r \

CONCEPTUL DE PIIODUSE $I SERVICIIBANCANN. OPEIIATIUNIBANCARE

1.I CARACTERISTICILE PRODUSELOR $I SERVICIILOR BANCARE Intr-o formi arhaicrdar Pragtnaticd. bdncile elau cunoscute ca institufiiclecreclit care fhceatt comer!cu banii, atrigdrlcl resursele nronetare clisponibile qi plas6ndu-le sub fornrdde prodttse' insofitede servicii,potrivit cerinlelor piegei. la prefuri care sd acoperecost'rile gi riscurileEi sd asigureun profit. in esenE[, acest[concepfie estevalabilagi astdzi,numai cd prodtrsele gi serviciilebancare s-au cliversificat extrernde mult, au apdruttip'r.i cleosebit de perfolmante'in specialca urtnarea progreselor tehnologice ip infor'ratica Ei comu'icatii. ceoc a prodttsprofundetratrsfb,.rttari atat in relagia bancd-client, cet si in or_ua.izarea ;;i conducerea sistemului bancar.

caracteristici. p'od'sere qi serviciire bancare au unele particularitdti care le diferenliazd decelelalte procluse gi servicii. astfel:
1l

- sunt imateriale, adica ltu au uu suport ftzic, dar satisfac a'uurite indi spe'sabi le societdlii, facilitandci rculaf ia bru*rri lor materiale r - suut condigionate de reclenrentdri bancarecare stabilescanumite condilii cle funcfionare. risc, garantare etc; - produsele dau accesla ntonedd, iar serviciileasiguratransferurile monetareintr.e pafticipantii la tranzacgii; - produsele se'alot'ificaprin reteu.prop'iecleunitatibancare 5i servicile $i nu se pot i nclr ir ia l - produselegi serviciile se conturideschise la bancd). 'alorificd 'u'rai clienteleicare are relalii cu banc4..(du

\I
,l

Din punct de vedefeal gestitrniibatrcare. proclusele angajeazd capitalurilebancilor5i fbncltr'ile clientilordepttse in blnci. carese ar,ansealzir sub fornrdde inrprunruturi. i' tinrpce serviciiletransfera fondurileclienteleiclela rurpaltenerla altr.rl. juridice carese Rapor-turile creaza intre bancd9i client plaseazibanca, in cazulproduselor (creditelor), in pozitiade creclitor gi clientulde debitor,iar al clc'pozitelor'. clientulclevine creditor(pentrudepozitele pe care le definein bancd)5i bancaclcbitor; in ce prrvcEte serviciile. bancaestein pozitia.cle debitor Asceste 5i clientulcreditor. t'itPorturi in car'e clientul poate fi irr u'ele cazrri creclit.r.. iar irl altele clebitor strntclestttl clr'conlplcxsgrsurlr spccifice nur'.i sistenril'iba.car.

r{ Produse gi ser'icii. Pri'cipillelep.odusegi se^,icii pe car.e bancileIe firrnizeaza clientelei sunt urmdtoalele: Produse, - depozite la vederesaula tenlten; - certificate de depozit; - creditepe termenscurt,mijlociu gi lung; - creditesindicalizate; - garanfiibancare; - carduri; - obligaliuni; - titluri de valoare; Servicii - pldli sautransferuriinter/intrabancare: - transfbruri internationale valutare (Wester Union,Ir4oneyGranr); - incasdri gi plati in numerar: - colectarc numerar; - pdstrare valori in tezaur: - schimbvalutar; - compensdri interbancare; - plIgiprincanale electronice: - deconrdritranzactii pe pia[a bursierd - privatebanking,cashmanagement; _ custodie: - consultanti bancard. in unele tbri existd anumite restrictiiin ce privegtesfera produselorgi serviciilor bancare pe care le poatefolosi sisteniulbancar, in sensulca bdncilesunt autorizate sr opereze numai pe piata monetard, in tinrp ce i.r alte fdri bdncile opereazd pe ambele pie!e,monetard gi de capital'concttrenfa a cleterminat insdspecializarea instituliilorde creclit. astfelca acestea opereazd fie pe o piafafie pe alta. Relatia bancr-client'Plocltrsc'le gi serviciile bancare implicao relaliebanc6-client cu multiple semnificafiicare a evoluat clif'eritin timp. pdnd cdtre sfargitulsecoluluiXXin centrttlatenfieise sitLra bancacarettrnrdrea sd asigure produsele gi serviciilecerrteclepialdgi rnai ptrlin ntodttl de deservire al clien!ilor.clupd principiul'.cipeare,re'oie<t6-,rri,r" n,, grsegte"'in aceastd perioad[,clienlii se cleplasau ,.fafi la bancd pentruoperaliuni la fa1a,'. iar bincile erau preocupate sd inspire incrdclere, si asigureonorabilitate, sd dispunade sedii itnpttttdtoare bine calificat.Lupta de concurenfd 9i'de persorral a detenrrinat ca bi'cile s[ se apropiedin ce iu ce tlrai nrttlt cleclicrteli, mai intdiprin extinderea releleid.eu4itagi bancare. iar dupi aparilia pl[lilor electrortice. in arrii I 9801990. prin plalile cle la clistanti si restringerea activitatii din sediile battcare. prina la apirrigia self'-bank. aclicia bincilorconrplet autotnale (lird personal bancar) cu prncluse s;iserl'iciielectrolice. I' aceastir a douaper.ioarlii. in centrttlatenfieise situeazd clientulcareesteatrasprin produse gi se^,icii cleo calitatecilt

t .1

n'laibtula'rapiditate i'execufie 9i costuri nraiscazute. Istoria ultirnilor30 de ani a demonstrat I \ cd et'olu{iacerinfelorclienfilor'pentru v produse gi se.vicii bancare esqe extrerrr de diferita gi tendinfade ai indepdfia pe clienfi de banc[nu'uifor,'cea mai bund. concluzia care s-a desplinsin urma unol stucliide specialitate efectuate de firme de prestigiu(IFS - Institute of Fina'cialServices impreunf, cu algiparteneri,200l) a fost cd nu treb'ie niciunca'al 'eglijat de distribufie - refeaua bancard, carclurile, internetul, terefonia fixd sau rnobild- ci ofertade produse gi serviciisd se adreseze clit'erengiat pe segmente de clienteldin f'nctie de cerinlele acestora cultura bancard'Ca urt'are, se revine in 9i bp'd parte la refeanabancard,crar restrtlcturati' in senstllextinderiiacesteia gi mult, aparifiade noi u'itd1i specializate pe 'rai diferite produsegi servicii (creclitconsunr. credit ipotecar.crecritcre crezvortare. gararrtii bancare' pldti electl'onice la clistarrlti etc) ca'e pot acoperitoate categoriile de clientelacu cerinlele specifi ce acestol.a.

1.2TIPURI DE ACTIVITATI BANCARE Produsele gi srviciilebancat'e suntoferiteunei

,\
I

clientere destulclediversificate carein functie de amploarea activitdlilorclesfhgurate se grupeazd in doud mari categorii:persoane juridice (corporate) persoane fizice (retail).Proclusele 9i gi serviciiles'nt identiceincliferent de categoria de clie'telr carele tblosegte, darceea ce le difere n[iazd,este preferi'fa clie'telei pentrtlatrumite produse servicii care corespund 9i mai bine specificului acti'itafii clesligr-rrate qi maritneaacesteia'Separarea irr cele cloui categorii se face dupd cifra de afaceri a clienrelei. pragurfiincrdiferit de Ia 1ar[la lardqi destulde 'robil. Persoanejuridice (corporate).Activitatea corporatistd cr.rprincle pr.oduse cle ge'ul liniilor de credite,creclitecle t.ezorerie, crediteipotecare, creclitede dezvoltare. cr.eclite si'dicalizate, garanliibattcare, clepozite la termen gi la veclere, precrurl pj.,flasameute pe pia[a cle capital (investilii financia.e), iar i' clo'reniulserviciilor,tLqnsfdir;i de fo'duri gi piirir electronice (plafi profesionale), co'rpensdriinterba.care, colectdride numerar,decontarea tranzacgiilor pe piafabrtrsierd, cashnra'agenent, nrulticash, consr.rltanld bancard etc.In aceste acti'itdti stlnt necesare aptitLlcli'iP'of'esiorrale cle slreciaritate. intrucdt proclusele sunt contplexegi de 'rai rtraitnari.iar clienfiisuntconrpanii mijrociigi mari.uneorifoarte 'alori (grtrprrri' 'rari holding'ri)' Din acesterttotive. calitatea serviciilor.personalizarea procluselor, grailtllde riscasunlat de bartca. r'elatia bancir-client gi reputalia banciisuntde celenrai nrulte ori detenninante perrtt'u opfiunile clienlilor.Activitaeacu persoane j'ridice aduceve'ituri s,bstantiale bi'cilor' ditt carecauzii acestea suntinteresate in atragerea clie'tilor dar si 'rari.

r riscurileaslttnate de ba.cr suntclestul de mari gi necesitd un niverprofesio'arcrenranagenrent\! superior altor activitati'Pe de altzi'p,rte' persoanele juricrice suntdrurtnraistabire, nraificrere, iar br'cile devi' mai flexibile gi ca,ta solugiipe'tru a veni i' i'tdnrpirlarea cerinteror conrpaniilor. Persoanefizice (retail)' In aceastd categorie se incadreazd persoanere fizice carenll desfbgoard activitafi economice,p.ecrrlr qi persoanere fizice autorizatepent*r anumite acti'ita1i'dar sunt achnise gi co'ipa.iile mici ca cele comerciale, prestdri se^,icii,cabinetele medicale' avocaturd'co'sultangd etc' Produsele cle retair su.t reprezentate de crecritLrr cre. constllll' creditul ipotecar/imobiliar' ga'anliile bancare, depozitere bancareIa vederegi ra ternlell'precLlm 9i serviciilecleplagielectronice prin cardurisau canare alternative (internet. telefb'ie mobili)' schi'rb pdstrarea varoriror in seif'rire binciror. 'altttar' transferuri rnternafionale gen Western Unionetc. Persoanele fizice' in general.sunt mult rnai sensibilela orice schinrbare in caracteristicile produselor gi se^'iciilor care incluc infl'en1e in structruaprefului sau a facilitalilor si de accea piaga este mai voratild. Diversitatea tot mai mare a 'rult caracteristicilor produselor'9iserviciiloraccentueazd acestd volatiritate gi bdnciretrebuiesi fie tot mai irnaginative i' ce priveSte ofertelelor pentrua fi cdt mai atractiue. in opfiu'ea clie'tilor pentruselectarea ofertelora'ansate de bdnci,cateva caracteristici rdm6. esenliare. prectlmpreful' facilitalile'rapiclitatea gi calitatea procruseror gi serviciiror. ra carese acrau,ud gi increderea i'ba'cd' intt-o piafasatbila. dife'enlierire cantitative nu pot fi gi ra voru'r mai redus de produse satt servicii '' i'fluengelenu sunt se'r'ificative. 'rar.i a$a ca opfiu'ire se bazeazd' nrai mttlt pe facilitali calitate. 5i i'schirnb, Ia vorrmre nrai mari accentur se plrnepe pref (dobarlda gi/sarr co'rision)' itttrtrcat dil'erengele suntsemnificatii,e. pentrubirrci,preILrr procltrsului/serviciultri este cel ttt,i i'rPo'ta,.,t erenrent gi acestatr.ebuie sa,e cdt rnai competitiv. Actvitateade retail s-a clezvoltat ca o altelnativd la ceacorpor.atistd. clarmult timp a stat i' umbra acesteia' i' ultinrii 30 cteani a a'ut loc o dezvortare accentuata a activitefiide retail bancargi a reztrltatca poale lr la f-el<lere'tabirdca cea corporatistd gi cu riscur.i nrai tlrici' Potrivitunui studitr al KPMC (. firmainternIio'ald de co'surtarlrfinancrara) cri' 200r. in Europa'are loc tln pl'oces cleco''solidare gi clecorcentrar.e a activtaliiin bdncinrari sau in grupurifi'anciare carecttpritrd balrcide retail,societagi de asigurare gi de i'vestifii frnanciare gi de expansiune pe piefelein fbrntare clinEtrropa ce'tralr gi de Est.I't^rc6t unere experienfe de trattsfbr a activitagii cleretail battcar cli.tr-o[ari irr artanu au dat rezurtarere a$reptate. s-a adoptat strategia alianfeiunor barrci rlc. nivel rnonclial cu binci rc_gionale saurritfionale qi cLr o

,\
I

.t

r0

prezenfa localanlult superioard' Perlt'uurmatoriiani KpMG estinreazd crezvorlarea activitalii de rerairbancar gi co'rinuarea concer.rtrarii , ,, irr banci*n.i ,o,rg.;;;a ,,|;l|r,. I.3 BANCI COMEITCIALE PENTRU PRODUSE $I SERVICII Produsele gi servicilebancat'e s''t of'eritecre bdncire comerciare sarr de bincirc internagionale (BIRD' BERD' IFC)' tlar pe ldngdacestea rnai existdgi arteagenfii/instit'fii nonbancarecare acordr creclite (ex' Agenfia Nagionard pentrll Locuinfe) sall age'fii noubancare pentruserviciide plali sau transfbruri crefonduri(age'1iide deco'tdri, SWIFT gi westernu'ion pentrutra'sfe*ui de fbnduri)ori institulii (pogta), toateautorizate de ba'cile centrale' concuren{a a cleterminat e'olufia bincilor conrerciare. ca profir.cer putin in crotri directiimari: bdnciuniversale gi bancispecializate Binci universale'Bd'cile ttrtiversale suntacelea careacopera toatdganlade produse servicii 9i bancare' Acestea sunt cele mai numeroase in sisternur bnacar,dispun de o refea bancar[ de sucursale gi agenfiidisPc'rsate terito'iar gi se adreseazd tutur.or categor.iiror de clie'gi' in fiuncliede volunttl actiritatii.ba.cile ur.riversare se strLlct ureazd.i' banci mijlocii' mari si bd'ci cle prima tttiit'ime(prinre banks) care 'rici, operea zd, pepranregio'ar sau mondial' Bdncile universale se pot achesa clientereisub formd de companii sau persoane fizice cu toatdgamacleproduse gi serviciispecifice acestor segmente de clie'terd. cele rnai multe bd'ci u'iversale sunt bdrrcirriijlocii niari cu ;i o puter-e fina'ciard co'siderabird, capabilesd prezinteprocluse scrrr icii irrtr-o Pi rargd gi cre caritate.In preziirt. -eanrd se desfhqoara un procesde concetrtrare . capitaluluiba'car in bd'ci mari carepot sd faca t-a1a in mai bttnecondilii ceri'lelor cle moclernizare tehnologici,de acraptare Ia ceri'fere piefei cre prodttse5i servicii pe grupe cle clic'rrti ca puterefi'anciard (co'rpa'ii gi foarte nrari. companiimici 9i mijlocii, clienli 'iari pc.sr)ane fizice).cleimbunitafir.e a calitigii gi clereducer.a costurilor gi bineinleles clecregtere a profiturilor. Binci specializate' Bi'cilc specializate sau bdncirede ,.nigd,. su't profiratepe atrunrite produse gi serviciicarestlntcerute cu prioritate de piafdgi carein concriliire bdnciror univer.sale nu ar putea satisface irr nrod opertaivclientela. Asenrenea bdnci sunt bdncile ipotecare (nrorgatebanks),bancilerle clezroltare (cleveloprnent banks),bancilede leasing bdncile de rat'urd (agricole, inclustri'le. const'r.rcfii). uancite 0",r,.-u,r""r,r.or"o.,recu rargir desfhcere (bdnci pentrttatttotttristne) sa. binci penru servicii bancare care crese^,q;c arte bdncicarentl au o refeacleu'it51i pentrua efectrra piopriileoperafiuni cleirrcasiri5i'plati. Bdncilespecializate in credita'e nccesitiu'capital r,ai nrare.irtr.ucat fi'a'fdrire su't oe
ll

,\
I .l

r ternlellt'ijlocitt 9i lung vitezade recuperare \ 9i a capitalului investitestemai micd, din care v cauzl ele aparfin'de cele mai multe ori. utor g.rp*ri fina'ciare c' .r.r potentiar rnai nrare decdtal unei singure binci. in ce plivegte agen[iile clepld1i, capital'l acestor.a esteclestul cle mic' intrucdt efecttreazd servicii contra conrisioane care se incaseaziimecliatgi viteza de rota[ieestedestulde trtare, risctrrile su't recluse, dar gi rataprofit'lui estemai mic6. Tencli'1a pe plan rnondialestede a se menfint' asemerlea bd.ci careacoperf, sectoare strict specializate pe anumiteproduse gi servicii9i careasigtrra o procluctivitate gi un ra'dame.t ar capitalLrrui nrai rrrare decdts-ar rearizai' cacrrur bauciuniversare. 'nei Brnci self se^'ice'Bdncile selfservice (banci cu artoservire saubd'ci autor.late) srrt de fapt st'tct'usale bancare' contplet autonratizate gi inform atizate. ftrd perso.al ba'car. ra cate clienlii pot' prin i'te',ecli'l terrtrinalelor PC. sd efectueze pldfi electronice. transferuri intre conturi(ex' incdrcatea contttlui clecard).sdconstituie depozite prin transfenrl de foncluri din contul ctuentin conttllcledepozit.l, sa obgi'dextrasul de cont cllrenrprivind oper.aliLr'ile efctuatein ultima perioadd cletimp gi satrea financiar-d Ia un a'umit moment.sd primeascd rdspunsuri cu privire la accesul la c'eclite gi oricealteinformafiiprivind proclusele gi serviciile oferitede banc6'Ase'reneatrnitalibancare sunt,clereguli, deschise non stop gi reprezi'ti o facilitatepentrucliengii i'struili in teh'ica electro'icd, in sensur cd pot efectua operaliu'i gi i' afaraprogra'rului de lucru al bancii-i. unelesucursale bancare. existdamenajate in spagiile pentruclien{i localii pentrlloperagiu'i self sc^ ice'gF,}ocalii pe't*r lucru cu personarul bdncii. "face to face",ca o moclalitate clea satisfhce cerinlele divese ale clientelei. Grupul bancar' Glupr'rl bancar reprezintd o alianfdintre nrai rnulteentitafiba'ca. societate de asigurare, societate de investilii f-i'a'ciare sau de n.lana-qenlentur actir,,eror.gi pasi'elor bancare - care oferd pe't*r clie'tii bancii un lanf clepr.oduse gi se^,icii legatecle activitatea bancard in scopulsatisfhcerii ceringelor nrultiple ale clienfilorin cadnrlunui gr.rrp tlnaltciarin care actionartrl principalestelranca. Acesteentitaliefectueazd ser'icii intrc c.re legatede activitatea battcard, ca de e.rentplu. bancaacorddcreditegi ef-ectueaza se^,icri cre pldgi: societatea de asigurarefhce s,-'^'iciicle asig.rf,ri pe'tnr credite. i' special pe'tru creditelede consum'trattspofitrl Clepozitarea 9i nrurerarului dac6 nu sunt tezaur.e, asigurari pentrtlbuntrrile i'robile 9i tehnica clccalculale ba'cii gi altetipuricle asi-euriri. societatea c.re managernent active5i pasi'e faceope'atiurri cletrc-zorerie - praseazd excecrent,r gi currpar.a de pe piatd sunrelepetltt'tlacopr-t'irea clcllcitului. cumpari/r,incle titluri gi alte acti'e. sindicalizeazd creditepe piafa clecapital.ernite/vincle acfiunipentru bancd- societatea cre investitii fitranciare plaseazirestt'sele clisponibile bancii gi cu'rpdrd titl.ri. ac{iuni etc. 'l'ranzac[iile se ef-ectueaza atat perlt^r barrcir cit gi pentru clie'1ii ba'cii. i.sa totul se rl

inrrdrte$te itttr-un cerc de elltitati.legateint'e ele. in care existh increderereciprocd qi profittrrilerdmdnin cach'ttl grtrprrltri. Aser'errea g.'p*ri apartot mai desgi reprezinta o forma de corrcentrare a capitaluriror cLlo tendi'!a cre extincrere murtinalio'ari. I.4 SEITVICIT BNACARE LA

r
I

DISTANTA

Progresele tellrologiceau pet'tuis apaLigia plalilor electronice gi posibilitatea efectuarii operatiu.ilorbancare clela dista.fafhri a nraifi necesard preze'{aumandi. ba.cd. Caralele priu care se efectlteaza plalile electrouice su't urmEtoarele: cardul, internetulgi telefo'ia rnobil5' lnstrumentele de platd pe suport hartieau fost inlocuite aproapein totalitatecr_r instrunrente pe sttport magneticsau electrorric ai s-a sinrplificatconsiclerabil circuitul transferttrilor' Efectul acestor ttoi teli'olclgii a fost fluiclizarea transfe^r.ilor bancare. reducerea durateide deco'tareclela cdte'a zile la catevasecunde gi apariliaplagilori' ti'rp real' creqterea voltnrului cledecontiri,mininrizarea riscului gi asigurarea unui manage'rent bancarperformant' Acestetelurologiiau necesitat i'vestifii foarte mari din partea sistemului bancarcare se recupereazd numai clupaatingerea urui anumit prag de tranzac[iiprocesate, destul de inalt' 9i afbcteazd bancile mici care llu au capacitatea financiardsd sLlporte 'rai aceste costurigi ca urmarellu vor putearezista rupteide conc,ren16. Pletile electronice au adus insa gi riscuri determinate de rapiditarea cu care se 'oi rcalizeazdtransferurile qi de posibilitatile cle interceptarea transmisiei qi de deturnarea fondurilor'ceeace a lbcut ca toatet.ansferurile sd fie codificate clince in ce mai sofisticat gi sd se introducd sem.dtura electrotticr. Inst*rr,e'tulcel mai perfbrmant s-ado'ecrita fi carc.r,l care s-a generalizat gi a deve.it clc"lttasa",irlocui'rcl gi i' acela;iti'rp sti ra baza 'umerarul pldgilorprin internet telefonianrobild. 9i Dotareacardului cu memorieerectronicd - s'rart cardul(cardulinteli-eent) - l-a tra'sfbt'tnat in cel mai sigur inst*lment erectronic de pratdgi cu o largdgamdde aplicafii'De aset'ettea. orcli'r-rl de platdelectronic a deve'it instrunrentui clu bazdpentrupldtile itr moneddscripturala. i' schinrb pentrucec'r electronic ,u s-a gasito tehnologie de succes din ca'e cauzd estefirlosirdestr.rr de puli'. I.5 OPEITATI UNI I]ANCARE

pl{rvrNDpRoDtrsttLB gr SERVICITLE
Operaliunile bancare sunt deter,ir.te de activitalire care se desfhgoara in cacr*rr b ln cii pr ivin drelatiile cu clierrtii surrt : rc t iv c 5i s : rup a s iv ed u p dp o z it iab ila n lie ra . Ce len ra i

,\
I ,t

nltllteoperatituli genereazi relafii patrirnoniale care cleterminh moclfic[ri de sunre in conturile clienlilor gi sunt cunoscute sub clenuniirca cle opcrafiuni.bilanfierc(acti'e gi pasive). celelalteoperafiuni reflectd numaioLrligalii ale clientelei saubd'cii. potenlial patrinro'iale. care l'ltl se inregistreazd in conturile bilanliere ci in conturidin afarabila.lului gi se nu'resc operafiuni extra bilanfiere (de co'rision, clemandat, garanfii,obligalii anticipate, credite neperformante expirate, surlle in litigiu aflatela instanfele dejudecat6 etc). operafiunile pasivesuntccle-de constituire a resurselor gi se referi la: operafiu'i de trezorerie gi interbancare' operaliuni cu clientela, operaliuni cu titluri de valor-i 5i operaliuni de capital,rezerve gi provizioane. Ponclelea ceanraintare,6004-g0% din pasivul bilantier. ar trebtrisi o defindoperaliu'ilecu clie^tela principalele (depozitele). operafiu'i de pasivs,nt turmdtoarele: Depozitelebancarereprezirttd p'incipala sursd de finanfare pentruo bancd, iar voluntulacestora ar trebtri safie cel ptrIin egalcu volumul plasame'telor i' creclite gi titluri de valori' Depozitele bancare suntclecloua ll'luri: la gi la termen. Depozitele la vedere 'edere sunt constituitedin disponibilitdlileclienlilor aflatein conturilecurentedin care se pot face pldli in oricemoment,deci suntfoarte Depozitere Ia termen reprezint6 sumeleatrase 'olatile. pe diverse termenede la clienteli sau alte banci pi sunt mai stabile avdnclo perioacla determinatd. Dobdnire bo'ificateracrc-pozite sr.,,mesc dob6nzi pasive. Imprumuturile' Bdncileconterciale apeleazi la piafa monetard pentrLlirnprumuturi care sd acopere lipsa ternporard de lichiditate saupentruasigurarea Lnor resurse pe termene rnai lungi sub forma unor imprulltuturi pentrlr finanlarea de proiecte saulinii de finan1are, in trltinra i'stangd'bd'cile pot apelal. lranca centrald pent*r refina'fares.b fbrrna creclitelor intraclay (peparcurstrr zirei)pe baza uror.-!.rar.anrii c'titruri de'arori. Titluri de vatol'i'opera!itrrrilc cu titluricle valorireprezinti enrisiuni cleobliqatiuni irr scopulde a atrageresurse' in special r alutit.Totodati. prin aceste ernisi.nibancileigi verifica atracti'itateape piafi, in specialpe ;riafainter'afiouald, gi pentruag prezerlfa l,e 'renfine aceastd piafdpentru enrisiur-ri i. ,rrle pr.opriu saupentru clien(i. 'oi capitalul' operagiu'ile cle e.pitul p'ivesctbrnrarea acestuia (capital'l social; la constituireabdncii' majorarea Pe Parcurs5i cli'i'uarea cu pierclerilei're-uistr.ate. surrt asinrilatecapitaluh'ri rezel'va genenrla de risc cle creditegi provizioa'ele de risc care se tttodiflci frecvent pc parctlrsttl artulLti. IJanca centrald stabileqte, din tinrp i' tirrip, li'rite mirri're pe'tru capitarur propriu ar lr.rrcii. curcsrnt ollrigatorii. o;rcratiunilc acti'c st'ttll celc clc lirlosire a resurseror Ei se relra la: operatiu'i cle trezorerie (operafitr.ictl I.lLll]1erar. (lL'pozirc constituite la bancace'tr.la qi Ia alte birrci.
IJ

r \,

t .t

col'lturi de corespotrdetrt' creditecle trezorerie acorclate artorba'ci), operatiuricu clie'tela (credite curente de toate tipurile, credite restante, creanteatagate,, opeiatiuni cu,titluri, operaliurli cu activeirnobilizate). operaliunile cu clientela gi celecu titt'ri ar trebuisd clelind po'dereapri'cipali in activulbilangier. Principalele operafiuni de activ sllnt urmatoarele: operafiuni cu numerar re;rrezintr incasdrile qi platileiu nunrerar.. i' lei gi efectuatela cerereaclie'lilor' Exceclent'l 'aluta, sau cleflcitulde numerarin nroneda locali se ttateaza cu bancacentrald, iar Valuta cu bancile din str.dindtate, in special clinElvefia. creditele neguvernantentale(acordate clientelei)reprezintdportofoliul cel mai important de activepentrtlo bancf, conterciala gi in acelagi timp formaprincipali clefolosirea resurselor; in strllcttlt'd, creditele pentr* esplratare suntcelernai solicitate qi reprezintipc.ste 50% din creditele negLlvernamentale. Acestease acordd pentru acti,v,itatea curertzi de exploatare sub fortra creclitelor globale de exploatare, liniilor de credite gi crecritelor pe obiect' Din punct cle vedere al be'eficiarilor peste vz din credite se acordd corporatiste qi ceva'rai puginpopulaliei. 'nitdlilor ceeace gradulincd scdzutal activitetiide 'eflectd retail' Activitatea de creclitare adttcecele rnai importante venituri ba'ciror crin dobdnzi, comisioane gi alte spezebancare' precrt-lr gi clir serviciile barrcare crecont curent.operariuni cu nulnerar, cardurigi alte sen,icii(garanlii. erirludrietc). creditele guvernzlmentale (titluli cleValori)se acorddde bdnci in bazabonurilor de tezallr sau a obligaliunilor emise cle entitatilegLrvernamentare care sunt purtdtoarede dobdnda'Acesteastnt pe tennen ntijlocirr pi se pot valorificape piala secundard pentrll oblirierea de lichiditali. al bd'ciror sc r),ateconstitui prin scontar.ea cambiilor, primirea titlurilor in garanfie pentrucreclitele acorclate. acrrizigionarea titl,rilor de pe piarade capital. TitlLrrile'cu exceptiaceror cretino poncrer.e crestur crescdzutd -euver'anrentarc. in activul bdncilor comerciale. portoforiur dc titruri

(
I

I.6 CONTT lt t L E B A NCA RE PENTITUOPERATIUNI CL: PRODUSE $I SERVICII Relaliile cat'ese stabilesc i't'e bi'ci :.i clie.fii acestora in operafiu'ile 'raterializate bancare se reflecth ilt sistemttl cotttttrilor birrrcure qi intr-ofor'rd agregata in bira'furco't,bil al acestor institulii'Principala'tilizare a corrturilor esteaceea de inregistr.ar.e a operaliu.iror la ntotnentul efecttriu'ii lor'9ide a rellecta ttcprurile 5i obligafiile bdnciil-a[a cleclient.Contul esteorganizat de tttt cttstocle al clic-'tLrlui. clcreg'la o banci gi de aceea se nLrnle$te cont
I5

,\
t I

bancar'Conturilecare se pot deschicle clien;ilolse pot grupa in patru categorii: conturi cltrente' contllride depozite, contttricleinrPr'unruturi gi conturide dob6rrzi gi conrisioane. conturile cut'cttte se deschi,-l clienrilor pentruiruegistrarea operafiu'ilorde i'casrri transferul 9i plali in nutnerat'' lbndtrrilorinrrebdncileclienfilorgi alte opera[iuni generare cle acordarea gi derularea creditelor, constituirea retragerea depozitelor. ;;i contul crrent estecel trtai utilizat cont batrcar, irltrucatprin el se rlesfrgoara intreg fluxul monetaral clientulr.rigi pemlite o informareoperativd astlpralichiclitalii imediate a acestuia. in credit,contul curent disponibilitagile clienttrlui i,r in clcbit plrlile efectuare. astfelcd la sfhrgitulzilei 'eflectd soldtrlcreditorreprezitltidisponibilithfi sauclaci estedebitorreflectd creclitul clatorat. in cursttlzilei' contulcurentpoate aveasolcl c'cditor saudebitor. fu'c1ion6nd ca o suveicd care asigurd folosirea mai i'tdi a fonduriror proprii:gi apoi a celorimprumutate. Conturile de depozit sLult,conturi clepasiv care reflectaobligagiile bd'cii client 9i se crediteazh ctt stlnele constituite ca fafa cle

( \

la lichidareadepozittllui'La scacle.tdclepozitul gi clobancra afere.tdse trarsfer.a in contul curentdacdnu existao clauzdde re?noire auromatd. conturile dc creclitesunt contLll'i cleactiv carereflectaobligaliileclienlilor fala de bancd9i se debiteazd ctt valoat'ea creditelor trase, creditdndu-se cu sumele pentru rambursate. flecare fel de credit se deschide cdte Lln cont de i'rprumut. Toate co'turile de imprumut funclioneazd numaiprin inter*ecriur corrttrrri curent. conturile de clobflnzise cleschicl perrrlu fiecaredepozitgi creclitqi filrctio.eazi i' relafie cu contulcurenr.

clepozite gi se crebite azd cnceleiegitedin co't

I.7 CONTULCUIiENTLA BANCACENTRALA

Pentruindeplinitea ft,rcliilo' sale.b.rrca centrald deschide conturicLrrente centralizate perrtrubdncilecotnerciale in careacestea iyi rin clisponibilitalire banegti gi ef'ectueaza platile. Bdncile defin r'ursiltgur cont curetttcent'alizat ctr cloudsubconturi, unul pentru efectuarea decontdrilor gi alt,r pe't.u rezerva'ririnra'hrigatorie. Peutrubattca cetttraliscopLrl princip,lcstecir decontirile sa dobdncleasca cafactr.rrl de finalitate gi irevocabilitate qi crt rrceaslu sr.i se incheie cicrul fina'ciaral tra'zactiilor. De fapt' banca cent'ali .ioaci rol de i'lte.trccliar financiar pri' care se asigurd tra'sf-e*rl fondurilor de la o banci la alta.
t\
I I

in ce pri'eqte l'ezer'a ntitti'ta obli-uatorie. contul centralizat asigLrr[ constituirea resut'seloL aceslol'a pott'itit P'liticii nronetare 9i trtilizarea a barncii ce'trale. pentru bd.ci
t6

aplicarea mis'rilor iniliate cle barre;r cerrt'ula insearrni rnajoriri sau recluceri a rezer'ei mininreobligamriiEi r'ajo.ari sa' rec:ircer.i , rrob'nziicu car.e este'remuner:atd rezerva. r, ,, Prin conturile curente cerrtralizate,t' ' ,.de1iflei,i bon.o' 'bentraldt contrrolulr, uruor; disponibilitelilor bd.cilo. comercirrle gi a tra'sferuriror interba'care de fond'ri gi influengeazd evolulia creditului bancar..

r'
\.

,\ t )

3 PRODUSEBANCARE PENTRU
3.1 CREDITUL BANCAR 3.1.1Conceptul de credit

FINANTARE

r \

creditelereprezintd creatrte clefinute cle ba.cd asupra clie.telei, crearlte ce au apdrut diu necesitateasatisfacerii nevoilor cle fi'a.fare ale persoanelor fizice gi inh.eprinderilor. Originea cuvAnfului ,,Creclere,,, creclit este latina. h.aclus prin a crede' i'seamn{ mai repedea avea tncredere i'fapful cd i. viitor se vor respecta toti termenii contractului de credit stabili;i i' prezent de comun acorcr.imprumutatur ar.e incredere in faptul cd suma obfinuta va fi astfel utilizatd incAt sd-i clea posibilitatea rambursdrii gi plefii unei dobdnzi,iar imprumutatorul are increclre in faphll cd recupera suma avansatd Ia termenul 'a stabilit gi obfine u' cagtig co'form intelegerii 'a inclreiate' in legea bancard nr' 58/7998, creclit.rl este crefinit ca orice a'gajame't cre Punere la dispozifie sau acordare a unei sume cle ba.i ori prelu'girea scacle'tei u^ei datorii' i' scl'rimbul obligafiei sau a altor cheltuieli legate de aceastd sumd sau orice augajament de achizitionare a unui titlu care i'corporeazd o crea^fd ori a arhli crr.ept la incasarea unei sume de bani' Rezult{ cd, in relafiile cle creclit apar cloi parteneri, creditor si debitor' care, de regulx, sunt bd'ciie i' pozilie de creclitor gi age'fii economici, populafia sau staftll de debitori in economiile modeme creclifuljoaca tur rol foar.teimportant. El faciliteazi scltimburile' stimuleaz{ proclucpa, sustine cregterea ecorromicd gi joacd u' rol i'rportant in creatia monetard' Dezvoltd'cl pu,ul icleea gdsim urmatoarele aspecte pozitive induse de credit in economie: ' creditul faciliteazd scl'rimburile - acestaa reprezentat pri'rul rol jucat crecreclit, care a stat gi Ia baza aparifiei bdncilor. Recurgerea Ia creclit, materializatd i.h-o a^ticipare de venifuri' pe'nite obfinerea unui surplus cle putere cle cump6'are cu influe.ti clirectd asupra volumului mxrfurilor h.anzac,tiona te. c'eclihrl stirnuleazd producfia- dezvoltarea ' activitilii productiveclepinde de rnisura in care capacitdfile cle producfie pot fi moclernizate, inlocuite sau extinse. Creclihrr permite i.treprinderilor str achizitioneze capacitrficlepr'e6pcfieir-rstrAnsd legdturi cu ca'titatea si 25

\I ..,

calitateaproducfiei de realizat.Pe ctealt{ parte el oferi cumpdrdtorilorresursefi'a^ciare, sti'ruld.d consu'tul' Astfel, creazd, ce'ere,penku oproducfia oferittr. Efectelecreclihrlui asuPra p'ocluctiei nu se manifestr doar la agenful economic beleficiar, ci se exti.cl indirect gi la alte inh.eprinderi. ' crediful joacd un rol in creafia monetard - in conclifiile irr care o ba.cd acorcld un creclit' ea creaza fluxuri monetare. sunt astfel folosite resurse din clepozite pentru acordareacle credite, fatd'ca deponenfii sd fie privati de utilizarea clepozitelor. pri. creditare, bd'cile comerciale creazdmo.ecld in economie. 3.1.2TrisXturi caracteristice aIe creditului

r \

Perioada de creditare Perioada de creditare reprezintd intervalul cle timp cle la incheierea acorclului cle imprumut pdnd la rambursarea totalx a acesfuia. Existd o mare diversitate i' ceea ce privegte perioada creditdrii. in cazul plasamentelor bancare in operatiu.i ctr clientela' creditarea se realizeazdpe scaclente care merg de la cateva zile,la creclite cle h'ezorerie sau operafiuni de creditare a creantelor comerciale, gi ajunge la zeci cle ani, la creditele ipotecare sau cle dezvoltare. Pe ansamblul operafiunilor de creclitare existd scadente gi mai mici, respectiv gi mai mari pentru operafiuni pe piafa interbancard sau piafa ipotecard.

Perioada de grafie Perioada de gragie reprezintd o facilitate, acordattr de cdtre ba.cd, pe.h.u auutnite sihlafii (ex' construirea cle locuinte, realizarea cle investiFii)pe o perioacii bine determi.ata 9i PresuPune plata in aceastd perioadh nunai A sunrci, r reprezentdncldobanda datoratd bdncii pentru creclitul acorclat. Aceastd perioacldse acortld la solicitarea clientului. Este irnportant c1eretinut cd aceastxperioacl6 .u prelungegte termeuul de rambursare stabilit in conh.act.perioacla cle gr.atie este n1otivath de fapfut cd un investitor are nevoie cle un inter.val cle timp pe.tru realizarea investitiei dupd care incepe s{ obfind venifuri clin care sd ramburseze ratele din cdedit' Peutru bancd, aceastd perioacldreprezintd nigte venituri amAnate gi este irrteresat?i iu a reduce acest interval cle timp penh'u a nu inrobiliza forrclur.ilc. o

,)

perioadd i.delu'gatd' De reguld, la creclitele de clezvortare perioada de gratie estecle :nafura'investitiei 1-3 a'i in funclie de (la echiphme'te,periodde: mai scurte, la consh.ucfii perioade mai lungi) .Perioadade tragere Pe.ioada de h'agere reprezi'td intervalul cle timp i' care imprumutatur poate si efecfueze trageri din credit' Perioacla cle t'agere incepe cle la intrarea in vigoare a acordului de credit' aclicd imprumutatul a indeplinit concligiile de acces ra cr.edit (constituiri de garanfir, asigurdri), pAni la tin anumit mome't cdnd se prevede realizarea obiectivului propus p entru creclitare. Metode de rambursare Rambursareacrediteror se poate face prin trei modalitdti:

f' I

a) Rambursare in rate egale Presupune ca mirimea ratei sd fie constantd toatd perioada de derulare a creditului. Pe mHsura rambursdrii, dobanda plititd va fi din ce in ce mai micd. b) Rambursare prin anuitdfi consta'te - face ca suma prdtitd bdncii (rata + dobancra) sd nu se modifice pe toatd perioada de rambursare. Anuitatea se poate stabili cu ajutorul relafiei: An ttitate=K x K - credihrl; d - rata anuald a clobdnzii; n - numdrul de ani. c) Ramburlsaretotald Ia scaclentX sau ,,in fine,, _ cAnclcreclitul se ramburseazd la final, iar dobAndase plategteperioclic. in practicd' creclitele Pe termen scurt se ramburseazd o singura datd Ia scaclentd, iar creditele pe termen mijlociu gi lu'g se ramburseaz{ i. rate egale sau anuitdfi, dup{ preferi'fa imprumutatului. Penh'tr creditele care se ramb.rseazd i^ rate, ba.:a iutoc'reste tur plan de rambursare (.umit gi scaclentar), care se anexeazdIa co'h.actul
,\
I

,O ,-; | -lt + d)-"

unde:

.)

27

\' cle creclit, in care se prevdcl datele la care vor a\realoc plhfle gi sumele pentru fiecare rat?i. t'

DobAnda DobAnda incasatdde bancd depinde in mod direct de mf,rimea capitalului clat cu irnprumut, de nivelul ratei dobAnzii gi de perioada creditXrii. Ea poate sX fie sirupld, la operafiuni pe termen scurt, cand se ia in calcul un numdr de zile sau cornpusa, in cazul celorlalte operafiuni. BXncile unlizeazl. in operatiunele desfdguratedoud tipuri de rate ale dobAnzii: fixe si variabile. O ratd declaratd fixd nu igi modificd nivelul pe clurata de viatd a eletnentului bilanfier la carese aplicd.O rat[ declaratX variabild se modificd in aceastd perioadd in funcfie de evolufia unui element de referintd. Acesta este de r.eguldun indice sau o ratd a dobAnzii definitorie pentru pialX sau penh'u annmite categorii cle operatiuni. ExistX gi un mixaj intre cele dout tipuri de rate, ce imbracd forma ratei revizuibile. Aceastaestefixd, putAndu-seinsi modifica numai la anumite inten'ale cle timp, inh-o maniera regulat[. De asemenea, cu privire la rata dobAnzii iirtdlnim urmatoarele variante: . se aPlicd o ratX proporfionald - aceastanu fine cont de capitalizare. Spunem cd avem o ratl a dobdnzii proportionali atunci cAnd, dorind sd obfinem o ratH lur-rard sau h'imesh'iali, trebuie sd impar,tim rata anuali La12., respectiv la 4. . se aPlicd o ratd actuariald - aceasta tine cont de capitalizare pe o anumitd perioacli. Spuuem cd avem o ratd a dobAnzii achlarialeafunci cAnd, de exemplu, rata lunard esteridicina de ordin 12 din rata anuald. De exemplu, iu cazul unei rate a dobdnzii anuale de 22% obfinem pentrtr h'imestru urrn{toarele rate: rata proportionald: 22 % : 4 = 5 , 5 o / o ( tt\i l00l l+ -- | = 5 . 5 2 Y o t00/ \

rata actuariald:

DobAnda perceputh de banci la creditele acordate se mai nurnegte gi dobAndi activi intrucAt creditele reprezint[ un activ bilanfier, iar cea bonificatd la tlepozitelebancaredobAndi pasivi de la pozifia de pasiv bilanfier al deopozite'lor.
\
I

.t

Corrrisioane
(t

Cornisioanele sunt destinate in mocl norrnal r,emu'eririi bXncii pc'r)tru prestarea unui serviciu, spre deosebire cle dobAnzi, care h.ebirie sd remunel.eze capitalul efectiv imprumutat. Tofugi, sub clenumirea cle comision intalnim douil .., "r.,categorii: ' comisioane Propriu-zise, ce corespund remunerdrii unui serviciu prestaf comisioane asimilate ' dobanzilor, al cdror mocl cle calcul este icle.tic cu cel al dobAnzilor. In practica bancard, comisioanele intalnite le putem incaclra iltr-u'a urrudtoarele categorii: ' cli^h.e

\ V

comision de angajament - rentunereazd serviciul prestat cle ba'ca penh.u intocmirea gi analiza dosarului de creclit, care se plitegte o singurd clatd la pr.ima h'agere clin creclit. partea cle cr.eclit care ea a la Pe Pus-o dispozifia clie'fului fdrd ca acestasd o utilize ze. Elcompenseazd parlial lipsa unei dobdnzi penh'u solclul neutilizat al creclitului gi se pldteste a'ual. ' comision de administrare (gestiune) - perceput cle bancd penh.u gestio'alea creditului' el poate fi incasat o singura clata la eliberarea sumelor imprumutate sau periodic Ia soldul co'fului, sifuafie in care se poate asimila u'ei clobanzi. ' cheltuieli anexe (speze bancare) - in aceastdcategorie inh.a o serie de cheltuieli Iegate de diverse asigurdri, evaluarea bunurilor aclusein garantie sau cle intocrnirea $i ob;inereaactelor notariale. ' comision de neutilizate - esteclestinatstrremunereze banca pe.tru

Costul creditului (DAE -dobAnda anuali efectivi) Cheltuielile cu dobdnda, comisioane $i spezele bancare constifuie cosh,l creclitului care se exprimd intr-o ratd anuald. intrucat unele clin aceste cheltuieli se achitd duph efectuarea lor, iar altele pe parcursul perioadei cle creclitare,se folosegte modelul a'uitdfii care permite cunoagterea unui cost mecliu anual al creclitului. Uneori' nu existd suficientd transparenld clin partea bdncilor gi se afigeaza.umai clobAnzile fhri a se menfiona gi comisioanele care pot reprezenta 1 - 5 puncte procetlfuale satt chiar mai mult, deci acestea au o influenta semnificativi as'pra costului total al creditului. Bacacentrala intervine uneori gi obligr b5ncile s5 afigeze 29

coshll nlediu anual al creclifului pentru informarea corecta a celor i.teresafi in obfirrerea unui credit; Del:exemptu;,iriluna clecernbrie 200g)pohivit clatelor tutor bhnci comet'cialede prim{ mhiime'clin Romania, DAE la unele tipuri de crecliteera urmdtorul: Dobdnda - Credite ipotecare gi imobiliare RON - Creclite penh.u nevoi personaleRON 73,95% 8,90% 76,'I..5% 72,40 %

I I

DAE
77,65% 70,70% 22,65o/o

27,900/o Datoritd unor cosfuri ale creclitelorcleosebit de mari, Guvernul a clecisin anul 2008 u' pachet de mdsuri pentru asigurarea trnei h.a.sparente totare gi regarea. clobanzilor variabile de anumiti indici bancari locali sau intemationali ca RoBoR pentru lei 9i EURIBOR pentru . Astfel, la lei clobdnclava fi rata RoBoR + o marje de pAnd la 25%' iat la rata EURIBOR plus o marje practicatd pe piala pe.h.u tara respectivd' La dobdnda astfel determinatd se aclaugd comisioa'ele percepute de ba'cd' Toate costurile vor h'ebui nomi'alizate in contracful cle creclit, iar pe parcursul creditdrii' l1u vor mai putea fi moclificate unilateral de bancd decat cu acorclul beneficiarului de credit. Dobdnda anuald efectivd se practicd cle muit timp pe piafa internafio'ald, clar se folosegte in analizele interne bancare gi nu existd o transparenfd falx cle clie'ti, inh.trcdt costul de bazd il reprezintd clobdncla, iar comisioanele snnt consiclerate coshlri adiacente

3.1..3 Tipuri de credite

Putem clasifica creditereacordatecrupd mai murte criterii: 1 dupd perioada de creditare . ctedite pe termen scurt (pAni la 1 an)

. credite pe termen mediu (1 _ 5 ani) . credite pe termen lung (peste 5 ani) 2 dupfi activitateafinantatd
,\
I I

. creclitede producfie

I . credite de consum . credite penh.u dezvoltare 3 dupd destinafie r credite comerciale . credite bancare . credite ipotecare . credite obligatare 4 dupd modalitateade rambursare . cr.editerambursabile intr_o trar.rgd (in fine) . credite rambursabile in mai multe rate . credite rambursabile prin anuitdfi constante 5 dupd tipul clientilor beneficiari . credite acordatepersoanelor fizice . credite acordatepersoanelor juriciice 6 dupa forma de acordare . avansul in cont curent . imprumut acordat . cesiune de creante(scontare, factoring) . creditul bazatpe angajamentul de garantie 7 dupa serviciul datoriei . credite performante (standarcl) . credite in observafie . credite substandard . credite incerte . credite cu risc major (pierclere) r \

3.2 PRINCIPALELE TIPURI DE CREDITE 3.2.1Creditul comercial Creclitul comercialreprezintd o amanare Ia platd pe baza unor insh.ume.te de platd (cambie' bilet la ordirr) sau a unei amA'dri acorclate de furnizori satr de 31

,\ )
I

Creclitul conrerciala creve.it r' o practicd r^-.larg raspatrditi, bu'u'ile gi serviciile fiinfl.livratg \ plata Ia o lund sau mai Eumurt. crecritur comercial a clevenitSptfelo sursx atras5' grafuitd care Ia u.ei eco'omii reprezi't{ 10%'iverur 20% din resureseletotale cle fi'antare. Creclihrl comercial se creosebegte crecer bancar pri' fapful ca proclucdtorul sau comercianfulimprumutd banii sdi i' ti'rp ce banca i'rprumutd banii cleponenfilor sau cei imprumutati pe'tru completareal.esurseror. 3.2.2Creditul bancar Creditul bancar reprezi'td pri.cipala forma crecrecrit crin econo'rie. Acesta se bazeazd pe clepozitele bancare, imprumufuri cle pe piafa rnonetari, i' special cle Ia alte bdnci' imprumufuri cle pe piala fi.anciard gi fonclurile proprii ale bd'cilor. Cl'eclitul bancar este iu cea mai mare parte un crecrit pe termen scurt pe'tru cd si resursele su.t prepouclerente pe terrne. scurt gi provi' cle pe pia;a mo^etard. Creditul pe termen mijlociu 9i lung are ca sursd principali impru'rutirile cle pe piafa financiard. mijlocii gi mari gi activitdfii cle retail - intreprincleri mici gi popurafla. crecritur bancar crpi'cte in primur rdnd de calitatea clientelei' adicd de abilitatea acesteia cre a desfdgura o activitate rentabild gi de a avea caPacitatea fi'a.ciard de a rambursa creditere ava'sate. Bd'c'e at'anseazd creditele.numai pebazd cle garantii reare sau cesiuni crecrea'te asupr.a venifurilor viitoare ale be'eficiarilor gi a sumelor cri'confurile bancareare acestora gi gara'fii personale'Creditele se acorcld penh'u crestinatia stabilitd pr.in co.h.act, iar utilizarea creclitului pe'tru altd clesti.atiecld clreptul bd'cii si i.h.erupd crclitare. gi si h'eacd Ia rarnbursareaanticipatd a sumelor avansate. Co'hacful cre crecrite gi couh'actelede gara'fii co'stifuie titlu executoriu,ceeace i'seam.d c{ ba'ca se po"1te i'tlrepta asupra debitorului fdrd alte clemersuri juriclice.i. continuare, snrlt cietariate crecritelebancare in contexful generaral tiporogiei intalnitd Ia banci. A Credite pe termen scurt Creclitul se adreseazdactivitdtii corporatiste - inh.eprinderi

colllercianfi cumprrdtorilor.

Creditul global de exploatare

\
I

,)

32

Creclitul global de exploatarereprezintd principalul tip cle creclit folosit cle ageulii economici pentru activitatea economicd pe, care o desfdgoarfi. Acest tip c{e credit a fost denumit in mai rnulte feluri, cel pufin clupd anul 1990 gi pdnd in preze'!, in functie de anumite orientdri ale autorit[fii monetare. in anul 7gg0, se folosea i: noFiunea cle credit de productie, care reflecta cat se poate cle bine clesti.afia creditului, adicd de fir-rantare a activit5lii cte proclucerea bunurilor materiale gi cle prestare a serviciilor. intrucAt termenul era mai vechi, prin 1995 a fost illocuit cu notiunea de credit global de exploatarecare avea acelagi continut economic clal era considerat mai adecvat economiei de piafd in curs de formare. Di1 alul 2000 s-a preferat notiunea de credit revolving, un tip cle creclit folosit in occidelt, care permitea reinnoirea creditului utilizat pand la nivelul inifial aprobat, asftel cd firrna avea la dispozifie, permanent, acelagivolum clecreclit pand Ia scaclentafir-rald. Ese.fa credifului nu s-a schimbat, ci numai folma de acorclaregi rambursal.e, abanclolAlcluse sistemul clasic in favoarea unei forme moderne cle creclitare care permitea ca volumul credihrlui sd evolueze dupd fluctuafia fluxului cle lichiclitdti al companiei, ctr acorddli gi rambursdri multiple pe parcursul perioaclei de creciitare, clar in limita nivelului aprobat. Notiunea de credit revolving a fost larg acceptatd de comu'itatea bancard,penh'ucd reflecta desful de bine caracteristica creclitului, care da posibilitatea folosirii unui volum de credite mai mare clecAt cel aprobat, numai cd h.ebuia sd fie gi rambursat ahrnci cand se creiau disponibilitdfi pentru a se incaclra in limita aprobatd. Aceasti formd de creditare a rePrezentat un pas inainte in clomeniul creclitarii cu avantaje in primul rdnd penhu agenfii economici, clar gi pentru banch, iltrucat pri. derularea uuin volum mai mare cle creclite,in limitele prudenfiale stabilite, beneficia gi de un volum mai mare de dobanzi gi comisiooane penh.u operatiunile cle plifi. Palalel s.a folosit gi termenul de linie de credit care a fost consicleratmai aclecr.r, peuh'u activitatea de creditare Ei care reprezenta, cle fapt, un creclit r.eyolvi'g. Mecauisrnul cle creditare era conful curent, care prin funcfionare, debitare-creclitare, reflecta fie cleditul exitent (solctul clebitor), fie clisponibilitaFile bdnegti (solclul creclitor)' Din afrul 2007,banca centrald a introclus notiunea cle plafon de creclit, c' acelagicontinut gi mecanism de funtionare ca gi linia cle credit, clar cu o clenumire mai pufin reprezentativi. in continuare,vom folosi nofiunea cle credit global cle exploatare care reflectd n'raibine esenfaacestuitip cle creclit. 33

t' \ \

\I .)

Ceclirul global de exploatarese poate acorda fie penh.u creclitarea cleansamblu a activitxlii cprente de aprovizionare, producfie, desfacere,fie a unor subactivitdti, pt'oiecte,corthacte, care prin natura lor se desfdgoard se eviclenliazdil coltabilitate Ei distinct. Creditul se acordd pe o perioaclade pana la 12 lu.i gi se poate reinnoi, la cererea clientului, pe baza unei analize similare cu cea cle la cleschiclerea li'iei. Creclitul se Poate majora sau diminua pe parcursul anului, dacd activitatea clientului este mai bund sau mai slabi fatd de parameh'ii luafi in considerar.e la aprobarea acesttlia. Pot beneficia de credite globale de exploatare agentii economici car.e inregistreazd performante financiare corespunzXtoare(categoria A sau B) gi au u' sen'iciu bun al datoriei. Se pot acorda linii gi agenlilor din categoriile de perforrnaltd C sau D numai pentru export, cAncl ponderea acesteia in cifra cle afaceri este semnificativd gi are caracter de permanenfd.

Creditul pe obiect Creditul pe obiect se referd la creclitareaunor comenzi, a stocurilor. cle prociuse finite destinate vAnzdrii, inclusiv productia neterminatd, pe parcusul perioaclei cle creditare. Acest tip de creditare este specific intreprinclerilor. inclush.iale gi cle consh'uctii, care lucreazdpe bazi de coutracte incheiate inaintea inceperii procesului de produclie sau a firmelor comerciale care achizifioneazd stocuri de rndrfuri pe'tru desfacere. Pentru bancd, acest tip de credit este mai atractiv clecAt cel global de exploatre, irrtrucAt produsele au ciesfacereaasigurath gi pr.in aceasta existi celtitudinea rambursdrii creditului.

Credite penku finantarea stocurilor sezoniere in aceasta categorie se cuprincl: (a) cleditele penh.u cheltuieli gi stocuri temporare tle materii prime, materiale care clepagesc necesarulca ur.marea unor factori conjunturali (primire de la furnizori in avans,aproviziondri in loturi optilre, inh'eruperea productiei, greutdfi in expediereaproduselor Ia intern sau export); si (b) creditele pentru cheltuieli gi stocuri sezonierede materii prime gi procluse(pr.ocluse agricole vegetale gi animale, agroalimentare, alte stocuri cu o perioacli mai nar.e cle utt trimesh'u clar fdrd a depdqi12 luni; aceste stocuri sunt specificeinh.eprinclerilor cu
I

34

activitate sezonierd di. agricurturd gi incrustria arimantard.

' :::. I

r \

Cre di te --d e.trezorerie Creclitele de trezorerie cunoscute gi sub numele cle credite pe'h.u nevoi temporare se acordd pentru acoperirea deficifului ' cle lichiclitate ca urmare a 'nor disfu^ctionalitHti in incasarea mdrfurilor/serviciilor, satisfacerea unor cerinte temporare de finanfare, iuclusiv folosirea unor oportunitdfi oferite cle piati. creclitele de h'ezoreriese acordepei perioaddcre maximum 30 z'e. Tot de aceiaginaturx sunt gi creditele penh'u facilitifi de cont, precurn gi cleditele pentru descoperit de cont (overdraft) care se acorcldpand Ia 30 zilepe.tru acoperireadecalajului in cashflow in urma unor situafii neprevizute. Creditul de scont Creditul de scont se acord{ pe baza unor instrumente cre prati, precum cambia si biletul la ordin, denumite gi efecte cle comert care pot co.stitui gara^fii acoldate bhncii pand la incasareaacestor efectesau se gireaza in favoarea b d.cii care va recupera valoarea nominald a acestora i' calitate cle beneficiar. in mocl sirnilar se poate proceda gi cu cecul care, fie se remite Ia incasare de bancd, fie se gireazd ir.r favoarea bdrrcii' Cambia, biletul la orclin gi cecul cor-rstituietitluri cle creciit care clatr accesla mo.edd Ia vedere sau la scacle'fd. Nu pot beneficia cle asemeneacr.edite agenfii economici care figur eazd, in evidenta Centralei Inciclentelor cle pldpi cu eve.imente i.r ultimele 6 luni sau cu suspendarea drepfului cle a le folosi pe timp cle
ull an.

Creditul de scont este mai riscant clecdt alte tipuri de creclite, i'h.ucdt iusrumentelede platd primite clrept gara'fie nu asigurd crecontarea acesLora gi e>ristd riscul de neplatd de cdtre debitor' facilitat cle perioacla clinh.e emitere gi i'casar.e, uneori desful de mare, ca in cazul cecurilor postclatate.Elocve'te su't sihrafiile iutAl'ite i' sistemul .ostru bancar, in care creclitele acorcratepe baza turor cecuri posdatate'refuzate la platd din lipsd cle dispo.ribiliteri,au cletermi'at piercleri pe.h.u btrncilecare le-au acorclat,urmAnd sd incerce reuperarea prin sistemul juriclic. Factoringul
I .t

I Factoringul este operatiunea desfasuratXpe bazx conh.actuald,pril r

I

care

factolul (barlca) preia creanfe de la clientul siu numit aclerent prin plata fachrrilor. sale rezultate in urma"unor operatiuni de comert, in schirnbul unui comisiol. De fapt, existd un cotnision de finantare, care s{ remunereze punerea sumei in avans la dispozifia clienfului gi un comision de gestiunece remune reazdbanca penh.u eforhrl depus in recuperareacreanfelor. Spre cleosebire de scontare, in cazul factor.ilgului nu intAlnim cambii. i. funcgie de mome.tul fina'!{rii clie.tului, existd croudtipuri de factori.g: o factoring clasic (engl' old line factoring), cdncl factorul pldtegte fachrr.ile i. momentul preluXrii acestora. o factoring la scadenld (eng. matur'it1'factoring ), cAncl factorul pldtegte crealtele

aderenhrlui in momenful exigibilitafii acestora. In acestal cloileacaz, factoml nu mai incaseaza comisionul de finantare, ci este remunerat doar pe'tru cleco'tarea operafiunii. De o mare importanld in finanfarea exporfurilor sunt serviciile cie evalnare a riscului de insolvabilitate gi a riscului valutar. Asigurarea impotriva riscului cle insolvabilitate se realizeazd, implicif prin subrogarea factorului in pozip,a aderentului, astfel incAt importatorul se va elibera valabil prin efectuarea pldfii cdh.e factor. Penh'u riscul valutar se adaugd,clereguld, o marja la costul operatiulii. Costul acestor servicii este de 0,5o/o- 3% din valoarea facturii penhu aclmirristr.ar.ea regish'ului contabil 9i sprijin in gestiune, iar plata in avans a fachlrilor va pl.esup'rle o clobAncld care va fi cu 7,5o/o - 3% pestecea bancard.Utilizarea factorului prezilti o serie de avantaje: dd posibilitatea utilizdrii cambiei sau a acreclitivului pe.tru efectuareaplafli; inldturd neinfelegerile ce pot interveni clin cauzautilizdrii unei lirnbi sh'aiue 9i pe cele generate cle necunoagterealegilor gi a qzaltelor tf,rir importatorului. Factoringul clasic asigurd aderentului clisponibilittfile financiare in ayals fati de scadentacreditelor acordateimportatorilor, clAnclu-i posibilitateacle a da cur.s ulor noi comenzi, 9i il pune la addpost de riscul insolvabilitdtii debitor.ilor sii. i1 pl,-rs, oferd posibilitatea acordtrii unor facilittfi de platd, cleci este pe.trtr exportator u. rnijloc cle prornorrarea exporfurilor.
,\
t

,)

36

Creditul de consum r creditul de consum \ - reprezintd c.editulacordat persoa,erorfizicepentrlr v procrr.area de bunrrri 9i serviciidin refeaua comerciala. In generar, acesta esteun creditpe termenscurt 9i Inediu' Inilial' creditulde consuma apdrutdin posibiritatea oferitdde comerciant de a cuntpdra bunttri'alimentare de cele mai multeori, gi de ' a re plnti ra sarariu. i't"j ton'urn crediturde prezintd avantajepentru ambele parti. curnpdrdtorur are posibiritatea sd oblind mArftrrile de care are nevoie fErd si dispundde srma necesard achizitiondrii lor, iar conrerciantur sau producdtorur reugesc sd- gi pronroveze ra consumprodusere. crediturde col'lsum a existat la inceput subformacreditului comerciar in careriscurde nepratd aparginea vdnzdtorului' iar cu timpuls-atransformat in creditbancar. Existao varietate destur de rargd de creditede consumcare se rnodificddupa oferta de bunuri tot mai diversificatd si prefen''lele consumatorilor in str6'sddependenfd de veniturile acestora, adicdde nivelulde trai'Tipurile cele'rai solicitate de credite de consunr surt urnrtoarere: creditLrr nenor'i'arizat, creditulpunte' cardulde credit, creditulpentrudescoperit de cont (overdraft), crediturauto, creditul pentru bunuri de folosingd indelungatd, creditul irnobiliar si creditul ipotecar. creditulde consum (cu excepfia celuiimobiliar gi ipotecar) areo limiti minimd gi alta maximd(cca'500-20'000 RoN), carevariazdde la bancd ra bancd, o perioadd de p6ndrapatrLr - cinciani 9i o dobdndd variabildIa carese adaugd comisioanere. crediturpoatefi obginLrt in lei sau o valutd externd'Mdrimea credituluieste datd de varoareabunurui care se achizilioneazd 9i veniturile realizate de persoana (famiriaco?nrprumutat) carese irnpr.umutd. Garan{ia o coltstittrie cesiunea veniturilor din salarii gi alegiranliilor, dacdeste cazul. creditul de consumare gi o componentd sociald,deoarecefinanleazdsatisfacerea cerinfelor de consumale populafiei, in continur cre$te.e, printr-o ranrbursare arnarati, devenind motorulactivitatii de retail'cu cdt o societate estemai ava'sati,cu atdtpo'crerea creditului de consttm estemai mare in totalulcrediteror neguvernametare. Existdi'sd gi o limiti a extinderiicreditului de consumdeterminatd de gradul maxim de indatorare a populaliei in raportcu veniturile realizate; carevariazd,de ra fardra [ard,fii'cr cuprins i'tr]e 50% gi 70yo in luncfiede politicamonetard a tdrii. Creditul nenominalizat 'ertominalizat (cunoscut gi sub cle creciit perh.tr 'umele perso'ale) este fot'ma cea 'evoi mai utilizatd a crecliturui cre cons'm, intruc^t nu ar.e o auumitd destinatie, fiind folosit pe'tru acoperirea ceri'telor curerrte are i'rprutnutatului gi ale familiei acesfuia.De reguld, acesta este u^ creclit pe ter're.
J/

C'eclitul

;\
I T

scult care se garanteazxcu venifurile personale gi evenhlal cu girar-rfi. DobAncla este cea calculatd la creditele,petermen scurt. Pe pialii au aparut credite nenominalizate gi penhu bunurile de folosintd i'delu'gattr, dar care au regirnur creclitelorpe termen mijrociu gi lung. Credite prin cardul de credit cardul de credit este un creclit clasic, pe termen scurt, care se acordd poh'ivit normelor bfurcii. Acesta este un credit tip revolving, aclicd o li.ie cle credit de o anunrita valoare (rrumita gi plafon de creclit), din care in tirnpul lu'ii se pot face plefi din credit in limita plafonului, cu reinnoire lunara a acestuia. posesorul clin soldur creclitului cle la finele lu.ii gi sd acopere clobAnda gi comisioaneleaferente, apoi se reinnoiste plafo'ul cle creclit. Riscul de neplatx este mai mare la carclulcle creclit clecAtra celelalte creclite pe ternen scurt' din care cauzd gi dobanda estemai ridicatd. Cu toate acestea, creclitul prin carcr s-a generalizat 5i a devenit forma preferatd cleplati pentru bunurile d.econsum. credite prin cardul de debit penku descoperit de cont (ovedraft) Creditul overdraft pentru Persoane fizice este specific carclului de clebit si reprezintd o linie de credit legatd de funcgionarea aceshri carcl. in principiu, pldlile se pot face din cardul de debit numai in limita sumei existente in contul cle carcl. La caldul de salarii, bancaofera o facilitateclecreclit in sensul cd, in lipsa clispo'ibilului irr cardul de debit, se asigurd efectuarea cte plafi cli' linia de creclit, inh.-o a.umitd propot'fie din salariu, urmdud ca slrna sx fie returnath clin primul salariu cal.e se incaseazd' impreuntr cu dobancla gi comisioanele aferente. Garantia este oferiti rle a.gajator, care se obligd sd facd poprire pe salariu, in cazul nerambursdrii creclitului overdraft. carclului are obligafia sd rambursezelunar 1/3 Creclitul pri'

r
t

B Credite pe termen mijlociu si ltrng

Creditul pentru dezvoltare Creditele pentru dezvoltaresunt creclite pe termen lung care se acordd pe.h.u in'estitii t'toi in capacitdfi de proclucOfic'gi ecl-ripamente, lucrtiri de i.frash.uchrr.a, 38

II
,,

amenajari hidroteh.ice, consh'ctiiurba^e

dz'oltarea economicd.Investitiile sunt cle valori mari care se realizeara ir.,*oi mtrlti ani gi au uu efect economic pe o perioaclt'indelungatd. Investifiile se realizeaz5pe baza unor documentafii tehnico economice care co'tn, cleosebitde partea teh'ici gi o fundamentare a eficienfeieconomice. Creditele se acordtr pe baza acestor documentatii, aprobate cle conclucerea beneficiarilor gi expertizate de aparatul tehnic ai economic al bdncilor, iar in cazul in care acestea nu dispun de specialigti se apeleazd la consulta.ta cle specialitate. Analiza baucara este focalizatd asupra eficientei economice a investifiei di' care sd rezulte posibilitatea de rambursare a creclitelor gi cle cregtere a re'tabilitdtii be'eficiarului' Creclitele se acorcld i.r completarea fo.clurilor proprii ale investitorului, dar reprezintd sulsa principala cle finantare (cca. 60%-70%).perioacla de creditare este de cca' 75 - 25 de ani in functie cle nafura gi eficie.ta ir.rvestitiei. Penh'u investifii de valori mari se practicd sistemul cresinclicahzarea creclitelor, aclicd se formeazd un grup de bdnci care fiecare participH cu o anumitd cota la fi'ranfare i. vederea dispersdrii riscului cle creclitare. Finantarea se asigurd printr-o si'gurd bancd care rePrezintd grupul - banca agent - gi care monitorizeaza creclitul pAnd la rambursarea integrald. Garanfia o constifue investifia, iar clacdse consiclerh necesar datoritd perioadei lungi a creclitului se soliciti contragar.anfiibancare sau ale statului.

gi altele care creaz dbazamateriald pe^tru

{' \

Credite ipotecare Creditele ipotecare sunt tot credite pe termen rung acordate pe.h.u cumpirarea de locuinte (case,apartamente sau terenirri) care au la baza ipoteca asupra investifiei, reglementatd prin Legea creclitului ipoteccar nt. 790/7999. i. Ro'rauia' creditul ipotecar a luat amploare clin anul 2003 gi a crescut rapicl clator.itd deficitului mare de locuinfe gi a posibilitafilor cle finantare apdrute. Creclitul se acorcld irr proportie de cca' 70% din valoarea investitiei, iar imobilul rdmane ipotecat in favoarea institufiei de creclit pdnd la rambursarea integral{ a acestuia. Ivldri'rer creclitului depi'de de venifurile impru'rutatilor si cle vArsta acestora, astfel ch suma si poatti fi ralnbursatd i^tegral i. perioacla activd cle viat{. perioac-la de cr.eclitare este, de pdni Ia 20-30ani, dar in functie tle politica morletari acestelimite pot fi depdgite. 39

,\ t .)

Peuh'u finantarea acestor investifii sunt

bdnci ipotecarecare angajeazdcredite pe

termen lung cle pe piafa de capital sau organi zeazdcofinantdricu societ5ti financiare, fonduri de i'vestitii, dar rolul de agent joacd il banca ipotecard. Riscul este ca debitorul sll-gipiardtr capacitatea de platfr inh'-o perioad{ aga cle lulgd gi ba'ca sd se octlPe cle valorificarea imobilului in functie cle conclitiile pietei. cel rnare risc este 'rai tocmai dificultatea prevederii evolutiei economiei pe terme'e lu^gi, u. exemplu elocvent fiind criza creclitelorsubprin'reclin suA care a cleterminat mari pierderi societdfilor financiare, unele ajungdnclin stare cle falirnent. Dupd everrime.tele clin 11 septembrie 2007, guvernul american a incurajat reclucereadobdnzilor, cal.e au ajuns de la T% la To/o'pentru a incuraja consh'uctiilegi a stimula cregtereaeconomici, ceea ce a determinat o avalangd de credite ipotecare. Probrema a apdrut c6ncl clobA'cla a crescut punand pe mulfi debitori in sihlafia cle a nu-gi mai putea pliti r.atele,ceeace a determinat deteriorarea portofoliului cle credite ipotecare (unul clin pah.u creclite riscante a devenit neperformant). Incapacitatea cle platd a conclus la prdbugirea cererii cle locuinte gi in consecintd a prefurilor, asfel cd bdncile n' au r.eugit sd valorifice locuintele preluate de la debitori gi au inregish.at piercleri, unele aju.ga'cl in prag de faliment' Aceast{ crizd a inceput sd se manifeste Ei i1 alte tdri, ca cle exernplu in Uniunea Europend, din motive similare, inregish.anclu-se falime'te bancare ale unor binci mari.

Credite imobiliare se acorcld pentru cumpalarea cle proprietdfi imobiliare sau terenuri penh'u consh'uctii, care se garanteazdcu ir.obilul. t'espectiv terenul cumparat sau cu alte proprietxli de irnobile sau terenuri. Acestea sttttt credite pe termen mijlociu sau lung care se bazeazape actele de va.zarecumpdrare gi pe capacitateade rambursare a investitorului. creclitele imobiliare se folosesc ai pentru consh'uctiacle imobile, cu garantia imobilului consh.uit clupa clar.ea acestuiain functiune' Pdnd la finalizareaimobilului se folosescalte tipuri cle garantii, iuh'ucat u[r imobil neterminat gi nepus in functiune nu reprezirrta u1 obiectiv care poate fi luat in garantie. Creditele pentru investifii imobiliare

l\

Creclitede leasing
t I

pe terme. mijlocitr unor societdti fi.a.ciare cle t' \. mobile sau imobile,,care apoi se valorificd prirr \,' Ieasi'g sub forrna de inchiriere cu opfiunea ca Ia finelb perioaclei cle i'chiriere cle a cumpdra bunul la un pre! dinainte stabilit sau cre ar restitui societatii. Creditur se ';acordd i'r proporfie de pdntr la 85% di' valoarea i"1i-l': bu'urilor acrrizifio.ate pe baza de garanfii reale (imobiliare) Ei a bunurilor care se cumpdrd di' crecrit, precum gi galanfii suplime'tare sub formd de cesiune de crea'fe a sumeror cri' co't, cli. despdgubiri cle la societdflle cle asigurare. Desi reasingul este o activitate mai noua, acesta s-a extins destul de repecle pebazafinanfdrii clin creclite bancare. leasilg penh.u cumpdrarea de bunuri Credite nominalizate(autoturisme gi alte bunuri) Creditul se acordd penntru procurarea cle autofurisme noi cle la clealer.i autorizati sau magini second hand de la comercianfi second ha'rcr sau de ra persoa'e particulare' Particularitatea o constituie faptul cd cumpdrdtorur trebuie sd co'h.ibuie cu cel Purin 25o/ofonduri proprii gi creclitul sd reprezi'te maximum 25% cri' valoarea bunului' Bunul trebuie sa fie asigurat crecumpdrdtor, iar polita de asigurare se cesioneazd bdncii' Creditele pentru alte bunuri (aparafurd electro'icd gi elech'ocasnicd'tehnicd de' calcul' componente IT, mobilier. etc) se acorcrdi' acereagi condifii ca penhu autofurisme.

Creditele cle leasing se acorcl{

Credite pentru forfetare Forfetarea esteo operafiune de transrnitere cdtre o bancasau o institulie flna'ciard specializatd a crean!elor provenite din operafiunire de comerl exteriorefectuare pe credit. Banca pldteqte imediataceste creanfe, urrndnd ca ea sd recupereze contravaloarea acestora, ra scaden[d, de la debitorul importator. Operafiunea este asemdndtoare scontdrii, irrsaeristi cateva elemente tehnice caredeterminS deosebiri. in primul r6nd,forfetarea spredeosebire de scontare nu dd bdnciidreptde recurs as.pravdnzdtorul'i crea'fei?ncazulLrnor incidente cle platddatorate debitorului' In al doileardncl, termenur tranzactiei facediferenfa. Forfetarea se aplicdnu nrtntaicreanfelor pe tetren scurt.de pdnd ra un arr.ci gi ceror provenite crirr e'xporturile pe creditctt scadenfa de la I an la 7 ani. Titrurire fbrosite i' forfetare pot tr ca r n b iile , biletele la ordin, acreditivele.
{I
I

47

Avantajele forfetdrii sunt crearea cle lichiclittrti, resF.rectiv irnbun2itihirea cashflorv_ului Prin incas4Jea,11n-eqliatd,a y4lorii rezultate clin vanzarea efectelor c-le cornert, eliminarea riscului de neplatd la scadenld a efectelor cle comer! - acest risc fiincl prreluat de ba'ca cumpdrdtoare. Coshrl forfetdrii are Ia trazh o rati fixd cle clobAncld,la care se adaugi un comision difere.fiat in funclie de bonitatea clebitorului, d.em dsura in care cambia estesa, n' avalizatd, de riscul estimat al operatiunii, cle modalitatea cte platd. sco'hrl astfel cletermi.at diminueazi valoarea nominala platitd exportatorului. Tinancl cont de riscul preluat cle banch, in cazul forfetdrii inregistrdm cosfuri mai riclicate comparativ cu operafiunea cle scontare.

( \ !

42