Pe vremea Merovingienilor, n Pdurea Rouvre, sau Rouvray, numit astfel dup denumirea arborelui dominant: gorunul, vntorii urmreau

urii, cerbii, lupii i mistreii, care erau foarte uor de ntlnit. n 1308, tietorii de lemne din ctunul Menus au fcut un pelerinaj la Notre-Dame de Boulognesur-Mer. La ntoarcere, cu ajutorul regelui Filip al IV-lea cel Frumos, ei au construit o biseric asemntoare cu cea pe care au vzut-o pe malul Mrii Mnecii i pe care au denumit-o NotreDame-de-Boulogne-le-Petit. Cu timpul, denumirea Boulogne ia locul, cu totul, vechilor denumiri Menus i Rouvre. Mult timp, pdurea a servit bandiilor de adpost. De aceea, regele Henric al II-lea a dispus s fie mprejmuit cu un zid strpuns de opt pori, dintre care, cele mai importante erau Maillot i Muette. n secolul al XVII-lea, Colbert a dispus s fie amenajat un teren de vntoare. n acelai secol, Ludovic al XIV-lea a dispus deschiderea porilor pdurii pentru publicului. n acest fel, Bois de Boulogne a devenit, puin cte puin, un loc de plimbare, dar frecventarea lsa de dorit, dac trebuie s credem dictonul din epoc: Cstoriile din Bois de Boulogne nu se fac n faa preotului. ncepnd cu Regena, pdurea a fost adoptat de lumea elegant. S-au construit edificii somptuoase la Neuilly, la Muette, la Bagatelle.... La 21 noiembrie 1783, din parcul vechiului castel La Muette, situat n Bois de Boulogne, s-a nlat, avndu-i la bord pe fizicianul Piltre de Rozier i ofierul Marchiz d'Arlandes un Montgolfier. Dup un zbor de 25 de minute, montgolfierul care atinsese altitudinea maxim de 1.000 de metri i parcursese o distan de 9 kilometri, trecnd pe deasupra Parisului, s-a aezat pe Butte aux Cailles, azi Place Veraine, n arondismentul al XIII-lea al Capitalei. n timpul Revoluiei, Bois de Boulogne a devenit loc de refugiu al persoanelor urmrite, precum i al braconierilor... n timpul ocupaiei engleze i ruseti din 1815, armatele acestea au campat n pdure i au devastat-o. Terenul devastat a fost rempdurit cu castani, sicomori, salcmi, care au luat locul stejarilor n 1852, mpratul Napoleon al III-lea a cedat oraului Paris pdurea Boulogne, i a nsrcinat municipalitatea parizian s cheltuiasc dou milioane de franci, n patru ani, pentru nfrumusearea ei. Haussman i colaboratorii si au nfptuit o oper remarcabil. Vechiul zid mprejmuitor a fost drmat, iar pdurea a fost transformat n parc, dup modelul Hyde Park din Londra, care fusese admirat de mprat. Era locul favorit pentru plimbare al romancierului francez Marcel Proust.