Adrian Man

Gunoierul spatiului
Primele raze solare inflorira sub forma aceea misterioasa a buchetului de diamante, rasfrangandu-se n atmosfera agitata a Terrei, rascolind cu stralucirea lor penumbra planetei. Undele luminoase se reflectara aproape instantaneu n uriasa structura ce ratacea, undeva, pe orbita la 340 m deasupra scoartei terestre, invaluind-o intr-un halo de varte!uri de culori aproape incandescente. "n viziunea multora, #nternet-ul n ziua de asta arata precum un codru, n care odata intrat, cu greu iti vei mai gasi drumul. $i uneori, chiar a%a este, multitudinea de site-uri dezorientand de multe ori vizitatorii. Tocmai de aceea ne vom propune sa va prezentam cele mai interesante site-uri din domeniul imaginatiei, de pe intregul #nternet. #ntr-adevar, &tatia &patiala #nternationala ratacea, ordinatoarele de bord ce supervizau parametrii de atitudine spatiala erau de mult paralizate, iar acum atractia gravitationala a Terrei isi astepta tributul. Prea mult timp fusese sfidata %i uriasa structura de metal, prinsa n chingile ei isi va incepe n curand periplul printre straturile superioare ale atmosferei, atata doar ca acestea vor incerca sa-i prelungeasca cat mai mult chinul, s-o retina intre ghearele ei fierbinti, sa-i sparga cu furie modulele prinse n uriasele coliere de bransare, sa-i franga n doua infrastructurile enorme, s-o dezintegreze, s-o readuca doar la un schelet carbonizat de fiare rasucite, contorsionate, de nerecunoscut. 'poi impactul cu solul va desavarsi opera modelata cu maiestrie de aerul dens al atmosferei, a%a cum mai facuse %i pana atunci cu toate acele scame tehnologice pe care fiinta aceea infama le ridicase pana dincolo de nori, punandu-si amprenta %i pangarind tot ceea ce ramase mai pur, mai sacru, mai divin %i mai tulburator ( cerul, leaganul viselor %i al sperantei. )3.0*.)0++. ,urnal de bord, maior -enderson -an , inregistrari personale. .Programul misiunii ./ndeavour )0++0 initiat de catre 1'&' %i Pentagon consta n evaluarea pagubelor cauzate de eruptiile solare %i furtunile magnetice asupra functionarii vehiculelor spatiale aflate pe orbita, inclusiv &tatia &patiala #nternationala. /chipa!ul navetei /ndeavour va fi compus din2 ,a e Thompson, colonel n cadrul departamentului &3# 4#nitiativa

de aparare strategica5, maior -an -enderson, pilot vehicule e6traatmosferice %i 'rt &imms, e6pert activitati e6travehiculare. 1aveta spatiala va face o prima escala la bordul statiei orbitale, impreuna cu o naveta &oiuz T )).,0 7am a%a arata raportul oficial prezentat de catre 1'&' %i imi place foarte mult cum suna, desi nu prea inteleg ce anume vrea sa zica. 1oroc ca am auzit %i versiunea neoficiala care nu mai suna atat de elevat, mai ales ca specialistii de la 189'3, ce au prezis o adevarata ploaie de ramasite spatiale ce se va abate asupra Terrei au bagat spaima n colegii lor de la Pentagon, care de atunci vor sa stie cat de rau a fost afectat programul .&cutul spatial0, %i printre altele, ce naiba s-a intamplat pe orbita terestra n urma eruptiilor solare ce au avut loc n lant deoarece, inca mai erau bruiate legaturile cu retelele de sateliti. 3e fapt, stiau doar ca au probleme cu satelitii, avand n vedere ca au fost identificate mai multe e6plozii nucleare, dar natura acestei probleme se invaluie intr-unul din misterele spatiului. :ineinteles, trebuia trasata urgent o ipoteza %i specialistii de la Pentagon au afirmat2 .&e pare ca a inceput un razboi spatial si, daca da, atunci; de ce naiba noi n-am fost inca invitati<0 189'3, nu s-a avantat nici sa infirme dar nici sa confirme ipoteza a%a ca au a mai ramas 1'&'= 'dica o misiune de rutina a verificarii fenomenului solar, cu toata reclama insipida oferita mass-mediei, ce invaluie, ca de-obicei, o misiune militara pregatita cu minutiozitate de catre vesnicul Pentagon; adica noi=0 1aveta spatiala /ndeavour se inscrise pe o orbita de transfer la altitudinea de 300 m %i primele calcule efectuate de computerul de bord indicau clar ca &tatia &patiala #nternationala suferise o degradare a orbitei %i se pregatea sa reintre n atmosfera terestra. 8 naveta ruseasca, &oiuz T )), era acostata la unul dintre porturile rusesti de amarare, asteptand aparitia navetei americane. >ocea comandantului, &erghei >ladici, se auzea foarte slab n castile ocupantilor navetei americane, acoperita de tiuituri asurzitoare2 ? 9epet; nu amarati la modulul de acostare, infrastructura instabila, nodul ) de deservire puternic deteriorat, posibila e6plozie, repet;, /ndeavour, nu amarati la; ? 'm inteles, intram pe o orbita la altitudinea de 3@0 ilometri. #n ce stare se afla statia< 3ar de!a stiau %i ei, o puteau contempla prin hublouri, statia nu mai era alimentata cu energie, probabil ca AB:-ul, modulul de navlu functional, partea principala a statiei, raspunzatoare cu alimentarea energetica, propulsie %i telecomunicatii, era puternic deteriorat, panourile solare erau sfasiate %i mai multe module americane, printre care %i cel de locuit, pareau smulse. ? :ine macar ca echipa!ul a reusit sa se salveze la timp= e6clama -enderson, cutremurat de privelistea sumbra a statiei.

#ntre timp, din naveta ruseasca iesi un inspector, deplasandu-se incet de-a lungul structurii metalice a statiei. 'cesta se indrepta direct inspre sasul compartimentului de intrare. .#nspectorul este un satelit automat de fabricatie germana, folosit de catre rusi la bordul statiei orbitale C#9 pentru inspectare, reparare %i recuperare de materiale; sau cel putin a%a sustine prospectul. 3otat cu camera video, el poate fi teleghidat cu a!utorul unui computer portabil, usurand misiunile e6travehiculare ale spationautilor n !urul statiei; -m, sa nu uit, acest mic robot poate planta %i mine spatiale n calea satelitilor, probabil a%a se e6plica multitudinea de incidente de la bordul statiei Cir din anul +DDE, incendii, coliziuni, defectarea computerului de bord ce raspundea de controlul atitudinii statiei si; cred ca au provocat ceva probleme cardiace ocupantilor statiei rusesti0 1aveta americana se apropie de statie, sasul pentru iesiri e6travehiculare se deschise %i 'rt &imms isi propulsa fotoliul spatial inspre uriasa constructie de metal. ? &erghei, aproape striga Thompson n casca, voi investigati statia, daca puteti, repuneti n functiune generatoarele de curent, 'rt &imms va investiga platformele panourilor solare, chiar acum a iesit n spatiu. >a va da o mana de a!utor. ? 9eceptionat, confirma un glas distorsionat de paraziti, dar voi ce faceti< 1-ar trebui sa gasim o solutie pentru repunerea pe orbita a statiei< 3upa cum arata, nu cred sa putem repara ceva= ? >om sateliza un 7luster, pentru a studia %i transmite la sol date despre magnetosfera. -enderson, pilotul navetei americane, zambi ironic, actiona deschiderea usilor uriasului buncar ce adapostea patru sateliti, apoi comenta sarcastic2 ? 7luster< /u te cred, daca te crede %i rusul; .7luster este un satelit stiintific ce studiaza n general relatia &oarePamant, vanturile solare, influenta lor asupra magnetosferei etc. 3ar oricum, acest satelit civil sa nu fie confundat cu un satelit meteorologic despre care toata lumea aude la stiri. 1u de alta dar pentru civili merge versiunea cu meteorologia, o denumire mai pasnica data satelitilor spioni, de alerta precoce, de alarma timpurie sau ce alte denumiri palpitante mai au ei=0 Usile buncarului se deschisera larg, descoperind cei patru sateliti ce scanteiau rece n bataia razelor solare. #n timp ce Thompson activa bratul robotic al navetei, -an il informa2 ? 7omandante, am primit un mesa! de la &oiuz, un Progress s-a amarat la statie, se pare ca rusii au trimis combustibil pentru alimentarea statiei, problema e ca AB:-ul nu poate fi reparat n urmatoarele zile pentru a activa propulsoarele statiei. 7er o solutie. Thompson, fiind concentrat cu manevrarea bratului robotic ce ridica un satelit din uriasul buncar, il repezi nervos, deran!at din operatiune2 ? Transmite-le sa vina cu idei, acum avem treaba.

.&tatia spatiala internationala folosea un sistem de propulsie pe baza de ergoli %i era alimentata periodic de vehicule automate rusesti Progress %i europene 'T>. Pentru secolul )+, acest sistem era invechit dar nu se putea trece pe un sistem cu propulsie nucleara pentru ca ar fi incalcat flagrant .Tratatul de la Coscova0 din +DF3 ce interzicea e6perientele nucleare n atmosfera, n spatiul e6traatmosferic %i sub apa, .Tratatul din +DFE cu privire la principiile care guverneaza activitatile statelor n e6plorarea %i utilizarea spatiului e6traatmosferic, inclusiv Guna %i celelalte corpuri ceresti0 conform carora statele contractante se anga!eaza sa nu plaseze pe orbita %i pe corpurile ceresti obiecte purtatoare de arme nucleare, precum %i .Tratatul cu privire la rachetele antibalistice0 incheiat n +DE), plus inca cateva mii de astfel de tratate incheiate pana-n anul )0++. '%a ca, incepand cu anul +DFE %i pana-n prezent, puterile spatiale au lansat n spatiu apro6imativ cateva mii de vehicule spatiale cu incarcatura nucleara, probabil cate unul pentru fiecare tratat. Cai putin &tatia &patiala #nternationala la care participasera pentru construirea ei ma!oritatea puterilor spatiale %i era culmea sa se incalce atat de flagrant %i pe fata toate acele tratate=0 7olonelul Thompson admira un monitor ce urmarea deplasarea satelitului pe orbita, i se citea incantarea pe fata, noroc ca regulamentul 1'&' nu-i permitea sa-si cresteze pielea pentru fiecare satelizare reusita altfel, la ora actuala, ar fi fost tot o carne vie. 3ar acel moment de bucurie sublima nu dura prea mult caci maiorul -enderson, ce urmarea concentrat detectoarele n infrarosu %i baleiere cu laser, isi ridica cu teama capul si-l privi pe colonel. ? 7e este< 'vem vreo problema< "n acelasi timp, n castile lor, se auzi un sunet plin de uimire, al lui >ladimir #vanici, celalalt ocupant al navetei rusesti, e6pert n identificarea %i urmarirea vehiculelor spatiale pe orbita. ? 7omandante Thompson, cred ca;, fugiti naibii de-acolo, se lasa cu prapad= 7olonelul se repezi asupra instrumentelor de detectie %i le urmari cateva secunde. -an nici nu mai astepta vreun ordin, activa propulsoarele %i intra pe o orbita descendenta. ? 7e-i asta, indica neincrezator colonelul, indicand pe monitoare un obiect ce se cobora vertiginos. Ga dracu, trebuie sa facem ceva, lansam satelitul Hser ++, mai avem timp= ? Parasiti dracului orbita aceea, striga #vanici, altfel a!ungeti acasa sub forma de stele cazatoare= >ine 7osmosuuul= ? / un ami aze, striga %i -an impacientat, nu mai poate fi oprit= &atelitul se apropia vertiginos, se vedea clar pe cerul intunecat cum propulsoarele e!ectau gazele arse, corectandu-si traiectoria, stabilindu-se pe o orbita de transfer de !oasa altitudine, n ultimul moment isi alese tinta, pe punctul de perigeu ce se intersecta cu orbita satelitului american %i se lansa cu o viteza infernala. 3in cand n cand, pe blinda!ul sau se observau scaparari incandescente, semn ca se lovea de tot felul de ramasite spatiale, insa nimic nu-l mai putea opri si, n momentul cand atinse perigeul orbitei descendente,

spatiul e6traatmosferic se ilumina cu putere, de parca un nou soare ar fi rasarit. #n clipa urmatoare, o a doua e6plozie amplifica efectul luminos apoi totul se intuneca. 7ei doi sateliti disparusera fara urma. 3upa ce iesi din starea de soc, cu un efort remarcabil de a nu e6ploda %i el, colonelul Thompson zise2 ? &incronizeaza-te pe orbita statiei spatiale, acolo vom lansa Hres-ul %i sa mai vad eu antena %i fund de satelit prin zona ca mama dracului il mananca= .7ea mai importanta familie de origine ruseasca %i probabil cea mai prestigioasa nu a fost cea a 9omanovilor ci familia satelitilor 7osmos. Primul, 7osmos +, parintele %i capul familiei, a fost lansat la +F.03.+DF). Pana n )000, au fost lansati pe orbita apro6imativ )@00 de sateliti ce poarta prestigiosul nume. 1u se stie pe ce motiv, n anul +DEF rusii n-au reusit sa lanseze pe orbita decat +0+ vehicule spatiale sub numele de 7osmos. 'cest record nici la ora actuala n-a fost doborat. 7red ca nu mai trebuie sa afirmam ca mai mult de !umatate din totalul satelitilor 7osmos sunt de origine militara, presupun ca restul s-au dezintegrat la reintrarea n atmosfera. #n sfarsit, primul satelit meteorologic rusesc a fost 7osmos 44, primul satelit de alerta precoce, 7osmos @)0, primul satelit geostationar, 7osmos F3E, prima amarare orbitala intre doua vehicule automate, 7osmos +*F %i 7osmos +**. Trebuie sa mai amintim ca desi pe primul loc n topul rusesc al astronauticii, proportional cu emotiile provocate lumii intregi se afla cosmonautul #uri Bagarin, pe locul doi, satelitul &putni , totusi pe locul trei a reusit sa se claseze un 7osmos, cu numarul D@4, satelit de supraveghere militara, lansat n +DEE. /motia provocata lumii intregi fata de acest satelit a fost vestea ca el a fost pierdut de sub control %i se va prabusi undeva prin lume 41> 7anadei, +DE*5, cu tot cu generatorul sau nuclear, cu uraniu )3@, aflat la bord. Pe locul patru se claseaza tot un 7osmos, +40), ce a provocat aceeasi emotie mapamondului la vestea ca a fost pierdut de sub control n +D*) %i se va prabusi iminent, avand la bord aceeasi chestie nucleara cu uraniu, pe locul cinci s-ar fi clasat 7osmos +D00, care la fel, a fost pierdut de sub control n mai +DD*, dar la vestea ca satelitul a fost sectionat %i reactorul sau nuclear nu va mai cadea pe pamant ci va fi plasat pe orbita unde va gravita vreo trei secole, locul cinci a fost ocupat de catre catelusa Gai a, primul animal ce a vazut spatiul cosmic. :ravo ei=0 1oroc ca, n momentul deflagratiei, statia orbitala se afla de cealalta parte a planetei, altfel unda de soc ar fi cauzat pagube %i mai mari. 1aveta americana resimti putin urmele e6ploziei dar rezista socului fara nici o problema, se inscrise pe orbita teoretica a statiei si-si sincroniza viteza, deplasandu-se n urma ei. ? Gansam satelitul Hser ++, propuse el, astfel vom putea prote!a %i navetele %i statia de urmatoarele atacuri neprevazute; ? #mi pare rau pentru :lac :ird-ul vostru, se auzi distincta vocea capitanului >ladimir #vanici, e6pert n identificarea %i urmarirea vehiculelor spatiale pe orbita, dar ar fi trebuit sa va dati seama ca e periculos sa lansati

la ora actuala pe orbita un satelit cu propulsie nucleara ce contine ogive nucleare %i un radar alimentat la un generator nuclear= 7olonelul Thompson il privi surprins pe -an , isi inghiti cu greu o in!uratura la adresa mamei .9usia0 %i ceru e6plicatii colegului interplanetar. ? &titi foarte bine de ce, imediat dupa eruptia solara, inainte ca vanturile solare %i furtunile magnetice sa bruieze legaturile cu satelitii, %i noi %i voi am detectat e6plozii nucleare pe orbita, apoi s-a instalat tacerea. Thompson aproba n sila spusele rusului %i spuse, cu un glas cat se poate de calm2 ? 3upa ce plasam Hser-ul pe orbita, vom face o amarare cu &oiuz-ul vostru, trebuie sa gasim o solutie ca sa repunem statia spatiala pe orbita. .Prima amarare orbitala a doua vehicule spatiale se realizeaza n cadrul misiunii Bemini *, condusa de 1eil 'rmstrong n +DFF. Prima amarare intre doua aparate automate are loc n anul +DFE, intre 7osmos +*F %i 7osmos +*E. Prima amarare intre un vehicul spatial american %i unul rusesc are loc abia n anul +DD@ intre navetele 'tlantis %i &oiuz. 3upa douazeci %i noua de ani. 1u ma intrebati de ce, probabil pentru ca 9azboiul 9ece era n floare %i oficialitatilor celor doua puteri spatiale le era frica ca nu cumva printre echipa!ele de spationauti sa se infiltreze spioni sau sa se faca schimb de secrete de stat=0 3upa apro6imativ o ora, cele doua nave se deplasau n tandem pe orbita. ? Uitati cum sta situatia, incepuse grabit colonelul Thompson, statia trebuie repusa deocamdata pe o orbita de transfer la apro6imativ 400 m apoi, dupa ce va fi reparat sau inlocuit AB:-ul, va fi repusa pe orbita ei normala. ? Pun pariu ca va fi reparat, surase ironic -an , iar rusii il aprobara cat se poate de seriosi. .AB:, reprezentand sigla n rusa a e6presiei modulul de navlu functional, este un vehicul orbital autonom ce constituie primul element orbital al &tatiei &patiale #nternationale. Partea frumoasa a cooperarii dintre state vine acum. AB:-ul a fost construit n 9usia dar cu finantare americana. 'samblarea statiei pe orbita a demarat n anul +DDE, iar n ianuarie )000, s-a vazut %i partea urata a cooperarii, cand rusii s-au decis sa mai peticeasca ceva prin statia lor orbitala Cir, intarziind programul de constructie a &tatiei &patiale #nternationale cu aproape un an. 7u aceasta ocazie, guvernul american a inaintat o scrisoare deschisa de protest guvernului rus.0 #deile echipei mi6te, ruso-americane, se e6pusera pe rand si, n mare, se invarteau n !urul unor unde de soc cauzate de e6plozii controlate ce sa modifice traiectoria statiei spatiale. 3oar o idee, ceva mai pacifista, n care aparea %i Progress-ul, i se paruse mai interesanta colonelului Thompson, ce pana atunci isi zburlise parul de pe ceafa, inabusindu-si cu greu mai multe in!uraturi, la adresa creatorului programului americano-rus de salvare a statiei orbitale2 ? Uite cum facem, ideea cu Progress-ul nu-i proasta n teorie, dar stim foarte bine cat de riscanta este, daca ceva se desprinde de pe statie %i

fisureaza rezervoarele cu propergol, s-a dus dracului totul= >om face altcumva, vom amara &oiuz-ul la statie %i astfel avem control asupra propulsiei %i vom putea controla orbita pentru mai mult timp. >a fi periculos pentru ca, mai mult ca sigur, sistemele de amarare se vor bloca %i &oiuz-ul nu va mai putea parasi statia, insa cum restabilim comunicatiile cu centrele de la sol, sigur vor trimite o echipa de salvare, dupa cum stiti, 'gentia &patiala /uropeana a pregatit o echipa de specialisti care sa repare statia, insa trebuie s-o repunem pe orbita %i sa reluam comunicarea cu solul. 3atorita furtunii magnetice, navetele noastre n-o pot face deocamdata, din cauza interferentelor, insa mai trebuie sa plasam un satelit T39& H pe o orbita geostationara. 3in pacate, numai acolo il putem plasa; ? >oi aveti un T39& H perfectionat< intreba admirativ #vanici. Parca mai ieri era un proiect. ? 3e ce nu-l plasati pe orbita !oasa< intreba comandantul &erghei, cu vocea gatuita de emotie. ? Pentru ca T39&-ul asta costa mai mult decat &oiuz-ul nostru, il lamuri scurt #vanici, de aia= Toti stiau ca &erghei va pilota &oiuz-ul, pentru ca era singurul rus de pe orbita ce cunostea aceasta nava, la fel de bine precum stiau cu totii ca habar nu aveau cum se piloteaza un &oiuz. ? Tu, il indica Thompson pe >ladimir #vanici, vei veni cu noi. 'lte nelamuriri< intreba acesta, grabit sa treaca la actiune. 3oar -an mai avea o nelamurire2 ? 7e dracuI face &imms, de n-a venit cu voi< 7ei doi rusi se privira pentru o clipa prostiti. ? ' ramas pe statia orbitala, incearca sa instaleze niste panouri solare de rezerva. ? $i de ce naiba nu mai raspunde< #nevitabilul s-a produs. 7and spatiul cosmic declarase razboi fiintelor infame, cineva trebuia sa plateasca, cineva prins la mi!loc. 3e obicei, un nevinovat. &imms nu era incadrat nici n U& 'ir Aorce, nici la Pentagon, era un simplu astronaut 1'&', e6pert n activitati e6travehiculare. &tatia spatiala, n miscarea sa pe orbita, incon!oara Pamantul n apro6imativ D0 de minute %i mai mult ca sigur ca ramasitele provenite din e6ploziile celor doi sateliti s-au imprastiat n toate directiile, au intersectat orbita statiei %i au bombardat-o cu furie. 7ei patru spationauti stiau foarte bine ca o particula cu un diametru de nici 3 mm, ce se deplaseaza cu o viteza de apro6imativ +0 m pe secunda, are aceeasi putere destructiva ca o bila de biliard aruncata cu o viteza de +00 m pe ora. 7u costumul de scafandru perforat n mii de locuri %i inrosit inainte ca sangele sa inghete, &imms parea doar o masa de carne acoperita cu niste zdrente neidentificabile, pironita de o carcasa de metal ce ratacea prin spatiul neprimitor. .9amasitele spatiale, mai corect spus orbitale, sunt obiecte reziduale ale unei misiuni pe orbita. 'ici se incadreaza satelitii artificiali scosi din functiune, e6plodati accidental sau intentionat, %i fragmente provenite din degradarea lorJ eta!e superioare ale lansatoarelorJ diferite echipamente

e!ectate dupa utilizare sau pierdute de catre spationauti. 3atorita radarelor 189'3, n +DD@, 1'&' a inventariat peste E000 de obiecte pe orbita terestra dintre care @K erau sateliti activi %i )0K sateliti inactivi. 'lte estimari indica intre 30 000 %i E0 000 de obiecte care masoara mai mult de + cm %i cateva sute de mii de dimensiuni microscopice. Ga sfarsitul anului )0++, dupa o estimare sumara, %i fara a!utorul radarelor 189'3, pot sa afirm linistit ca, daca am pune cap la cap ramasitele spatiale reintrate n atmosfera, am gasi raza metagala6iei n domeniul undelor vizuale, la fel, daca am pune cap la cap ramasitele spatiale aflate inca pe orbita am gasi raza metagala6iei n domeniul undelor radio. 7inci miliarde ani lumina, respectiv zece miliarde ani lumina.0 1aveta americana urmarise cateva minute evolutia statiei spatiale pe orbita, pe care &oiuz-ul, amarat la un modul de acostare intact, ii diri!a traiectoria. 'cesta isi folosea propria propulsie pentru a impulsiona enorma constructie spatiala, cu o masa totala de mai mult de 400 tone, pentru a-i corecta traiectoria, insa dupa cum prezise Thompson, sistemul de acostare se blocase %i naveta ruseasca ramase captiva, fara posibilitatea de a mai scapa. 'cuma totul depindea de maiestria comandantului &erghei ca cele doua obiecte spatiale sa nu se prabuseasca n atmosfera a%a ca ceilalti cosmonauti i-au urat succes %i au pornit mai departe. Pentru a fi mai greu de detectat de eventualii sateliti militari aflati inca pe orbita, intr-o stare precara de functionare, maiorul -enderson alese cea mai sigura cale de ascensiune, o orbita apro6imativ heliopolara, din cauza centurii de radiatii ce cobora foarte aproape de polurile planetei %i provoca interferente destul de grave detectiei chiar %i cu laser, %i la atingerea apogeului vor trece pe o orbita de transfer, sub orbita satelitilor geostationari. /i sperau ca acolo sa afle raspunsul la ceea ce se intamplase pe orbita terestra. Toti trei stiau ca cei de la sol n-au mai avut atatea semne de intrebare despre ce se intampla chiar n vecinatatea planetei lor, probabil ca de la primele misiuni cu sondele automate inspre Carte. .1atiunea americana a suportat cu greu lovitura n orgoliul propriu la aflarea vestii ca 9usia a lansat primul vehicul spatial n cosmos. ' doua lovitura a primit-o direct sub centura cu ocazia lansarii pe orbita terestra a primului om. #nsa si-a luat revansa %i astfel steagul american a fost infipt primul n scoarta lunara. ' urmat o perioada de liniste %i pace n care cele doua puteri spatiale si-au reluat programele de militarizare a spatiului e6traatmosferic, dar la aflarea vestii ca 9usia a inceput programul de cucerire a planetei Carte, &. U. '. ' organizat, la randul ei, un program %i concurenta dintre cele doua natii a decurs cam n felul urmator2 la +.++.+DF), 9usia inaugureaza calea Pamant-Carte prin lansarea sondei automate Cars +. 3in pacate, s-a avariat pe drum. #n anii ce au urmat au mai fost trimise sase sonde Cars, mai perfectionate, Cars ) %i 3 4+DE+5 s-au inscris pe orbita lui Carte dar au esuat la depunerea laboratoarelor pe sol, n +DE3 au mai fost lansate Cars 4,@,F,E, dintre care doar Cars @ si-a indeplinit misiunea. 7oncluzia2 rusii au amanat programul Carte pentru anul +D** cand au trimis doua sonde spatiale sa e6ploreze unul dintre satelitii planetei, Phobos + %i ),

ce au fost pierduti dupa 3 respectiv D luni de la lansare. 3e fapt, a mai fost pregatita o misiune, Cars DF, n anul +DDF, dar a esuat din start. 'mericanii au avut %i ei probleme cu sondele >i ing +, Cariner E %i D, >oLager ), Cars 8bserver. 3e la un timp, rusii %i americanii s-au cam plictisit de atatea insuccese %i miliarde de dolari aruncate-n vid, s-au consultat intre ei %i s-au decis sa coopereze pentru a elucida printre altele %i enigmele .Brota vampirului galactic0 situata pe drumul dintre P-C, chipul uman lung de +,F m, lat de + m %i cele patru piramide aflate la +@ m de el din :azinul 7Ldonia de pe Carte, plus satelitul natural al lui Carte, Phobos, ce sfideaza toate legile fizice ale sistemului solar=0 #nainte ca naveta spatiala sa se inscrie pe orbita satelitilor geostationari aflata la o altitudine de 3* 000 m, Thompson il opri pe -enderson din activitate si-i spuse2 ? >om introduce alti parametri de zbor pentru a sateliza cea de-a treia incarcatura. ? 7e fel de satelit este, intreba curios >ladimir, primul a fost un :lac :ird, al doilea un Hser, mai aveti un T39& %i al patrulea< ? 3e tip 1avstar, primul dintr-o serie ce trebuie sa inlocuiasca vechea retea BP&. .BP&, sigla de la Blobal Positioning &Lstem, reprezentand un sistem de navigatie prin satelit, operational din +DD), consta din )4 de sateliti de tip 1avstar, plasati la o altitudine de )0 000 m pe orbite circulare, cu o acoperire mondiala a globului terestru, ce permitea tuturor vehiculelor sa-si cunoasca instantaneu pozitia pe glob. 3atorita acestui sistem, multumim pe aceasta cale Pentagonului %i armatei &. U. '. Pentru gestul frumos de a permite civililor din intreaga lume sa se foloseasca de el dar numai dupa degradarea de la sine a performantelor, de la o precizie a sistemului de +0 metri, dupa cum dorea armata, la o precizie de @0-+00 metri cu ce se vor alege utilizatorii civili= :un si-atat=0 "n timp ce naveta isi casca larg usile buncarului %i bratul robotic scotea cel de-al treilea satelit, colonelul Thompson superviza operatiunea n spatiu, rotindu-se incet de-a lungul peretilor giganticului satelit, propulsat de un fotoliu spatial. -an urmarea permanent parametrii de atitudine %i senzorii de detectie, sa nu apara ceva surprize iar #vanici privea %i el printr-un hublou, insa parea foarte mirat. ? 'cesta nu este un satelit de tip 1avstar, spuse el apasat, privindu-l nedumerit pe -an . ? :aieti, se auzi o voce incantata, faceti cunostinta cu cea mai noua arma cu energie diri!ata= -an impietri un moment n scaun, urmarind un punct fi6. #ntr-un tarziu e6clama2 ? 7e vrei sa zici< 7a n sfarsit am realizat un antisatelit cu puls electromagnetic< ? /6act= %i n curand veti fi martorii primului e6periment= ? 're generator nuclear< il intreba >ladimir pe -an , urmarind %i el senzorii de detectie.

? Tu ce crezi< Mi-mi un satelit lansat dupa )0+0 ce n-are= &a speram ca nu vom fi detectati= ? Ca cam indoiesc, suspina >ladimir. 7olonel Thompson, acest satelit nu-i cumva un 'ltar< ? /6act, confirma acesta, 'ltar /CP ++= 3e ce naiba nu ma mai mir ca il stii %i pe asta< ? 7at am stat pe &tatia &patiala #nternationala, am auzit multe. 3e ce< ? >ezi tu< 'sta-i problema cu civilii, nu-si pot tine gura, trebuie neaparat sa barfeasca, sa se dea mareti cu realizarile guvernelor lor. 1u stiu cum naiba de 1'&' a reusit sa-l convinga pe presedinte de a fost de acord cu statia asta blestemata, n loc sa ne vedem de-ale noastre= %i nu stiu nici cum v-a convins 'gentia &patiala /uropeana sa va bagati nasul n acest program n loc sa stati voi cuminti pe fund %i sa preparati bors la bordul statiei voastre blestemate Cir= ? -ei, asta nu-i problema ta, interveni aspru -an , %i ce daca esti colonel, crezi ca gradul iti permite sa te porti ca un mitocan< /sti un amarat de militar ce urmeaza ordinele. 3aca nu-ti convine, fa o plangere la 7asa 'lba, dar cele spuse de tine acum te-ar putea costa cariera= Un ras isteric izbucni, amplificat de neliniste. ? 3aca va mai apuca cineva sa auda= >ladimir, nu te-ai intrebat de ce am vrut sa vii cu noi< Pentru ca sa fiu sigur ca nu vei a!unge la sol= >eti putrezi dracului aici pe orbita. 3e un timp m-am intrebat cum de-a aparut acel ami aze e6act cand am lansat noi :lac :ird-ul, dar pana la urma am inteles. Prea multe stii despre proiectele noastre= ? ,a e, incerca -an sa-l opreasca, daca vei activa arma asupra navetei, iti vei semna propria condamnare la moarte. &tii asta< ? &unt constient, dragul meu iubitor de rosii dar un militar trebuie sa indeplineasca ordinele %i sa apere cu pretul vietii secretele incredintate. 1ici n-ai idee de posibilitatile strategice pe care acest satelit ni le ofera= 7u armele sale va dobori de pe orbita orice satelit ce nu ne convine, vom detine iarasi suprematia cosmosului ca si-n anii D0. '%a ca, duceti-va dracului= .Ga caderea blocului comunist, 9usia s-a vazut n situatia sa-si reduca bugetul alocat programelor spatiale destul de drastic. #ntre timp, &. U. '., trezindu-se peste noapte ca inamicul ei principal, Uniunea &ovietica, a fost dezmembrata, a avut timp sa-si dezvolte armele propuse pentru programul .&cutul spatial0, deoarece armele antisatelit folosite n timpul 9azboiului 9ece erau de!a depasite din punct de vedere tehnologic %i nici nu aduceau suprematia n cazul unui razboi nuclear. >isul cel mai maret al inaintasilor nostri a fost sa atinga stelele, dar 9azboiul 9ece a transformat acest vis n cel mai mare cosmar al generatiilor urmatoare= 7redeti ca e6agerez< 'tunci ce veti mai spune cand guvernele puterilor spatiale vor recunoaste faptul ca pentru fiecare satelit militar plasat pe orbita, n scurt timp era lansat un satelit inamic care sa echilibreze balanta fortelor pe orbita terestra<0 3e la un timp, >ladimir nu mai era atent la discutie, urmarea monitoarele de detectie. 7u o palma tremuranda, il lovi pe -an peste umar si-i indica un monitor.

? Ga naiba, ,a e, doua ogive nucleare se indreapta inspre noi, ceva lea lansat de dincolo de orbita satelitilor geostationari, vino repede inapoi= ? -a, credeti ca va merge< Tot nu veti scapa; ? 3a-l dracului de nebun, in!ura nervos, -an , ne aflam intre o racheta nucleara si-un puls electromagnetic. 7red ca asta a fost totul= ? 1u prea cred, daca lansam %i T39&-ul poate ca vom avea norocul sa interceptam Hser-ul %i acesta poate sa distruga racheta inainte ca ea sa ne crape n doua= .T39& 4sateliti de urmarire %i releu de date5, sateliti geostationari de telecomunicatii 1'&', destinati sa asigure aproape permanent legaturile intre vehiculele spatiale sau intre acestea %i Pamant. &atelitii 'ltar /CP, :lac :ird, Hser erau sateliti aflati n faze de proiect n momentul cand &. U. '. #nitia programul .&cutul spatial0 de interceptare a ogivelor nucleare %i distrugerea lor la lansare, pe orbita sau la reintrarea n atmosfera. 'cest program de aparare strategica, fiind e6pus n +D*3, la acea data nu e6istau tehnologiile necesare pentru a produce asemenea arme laser, cu energie diri!ata sau cinetica, insa productia de ogive nucleare era n plina ascensiune. #n acea perioada, 'merica s-a confruntat cu o multitudine de atacuri nucleare false, ramanand celebre %i socand lumea cateva dintre acestea2 din cauza unei greseli de programare, n anii +DF0, sistemul computerizat de avertizare a atacurilor nucleare a dat alarma la aparitia deasupra teritoriului american a; GuniiJ n +D*+, de la bordul unui submarin din largul coastelor 7aliforniei, a fost lansata o racheta 7ruise ce a traversat 7alifornia, a a!uns n 1evada %i s-a prabusit chiar peste centrul de testare a acestor rachete. 1oroc ca incarcatura nucleara era scoasa. 8 alta alarma falsa, celebra, s-a datorat greselii operatorului unei statii radar. 'cesta a actionat mecanismul de alerta, n urma unei interpretari a semnalului radarului, confundand niste pescarusi ce zburau pasnic, cu presupuse rachete inamice. 3aca n-ar fi avut loc revolutia cibernetica, la urmatoarea aparitie a cometei -alleL, sigur una dintre puterile nucleare o dadea !os de pe orbita, pe motiv ca a confundat-o cu o racheta ostila trimisa de vreo civilizatie e6traterestra e6trem de nervoasa=0 #ntre timp, ancorat de un perete al satelitului, Thompson introducea niste date n computerul de bord al acestuia, fara sa stie ca, undeva n spatele sau, la vreo +@000 m, o ogiva nucleara isi fi6ase tinta. 1aveta spatiala se afla la o departare de cativa zeci de ilometri, dar degeaba, chiar de-ar fi a!uns la sol, tot n-ar scapa de tirul 'ltar-ului. :ratul robotic tocmai dadea drumul celui de-al patrulea satelit %i -an comanda activarea lui. 1u mai conta ca acesta n-a fost plasat pe orbita geostationara, important era ca el sa ia legatura cu Hser-ul %i sa transmita la sol cele intamplate. 3ar mai important era ca &tatia &patiala #nternationala sa fie salvata caci, era mai mult ca sigur, dupa acest esec cu un asemenea grandios proiect n comun, rusii %i americanii nu vor mai construi nici o alta statie impreuna %i cursa inarmarilor spatiale va continua. ? 3oua minute pana la deflagratie, trei minute pana la socul electromagnetic=

? &uper, e6clama surescitat -an , cu degetele alergand pe tastatura, introducand datele, prioritate statia spatiala, legatura cu T39&, gata= 'poi noi si, daca mai este timp, ,a e %i satelitul sau blestemat= ? 3oua minute pana la deflagra; ? Taci dracului din gura ca nu ma intereseaza= Aa %i tu ceva; numara niste stele= .#n anul +D*D a avut loc o eruptie solara masiva %i efectul ei a fost dezastruos, surprinzand oamenii de stiinta din intreaga lume. 'ceasta a lasat orasul Nuebec n bezna, pentru D ore, a paralizat pentru F saptamani o centrala nucleara din &. U. '. $i a distrus mai multi sateliti pe orbita. Probabil era modul naturii de a ne atentiona ca dispune de mi!loace proprii pentru a ne semna condamnarea la moarte. 3aca chiar vrem sa traim pana-n gat n adrenalina, ne poate rezolva ea problemele e6istentiale, fara sa ne mai fortam neuronii pentru atingerea acestui scop. #nsa stim cu totii ca nu ne sperie amenintarile ei= 1e place sa ne rezolvam singuri asemenea probleme pentru ca suntem orgoliosi %i mandri %i de aceea, oriunde se va intinde %i va a!unge mana noastra, va plasa o arma= 7a sa ne simtim noi mai bine=0 3e undeva de pe o orbita !oasa, doua fascicule laser tintira undeva n departarile sistemului solar. Urmara doua e6plozii scurte ce fusesera rapid inghitite de vidul inghetat apoi un puls electromagnetic tasni inspre o naveta spatiala ocupata de un american %i un rus. -an il privi cateva clipe n ochi pe >ladimir, cu un zambet triumfator, apoi toate luminile navetei se stinsera. 3upa ce propulsoarele se oprira, lipsite de energie, urma un chiot de bucurie urmat de o cascada sumbra de hohote, apoi o voce foarte surprinsa %i nervoasa2 ? 3e ce naiba razi, te distreaza faptul ca am ramas fara energie< -an se opri cu greu din ras, insa printre chicoteli ii e6plica rusului motivul veseliei sale2 ? 'm reusit= 1ici nu se putea sa iasa mai bine= ? 7e dracuI ai reusit< 1u vezi ca am ramas fara sistemele de mentinere a vietii si, n curand, nici nu stiu cum vom muri, ori inghetati de frig ori sufocati de vii= ? '= 'sta-i alta problema, de fapt; lasa-ma sa ma bucur, dupa aceea poti sa ma intristezi cu ce vrei= #mportant e ca am reusit= 1u realizezi< 3aca 'ltar-ul era distrus, atunci nu mai aveam dovada ca Pentagonul a reusit sa creeze toate armele antisatelit pe care %i le-a propus n cadrul programului .&cutul spatial0= ? 3ovada< 'i salvat un satelit ce va propulsa tara voastra ca forta suprema spatiala= 1imeni nu-i va sta n cale daca dispuneti de-o asemenea tehnologie= ? Te inseli, dragul meu tovaras= 'm programat T39&-ul sa transmita pe o frecventa universala datele cu cele ce s-au intamplat n spatiu= Ga ora actuala toate natiile stiu ce fel de sateliti am plasat pe orbita= ? Tu-ti dai seama ca vei fi considerat tradator de catre tara ta< %i daca ne mai salveaza cineva, atunci ai pus-o rau de tot cu superiorii tai=

-enderson se opri pentru cateva clipe, insa nu pentru mult timp, caci izbucni iarasi n ras2 ? >ladimir, mai spune-mi ceva metode de-a muri n spatiu= 1u stiu de ce, dar de!a ma incanta ideea= >ladimir contempla sumbru bucuria colegului sau american, insa ridica din umeri %i continua2 ? Poti perfora o camera cu combustibil %i ergolii iti vor provoca o depilare grozava, pana la oase, poti sa-ti tii respiratia %i sa nu mai consumi o6igenul pe degeaba %i astfel poate mai am sanse sa ma salveze cineva; 3a, asta ar fi intr-adevar o idee buna= ? 1u inca= >reau sa ma mai bucur, la ideea ca am provocat dureri atroce la neuronii aia infundati n vid ce-si fac veacul prin capatanile alea seci de la Pentagon= ./ruptiile solare masive au loc o data la ++ ani %i sunt corelate cu aparitia petelor negre pe fotosfera solara. 7eea ce s-a intamplat n +D*D a atras atentia puterilor spatiale, la acea ora trezindu-se incapabile sa controleze ceea ce se intampla pe orbita. #ntre timp au invatat capriciile universului, urmatoarele familii de sateliti au fost pregatite sa se infrunte cu eruptiile solare masive dar totusi, n )0++, natura da inca o lectie omului. 3e fapt ce s-a intamplat< ' fost de-a!uns ca un satelit de alerta precoce sa inregistreze o radioactivitate crescuta pe orbita, cateva e6plozii de sateliti cu care era n legatura %i imediat sa .decida0 ca acestia au fost atacati cu arme antisatelit. 'utomat a urmat o reactie n lant %i mai multi sateliti au inceput ofensiva spatiala, vanand satelitii militari inamici, e6act a%a cum au fost .invatati0 sa faca. &a mai punem furtuna magnetica %i centurile de radiatii ce au bruiat legaturile cu solul %i confuzia creierelor electronice a fost totala. 'cuma sa recunoastem, nu-i pervers universul acesta< ,ucand tocmai cu cartile noastre< 1u= Cintea omului e perversa, n primul rand pentru ca da vina pe univers pentru orice fapt neprevazut %i n al doilea rand pentru ca nu a dat !os de pe orbita satelitii aceia de alerta, incapabili %i depasiti de vremuri, lansati n spatiu pe timpul 9azboiului 9ece, daca nu ma insel, chiar de catre strabunicii nostri, fie-le tarana usoara=0 3upa un timp, -enderson realiza ca avea ochii umeziti n lacrimi, nu stia insa adevaratul motiv. 7a a mai dat o sansa natiunilor sa-si poata ridica ochii cu speranta inspre cerul instelat %i nu cu teama ca, de fapt, stelele noptii sunt doar sateliti incarcati cu arme mortale< &au din cauza ca vedea pentru ultima data planeta aceea ca o scama perisabila prin nemarginirea universului, dar o scama plina de viata, de culoare %i visuri %i sperante= #ar acolo se afla casa lui; dincolo casa lui >ladimir; ? Cai platiti chirie Oazahstanului pentru :ai onur< 7osmodronul vostru principal, de pe care v-ati lansat voi cu &oiuz-ul sa va dati huta pe orbita= 3upa ce Uniunea &ovietica s-a destramat, ati ramas cu cosmodromul pe teritoriul Oazahstanului= #nca mai platiti chirie< ? 'aa, tu ce crezi< 7a doar nu l-om lasa acolo= Cacar a%a au %i tipii aia din ce trai, altfel se mutau cu totii la voi n 'merica= &au n 7anada ca-i mai rece, ca la ei acasa=

? >oi ca voi dar sa vezi ce-au patit cei de la 1'&3', din ,aponia= &tii primul lor cosmodrom, Oagoshima de pe insula OLushu< Pescarii de pe insula atata au protestat pe motiv ca le sperie pestii, incat 1'&3' a fost nevoita sasi mute centrul spatial pe insula Tanegashima; ? -a= #i %i vad pe protestatari cu unditele dupa ei, facand scandal la To io= ? &tai ca n-am terminat= 3upP ce au mai construit un cosmodrom, s-au trezit pescarii de pe Tanegashima ca le fug pestii la chinezi= a%a ca iara au protestat sP-l nchidP, cei de la 1'&3' s-au enervat cumplit %i pana la urma guvernul nipon i-a mpPcat printr-un compromis= 'cuma folosesc amQndouP centrele spaRiale, n perioadele ianuarie-februarie %i iulie-august, n funcRie de cum se prinde pestele= >ladimir izbucni n ras, apoi %i aduse %i el aminte de ceva2 ? 'propo de chinezi= 'm auzit ca au demarat un proiect de naveta spaRialP care sa transporte oameni n spatiu= &-ar putea sP-l finalizeze n curQnd. ? 7um dracuI< 'bia de-aRi reu%it voi cu &oiuz-ul, care de fapt ii capsula, avQnd n vedere ca pana acum cinci ani a!ungeaRi la sol cu para%uta, ati ncercat cu orbitorul :uran dar vi s-a pPrut atQt de scump ncQt ati renunRat la el, 'genRia &paRialP /uropeana a renunRat la avionul lor spaRial -ermes ca era prea scump %i acuma vin chinezii %i pun pe toatP lumea n fund< ? /6act, au rezolvat problemele financiare %i tehnice dintr-o lovitura. >or selecRiona pentru echipa!ele spaRiale ni%te chinezi atQt de micuRi %i slPbuRi, ncQt sa nu consume mult aer= 'stfel costurile pentru materiale %i navetele lor se vor reduce toate la !umPtate= ? 3aca vor reu%i %i chinezii, atunci orice va fi posibil, vom pasi ntr-o noua era= 3e fapt, noi nu mai apucam, %tii ce vom face noi doi n curQnd< ? 1oi< 1u= 7e vom face< ? 7e-a fPcut %i cPRelu%a Gai a la bordul capsulei &putni )= ? 'aa= 8. O.= ,urnal de bord, maior -enderson -an , nregistrPri personale. Ultima nregistrare2 >orbele mari ale astronauticii mondiale, n ordine invers cronologica2 ? -enderson -an , maior U& 'ir Aorce, pilot naveta spaRialP2 .7Qnd am a!uns pe orbita terestra ma simReam ca un fel de gunoier al spaRiului trimis sa cureRe gunoiul altora. 3ar cQnd am a!uns pe orbita, mi-am dat seama ca nu acolo se afla gunoiul ci pe PPmQnt=0 ? Cel &anders, purtPtor de cuvQnt 1'&', la inaugurarea &tatiei &paRiale #nternaRionale2 .&tatia Areedom va reprezenta nu numai poarta noastrP nspre stele ci chiar %i ambasada pPcii intre naRiile planetei PPmQnt.0 ? ,ames 7romSell, purtPtor de cuvQnt Pentagon2 .Prin ele insele, laserele sunt inutile ca arme.0 ? 1eil 'rmstrong, comandantul misiunii 'pollo ++, primele cuvinte pe solul lunar2 ./ste un pas mic pentru om, dar un salt gigantic pentru omenire0 ? ,. A. OennedL, fost pre%edinte al &tatelor Unite ale 'mericii2 .7el ce va stPpQni spaRiul va guverna, de asemenea, %i pe PPmQnt.0

? 7atelusa Gai a, prima fiinRP gPzduita de o capsula spaRialP. Ultimul ei mesa!, la bordul capsulei &putni ), nainte de a i se epuiza rezervele de o6igen2 .-am, ham=0 ? Oonstantin Tiol ovs i, savant rus, unul dintre pionierii astronauticii2 .8menirea nu va ramane ve%nic pe PPmQnt ci, n goana dupP lumina %i spatiu, va cuceri pentru sine ntregul spatiu perisolar.0 ? Balileo Balilei, astronom %i fizician2 ./ pour %i muove.0

&AU9$#T