nsiva. &umea e/terioara este constituita numai din reflectarea &umii interioare, deci nu v a mai amagiti, caci nu ve ti afla niciodata bogatia, pacea, bucuria e/terioara, daca nu ati depus eforturi sa le descoperiti n voi nsiv a. #

're%atiti va viitorul, traind corect pre!entul $u o data, v-ati f acut griji cu privire la viitor, gndindu-v a ca nu sunteti protejati mpotriva accidentelor, a bolilor, a saraciei... Dar de ce sa v a otravi ti e/istenta imaginndu-v a tot felul de lucruri rele ce vi s-ar putea ntmpla? Este adevarat ca nu stim ce ne rezerva viitorul, dar, cel mai bun mijloc de a evita posibilele necazuri din viitor, este de a te stradui sa traiesti c!ibzuit n prezent. Viitorul va fi asa cum l construiesti n prezent. Deci, fiecare clipa de 1acum+ este importanta. (sa cum prezentul este o consecinta a trecutului, tot asa viitorul este o prelungire a prezentului. %otul este nlantuit- trecutul, prezentul si viitorul nu sunt rupte ntre ele. Viitorul se construieste pe fundatia care i-o faceti acum. Daca aceasta fundatie este proasta, este evident ca nu trebuie sa v a asteptati la un viitor stralucit- dar, daca ea este buna, nu aveti nici un motiv de ngrijorare# asa cum sunt radacinile, tot asa vor fi si tulpina, ramurile si fructele. %recutul este consumat- dar el a generat prezentul, care, la r ndul lui, poarta n el radacinile viitorului. %rebuie, deci, sa ncepeti sa v a construiti de pe acum viitorul, mbunatatindu-v a prezentul. 'entru aceasta, trebuie ca n fiecare zi sa v a puneti ntrebarea# 1,a sa v ad ce am spus astazi? Care au fost sentimentele si gndurile mele?+ Si daca ati actionat prost, daca ati avut sentimente negative, gnduri rele, sa stiti ca v-ati aliniat de partea 0ortelor ntunecate si ca ele v a vor distruge viitorul. Daca ati trait o zi ntr-un mod care sa v a nemultumeasca, ncercati, cel putin la culcare, sa-i ani!ilati efectele, cu cele mai bune gnduri, lund cele mai bune decizii pentru a doua zi. (ceste g nduri, ca niste albine !arnice, vor spala si vor repara totul n timpul noptii si veti ncepe ziua urmatoare n conditii mai bune.

+raiti pre!entul n plenitudine 5nii oameni traiesc numai n trecut, n trecutul lor, parca ar fi prizonierii unor evenimente petrecute n viata lor si nu pot merge mai departe. (l tii, dimpotriva, se arunca n viitor, dar ntr-un viitor fantasmagoric, creat de imaginatia lor si care nu se va ndeplini niciodata. Este bine sa privim, din cnd n cnd, n trecut, dar numai pentru a analiza cnd si unde am gresit, sau cnd si unde am actionat corect, pentru a trage nvataminte. %recutul constituie un tezaur de e/periente pe care le putem utiliza pentru a trai prezentul ct mai bine. Dar n acelas timp, analiznd trecutul, este bine sa ne lansam si n viitorul ndepartat, pentru a ne ntreba cum si imagineaza Dumnezeu viitorul umanitatii, n ce splendoare, n ce &umina va ajunge ea sa traiasca. )inenteles, sunt multi cei care se gndesc la viitor, dar la ce fel de viitor? n general ei si spun# 1'este ctiva ani ne vom casatori, vom avea copii, o ograda, o casuta n fata careia vom putea sta si vom putea sa ne fumam linistiti pipa privind la vacile care trec... sau la trenuri! sa respiram si putin praf, apoi o sa intram n casa, o sa mncam, o sa bem si un pa!arel, apoi o sa ne culcam.+ Doamne ce viitor frumos! Veti spune# 1Dar nu asa, noi...+ Stiu, voi v a gnditi ca ve ti cstiga bani, ca ve ti face afaceri, ca ve ti obtine o oarecare glorie - profesor universitar, om de afaceri, ministru sau sef de stat - ca ve ti avea alaturi, zi si noapte, o fata frumoasa pe care sa o puteti mbratisa... Dar ce reprezinta toate acestea? Este de plns! (cum trebuie sa nvatati sa priviti mai departe, dincolo de acest viitor ndoielnic, si sa cautati orizonturi noi, sa desc!ideti ferestrele catre infinit pentru a vedea care este adev aratul viitor al omenirii, cum l imagineaza Dumnezeu, si sa anticipati, deja, prin modul vostru de via ta, acest viitor. .a nu v a mpiedicati de notiunea de timp, sa nu spuneti niciodata# 1Da, dar atunci eu nu voi mai fi n viata, nu va mai fi epoca mea+, caci, spunnd acestea, v a interziceti adevarata frumusete, v a interziceti ntelegerea adevaratului sens al vietii. 'rezentul trebuie sa fie timpul actiunii constiente, luminate, care si trage ntelepciunea din e/perientele trecutului, dar care este, n acelas timp, stimulata de toate posibilitatile viitorului. ,ata perfectiunea# lectiile pe care vi le-a dat trecutul 6si numai Dumnezeu stie cte lectii ne-a dat trecutul umanitatii!7 si viitorul cu promisiunile sale $

nelimitate. Daca stiti cum sa traiti n prezent, e/primnd e/perienta trecutului si frumusetea viitorului, v a apropiati de Divinitate. Care sunt acele versuri pe care .erafimi le cnta n fata %ronului Domnului? 1.f nt, .fnt, .fnt este Domnul Dumnezeul Cel (totputernic, acum si pururea si n vecii vecilor.+ ,ata cum constiinta voastra poate creste la dimensiunile Constiintei divine. Importanta nceputului, -iti constienti de -ortele pe care le declansati $u trebuie sa ntreprindem niciodata ceva f ara sa cunoastem 0ortele pe care astfel le punem n actiune. Caci nceputul este esential. (ici, la nceput, se declanseaza 0ortele, care, odata pornite, nu se mai opresc n drum, ci actioneaza pna la capat. Va aflati pe un munte, aveti deasupra voastra o stnca enorma, gata sa se prabuseasca la cea mai mic a miscare- depinde de voi daca ea va ramne la locul ei sau daca i ve ti provoca caderea. Daca din cauza voastra ea ncepe sa se clatine, nu mai aveti posibilitatea de a o opri# v a va strivi, att pe voi, ct si pe alti mpreuna cu voi. ,ar daca ve ti desc!ide portile unei ecluze, va fi inutil sa ncercati apoi sa opriti apa!...Este ntotdeauna usor sa provoci forte sau evenimente, dar este foarte greu sa le dirijezi, sa le orientezi, pe scurt sa le domini. E/presia 1ucenicul vrajitor+ desemneaza tocmai pe acel nec!ibzuit care a dezlantuit niste curenti, pe care apoi este incapabil sa-i mai stapneasca sau sa-i mai dirijeze. Cnd agitatorii declanseaza o revolta, nu mai e/ista mijloace pentru a o stapni# ea le scapa de sub control. nainte de a pronunta un cuvnt, de a arunca o privire, de a scrie o scrisoare, de a da curs unei ac tiuni, voi detineti toata puterea- odata declansata actiunea, s-a terminat, nu mai sunteti dect spectatori, daca nu c!iar victime. n plan fizic, n plan astral sau n plan mental, &egea este una si aceeasi. Cnd simtiti furia ca se naste n voi, daca v a !otarti sa o stapniti pe loc, ea nu se va declansa, dar, daca o lasati sa izbucneasca, nu-i ve ti mai putea opri cursul. Si acelas lucru este valabil si pentru idei# daca le lasati sa-si faca cuib n voi, vor sfrsi prin a se nradacina. Deci fiti vigilenti si nu uitati niciodata ca numai la nceput detineti, cu adevarat, puterea. Cautati Lumina nainte de a actiona nainte de a v a lansa ntr-o actiune mai importanta, primul lucru de f acut este sa v a reculegeti, sa v a conectati la &umea invizibila pentru a v a crea cele mai bune conditii pentru a actiona. n stare de agitatie, de dezorientare, comitem erori, ncurcam sau distrugem lucrurile. Si aceasta se ntmpla destul de des# actionam n graba, orbeste, iar rezultatele nu sunt grozave. 'entru a actiona corect trebuie, mai nti, sa cautati &umina. (cest lucru l faceti deja n planul fizic# sunteti trezit noaptea de un zgomot, ceva care s-a spart n cadere sau cineva care a intrat... Si atunci ce faceti, dati buzna, asa, n ntuneric? $u, caci este riscant. nti aprindeti o lumina ca sa vedeti, si abia apoi actionati. Ei bine, n orice situatie din viata trebuie mai nti sa aprindeti lumina, adica sa v a concentrati, sa v a reculegeti pentru ca sa stiti cum sa actionati. Daca nu aveti lumina, o ve ti lua la stnga, la dreapta, ve ti bate la mai multe porti, ve ti ncerca tot felul de mijloace care se vor dovedi nepotrivite. Deci, nainte de a ntreprinde ceva mai important, este necesar sa v a concentrati cteva minute gndurile asupra &umii inteligente, din &umina, si sa cereti sa aflati cum este cel mai bine sa actionati. "aspunsul va veni sub forma unei idei, a unui sentiment precis sau a unei imagini simbolice. Daca raspunsul este foarte clar, puteti trece la actiune. Dar daca simtiti o ne!otarre, un resentiment, o tulburare sau o contradictie, aceasta nseamna ca obstacolele sau dusmanii v a bareaza calea. (tunci, amnati totul pentru a doua zi, puneti din nou ntrebarea si asteptati nainte de a actiona, pna cnd drumul va fi clar si liber. Suprave%(eati ntotdeauna prima miscare %

Cnd sunteti pe punctul de a ntreprinde ceva pentru prima data, aveti grija sa fiti calmi, concentrati-v a ntreaga atentie asupra primului gest, a primei miscari si e/ecutati-o corect, f ara nici o greseala. "epetati-l putin mai repede, si apoi din ce n ce mai mult, pna cnd ve ti atinge ritmul si viteza dorite# ve ti observa ca e/ecutia va fi din ce n ce mai usoara, ram nnd n acelasi timp, impecabila. ,ndiferent de gestul sau de actul pe care l aveti de e/ecutat, daca de la nceput v-ati creat un tipar corect l ve ti repeta ntotdeauna cu corectitudine. Daca astazi comiteti erori ntr-un anumit domeniu, aceasta se datoreaza faptului ca n trecut, f ara sa v a dati seama, i-ati creat un tipar defectuos. Daca la prima mi scare, la primul gest, cu un obiect sau cu o persoan a nu ati fost atenti si ati comis o eroare, acum suportati consecintele# greselile se acumuleaza si se agraveaza cu trecerea timpului. Este foarte greu sa reparam n prezent greselile comise n trecut si nscrise n noi, dar este usor a nvata sa creem corect tiparele noi. Constienti!ati va obisnuintele mentale amenii sunt rareori constienti de obisnuintele lor mentale. 5nul, cnd trebuie sa ntreprinda un lucru, se crispeaza imediat, se enerveaza- altul, n fata oricarei situatii noi, are ca prima reactie pesimismul, devine critic sau se ngrijoreaza- un altul se revolt a, un altul se descurajeaza... Dar cum toate acestea sunt atitudini pe care, nefiind constienti, ei nu le pot remedia, si astfel, n orice situatie, ei gasesc un prete/t pentru a fi negativi. 'rimul lucru pe care l aveti de f acut este sa v a studiati, pentru a v a cunoaste modul n care reactionati. Din momentul n care vedeti clar n voi, detineti deja mijloacele de a face fa ta situatiei# imediat ve ti primi un elan pentru a mobiliza toate posibilitatile pe care Dumnezeu le-a creat n subconstientul, constientul si supraconstientul vostru# astfel, n fiecare zi veti progresa, datorita obisnuintei pe care v-ati creat-o de a v a observa si de a fi lucid fata de voi nsiva. Atentie si vi%ilenta (tentia mbraca mai multe aspecte. (spectul ei cel mai cunoscut este acea atitudine sustinuta, necesara, pentru a-ti ndeplini corect sarcinile, pentru a audia o conferinta sau a citi o carte. Dar e/ist a si o alta atentie, care se numeste observarea de sine, introspectia. Ea consta n a constientiza, n fiecare moment al zilei, ceea ce se petrece n interiorul nostru pentru a discerne curentii, dorintele si gndurile care ne strabat. (ceasta atentie este nsa insuficient dezvoltata. De aceea, cnd vine momentul sa rezolv am ceva, sa ntelegem o problema importanta, creierul ne este obosit, ntunecat si nu ajungem sa ducem un lucru la bun sfrsit. 'entru ca creierul vostru sa fie mereu disponibil, trebuie sa fiti atenti, prudenti si cumpatati n toate activitatile, caci altfel, c!iar daca (devarul n persoana ar apare n fata voastra, voi tot nu l-ati ntelege. 'entru a fi capabili a face fata n mod ntelept, inteligent, tuturor situatiilor, trebuie sa v a pastrati n permanenta gndirea treaza si vigilenta. Cel ce nu este vigilent, cel ce nu desc!ide oc!ii, este e/pus tuturor pericolelor. $u e/ista nimic mai rau dect sa traiesti cu oc!ii nc!isi. %rebuie sa tinem oc!ii mereu desc!isi pentru a aprecia n permanenta starile de constiinta n care ne aflam. $umai cel ce-si tine oc!ii desc!isi poseda inteligenta vietii interioare, el nu se mai lasa nlantuit de orice forta, de orice entitate. n timp ce pe un om adormit... este clar ca oricine l poate surprinde! Deci, n concluzie, veg!eati asupra atentiei interioare, atentie de fiecare clipa, pentru ca sa stiti n fiecare moment ce se petrece n voi. E/ersati. $u este suficient sa v a faceti numai seara un e/amen de constiinta, ci, n orice moment al zilei, trebuie sa fiti capabili sa spuneti care sunt dorintele, gndurile si sentimentele care v a strabat, sa le cunoasteti originea, natura, sa fiti capabili, la nevoie, sa luati precautiuni sau c!iar sa reparati daunele. n viata de toate zilele, de ndata ce se produce un accident, vedem pompierii sau armata ie sind imediat si intervenind pentru stingerea unui incendiu, repararea unui pod, degajarea unui drum, salvarea r anitilor etc. n plan fizic ni se pare normal sa se repare imediat toate stricaciunile. Dar, n plan intern, nu stim cum sa procedam, &

lasam distrugerile sa se produca, f ara sa reactionam. Ei bine, nu# de cinci ori, de zece ori, de douazeci de ori pe zi, trebuie sa privim n noi nsine pentru a vedea ce trebuie reparat si sa nu ntrziem a o face. (ltfel, lasnd pentru mai trziu, devine prea trziu, suntem distrusi, dizlocati. .rmati o sin%ura directie spirituala 'entru a face, cu adevarat, o munca spirituala trebuie sa ne aliniem uneii filosofii, unui sistem si sa-l aprofundam- altfel, ceea ce se ntmpla cu organismul psi!ic se ntmpla e/act si cu cel fizic. Daca absorbiti tot felul de alimente !eteroclite, v a mbolnavi ti- similar, stomacul psi!ic poate fi supus unei indigestii n functie de ceea ce ati ngurgitat. Ce vreti sa faceti cu un amestec de traditii egiptene, !induse, tibetane, africane, aztece, ebraice? 8acar de ati avea o structura mentala suficient de solida pentru a v a descurca prin ele! Dar mul ti de abia sunt capabili sa-si faca o idee clara despre un sistem filosofic- si atunci, la ce le foloseste sa citeasca totul, sa cunoasca totul? Ca sa-si piarda capul atta tot. Si apoi, evident, urmeaza sa acuzam spiritualitatea ca deza/eaza lumea. $u este vina spiritualitatii daca lumea si-o imagineaza ca pe un trg unde poti gasi toate atractiile, c!iar pe cele mai periculoase, cum ar fi drogul, magia neagra sau se/ualitatea desfrnata. Este timpul sa ntelegeti ca adevarata spiritualitate nseamna sa ajungeti sa fiti voi nsiva e/presia vie a nvataturii divine pe care o urmati. Insistati mai mult asupra practicii, dect asupra teoriei ncercati sa ntelegeti mai bine diferenta ntre activitatea spirituala si activitatea intelectuala. De e/emplu, aveti o portocala- din punct de vedere intelectual puteti afla o multime de lucruri despre ea# originea ei, povestea ei, greutatea ei, forma ei, proprietatile ei, elementele c!imice care o compun, diferitele moduri n care poate fi folosita, poate c!iar si simbolismul ei... ntr-o Scoala initiatica nu ve ti afla poate nimic din toate acestea, dar ve ti nvata esentialul# sa gustati portocala! (ceasta este activitatea spirituala. $u att sa acumulati cunostinte teoretice, ct sa 1mncati+ portocala, adica sa aplicati, sa practicati. Este mai greu, cere eforturi, dar numai astfel v a puteti transforma. )ine*neles, nu se poate nega c a este interesant si poate c!iar util sa cunosti tentativele pe care omenirea le-a f acut timp de milenii si secole pentru a strapunge misterele 5niversului si a se apropia de Divinitate, dar aceasta nu este de ajuns. Din moment ce toate aceste religii si sisteme filosofice vorbesc numai despre divinizarea noastra, despre splendoarea noastra, despre perfectiunea noastra, trebuie sa depunem eforturi pentru realizarea acestui ideal. $u v a grabiti sa-i imitati pe aceia care se ngram adesc sa asiste la toate conferintele erudite despre ntelepciunea si Stiinta ,nitiatilor din trecut, dar incapabili de a- si conduce via ta cu ntelepciune. Este ridicol, si nu aceasta este spiritualitatea.

'uneti calitatile morale naintea talentului (tunci cnd un barbat sau o femeie dovedesc aptitudini deosebite pentru arte, stiinta sau sport, toata lumea i priveste cu admiratie si nimeni nu si pune ntrebarea daca respectivul este drept, bun, cinstit, generos. $u, talentul este ceea ce toti admira si ncearca sa cultive. De aceea, 'am ntul este acum plin de oameni talentati, dotati, este formidabil, sunt o multime. Si totusi, de ce toate aceste nsusiri, aceste capacitati, aceste talente nu pot salva lumea? %ocmai pentru ca ele nu sunt suficiente. Este minunat sa primesti de la 'rovidenta darul de a fi poet, muzician, fizician, economist sau notator etc., sa-l dezvolti, dar mai important este sa traiesti n acord cu &egile divine, adica sa lucrezi n fiecare zi pentru a deveni mai ntelept, mai cinstit, mai generos, mai stapn pe tine. &umea are nevoie mai mult de fiinte capabile sa manifeste calitati morale, deci de artisti, oameni de stiinta, sportivi, etc. Deci, fiti atenti, nu v a lasati si voi att de impresionati de persoanele dotate si talentate, nu v a '

propuneti niciodata ca ideal sa ajungeti ca ei. ,dealul vostru trebuie sa fie cel mai nalt ideal# de a v a apropia n fiecare zi de perfectiune. ,ar perfectiunea nseamna a deveni mai luminos, plin de c aldura, datator de via ta, ca si .oarele, pentru a trezi, a lumina, a stimula, si a fertiliza toate f apturile. -iti multumiti de soarta voastra si nemultumiti de voi E/ista mai multe feluri de a fi multumit. 'rimul este cel al animalelor# ele sunt multumite de soarta lor, si nu v ad limitele si, deci, nu cauta sa le depaseasca, nici sa progreseze. Dar aceasta mentalitate, normala pentru animale, nu e benefica oamenilor... cu toate ca sunt multi care o adopta. (l doilea fel, de a fi multumit cu propia soarta, o numim mai degraba acceptare. mul ntelege ca ncercarile prin care trece sunt rezultatul greselilor sale din trecut, si le suporta. Dar el nu se multumeste numai cu att# el stie ca are de f acut eforturi pentru a repara aceste greseli, pentru a umple golurile, si aceasta este ntelepciunea. %rebuie sa ne acceptam soarta ca pe o consecinta a greselilor pe care le-am comis n e/perientele noastre anterioare, dar sa nu ne multumim niciodata cu gradul de evolutie la care am ajuns si sa cautam sa progresam tot timpul. $emultumirea de sine este, deci, un sentiment stimulativ, care poate sa v a ajute ca sa v a ameliorati. Dar, pentru ca ea sa nu devina o obsesie distructiva, trebuie stabilit un ec!ilibru. n ce fel? 0iind multumit de ceilalti. (ceasta atitudine interioara v a va ajuta sa nu cadeti ntr-o stare prea negativ a, care sa v a conduca la descurajare. Descoperiti 0rumosul si )inele n ceilalti si, mai ales, n cei care, prin geniul si virtutile lor, au contribuit la evolutia omenirii. Activitatea spirituala nu ramne niciodata #ara re!ultate $imic nu este mai important, mai salvator, dect a prinde gustul activitatii spirituale, de a o ndragi si de a nu lasa sa treaca nici o zi f ara a se lega de Cer, a medita, a se ruga... pri ti-v a, de mai multe ori pe zi, timp de cteva minute, si cautati sa aflati n voi nsiv a, punctul vostru de ec!ilibru, centrul vostru divin. %reptat, ve ti ncepe sa simtiti ca, n toate situatiile vietii, aveti n interiorul vostru un element nemuritor, etern, indestructibil... C!iar daca aceasta nu se observ a, c!iar daca nimeni nu v a apreciaza eforturile, c!iar daca pe plan material nu ave ti nici un beneficiu, nu v a opriti niciodata sa acumulati bogatii spirituale, caci ve ti deveni, nauntrul vostru, mai liberi, mai puternici si veti plana deasupra evenimentelor. (ceasta activitate spirituala este unica bogatie, singurul bun care v a apartine cu adevarat. De tot restul puteti fi deposedat oricnd- singura, activitatea voastra v a apartine pentru totdeauna. Re%enerarea corpurilor noastre" #i!ic, astral si mental 0iecare gnd, fiecare sentiment, fiecare dorinta, fiecare act are propietatea de a atrage din spatiu elementele materiale care i corespund. 9ndurile, sentimentele, dorintele si actiunile luminoase, dezinteresate, sustinute de o vointa ferma, atrag particulele unei materii pure incoruptibile. Dac a prin calitatea vie tii voastre psi!ice lucrati zilnic pentru a atrage aceasta materie, ea patrunde si se instaleaza n ntregul vostru organism, si gaseste locul si goneste toate particulele vec!i, prafuite, mbcsite, mucegaite. n acest fel, putin cte putin, ve ti reusi sa v a rennoiti corpul fizic, corpul astral si corpul mental. Contemplnd &umea divina sub toate formele ei de &umina, de 0rumusete, de 8uzica, de (rmonie, culegeti particulele noi- si, din moment ce fiecare din ele are via ta, ea nu vine singura, ci aduce cu ea forte si spirite de aceeasi natura. .arcina voastra este, deci, de a lucra zilnic pentru a nlocui n voi particulele deja nvec!ite cu noi particule ceresti, stralucitoare. Cineva m a va ntreba poate# 1Dar de ce sa ne straduim att pentru niste rezultate care nu vor dura dect o singura e/istenta? 8erita oare osteneala?+ Da, pentru ca, n realitate, este singura activitate ale carei rezultate sunt 1(

definitive. Cnd ve ti parasi 'amntul, singurele bogatii pe care le ve ti lua cu voi vor fi bogatiile interioare pe care le-ati dobndit gratie eforturilor pe care le-ati depus. Si cnd ve ti reveni pentru urmatoarea "encarnare, le ve ti readuce cu voi# din momentul conceptiei, din momentul gestatiei, materia corpurilor voastre - fizic, astral si mental - va fi modelata, formata e/act conform calitatilor si virtutilor pe care le-ati dezvoltat n aceasta ntrupare. Cautati va n #iecare !i Hrana spirituala, Dimineata, cnd priviti .oarele, gnditi-v a ca razele sale care ajung pna la voi sunt fiinte vii, care v a pot ajuta sa v a rezolvati problemele zilei- dar numai cele din ziua respectiv a, nu si cele de a doua zi. ( doua zi trebuie sa mergeti sa le consultati din nou, dar tot numai pentru ziua respectiv a. $u vor raspunde niciodata pentru doua-trei zile n avans. Ele v a vor spune# 1$u-ti face griji. Vino si mine, iar noi ti vom da raspunsul+. n fiecare zi, atunci cnd m ncati, nu faceti n stomacul vostru provizii pentru o saptamna, ci doar pentru o zi# m ncati pentru astazi, iar mine rencepeti, din nou. Ei bine, cu lumina trebuie sa procedati la fel, caci lumina este o !rana pe care trebuie sa o absorbiti si sa o digerati zilnic, pentru ca ea sa se transforme n voi n sentimente, gnduri, inspiratie... De ce sa nu aplicam, si n cazul luminii, aceiasi logica precum n cazul !ranei? $oi spunem# 1Este adev arat ca am m ncat ieri, dar asta nu mai conteaza, vreau sa mannc si azi+. (celasi lucru se ntmpla si cu lumina# aveti nevoie de ea n fiecare zi pentru a v a !rani. Revi!uiti va periodic viata Este benefic pentru buna voastra dezvoltare, sa v a revizuiti periodic viata. De ce? 'entru ca adesea, din cauza activitatilor si a preocuparilor cu care sunteti confruntati, viata voastra tinde sa ia o orientare care v a ndeparteaza, din ce n ce mai mult, de ,dealul vostru spiritual. 5itati ca ramneti pe pamnt numai un timp scurt, ca va trebui sa lasati aici toate bunurile materiale pe care le-ati ac!izitionat, ca si titlurile si pozitia sociala pentru obtinerea carora depuneti acum attea stradanii. Veti spune ca toata lumea stie asta. Da, toata lumea o stie, dar toata lumea o si uita, c!iar si voi, lasndu-v a antrenati de e/emplele pe care le vede ti n jurul vostru. De aceea, este nevoie sa faceti, din timp n timp, o pauza pentru a privi napoi si a analiza directia pe care o urma ti, activitatile n care sunteti n curs de a v a angrena, pentru a face o triere n urma careia sa nu pastrati dect esentialul. 'uneti n acord scopul si mi)loacele 5nul din motivele pentru care nu progresati n activitatea spirituala este si acela ca v a lasati angrenati ntro multitudine de munci care nu au nici o legatura cu activitatea spirituala, amagindu-v a cu gndul ca aceste actiuni nu v a vor ndeparta de culmile pe care doriti sa le atingeti. $u, realitatea este ca daca v a apucati sa e/perimentati, si una si alta, sa gustati si de colo si de colo, f ara a v a preocupa de calitatea si de natura acestor e/periente, n momentul n care, n interior, ve ti vrea sa v a ridicati, nu v a ve ti mai putea desprinde. Din moment ce aspirati la un nivel nalt de elevare spirituala, sunteti obligat, pentru a-l putea realiza, sa renuntati cte putin la unele lucruri. Cnd v-ati petrecut noaptea n tot felul de distractii si de agitatii, credeti ca dimineata ve ti mai fi n stare sa meditati? Daca unele persoane nu reusesc sa progreseze, n pofida e/plicatiilor si metodelor care le sunt permanent prezentate, aceasta se datoreaza faptului ca ele au nca prea multe preocupari si activitati straine Vietii spirituale# banii, confortul, satisfacerea placerilor, pozitia sociala... Eu nu spun ca trebuie suprimate toate aceste preocupari# ele nu sunt total incompatibile cu Viata spirituala, dar este necesara mai nti rezolvarea unei probleme- aceea de a pune n acord scopul si mijloacele. 9nditi-v a la toate nsusirile pe care le poseda fiinta umana si la modul n care sunt ele utilizate? n slujba cui sunt ele puse? ( se/ului, a burtii si a pasiunilor. Ei bine, de acum nainte, trebuie 11

sa faceti tocmai contrariul# sa puneti toate talentele si calitatile voastre n slujba unui ,deal nalt, n slujba .piritului si a &uminii. (nalizati-v a, si ve ti vedea cte daruri divine posedati, daruri pe care le sacrificati capriciilor naturii inferioare, si apoi v a plngeti# 1$ici nu mai stiu ce este cu mine!+ Este normal# cnd ti-ai dorit si ai adunat prea multe lucruri de tot felul, te trezesti scufundat pna n gt n contradictii. &uati e/emplul diamantului# daca diamantul este att de pur, aceasta se datoreaza faptului ca n el nu e/ista si alte elemente, el este doar carbon pur. (daugatii un alt element si el nu va mai fi diamant. &a fel discipolii, care vor sa guste din toate, sa pipaie totul, sa e/perimenteze totul, sa cunoasca totul, si pierd valoarea de diamant si ramn doar niste pietre opace. (devaratul discipol trebuie sa se ndrepte catre un tel unic, un unic ,deal, o singur a dorinta, o singura !rana. Si, din acel moment, el va trai cu adevarat n &umina. Corectati va ct mai %rabnic %reselile $u lasati niciodata un rau interior sa se amplifice pna acolo nct sa nu-l mai puteti remedia. .a presupunem ca, din greseala, v-ati bagat picioarele n ciment lic!id, dar sunteti cu gndul n alta parte si neglijati sa le scoateti# ce se va ntmpla atunci? Cimentul se va ntari, va deveni att de compact nct, pentru a v a elibera piciorele, va fi nevoie de unelte pentru a sparge cimentul, si se poate ntmpla c!iar sa v a raniti. Ei bine, tot astfel se petrec lucrurile si n Viata interioara# daca nu ne gndim sa corectam rapid anumite greseli, anumite deficiente, dupa aceea este deja prea trziu, reparatia costa prea scump si se pot produce si alte stricaciuni. nc(ideti usa Entitatilor in#erioare .labiciunile voastre sunt ca niste usi prin care Entitatile care vor sa ne dauneze ncearca sa se strecoare. Cnd cedam anumitor slabiciuni, le dam dreptul de a se introduce n noi pentru a ne c!inui. Daca le rezistam, daca nu cedam, ele nu au nici o putere asupra noastr a. Entitatile negative nu au dect puterea pe care le-o acordam noi. Daca nu vreti sa aveti de a face cu ele, nu le desc!ideti usa. Ele nu v a forteaza, ele v a fac doar sugestii, voi sunteti cei care le accepta. 8ajoritatea oamenilor si imagineaza ca necazurile lor vin asa, din senin, deodata. $u, ei sunt cei care le-au pregatit, care le-au c!emat, care le-au desc!is usa. Cum? &asndu-se prada poftelor, slabiciunilor, ncalcarilor# n c!iar acele momente Diavolii gasesc usa desc!isa si intra. Deci, atentie, tineti usa bine nc!isa pentru ei. Ideile determina actiunile .puneti ca depuneti eforturi pentru a v a transforma si ca nu reusiti, ca toate bunele voastre !otarri nu servesc la nimic? $u v a descurajati, transformarile profunde nu se produc instantaneu, ele cer timp. Daca v a mentineti permanent bunele !otarri luate, mai devreme sau mai trziu, veti ajunge sa actionati dupa cum doriti. 'riviti un sarpe# cnd vrea sa se strecoare ntr-o gaura, el ncepe prin a-si introduce capul si, indiferent ct de lung i este corpul, coada este silit a sa-l urmeze. Cum el nainteaza printr-o miscare ce descrie o sinusoida, coada poate crea impresia ca se deplaseaza n sens invers deplasarii capului, dar, n realitate, ea sfrseste prin a trece tot pe acolo, pe unde a trecut si capul, caci ele nu sunt separate, iar coada urmeaza ntotdeauna capul. n mod simbolic, capul reprezinta facultatea de a rationa, de a cntari, de a lua o orientare sau alta si, n mod obligatoriu, restul corpului, adica e/ecutia, punerea n fapt i urmeaza. ,ata avantajul de a gndi mereu corectc!iar daca, pentru moment, nu actionati conform ideilor pe care le ave ti, insistnd, pastrnd cel putin o atitudine mentala corecta, ve ti sfrsi prin a antrena toate fortele care opun rezistenta n voi prin a actiona dupa cum dicteaza .piritul. nca nu sunteti constienti de importanta unei filosofii corecte. 8ulti si imagineaza ca pot lasa sa intre n mintea lor orice fel de idei, f ara ca acestea sa mpieteze asupra comportamentului lor. $u, ei nca n-au nteles ca, 1

ntotdeauna, coada urmeaza capul. Deci, atentie, fiecare este dator sa-si supraveg!eze zilnic gndurile pe care le lasa sa-i treaca prin minte# daca sunt anar!ice, imorale, ntr-o buna zi, comportamentul lui va fi tot anar!ic si imoral. &egea actioneaza att n bine,ct si n rau. E#orturile noastre contea!a mai mult dect re!ultatele Ceea ce conteaza pentru Cer nu sunt succesele pe care le reputati, ci eforturile pe care le faceti, caci numai ele v a mentin pe drumul cel bun, n timp ce succesul v a poate tenta sa renuntati la vigilenta. C!iar daca nu ati reusit, c!iar daca nu ati ajuns la un rezultat, nu face nimic# cel putin ati lucrat. Deci nu cereti succesul, el nu depinde de voi, ci de Cer, care vi-l va da atunci cnd va socoti de cuviinta. Ceea ce depinde de voi este efortul, caci Cerul nu-l poate face n locul vostru. %ot asa cum nimeni nu poate m nca n locul vostru, Cerul nu poate m nca n locul vostru, adica sa faca eforturi pentru voi- voi sunteti cei care trebuie sa le faceti. ,ar succesul, Cerul este cel care l determina, atunci cnd l vrea si asa cum l vrea, dupa cum considera el ca este preferabil pentru evolutia voastra. Dealtfel, eforturile poarta n ele nsele recompensa. Dupa fiecare efort, dupa fiecare e/ercitiu, de gndire, viata ne apare n alta culoare, cu un alt gust. Deci lucrati asta este important, f ara sa v a fi/ati termene pentru realizarea aspiratiilor spirituale. Daca v a fi/ati un termen pentru obtinerea unui anumit rezultat interior, sau a victoriei asupra unui anumit defect, nu ve ti reusi dect sa v a crispati, iar dezvoltarea voastra nu va mai fi la fel de armonioasa. %rebuie sa lucrati sa v a perfectionati f ara sa fi/ati un termen, gndindu-va ca, de fapt, aveti n fata eternitatea si ca, ntr-o zi sau alta, ve ti ajunge sa atingeti perfectiunea pe care o cautati. 0i/ati-v a doar asupra frumusetii lucrului pe care l-ati ntreprins si spuneti-v a# 1Din moment ce este att de frumos, nu m a intereseaza cte secole sau milenii mi vor trebui pentru a ajunge acolo!+ Sa acceptam esecurile Cel care simte ca nu reuseste sa manifeste calitatile asupra carora lucreaza, nu trebuie sa se descurajeze sau sa se revolte. n fata esecurilor trebuie sa fim umili, o alta atitudine dovedind ca rationamentul nostru nu este cel corect. Cauza este ntotdeauna natura inferioara, care a reusit sa se strecoare ntr-un moment cnd a gasit conditii prielnice. 5n esec este ca si cum Cerul ar fi spus unor persoane sau unor circumstan te# 1,a duceti-v a si muscati-l putin, spuneti-i cteva vorbe sa vedem cum reactioneaza+. Si, ceea ce se ntmpla, este o !arababura care dovedeste ca nu erati nca pregatit pentru a nfrunta ncercarea. Esecurile nu trebuie nici sa v a ntristeze, nici sa v a descurajeze, altfel nseamna ca nu sunteti dect un pretentios care doreste lucruri nca nerealizabile- daca nu sunteti capabili sa v a depasiti deceptia, veti sfrsi prin a v a distruge. (veti voie sa v a ntristati, dar numai pentru insuccesele sau necazurile celorlalti, nu pentru propiile voastre dorinte, ambitii sau pretentii nendeplinite. Daca vedeti ca nu reusiti nca sa manifestati o calitate, sa nvingeti un defect, sa nlaturati un obicei prost, n loc sa v a revoltati sau sa v a descurajati, spuneti-v a# 1(sta provine din faptul ca n trecut nu mi-am ndeplinit sarcinile asa cum trebuia si acum totul mi este mai dificil+. ,ata ce trebuie sa v a spuneti si sa v a puneti imediat din nou pe lucru. Da, si c!iar daca nu mai aveti dect un an de trait, un singur an, trebuie sa continuati, sa continuati... ve ti remarca toate sc!imbarile care vor urma. Caci purtam cu noi toate ac!izitiile spirituale pe care le-am f acut, daca am cautat sincer sa ne perfectionam. Ima%inatia, metoda de lucru asupra ta Deseori, v aznd ct este de greu sa-ti corectezi defectele, te simti nefericit, descurajat. n realitate, n loc sa ne mpotmolim n slabiciunile noastre, care sunt rezultatul dezordinilor n voia carora ne-am lasat n trecut, este de preferat sa ne preocupam de ceea ce putem face pentru viitor si sa ne spunem# 1(cum, voi repara totul, voi 1!

reconstrui totul+ si, n fiecare zi, cu o credinta de nestramutat, o convingere absoluta, sa lucram n acest sens, adica sa folosim toate elementele pe care ni le-a daruit Dumnezeu# ,maginatia, gndirea, sentimentele si sa ne recream, sa ne remodelam asa cum dorim sa fim. ,maginati-v a nconjurati de &umina, sustinnd cu iubirea si generozitatea voastra pe toti cei care au nevoie, rezistnd tuturor dificultatilor si tentatiilor... 'utin cte putin, imaginile pe care le formati despre aceste calitati prind viata, ele lucreaza asupra voastra, v a transforma si, n acelas timp, atrag din 5nivers elemente corespunzatoare pentru a le introduce n voi. )ine*neles, este necesar foarte mult timp si foarte multa munca pentru a ajunge la un rezultat, dar, n ziua n care l veti obtine, nu ve ti mai avea nici un fel de ndoiala. Veti simti deasupra voastra o Entitate care v a protejeaza, v a instruieste, v a purifica, v a lumineaza, iar n cazurile dificile va aduce sprijinul de care ave ti nevoie. Dupa ce ati format n plan mental, multa vreme, aceasta imagine a perfectiunii, ncetul cu ncetul ea va cobor n planul fizic pentru a se concretiza. Mu!ica, suport al activitatii spirituale nvatati sa utilizati muzica pentru a face o activitate spirituala# ea v a va ajuta n realizarea celor mai bune dorinte. De obicei, aveti foarte multe dorinte bune, dar nu stiti ce trebuie sa faceti pentru a le aduce la ndeplinire. ri, muzica constituie un ajutor foarte puternic pentru realizarea lor. (scult nd muzica, n loc sa v a lasati gndurile sa vagabondeze, concentrati-v a asupra ceea ce v a doriti mai mult. Daca va doriti sanatate, imaginati-v a ntr-o forma foarte buna# indiferent de ce faceti, v a plimbati, vorbiti sau m ncati v a imaginati ntr-o stare de sanatate nfloritoare, pe care o transmiteti tuturor celor din jurul vostru. Daca ceea ce v a doriti este &umina, ,nteligenta, utilizati muzica pentru a v a imagina ca nvatati, ntelegeti ca &umina patrunde n voi, si c!iar o propagati, o dati altora. Daca v a doriti frumusete, forta, vointa sau stabilitate, procedati n mod similar.&ucrati astfel n toate domeniile n care simtiti ca aveti lacune. In#luenta bene#ica a unei colectivitati spirituale Cti nu sunt aceia care simt ca nu sunt pe drumul cel bun# sufletul lor, constiinta lor se revolta si se !otarasc sa-si sc!imbe modul de a trai. Ei reusesc cte putin, dar apoi se ratacesc din nou. (tunci regreta, se roaga, iau din nou decizi, dar nici de data aceasta nu dureaza. )ine*neles ca este deja un pas n a recunoaste ca nu esti pe drumul cel bun, dar nu este suficient, trebuie sa ajungi sa perseverezi n deciziile bune. De aceea, o colectivitate spirituala, o 0raternitate spirituala este att de necesara, indispensabila, pentru binele nostru, ea creeaza conditiile optime pentru a ne mentine pe drumul cel bun. (stfel, cnd se ntmpla sa ne simtim obositi si avem c!ef sa lasam totul balta, v azndu-i pe ceilalti cum persevereaza suntem ncurajati si antrenati. Cu e/ceptia unor foarte rare situatii, oamenii au n general nevoie sa fie sustinuti, stimulati, caci apare, ntotdeauna, un moment n care elanul lor spiritual slabeste. Veti replica, poate, ca nu doriti sa fiti influentati n nici un fel, ca vreti sa fiti liberi sa faceti ceea ce v a place si, de aceea, nu doriti sa intrati ntr-o colectivitate n care v-ati simti limitati. Ei bine, n acest caz nu sunteti inteligenti. Cine da dovada de inteligenta ntelege ca are nevoie de protectie si se va pune n situatia n care va fi mpiedicat de a face nebunii, ba, din contra, unde va fi liber de a se lansa n actiuni benefice, luminoase. Nu va ba!ati dect pe activitatea voastra Din moment ce activitatea voastra este benefica si dezinteresata, trebuie sa aveti ncredere n &egile divine# eforturile voastre vor fi ntr-o zi recompensate. .puneti un cuv nt, faceti un gest, aveti o dorinta, un gnd# ele sunt imediat nregistrate si, ntr-o zi, ele vor da rezultate. 'e aceste &egi trebuie sa v a bazati# totul n jurul vostru poate sa se sc!imbe, mai putin aceste &egi. 'rietenii v a pot trada, familia voastra poate fi preocupata de cu 1"

totul altceva si sa uite de voi, dar aceste &egi vor fi ntotdeauna prezente pentru a v a trimite e/act ceea ce meritati, dupa modul n care ati lucrat. Deci, nu contati pe nimic altceva dect pe activitatea voastra. Veti spune# 1Dar Domnul, ngerii, .fintii, nu putem conta pe ei?+ )a da, desigur, dar numai cu condi tia sa fi lucrat. Daca nu ati plantat nici o samnta, c!iar daca l c!emati pe Domnul n ajutor, tot nu va creste nimic. Domnul a f acut &egi pe care oamenii trebuie sa le cunoasca si daca ei le ignora, El nu va rasturna ordinea 5niversului pentru a face pe placul ignoran tilor. 'lantati o samnta, si toate &egile $aturii vor contribui pentru ca planta sa creasca. (ceasta nsemneaza ca, mai nti, trebuie sa ne bazam pe activitatea noastra proprie si apoi pe Dumnezeu, adica pe &egile pe care El le-a stabilit n 5nivers.

+raiti n poe!ie Cnd mergem pe strazi sau intram n magazine, cnd calatorim cu trenul, autobuzul sau metroul, n general nu vedem dect fete ntunecate, triste, crispate, nc!ise, revoltate. Ei bine, nu este un spectacol prea placut. Si, c!iar daca n-ai nici un motiv sa fii trist sau sa te simti nefericit, trecnd prin acest mediu, esti influentat n rau# revii acasa cu o stare de nemultumire pe care o transmiti ntregii familii. ,ata modul deplorabil de viata pe care oamenii si-l creeaza permanent unii altora. De ce nu fac un efort pentru a ar ata peste tot o fata desc!isa, zmbitoare, luminoasa? Ei nu stiu cum sa traiasca aceasta viata poetica datorita careia ar fi uimiti unii de ceilalti. (devarata poezie nu rezida n literatura, adevarata poezie este o calitate a Vietii interioare.%oata lumea iubeste muzica, dansul, pictura, sculptura, artele# atunci de ce sa nu punem Viata interioara n armonie cu aceste culori, ritmuri, forme, melodii? 'oezia este ceea ce iubim si cautam la oameni# ceva usor, luminos ceva ce avem nevoie sa privim, sa simtim, sa respiram, ceva ce ne linisteste, ne armonizeaza, ne inspira. Dar cti sunt aceia care nca n-au nteles aceasta si traiesc f ara sa le pese de impresia neplacuta pe care o produc asupra celorlalti. Ei sunt mereu dezagreabili, bosumflati, cu buzele strnse, ncruntati, privirea banuitoare si, c!iar daca ncearca, prin diferite artificii, sa-si mbunatateasca aspectul, via ta lor interioara prozaica, obisnuita, sfrseste prin a transpare. (sa nct lasati poezia poetilor care o scriu. Viata pe care o duceti trebuie sa fie poetica. Da, noua arta nsemneaza a nvata sa creezi si sa raspndesti poezia n jurul tau, sa fii plin de caldura, e/presiv, luminos, viu! Cunoasteti va bine pentru a actiona corect Daca nu v a cunoasteti foarte bine, daca nu aveti o imagine clara asupra calitatilor si defectelor voastre, a capacitatilor si a slabiciunilor voastre, nu puteti reusi n ceea ce ntreprindeti, nici, mai ales, sa traiti n armonie cu celelalte f apturi, si de aici decurg complicatii, ciocniri, certuri. .e poate face c!iar aceasta constatare# ca majoritatea dificultatilor din viata zilnica vin din aceea ca oamenii nu se cunosc pe ei nsisi. Cine suntem, ce reprezentam, de ce anume suntem capabili- tocmai n aceste aprecieri ne nselam adesea, si aceasta este foarte grav, pentru ca aici sunt pericolele cele mai mari. %ot ceea ce ntreprindeti n viata voastra personala, ca si n viata sociala, risca sa esueze daca, la baza, nu ati pus o foarte clara cunoastere a caracterului si a facultatilor voastre. 'orniti cu dreptul De felul n care faceti primul pas ntr-o actiune, de starea n care v a aflati, de intentia pe care o ave ti, de toate acestea depinde calitatea muncii voastre, succesul pe care l veti obtine, sau, din contra, insuccesul la care ve ti fi obligat sa faceti fata. Vi se pare ciudat ca de un detaliu att de mic depinde o ntreaga nlantuire de circumstante- v a recomand# studiati-v a bine. Daca plecati de acasa ntr-o stare de agitatie, ve ti declansa forte 1#

!aotice, iar daca, n aceasta stare, ve ti merge la cineva pentru rezolvarea unei afaceri delicate, ce poate sa se ntmple? n tot timpul actiunii, aceste 0orte se vor agita n voi- cu ct v a ve ti apropia de tel, cu att ve ti fi mai agitati si mai prost dispusi. Si atunci, n ce mod ve ti rezolva acea problem a? Din contra, daca ati depus o activitate interioara ca sa fiti calmi, senini, plini de iubire, daca faceti primul pas n aceasta stare de spirit, cu ct ve ti avansa, cu att v a ve ti afla ntr-o stare tot mai favorabila pentru a nc!eia afacerea n conditiile cele mai avantajoase cu acea persoana.Este ceea ce numin 1a porni cu dreptul+. Evitati sa va e*primati nemultumirea 'utini sunt cei care au cump anit nocivitatea obiceiului de a-si manifesta nemultumirea fata de tot si de toata lumea, tulburnd astfel (rmonia peste tot pe unde trec. $emul tumirea nu este de acceptat dect daca ea se refera la propia persoana. Cel care nu conteneste de a-si e/prima nemultumirea fata de Dumnezeu, fata de e/istenta si fata de lumea ntreaga, trebuie sa fie constienti de faptul ca aceasta atitudine pernicioasa i va da n interiorul sau o multime de sfaturi gresite. Si cum el nu-si poate mpiedica sentimentul sa se reflecte n comportamentul si n fizionomia sa, putin cte putin, fata si privirea sa vor deveni tot mai ntunecate, gesturile tot mai bruste, vocea dura, ceea ce-l va face sa devina antipatic celorlalti. Caci, cu toate ca, n general, se considera ca persoanele nemultumite sunt mai inteligente, ele nu sunt considerate ca prezente agreabile, iar lumea are tendinta de a se ndeparta de ele. Cum sa stai mereu n prezenta acelor persoane care nu desc!id gura dect pentru a critica si pentru a infesta atmosfera cu plngerile si reprosurile lor? Iesiti /cu plin0 naintea celorlalti 'este tot, n toate tarile, e/ista obiceiul de a duce un cadou persoanelor c arora le faceti vizite. Este o foarte vec!e traditie, bazata pe legea care cere sa mergi n ntmpinarea celorlalti cu dorinta de a le duce ceva. Daca ntotdeauna ve ti merge la ntlnirile cu prieteni cu m inile goale, vorbind concret sau simbolic, vor sf rsi prin a nu v a mai iubi, si vor spune# 1Dar ce se ntmpla cu tipul acesta? Cnd vine este gol si ma goleste si pe mine+. .au vor deveni din ce n ce mai nencrezatori, si vor lua masuri de prevedere pna n ziua cnd v a vor nc!ide definitiv usa inimii si a sufletului lor. Daca nu aveti ce sa le duceti prietenilor, cel putin o privire calda, un zmbet, cteva cuvinte nsufletite, care sunt adevarate cadouri vii, mai bine sa nu v a duceti la ei. %rebuie sa v a obisnuiti sa dati permanent, si sa dati oamenilor ceea ce le este cel mai binef acator. Daca stiti sa lucrati cu 0ortele pozitive ale $aturii, ve ti fi stimati si iubiti. Si, ntruct fiecare gest este magic, ncercati sa nu salutati niciodata pe cineva avnd un recipient gol, mai ales dimineata, altfel sa stiti ca, f ara sa vreti, i urati golul, lipsa, saracia, nereusita pentru ntreaga zi. Daca trebuie sa transportati un recipient gol, puneti totusi ceva n el- nu trebuie neaparat sa fie un continut pretios, poate fi doar apa, care este lucrul cel mai pretios n oc!ii Creatorului, sau orice altceva, si salutati oamenii pe care i ntlniti cu gndul ca le aduceti sanatate, abundenta, fericire. $u uitati niciodata ca e/ista n voi un pamnt minunat de cultivat, ale carui recolte, flori si fructe, le puteti distribui tuturor celor pe care i ntlniti. Si tocmai datorita acestei dorinte permanente de a darui ceva din sufletul, din .piritul vostru, Viata nu va nceta sa tsnesca n voi. Mna, instrument de comunicare si de sc(imburi ,mportanta minii apare n mod deosebit n viata zilnica, caci ea este mijlocul de comunicare ntre fiinte. Ce fac oamenii cnd se ntlnesc sau se despart? "idica un brat, pentru a se saluta, sau si strng m inile. De aceea, trebuie sa fiti deosebit de atenti la ceea ce dati cu minile voastre. Daca salutati pe cineva, faceti aceasta tocmai pentru a-i da ceva bun. Cine nu stie sa dea nimic, dovedeste ct este de sarac si de nenorocit. 1$

)ine*neles ca, pentru multi, a da m na nu este dect un gest conventional si ei fac acest gest n mod mecanic. n acest caz este mai bine sa se abtina. Dar, pentru cei care au constiinta treaza, a da mna este un gest plin de semnificatie si foarte eficient prin care se poate ncuraja, consola, da viata si multa iubire celor din jur. .alutul trebuie sa fie o adevarata comuniune, calduros si armonios. Cnd dati mna cuiva, trebuie sa simtiti un curent care trece. 'entru aceasta, nainte de a-i ntinde m na, respirati profund 6)ine*neles cu discretie7, caci o respiratie profunda armonizeaza sc!imburile, si doriti-i sanatate, pace, &umina. 1in privirea voastra sa radie!e viata divina Daca majoritatea oamenilor au nvatat sa-si stapneasca gesturile si vorbele 6nu se arunca asupra primului venit care i irita, sau care i atrag, pentru a-l lovi, sau a-l mbratisa, nici nu spun oricui, n mod brutal, ceea ce gndesc despre el7, ei nu au nvatat nca sa-si controleze privirea cnd e/prima invidie, senzualitate, dispret, ostilitate... Cum privirea nu produce, nsa, n plan fizic efecte tot att de vizibile ca un gest sau ca un cuvnt, nimeni nu a fost nca pedepsit pentru o privire- si, totusi, ct sunt de mari perturbarile si pagubele pe care anumite priviri le pot produce n plan subtil! 'rivirea este o proiectare de 0or te, de Energii benefice sau malefice, ntunecate sau luminoase# de aceea, trebuie sa nvatam sa o stapnim, sa o educam, pentru ca ea sa produca numai efecte benefice. Viata spirituala ncepe si prin educarea privirii. ncercati sa v a apropiati de oameni privindu-i doar cu o iubire dezinteresata si cu &umina, la fel ca si .oarele care, privindu-ne n fiecare zi, ne trimite raze datatoare de via ta. riunde ve ti merge, bagati de seama ca privirea voastra sa fie sincera, limpede, calduroasa, pentru ca fiintele pe care le ntlniti sa primeasca prin voi cteva raze de Viata divina. Nu povestiti %ri)ile si neca!urile voastre Va nc!ipuiti ca grijile si necazurile voastre i emotioneaza pe ceilalti, si atunci le povestiti n speranta ca se vor interesa de soarta voastra. Dar ei nu vor dori atunci dect sa scape de voi ct mai repede! Ei da, din nenorocire, sau din fericire, asa este construit omul# daca vreti ca toata lumea sa v a ocoleasca, vorbiti zilnic despre necazurile voastre, bolile voastre, grijile voastre si ve ti vedea daca, n scurt timp ve ti mai avea auditoriu! Deci, este o atitudine stupida! 8ai bine tineti ascunse aceste detalii. n general, ceilalti nu au capacitatea de a gasi solutii la problemele voastre, si atunci la ce bun sa le mai e/puneti? Ei tot nu pot nimic. Deci, nu numai ca v a pierdeti timpul povestinduva n zadar toate problemele, dar, n acelas timp, scadeti n oc!ii celorlalti care nu v a vor mai aprecia. si vor da seama ca nu sunteti nici inteligenti, nici puternici si se vor ndeparta de voi. Daca vreti sa nu v a pierdeti prietenii, ascundeti necazurile voastre nu le spuneti nimic, nu v a plngeti lor, dar, n sc!imb, legati-v a de toate 'uterile ceresti, de toate Entitatile luminoase, care sunt peste tot, n jurul vostru, gata sa v a ofere ajutorul lor. Din acel moment, ve ti deveni mai puternici, mai tari, mai lumino si, iar acea forta si putere care va emana din voi va atrage oamenii, ce vor sim ti ca sunteti diferiti de ceilalti pentru ca suportati dificultatile si rezistati ncercarilor f ara a v a plnge. (tunci, cu admiratie vor veni n jurul vostru pentru a lua e/emplu, pentru a lua forta, iar acestia vor fi prieteni cstigati pentru totdeauna. Deci, oricare ar fi dificultatile voastre, nu i coplesiti pe ceilalti cu ele. Datorita acestui efort pentru a fi dezinteresati, generosi si curajosi, nu numai ca ve ti reusi sa v a rezolvati mai bine problemele, dar Entitatile ceresti, v aznd activitatea gigantica pe care o duceti cu voi nsiva v a vor da ajutorul lor. Evitati critica2 #olositi doar cuvinte po!itive 8ulti n-au nvatat nca sa-si stapneasca gndurile si sentimentele- n timpul conversatiilor si dau fru liber si povestesc te miri ce despre unii , despre altii. Ei bine, sa stiti ca acesta este un lucru foarte grav, caci daca ati calomniat pe cineva, daca i-ati stirbit prestigiul sau onoarea, pot aparea evenimente suparatoare pentru el, pentru 1%

evolutia lui si Cerul v a va condamna. )ine*neles, cineva ar putea spune# 1Dar eu n-am crezut, cu adev arat, n cuvintele rele pe care le-am spus despre el+. Da, este posibil, dar trebuie sa stiti ca .piritele rauvoitoare preiau aceste cuvinte negative pe care, mai devreme sau mai t rziu, le aduc la ndeplinire. Cuvintele noastre sunt suporturi materiale pe care noi le furnizam lor si de care ele se servesc pentru a-si aduce la ndeplinire scopurile negative. $u avem ce sa le reprosam- noi suntem aceia care nu avem voie sa le creem conditii pentru a putea face rau. Deci, fiti vigilenti# n clipa n care v a dati seama ca ati mers prea departe cu critica sau cu acuzatiile aduse cuiva, cautati imediat alte cuvinte, alte gnduri, alte forte care sa repare stricaciunile. Doar cu aceasta conditie &egea v a va gasi corect. n general, este mult mai bine sa nu nc!eiati niciodata o conversatie cu cuvinte negative. C!iar atunci cnd sunteti obligat sa faceti o critica corecta cuiva, trebuie sa v a straduiti sa o nc!eiati cu aprecieri pozitive. E/ista ntotdeauna si ceva pozitiv n orice fiinta, asa ca gasiti-i macar o singura calitate, mentionati-o si opriti-v a aici. 5n criteriu foarte bun pentru a te cunoaste si pentru a sti unde te afli, este acela de a- ti analiza propiile cuvinte. Vorbiti f ara rost? Ceea ce povestiti este dezlnat, e/cesiv, interesant? bisnuiti sa-i brfiti pe ceilalti?... Dupa ce v-ati analizat, urmariti-v a. nainte de a vorbi, ntrebati-v a de ce vre ti defapt sa desc!ideti gura# pentru a face un bine, pentru a lumina pe cineva, a-l elibera, a-l vindeca, sau pentru a-l saraci, a va socoti cu el, a-l umili, pentru a v a satisface astfel tendintele naturii voastre inferioare? n acest caz este mai bine sa taceti. Si, n general, cu ct vorbiti mai putin, cu att este mai bine. Cuvintele sunt acelea care, de cele mai multe ori, men tin fiinta n sferele inferioare ale evolutiei. Deci, n viitor fiti mai atenti. ,ndiferent pe cine ntlniti, ncercati sa vorbiti numai despre lucruri utile, constructive, astfel nct plecnd acasa, fiecare sa gndeasca despre celalalt# +(!! 0ie binecuvntati acesti oameni pentru toate vorbele lor pline de ncurajare, care m-au f acut sa v ad mai clar lucrurile si sa doresc sa ram n ntotdeauna pe drumul &uminii!+ &imba nu le-a fost data oamenilor pentru a-i slabi sau a-i ani!ila pe ceilalti. "olul ei este de a-l ridica pe cel cazut, de a-l lumina pe cel aflat n ntuneric. De a le arata drumul celor rataciti. &imba le-a fost data oamenilor numai pentru a binecuv nta, a multumi, a se uni n ntelepciune, dreptate si iubire. Cei care neglijeaza valoarea acestei bogatii pe care o au, o vor pierde ntr-o zi, n acesta viata, sau n alta. -iti prudenti cu cuvintele pe care le rostiti %rebuie sa fiti prudenti cnd vorbiti, sa nu spuneti vorbe mari, sa nu v a angajati cu usurinta, caci puteti ntmpina cele mai mari dificultati n a v a tine angajamentele. Cineva jura ca nu va avea niciodata legaturi cu o anumita persoana, ca nu va proceda niciodata ca o alta persoana ale carei acte le condamn a... si, iata, ca putin timp dupa aceea, face tocmai contrariul celor afirmate. De ce? 'entru ca e/ista Entitati n lumea invizibila care, v aznd ca acel om este att de sigur pe el, au c!ef sa-l puna la ncercare# ele l tenteaza pentru a vedea ct rezista, iar el, foarte repede, cedeaza. Si astfel, multi oameni fac tocmai pe dos ceea ce au promis solemn ca vor face. n unele tari e/ista obiceiul ca, dupa ce au f acut anumite afirmatii, oamenii sa bata n lemn, pentru a ndeparta o posibilitate de desfasurare neprielnica a evenimentelor. (cest obicei poate parea o superstitie, dar este semnificativ# el demonstreaza ca anumite fiinte simt, n mod subconstient, ca e/ista un risc n a face afirmatii cu prea mare siguranta. Orice promisiune devine o le%atura Daca faceti cuiva o promisiune, trebuie sa v a straduiti sa o respectati. 8ulti tin discursuri frumoase# promit una si alta, promisiunile nu-i costa nimic. )ine*neles, este mult mai usor sa spui ceva, dect sa faci acel lucru. 1&

5nii, dupa ce fac o promisiune, sunt linistiti# de ce sa-si tina promisiunea? Ei bine, aflati ca pentru Stiinta initiatica, o promisiune este ca si o semnatura, un angajament, un contract. n plan eteric, cuvintele se nregistreaza si este e/act ca si cum ati fi f acut acea promisiune n scris# nimeni si nimic n lume nu v a poate elibera, cu e/ceptia persoanei careia i-ati f acut promisiunea. Daca este o persoana nobila, ntelegatoare, v a poate dezlega de ea- daca nu, trebuie sa o ndepliniti. ve ti replica# 1Daca ma voi adresa Cerului, voi cere Domnului sa ma dezlege de aceasta promisiune+. Dar nici c!iar Domnul nu o va face, caci El nu va ncalca &egile pe care El nsusi le-a stabilit. Voi sunteti cei care, nainte de a promite, trebuie sa cntariti bine daca veti putea tine acea promisiune. .a nu spuneti niciodata# 1E!, pot sa promit, asta nu m a angajeaza la nimic+. )a da, tocmai! n plan fizic, poate ca nu ati f acut aceasta promisiune n scris, nu vor e/ista probe pentru a v a condamna, dar n &umea subtila, cuvintele voastre e/ista. $u pe !rtie, ci ntr-un adevarat film vorbitor! Da, caci att voi, ct si vorbele voastre, au fost nregistrate. Cuvntul ma%ic nvatati si obisnuiti-v a sa vorbiti cu iubire si cu blndete, nu numai oamenilor, ci si animalelor, plantelor, florilor, pasarilor, copacilor, ntregii $aturi, caci acesta este un obicei divin. Cel ce stie sa pronunte cuvinte care inspira, care dau via ta, poseda, prin gura lui, o bag!eta magica- el nu rosteste niciodata degeaba acele cuvinte. Caci, ntotdeauna n $atura, unul dintre cele patru elemente, pam nt, apa, aer si foc este prezent, atent, asteptnd sa mbrace tot ceea ce omul a e/primat. .e poate ca realizarea sa se produca foarte departe de cel care a dat germenii, dar fiti convinsi ca ea se produce ntotdeauna. &a fel cum v ntul poarta semintele si le seamana n departare, tot asa cuvintele voastre frumoase si vor lua zborul si vor produce, departe de oc!ii vo strii, rezultate frumoase. Daca ati nvatat sa v a stapniti gndurile si sentimentele, sa v a puneti ntr-o stare de (rmonie, de 'uritate, de &umina, vorbele voastre vor produce vibratii care vor actiona benefic asupra ntregii $aturi. Le%atura vie cu Natura Daca mna este un mijloc de a intra n relatie cu oamenii, ea este si un mijloc de a intra n relatie cu $atura. De aceea, de cum desc!ideti dimineata fereastra sau usa, salutati ntreaga $atura, Cerul, .oarele, copacii, lacul, stelele... 8a veti ntreba 1&a ce bun+? 'entru ca sa v a conectati imediat la ,zvorul Vietii. Da, caci $atura ne raspunde. Cnd treceti pe lnga un lac, un munte, o padure, vorbiti cu ele... Cnd iesiti din casa dimineata, salutati toata $atura, ngerii celor patru elemente, al pamntului, al apei, al aerului si al focului, iar apoi c!iar 9nomii, salut, te salut!+ ncercati, faceti asa, si ve ti simti n voi ceva ce se ec!ilibreaza, ce se armonizeaza# multe nelamuriri si incertitudini v a vor parasi, numai pentru ca ati salutat $atura vie si creaturile care o locuiesc. n ziua n care ve ti sti sa ntretineti legaturi vii cu toata $atura, ve ti simti cum Viata adevarata va patrunde n voi. Sa nu ale%em calea cea usoara, ci ceea ce este n #olosul evolutiei noastre n mod constient sau inconstient, f apturile au tendinta de a scurta unele stari si de a prelungi altele.Daca suferim, daca avem un necaz, dorim ca acesta sa treaca mai repede, n timp ce, daca suntem fericiti, am dori ca aceasta sa dureze pe veci. Din pacate, aceasta tendinta nu se manifesta ntotdeauna cnd trebuie si nici n bunul 1' ndinele, .ilfele si .alamandrele. Si copacilor, pietrelor, v ntului, spuneti-le, de asemenea# 1%e

sens al lucrurilor. Cnd este vorba sa lucram, sa facem eforturi, sa reflectam, sa intram n comuniune cu Cerul, simtim dorinta ca totul sa se termine ct mai repede, n timp ce atunci cnd este vorba sa stam la masa, sa bem, sa ne distram, sa petrecem, ni se pare ntotdeauna ca se termina prea repede. Ei bine, nu acesta este comportamentul unui adev arat spiritualist. Cnd se simte bine, cnd se afla ntr-o situatie agreabila, dar care nu i aduce nici o mbogatire spirituala, un spiritualist i va reduce timpul sau c!iar o va ntrerupe. Dar cnd va avea de f acut un lucru sau un efort, el va cauta, din contra, sa-l prelungeasca. Caci el a nteles ce bogatie si ce profunzime e/ista n fiecare efort, n timp ce bucuriile si placerile, deseori, servesc doar ca un cloroform, pentru a-l mentine n slabiciune si a-l ndeparta de adevar. Deci, n fata fiecarei posibilitati care vi se ofer a obisnuiti-v a sa v a puneti ntrebarea# 1Ce aport poate avea aceasta pentru evolutia mea?+ Daca nu vedeti un aport substantial, ci, mai mult, timp si energii pierdute, renuntati la ea. Viata ne ofera o sumedenie de tentatii si, daca n-am nvatat nca suficient sa ne controlam, pentru a le rezista, vom ceda si apoi vom regreta, pentru ca ne vom simti slabiti si apoi nrautatiti. (m putea evita unele greseli daca, nainte de a ne lansa ntr-o aventura ne-am spune# 10acnd aceasta mi satisfac o dorinta- bine! dar care vor fi repercusiunile ac tiunii mele asupra mea si asupra celor din jurul meu?+ Cel ce nu-si pune asemenea ntrebari va fi surprins, pe urm a, de ceea ce i se ntmpla. Si n-ar trebui sa fie, caci ceea ce se ntmpla era de prevazut, consecintele fiind ntotdeauna previzibile. 'ro%resam prin re!istentele ce ni se opun $u v a mai plngeti de dificultatile si obstacolele pe care le ntmpinati, caci tocmai ele v a ajuta sa progresati. Datorita carui fapt pot nainta vapoarele n apa si avioanele n aer? 'entru ca att apa, ct si aerul opun rezistenta. (vansarea nu este posibila dect n conditiile n care mediul opune o anumita rezistenta. 'iedicile, dificultatile, joaca acelas rol ca si apa sau aerul, ele fac parte din ordinea fireasc a a lucrurilor, iar noi trebuie sa stim cum sa le folosim, pentru a avansa. Cnd urcati pe munte, n-ati remarcat ca asperitatile sunt cele care v a permit sa v a agatati si astfel sa urcati? (tunci, de ce doriti ca via ta voastra sa fie neteda, f ara asperitati! n aceste conditii, niciodata nu ve ti reusi sa ajungeti n v rf, si, mai ales, la coborre ce usor ve ti putea cadea! Din fericire pentru voi, viata este plina de asperitati, si, datorita lor,sunteti nca n viata. Da, de aceea nu trebuie sa cerem o via ta neteda, f ara suferinte, f ara inconveniente, f ara suparari, f ara dusmani, caci nu vom avea nimic de care sa ne agatam si vom putea cadea. %oti cei care cer sa traiasca o viata usoara si mbelsugata nu-si dau seama ca, de fapt, si doresc propia lor nenorocire.

Sa nu #u%im de e#orturi si de responsabilitati Cei care cred ca pot scapa de responsabilitatile si obligatiile pe care le au, pentru a gusta dintr-o via ta mai usoara, nu cunosc, de fapt, legile severe dupa care se desfasoara destinul. 5nul gaseste ca familia lui este dezagreabila, ca munca lui este o corvoada, anturajul lui plictisitor si de aceea vrea sa le paraseasca. 5n altul fuge de toate responsabilitatile din societate. femeie s-a plictisit de sotul ei si cauta un altul, mai amuzant, mai seducator. Ei bine, acestea nu sunt atitudini recomandabile. Evident ca nu v a este interzis cu strictete sa v a parasiti serviciul, anturajul sau c!iar familia, dar nu nainte de a v a fi ndeplinit toate datoriile fa ta de ei, caci, altfel, ve ti fi constrnsi de &ege sa-i regasiti pe toti aceia pe care nu ati fost n stare sa-i suportati. Daca doriti sa nu mai revedeti pe cineva niciodata, platiti-i toate datoriile si nu-l ve ti mai revedea niciodata. ,ata una dintre legile pe care oameni nu le cunosc. 0ac totul pentru a parasi pe cineva care i incomodeaza, pentru a taia legatura cu el, dar de cte ori :arma a obligat, deja, pe cte cineva sa-si regaseasca parintii, sotia, copii sau seful ntr-o alta ntrupare! (

Daca destinul ne-a plasat n anumite conditii, e/ista o motivatie serioasa. n fata dificultatilor e/terne trebuie sa devenim rezistenti. Cum anume? %ot asa cum procedeaza sportivii care se antreneaza zilnic, sau ca e/ploratorii, alpinistii, navigatorii care se antreneaza pentru a rezista caldurii, frigului, oboselii, priva tiunilor de !rana sau de somn si care sunt capabili sa nfrunte intemperiile si cele mai mari pericole. (ntrenati-v a si voi asemenea lor pentru ca sa rezistati, sa fiti tari, nu att fizic, ct psi!ic si moral. )ine*neles ca, daca apare un moment n care simtiti ca nu mai rezistati situatiei, v a puteti retrage pentru putin timp, dar numai pentru a reveni si a-i face fata din nou, pna cnd ve ti deveni din nou rezistenti. Daca stiti sa alegeti calea dificultatilor, Domnul v a va trimite ngeri pentru a v a ajuta, dar daca veti alege calea cea usoara, ve ti fi obligati sa v a rentoarceti pentru a v a asuma toate responsabilitatile de care ati fugit. Scu!ele nu sunt su#iciente, %reselile trebuie reparate Daca ati gresit fata de cineva, scuzele nu sunt suficiente# trebuie sa reparati stricaciunile. $umai cu aceasta conditie sunteti ac!itat. $u este suficient sa-i spuneti celui pe care l-ati suparat# 1mi pare rau, iarta-m a...+, caci &egea divina v a va urmari pna cnd ve ti repara raul pe care i l-ati f acut. Veti spune# 1Dar daca persoana m-a iertat?+ $u, lucrurile nu se rezolv a att de usor, caci &egea si persoanele nu sunt unul si acelas lucru. 'ersoana v a poate ierta, dar &egea nu v a iarta- ea v a urmareste pna cnd ve ti fi reparat tot ceea ce ati stricat. Evident ca cel ce iarta da dovada de noblete, de generozitate, el se dezleaga, se elibereaza de c!inurile care l mentin n regiunile inferioare ale planului astral. ,isus a spus ca trebuie sa iertam gresitilor nostri, pentru ca sa ne eliberam de gndurile negative si de razbunarea care ne macina. Dar iertarea nu rezolva problema# iertarea l elibereaza pe cel care a suferit, pagubit, dar nu si pe cel care a f aptuit greseala. 'entru a v a elibera trebuie sa reparati. Inteli%enta se de!volta n con#runtarea cu di#icultatile 'entru cel ce stie sa le foloseasca, dificultatile constituie cele mai bune condi tii pentru dezvoltare. Dar, n loc sa studiem aceste dificultati pentru a le ntelege si a le putea nvinge, n general, ne lamentam, ne plngem... (sta dovedeste ca n-am nteles nca de ce este plasat creierul n partea superioara a corpului! Daca am fi nteles, n loc sa ram nem mereu n partea de jos, n inima, n emotii, n suferinte si v aicareli, am face eforturi de a ne ridica pna la "atiune, la ,nteligenta, la &umina. Cnd v a vine sa plngeti, spuneti-v a# 1)ine, uite, ti dau satisfactie# uite c!iar pregatesc o batista- dar mai asteapta putin si lasa-ma sa reflectez+. Si atunci reflectati, cautati si ve-ti gasi cu mult mai repede o solutie dect daca v-ati fi lasat n voia supararii. (ltfel, plngeti timp de trei sau patru ore, iar cnd ve ti fi epuizat, evident, v a veti calma, dar nu ve ti fi mai avansat, din contra# v-ati c!eltuit energiile, dar dificultatile au ramas. Si, a doua zi, povestea se repeta... (tunci, n loc sa v a lasati mereu stapnit de sentimente, lasati-le de o parte si ncercati sa atingeti un alt nivel din voi, un nivel spiritual, cel care este pura "atiune, pura ntelepciune, pura &umina. De douazeci, de treizeci de ori pe zi se ivesc ocazii pentru a ne e/ersa, ocazii foarte benefice. Si, astfel, situatii aparent neplacute, n realitate vor contribui la binele nostru. Via ta are din plin tot ceea ce este necesar pentru a instrui oamenii. nteleptii reflecteaza la toate- se instruiesc despre tot si utilizeaza cu folos totul. n timp ce ceilalti, care nu poseda &umina, nu stiu sa traga folos din nimic, si, c!iar daca li se ntmpla lucruri bune, nu numai ca nu sunt capabili sa le nteleaga sau sa le utilizeze, dar, mai mult dect att, fac n asa fel nct ele se ntorc mpotriva lor. Deci, daca sunteti constienti, vigilenti, toate ncercarile vor contribui la evolutia voastra, caci ve ti sti sa le folositi. Veti spune# 1 !, la, la, iata o ocazie grozav a!+ si, cu ct mai dese vor fi ocaziile, cu att v a veti dezvolta luciditatea, perspicacitatea si inteligenta. -iecare problema are o c(eie potrivita 1

,eri ati reusit sa rezolvati o problema, dar iata ca astazi s-a ivit alta# )ine*neles ca nu puteti utiliza aceiasi solutie ca cea de ieri, caci fiecare problema necesita o solutie propie. (casa aveti la fiecare usa cte o broasca cu c!eie propie- deci, nu puteti desc!ide toate usile cu aceeasi c!eie# trebuie sa gasiti c!eia corespunzatoare. Si n viata psi!ica e/ista diferite c!ei pentru diferite usi. Daca vrem sa folosim mereu aceeasi c!eie, vom ram ne n fata unor usi nc!ise. E/ista trei c!ei principale# ,ubirea, ntelepciunea si (devarul-,ubirea desc!ide inimile, ntelepciunea desc!ide intelectul, iar (devarul desc!ide vointa. Cnd aveti o problema de rezolvat, ncercati diferite c!ei. Daca cu prima c!eie nu se decs!ide, ncercati-o pe a doua, si, daca nici a doua nu o va decs!ide, ncercati-o pe a treia. n fiecare zi avem nevoie de !rana, de bautura, de somn, de adapost, de mbracaminte, de a lucra, de a ne plimba, de a citi, de a asculta muzica, de a ntlni oameni, de a gndi, de a iubi, de a admira... ,nteligenta cosmica este cea care provoaca aceste nevoi, punndu-ne n fata toate aceste probleme de rezolvat pentru a ne nvata sa ne dezvoltam n toate domeniile si n toate planurile. De ndata ce apare o noua nevoie, se naste o noua problema, apoi alta si nca alta... iar noi trebuie sa ne e/ersam pentru ca sa gasim de fiecare data o solutie potrivita. n lume nu contenesc sa apara nevoi noi, crend noi probleme, deci noi activit ati. Cauza este viata nsasi care curge, circula, deplaseaza obiecte, iar omul este obligat sa-i urmeze cursul. %rebuie sa trecem printr-un loc anume, apoi prin altul, sau trebuie sa corectam traseul energiei asa cum o facem cu unele cursuri de apa. Viata nu ne lasa sa stam pe loc, ea ne obliga sa trecem prin locuri diferite pentru a ne nvata sa vedem, sa ntelegem, sa simtim, sa actionam n toate felurile posibile. Deci, trebuie sa cautam permanent solutii pentru noile probleme pe care ni le pune viata, dar, v a repet, aceste probleme sunt, n general, de trei feluri# de vointa, de inima si de intelect, sau altfel spus, privind corpul, sufletul si .piritul. Nu insistati pe laturile de!a%reabile ale vietii .a v a nfuriati pentru ca cineva a spus niste cuvinte care v a displac, pentru ca ati platit un obiect mai scump dect v-ati asteptat, pentru ca mncarea este prea sarata, pentru ca cineva v-a ratacit un obiect si sa reactionati n fata unor astfel de nimicuri ca si cum ar fi niste catastrofe# aceasta este cu adev arat o atitudine prosteasca.%rebuie sa nvatam sa punem n balanta micile contrarietati ale e/istentei si toate bunurile pe care 'rovidenta ni le-a daruit din plin. Dar, n loc de aceasta, noi facem contrariul# compar am mereu putinul pe care l avem cu posesiunile vecinilor# 1(, asta are deja o ma sina si eu n-am dect o bicicleta!... (, asta are un diamant si eu n-am dect niste perle false!+ Daca tinem neaparat sa facem niste comparatii, de ce nu relev am toate avantajele pe care le avem n comparatie cu attia altii care nu le au, care sunt nefericiti sau bolnavi? mi ve ti spune ca aveti motive serioase de nemultumire, ntruct ntmpinati numai nereusite, nu aveti nici un viitor n fata etc. n realitate, zilele nu seam ana ntre ele si daca astazi .oarele a fost acoperit de nori, m ine l veti vedea rasarind si totul v a va surde. 1Da, spun unii, dar eu sunt deja batrn, ce mai pot spera?+ $u stiti ca ntr-o zi ve ti reveni din nou pe 'amnt, ca un copil caruia toate sperantele i sunt permise, si ca ve ti ncepe o noua viata, mbogatita de e/perientele trecutului? E/ista raspunsuri pentru tot ceea ce tristetea si descurajarea pot obiecta. Dar trebuie sa acceptam, cel putin, sa privim lucrurile sub un alt ung!i, si aceasta este posibil printr-un rationament corect- n fata oricarui eveniment, a oricarei situatii, opriti-v a o clipa pentru a cntari cele doua aspecte# cel negativ 6pentru ca vreti asta!7, dar si cel pozitiv. $u trebuie, binenteles, sa ne amagim ca totul este bun, dar trebuie, n acelas timp, sa ne refuzam de a ne opri ntotdeauna numai asupra aspectelor negative ale vie tii. Va gnditi# 1 , noi stim deja toate astea+. Da? (tunci procedati asa daca vi se pare asa de simplu! des sa utilizati un rationament corect. Su#erinta este un avertisment bservati-v a si ve ti descoperi ca uitati cam prea

$atura a instalat n noi Entitati care veg!eaza asupra noastra, iar cnd ncepem sa demolam ceva n corpul nostru fizic, inima si intelectul ncep sa ne ntepe, sa ne muste, pentru a ne spune# 1;aide, ia-o napoi pe drumul cel drept!+ Da, acesta este suferinta. .uferinta ne este data ca sa ni se arate ca ne-am abatut de la conditiile bune, unde totul este clar si usor. .uferinta este, deci, o 0iinta trimisa din &umea invizibila pentru a ne salva si nu trebuie sa luptam contra unui salvator. Cu ct luptam mpotriva suferintei, cu att ea devine mai teribila. Ea spune# 1(, nu vrei sa ntelegi? Ei bine, ai sa vezi tu ce ai sa vezi+, si ea se nteteste. Dar, n clipa n care am nteles si am decis sa ne reparam greselile, suferinta primeste ordinul de a ne parasi, caci ea si-a f acut treaba, si-a ndeplinit misiunea. Deci, n loc sa ne revoltam si sa luptam mpotriva ei, trebuie sa punem putina ordine n mintea noastra si sa ne adresam Domnului# 1,ata, Doamne, unde am ajuns din cauza modului meu prostesc de viata. (cum am nteles si vreau sa ma ndrept%e rog, ai ncredere n mine, da-mi conditii bune pentru a avea posibilitatea de a repara totul si a m a consacra slujirii %ale+. ,ata unicul lucru bun de f acut. Dar sa te revolti este stupid. .uferinta nu vine din ntmplare, nici pentru a se razbuna, nici pentru a ne pedepsi# ea este o simpla servitoare trimisa de Domnul pentru a ne preveni. Din moment ce nu putem evita suferinta, este preferabil sa o suportam si sa progresam, dect sa suferim si sa ram nem aceeasi! Cti nu sunt aceia care sufera si nici macar nu stiu de ce! Si asta este ngrozitor# sa treci prin ncercari, prin nenorociri f ara sa ntelegi niciodata de ce, caci aceasta poate continua la nesfrsit. Deci, de acum nainte, ncercati sa ntelegeti care este motivul pentru care suferiti, aceasta fiind singura modalitate de a v a elibera si de a progresa. Sa multumim pentru #iecare ncercare Cti nu sunt aceia care, n fata unei ncercari, ncep prin a se revolta mpotriva Cerului# 1Cum, tocmai mie sa mi se faca una ca asta?+ Ei bine, da, tocmai dumitale si dumneata trebuie sa o accepti, ncercnd sa tragi nvatamintele cele mai utile pentru propiul progres spiritual. (fla ti ca n stadiul actual de dezvoltare a 'amntului si al punctului n care a ajuns umanitatea, omul nu poate sa nu sufere. 'am ntul este ca o scoala de corectie si, n acelas timp, un centru de ucenicie. .uferinta este deci inevitabila si, daca o acceptati, puneti n miscare 0orte ascunse care produc n voi o imensa munca. Cnd sunteti ntr-un moment dificil, spuneti-v a ca, din moment ce sunteti un fiu al lui Dumnezeu, posedati n voi mijloacele pentru a trece aceasta proba. %rebuie sa iubiti probele. Dar 1a le iubi+ nu nsemneaza a le cauta prosteste 6ele vin oricum, f ara sa le cautati7, ci nseamna, pur si simplu, sa le treceti cu bine, sa fiti recunoscatori, pentru ca toate au un sens. Daca ne revoltam mpotriva <ustitiei divine, ne ngreunam povara- pentru a ne-o usura trebuie sa multumim Cerului. Veti spune# 1Cum! .a multumim Cerului daca suntem bolnavi, nenorociti sau n mizerie?+ Da, aceasta este un mare secret. C!iar neferici ti fiind, trebuie sa gasiti un motiv pentru care sa multumiti Cerului. .unteti sarac, sunteti nenorocit? 8ultumiti, multumiti, bucurati-v a ca-i vedeti pe ceilalti bogati, n abundenta, si ve ti vedea... Dupa putin timp, anumite usi se vor desc!ide si binecuvntarile vor ncepe sa ploua peste voi. nvatati sa multumiti si pentru ncercari, caci acesta este modul cel mai bun de a le transforma. Dac a v a revoltati, nu dovediti dect ca sunteti orgoliosi si ca nu sunteti n stare sa transformati aceste ncercari n aur si n pietre pretioase. Dar daca spuneti# 1 , Doamne, ti multumesc- stiu ca e/ista, cu siguranta, un motiv pentru care mi se ntmpla aceasta, trebuie sa nvat ceva. .unt departe de a fi perfect si, probabil, ca am f acut niste prostii+. Datorita umilintei voastre ve ti simti, dintr-o data, ca ceva se sc!imba, se mbunatateste. ncercati, si veti vedea. %rebuie sa ntelegeti ca dificultatile trebuie folosite si sa v a bucurati c!iar atunci cnd, la prima vedere, nu e/ista nici un motiv de bucurie. (ceasta este o filosofie care v a da posibilitatea de a trece peste dificult ati, de a le domina, de a plana deasupra vie tii, de a fi stapn peste toate situatiile. Si, n afara puterii voastre, a fortei sufletului vostru, 'rovidenta va spune# 1&uati-i obstacolul acela, scutiti-l de acea suferinta...+ 'na n ziua cnd va permite sa fiti eliberati de tot ceea ce v a mpiedica nca. !

ncercarile ne obli%a sa ne #olosim propiile resurse 8ulte dintre suferintele si ncercarile vietii ne sunt trimise de &umea invizibila pentru a ne obliga sa utilizam 0ortele spirituale ce se afla n noi. Cnd suntem ndestulati, bogati, coplesiti de bunuri, ram nem la suprafata lucrurilor, n timp ce izolarea si tristetea ne mping sa intram n noi nsine pentru a cauta noi resurse. "olul ,nitierii este de a nvata omul sa patrunda n sine pentru a gasi adevarata bogatie, adevarata forta, adevaratul sprijin. n trecut, ,nitierea se f acea n temple- acum ea se face peste tot, n viata si n momentele n care ne asteptam cel mai putin. Va gnditi# 1Dar, de ce &umea invizibila, tocmai ea, nu ne previne dinainte, prin semne, ca vom avea de trecut prin ncercari?+ 'entru ca, tocmai n situatiile neprevazute, suntem obligati sa patrundem mai adnc n noi nsine si sa facem eforturile cele mai mari. %oti ve ti avea de trecut prin ncercari si bucurati-v a, caci acestea sunt bogatii noi. %oti cei care nu au suferit sunt saraci si, vorbind simbolic, nu au culori pentru a-si picta tablourile. Dar cel care a suferit, poate utiliza toate senzatiile pentru a picta tablouri. 8arile genii, toti cei care au f acut ceva n decursul e/istentei lor, au suferit mult. Ei posedau o cerneala neagra si din ea au scos cele mai frumoase culori. 3nditi ca su#erintele sunt trecatoare n fata oricarei greutati ce se iveste n fata voastra, spuneti-v a# 1 , asta nu va tine mult. Este doar pentru un moment, e trecator+. Va surprinde? $u credeti ca poate avea vreo eficienta? )a da, este o formula eficienta, am verificat-o. $umai la gndul ca suferinta este trecatoare si, deja, o suportam mai usor. Si, de fapt, este un adev ar. Ea nu dureaza pe veci. Douazeci, treizeci, patruzeci de ani? Ei bine, asta nu este o ve snicie. %rebuie nsa sa aveti rabdare, caci, de fapt, voi sunteti aceia care, de-a lungul anilor, v-ati complacut n aceste situatii ncurcate. (tunci ati fost rabdatori, perseverenti, ba c!iar un model de perseverenta! Ei bine, a venit momentul sa v a dovediti perseverenta si n a v a restabili. (tt )inele, ct si "aul, au nevoie de timp pentru a se manifesta. Deci, de acum nainte, oricare vor fi ncercarile la care ve ti fi supusi, spuneti-v a# 1(cesta nu este dect un moment mai dificil de trecut- n curnd nu va mai ram ne nimic din el, caci eu detin acum mijloacele pentru a-mi reface viitorul si pentru a-l trai dupa regulile Cerului+, si puneti-v a imediat pe lucru. 'riviti n sus Cnd dati de o greutate, aveti obiceiul sa faceti din ea centrul preocuparilor, sa o vedeti numai pe ea, sa rumegati tot ce nu merge, tot ceea ce constituie un motiv de griji, de ngrijorare, de suparare... ( privi asa, permanent n jos, nu este cea mai buna solutie# trebuie sa ncercati sa priviti n sus, acolo unde se afla &umina, ntelepciunea, 0rumusetea, si tot ceea ce v a poate ncnta n a gasi mijloacele pentru a depasi dificultatile. 9riji, suparari, vor e/ista ntotdeauna, nu ve ti fi scutiti de ele. 'entru ca sa le puteti depasi, trebuie sa procedati asa cum faceti contra intemperiilor sau contra insectelor# sa v a ec!ipati. 'entru a v a apara de ploaie v a luati o umbrela- pentru a face fa ta frigului v a mbracati n !aine groase, sau v a instalati o ncalzire- iar contra tntarilor v a acoperiti sau folositi un insecticid. Ei bine, n lupta cu greutatile trebuie sa priviti n sus pentru a v a lua, de acolo, &umina si 0orta. $umai cu aceasta conditie ve ti nvinge. Metoda !mbetului Cnd nu sunteti ntr-o forma buna, fiindca v-ati iesit din fire, sau pentru ca ati primit ve sti proaste, sau pentru ca cineva v-a constrns, aveti la ndemna o metoda formidabila# aceea de a utiliza metoda zmbetului. C!iar si atunci cnd sunteti singuri ncercati sa zmbiti pentru a v a demonstra ca sunteti deasupra greutatilor. 9nditi-v a ca sunteti invulnerabili, nemuritori, eterni si zmbiti-v a, asa, trecnd prin fata unei oglinzi. &a nceput "

poate ca va fi un zmbet cam fortat- n-are importanta, este deja nceputul unei mbunatatiri. Caci, n dosul acestei metode a zmbetului, se afla metoda iubirii. Din momentul n care v-ati !otart sa aplicati aceasta metoda, v a ve ti simti mai bine dispusi, si veti gasi mult mai usor rezolvarea problemelor. Metoda iubirii Cnd v a simtiti agitati, nfricosati, nefericiti, trebuie sa ncercati sa reactionati. n loc sa v a mpartasiti altora grijile, sau sa v a lasati macinati de ele, linistiti-v a si ncepeti sa faceti cteva respiratii profunde. 'ronuntati, apoi, un cuvnt de iubire, faceti un gest de iubire, trimiteti un gnd de iubire... veti constata ca ceea ce fermenta n voi si intra n putrefactie a fost dat afar a si trimis foarte departe. 0acnd apel la iubire, ati desc!is n voi un ,zvor care, lasndu-l sa curga, va purifica totul. Vedeti ct este de usor# este suficient sa v a desc!ideti inima si sa dati drumul iubirii. ncercati si v a veti ntreba de ce n-ati procedat asa si pna acum. (uziti vorbindu-se despre iubire si rdeti# dar lumea se joaca cu iubirea n loc sa o foloseasca drept o cale de salvare. .a traiti cu iubire, nsemneaza sa traiti la un nivel de constiinta foarte ridicat, reflectat n toate actele vietii, sa traiti n acea stare care armonizeaza n voi totul, care v a mentine ntr-un perfect ec!ilibru, acea stare care este un izvor de bucurie, de forta si de sanatate. Lectia scoicii perliere Cum face scoica de produce o perla? nainte de toate, e/ista un graunte de nisip care a patruns n coc!ilia ei si care constituie pentru scoica un inconvenient, caci o irita. 1(, si spune ea, cum sa fac sa scap de el? 8a zgrie, m a mannca, ce sa fac?+ Si iata ca ncepe sa reflecteze- se concentreaza, mediteaza, cere sfaturi, pna n ziua cnd ntelege ca nu ajunge niciodata sa scape de acel graunte de nisip, dar ca are posibilitatea de a-l nveli pna va deveni neted, lustruit, catifelat. Si cnd a reusit, este fericita si si spune# 1(, am reusit sa nving o dificultate!+ De mii de ani scoica perliera i nvata pe oameni, dar oamenii nu si-au nsusit lectia. Si care anume este aceasta lectie? (ceea ca, daca reusim sa ne nfasuram dificultatile ntr-o materie luminoasa, dulce, irizata, vom dispune de bogatii nemaintlnite. ,ata ce trebuie sa ntelegeti. Deci, de acum nainte, n loc sa v a plngeti si sa stati sa v a macinati f ara sa faceti nimic, munciti si secretati acea materie speciala n care v a puteti nfasura dificultatile. Cnd v a aflati n fata unui eveniment neplacut, a unei persoane insuportabile, bucurati-v a si spuneti# 1Doamne, ce sansa, nca un graunte de nisip, iata o posibilitate pentru o noua perla!+ Daca ntelegeti imaginea scoicii perliere ve ti avea de lucru pentru toata viata. nvatati sa va mpartasiti #ericirea E/ista zile n care sunteti bucurosi# v a simtiti bogati, fericiti... Va gnditi, oare, n acele momente sa mpartasiti din fericirea voastra si celor care sunt n saracie si n nenorocire? %rebuie sa stiti sa dati o parte din aceasta abundenta spunnd# 1Dragii mei frati si surori din lumea ntreaga, ceea ce am eu este att de minunat nct vreau sa-l mpart cu voi. &uati si voi din aceasta bucurie, din aceasta &umina!+ Daca pastrati aceasta bucurie doar pentru voi, f ara sa vreti sa o mpartiti, 0iinte rauvoitoare din &umea invizibila, care v a pndesc, vor face n asa fel nct sa o pierdeti. &a un moment dat, se va ntmpla ceva imprevizibil, care v a va face sa pierdeti aceasta fericire. 'entru a v a putea pastra bogatiile interioare, trebuie sa le distribuiti. %ot ceea ce ve ti darui astfel, se va aduna n contul vostru din bancile ceresti, de unde le ve ti putea e/trage mai trziu, atunci cnd ve ti avea nevoie. Si aceste comori ram n n voi, nimeni nu va putea sa v a deposedeze de ele, caci le-ati pus n rezervoarele de sus. #

E*ersarea stapnirii de sine n relatiile cu ceilalti (veti un patron, un asociat, un prieten si, daca n timpul unei conversatii nu sunteti destul de atent si de stapn pe voi, daca lasati, din nebagare de seama, sa v a scape cteva vorbe nepotrivite, atunci raul s-a produs, relatiile s-au rupt# v a da afara, sau ia !otarrea sa nu v a mai vada. Si de aici complicatii, necazuri... Va spuneti ca ve ti ncerca sa le dregeti- asta este foarte bine, numai ca nu este ntotdeauna posibil si risca sa fie de lunga durata si foarte costisitor. Cel mai rezonabil este sa ntelegem ca, de la bun nceput, trebuie sa fim foarte atenti pentru a nu complica situatiile, macar att ct depinde de noi. n afara, Doamne Dumnezeule, va fi ntotdeauna dezordine, vor e/ista ntotdeauna certuri, si acolo nu puteti face mare lucru. $u este c!iar att de usor sa faci sa domneasca pacea n lume. Dar, n tot ceea ce faceti voi, puteti, ntotdeauna, sa v a straduiti sa actionati, astfel nct sa pastrati ordinea si armonia. Sa re!olvam problemele prin iubire, nu prin #orta n relatiile lor cu ceilalti, oamenii sunt mereu tentati sa rezolve problemele prin for ta si iata ca, din contra, ele se complica, totul se nvenineaza, caci, prin aceasta atitudine, ele provoaca natura lor inferioara, adica dorinta de riposta, de a le tine piept si c!iar de a-i e/termina. (t ta vreme ct oamenii nu vor alege 0or ta spirituala, 0orta luminoasa, 0orta ,ubirii divine, ci vor apela la for ta brutala, ei nu vor rezolva nimic. .ingura solutie este de a da dovada de bunatate, de iubire si de umilinta. )ine*neles ca lucrurile nu se vor rezolva imediat, caci daca v a ve ti dovedi blnzi si umili, ceilalti, foarte rau educati, v a vor considera slabi, prosti si vor profita pentru a continua sa v a calce n picioare. Dar asteptati... n timp si vor da seama ca atitudinea voastra nu este dictata de slabiciune, ci, din contra, de o mare putere moral a, spirituala- atunci, ei vor fi cei care vor deveni mai umili, mai respectuosi si lucrurile se vor aranja. (sa ca, ncepnd c!iar de astazi, ncercati sa rezolvati problemele cu parintii, cu prietenii, cu dusmanii, aratndu-le iubire si bunatate. (ctionnd astfel, puneti n actiune o &ege care i va obliga, mai devreme, sau mai trziu, sa raspunda n acelas fel. "aspunznd cu furie la furie, cu ura la ura, cu violenta la violenta, aplicati o filosofie nvec!ita care nu a prea dat rezultate. )unatatea este cea care se opune rautatii, iubirea nlatura ura si cu blndete combatem furia. %rebuie sa v a fie clar, odata pentru totdeauna, ca, conform &egii, doar )inele are puterea de a lupta cu raul, caci )inele este puternic, nemuritor, n timp ce raul este slab. El poate fi comparat cu o piatr a azvrlita n sus# cu ct trece timpul, cu att forta ei de a se ridica scade. n timp ce )inele este o piatra aruncata de sus n jos, din v rful unui turn- cu trecerea timpului, mi scarea ei se accelereaza. (cesta este secretul )inelui# este slab la nceput, dar atotputernic la sf rsit. "aul, e/act invers, este foarte puternic la nceput, dar, cu timpul, slabeste. %rebuie sa cunoasteti aceste realitati! nvatati sa depasiti Le%ea dreptatii Cineva v-a produs un rau? (ceasta nu v a da dreptul sa v a razbunati pe el. Veti spune# 1Dar este pentru a face dreptate!+ $u, acest fel de a ntelege dreptatea sta la baza tuturor nenorocirilor. n numele dreptatii, primul venit crede ca are dreptul de a-i moraliza pe unii, de a-i pedepsi pe al tii... &asati dreptatea n pace! 1Si atunci ce sa facem?+ .a recurgeti la un principiu care este dincolo de dreptate, un 'rincipiu de ,ubire, de )un atate, de 9enerozitate. ,ata, sunt deja doua mii de ani de cnd ,isus a adus acesta noua nvatatura si, totusi, crestinii continua sa aplice &egea lui 8oise# 1 c!i pentru oc!i, dinte pentru dinte+. Ei nca n-au nteles ca pentru a fi cu adevarat mari, pentru a deveni liberi, nu trebuie sa aplicam lucrurile si ne mareste datoriile :armice. $ ntr-att &egea dreptatii, nu trebuie sa mai cautam razbunarea. "azbunarea este o modalitate vec!e, preistoric a, ce nu aduce rezolvarea# din contra, ea complica

.a zicem ca ati f acut un bine cuiva, l-ati ajutat, l-ati sustinut, apoi, ntr-o zi, descoperiti ca, defapt, el nu merita ceea ce ati f acut pentru el. Ei bine, acceptati aceasta situatie# nu cautati sa v a razbunati, sa-l pedepsiti si nici nu ncepeti sa povestiti aceasta ntmplare la toata lumea! Cnd oare ve ti ncepe, n sfrsit, sa dati dovada de generozitate si de noblete? %rebuie sa nc!ideti putin oc!ii, sa uitati si sa iertati# numai asa ve ti creste si v a veti ntari. Si sa stiti ca, ceea ce ati pierdut, v a va fi redat mai t rziu nsutit. (ltfel, ncercnd sa v a razbunati, strniti 0orte negative care, ntr-o zi, se vor ntoarce la voi si v a vor strivi. n asteptare, daca doriti sa-i dati, ntr-adevar, o lectie dusmanului vostru, ncepeti o munca gigantica asupra voastra nsiva# rugati-v a, meditati, nvatati, faceti e/ercitii pna n ziua cnd, n fine, ve ti detine adevarata ntelepciune si adevaratele puteri. Si daca se va ntmpla sa v a rentlniti, va fi uluit simtind &umina si 0orta voastra. El va ntelege atunci ca, n timp ce voi ati lucrat pentru a deveni mai ntelepti, mai generosi, mai stapni pe voi nsiv a, el nu f acea dect sa se urteasca, si i va fi rusine. .ingurul lucru care conteaza este sa v a mbunatatiti pe voi nsiva, sa v a ocupati de tot ceea ce este constructiv, pur si divin. )ine*neles ca, pentru aceasta, este nevoie sa aveti multa iubire, &umina, dar eu nu stiu sa e/iste vreo alta metoda mai eficienta. Si, ntruct e/ista o &ege conform careia fiecare este obligat sa plateasca raul pe care l-a pricinuit, toti cei care v-au adus daune vor fi, ntr-o zi, obligati sa vina si sa v a caute pentru a-si plati greselile. .e poate ntmpla ca, simtind intuitiv ca sunt dusmani mai vec!i, sa doriti sa-i ndepartati. $u are importanta. Vor ram ne n preajma voastra si v a vor ruga sa le acceptati serviciile. 'entru acesta este &egea# %oti cei care v-au pricinuit vreun rau carora nu le-ati raspuns tot cu un rau, vor fi obligati 6indiferent ca vor, sau nu vor asta, parerea lor nu conteaza7 sa vina ntr-o zi si sa repare tot raul pe care vi l-au provocat. -iti capabili de %esturi de!interesate Ct de mult timp pierdeti si ct efort risipiti pentru a face sa fie respectate cele ce credeti ca sunt drepturile sau posesiunile voastre! De ce v a agatati mereu de interesele voastre? Doamne, faceti un gest dezinteresat si ve ti fi liberi! &a nceput, binenteles ca nu ve ti fi prea fericiti f acnd aceste gesturi, ve ti suferi, v a ve ti simti constrns. Dar, daca veti reusi, ve ti descoperi tarmuri noi, zone luminoase si nimeni nu va fi mai fericit si mai m ndru ca voi. 'entru ca ati reusit, atunci, un lucru foarte greu# sa nvingeti natura inferioara care v a mpingea mereu sa v a luptati pentru a v a pastra avantajele materiale. Daca v a ve ti baza pe ntelepciunea si pe ,ubirea Cerului, El nu v a va parasi# din moment ce ati f acut ceva care sa v a lege de El, El va veg!ea asupra voastra. $u v a pierdeti niciodata ncrederea n &umea invizibila# ea i sustine pe toti aceia care se conduc dupa &egile ei. Daca, nsa, urmati sfaturile naturii voastre inferioare, nu ve ti ajunge niciodata cu adevarat la scopul propus# odata si odata, &umea invizibila v a va pune obstacole. Dar, daca v a bazati pe Cer si i respectati &egile, nu ve ti fi niciodata parasiti. C!iar daca lumea ntreaga v a paraseste, ve ti fi sustinuti, ncurajati, luminati. -olositi va de simpatii pentru a prinde cura), iar de antipatii pentru a va ntari .impatia si antipatia sunt miscari naturale pe care nsusi nteleptii le cunosc. %otusi, diferenta consta n faptul ca nteleptul si domina antipatiile si nu se lasa orbeste n voia simpatiilor. El stie ca si unele, si celelalte, provin din e/periente avute n vieti anterioare cu fiintele pe care le rentlneste acum si ca, deci, ele nu-l pot informa cu impartialitate asupra acestor fiinte. (tunci, el ncearca sa manifeste bunatate fata de cei care i sunt antipatici si sa recunoasca greselile si lipsurile celor care i sunt simpatici. $ici voi nu trebuie sa v a lasati n voia simpatiilor si a antipatiilor f ara a le analiza, ci trebuie sa nvatati sa le folositi. Cnd cineva v a este simpatic, 9nditi-v a la el pentru a v a bucura si pentru a prinde curaj. Da, cineva care v a este simpatic are o actiune favorabila asupra voastra si puteti trage folos din starea buna n care v a aduce. Veti spune# 1Dar cu cineva care mi este antipatic?+ Ei bine, si n acest caz se poate face ceva. %

.puneti-v a# #ntre noi doi, acum, trebuie sa depasim asta!+ Si, n loc sa o stergeti sau sa-i trimiteti gnduri negative, v a ve ti e/ersa sa-l suportati. 0acnd aceste eforturi, voi sunteti cei care cstiga, pentru ca reusiti astfel sa v a nvingeti natura inferioara care, mereu prezenta, v a ndeamna la lupta, la nentelegeri si complicatii. n momentul n care ve ti reusi, ve ti patrunde ntr-o &ume de 0rumusete si de &umina- n curnd ve ti constata ca totul se sc!imba, caci toti cei pe care nainte i priveati cu raceala si cu ostilitate, vor simti ca privirea voastra s-a sc!imbat si vor ncepe sa v a iubeasca. Da, ntotdeauna se ivesc ocazii pentru a v a ntari. De ce sa nu profitati de ele? Va agatati de sentimentele voastre de simpatie si de antipatie si nu rezolvati nimic. Ei bine, tocmai de aceea trebuie sa faceti ceva, stiind ca acestea sunt impulsuri pe care le puteti utiliza pentru evolutia voastra. .tilitatea dusmanilor n loc sa v a plngeti, mai bine ncercati sa ntelegeti motivele pentru care anumite persoane survin n viata voastra si v a produc evenimente neplacute. 'oate ca aceste persoane au fost nadis trimise de catre &umea invizibila pentru a v a da lectii, pentru a v a face sa ntelegeti anumite adevaruri, pentru a v a obliga sa v a mbunatatiti... (tunci de ce sa nu folositi aceste prilejuri? n loc sa nascociti idei de razbunare, n loc sa v a revoltati, gndind ca Cerul ar fi trebuit pna acum sa-l e/termine pe dusmanul vostru... si c!iar sa sfrsiti prin a v a razbuna pe altii, care sunt nevinovati, asa cum adesea se ntmpla n viata, profitati si de aceasta ocazie pentru a lucra asupra voastra. Deci, c!iar daca cineva are fata de voi un comportament necorespunzator, n sc!imb voi trebuie sa nvatati sa v a comportati bine. Si, primul lucru pe care l aveti de f acut pentru a reusi, este sa cautati sa vedeti ce lectii puteti nvata din aceste ntmplari neplacute. Cel mai rau lucru pentru un om este sa traiasca nutrind sentimente negative la adresa altora. Caci, trebuie sa stiti# curentii vietii noastre psi!ice, nainte de a ajunge la ceilalti, ncep prin a ne traversa pe noi nsine. Daca suntem animati de sentimente de bunatate, vom fi primii care vom profita de aceasta bunatate, iar daca suntem rai, vom fi cei dinti otravi ti. (veti obiceiul sa spuneti# 1.unt furios mpotriva aluia, o sa-i arat eu lui!+ )ine, s-a f acut, dar veti fi primul into/icat de propia voastra furie. +rans#ormati raul %rebuie sa ncercati sa transformati tot ceea ce primiti de la ceilalti sub forma de critici sau manifestari de ura. Ele sunt aidoma unor pietre obisnuite, pentru care trebuie sa gasiti o modalitate de a le transforma n pietre pretioase. (ceasta este alc!imia adevarata. Din moment ce pamntul este n stare sa o faca, de ce n-am fi si noi? 'rincipalul este sa ne punem aceasta problema. 0iinta umana detine toate fortele si puterile- c!iar si piatra filosofala se afla n el, piatra care transforma toate metalele n aur. (tta vreme ct nu ve ti vedea lucrurile astfel, ve ti fi nenorocit, coplesit si, cel mai mic cuvnt negativ spus la adresa voastra, v a va darma. Adevaratii dusmani sunt n noi Cti nu sunt oamenii care ntretin n ei sentimentul revoltei? "evolta contra unei situatii pe care o considera insuportabila, sau mpotriva unei persoane pe care o socotesc necinstita, sau nedreapta... Dar oare revolta aceasta este, ntradevar, att de necesara? Daca simtiti nevoia de a v a revolta, puteti gasi teren pentru a face un lucru bun c!iar nauntrul vostru. Da, toate slabiciunile voastre, toate nclinatiile voastre inferioare, nu credeti ca constituie suficiente motive de indignare si ca ele merita efortul de a le combate? Daca revolta e/ista &

n 5nivers, nsemneaza ca ea are un rost. $u poate fi suprimata- deci trebuie sa-i ntelegeti rostul si sa o puneti si pe ea n slujba ,dealului vostru nalt. (tunci, ve ti sti precis unde, cnd, cum si mpotriva cui, sau a ce, sa v a revoltati... %rebuie sa ne revoltam, dar numai mpotriva Entitatiilor inferioare care s-au instalat n om sub form a de slabiciuni si care l macina, l nsala. Cti dintre voi nu sunt nefericiti pentru ca sunt constienti de defectele lor, de slabiciunile lor! Da, dar ei nu s-au revoltat nca suficient mpotriva acestor defecte, pentru a lua decizia de a scapa de ele pentru totdeauna. (sa nct, ncetati de a v a mai revolta zilnic mpotriva sotiei, a sotului, a sefului, a guvernului etc. si revoltati-v a mpotriva voastra pentru ca adevaratii dusmani zac n voi, bine camuflati si mereu preocupati de a v a ntinde curse sub forma tentatiilor, a poftelor, a dorintelor necontrolate. ,ar voi, f ara sa v a dati seama, i m ngiati, i alintati, i !raniti. Ei bine, de azi ncolo mpotriva acestor dusmani va trebui sa v a revoltati. +re!iti 4inele n ceilalti 0oarte putini sunt aceia care constientizeaza proportia daunelor provocate de mania pe care o au de a vedea mereu doar partea proasta a lucrurilor. 8ulte relatii, prietenii, se strica din cauza acestei tendinte de a cauta defectele celuilalt, de a nu observa la el dec t ceea ce este rau, criticabil si c!iar de a gasi o placere n a rascoli viata cuiva, pentru a descoperi detalii compromitatoare. nteleptul se straduieste sa vada ambele parti, n acelas timp# si )inele, si "aul. El nu este orb, nu se lasa pacalit, dar considera ca partea esentiala a fiintelor, esenta lor, este )inele. 0i/ ndu-si atentia asupra )inelui, el atrage 0or tele acestuia si le face sa sporeasca, att n el, ct si n ceilalti. De aceea, toti sunt atrasi spre o astfel de fiin ta# ei simt ca n preajma ei se trezesc si cresc germenii propiei lor $aturi divine.

+raiti cu iubire ,ubirea este cea care ne da cele mai mari posibilit ati de succes, iubirea este cea care ne face mai capabili, mai lucizi, mai patrunzatori, este cea care pregateste conditiile pentru manifestarile cele mai armonioase, cele mai constructive. Dar cine se ocupa de iubire? Dragostea se/uala, da, intereseaza pe toata lumea, dar iubirea f ara obiect, spirituala, este ntotdeauna lasata pe ultimul loc. 5nii vor spune# 1Dar dumneavoastra nu traiti n lumea asta! $u vedeti cum sunt oamenii# nu pot fi iubiti!+ (flati ca, poate, nici unul dintre voi nu a trecut prin cele ce am trecut eu- daca e/ista cineva care sa cunoasca conditiile teribile ale e/istentei, atunci eu sunt acela. Dar tocmai atunci, n c!iar acele conditii, cnd simti ca nu-ti vine sa iubesti pe nimeni pentru ca, pe drept cuv nt, de jur mprejur sunt numai motive pentru a-ti nc!ide inima oamenilor, tocmai atunci trebuie sa iubesti. (ltfel, la ce serveste aceasta Stiinta initiatica, la ce serveste aceasta 0ilosofie divina? $umai pentru ca e/ista cteva capete pe care nu le puteti suporta, nu trebuie sa ne lipsim de cea mai mare binecuvntare# iubirea. Deci, iubiti, iubiti lumea ntreaga, iubiti toate f apturile... (ceasta dragoste este cea care v a armonizeaza totul n voi. 5rmariti-v a n timpul diferitelor activitati- ve ti observa ct de tensionata si de crispata este fiinta voastra# fata, minile mai ales, si n tot acest timp energiile voastre se scurg n mod inutil. (ceasta se ntmpla din cauza ca nu stiti sa lucrati cu iubire. (tunci, opriti-v a, destindeti-v a complect, mai ales creierul vostru sa fie destins, opriti-l pentru cteva minute din func tionare pentru a nu simti altceva dect iubirea care curge prin voi... Cel mai mare secret, metoda cea mai eficace, este de a iubi. Cnd iesiti dimineata din casa, gnditi-v a sa salutati toate fiintele, din lumea ntreaga. .puneti-le# 1Va iubesc, v a iubesc...+ Si abia apoi plecati la lucru. %oata ziua v a ve ti simti fericiti, dilatati, iar relatiile voastre, cu ceilalti vor fi mai usoare, caci v-ati trimis iubirea tuturor '

fiintelor din 5nivers- si, din toate colturile spatiului, aceasta iubire va reveni la voi. E/ista att de multe lucruri de f acut pentru a face viata demna de trait. 1eveniti asemenea unui I!vor ,zvorul tsneste si curge f ara oprire, iar daca cineva vrea sa-l murdareasca, aruncnd n el gunoaie, el continua sa curga si curentul va duce gunoaiele. ,zvorul ramne mereu curat, viu, pentru ca el nu se opreste nici o clipa din curgere. 9asiti filosofie mai buna dect cea a ,zvorului? &uati ,zvorul drept model, deveniti asemenea lui, adica iubiti, iubiti n pofida si mpotriva a tot. (ceasta iubire care tsneste v a va apara de impuritati si de suferinte- nici m acar nu ve ti observa ca cineva a ncercat sa v a murdareasca si sa v a dauneze, caci curgerea ,zvorului va ndeparta orice ar putea sa v a faca rau. 'astrati n voi, zi si noapte, aceasta imagine a ,zvorului care curge si care arunca raul si impuritatile, iubiti f ara ncetare si nu ve ti mai suferi. Cerul ne a daruit bo%atii, pentru ca sa nvatam sa #im %enerosi Daca aveti n preajma persoane greu de suportat, aceasta este pentru ca sa nvatati sa iubiti. ntr-o buna zi, cnd ve ti parasi 'amntul si v a veti nfatisa n fata Entitatiilor ceresti, ele v a vor cere socoteala si v a vor spune# 1 De ce nu ati dat dovada de iubire fata de semenii vo stri?+ 1 'ai, pentru ca erau urti, rai, prosti#+ 1 $u, aceasta nu este un motiv- voi ati primit din Ceruri bogatii foarte mari# oc!i, gura, urec!i, inteligenta, o inima, iar ele v-au fost date pentru a iubi, nu pentru ca s a calomniati, sa dispretuiti, sa distrugeti si sa calcati n picioare#+ 1 Da, dar erau niste nenorociti!+ 1 Ei bine, tocmai de aceea, avea ti un motiv n plus pentru ca sa le daruiti si mai multa generozitate!+ $imic nu v a va putea justifica. .itati va dusmanii cu %ndul la prieteni ( fost cineva nedrept cu voi, ati fost criticati, calomniati? )ine, am nteles, dar de ce sa ram neti cu gndul acolo si sa fiti nefericiti zile n sir? .puneti-v a# 1C!iar daca unii nu m a iubesc, multi altii ma iubesc- Dumnezeu nsusi ma iubeste!+ (stfel v a veti gndi la prietenii vo strii, la &umea divina, la Dumnezeu care a creat attea lucruri bune si frumoase de care voi beneficiati n fiecare moment al e/istentei voastre, si ve ti uita raul ce v-a fost f acut. E/ersndu-v a n acest fel, ve ti ajunge sa deveniti insensibili la partea negativ a a lucrurilor. (devarata sensibilitate este desc!iderea totala catre Ceruri si nc!iderea fata de tot ce este negativ si ntunecat. (ltfel, daca sunteti sensibili doar la ceea ce este negativ, aceasta este de fapt susceptibilitate, o manifestare bolnavicioasa a personalitatii. &a ce fericire v a puteti astepta cnd nici Cerul, nici ngerii, nici florile, nici pasarile, nici prietenii nu mai e/ista pentru voi, ci doar oamenii nedrepti si rai? ntariti va mpotriva criticilor (ti fost criticati, calomniati, si iata-v a prabusiti. De ce? 'entru ca nu erati pregatiti. %rebuie sa stiti, dinainte, ca ntreaga viata va fi asa. De ce sa v a imaginati ca voi ve ti fi scutiti? Deci, acum, ridicati-v a putin si spuneti-v a# desigur, nu este pentru ultima oara ca primiti critici si ca, daca nu faceti nimic pentru a v a ntari astazi, ei bine, cnd aceasta se va repeta, v a veti prabusi din nou. )ine*neles, sunteti mirati# ati dori sa v a spun ca, voua, aceasta nu vi se va ntmpla niciodata, ca de acum nainte ve ti fi protejati, scutiti. Ei nu, eu v a spun doar sa v a pregatiti pentru alte ncercari de acelas fel! %rebuie sa stiti, dinainte, ca tot soiul de evenimente neplacute vi se pot ntmpla. Daca nu vi se ntmpla, cu att mai bine, multumiti Cerului- si daca vi se ntmpla, multumiti din nou Cerului pentru ca cel putin ati fost pregatiti. !(

nvatati sa va puneti n situatia celorlalti amenii au, rareori, obiceiul de a se pune n situatia celorlalti, si de aici decurg o mul time de judecati gresite, cruzimi si nedreptati. Ei nu vor sa-si paraseasca niciodata propiul punct de vedere# m asoara, cntaresc, judeca totul dupa gustul lor, dupa nclinatiile si preferintele lor, f ara sa tina seama vreodata de ceilalti. ,ar acum, cnd mijloacele de comunicare le permit sa vina att de usor n contact, ei trebuie sa nvete sa-si depaseasca cmpul lor limitat de cunostinte, caci altfel, tot ceea ce ar putea servi la o apropiere ntre ei va servi la a se distruge. Deci, nainte de a acuza pe cineva, ncercati pentru cteva minute macar sa v a puneti n situatia lor- si, deseori, ve ti constata ca, daca ati fi n acea situatie, ati proceda, poate, de zece ori mai rau. 'rin numai cteva minute de astfel de e/ercitii ve ti dobndi calitati de noblete, rabdare, indulgenta si blndete. 0aceti, deci, e/ercitiul urmator# puneti-v a pentru cteva minute n 1pielea+ persoanelor care nu v a sunt placute si pe care le suportati greu, si veti vedea ca nu se poate sa nu capatati ntelegere fata de ele si sa nu le iubiti. Cteva s#aturi re#eritoare la copii 0iti atenti la modul n care le vorbiti (dultii nu dau suficienta atentie modului n care se adreseaza copiilor. 5nii i trateaza ca pe niste incapabili, niste raufacatori, niste idioti, si copiii, sugestionati, !ipnotizati, devin, dupa un timp, ntr-adevar prosti si incapabili. %rebuie sa stiti# cuvntul este puternic, actioneaza si ca, ceea ce le spuneti copiilor, poate avea o influenta foarte daunatoare asupra lor, sa-i bloc!eze sau sa-i sperie. Deseori adultii - parintii, educatorii - sunt aceia care i distrug pe copii. 'entru a se face ascultati, pentru ai face sa lucreze sau sa stea cuminti, de ce este nevoie sa fie speriati cu bau-bau, cu lupul, cu politia sau cu altele de acest fel? n decursul ntregii lor e/istente, acesti copii se vor putea simti amenintati, n pericol si vor deveni o buna clientela pentru psi!analisti. .unt multe lucruri pe care adultii trebuie sa le corecteze, n atitudinea lor fata de copii. metoda pentru a le dezvolta calitatile 'entru a fi niste buni educatori, parintii trebuie sa se gndeasca la toate calitatile si virtutile care zac n sufletul si spiritul copilului lor. n loc sa se multumeasca sa-i administreze copilului o perec!e de palme sau doua la fund, pentru a-l nvata minte sa nu mai repete anumite prostii, ei ar trebui sa se concentreze asupra scnteii divine din copilul lor, sa faca toate eforturile pentru a o dezvolta si astfel, mai trziu, acest copil va face minuni. Si c!iar atunci cnd copilul doarme, ei pot sta pe marginea patului lui, m ngindu-l cu blndete, f ara sal trezeasca, si sa-i vorbeasca n soapta despre toate calit atile minunate pe care ei doresc ca copilul sa le manifeste mai trziu n viata. Ei vor introduce, astfel, n subconstientul lui, elemente pretioase care, peste ani, cnd el le va descoperi, l vor apara de multe greseli si pericole. Creati n jurul lor o atmosfera armonioasa 'entru a educa un copil nu este suficient sa-l trimiteti la scoala, fie ea si cea mai buna. Daca acasa li se ofera copiilor spectacolul certurilor, al minciunilor si al necinstei lor, cum si nc!ipuie acesti parinti ca vor educa copilul? .-a observat ca un sugar se poate mbolnavi si poate prezenta tulburari nervoase din cauza certurilor dintre parinti, c!iar f ara sa fi fost prezent. Caci aceste certuri creaza n jurul copilului o atmosfera de dizarmonie !1

pe care copilul o resimte, pentru ca el este nca foarte legat de parinti. .ugarul nu este constient, dar corpul sau eteric resimte socurile. Vedem unii parinti care se poarta fata de copii lor ntr-un mod att de ciudat, nct ne ntrebam daca ntradevar ei si iubesc copiii. )ine*neles ca ei vor raspunde afirmativ. Dar nu este asa- daca i-ar iubi cu adev arat, si-ar sc!imba comportamentul, ar ncerca macar sa-si ndrepte anumite slabiciuni care se reflecta cu consecinte negative asupra copiilor. (tta vreme ct nu fac aceste eforturi, ei nu-si iubesc copii cu adevarat. feriti-le o imagine f ara cusur n orice situatie, adultii trebuie sa se dovedeasca f ara cusur n fata copiilor, sa nu aiba slabiciuni sau defecte. Cnd adultii 6parinti, educatorii7 lasa sa se ntrevada slabiciunile lor, copii sunt tulburati, dezorientati, caci nu mai au nimic solid de care sa se agate. n mod instinctiv, copiii cauta ntotdeauna sa se sprijine pe fiinte care ntrupeaza dreptatea, nobletea, puterea, ei toti poarta n ei o nevoie instinctiv a de dreptate si de adevar, si, atunci cnd constata ca adultii care se ocupa de ei comit o actiune reprobabila, ceva n ei se deregleaza. Copilului care se simte mic, slab, i place sa aibe deasupra lui o autoritate infailibila, care l protejeaza. El este nestiutor n toate, dar stie ca este slab- de aceea are nevoie de protec tie si se aciuieste n bratele mamei pentru a-i simti caldura. El nu cauta sprijinul numai n plan fizic, ci si n plan psi!ic. De aceea, atunci cnd un copil ntelege ca mama sa, tat al sau, parinti sau profesorii, nu sunt la naltimea sarcinii pe care o au, el se simte pierdut, sau se revolta... (ceasta este originea multor tragedii n familie, sau n societate. Conditiile pentru ca o corectie sa fie benefica Este de preferat sa nu bateti niciodata copilul. n mod cu totul e/ceptional, daca ntr-adevar o merita, o palma sau o bataie la fund nu-i face rau, dar atentie!... $u palmuiti niciodata un copil cnd sunteti furiosi, caci ve ti lasa n memoria lui o impresie de ura, de rautate, de injustitie, n timp ce, de fapt, pentru a-l educa, el trebuie sa simta ca sunteti drept si, tocmai de aceea, i aplicati corectia. Daca sunteti n situatia de a aplica o corectie unui copil, fiti atenti la privirea voastra. n ea nu trebuie sa se citeasca nici furie, nici ostilitate, nici vreun alt sentiment negativ, caci copilul va uita repede palma sau bataia la fund, dar niciodata ceea ce a citit n privirea voastra. Deseori, adultii bat copiii pentru ca sunt e/asperati, sau pentru ca au ajuns la capatul rabdarii# este o reactie foarte proasta. 'almele sau bataia la fund nu trebuie sa se datoreze enervarii parintilor enervarea nefiind un sentiment pedagogic -, ci dorintei de a-i face pe copii sa nteleaga, spre binele lor, ca e/ista anumite reguli ce trebuie respectate. 'uterea cuvntului de!interesat Cti oameni nu sunt aceia care, dupa ce au desfiintat pe cineva prin critica si reprosuri, pretind# 1Dar eu am spus toate acestea spre binele lui, vroiam sa-l ajut, am fost sincer, atta tot!+ n realitate, ei simteau pur si simplu nevoia sa-si verse iritarea, nemultumirea, si au gasit drept prete/t sinceritatea. De ce, sub imperiul furiei, devenim deodata sinceri? 'uteti sa aduceti toate argumentele pe care le doriti# dar atta vreme ct mobilurile voastre nu vor fi cu adev arat dezinteresate, spirituale, ceea ce ve ti spune nu va produce niciodata efecte bune. Cuvintele voastre nu vor fi cu adev arat puternice si benefice, dect n ziua n care ve ti fi pe deplin stapni pe gndurile si sentimentele voastre- altfel, oricare ar fi bunele voastre inten tii de a-i ajuta pe ceilalti, nu numai ca nu le sunteti de ajutor, ci, dimpotriv a, le ve ti dauna i veti rataci. Apro#undati un Adevar nainte de a vorbi despre el !

n Viata spirituala e/ista o regula care cere ca, atunci cnd primim un (devar, sa ncepem prin a-l trai, nainte de a-l predica celor din jurul nostru. Da, aceasta este o regula foarte importanta care trebuie retinuta. 5n (devar trebuie e/perimentat si e/ersat, iar atunci cnd a devenit 1carne si os+ n voi, cnd a fuzionat cu voi, nimic n lume nu mai poate sa faca sa-l pierdeti. n timp ce, daca ncepeti sa vorbiti n dreapta si stnga despre un (devar pe care tocmai l-ati aflat, el v a va parasi# l-ati e/pus pe taraba la piata, nu v a mai apartine si sunteti din nou slabi si nefericiti. %rebuie, deci, sa ncepeti prin a-l tine n voi pentru ca sa v a aduca forta si sa v a ajute sa nvingeti ncercarile la care veti fi supusi. Din acel- moment, el nu v a va mai parasi. (tta timp ct nu ati trait si nu ati e/perimentat un (dev ar, el nu face parte din voi- de aceea, el v a poate parasi si va trebui sa luptati si sa suferiti pentru a-l regasi. %rebuie, deci, sa-l pastrati un anumit timp, sa traiti cu el pentru a-l face sa fie al vostru- de atunci ncolo, nu numai ca nu v a va parasi, dar cnd l veti mpartasi celorlalti, el va avea o asemenea forta, o asemenea putere, datorita sinceritatii e/primarii voastre, nct ve ti reusi sa i convingeti. %imbrul vocii voastre, emanatiile care vor iesi din voi, vor fi cu adev arat convingatoare, caci ati pastrat vreme ndelungata n voi acel (devar, si prin aceasta l-ati ntarit. ncepeti prin a deveni voi nsiva mai ntelepti amenii sunt obisnuiti sa observe mereu slabiciunile si imperfectiunile celorlalti, dar niciodata pe cele proprii. Ei pretind celorlalti inteligenta, bunatate, cinste f ara a-si pune ntrebarea cum sunt ei. Daca sunt att de putini oameni perfecti n lume, aceasta se datoreaza faptului ca toti gndesc la fel# toti asteapta eforturi din partea celorlalti, ei nsisi putnd foarte bine sa ram na asa cum sunt. Ei bine, consecintele acestei atitudini sunt foarte daunatoare, si, mai ales, n cazul celor al caror rol, sau meserie, este de a se ocupa de altii. .a luam, bunaoara, cazul parintilor# ei se ocupa de copii lor, si este bine asa, este datoria lor- dar oare au stiut, mai nti, sa se ocupe de ei nsisi, nainte de a se ocupa de copii lor? $u, au trait cum a dat Dumnezeu, dar au lasat dezordinea sa se instaleze n ei si acum, deformati sau c!iar darmati, se cred capabili de a-si educa copiii! 0aptul ca copiii lor primesc e/emplul unui comportament deplorabil, care va influen ta negativ psi!icul si c!iar sanatatea lor, asta n-are nici o importanta. Cti oameni nu se casatoresc dect pentru ca singuri se plictiseau, si apoi, cnd au copii, se trezesc n fata unor probleme de nerezolvat. nainte de a vrea sa-i educati pe ceilalti, ocupati-v a de propria voastra educatie- altfel, este ca si cum ati vrea sa stergeti o mica pata de pe fata cuiva, dar avnd minile negre de carbune# l murdariti si mai tare. %oti cei care se apuca sa-i lumineze si sa-i faca pe ceilalti mai ntelepti, f ara ca ei nsisi sa fie luminati, nu fac altceva dect sa-i dezorienteze. &asati-i, deci, n pace pe ceilalti si preocupati-v a doar de propria voastra mbunatatire. De ce sa v a pierdeti timpul jelindu-v a asupra imperfectiunilor umanitatii? $u v a mai preocupati de ea- ocupati-v a de propria voastra perfectionare# din acel moment nu ve ti mai fi coplesiti de attea griji, nu v a veti macina, ci v a ve ti accelera evolutia, pentru ca v a veti concentra asupra perfectionarii voastre. Credeti-ma, lasati-i pe ceilalti sa faca ce cred, iar voi lucrati asupra voastra. Voi sunteti cei care trebuie sa progresati, cei care trebuie sa fiti e/emple. $u ve ti reusi sa-i faceti pe oameni mai ntelepti nici cu cele mai frumoase discursuri, dar, daca veti fi voi nsiva un e/emplu, ei v a vor urma c!iar f ara voia lor. De aceea, n loc sa asteptati mereu ca sa fie armonie n familia voastra, n anturajul vostru, la slujba voastra, si sa plngeti ca ea nu e/ista, ncepeti prin a o crea nauntrul vostru. Cnd ceilalti vor simti ct de mult v-ati sc!imbat, vor fi obligati sa se sc!imbe si ei, caci este contagios, este magic- o fiinta care lucreaza sincer asupra sa degaja asemenea forte nct determina anturajul sau sa procedeze la fel. %rebuie sa cunoasteti natura oamenilor, sa stiti ceea ce sunt si sa nu v a preocupati prea mult de acea latura a lor care v a inspira semtimente negative. Caci, e/ista o corespondenta ntre ceea ce ne preocupa si starile n care ne aflam. Daca v a lasati prada sentimentelor negative fa ta de ceilalti, nu v a mirati cnd v a ve ti simti prost !!

dispusi# nu este nimic de mirare. 'entru a nu fi niciodat a zdruncinati, tulburati, descurajati, trebuie sa v a bazati numai pe activitatea depusa n interiorul vostru. Soarele, model de per#ectiune Daca aveti un prieten pentru care nutriti respect si admiratie, frecventndu-l, veti receptiona, c!iar f ara voia voastra, unele dintre calitatile sau defectele lui. .f rsim, ntotdeauna, prin a semana fiintelor sau lucrurilor pe care le iubim sau admiram- aceasta este o lege. n mod similar, daca ve ti lua obiceiul de a privi n fiecare dimineata .oarele, minunndu-v a de generozitatea lui, de puterea lui, de toat a viata care izvoraste din el, ve ti simti, cu timpul, unele sc!imbari ce se vor produce n voi, de parca o parte din lumina, din caldura si din viata lui patrunde n voi. .oarele este imaginea perfectiunii, si, daca l veti lua ca model, daca, asemenea lui, ve ti dori sa fiti luminosi, plini de caldura si datatori de viata, ntr-adevar v a veti transforma. Evident ca niciodata nu ve ti ajunge sa fiti la fel de luminosi, de plini de caldura si de viata ca si .oarele, dar, numai dorinta de a dobndi aceste calitati, v a va proiecta n sferele ceresti si ve ti reusi, ntr-adevar, sa faceti minuni. 'entru a avea o influenta benefica asupra oamenilor, trebuie sa intrati n fiecare zi n contact cu .oarele pentru a primi cteva particule noi, pe care le ve ti transmite celor din jurul vostru. .oarele este singurul care v a poate darui ceea ce aveti nevoie pentru a putea ajuta si iubi oamenii. Ct timp nu v a veti concentra asupra acestui model de caldura si de lumina, ve ti fi prada manifestarilor naturii voastre inferioare. 'rivi ti ce se ntmpla n lume# nu vedeti dect oameni care vor sa profite de pe urma celorlalti, sa-i supuna, sa-i zdrobeasca. $u e nimic de lauda! n timp ce n .oare, aveti imaginea unei fiinte generoase, care radiaza si, prin aceasta, sunteti influentat, c!iar daca admitem ca el nu este o f aptura inteligenta si rationala n sensul pe care l ntelegem noi, totusi, contactul cu caldura si cu lumina sa, v a vor inspira sentimente de fraternitate fa ta de ceilalti# generozitate, bunatate, rabdare. Deci, luati .oarele ca model. n timpul zilei, supraveg!eati-v a si analizati-v a punndu-v a ntrebarea# 1 are acum radiez si propag lumina? are ncalzesc si desc!id inimile celorlalte fiinte? are le aduc via ta?+ Da, n fiecare clipa a unei zile puneti-v a aceste ntrebari, caci aici aveti c!eia perfectiunii voastre. Secretul adevaratei psi(olo%ii Daca oamenii sunt slabi psi!ologi, aceasta este din cauz a ca sunt mereu preocupati de propia lor persoana. Ei sunt ca legati la oc!i de catre valul naturii lor inferioare, care i mpiedica sa distinga ceea ce se petrece n capul sau n inima celorlalti. C!iar si atunci cnd iubesc pe cineva, valul i mpiedica sa vada- astfel, ram n surprinsi cnd, dintr-o data, constata transformarile produse n sotia lor, sotul lor, copii lor, prietenii lor, transformari pe care nu le-au prevazut si a caror apropiere n-au simtit-o. $umai cel care si-a dominat natura inferioara si a devenit capabil de a uita propiile interese poate, ntr-adevar, sa-i cunoasca si sa-i nteleaga pe ceilalti. ,ata o metoda pentru a reusi sa iesiti din limitele constiintei voastre individuale. 0olositiva imaginatia si proiectati-v a foarte sus, pentru a intra n legatura cu 0iinta care mbratiseaza totul, care poarta n .ine toate f apturile si pe care le !raneste. ntrebati-v a cum vede El viitorul umanit atii, ce proiecteaza El pentru ea, pentru evolutia ei. (tunci cnd ve ti ncerca o apropiere de aceasta 0iinta nemasurat de mare si de luminoasa, n subconstientul, constientul si supraconstientul vostru se vor produce niste lucruri care v a vor provoca e/periente si senzatii de nedescris. %rebuie sa repetati acest e/ercitiu pna veti ajunge sa simtiti ca v a topiti n acest cean de &umina care este Dumnezeu. Si cnd aceasta practica a devenit pentru voi un obicei si cnd ve ti ajunge sa simtiti momente de mplinire prin comunicarea cu fiintele cele mai elevate, atunci ve ti putea ncepe sa coborti n constiinta oamenilor, pentru a nvata sa-i cunoasteti, pentru a simti nevoile lor, suferintele lor, f acnd, astfel, o munca constructiv a pentru ntreaga umanitate. !"

1incolo de aparentele oamenilor, cautati su#letul si Spiritul lor nvatati sa priviti toti barbatii si toate femeile cu un sentiment sacru si, dincolo de ve smintele lor, de forma trupului sau a fe tei lor, ve ti descoperi sufletul si .piritul lor care sunt fii si fiice ale lui Dumnezeu. Daca veti sti sa v a opriti asupra sufletului si .piritului lor, toate f apturile pe care le-ati neglijat, le-ati parasit, le-ati dispretuit, v a vor parea deosebit de pretioase. Cerul nsusi le-a trimis pe 'am nt deg!izate, El le considera ca pe niste comori, ca pe receptacule ale Divinit atii. Deci, la toate fiintele pe care le ntlniti, luati mai putin n considerare aparenta fizica, averea, situatia, instruirea, si mai mult sufletul si .piritul, caci, altfel, nu ve ti ajunge niciodata sa cunoasteti esentialul. .puneti-v a ca pna si cei care aici se prezinta sub forma de cersetori sunt, n realitate, n oc!ii Domnului care i-a creat, printi si printese. Iubiti #ara a i pune n pericol pe ceilalti (tunci cnd iubiti o fiinta, n loc sa v a agatati n mod egoist de ea, propuneti-v a sa o conectati la Ceruri, sa o conectati la ,zvorul nesecat al Vietii pentru ca, nencetat, sa se poata alimenta si regenera. $u este nimic mai important dect sa stii cum sa iubesti. Daca doriti fericirea si mplinirea fiintei iubite, ncercati sa v a gnditi mai putin la voi, caci riscati sa o antrenati n regiunile inferioare ale poftelor si ale dorintelor voastre. Dragostea nu nsemneaza a atrage o fiinta catre sine, ci, din contra, este dorinta de a se depasi pe sine, prin dorinta de a face ceva maret pentru celalalt, si nu e/ista nimic mai m aret dect a-l conecta la ,zvor. (propiati-v a de fiinta iubita, priviti-o, mbratisati-o, si imaginati-o n Ceruri, alaturi de 8ama divina, sau de ;ristos, de %atal ceresc, sau de .fntul Du!... Si c!iar daca nu sunteti att de intimi pentru a o lua n brate, ncercati sa o conectati cu gndul la ,zvorul &uminii- doriti-i sa nteleaga noua Viata, doriti-i sa traiasca n linistea si pacea din care nu a gustat nca vreodata. 0aceti n asa fel nct iubirea voastra sa contribuie la desc!iderea si mplinirea fiintelor pe care le iubiti. Iubiti #ara a va pune n pericol ,ubirea este o 0orta care lucreaza si v a transforma, f acndu-v a asemanatori celui pe care l iubiti. Daca iubiti o fiinta egoista, vulgara, necinstita, rea, una cte una slabiciunile sale patrund n voi si sfrsiti prin a-i semana. Dar daca v a concentrati asupra Domnului, daca-i daruiti iubirea voastra cu convingerea ca este imensitatea, un cean de &umina si de Viata, putin cte putin constiinta voastra se largeste, se lumineaza si Viata divina ncepe sa circule prin voi. nvatati, deci, sa iubiti. )ine*neles ca este permis, c!iar necesar, sa iubiti toti oamenii. Dar, pentru a nu cobor la nivelul slabiciunilor lor, este nevoie sa-l iubiti mai nti pe Dumnezeu. Cel ce l iubeste pe Domnul, poate iubi pe oricine, pentru el nu vor mai fi pericole- ,ubirea divin a l va ntari si l va sustine deasupra pericolelor. Cnd un salvator se arunca n apa pentru a scapa un om de la nec, el i da picioarele pentru a se agata de ele- dar daca celalalt vrea sa-l apuce de m ini, este obligat sa-l loveasca n cap, pentru a-l face sa-si piarda cunostinta- doar asa l poate salva, altfel se neaca amndoi. &a fel sa faceti si voi, pastrati-v a bratele pentru Dumnezeu si lasati-v a picioarele oamenilor! $u le daruiti toata iubirea voastra caci v a veti pierde odata cu ei. Cti nu sunt cei care iubesc pe oricine, oricnd, oricum si apoi afirma ca iubirea aduce toate nenorocirile. $u, niciodata! $estiinta lor n privinta iubirii este pricina nenorocirilor, nu iubirea, caci ,ubirea este Dumnezeu si Dumnezeu nu aduce niciodata "aul. Dar trebuie mai nti sa-l iubiti pe Dumnezeu, sa v a mpregnati cu vibratiile .ale, si abia apoi ve ti putea sa-i iubiti si sa-i ajutati pe ceilalti f ara pericol. Din moment ce sunteti conectati la ,zvor, puteti sa v a daruiti fortele f ara sa slabiti, caci (pa n voi se rennoieste permanent. Dar, daca taiati aceasta legatura, cum rezervele voastre nu sunt nelimitate, v a veti epuiza curnd. !#

Numai mbo%atindu va n prea)ma 1omnului puteti a)uta celelalte #apturi $u parasiti niciodata Cerul, indiferent pentru cine, copil, sotie, sot, caci numai fiind legati de Ceruri puteti sa-i ajutati. Veti spune# 1Dar ce rau este n a-ti consacra timpul muncii, sotiei, copiilor, prietenilor?+ sa uitati de Ceruri. .entimentalismul, atasamentul orb nu v a vor conduce nicaieri. Cum reactioneaza, ntr-un caz de forta majora, un tata care si iubeste cu adevarat familia? El are curajul de a o parasi, pentru o vreme, pentru a pleca n strainatate sa cstige bani. n timp ce altul, care nu are aceeasi dragoste, n-are curajul de a pleca. Deci, vedeti, n aparenta primul si-a parasit familia, dar a f acut-o pentru a-i ajuta# el a plecat n strainatate sa cstige bani, iar la rentoarcerea sa toti vor fi fericiti- n timp ce acela care n-a vrut sa-si paraseasca familia, o tine n saracie si pe el de asemenea. Si acum, sa interpretam. Cel ce-si iubeste cu adevarat sotia sau sotul, copii, prietenii, stie sa-i paraseasca din cnd n cnd pentru a 1merge n strainatate+, (dica n &umea divina, unde va aduna comori, iar la revenire va mparti tuturor daruri. n timp ce acela care nu ntelege, va ramne mereu cu familia sa, dar ce-i va putea darui? $u prea mare lucru, cteva m aruntisuri, cteva coji de pine mucegaite ramase prin dulapuri. Si ct timp trebuie sa ramnem n strainatate? (sta depinde# poate o jumatate de ora, o ora, poate o zi ntreaga... .ingura iubire adevarata este cea care aduce fiintelor tezaurul curat al Cerului. Circulatia iubirii $u v a mai preocupati sa aflati daca cel pe care l iubiti este, n acelas timp, si cel care v a iubeste. De ce? 'entru ca iubirea circula, ea trece de la unul la altul# o primim si trebuie sa o dam mai departe. Ceea ce i daruiti fiintei iubite, ea daruieste mai departe, la rndul ei, celei pe care o iubeste, si se formeaza astfel un lant, un curent care porneste de la voi si revine la voi prin mii de alte fiinte. 'entru a ntelege mai bine aceasta idee, este suficient sa ne imaginam ca toti suntem alpinisti pe o aceiasi coarda. %rebuie ca fiecare sa urce iar coarda sa ram na mereu ntinsa. Daca i veti spune celui dinaintea voastra# 1%e iubesc, ntoarce-te si uita-te la mine+ mpiedicati urcarea ntregii coloane. .a te ntorci pentru a merge catre celalalt, nsemneaza a da napoi, nsemneaza sa destinzi coarda, sa-i mpiedici pe cei care sunt naintea ta sa-si continue urcusul si pe cei din spate sa-si continue drumul. 0iecare trebuie sa mearga n sens unic, n sensul deplasarii ntregului lant. $u avem voie sa ne oprim pentru a ne privi si a ne vorbi- trebuie sa urcam catre naltime, continuu, f ara pauze, f ara slabiciuni. Iubirea poarta n ea rasplata ,nima noastra trebuie sa fie plina de iubire pentru oameni pentru c a ei sunt, cu totii, fratii nostrii. %rebuie sa ne gndim la ei si sa i ajutam f ara a ne astepta nici la cea mai mic a recompensa, caci, n realitate, avem deja rasplata# aceasta desc!idere interioara, aceasta caldura care ne copleseste atunci cnd iubim. (ceasta este o mare rasplata si nu e/ista n toata viata alta mai mare. (steptati mereu sa fiti rasplatiti pentru ceea ce ati f acut? (ceasta dovedeste, din partea voastra, o proasta ntelegere a lucrurilor. Cel care a nteles secretul iubirii nu asteapta nimic- el daruieste gratuit. Si pentru ca el traieste permanent n mplinire si n bucurie, el radiaza, si astfel cstiga ncrederea multor prieteni. 5nde ati putea gasi o rasplata mai mare ca aceasta? Cel ce stie sa se desc(ida catre ceilalti nu este niciodata sin%ur !$ , nici un rau, evident, este foarte bine sa v a manifestati ca un om al datoriei, serios si constiincios. Dar nu ntr-att nct

Cti oameni nu se plng de singuratate! Cu toate ca n jurul lor sunt o multime de persoane, ei se pl ng de singuratate. n realitate, ceea ce i izoleaza este atitudinea lor# nu stiu sa se desc!ida, nu stiu sa iubeasca, nu stiu sa spuna doua cuvinte de ncurajare sau de consolare, nu stiu sa daruiasca- asteapta mereu ca ceilalti sa fie cei care vin spre ei. Dar ceilalti sunt, de obicei, foarte ocupati, au propiile lor griji si probleme, au preocuparile lor... (sa ca nu auzim dect plngeri# 1$imeni nu vine sa ma vada, nimeni nu m a iubeste, nimanui nu-i pasa de mine+. Si, totusi, de ce mereu ceilalti trebuie sa fie cei care iubesc si care se intereseaza de soarta lor? Daca suferiti de singuratate, nu ramneti cu m inile n sn f ara sa faceti nimic. n loc sa stati retrasi ntr-un colt, m acinati de gnduri, sa asteptati atentiile si dragostea celorlalti, fiti voi cei care faceti primul pas, porniti voi catre ceilalti. $u e/ista nici un motiv pentru a v a simti singuri cnd e/ista ,ubire, cnd e/ista &umina. Daca v a simtiti singuri nsemneaza ca v-ati e/ilat singuri n afara ,ubirii si a &uminii. De cte ori nu am insistat pentru ca sa iesiti putin din egocentrismul vostru si sa faceti ceva si pentru ceilalti. 'arintii obisnuiesc sa le spuna copiilor# 1$u fii prost, nu face tu primul pas, lasa-i pe ceilalti sa vina sa te caute+. )ine*neles ca se poate ntmpla sa vina mereu ceilalti sa-i caute, dar asta numai n cazul n care ei stiu sa fie utili. Daca v a veti face brutari, oamenii vor veni sa caute pine. 'entru a fi cautati de oamenii, trebuie sa fiti n stare sa le daruiti ceva. Cel care nu are nimic de dat, nu atrage pe nimeni si ram ne singur. $u trebuie sa le reprosati celorlalti ca nu vin spre voi. .c!imbati-v a, fiti placuti si veti vedea cum vor veni. &uati e/emplul trandafirului nflorit# el raspndeste un parfum minunat si toata lumea se apropie de el sa-l miroasa, c!iar albinele si fluturii, si asta pentru ca s-a desc!is. (tunci voi de ce ramneti nc!isi, f ara parfum? 're!enta divina este sin%ura care poate umple cu adevarat su#letul omenesc 0iecare si doreste sa ntlneasca o fiinta alaturi de care sa poata progresa pe calea vietii cu ncredere, o fiinta cu care sa-si poata mpartasi unul celuilalt cele mai intime gnduri si emotii. Dar nu este usor. n cte romane, filme, piese de teatru, barbati si femei si istorisesc spaimele, suferintele, provocate de imposibilitatea gasirii unei astfel de fiinte! (ceasta se ntmpla din cauza ca sufletul omenesc nu poate fi umplut, o data pentru totdeauna, dect de catre Dumnezeu. Cel ce vrea sa nvinga singuratatea, cel ce vrea sa simta n fiecare zi ca este plin de o prezenta f acuta numai din bucurie si fericire, trebuie sa se uneasca cu Dumnezeu. .inguratatea este o stare a constiintei pe care au cunoscut-o si cei mai 8ari ,nitiati. ,isus nsusi a trecut prin acest tarm ntunecat si pustiu atunci cnd a strigat# 1%atal 8eu, de ce 8-ai parasit?+ %oti vor cunoaste, ntro zi, aceasta singuratate. De ce? 'entru ca nimeni nu-si poate dezvolta, cu adev arat, credinta, speranta si iubirea atunci cnd este fericit, satisf acut, nconjurat de prieteni, ci doar atunci c nd este singur si parasit n interiorul sau, caci nu e/ista alt mijloc pentru a putea traversa singuratatea dect acela de a te sprijini pe 0iin ta care sustine toate lucrurile. %rebuie sa crezi n acea 0iinta nemuritoare, sa +raversarea pustiului .e ntmpla n Viata spirituala sa te simti nauntrul tau de parca ai traversa regiuni pustii, lipsite de viata# nu mai ai c!ef de nimic, totul devine lipsit de farmec, totul pare str ain. (ceasta este starea cea mai grav a n care se poate afla un spiritualist. $u sa te mbolnave sti este cel mai grav, nici sa nu ai bani sau sa ai o nereusita, ci sa nu mai sim ti iubire, elan, credinta. Si cum aceasta se poate ntmpla oricui, trebuie sa stiti sa faceti fata acestei situatii. C!iar n plin pustiu trebuie sa fiti capabili sa spuneti# 1Doamne, Dumnezeule, sunt n minile %ale, %u esti cel care mi-ai ales calea si, indiferent daca pe ea e/ista apa sau nu, eu merg pe ea, caci sunt n slujba %a. %e iubesc Doamne, ajuta-ma!+ (sta este, nu trebuie sa acceptati sa v a pierdeti att de usor credinta si iubirea, ci sa continuati cu si mai mult zel, iar credinta voastra sa fie de doua ori mai puternica. Este singura voastra salvare. $u v a opriti cu impresia ca v-ati ratacit n pustiu, straduiti-v a sa mergeti mai departe, caci ve ti gasi, cu !% iubesti, sa speri n Ea.

siguranta, un fruct sau apa- c!iar si n mijlocul unui pustiu e/ista o oaza. Continuati sa mergeti pna veti gasi n interiorul vostru o oaza cu (pa, care v a va da posibilitatea de a v a continua drumul. (ceasta (pa este umilinta, este iubirea. 'uritatea permite le%atura cu Lumea divina Va plngeti ca cerul este surd, crud si ca nu raspunde c!emarilor voastre... De fapt, voi v a aflati scufundati n &umea divina si daca, totusi, v a simtiti att de izolati, despartiti de Ea, aceasta este din cauza ca, prin gndurile si sentimentele voastre inferioare, v-ati creat nvelisuri opace care, asemenea unui ecran, v a mpiedica sa mai comunicati cu Ea. Daca veti lua !otarrea sa lucrati asupra voastra nsiv a, sa v a curatati, sa v a purificati corpurile subtile pentru a le reda receptivitatea si sensibilitatea, ve ti descoperi ca nu e/ista nimic care sa v a separe de Cer. 'entru un spiritualist, este deosebit de important sa stie cum sa elimine impuritatile din organismul sau psi!ic- tocmai de aceea e/ercitiile de purificare trebuie sa ocupe un loc important n viata sa, si nu numai cele de purificare fizica# respiratorii, ablutiuni, post etc., ci si cele de purificare prin mijloace spirituale# concentrarea, rugaciunea. 'rin aceste e/ercitii, el introduce n el o substanta care dezagrega toate elementele straine si nocive, da posibilitate Vietii divine sa nceapa sa circule prin el. De aceea, n fiecare zi, o data, de doua ori, gnditi-v a la curatie, la purificare. 0aceti loc (pei sa circule prin voi, (pei pure din Ceruri. (ceast a 'uritate v a va aduce nu numai toate binecuv ntarile, dar prezenta voastra va fi folositoare si celorlalti# ve ti face bine tuturor f apturilor pe care le veti ntlni, le ve ti lumina si le ve ti pune si pe ele n contact cu Cerul. Cerul nu raspunde dect la semnale luminoase 'entru a atrage .pirite divine si a le trezi dorinta de a v a veni n ajutor, trebuie ca viata pe care o duceti sa fie n acord cu &egile divine. (ltfel, ele si nc!id oc!ii, si astupa urec!ile, nu v ad si nu aud nimic, v a lasa sa v a spargeti singuri capul. &e puteti atrage atentia asupra voastra numai prin felul vostru de a trai. Ele trebuie sa vada semnalele, &umina care tsneste. $umai atunci cnd, zarind din departare o fiinta din a carei inima, suflet si .pirit tsnesc zilnic scntei si focuri de artificii, minunat colorate, ele si spun# 1,a te uita, ce sarbatoare este acolo- !ai sa mergem si noi!+ si se apropie, le cade draga acea fiinta si, adesea, si fac lacasul n ea pentru a-i fi de ajutor si, atunci, totul devine usor acelei fiinte. ,ata de ce merita sa v a sc!imbati felul de viata# pentru a atrage ajutorul si c!iar prezenta tuturor acestor .pirite luminoase care vor veni sa v a ajute n munca voastra spirituala. Recunostinta, c(eia #ericirii Va plngeti# 1(!, ct sunt de nefericit!+ 1)ine, de acord, dar ati multumit astazi?+ 1.a multumesti cui si pentru ce?+ 1'uteti sa respirati si sa mergeti?+ 1Da#+ 1Ei bine, multumiti domnului, pentru ca e/ista oameni care nu pot nici sa mearga, nici sa mannce, nici sa desc!ida gura!+ .unteti nefericiti pentru ca niciodata nu v-ati gndit sa multumiti. 'entru a v a sc!imba starea, este mai nti nevoie sa recunoasteti ca nu este nimic mai minunat dect faptul de a fi viu, de a putea merge, a putea privi, a putea vorbi. Stiti voi cte miliarde si miliarde de Entitati, elemente si particule sunt puse n joc pentru a putea men tine n viata un singur om? $u v a dati seama, si sunteti mereu revoltati si nemultumiti. Deveniti recunoscatori! De cum v a sculati mine dimineata, multumiti Cerului. Cti oameni nu se mai trezesc deloc dimineata sau se trezesc paralizati! .puneti# 1ti multumesc, Doamne, pentru ca %u mi-ai dat si astazi viata si sanatate- Doamne, voi mplini voia %a!+ !&

nsusirile voastre, talentele voastre, virtutile voastre sunt, de fapt, trimisi ai Cerului care si-au f acut lacas n voi pentru a lucra. %rebuie sa deveniti constienti de acest fapt, caci, n ziua n care deveniti mndri de succesele voastre, ca si cum tot meritul v-ar reveni voua, ntr-un fel sau altul, acesti prieteni se vor ndeparta si veti pierde acel talent sau acea virtute. Cti oameni nu si-au pierdut talentul din cauza orgoliului! n timp ce altii, din contra, si-au atras calitatile sau le-au amplificat prin umilinta lor. Si cnd v a simtiti fericiti, ncntati, f ara sa aveti vreun motiv deosebit, sa stiti ca atunci ati primit vizita 0apturilor ceresti. Daca nu apreciati ceea ce ele fac pentru voi, ve ti pierde aceasta stare. 'e urma, degeaba v a ve ti stradui sa le mai regasiti, s-a terminat, aceste fiinte nu v a mai viziteaza, nu v a mai arunca nici o privire, nu v a mai zmbesc, nu v a mai adreseaza nici un cuv nt, nu mai misca nici un deget pentru voi. .ingurul lucru, care poate nemultumi .piritele luminoase, este lipsa de recunostinta. &e place sa fie apreciata dragostea lor, generozitatea lor. Ele cunosc si c!iar scuza defectele si slabiciunile voastre, nu se mpiedica de ele- din contra, ele spun# 1 , saracii, n ce !al sunt, trebuie sa-i ajutam!+ Dar, daca v ad ca nu le apreciati prezenta, ele v a parasesc. $u pentru ca ar avea nevoie de aceasta recunostinta, dar daca nu le apreciati, nu ve ti putea niciodata sa profitati, ntr-adevar, din plin, de tot ceea ce ele ar putea sa v a daruiasca. Deci, nu uitati cel mai mare secret, cea mai importanta c!eie pentru fericirea si pormovarea voastra, este recunostinta. (tta vreme ct ve ti aprecia darurile .ale, Cerul nu v a va parasi. A sti sa scapati de Rau .a presupunem ca ati pornit ntr-o plimbare prin padure si ca v-ati ratacit, ca ati parasit drumul si ca ati luato pe un drum care v-a condus ntr-o regiune mlastinoasa, plina cu muste, viespi, tntari si serpi. Si, iata-v a, dintr-odata amenintati, asaltati, piscati... Ei bine, ce va trebui sa faceti n aceasta situatie? .a o luati la fuga, sa faceti cale ntoarsa, n cautarea drumului corect. Cum vreti sa scapati de toate aceste insecte si trtoare? .ingura cale este de a parasi tinutul lor. %ot asa, daca din nebagare de seam a v-ati ratacit n regiunile inferioare ale planului astral, populat de Entit ati raufacatoare, care ncep sa v a ntepe, sa v a muste, grabiti-v a sa parasiti acele locuri. n planul psi!ic al gndurilor, al emotiilor, al sentimentelor, nu este recomandat de a zabovi sub influenta curentilor negativi, pentru ca este o zona periculoasa, si este ntotdeauna mai bine sa se evite confruntarea. Daca zaboviti n ntuneric, nu-l ve ti nvinge# el va fi cel nvingator. Daca zaboviti n ura, ura este cea care v a va distruge. Daca zaboviti n frica, n senzualitate, n pasiuni, n rautate, ele v a vor nvinge, nu voi pe ele. De aceea trebuie sa le parasiti ct mai degraba. n planul fizic si n planul psi!ic nu lucreaza aceleasi legi. n plan fizic, trebuie sa dati dovada de vointa, de tenacitate, sa v a sustineti punctul de vedere, deci sa nu cedati teren, ci sa v a angajati, sa luptati pentru a v a ntari- n timp ce, n plan psi!ic, este mai bine sa nu v a opuneti 0ortelor ostile. Veti ntreba# 1Dar cum sa scapam de ele?+ E/ista att de multe cai! Si una dintre cele mai eficiente este rugaciunea. Ru%aciunea, cel mai si%ur adapost "ugaciunea este actul prin care ne ridic am pna la acea &ume plina de &umina unde Domnul a asezat tot ceea ce ne este de trebuinta pentru ec!ilibrul nostru, pacea noastra, nflorirea noastra. .e poate ntmpla ca Dumnezeu nsusi sa nu stie ca noi avem nevoie de ceva, si, de fapt, nici nu este necesar ca El sa stie# din moment ce totul ne-a fost pus la ndemna, tine numai de noi ca sa ne ridicam si sa luam toate cele de trebuinta, pe care le cer inima si sufletul nostru, si c!iar sa ne refugiem acolo. .a luam un e/emmplu# cel din urma. .unteti urmariti de vr ajmasi si alergati, alergati pentru a scapa de ei. Si iata cum, cu sufletul la gura, plini de colb, nimeriti ntr-o adunare de oameni care tocmai m annca, beau si se bucura cu cntece, dansuri, miresme... $imeni nu va spune# 1;ei, tu de colo, ce faci aici? E sti un intrus, iesi !'

afara!+ Din contra, sunteti bine primit, vi se da cu ce sa v a spalati, sa v a mbracati si sunteti invitat la ospat. Vrajmasii nostri, n tot acest rastimp, au ramas afara la poarta si nu v a pot face nici un rau... Ei bine, aceasta este rugaciunea# (lergati, alergati, ca sa scapati de curentii daunatori, de Entitatile raufacatoare care v a persecuta si ajungeti ntr-un loc unde Domnul se bucura n tovarasia ngerilor, a (r!angelilor si a tuturor divinitatilor. Domnul nu doreste dect sa v a primeasca n mijlocul lor. 'uteti ramne acolo oricta vreme doritin acelas timp, vrajmasii vo stri se vor retrage cu buzele umflate- apoi ve ti putea reveni la voi acasa, coplesiti. Deci, de aici nainte, cnd v a veti simti tulburati, nefericiti, n loc sa mergeti sa v a plngeti n dreapta si stnga, sa luati calmante sau e/citante, ncercati sa sc!imbati regiunea n care v a aflati, f acnd apel la acest mijloc minunat si att de folositor pe care 8arii ,nitiati ne-au nvatat# rugaciunea. n situatiile cele mai grele gnditi-v a ca nimic nu este definitiv si ca trebuie doar sa v a miscati din acel loc. Da, sa v a miscati din acel loc. Domnul nu va veni sa v a caute acolo unde v a aflati, el nu va trage de voi ca sa v a scoata din ,nfern si sa v a aseze n Ceruri. Voi sunteti cei care trebuie sa v a straduiti pentru a v a ridica pna la El. Retraiti bucuriile spirituale Cnd ati reusit sa atingeti o stare buna, este important sa stiti cum sa procedati pentru ca sa o prelungiti. n realitate, cnd ati trait o stare de armonie, de mplinire, este ca si cum ati gravat niste amprente# ele ram n n voi de nesters. 1(tunci, ma ve ti ntreba, de ce aceasta stare nu se mentine? De ce, n minutele urmatoare ne simtim ngrijorati, descurajati?+ 'entru ca viata este o curgere continua- momentele se succed, creindu-v a mereu alte impresii, ntmplari noi, si, cum nu ati fost suficient de vigilenti, n-ati stiut sa ramneti pe aceleasi amprente, v-ati lasat dus de alte idei, de alte sentimente, de alte activit ati si v-ati pierdut pacea si bucuria. Dar, ceea ce trebuie sa stiti, este ca amprentele starilor pe care le-ati trait au ramas undeva n voi, asezate ca discurile sau benzile magnetice, n discoteca voastra. n ziua n care v a ve ti aminti ca e/ista acolo o voce minunata care cnta melodii ceresti, ve ti putea scoate si pune acel disc n aparatul din interiorul vostru, si iatav a din nou ncntati, entuziasmati# Veti regasi aceeasi stare. %rebuie sa v a vina n gnd sa o faceti... %rebuie sa derulati, sa reascultati din nou aceste nregistrari divine. )ine*neles ca n viata suntem deseori deranjati, trasi, mpinsi, dar, credeti-m a, n pofida acestora putem restabili, regasi si ntretine aceste stari superioare de constiinta. (ceasta tine de obisnuinta# sa traim vigilenti, cu atentia mereu ndreptata catre &umea divina, ncepndu-ne ziua, de dimineata, cu gndul de a nfaptui totul n acea zi avnd gndurile ndreptate c atre Cer. Daca v a ve ti obisnui sa v a mentineti aceasta atitudine n tot cursul zilei, ve ti vedea ca nimic nu va reusi sa v a clatine pentru multa vreme. )ine*neles ca anumite evenimente ne pot ntoarce pe dos, nu neg asta# o veste rea, o boala, un accident. Dar, daca ati luat obiceiul de a pastra n voi starile bune, ve ti trece peste aceste tulburari mult mai repede, caci ve ti ntelege ca Dumnezeu a dat atotputerea nu materiei, ci .piritului din voi. 'astrati, deci, cu sfintenie, si ct de mult cu putinta, toate trairile voastre divine, caci fiecare clipa traita este nemuritoare, o puteti regasi, ea s-a ntiparit n voi si nimeni nu v-o poate lua. Ramneti de neclintit %rebuie sa v a ntlniti cu oamenii, sa traiti cu ei, sa-i iubiti, dar cu grija, ca sa nu le mpartasiti slabiciunile. Daruiti-le cteva particule, cteva raze din inima si din sufletul vostru, dar f ara ca sa pierdeti nimic din idealul vostru, f ara sa faceti concesii sau sa ncalcati 'rincipiile spirituale, ramnnd mereu cinstiti, drepti, corecti. Dovedind ca sunteti maleabili, trebuie sa ram neti fermi si de neclintit n convingerile voastre. C!iar si taiat n bucatele, un adevarat slujitor al Domnului ramne de neclintit n iubirea sa si credinta sa. Dar, pentru a ajunge pna aici, el trebuie sa posede cunostintele Stiintei initiatice. Cel care si nc!ipuie ca, f ara aceste cunostinte, se poate arunca n v ltoarea vietii si sa iasa de acolo teafar, se nsala. sumedenie de "(

lucruri v a pot ademeni, rataci, v a pot dezec!ilibra! Daca v a veti supraaprecia fortele, ve ti cadea victima ca si ceilalti. Deci, instruiti-v a, dezvoltati-v a vointa si, mai ales, straduiti-v a sa tineti vii n voi toate adevarurile ,nitiatilor. .puneti-v a# 1Stiu ca eu nu voi putea niciodata sa scap de realitatea zilnic a, asa ca trebuie sa fiu treazorice s-ar ntmpla, sa nu las sa se stinga flacara din mine, entuziasmul si speranta+. (gatati-v a de aceste adevaruri# gratie meditatiei si rugaciunii, luati cteva guri de o/igen si apoi mergeti sa nfruntati realitatea! n acel moment, ve ti deveni, ntr-adevar, tare si puternic. Sa stiti sa discerneti daca o persoana e*ercita o in#luenta buna asupra voastra Deseori, v a ntlniti cu cte o persoana si nu stiti daca pentru voi este sau nu bine sa o frecventati. E foarte simplu# daca simtiti ca n prezenta ei v a simtiti mai lucid, ca ea trezeste n voi generozitatea si bunatatea, daca v a stimuleaza n munca, e bine sa continuati sa v a ntlniti cu ea- indiferent ce vi se spune despre ea, ea v a face bine, si asta conteaza. Si, din contra, daca ntlnindu-v a mereu cu o persoana constatati ca totul se complica n voi, ca nu mai stiti unde v a aflati, ca nu mai resimtiti pentru ceilalti dect sentimente de animozitate sau de dezgust, ca v-a scazut elanul pentru orice, straduiti-v a sa nu o mai ntlniti. C!iar daca este o celebritate sau o persoana cu stare, departati-v a de ea, caci are o influenta nefasta asupra voastra. 1esc(ideti va catre in#luentele bene#ice Cnd v a minunati n fata unei flori, aveti senzatia ca acea floare este ca o prezenta care, prin culorile ei, forma ei, mireasma ei, v a vorbeste si si croieste un drum n voi, n corpurile voastre subtile, pentru a trezi n sufletul vostru forma, parfumul si culoarea care i corespund. %ot la fel se ntmpla si cu un obiect respingator# l simtiti ca pe o prezenta ce introduce n voi elemente nocive. %ot ceea ce se afla n jurul vostru, e/ercita o influenta asupra voastra, c!iar daca nu sunteti constienti. Si, tocmai aceasta este important, sa deveniti constienti, sa fiti treji si, n masura n care puteti, sa nu v a e/puneti dect influentelor binefacatoare. De cum simtiti ca o f aptura sau un obiect v a influenteaza n bine, trebuie sa v a desc!ideti portile launtrice pentru ca aceste influente sa patrunda ct mai adnc n voi. Daca nu v a desc!ideti catre ele, c!iar si cele mai minunate lucruri vor ramne ineficiente, nu v a vor atinge. Deci, mergeti pe malul unui ru, lnga un izvor care tsneste si gnditi-v a ca aceea este imaginea adevaratului ,zvor al Vietii care trebuie sa tsneasca si sa curga prin voi... 8ergeti la .oare, contemplati-l, desc!ideti-v a catre el, pentru ca el sa desc!ida n voi .oarele spiritual, caldura, &umina... 8ergeti n preajma florilor si ceretile secretul parfumului lor, plecati urec!ea la ele pentru a nvata cum sa e/trageti c!intesentele cele mai parfumate ale inimii si ale sufletului vostru... Daca veg!eati sa v a desc!ideti numai influentelor armonioase, frumoase si pure, ve ti deveni voi nsiva o binecuvntare pentru toti cei care se vor afla n preajma voastra. In#luenta creatiilor artistice %ot ceea ce omul vede sau aude actioneaza asupra sistemului sau nervos, si, daca astazi attia oameni sufera din cauza tulburarilor psi!ice, aceasta este pentru ca, din ce n ce mai mult, ei traiesc n dezordine si n urtenie. C!iar si ceea ce ar trebui sa-i lege de &umea (rmoniei si a 0rumusetii, arta, a ncetat sa-si mai ndeplineasca misiunea. Din ce n ce mai mult, poezia este doar o nsiruire de cuvinte n care fiecare gaseste sensul pe care l vrea el- muzica, zgomote ciudate si ritmuri violente, dezordonate- 'ictura, linii care pornesc n toate partile si culori parca aruncate la ntmplare. %oate acestea influenteaza puternic n negativ oamenii, aducndu-i napoi, catre !aos. (legeti, deci, cu grija cartile pe care le cititi, muzica pe care o ascultati, imaginile si spectacolele pe care le urmariti. ncercati sa nu v a opriti dect asupra adevaratelor capodopere, ale artistilor cu adevarat inspirati de Ceruri, pentru a v a lega de e/istente mai nalte dect voi. Veti ncepe, "1

astfel, sa simtiti ceea ce acesti creatori au trait si, c!iar n pofida vointei voastre, ve ti fi aproape obligati sa parcurgeti, n urma lor, drumul pe care l-au contemplat si le-au e/plorat. n aceste regiuni veti gusta si voi din adevarata Viata. -iti constienti si plini de iubire n #olosirea obiectelor =ilnic folositi o sumedenie de aparate, unelte, obiecte de tot soiul! Si, aproape tot timpul, le mnuiti distrati, neglijenti, cu nendemnare. De ce nu le apucati constient, cu grija si cu iubire? C!iar daca nu acceptati ideea ca felul n care folositi obiectele poate avea asupra lor o influenta nociv a sau binefacatoare, trebuie sa admiteti ca ele au, n orice caz, influenta asupra voastra. 0aceti e/perienta si veti vedea ca, daca mpingeti si trntiti obiectele, efectul este altul dect atunci cnd le utilizati cu iubire. %rebuie sa nvatati ca, orice ati face, sa o faceti ncercnd sa introduceti n gesturile voastre ceva mai bun, mai spiritual. Consacrati locurile si obiectele (veti o casa, un apartament sau, cel putin, o camera, folositi zilnic un anumit num ar de obiecte... (ceste obiecte, aceste salasuri trebuie sa le consacrati Divinitatii, pentru ca ele sa serveasca numai )inele. Cereti Cerului sa v a trimita ajutorul .piritelor luminoase pentru a v a scapa de toate particulele si influentele negative. (poi, consacrati-le unei Virtuti, unei Entitati ceresti, rugndu-le sa binevoiasca sa salasluiasca n acele locuri, sau sa impregneze acele obiecte, pentru ca ele sa actioneze favorabil asupra voastra, asupra familiei voastre, asupra sanatatii sotiei sau sotului vostru, a copiilor vo stri a intelectului lor, a .piritului lor. practici, si ve ti vedea ct de mult v a ve ti simti ajutati, sustinuti, ntariti. Noi lasam urme peste tot pe unde trecem %ot ceea ce facem n cursul unei zile lasa urme n locurile pe care le-am ocupat, amprente, cli see, o ntreaga memorie care ramne acolo, fi/ata n planul eteric, pe pereti, pe mobile, pe obiecte. $ici m acar nu este necesar sa atingem obiectele pentru a lasa urme pe ele- c!iar f ara a le atinge, simpla voastra prezenta, emanatiile corpului vostru fizic, corpului vostru astral, corpului vostru mental, se imprim a n ele. Si prin locurile prin care treceti, asupra persoanelor pe care le frecventati, lasati, de asemenea, urme bune sau rele, luminoase sau ntunecate. De aceea este att de important, sa lucrati asupra gndurilor si sentimentelor, pentru a le mbunatati, a le purifica, stiind ca nu numai prin fapte, dar si prin gnduri sau sentimente, puteti face att )ine ct si "au. 'este tot, orisice ati face, ncercati sa lasati numai urme de &umina si de ,ubire. %receti pe un drum sau pe o strada- binecuvntati acel drum sau acea strada cernd ca toti cei care vor trece pe acolo, dupa voi, sa primeasca 'acea si &umina, sa fie atrasi pe Calea cea dreapta, sa vibreze la unison cu &umea divina. Noi in#luentam oamenii si ntrea%a creatie amenii sunt rareori atenti la efectele pozitive sau negative ale starilor n care se gasesc. C!iar si cu fiintele pe care le iubesc, se dovedesc neglijenti si neatenti. Cnd un barbat are necazuri si este nefericit, tocmai atunci se duce la iubita lui pentru a o lua n brate si a se consola- prin sarutarile lui i da ei necazurile sale, descurajarea sa, dar nu-i pasa, nici m acar nu da atentie acestui fapt. Si cti nu sunt parintii care procedeaza la fel cu copii lor! ) arbatii, femeile, fac tot timpul sc!imburi ntre ei. n ce consta aceste sc!imburi? $umai Dumnezeu stie ce contin, sau, mai corect spus, numai Diavolii o stiu! Cnd suntem iritati, nervosi, sau prost dispusi, nu-i atingeti pe ceilalti, mai ales pe copii, si nici nu le nmnati nimic, caci, odata cu " bisnuiti-v a cu aceste

furia si cu proasta voastra dispozitie, i antrenati n partea negativ a. Si c!iar atunci cnd pregatiti de mncare, fiti atenti sa nu v a aflati n orice stare de spirit, stiind ca gndurile si sentimentele voastre vor impregna !rana pe care familia sau prietenii vo stri o vor absorbi. nvatati si obisnuiti-v a sa fiti atenti la tot ceea ce faceti, dezvoltndu-v a constiinta si sensibilitatea. %rebuie sa nu uitati niciodata ca starile voastre launtrice nu v a privesc numai pe voi, ci i influenteaza si pe ceilalti. C!iar daca nu o simtiti foarte limpede, v a aflati n legatura cu toti membri familiei, ai societatii, iar atunci cnd progresati, toata lumina si bogatiile pe care le primiti se reflecta asupra persoanelor de care sunteti legati. Datorita progresului vostru, progreseaza si ele. 'oate ca ele nu-si dau seama, dar Cerul vede ca ele progreseaza datorita voua. Si, acelasi fenomen se petrece, daca ncepeti sa v a ntunecati, sa coborti# familia voastra si societatea, care sunt legate de voi, sunt supuse din cauza voastra unor influente nefaste. (sa se face ca atragem dupa noi fiintele catre Ceruri sau catre ,nfern. Ei bine, da, suntem raspunzatori. Deci, doriti sa fiti utili, sa ajutati ntreaga omenire, c!iar si animalele, plantele, copacii?... ncercati sa faceti viata voastra din ce n ce mai spirituala, caci, pe nesimtite, n mod subtil, antrenati ntreaga Creatie catre naltimi, atrageti binecuvntari asupra tuturor fiintelor. Aveti libertatea de a accepta sau de a re#u!a in#luentele %rebuie sa stiti ca numai de voi depinde daca acceptati sau nu o influenta. C!iar si .piritele "aului nu au nici o putere asupra voastra, daca v a nc!ideti fata de ele. )ine*neles ca daca nu aveti discernam nt, daca nu stiti sa v a protejati, daca nu luati masuri de prevedere, ele v a pot atrage spre ,nfern. Ele stiu cum sa v a ademeneasca cu felurite momeli si, daca muscati si ng!ititi crligul, sunteti n plasa si, cu binisorul, ele v a conduc spre pieire. Dumnezeu le-a dat aceasta putere, dar numai daca voi sunteti slabi, daca nu sunteti luminati. Dar daca refuzati sa v a lasati atrasi n directia n care ele vor sa v a conduca, si, n plus, v a asezati sub influenta .piritelor luminoase, ve ti scapa de ele, ele nu vor avea nici o putere asupra voastra. 'uri#icati va de tot ceea ce ar putea (rani pe cei nedoriti Daca lasati sa zaca prin casa resturi de m ncare, foarte curnd, tot felul de insecte, mu ste, viespi, furnici, soareci, vor veni sa se !raneasca. 8urdaria le atrage. 'entru a scapa de ele trebuie sa faceti curatenie. (lta solutie nu e/ista. .a le goniti sau sa le omorti nu este suficient- atta vreme ct ve ti lasa sa zaca prin casa resturi, ve ti avea si insecte, caci vor veni mereu altele. 'entru a scapa de ele, pentru totdeauna, trebuie sa faceti curatenie si, astfel, ele se vor duce sa-si caute !rana n alta parte. %rebuie sa stiti ca, de asemenea, daca acceptati si pastrati n voi anumite sentimente, dorinte sau gnduri care nu sunt nici luminoase, nici pure, vor veni anumite Entitati ntunecate, carora le plac aceste impuritati, si ve ti fi sciti, c!inuiti. rice ati face, atta vreme ct pastrati n voi elemente care fermenteaza, care putrezesc, ve ti fi prada acestor nedoriti. 'entru a scapa de ei este necesar sa v a supraveg!eati gndurile si sentimentele, sa lucrati asupra lor cu scopul de a le purifica si a le transforma ntr-o !rana placuta .piritelor ceresti. Consacrarea Spiritelor luminoase .patiul este locuit de miliarde de Entitati raufacatoare, care au jurat pieirea spetei umane. )ine*neles ca este locuit si de nenumarate Entitati luminoase, care sunt acolo pentru a o ajuta si a o apara. Da, dar ajutorul si protectia lor nu pot fi cu adevarat eficiente daca oamenii nsisi nu fac nimic. Daca inima voastra, sufletul si .piritul vostru ram ne desc!is catre cele patru v nturi, f ara a fi consacrate si mprejmuite de o bariera de &umina, cei nedoriti au dreptul de a intra, de a face vraiste si de a pleca lundu-v a toate comorile. Ei nu sunt vinova ti, voi sunteti cei care trebuie sa luati masuri pentru a-i tine la distanta si a "!

atrage, din contra, .piritele luminoase, spunnd, n fiecare zi# 1Doamne, Dumnezeule, 8am a divina, .fnta %reime, ngeri si (r!angeli, servitori ai Domnului, servitori ai &uminii, prieteni ceresti, toata fiinta mea Va apartine,instalati-Va n mine, folositi-ma, dispuneti de mine pentru .lava lui Dumnezeu, pentru mparatia Cerurilor pe 'am nt+. ,ata ceea ce trebuie sa repetati zilnic. Daca nu o faceti, sa nu v a mire ca altii sunt cei care se instaleaza n voi. Daca nu v a gnditi sa invitati Entitatile ceresti, sa nu v a mai mirati ca altii vor fi aceia care se vor instala n voi, altii deloc ceresti. Voi sunteti aceia care !otarti de cine vre ti sa fiti 1locuiti+. Daca nu invitati ngerii, ei nu vor ncerca sa intre n voi- Diavolii vor fi aceia care vor patrunde n voi f ara sa astepte sa fie invitati, caci ei nu au respect pentru nimic. Daca vreti sa vina ngerii, voi trebuie sa luati !otarrea de a pronunta aceste cuvinte fermecate# 1,ata, aici eu sunt propietarul, eu sunt stapnul, deci, veniti, totul v a sta la dispozitie, totul Va apartine+. Cnd aceste 0iinte luminoase simt ca ndeplinesc vointa propietarului, devin foarte curajoase, se arunca asupra celorlalte si le gonesc. Dar, atta vreme ct stapnul casei nu a pronuntat aceste cuvinte, ele nu fac nimic, ele i respecta dorinta. Ei da, acestea sunt "egulile divine. 'uneti va n slu)ba Cerului pentru a bene#icia de protectia Lui Daca ati fi, de e/emplu, slujbasi la .tat, acesta v-ar apara si, n principiu, nimeni nu v-ar putea ataca f ara ca sa fiti aparati de catre aceasta autoritate care veg!eaza asupra voastra. &a fel, cel care se pune n slujba Cerului si vrea sa lucreze pentru Cauza divina, devine un fel de 1slujbas+ asupra caruia veg!eaza, de aici nainte, &umea invizibila. ngerii l apara si au grija de el, el nu se mai simte singur n pustiul vietii, caci este membru al 8arii 0amilii divine. Daca v a puneti n slujba Cerului, pentru a participa la realizarea mparatiei lui Dumnezeu Si a Dreptatii .ale pe 'am nt, viata voastra va fi ocrotit a de o puternica protectie, 0iinte luminoase vor merge alaturi de voi pentru a v a sustine si a v a lumina. .n talisman adevarat n timpul razboiului, pentru a proteja geamurile de vibratiile e/ploziilor violente, care ar fi putut sa le faca tandari, oamenii lipeau pe ele benzi de !rtie care neutralizau vibratiile. .a transpunem acest fenomen n viata interioara# se ntmpla sa fim supusi atacurilor gndurilor si sentimentelor negative, care se manifesta ca niste bombardamente riscnd sa sparga 1geamurile+. Ei bine, daca lipiti benzi de !rtie, adica daca pastrati n inima voastra imaginea unui .fnt, a unui 'rofet sau a lui ;ristos, pe care sa v a concentrati, deoarece o venerati, deoarece o iubiti, aceasta imagine se opune tuturor vibratiilor !aotice si astfel rezistati. n crestinism au e/istat, dintotdeauna, mistici care au contemplat si au adorat c!ipul lui ;ristos, considerndu-l un talisman destul de puternic pentru a-i lumina si a-i pazi de orice rau. Daca vreti, ntr-adevar, sa posedati un talisman, alegeti c!ipul unei fiinte pure, luminoase, drepte, ntelepte, al unui adev arat 0iu al Domnului sau a unei adevarate 0iice a Domnului, si contemplati-l ndelung n fiecare zi ncercnd sa v a identificati cu el. Aura, cea mai e#icienta protectie amenii au stiut sa perfectioneze nenumarate aparate pentru a se apara n planul fizic# priviti seifurile, lacatele, usile blindate, alarmele, ca sa nu mai vorbim de arme# tunuri, tancuri, rac!ete etc... Dar, n plan spiritual, au ramas saraci, lipsiti, e/pusi tuturor agresiunilor. Si, cu toate acestea, mijloacele si armele de tot soiul nu lipsesc. %ot ceea ce s-a inventat n plan fizic si are corespondentul si n plan spiritual. Vesmintele, de e/emplu, care ne apara de frig, de caldura, de lovituri, de intemperii, de insecte, sunt, n planul spiritual, reprezentate de aura, care este una dintre cele mai eficiente protectii. ""

(devaratul ve sm nt al omului l constituie aura sa, cu toate culorile ei, care reprezinta calitatile si virtutile lui. Da, aura este !aina spirituala pe care v-o tes virtutile si, n special, 'uritatea si &umina interioara. n acel moment, nedoritii, care nu gasesc nimic de care sa se agate, pentru ca nu e/ista !rana pentru ei si pentru ca nu suporta &umina, v a vor parasi. (ura are un rol fermecat, ea actioneaza asupra .piritelor din &umea invizibila, atragnd .piritele luminoase si ndepartndu-le pe cele ntunecate. n fiecare zi, gnditi-v a sa formati de jur mprejurul vostru un cerc de &umina care lumineaza necontenit si ale carei unde binef acatoare se raspndesc asupra voastra si n jurul vostru. 1omnul este punctul nostru de spri)in Daca reusiti sa-l asezati pe Domnul n v rful e/istentei voastre, mai presus de toate dorintele, de toate interesele voastre personale, se vor produce n voi transformari mari si ve ti deveni o lume organizata. (-& plasa pe Dumnezeu n v rful cel mai nalt al fiintei tale, nsemneaza a-ti gasi un punct de sprijin de neclintit. Cnd un obiect este suspendat solid, el poate fi balansat n toate directiile, tot va reveni n mod automat n pozitia de ec!ilibru. Si cu fiinta omeneasca se ntmpla la fel. (tta vreme ct nu v-ati stabilit solid punctul de sprijin n Dumnezeu, ve ti fi dezec!ilibrati de orice mica agitatie sau dezordine din via ta voastra. Dar, n ziua n care ve ti reusi sa v a puneti toate sperantele, toata credinta, toata ncrederea, toata dragostea n Creator, ve ti ram ne, orice s-ar ntmpla, solizi si rezistenti. Consacrati va inima 1omnului $u sunteti n siguranta dect atunci cnd i daruiti totul Domnului# .piritul vostru, sufletul vostru, trupul vostru... Da, c!iar casa voastra si banii pe care i aveti, caci Domnul este singurul n stare sa v a sfatuiasca cum sa-i folositi n scopuri bune. Dar, nainte de toate, este nevoie sa-i daruiti inima voastra, caci El este cel care vo cere. De ce? 'entru ca n inima se strecoara Cel Viclean. ,nima corespunde planului astral, care atinge planul fizic# de aceea 0ortele ntunecate din lumea subpam nteana o pot influenta mai usor dect pot influenta sufletul si, mai ales, .piritul. rice rau ati face, nu puteti antrena si .piritul. .piritul este o scnteie care nu poate fi niciodata ntunecata sau stinsa, caci se afla prea aproape de Dumnezeu. Domnul v a cere inima voastra, dar voi i raspundeti# 1Si de ce, Doamne? ,nima mea este daruita aceluia sau aceleia...+ 1)ine, nteleg, si ne-am nteles, spune Domnul, dar daruieste-8i-o cu toate acestea, pentru ca toate nenorocirile si suferintele tale provin din faptul ca tu ti pastrezi inima pentru tine si ea ti joaca doar feste+. Daruiti, deci, Domnului inima voastra, si ea va fi n siguranta. El stie cum sa umble cu ea, El nu o va lasa sa-i scape, sa cada, n timp ce cu cel sau cu cea pe care i iubiti nu puteti fi niciodata siguri. (tta vreme ct nu-i daruiti Domnului inima voastra, ve ti fi permanent e/pusi la mari tulburari launtrice. Cte fiinte deosebite nu au fost trte de catre inima lor n tot felul de dezordini sau de nebunii! ,nima... nimeni nu este la adapost de Demonii care cauta sa puna stapnire pe inima omeneasca. De aceea, trebuie sa cautati mereu paza Cerului, daruindu-i inima voastra Domnului. Si Domnul va trimite ngeri ce se vor aseza n inima voastra si vor lucra pentru a o p astra la adapost. C.'RINS Viata, bunul cel mai de pre....................................................................................... .a mpacam viata materiala cu viata spiritual>............................................................. Consacrati-v a viata unui tel superior........................................................................... Viata zilnica# o materie pe care .piritul trebuie sa o transforme...................................... $utritia privita ca o activitate ?oga............................................................................. "#

"espiratia................................................................................................................. Cum sa recuperam energiile....................................................................................... ,ubirea ne face neobosii............................................................................................ 'rogresul te!nic ofera omului timp liber pentru o activitate spiritual>............................. (ranjati-v a locuinta interioar>.................................................................................... &umea e/terioara este o reflectare a lumii voastre interioare......................................... 'regatiti-v a viitorul, traind corect prezentul................................................................. %raiti prezentul n plenitudine.................................................................................... ,mportanta nceputului. 0iti constienti de 0ortele pe care le declan@ai............................ Cautati &umina nainte de a aciona............................................................................ .upraveg!eati ntotdeauna prima mi@care.................................................................... Constientizati-v a obisnuintele mentale......................................................................... (tentie si vigilen>..................................................................................................... 5rmati o singura directie spiritual>.............................................................................. ,nsistati mai mult asupra practicii, dect asupra teoriei.................................................. 'uneti calitatile morale naintea talentului.................................................................... 0iti multumiti de soarta voastra si nemultumiti de voi................................................... (ctivitatea spirituala nu ram ne niciodata f ara rezultate................................................ "egenerarea corpurilor noastre# fizic, astral si mental................................................... Cautati-v a n fiecare zi ;rana spiritual>....................................................................... "evizuiti-v a periodic viaa......................................................................................... 'uneti n acord scopul si mijloacele........................................................................... Corectati-v a ct mai grabnic gre@elile......................................................................... nc!ideti usa Entitatilor inferioare.............................................................................. ,deile determina aciunile.......................................................................................... Eforturile noastre conteaza mai mult dect rezultatele.................................................. .a acceptam e@ecurile.............................................................................................. ,maginatia, metoda de lucru asupra ta........................................................................ 8uzica, suport al activitatii spirituale......................................................................... ,nfluenta benefica a unei colectivitati spirituale........................................................... $u v a bazati dect pe activitatea voastr>................................................................... %raiti n poezie....................................................................................................... Cunoasteti-v a bine pentru a actiona corect................................................................ 'orniti cu dreptul.................................................................................................... Evitati sa v a e/primati nemulumirea........................................................................ ,esiti 1cu plin+ naintea celorlali............................................................................... 8na, instrument de comunicare si de sc!imburi....................................................... Din privirea voastra sa radieze viata divin>................................................................ $u povestiti grijile si necazurile voastre.................................................................... Evitati critica, folositi doar cuvinte pozitive............................................................... 0iti prudenti cu cuvintele pe care le rostii................................................................. rice promisiune devine o leg>tur>.......................................................................... Cuvntul magic...................................................................................................... &egatura vie cu natura............................................................................................ .a nu alegem calea cea usoara, ci ceea ce este n folosul evolutiei noastre................... 'rogresam prin rezistentele ce ni se opun.................................................................. "$

.a nu fugim de eforturi si responsabilit>i.................................................................. .cuzele nu sunt suficiente, greselile trebuie reparate................................................... ,nteligenta se dezvolta n confruntare cu dificult>ile................................................... 0iecare problema are o c!eie potrivit>....................................................................... $u insistati pe laturile dezagreabile ale vieii.............................................................. .uferinta este un avertisment................................................................................... .a multumim pentru fiecare *ncercare...................................................................... ncercarile ne obliga sa ne folosim propiile resurse..................................................... 9nditi ca suferintele sunt trec>toare........................................................................ 'riviti n sus........................................................................................................... 8etoda zAmbetului................................................................................................. 8etoda iubirii......................................................................................................... &ectia scoicii perliere.............................................................................................. nvatati sa v a mpartasiti fericirea............................................................................. E/ersarea stapnirii de sine n relatiile cu ceilali......................................................... .a rezolvam problemele prin iubire, nu prin for>....................................................... nvatati sa depasiti &egea drept>ii............................................................................ 0iti capabili de gesturi dezinteresate.......................................................................... 0olositi-v a de simpatii pentru a prinde curaj, iar de antipatii pentru a v a *nt>ri.............. 5tilitatea du@manilor............................................................................................... %ransformati r>ul.................................................................................................... (devaratii dusmani sunt n noi................................................................................. %reziti )inele n ceilali........................................................................................... %raiti cu iubire....................................................................................................... Deveniti asemenea unui ,zvor.................................................................................. Cerul ne-a daruit bogatii, pentru ca sa nvatam sa fim genero@i................................... 5itati-v a dusmanii cu gndul la prieteni.................................................................... ntariti-v a mpotriva criticilor................................................................................... nvatati sa v a puneti n situatia celorlali................................................................... Cteva sfaturi referitoare la copii............................................................................. 'uterea cuvntului dezinteresat............................................................................... (profundati un (devar nainte de a vorbi despre el................................................... ncepeti prin a deveni voi nsiv a mai *nepi.............................................................. .oarele, model de perfeciune................................................................................. .ecretul adevaratei psi!ologii.................................................................................. Dincolo de aparentele oamenilor, cautati sufletul si .piritul lor.................................... ,ubiti f ara a-i pune n pericol pe ceilali..................................................................... ,ubiti f ara a v a pune n pericol................................................................................. $umai mbogatindu-v a n preajma Domnului puteti ajuta celelalte f>pturi.................... Circulatia iubirii...................................................................................................... ,ubirea poarta n ea r>splata.................................................................................... Cel ce stie sa se desc!ida catre ceilalti nu este niciodata singur................................... 'rezenta divina este singura care poate umple cu adevarat sufletul omenesc................ %raversarea pustiului.............................................................................................. 'uritatea permite legatura cu &umea divin>.............................................................. Cerul nu raspunde dect la semnale luminoase......................................................... "%

"ecunostinta, c!eia fericirii..................................................................................... ( sti sa scapati de ">u........................................................................................... "ugaciunea, cel mai sigur ad>post........................................................................... "etraiti bucuriile spirituale...................................................................................... "maneti de neclintit............................................................................................. .a stiti sa discerneti daca o persoana e/ercita o influenta buna asupra voastr>............. Desc!ideti-v a catre influentele benefice................................................................... ,nfluenta creatiilor artistice........................................................................................ 0iti constienti si plini de iubire n folosirea obiectelor................................................... Consacrati locurile si obiectele.................................................................................. $oi lasam urme peste tot pe unde trecem.................................................................. $oi influentam oamenii si ntreaga creaie.................................................................. (veti libertatea de a accepta sau de a refuza influenele............................................... 'urificati-v a de tot ceea ce ar putea !rani pe cei nedorii............................................. Consacrarea .piritelor luminoase.............................................................................. 'uneti-v a n slujba Cerului pentru a beneficia de protectia &ui..................................... 5n talisman adev>rat............................................................................................... (ura, cea mai eficienta protecie............................................................................... Domnul este punctul nostru de sprijin....................................................................... Consacrati-v a inima Domnului.................................................................................

"&