Istoria romana incepe odata cu fondarea orasului,in secolul al VIII-a I.Hr.

,conform legendei si se extinde pe durata a 2200 de ani pana la infrangerea ultimului imparat roman la Constantinopol in 1453.Insa,in general perioada de dupa anul 500 d.Hr.,cand puterea imperiala s-a mutat din italia spre noua capitala Constantinopol !ec"iul oras #i$antium %este cunoscuta ca apartinand Imperiului #i$antin.&entru cei mai multi istorici era cunoscuta ca 'romana(se desfasoara aproximati! intre secolul al-V-lea inainte de nasterea lui Hristos pana in secolul al VI-lea d.Hr. )sa numitul '*fant Imperiu roman 'o alianta de state germanice si italice,fondat de C"arlemagne in anul +00 d.Hr.,constituie o pro,lema cu totul diferita. -e altfel ca si in ca$ul multor alte aspecte din !iata cotidiana,datorita romanilor,putem masura cu acuratete aceste perioade de timp.In primul secol I.Hr.doi ce$ari,Iulius si )ugustus,au format calendarul cu 12 luni si 3.5 de $ile si o $i in plus odata la patru ani . /ste un ca$ tipic al ingenio$itatii romane ,totul fiind atat de precis calculat incat fiecare ciclu annual era cu doar 11 minute decalat fata de miscarea de re!olutie a &amantului . In alta ordine de idei , romanii numarau anii ca ').0.C.(adica 'ad ur,e condita( de la fondarea orasului% 1raditie si legenda 1raditia spune ca 2oma a luat nastere in anul 353I.Hr. )ceasta tine de legenda,insa pentru istorici este o data la fel de potri!ita ca oricare alta pentru a marca !remurile cand pastorii si agricultorii di dealurile 4oase si insorite ce incon4urau o lunca mlastinoasa au de$!oltat o comunitate cunoscuta de atunci su, numele de 2oma. 2omanii spuneau ca numele orasului lor !enea de la 2omulus si 2emus,doi gemeni orfani alaptati de o lupoaica pe malurile 1i,rului.Istoricii de asta$i, cu o mai redusa atractie spre dramatic considera ca numele pro!ine din lim,a etrusca sau greaca pro,a,il din cu!antul grecesc 'r"ome( insemnand 'puternic( % *e stie ca $ilele de inceput ale 2omei se aflau su, semnul dominatiei etrusce,o natiune puternica din italia centrala.0n prim pas l-a constituit alungarea regilor etrusci,adesea tiranici,de catre familiile conducatoare din 2oma. Categoriile sociale In anul 244 ).0.C. adica 505 d.Hr.%patricienii romani au de$!oltat o forma de gu!ernamant c!asirepre$entati!a, cu o perec"e de consuli conducatori, alesi pentru mandate de un an.)ceasta a marcat inceputul 2epu,licii 2omane, o forma de gu!ernamant ce !a continua pana cand Iulius Caesar !a tra!ersa 2u,iconul,4.0 de ani mai tar$iu. )ceste cinci secole au fost marcate de prosperitate si democratie.In 2oma repu,licana existau in principiu trei clase sociale6scla!ii care nu a!eau aproape nici un drept7 oamenii o,isnuiti sau ple,eii,o caregorie ce includea multi oameni eli,erati fosti scla!i%si patricienii, urmasi ai acelor familii conducatoare,ce acti!au prin drept ereditar in una din marile institutii conducatoare ale lumii antice,*enatul 2oman. Cand porneau in ra$,oaie legiunile romane purtau stindarde , cu faimoasele initiale6(*enatus populus 8ue romanus( adica 'senatul si poporul 2omei(%.Insa,intr-o mare masura istoria repu,licii este o istorie a luptei intre senatori si ple,ei,acestia castigand tot mai multa putere politica. )ceasta lupta a claselor se desfasura in mi4locul pietelor largi,intre arcurile de triumf si marile temple dominate de coloanele grandioase ale 9orumului roman,centrul ci!ic ce a fost inima orasului pentru aproape 1000 de ani. 'Curia(,inalta camera rectangulara a *enatului se poate !edea si a$i in cadrul 9orumului c"iar !is-:-!is de 'Comitium(unde ple,eii se adunau pentru a-si exprima !ointa,prin intermediul unui 'ple,iscitum(, deci$ia poporului. &ana la inceputul secolului al II-lea I.Hr. dreptul la !ot era atat de ,ine sta,ilit in randul ple,eilor incat se poate spune ca 2oma de$!oltase un sistem politic !iguros,unul destul de familiar cetatenilor democratiei moderne de a$i.-e altfel, existau si pe atunci partide si fractiuni ri!ale , sponsori ai partidelor politice si politicienilor iar in campanii se foloseau atat pancartele cat si pi,licitatea negati!a.

Publicitate
; &u,licitate aici ; Contextual